Document al Băncii Mondiale NUMAI PENTRU UZ OFICIAL Raport nr. 79701-MD BANCA INTERNAȚ IONALĂ PENTRU RECONSTRUCȚ IE Ș I DEZVOLTARE ASOCIAȚ IA INTERNAȚ IONALĂ PENTRU DEZVOLTARE CORPORAȚ IA FINANCIARA INTERNAȚ IONALĂ STRATEGIA DE PARTENERIAT CU Ț ARA PENTRU REPUBLICA MOLDOVA PERIOADA AF14-17 9 august 2013 Unitatea de management pentru Belarus, Moldova ș i Ucraina Regiunea Europa ș i Asia Centrală Corporaț ia Financiară Internaț ională Regiunea Europa Centrală ș i Estică Acest document este dezvăluit publicului până la examinarea în cadrul ș edinț ei Consiliului. Aceasta nu implică un rezultat prezumtiv. Documentul poate fi actualizat după examinarea în cadrul ș edinț ei Consiliului ș i documentul actualizat trebuie dezvăluit publicului în corespundere cu politicile Băncii Mondiale privind accesul la informaț ii. Data ultimeii Strategii de parteneriat cu ț ara a fost 23 decembrie 2008 Echivalente monetare Anul financiar al Guvernului (Rata de schimb din 1 iulie 2013) 1 ianuarie – 31 decembrie Unitatea monetară = MDL (Leu moldovenesc) Greutăț i ș i măsuri 1 dolar SUA = 12,54 MDL Sistemul metric ABREVIERI Ș I ACRONIME AAC Activităț i analitice ș i consultative CFM Cercetarea forț ei muncii AIE Alianț a pentru Integrare Europeană LSO Legea privind statistica oficială FA Finanț are adiț ională MCC Corporaț ia Provocările Mileniului BEEPS Studiul mediului de afaceri ș i performanț ei ODM Obiectiv de dezvoltare al mileniului întreprinderilor MDL Leu moldovenesc MET Memorandum economic de ț ară FFMD Fond fiduciar multi-donator PAC Proiectul ameliorarea competitivităț ii AMGI Agenț ia Multilaterală pentru Garantarea CSI Comunitatea Statelor Independente Investiț iilor RAPC Reforma administraț iei publice centrale FISM Fondul de Investiț ii Sociale din Moldova EPIT Evaluarea politicilor ș i instituț iilor ț ării BNM Banca Naț ională a Moldovei SPT Strategia de parteneriat cu ț ara BNS Biroul Naț ional de Statistică RP SPT Raport de progres SPT BNT Boală netransmisibilă RF SPT Raport de finalizare SPT NEAF Nu în educaț ie, angajare sau formare ALSAC Acord de liber schimb aprofundat ș i cuprinzător CNAM Compania Naț ională de Asigurări în Medicină DFID Departamentul Marii Britanii pentru Dezvoltare CNP Credite neperformante Internaț ională SSN Sistem statistic naț ional CDS Cercetarea demografiei ș i sănătăț ii OECD Organizaț ia pentru Cooperare Economică ș i OPD Operaț iune de politici pentru dezvoltare Dezvoltare BERD Banca Europeană pentru Reconstrucț ie ș i CPRF Cheltuieli publice ș i responsabilitate financiară Dezvoltare ACP Analiza cheltuielilor publice CE Comisia Europeană MFP Managementul finanț elor publice EAC Europa ș i Asia Centrală PGS Publică ș i garantată de stat EPT/IAR Educaț ie pentru Toț i/Iniț iativă cu aplicare PPC Paritatea puterii de cumpărare rapidă PPP Parteneriate publice-private BEI Banca Europeană de Investiț ii CSRS Credit pentru susț inerea reducerii sărăciei IEVP Instrumentul European de Vecinătate ș i SP Solicitare de propuneri Parteneriat PISR Proiectul investiț ii ș i servicii rurale PSRE Programul de stabilizare ș i relansare economică RRSC Raport privind respectarea standardelor ș i UE Uniunea Europeană codurilor ISD Investiț ii străine directe Sida Agenț ia Suedeză pentru Cooperare ș i Dezvoltare FLEG Aplicarea legislaț iei forestiere ș i guvernarea Internaț ională AF An financiar IMM Întreprinderi mici ș i mijlocii GAC Guvernanț ă ș i anti-corupț ie AT Asistenț ă tehnică PIB Produs intern brut FF Fond fiduciar MGM Mecanismul Global de Mediu ASD Asistenț ă socială direcț ionată GHG Gaze de seră PNUD Programul Naț iunilor Unite pentru Dezvoltare TIC Tehnologia Informaț iei ș i Comunicaț iilor UNICEF Fondul Naț iunilor Unite pentru Copii AID Asociaț ia Internaț ională pentru Dezvoltare USAID Agenț ia Statelor Unite pentru Dezvoltare GIE Grupul Independent de Evaluare Internaț ională CFI Corporaț ia Financiară Internaț ională BM Banca Mondială SIRF Standarde Internaț ionale de Raportare Financiară GBM Grupul Băncii Mondiale FMI Fondul Monetar Internaț ional FEM Forumul economic mondial KfW KfW Entwicklungsbank OMS Organizaț ia Mondială a Sănătăț ii Echipa Grupului Băncii Mondiale Banca Mondială Corporaț ia Financiară Internaț ională Vicepreș edinte Laura Frigenti Vicepreș edinte Dimitris Tsitsiragos Director regional Qimiao Fan Director de ț ară Ana Maria Mihaescu Conducători echipă Abdoulaye Seck, Carolina Odobescu Conducător echipă Hester Marie DeCasper Strategia de parteneriat cu ț ara (SPT) pentru AF14-17 a fost elaborată sub directiva lui Qimiao Fan, director regional, ECCU2, ș i Philippe Le Houérou, vicepreș edintele EAC precedent. Echipa SPT de bază i-a inclus pe Abdoulaye Seck, Carolina Odobescu, Ana Maria Mihaescu, Hester Marie DeCasper, Yulia Snizhko ș i Faith Tempest. Contribuț ii ș i direcț ii strategice au fost oferite de echipa coordonatorilor de sectoare: Marius Vismantas, Alexander Pankov, Paolo Belli, Tamara Sulukhia, Ruslan Piontkivsky ș i Lalita Moorty. Echipa de bază SPT adresează mulț umiri pentru contribuț ii colegilor Menahem Prywes, Siddhartha Raja ș i Sarosh Sattar. Echipa de ț ară FMI (Nikolay Gueorguiev, Tokhir Mirzoev ș i Michael Gorbanyov) au oferit comentarii scrise ș i au participat la ș edinț ele de examinare interne. Adresăm mulț umiri pentru contribuț ii colegilor Connie Luff, Gregory Jedrzejczak, Peter Nicholas, Alejandro Cedeno, Kevin J. Barnes, Elena Segura, Kanta Kumari Rigaud, Massimo Mastruzzi, James Stephens, Victor Sulla, Scherezad Latif, Shinya Nishimura, Rajeev Swami, Andrei Busuioc, Martin Melecky, Mariana Doina Moarcas, Sandra Sargent, Caterina Ruggeri Laderchi, Lidia Ceriani, Mortiz Meyer, Jose Montes, Joao Pedro Wagner De Azevedo, Mikha-Petteri Torhonen, Melissa A. Rekas, Uzma, Khalil, Sharon Felzer, Svetlana Markova, Onur Erdem, Iryna Trach, Sophia Muradyan, Heidi Humala, Irina Ramniceanu, Andreas Schliessler, Elena Nikulina, Oleksiy Balabushko, Shilpa Pradhan, Knut Leipold, Ronnie Hammad, Rebecca Chamberlain-Creanga, Elisabeth Huybens, Sarah Michael, Sophia Georgieva, Nicolas Perrin, Arcadie Capcelea, Tatyana Leonova, Zoran Anusic, Julia Smolyar, Felicia Pricop, Anatol Gobjila, Elena Corman, Victor Neagu, Anna Olefir, Ghenadie Cotelnic, Iaroslav Baclajanschi, Marcel Chistruga, Sandu Ghidirim, Oxana Druta, Irina Guban, Elena Kladova, Artem Kolesnikov, Elena Prodan, and Eugeniu Osmochescu. Sprijin administrativ a fost oferit de Olesya Gafurova, Ala Muntean ș i Valentyna Golokoz. STRATEGIA DE PARTENERIAT CU Ț ARA REPUBLICA MOLDOVA CUPRINS ț A. Contextul politic................................................................................................................................ 1 B. Evoluț iile economice recente .......................................................................................................... 2 C. Perspectivele macroeconomice şi sustenabilitatea datoriei ............................................................... 3 D. Sărăcia, inegalitatea şi vulnerabilitatea ............................................................................................. 4 E. Contextul social ................................................................................................................................ 6 F. Aspectele de gen ............................................................................................................................... 8 A. Lecț iile însuș ite ș i comentariile părț ilor interesate .................................................................. 17 B. Strategia propusă a Grupului Băncii Mondiale ............................................................................... 18 C. Implementarea Strategiei de parteneriat cu ț ara (SPT) pentru anii fiscali 2014-17 ...................... 28 Casete, figuri ș i tabele Caseta 1: Obiectivele Grupului Băncii Mondiale de eradicare a sărăciei extreme şi promovare a prosperităț ii comune: relevanţa pentru Republica Moldova ....................................................................... 7 Caseta 2: Migraț ia ș i incluziunea socială .................................................................................................. 8 Caseta 3: TIC – un factor de creştere economică şi buna guvernare .......................................................... 11 Caseta 4: Susț inerea investiţiilor în capitalul uman prin intermediul accesului sporit la infrastructura socială ......................................................................................................................................................... 13 Caseta 5: Un singur Grup al Băncii Mondiale în Moldova ......................................................................... 20 Figura 1: Linia de bază (2011) şi proiecţiile sărăciei (2012-17) ................................................................... 5 Figura 2: Moldova, Curba de Incidenț ă a Creşterii, 2006-11, anual ........................................................... 7 Figura 3: Domeniile de rezultate SPT ș i rezultate specifice la nivel de ț ară ........................................... 21 Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici, 2009-17 ......................................................................... 3 Anexe Anexa 1: Matricea de rezultate SPT ........................................................................................................... 36 Annex 2: Raportul Grupului Băncii Mondiale de finalizare a Strategiei de parteneriat cu ț ara pentru AF09-13 ...................................................................................................................................................... 47 Anexa 3: Cartografierea sprijinului principal oferit Moldovei de către partenerii de dezvoltare ............... 93 Anexa 4: Evaluarea aspectelor de gen ........................................................................................................ 94 Anexa 5: Progresele în realizarea ODM în Moldova .................................................................................. 99 Anexa 6: Filtrul GAC la etapa pre-concept .............................................................................................. 101 Anexa 7: Transnistria: o provocare de dezvoltare şi o oportunitate .......................................................... 102 Anexa 8: Sistemele naţionale şi cadrul fiduciar ........................................................................................ 105 Anexa 9: Analiza sistemului statistic naţional .......................................................................................... 107 Anexa 10: Consultările cu actorii implicaţi în SAT şi constatările sondajului de opinie al clientelei ...... 111 Anexa 11: Sinteza fondurilor fiduciare principale în Moldova ................................................................ 114 Anexa 12: Tabel de sinteză a Parametrilor de finanț are a ț ării ............................................................. 117 Anexa 13: Anexe standard pentru SPT ..................................................................................................... 118 Anexa 1: A2 – Privire de ansamblu asupra Moldovei ................................................................... 118 Anexa 2: B2 – Indicatori selectaț i ai performanț ei ș i gestiunii portofoliului Băncii ............... 120 Anexa 3: B3 – Sinteza programului indicativ de creditare ............................................................ 121 Anexa 4: B4 – Sinteza AAC propuse ............................................................................................ 122 Anexa 5: B5 – Indicatori sociali .................................................................................................... 123 Anexa 8: B8 – Portofoliul investiț ional CFI................................................................................ 127 Anexa 9: B8 – Portofoliul operaț ional (BIRD/AID ș i granturi) ................................................ 128 MOLDOVA STRATEGIA DE PARTENERIAT CU Ț ARA PENTRU AF14-17 Sumar executiv 1. Integrarea europeană stă la baza agendei reformelor de politici a Guvernului, dar tensiunile dintre coaliț ia majoritară ș i opoziț ie, ș i în cadrul majorităț ii, încetinesc reformele. Negocierile cu Uniunea Europeană (UE) asupra unui Acord de Asociere (AA) ș i a Acordului de Liber Schimb Aprofundat ș i Cuprinzător (ALSAC), ș i liberalizarea regimului de vize sunt în derulare. Cu toate acestea, există opinii diferite în societate privind direcț ia adecvată, ritmul ș i profunzimea reformelor, ș i acestea sunt reflectate în diferenț ele nu doar dintre majoritate ș i opoziț ie dar, de asemenea, în cadrul coaliț iei de guvernământ, ș i au tergiversat reformele. Aceste tensiuni au determinat recent demisia Guvernului urmare a votului de neîncredere. Deș i Parlamentul a ales un nou prim-ministru, care a format un guvern din coaliț ia de guvernământ, alegerile parlamentare anticipate, înainte de cele programate pentru anul 2015, continuă să fie o posibilitate. 2. Moldova a reuș it să gestioneze bine efectele crizei financiare globale din 2008, cu o rată medie de creș tere de peste 6 la sută în perioada anilor 2010-11, diminuarea deficitului fiscal ș i a inflaț iei la mai puț in de 3 ș i, respectiv, 5 la sută în 2012. Totuș i, creș terea a încetinit în 2012, expunând vulnerabilitatea Moldovei la criza din zona euro ș i evenimentele climatice (secete). Riscurile asociate perspectivelor macroeconomice sunt substanț iale ș i aceș ti factori externi amplifică riscurile legate de deficitul contului curent ș i o bancă publică de importanț ă sistemică. Cu toate acestea, riscurile asociate datoriilor sunt mici, deș i sustenabilitatea datoriilor este vulnerabilă unui ș oc advers prelungit al creș terii. 3. Moldova rămâne una dintre cele mai sărace ț ări din Europa. În baza unui prag regional al sărăciei de 5 dolari SUA/zi (PPC), 55 la sută din populaț ie era săracă în 2010, iar sărăcia extremă (în baza a 2,5 dolari SUA/zi) era 10 la sută. Cele mai vulnerabile grupuri expuse riscului sărăciei în Moldova rămân cele cu un nivel scăzut de educaț ie, familiile mari, cu copii, cei din mediul rural, familiile auto-angajate, persoanele în etate ș i romii. Moldova are performanț e bune în unele domenii aferente egalităț ii de gen, dar disparităț i continue să existe în educaț ie, sănătate, oportunităț i economice, abilitare ș i violenț ă împotriva femeilor. Traficul de ființ e umane este o problemă în Moldova, care este o ț ară de origine ș i mai puț in o ț ară de tranzit ș i destinaț ie, atât pentru traficul de sex cât ș i pentru muncă forț ată. 4. Moldova a înregistrat progrese substanț iale de la declararea independenț ei în procesul tranziț iei sale economice ș i politice, dar mai sunt multe de realizat. Faptul că Moldova este printre ultimii din regiune este la fel de mult un rezultat al politicilor cât ș i al istoriei. Dimensiunile mici ale Moldovei înseamnă o piaț ă internă mică, concurenț ă limitată ș i, prin urmare, un stimulent slab pentru inovaț ii, la fel vulnerabilitate la factori externi ș i calamităț i naturale. Totuș i, aceste provocări ar putea fi depăș ite prin reducerea distanț ei economice către pieț ele regionale mai mari ș i obț inerea beneficiilor deschiderii. Spre regret, Republica Moldova are costuri transfrontaliere mari. Motivul din care Republica Moldova nu profită de apropierea de pieț ele regionale mai bogate poate fi analizat prin dotarea insuficientă a ț ării cu capital instituț ional, capital uman ș i capital natural. 5. Strategia Naț ională de Dezvoltare a Republicii Moldova (SND) Moldova 2020 stabileș te ș apte priorităț i strategice. Acestea sunt justiț ia ș i corupț ia, învăț ământul i terț iar, asigurările sociale ș i pensiile, mediul de afaceri, infrastructura drumurilor, finanț are accesibilă ș i în condiț ii avantajoase, ș i eficienț a energetică. Strategia îș i propune să prioritizeze intervenț iile statului pentru a realiza obiectivul general de asigurare a dezvoltării economice calitative ș i, implicit, reducerea sărăciei. SND a fost adoptată de Parlament ca lege naț ională. SND ș i Planul de acț iuni consolidat includ câteva măsuri privind inegalitatea ș i teme intersectoriale esenț iale, precum problemele de incluziune socială ș i egalitatea de gen, conservarea mediului, schimbările climatice ș i dezastrele, ș i reintegrarea Transnistriei. 6. SPT va sprijini ț ara în vederea promovării prosperităț ii partajate ș i reducerii sărăciei prin captarea beneficiilor depline ale deschiderii ș i integrării cu UE ș i cu economia globală. Sunt propuș i trei piloni, care vor ajuta Moldova să diversifice ș i să extindă dotarea sa cu capital instituț ional, uman ș i natural: • Îmbunătăț irea competitivităț ii: este necesară continuarea reformelor instituț ionale la capitolul guvernanț ă ș i mediul favorabil afacerilor, acces la finanț are, transparenț ă în sectorul financiar ș i activităț i direcț ionate pentru ameliorarea competitivităț ii companiilor, care sunt esenț iale în vederea eliminării barierelor ș i transpunerii deschiderii economice în beneficii concrete sub formă de un număr mai mare de locuri de muncă ș i venituri mai mari. • Ameliorarea capitalului uman ș i minimizarea riscurilor sociale: decalajul mare cu ț ările UE28 în educaț ie ș i sănătate trebuie stopta ș i, eventual, închis. Provocările demografice – aș a-numita a treia tranziț ie – trebuie abordate. Vulnerabilităț ile ar putea fi vizate prin intermediul sistemelor de protecț ie socială fortificate. • Promovarea Moldovei verzi, curate ș i rezistente sub aspect de mediu: efectele dezastruoase ale schimbărilor climatice asupra agriculturii ș i spaț iului rural trebuie abordate, managementul resurselor naturale trebuie îmbunătăț it, iar securitatea energetică este vitală pentru asigurarea dezvoltării durabile. 7. Strategia include prisma de guvernanț ă ș i gen ș i o angajare calibrată în Transnistria va fi explorată în strânsă consultare cu autorităț ile Republicii Moldova. 8. Strategia a fost obiectul unor consultări ample. Organizaț ii non-guvernamentale, mediul academic, grupuri de tineret ș i studenț i, grupuri de iniț iativă, autorităț i publice centrale ș i locale, parteneri de dezvoltare ș i parlamentari au fost consultaț i cu privire la domeniile de acț iune propuse în Strategie, aș a cum au fost consultate ș i principalele partide politice care au confirmat acordul lor cu cei trei piloni ș i rezultatele principale ale SPT. 9. Riscurile asociate Strategiei sunt mari, variind între o situaț ie politică instabilă ș i încetinirea reformelor din cauza capturii de stat, pericolul recurent de alegeri anticipate; turbulenț ele din zona euro ș i economia mondială, riscuri fiduciare, riscuri legate de capacitatea sectorului public ș i a contractorilor privaț i; ș i vulnerabilitatea la evenimente climatice extreme ș i calamităț i naturale. Riscurile sunt diminuate prin implicarea tuturor părț ilor din întregul spectru politic ș i introducerea unui filtru de guvernanț ă în toate operaț iunile; sprijinirea reformelor de competitivitate, diversificarea economiei ș i consolidarea reț elelor de protecț ie socială; accentuarea necesităț ii îmbunătăț irii managementului finanț elor publice ș i implementării reformelor de achiziț ii publice; implementarea reformelor în domeniul administraț iei publice, subliniind responsabilitatea ș i consolidarea capacităț ilor; publicarea solicitărilor de propuneri pe pieț e netraditionale, instituirea monitorizării de către terț i, organizarea activităț ilor de mobilizare ș i consolidare a capacităț ilor, inclusiv în gestionarea ii contractelor, atât pentru agenț iile de implementare cât ș i sectorul privat; asistenț ă în consolidarea capacităț ii de adaptare la efectele schimbărilor climatice ș i utilizarea instrumentelor de finanț are flexibile la momentul producerii dezastrelor. iii I. Contextul de ț ară 1. Republica Moldova încă se mai confruntă cu provocările politice ș i ale tranziţiilor de piaț ă şi trebuie să se pregătească pentru tranziț iile noi aferente unei populaţii în declin şi cu o tendinț ă de îmbătrânire şi un climat mai cald. Republica Moldova a creat un regim parlamentar cu un ciclu neîntrerupt de transfer democratic al puterii de la independenț a sa. Cu toate acestea, divizările înrădăcinate, factorii geopolitici şi lipsa identităț ii civice fac concurenţa politică feroce şi rezultă în reforme lipsite de entuziasm şi incrementale. Republica Moldova ș i- a creat, de asemenea, instituţiile formale ale unei economii de piaţă, şi după ce a ajuns la nivelul cel mai scăzut la sfârşitul anilor 1990, a avansat până la categoria ț ărilor cu venituri medii joase şi a redus brusc sărăcia. Cu toate acestea, pentru susț inerea progresului şi atingerea nivelului de bunăstare comparabilă cu cea a vecinilor săi din UE, Republica Moldova ar trebui să-ș i îmbunătăţească guvernarea şi mediul de afaceri. Pentru ca Republica Moldova să maximizeze potenţialul populaț iei sale, va trebui oprit şi inversat decalajul crescând aferent capitalului uman. Trebuie să fie abordate efectele istovitoare ale evenimentelor climaterice asupra agriculturii şi mijloacele de subzistenţă din regiunile rurale. Abordarea acestor provocări va oferi asistenț ă Republicii Moldova, cu sprijinul partenerilor săi, întru realizarea ambiţiilor sale de prosperitate partajată pentru populaț ia sa. A. Contextul politic 2. Integrarea Europeană ancorează agenda reformelor de politică a Guvernului. Negocierile dintre Republica Moldova şi UE privind Acordul de Asociere au început în 2010. Negocierile privind ACLAC (DCFTA) şi liberalizarea regimului de vize, de asemenea, înregistrează progres. Vizitele recente în ţară ale cancelarului German şi Preşedintelui Comisiei Europene confirmă nivelul eforturilor de integrare UE ale Guvernului. Critice pentru realizarea priorităţilor de dezvoltare ale Republicii Moldovei, şi pentru aprofundarea asocierii politice şi integrării economice cu UE, sunt guvernarea perfecț ionată, administraţia publică mai puternică, sistemul judiciar independent şi consolidarea statului de drept. 3. Tensiunile recente din cadrul alianţei de guvernare au reînviat perspectivele alegerilor parlamentare anticipate. După ce au câştigat o majoritate parlamentară în alegerile din iulie 2009 ș i noiembrie 2010, cele trei partide din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) au format un guvern, dar nu au obț inut majoritatea necesară în Parlament pentru a alege preşedintele. În martie 2012, cu sprijinul Membrilor Parlamentului (MP) care au părăsit partidul comunist, AIE a cules voturile necesare pentru alegerea unui preşedinte, evitându-se astfel alegerile parlamentare anticipate. Cu toate acestea, aspiraț iile comune ale AIE privind integrarea europeană nu a suprimat niciodată divizările puternice privind valorile, precum ș i rivalităț ile personale ș i controlul asupra instituţiilor de stat. Acestea au culminat in februarie într-un apel din partea partenerului principal al coaliţiei (şi partidul Primului Ministru (PM)) la negocierea noilor termeni ai acordului de partajare a puterii. Alegerile parlamentare următoare sunt planificate pentru anul 2015, însă la data de 5 martie 2013, guvernul a căzut după votul de ne-încredere (moț iunea de cenzură) în Parlament. Ulterior, Parlamentul a ales un nou preș edinte al Parlamentului şi PM, astfel restabilind Guvernul AIE. Rămâne de văzut daca tensiunile au fost rezolvate în totalitate, şi perspectiva alegerilor anticipate nu poate fi complet exclusă. 4. Statutul nesoluț ionat al Transnistriei împiedică progresul de dezvoltare, însă în timp ce rămân incertitudini semnificative, au existat ș i evoluţii pozitive recente. 1 Autorităţile din Transnistria, teritoriul Republicii Moldova, situat pe partea de est a râului Nistru, a proclamat o Republică autonomă în 1991, ca urmare a independenţei Republicii Moldova. În martie 1992, violenţa a erupt şi a escaladat într-un război civil de cinci luni. Transnistria funcţionează ca un stat de facto, însă nu este recunoscut de nici-o parte internaţională. Această situaţie a continuat să îngreuneze calea de dezvoltare a Republicii Moldova, inclusiv negocierile Acordului de Asociere UE-RM şi ALSAC. Reluarea dialogului – aşa-numitul proces de reglementare în formatul 5 + 2 – în februarie 2012, după ce a fost blocat timp de şase ani, oferă o oportunitate pentru progresul în contuare în procesul de reglementare1, deşi adoptarea recentă a aşa-numitei ”Legi privind frontiera de stat” de către reprezentanţii Transnistriei reprezintă o sursă de riscuri. Cadrul de sprijin internaţional pentru procesul de reglementare este unul de ”promovare a încrederii”, perceput drept o cale de consolidare a evoluţiilor pozitive din procesul de negociere. Măsurile de promovare a încrederii şi negocierile intermediate de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au o funcţie importantă de dezvoltare în păstrarea infrastructurii şi reţelelor de aprovizionare deschise între regiuni şi spre est. Abordând acum necesităț ile Transnistriei şi relaţia acesteia cu Republica Moldova vor facilita prosperitatea sa în viitor şi integrarea economică în regiune, indiferent de statutul său din viitor. B. Evoluț iile economice recente 5. Economia a fost volatilă în perioada precedentă SPT, reflectând expunerea la condiţiile economice şi climatice globale. Economia Republicii Moldova ș i-a revenit din criza financiară globală din 2008-09, însă creşterea s-a oprit în 2012 din cauza datoriilor suverane din zona euro şi criza bancară şi secetă. Recuperarea remitenţelor şi creș terea investiţiilor au alimentat cererea internă din 2010-11, în timp ce exporturile au fost de asemenea puternice. Către sfârşitul anului 2011, Produsul Intern Brut (PIB) a revenit peste nivelurile de până la criză. Cu toate acestea, PIB-ul real a scăzut cu 0,8 la sută în 2012 din cauza că scăderea exporturilor spre UE a coincis cu seceta care a lovit grav agricultura. În primul trimestru din 2013, economia ș i-a revenit din nou înregistrând o creș tere de 3,5 la sută anual. 6. Gestionarea macroeconomică s-a îmbunătăţit. La începutul anului 2010, Guvernul a început implementarea unui program de abordare a vulnerabilităț ilor macroeconomice şi de rezistenț ă la criza economică. Programul s-a bazat pe patru piloni: (i) politicile fiscale de restabilire a sustenabilităț ii, protejând în acelaș i timp investiţiile publice şi priorităţile de cheltuieli sociale; (ii) politicile monetare flexibile şi de schimb valutar pentru a ț ine inflaţia sub control, facilitarea adaptării la şocuri, şi reconstruirea rezervelor în valută străină; (iii) politicile de asigurare a stabilităț ii financiare prin depistarea precoce a dificultăţilor băncilor, şi consolidarea cadrului legal pentru reabilitarea băncilor ș i soluț ionarea problemelor bancare; şi (iv) reformele structurale pentru majorarea potenț ialului economic. Aceasta a fost susţinută de Fondul Monetar International (FMI), şi cinci revizuiri au fost finalizate cu succes până la sfârşitul anului 2012. Astfel, deficitul fiscal general al Guvernului a scăzut de la 6,3 la sută din PIB în 2009 până la 2,1 la sută în 2012. Inflaț ia preț urilor de consum a fost de 4,6 la sută în 2012. 7. Deficitul contului curent s-a redus până la 7 la sută din PIB în 2012, şi continuă să fie finanț at prin împrumuturi ale sectorului privat şi intrările de fonduri publice . În timp 1 Republica Moldova, Transnistria, Ucraina, Federaț ia Rusă şi OSCE sunt participanţii direcț i în acest proces, iar Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană acţionează ca observatori externi. Ucraina asumându -ș i preşedinţia OSCE în 2013, se preconizează un impuls în continuare. 2 ce deficitul comercial rămâne a fi mare, creș terea exporturilor a depăşit creș terea importurilor în 2011-12. Remitenţele ș i-au revenit în 2010-12, însă încă nu au ajuns la nivelurile de până la criză. Afluxurile nete de Investiț ii Străine Directe (ISD) au scăzut până la doar 2,2 la sută din PIB în 2012, subliniind importanţa reformelor de atragere a investiţiilor pentru obţinerea recuperării sustenabile şi stimularea modernizării. Prin urmare, deficitul Contului Curent a fost în cea mai mare parte finanţat de către datoriile publice şi private. Rezervele valutare au atins suma de 2,5 miliarde dolari SUA la mijlocul anului 2013, depăș ind nivelurile de până la criză şi care acoperă mai mult de patru luni de importuri. Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici, 2009-17 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Efectiv Proiecț ii PIB nominal, miliarde MDL 60.4 71.9 82.2 87.8 96.7 105.9 115.7 127.0 139.2 Ratele reale de creș tere: PIB, % creș tere -6.0 7.1 6.4 -0.8 4.5 4.0 4.0 4.5 4.5 Exporturi, % creș tere -12.1 13.7 28.6 2.3 6.6 4.7 4.8 5.1 5.3 Importuri, % creș tere -23.6 14.3 19.3 2.5 6.6 5.6 4.8 5.1 5.4 Rata de schimb reală efectivă (2000 = 100) 111.1 117.5 129.2 124.2 … … … … … Indicele Preț urilor de Consum, % media 0.0 7.4 7.6 4.6 4.9 5.0 4.8 4.6 4.3 Soldul Contului Curent, % PIB -9.8 -9.8 -12.6 -7.0 -7.0 -7.9 -7.9 -8.1 -8.3 Remitenț e, % creș terea în USD -37.4 13.2 21.7 11.9 5.5 5.4 5.1 5.1 4.9 Rezerve Internaț ionale (milioane USD) 1480 1718 1965 2515 2614 2877 2906 3073 3493 Indicatorii Comerciali, % modificare 14.8 -2.1 -14.3 -0.8 0.1 -1.0 -0.2 -0.1 -0.1 ISD, nete (% PIB) 2.7 3.4 4.0 2.2 1.9 1.9 1.8 1.9 1.9 Soldul Fiscal, % PIB -6.3 -2.5 -2.4 -2.1 -1.6 -1.4 -1.2 -1.0 -0.9 Datoria Externă, % PIB 80.2 82.3 77.6 84.5 81.1 80.6 76.7 73.7 69.4 Datoria PPG, % PIB 21.0 23.2 21.7 24.3 24.5 24.0 23.1 21.7 20.3 Sursa: Date Statistice Naț ionale şi calculele personalului Băncii Mondiale. C. Perspectivele macroeconomice şi sustenabilitatea datoriei 8. În timp ce Republica Moldova rămâne vulnerabilă la o varietate de şocuri, cadrul de politici macroeconomice se preconizează să rămână adecvată cu o creştere moderată şi inflaţie scăzută. Politicile macroeconomice ale Republicii Moldovei de menţinere a ratelor flexibile de schimb valutar şi ț intire a inflaţiei, precum şi nivelurilor joase ale datoriei publice, au redus principalele riscuri macroeconomice. După o recesiune în 2012, se preconizează că creș terea PIB îș i va reveni la 4,5 la sută în 2013, ca o recuperare a agriculturii (explicată în mare măsură de o bază statistică scăzută în 2012) probabil va duce la accelerarea creşterii în a doua jumătate a anului 2013. Noi preconizăm o creştere de 4-5 la sută în 2014-2017, cu o cerere externă mai mare pentru exportul Republicii Moldova, care va fi susţinută de încrederea mai mare a consumatorilor şi investitor. Politica monetară prudentă este anticipată. Se preconizează ca inflaţia să rămână în limitele ţintei de 5 la sută plus/minus 1,5 la sută în conformitate cu obiectivele Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). Reluarea programului susț inut de către FMI ca o ancoră a politicilor fiscale şi monetare prudente va consolida în continuare cadrul macroeconomic pentru redresarea sustenabilă. 9. Consolidarea bugetului este preconizată să continue pe termen mediu. Preconizăm că deficitul fiscal va rămâne sub 2 la sută din PIB în 2014-17. Cu toate acestea, presiunile fiscale 3 semnificative persistă. Cheltuielile salariale din sectorul public la nivel central, şi în special la nivel local, rămâne ridicat. Ineficienț ele din sectorul educaţiei şi sănătăț ii continuă să fie mari. Guvernul a întreprins reforme în vederea îmbunătăţirii compoziţiei cheltuielilor, în special în educaţie, însă încă multe mai urmează a fi realizate. Aceste ineficienţei limitează cheltuielile productive din infrastructură şi serviciile publice, şi risipesc resursele investiţionale limitate prea mult pentru a fi eficient. Republica Moldova rămâne, de asemenea, vulnerabilă la schimbările aferente preţurilor de import la energie cu efecte critice asupra cheltuielilor de asistenţă socială, precum şi asupra tarifelor, acumulării datoriilor şi arieratelor din companiile de utilitate publică. 10. Se preconizează că deficitul Contului Curent va rămâne la nivel de o singură cifră pe termen mediu, în timp ce riscurile de probleme în domeniul datoriei vor rămâne scăzute. Presupunând un efect pozitiv întârziat al reformelor structurale în curs de implementare, exporturile cu o mai mare valoare adăugată ar contribui la restrângerea dezechilibrului comercial în timp. Se preconizează că creşterea remitenţelor va fi modestă în perioada analizată. Se proiectează că ISD vor creşte treptat cu condiț ia că climatul de afaceri va continua să se îmbunătăţească. Actualizarea Analizei Comune FMI - Banca Mondială privind Sustenabilitatea Datoriei (2012) apreciază drept joase riscurile de probleme în domeniul datoriei. Sustenabilitatea datoriei publice ș i a celei garantate public (PGP) este cea mai sensibilă la şocul aferent creşterii producț iei, în timp ce datoria externă totală este cea mai sensibilă la şocuri unice de depreciere nominală. 11. Riscurile aferente perspectivei macroeconomice sunt substanţiale. În primul rând, o agravare a crizei datoriilor din zona euro ar putea submina exporturile Republicii Moldova şi fluxurile de remitenț e. În al doilea rând, un şoc negativ al preț ului la petrol ar putea încetini creș terea în continuare a Rusiei, ducând la o scădere semnificativă a remitenţelor din Rusia şi a exporturilor spre Rusia. În al treilea rând, un deficit mare structural al Contului Curent face Republica Moldova vulnerabilă la schimbările aferente sentimentelor donatorilor ș i investitorilor. În special, derapajele aferente implementării reformelor de politici macroeconomice şi structurale ar putea potenţial reduce sprijinul extern şi complica finanţarea deficitului. În al patrulea rând, sectorul agricol rămâne vulnerabil la condiţiile extreme meteorologice. În al cincilea rând, în timp ce indicatorii agregaț i privind performanț a sectorului bancar indică tendinţe pozitive, există riscuri semnificative din cauza îngrijorărilor privind calitatea creditelor şi suficienț a capitalului la Banca de Economii (BEM), o bancă unde proprietarul majoritar este statul ș i care are o importanţă sistemică2. Soluț ionarea dezordonată a problemelor de la BEM reprezintă un risc. Calitatea guvernării şi creditării părț ilor afiliate rămân a fi riscurile potenţiale din sectorul financiar în general. D. Sărăcia, inegalitatea şi vulnerabilitatea 12. În pofida unui declin brusc al sărăciei în anii 2000, Republica Moldova rămâne una din ţările cele mai sărace din Europa. În baza pragului regional EAC al sărăciei de 5 dolari SUA/zi (Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)), 94 la sută din populaț ie era săracă în 2002, însă aceasta s-a diminuat până la 55 la sută în 2011. Incidenț a sărăciei extreme (bazată pe pragul sărăciei PPC de 2,5 dolari SUA) a scăzut dramatic în aceeaşi perioadă de la 57 la sută până la 10 la sută. Atât zonele rurale cât ș i cele urbane au beneficiat de o reducere drastică a sărăciei, însă 2 CNP au crescut până la 14,5 la sută către sfârşitul anului 2012 din cauza diminuării activităț ii economice şi înrăutăț irii bilanţurilor contabile ale unor bănci, inclusiv BEM. BEM (cu 11 la sută din totalul activelor sectorului bancar şi cel mai mare număr de deponenț i) necesită măsuri urgente pentru repararea bilanţului şi îmbunătăţirea practicilor de management al riscului. 4 aceasta a avut loc mai rapid în regiunile urbane. Cu toate acestea, în baza pragului sărăciei regionale EAC, rata sărăciei Republicii Moldova este de două ori mai mare decât media EAC, sărăcia extremă fiind, de asemenea, semnificativ mai mare decât media regională. 13. Estimările sărăciei naţionale3, de asemenea, indică asupra unor tendinţe pozitive în reducerea sărăciei. Rapoartele publicate indică faptul că rata naţională a sărăciei a scăzut de la 30,2 la sută în 2006 până la 17,5 la sută în 2011. Reducerea sărăciei a fost deosebit de puternică pentru cei cu vârsta de peste 60 de ani, în special a celor care locuiesc în gospodării de o singură persoană, 75% dintre aceştia fiind femei.4 În perioada 2006-11, sărăcia extremă a scăzut de la 4,5 la sută până la 0,6 la sută. În baza cadrului curent macroeconomic, proiecţiile simple bazate pe inegalitatea constantă indică faptul că astfel de tendinţe pozitive în perioada SPT trebuie să continue.5 Figura 1: Linia de bază (2011) şi proiecţiile sărăciei (2012-17) 20% 17% 18% 15% 15% 13% 11% 9% 10% 7% 5% 0.87% 0.87% 0.79% 0.62% 0.50% 0.38% 0.27% 0% 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Absolute Poverty Extreme Poverty 14. Performanț a economică recentă din Republica Moldova a promovat prosperitatea partajată. Creşterea consumului păturii de jos a populaț iei care reprezintă 40 la sută din populaț ie a depăşit creşterea medie (estimările pentru perioada 2006-11 sugerează o creştere anuală totală în consum de 2,9 la sută în perioada de faţă, comparativ cu 5,8 la sută pentru 40 la sută din populaț ia care reprezintă pătura cea mai de jos). Patruzeci la sută din populaț ie reprezentând pătura cea mai de jos a populaț iei tind să trăiască în zonele rurale, au gospodării mai mari şi au un nivel mai redus de educaț ie. O analiză de descompunere denotă că evoluţia pieţei muncii a ajutat cele 40 la sută din populaț ie reprezentând pătura cea mai joasă a populaț iei majorând veniturile aferente forț ei de muncă. În schimb, evoluţia pieţei forţei de muncă nu a avut nici-un efect semnificativ statistic asupra populaţiei rămase. O constatare îngrijorătoare este că creș terea nivelurilor de educaţie au contribuit la creşterea a 60 la sută de top în distribuţie, însă, din punct de vedere statistic, au fost nesemnificative pentru 40 la sută din păturele cele de mai jos. Factorii de gen, captaț i după aspectul de gender al capului gospodăriei, 3 Pragul sărăciei naţionale a fost de 1093 lei/lună în anul 2011, echivalent cu 3 USD/zi (curent). Pragul naţional al sărăciei extreme a fost de 591,2 MDL/lună în 2011, echivalent cu 1,6 USD/zi (curent). 4 Cu toate acestea, interesant este faptul că în cazul acestui grup de populaţie, sărăcia s -a diminuat mai mult pentru oamenii în etate care locuiesc singuri (cu 52 la sută, până la 18 la sută) decât pentru femei în vârstă necăsătorite care locuiesc singure (de 39 la sută, până la 20 la sută). 5 Reţineţi faptul că aceste proiecţii nu servesc drept factor pentru nici -un tip de modificări distribuț ionale, cum ar fi cele care ar putea apărea dintr-o extindere a asistenţei sociale – în măsura în care tendinţele în curs de desfăşurare de reducere a inegalită ț ii continuă, aceste proiecţii pot subestima gradul de reducere a sărăciei în perioada SPT. În acelaşi timp, nu trebuie subestimată vulnerabilitatea înaltă a economiei din Republica Moldova care a fost descrisă în secţiunile anterioare. 5 par să nu aibă un rol semnificativ din punct de vedere statistic la explicarea creşterii oricărui grup. E. Contextul social 15. Anumite grupuri rămân a fi expuse riscul ridicat de sărăcie şi sunt vulnerabile la excluziunea socială. Grupurile cele mai vulnerabile expuse riscului sărăciei rămân a fi cele cu un nivel scăzut de educaţie, gospodăriile mari cu copii, cele din zonele rurale, familiile care se bazează pe auto-angajare, persoanele în vârstă şi grupurile de Romi6. UNICEF (2011) raportează că doar 16 la sută din familiile cu copii din cea mai săracă chintilă primesc asistenţă socială prin intermediul programului de Ajutor Social7. Vulnerabilitatea persoanelor în etate reprezintă o preocupare deosebită, având în vedere tendinţele de îmbătrânire ale populaţiei. PNUD (2007) arată incidenț a sărăciei de 59 la sută între romi în 2007, în comparaţie cu media naț ională de 24 la sută8. Este mai puț in probabil ca copiii romi să frecventeze şcoala (43 la sută faţă de 6 la sută pentru copii ne-romi), şi doar 23 la sută din gospodăriile de Romi au asigurare medicală, comparativ cu media naț ională de 78,6 la sută9. Există o diferenț iere mică de gen în ratele sărăciei. 6 Mărimea populaţiei romilor nu este cunoscută. Recensământul din 1989, a stabilit numărul de 11.600 (0,3 la sută din populaţie), şi recensământul din 2004, a enumerat 12.271 "ț igani". Datele recensământului probabil subestimează dimensiunea reală a populaţiei de romi, pe care unele estimări le plasează la nivel de 100-150 mii. 7 UNICEF 2011, Impactul transferurilor de numerar asupra sărăciei şi bunăstării celor mai vulnerabile familii din Republica Moldova, în contextul tranziţiei de la asistenț a socială bazată pe categorii la cea bazată pe testarea mijloacelor. 8 UNDP 2007, “Romii in Republica Moldova”. 9 UNDP 2011, “Raportul Naț ional de Dezvoltare Umană: De la Excludere Socială spre Dezvoltarea Umană Inclusivă”. 6 Caseta 1: Obiectivele Grupului Băncii Mondiale de eradicare a sărăciei extreme şi promovare a prosperită ț ii comune: relevanţa pentru Republica Moldova GBM a adoptat recent două obiective noi pentru ancorarea misiunii sale generale a unei lumi fără de sărăcie, şi stimularea eforturilor naţionale şi internaţionale în acest scop. Cele două obiective sunt: eradicarea sărăciei extreme până în anul 203 0 la nivel global şi promovarea prosperităț ii partajate. Estimările naţionale privind sărăcia extremă în Republica Moldova în 2011, măsurate în baza pragului de sărăcie echivalent cu suma de 591 MDL pentru un adult, deja indică faptul că sărăcia extremă nu a fost eradicată în ţară. O evaluare similară se poate efectua folosind pragul de sărăcie PPC de 1,25 USD/zi utilizat pentru monitorizarea ţintei sale a sărăciei extreme la nivel mondial. Se poate argumenta, cu toate acestea, că pragul sărăciei globale, calibrat pentru a reflecta pragurile de sărăcia din 20 de ţări cele mai sărace din lume, nu face dreptate naturii sărăciei din Europa de Est şi Asia Centrală. Aplicarea aceleiaşi metodologii care, la nivel mondial, rezultă în pragul sărăciei de 1,25 fa ț ă de regiunea EAC, rezultă doar în pragul sărăciei extreme EAC de 2,50 USD/zi PPC. Acest prag al sărăciei PPC de 2,50 USD reflectă un consens partajat în regiune, care acoperă doar necesităț ile cele mai de bază capturate de către pragul sărăciei extreme necesită mai multe resurse în EAC decât în alte părţi ale lumii. Acest lucru nu reflectă aloca ț iile excesive pentru săraci din partea factorilor de decizie politică în regiune, însă mai degrabă cele mai semnificative precum că condiț iile meteorologice dure din regiune pun faț ă de gospodării cerinț e calorice mai mari şi cheltuieli mai mari pentru energie, îmbrăcăminte şi transport. În acest sens, faptul că, în pofida progreselor semnificative al trecutul recent pragul sărăciei extreme din Republica Moldova este încă ma i mare decât media pe regiune sugerează ca obiectivul global al GBM privind eradicarea sărăciei extreme rămân relevante pentru ţară şi pentru această strategie SPT. Chiar şi în privin ț a acestui prag mai mare, totuș i, Republica Moldova este relativ bine plasată în ceea ce privesc eforturile care urmează a fi întreprinse în fiecare an întru eradicarea sărăciei extreme pentru a realiza obiectivul anului 2030. În conformitate cu un exerciţiu de analiză comparativă, cel puţin este în percentila 49 a distribuţiei ţării în privinț a eforturilor necesare pentru reducerea sărăciei ș i în dependenț ă de specificaț ia adoptată (spre exemplu: controlul incidenţei curente a sărăciei extreme şi nivelul PIB pe cap de locuitor), performanţele sale ar putea fi evaluate chiar drept fiind mai favorabile. Al doilea obiectiv global adoptat de către BM îș i direcț ionează eforturile asupra promovării bunăstării a 40 la sută de distribuţie din pătura cea mai de jos. Acest obiectiv subliniază că creşterea este necesară, ţările ar trebui să aspire la procesele de creştere din care fac parte ș i cele mai puţin prospere. Performanț a recentă a Republicii Moldova este una deosebit de pozitivă. După cum curba de incidenţă a creşterii ilustrează mai jos, care divizează cre ș terea anuală estimată a cheltuielilor pe cap de locuitor în perioada 2006-11, modelul de creştere generală în ultimii 5 ani a fost astfel încât grupurile de venituri mai mici s-au confruntat cu ritmuri mai mari de creştere decât grupurile care se descurcau mai bine. Acest model de creştere explică de asemenea motivul de ce în această perioada inegalitatea s-a diminuat. Figura 2: Moldova, Curba de Incidenț ă a Creşterii, 2006-11, anual Sursa: Estimările personalului Băncii, folosind CBGC 2006 ș i CBGC 2011. 16. Impactul schimbărilor climatice, de asemenea, va consolida factorii existenț i ai vulnerabilităț ii, în special pentru grupurile sărace din regiunile rurale din centrul şi Sudul Republicii Moldova. Excluderea socială ș i economică, din cauza mobilităț ii şi comunicării reduse, agravate de efectelor schimbărilor climatice, precum inundaţii, eroziune şi valuri de căldură, probabil va avea un impact disproporţionat asupra comunităţilor izolate, rurale, şi ar putea exacerba sărăcia rurală şi majora migraţia forţei de muncă şi dezechilibru de genr. Sărăcia 7 şi migraţia sporită din cauza declinului aferent productivităţii agricole sunt susceptibile să aibă consecinţe profunde pentru persoanele care au anumite caracteristici ale vulnerabilităț ii, spre exemplu: femeile din zonele rurale, care au grijă de persoane aflate la întreţinere, însă primesc remitenţe puţine sau nu primesc remitenț e deloc. Caseta 2: Migraț ia ș i incluziunea socială Migraţia forț ei de muncă pe scară mare a avut atât efecte pozitive cât ș i negative asupra incluziunii sociale. Gospodăriile cu migranţi beneficiază de remitenţele, care ridica nivelul de consum şi accesul la locuinţe, nutriţie, servicii de sănătate de calitate mai bună, oportunităţi de educaţie îmbunătăţite şi conectivitatea la Internet printre alte servicii. În acelaşi timp, co piii din aceste gospodării sunt lipsiţi de îngrijire şi supraveghere părintească, şi nivelurile ridicate de migra ț ie aduc modificări semnificative la structurile sociale, atitudini şi dinamica de dezvoltare locală. Impactul cel mai palpabil al migra ț ie cu privire la excluziunea socială constă în dezvoltarea copiilor şi tinerilor ale cără părin ț i au plecat peste hotare sau care sunt lăsaț i în grija rudelor în vârstă. Migraț ia pe termen lung sau permanentă a populaţiei în vârsta aptă de muncă poate duce probabil la participarea mai limitată de antreprenoriat ș i civică la nivel local. Migraţia tot mai mult devine permanentă şi un număr tot mai mare de moldoveni au sau sunt eligibili pentru cetăţenia dublă cu Romania, Rusia sau Bulgaria şi ţările vest -europene. Migraţia, de asemenea, aduce riscul traficului de fiinţe umane şi probleme de siguranţă, stigmatul social, precum şi accesul la justiţie pentru victimele traficului cu femei şi copii, care sunt în mod special vulnerabili . F. Aspectele de gen 17. Moldova are o performanț ă bună în unele domenii ale egalităț ii de gen. Egalitatea de gen este inclusă în Constituţie şi elaborată în Legea privind egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi din 2006. Strategia Naţională privind Egalitatea de Gen pentru anii 2008-15 stabileşte obiectivele politicilor privind egalitatea de gen şi acţiunile prioritare. Republica Moldova a ratificat o gamă largă de convenţii internaţionale care au drept mandat egalitatea de gen, inclusiv Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) şi Convenţia Internaţională privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor. 18. Totuș i, în alte domenii, disparităţile persistă. Deș i baza politicii privind egalitatea de gen este lăudabilă, normele patriarhale au fost rezistente la schimbare. Politicile şi legile pentru egalitatea de gen nu au fost susţinute cu resurse adecvate şi implementare. Autorităţile publice, cum ar fi instanț ele de judecată, nu au dorit sau nu pot să aplice legile privind egalitatea de gen. Speranţa de viaţă este printre cele mai joase din Europa, 73 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Acest decalaj mare de gen este stimulat de rata înaltă a mortalităț ii bărbaț ilor, în parte fiind rezultat al alegerilor stilului de viaţă de către bărbaț i, care consumă cantităț i mari de alcool şi tutun. Decalajul de gen în educaţie este cel mai evident la nivel terţiar, cu doar 33 la sută de bărbaţi înscrişi în comparaţie cu 44 la sută de femei. Şcolile secundare şi terț iare par a fi începutul segregării ocupaţionale, care în cele din urmă duc la segregarea în bază de gen pe piaţa muncii. Parţial din cauza acestei segregări sectoriale, femeile câș tigă 73 la sută din ceea ce câştiga bărbaţii şi este mai puţin probabil să avanseze în poziţii de conducere, şi doar 8 la sută din firme se află în proprietatea femeilor. Participarea femeilor în poziț ii de conducere este redusă: doar 20 la sută din parlamentari sunt femei, şi reprezentarea este chiar mai joasă în alte domenii ale guvernării. 19. Traficul de fiinţe umane este o problemă critică în Republica Moldova în calitate de ţară sursă, şi într-o mai mică măsură drept ț ară de tranzit şi destinaţie, pentru traficul de persoane în scopuri sexuale şi munca forţată. Se estimează că Republica Moldova are una dintre cele mai mari rate ale traficului de fiinţe umane, printre ţările vecine. În timp ce Guvernul 8 Republicii Moldova încă nu se conformează în totalitate cu standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, acesta a întreprins paș i importanț i anul trecut în vederea abordării protecţiei victimei şi prevenirii traficului. Cercetarea a făcut legătura dintre traficul de fiinţe umane ș i violenţa domestică, şi o valoare estimată de 40 la sută din femeile din Republica Moldova au fost victime ale cel puţin unui episod de violenț ă. Măsurile întreprinse în cadrul juridic ș i de reglementare nu au abordat suficient violenţa domestică şi nivelul de conştientizare publică rămâne scăzut. II. Provocările de dezvoltare şi programul de guvernare 20. Republica Moldova a realizat progrese semnificative de la independenţă în tranziţia sa economică şi politică, însă multe încă rămân de a fi realizate. Faptul că până în prezent, Republica Moldova a rămas în urmă în regiune este la fel de mult un rezultat al politicilor precum ș i al istoriei. Dimensiunea mică a Republicii Moldova înseamnă o mică piaţă internă, concurenţă limitată şi, prin urmare, o forț ă motrice mai slabă pentru inovare şi vulnerabilităţile la factorii externi şi dezastrele naturale. Cu toate acestea, aceste provocări ar putea fi depăşite prin reducerea distanț ei economice spre pieţele regionale mai mari şi recoltarea beneficiile de deschidere. Spre regret, Republica Moldova are costuri înalte economice transfrontaliere dovedite prin clasamentul său pe locul 132 din 155 de ţări în Indicele de Performanț ă Logistică din anul 2012. De ce Republica Moldova nu profită de proximitatea sa cu pieţele regionale mai bogate poate fi analizată prin dotarea ţării cu capital instituţional, uman şi natural. 10 11 Capitalul Instituţional: Guvernarea şi mediul favorabil afacerilor 21. Republica Moldova a înregistrat progrese în reformele legislative pentru o mai bună guvernare, însă o aplicare slabă creează provocări de guvernare. Capacitatea instituţională şi administrativă rămân slabe, însă, probabil, mai importante sunt preocupările cu privire la transparenţă, responsabilitate şi corupţie. Deşi Republica Moldova ș i-a îmbunătăţit poziţia sa în Indicele de Percepţie a corupţiei al Transparency International, avansând de la locul 112 din 180 de ţări în 2011 până la locul 94 din 174 de ţări în 2012, este încă slab cotată în comparaţie cu vecinii săi din vest. Deşi rating-ul general al Republicii Moldova în Evaluarea Politicilor ș i Instituț iilor Ț ării (EPIT) din 2012 s-a îmbunătăţit până la nivel de 3,8, aceasta a marcat doar 3,5 din 6 privind Transparenţa, Responsabilitatea şi Corupţia în indicatorul Sectorului Public din CPIA 2012, reflectând provocările, inclusiv corupț ia, mecanismele de responsabilitate slabe şi politizarea sistemului judiciar. Cel mai mic scor EPIT al Republicii Moldova (3) este pentru Calitatea administraţiei publice. Deşi legislaţia există, o mai bună aplicare a legii este necesară pentru a o face mai eficientă şi reducerea incidenţei corupţiei. Organul anticorupţie este învestit cu puteri semnificative, însă are înregistrări modeste, şi există o percepţie publică a unei agenţii care se supra-depăș eș te în lupta contra infracţiunilor minore sau una folosită pentru scopuri politice. 22. Există încă o cale de urmat în vederea consolidării capacităţii sectorului public pentru a avea o performanț ă mai bună. O planificare strategică ș i coordonare a politicilor mai bună ș i mecanismele de stabilire a unui serviciu public profesionist şi bazat pe merite au 10 Banca Mondială ”Pro ș i Contra diversificării”. 11 Republica Moldova nu înregistrează succes pe a patra dimensiune a capacităţii fizice, dar acest lucru ar putea fi abordate cu progresul din cadrul celor trei dimensiuni: spre exemplu, guvernul mai eficient şi îmbunătăţirea climatului de afaceri ar putea accelera finanţ area publică şi privată a infrastructurii atât de necesare. 9 creat o bază bună pentru un guvern mai eficient. Cu toate acestea, administraţia publică va trebui să continue să sporească capacitatea sectorului public întru definirea mai bună a obiectivelor de performanţă, evaluarea programelor bugetare ș i alocarea resurselor pentru programele prioritare mai strategic, care trebuie să ducă la o transparenţă, responsabilitate şi eficienţă sporită. Legislaţia recentă de introducere a postului de Secretar de Stat (Permanent) ar trebui să profesionalizeze în continuare serviciul public. Implementarea acesteia necesită noi reglementări privind competenţele, numirea în funcț ie, şi alte proceduri de management al resurselor umane (HR) şi suport pentru consolidarea capacităţilor cadrelor noi ale secretarilor de stat. 23. În pofida eforturilor de reformă axate pe îmbunătăţirea mediului de afaceri, există încă multe lucruri care trebuie realizate. Republica Moldova ocupă locul 83 din lume în clasamentul Doing Business, scorul fiind deosebit de slab în ceea ce priveș te autorizaț iile de construcț ie (168), comerț ul transfrontalier (142), şi plata impozitelor (109). Aceasta a ocupat locul 87 din 144 de economii în ceea ce priveș te Indicele Competitivităț ii Globale pentru 2012-2013, rămânând în urma majorităț ii vecinilor săi şi a ţărilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Mult mai multe trebuie să fie realizate pentru a atrage ISD fără acordarea concesiunilor fiscale care erodează veniturile. Administraţia vamală şi fiscală suferă din cauza lipsei de transparenţă şi unui înalt nivel de discreţie aplicate de către funcţionari. Companiile citează concurenţa neloială pe pieţele interne, în primul rând, companiile folosind diverse scheme de evaziune fiscală şi cele protejate de interese politice şi de afaceri prin politici restrictive ale diferitor agenţii de stat. Competitivitatea şi capacitatea de a penetra pe pieț e noi este o problemă, cu o expansiune foarte mică a produselor moldoveneşti (faţă de prelucrarea suplimentară a mărfurilor importate) spre destinaț iile noi. Educaț ia profesională şi terţiară trebuie îmbunătăț ită pentru a satisface necesităț ile pieţei muncii, în mod special din sectoarele orientate spre export. 24. Guvernul a introdus reforme în cadrul statutar pentru raportarea financiară corporativă şi adoptarea standardelor moderne de raportare financiară şi audit, însă aplicarea acestora rămâne slabă. Guvernul a adoptat legile noi privind contabilitatea şi auditul în 2007, care se bazează pe principiile acquis-ului comunitar al UE, şi care a întreprins câț iva paşi în direcț ia implementării acestora, precum ar fi adoptarea oficială a Standardelor Internaț ionale de Raportare Financiară (SIRF), instituirea funcţiei de supraveghere publică a auditului, precum şi crearea unui registru public al rapoartelor financiare. Constrângerile pentru implementarea şi executarea integrală includ nivelul slab de conș tientizare a importanţei dezvăluirii corecte şi transparente a informaţiei financiare, şi privind cerinţele UE aferente raportării financiare corporative, înţelegerea limitată a rolului Ministerului Finanţelor în stabilirea standardelor de contabilitate şi capacitatea slabă din cadrul Ministerului, educaţia contabilă profesională slabă şi capacitatea limitată a sistemului de supraveghere publică a auditului pentru supravegherea acestei profesii. 25. Intermedierea financiară rămâne a fi subdezvoltată, şi accesul la finanţare continuă să fie una dintre cele mai importante constrângeri invocate de către companii. Sectorul bancar rămâne, în general, lichid, bine capitalizat şi profitabil, cu excepț ia BEM, însă creditarea sectorului privat este de doar 38 la sută din PIB, o indicaţie a nivelului relativ scăzut al intermedierii financiare în comparaţie cu alte ţări din EAC. Finanț area pe perioade mai mari de un an este insuficientă, cerinţele privind gajul sunt relativ ridicate şi multe întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) nu au tipul sau cantitatea de gaj solicitată de către bănci. Deşi ratele dobânzilor sunt comparabile cu cele din ț ările comparatoare, companiile percep că acestea sunt mari, 10 reflectând probleme de pe partea cererii de profitabilitate scăzută şi inconsecventă a întreprinderilor. Adiț ional, alternativele finanţării bancare rămân limitate. Piaț a de capital este la o etapă incipientă şi piaţa de obligaţiuni guvernamentale constă doar din emisiuni pe termen scurt, cu aproape nici-o tranzacţionare pe piaţa secundară. Dezvoltarea pieţei de capital poate crea concurenţă cu sectorul bancar şi poate oferi companiilor mai multe alternative de finanţare şi instrumente de depunere a banilor pentru perioade mai îndelungate în baza cărora băncile pot oferi împrumuturi pe termen lung. 26. Agricultura rămâne a fi un sprijin temeinic economiei, deşi producţia agricolă este volatilă şi competitivitatea scăzută a pieț ii reprezintă un impediment cheie. Cu 12 la sută din PIB, agricultura merge lent după sectoarele de servicii şi de producere, însă acesta angaja 28 la sută din forţa de muncă în 2010, şi în combinaț ie cu sectorul agro-alimentar, acesta reprezintă aproximativ 50 la sută din total exporturi. Volatilitatea înaltă a producţiei agricole, în special a culturilor, este o reflectare a vulnerabilităț ii înalte faț ă de hazardurile climatice cum ar fi seceta, inundaţiile, îngheț urile şi furtunile severe. Competitivitatea este împiedicată de un set complex de factori, inclusiv distorsiunile şi imperfecţiunile de pe pieț ele agricole de materie primă ș i produse finite, serviciile publice de calitate slabă în aș a domenii ca educaț ia agricolă, întârzieri în restructurarea gospodăriilor de fermieri, piaț a funciară subdezvoltată, lipsa accesului la finanț e, si managementul nesustenabil al solului. Majoritatea produselor agricole, în special cele de valoare înaltă, nu corespund rigorilor pieț ei privind siguranț a, calitatea, cantitatea, varietatea sau ambalajul. Sectorul privat necesită sprijin în eforturile sale de demarare a procesului sofisticat şi costisitor de adoptare şi implementare a standardelor UE de siguranț ă ș i calitate a produselor alimentare. Caseta 3: TIC – un factor de creştere economică şi buna guvernare Strategia Moldova Digitală susț ine dezvoltarea industriei Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaț iilor (TIC) şi buna guvernare prin furnizarea serviciilor publice îmbunătăţite. BM susț ine aceasta prin proiectul e-transformarea guvernării (GeT). Aspiraț iile Republicii Moldova de integrare europeană motivează modernizarea continuă a sistemelor administrative. O agendă de îmbunătăţire a accesului, capitalului, eficien ț ei ș i eficacităț ii serviciilor publice se desfăș oară, însă va necesita eforturi şi investiţii susţinute în infrastructura informaţiei. Infrastructura TIC se îmbunătăţeș te,însă necesită dezvoltare în continuare. Reformele în domeniul telecomunicaţiilor au stimulat concurenţa, însă statul încă joacă un rol dominant. Zonele rurale nu sunt acoperite complet de servicii pe bandă largă. Decalajele în infrastructură ar putea fi soluț ionate prin alte reforme ale rolului statului în acest sector şi rolul consolidat al organului de reglementare independent. Moldtelecom trebuie să fie pregătit pentru privatizare ș i eforturi mai concertate ar putea fi depuse pentru majorarea accesului la şi utilizarea TIC în zonele rurale, şi pentru asigurarea unei gestionări eficiente a spectrului radio pentru maximizarea impactului telecomunicaţiilor fără fir. GeT sus ț ine livrarea serviciilor publice selectate utilizând TIC, sporind accesului la servicii şi informaţii şi îmbunătăţirea transparenţei, care pot îmbunătăţi în mod semnificativ guvernarea. O constrângere de bază o reprezintă talentele limitate în domeniul TIC. Învăţământul universitar în sectorul TIC este de o calitate inconsecventă şi curriculumul nu sunt relevante pentru piaţa muncii. Trebuie să existe un efort concertat pentru a aduce mai multe femei în sectorul TIC, în special în domeniile tehnice în care acestea sunt încă sub -reprezentate. Îmbunătăţirile din aceste domenii vor seta scena pentru o nouă generaţie de inovatori TIC . Capitalul uman 27. Realităţile demografice şi fiscale prezenta o provocare pentru Guvern în vederea realizării obiectivului său de oferire a şcolarizării de calitate aliniate la necesităț ile pieţei muncii şi economiei mai largi. Sectorul este caracterizat printr-o reţea supradimensionată de şcoli din ce în ce mai mici şi un număr mare de profesori prost plătiț i şi personalul care nu se ocupă de predare. Din numărul de 1.460 de instituţii de învăț ământ general, trei sferturi sunt situate în aproximativ 1.000 sate, reprezentând în medie 1,1 şcoli în fiecare sat. O şcoală medie 11 funcţionează la o capacitate de 54 la sută, ceea ce duce la cheltuieli risipitoare în formă de facturi pentru încălzire şi utilităţi publice. Un studiu realizat de Ministerul Educaţiei a concluzionat că până la o jumătate din şcolile rurale trebuie să fie reorganizate sau închise în următorii trei - cinci ani pentru a face faț ă declinului brusc al populaţiei din ultimii 20 de ani. 28. Guvernul este foarte conştient de provocările de eficienţă cu care se confruntă sectorul educaţiei. Odată cu pilotarea finanț ării în bază de elev în cadrul proiectului susț inut de către Banca Mondială privind Educaţia de calitate în zonele rurale din Republica Moldova (ECZRM), Guvernul a întreprins masuri critice pentru îmbunătăţirea eficienţei alocării resurselor în învăţământul general. Acest angajament a fost consolidat în continuare prin modificările legislative privind crearea unui mediu favorabil, care permite implementarea măsurilor de reformă eficientă, cum ar fi introducerea finanț ării per elev pe plan naț ional şi schimbarea proprietăț ii de la primari la municipalităţile locale. 29. Sectorul demonstrează calitatea neuniformă a educaţiei. Performanţa Republicii Moldova în Programul Organizaţiei pentru Cooperarea Economică ș i Dezvoltare (OCDE) privind Evaluarea Internaț ională a Studenț ilor (PISA) 2009 Plus a sugerat că 57 la sută din elevi duc lipsa nivelurilor de bază de competenţă în lectură necesare pentru participarea în mod eficient şi productiv în societate (61 la sută în matematică). Aceste rezultate indică necesitatea de a continua consolidarea reţelei de şcoli şi extinderea reformelor în curriculum, evaluările elevilor, formarea profesorilor şi design-ul manualului. 30. Calitatea profesorilor este unul dintre cei mai importanţi factori care contribuie la îmbunătăţirea rezultatele elevilor, însă profesia de profesor în Republica Moldova este sub- calificată si îmbătrâneș te. Din 36.000 de profesori angajaț i în instituț iile de învăț ământ general, doar două treimi deţin o calificare de predare şi 19 la sută sunt trecuț i de vârsta de pensionare. În perioada 2002-07, cota cadrelor didactice în vârsta de pensionare s-a dublat, indicând o îmbătrânire rapidă a profesiei.12 Sarcina de predare standard de 18 ore pe săptămână – echivalentul a aproximativ 666 ore de predare pe an – este slab comparabilă cu cea a profesorilor din ţările OECD,13 însă în şcolile rurale mici, profesorii nu pot acoperi nici chiar sarcina de bază de 18 ore. Resursele pentru formarea profesională a cadrelor didactice sunt astfel repartizate prea slab pe un număr mare de cadre didactice sub-calificate, care duce la sub-investirea în forţa de muncă actuală şi viitoare. Recrutarea, instruirea, acreditarea, asigurarea calităţii şi stimulentele atât pentru profesori, cât şi pentru directorii de şcoli sunt domenii care necesită sisteme alternative si moderne. 31. Capitalul uman este unul din avantajele comparative potenţiale ale Republicii Moldova, însă întreprinderile, în special, exportatorii, se plâng pe dificultăţi în găsirea lucrătorilor calificaţi. O treime din întreprinderi au probleme în suplinirea locurilor vacante, în special pentru personalul calificat. Sectorul cel mai afectat este construcţiile (92 la sută), urmat de industrie (69 la sută), transport, servicii de afaceri şi servicii de sănătate (67 la sută fiecare). În timp ce problema este atribuită în principal salariilor mici (54 la sută dintre respondenţi) care este, de asemenea o funcț ie cu un nivel scăzut al abilităţilor (35 la sută). Aceasta din urmă este atribuită în principal lipsei educaţiei relevante pentru necesităț ile pieţei de muncă. Unii 12 Ludmila Lefter (UNICEF, Moldova), Virginia Rusnac (Institutul de Ştiinţe Educaţionale, Moldova), Olesea Cruc (Institutul pentru dezvoltare şi iniţiative sociale "Viitorul", Moldova), Andrea Ahlert ș i Katherine Batchelder (Universitatea din Columbia, profesorii colegiului, Statele Unite ale Americii). Calitatea profesorilor si condiţiile de muncă a profesorilor din Republica Moldova. 2009. 13 În Olanda, spre exemplu, sarcina este de 1.000 ore pe an ș i în Franț a este de 923 ore. 12 investitori străini în sectorul de producere au subliniat în special lipsa competenţelor tehnice adecvate ale forţei de muncă drept o constrângere pentru operaț iunile lor în Republica Moldova. 32. Agenda de reforme a sectorului sănătăț ii rămâne nefinalizată. Guvernul a majorat cheltuielile pentru sănătate în ultimii ani şi a implementat reforme importante, cum ar fi crearea Companiei Naț ionale de Asigurări în Medicină (CNAM) în 2004 şi dezvoltarea asistenț ei medicale primare. Cu toate acestea, provocările rămân în acordarea serviciilor de ocrotire a sănătăţii şi finanț area sănătăț ii. 33. Patru provocări cheie afectează prestarea serviciilor de sănătate: (i) fondurile pentru îngrijirea spitalicească (mai mult de 50 la sută din total) sunt în prezent divizate între 73 de facilităț i, multe din care sunt utilizate la un nivel insuficient şi nesigur, alături de problema de duplicare, care este deosebit de gravă în Chişinău; (ii) există suprapuneri evidente în reţeaua de laboratoare; (iii) doctorii din asistenț a primară nu poartă răspundere pentru performanţa sa şi în pofida investiţiilor în medicina primară timp de zece ani, majoritatea pacienţilor merg direct la spital, în continuare exacerbând problema sub-utilizării centrelor de asistenț ă medicală primară; şi (iv) infrastructura distrusă a spitalelor cu echipamente învechite. 34. Finanț area sectorului sănătăț ii se realizează în condiț ii de stres. Majoritatea oamenilor beneficiază de asigurare medicală gratis: aproximativ 1.800.000 din 2.700.000 persoane asigurate nu plătesc contribuţiile de asigurare. Pentru CNAM este dificil să îndeplinească promisiunea Guvernului de a oferi servicii de sănătate complet gratuite pentru un set larg de servicii, şi cheltuielile în numerar reprezintă aproximativ 45 la sută din cheltuielile totale, adică aproximativ 100 dolari SUA pe an pe cap de locuitor. Nu există nici-un stimulent financiar care să motiveze furnizorii şi medicii să devină mai eficienț i sau să ofere o calitate mai bună. 35. În pofida eforturilor Guvernului de îmbunătăţire a transparenţei, responsabilităț ii şi deschiderii în ceea ce priveș te prestarea serviciilor publice, provocările guvernării rămân, în special în sectorul sănătăț ii şi educaţiei. Plăţile informale din aceste sectoare sunt răspândite pe larg , şi reprezintă un factor de excludere pentru săraci. Acestea, de asemenea, subminează sistemul curent de asigurări în medicină, angajamentul declarat al Guvernului faț ă de sectorul educaţiei şi integritatea sistemelor naț ionale de testare în educaţie. Caseta 4: Susț inerea investiţiilor în capitalul uman prin intermediul accesului sporit la infrastructura socială Reţeaua de drumuri din Republica Moldova (exclusiv Transnistria) s-a schimbat puţin în ultimii 20 de ani, şi neajunsuri în întreţinerea drumurilor în acest timp au fost exacerbate de creşterea activităţii economice, cu volume de trafic mai mare, punând o greutate mai mare asupra drumurilor deja în stare proastă. În timp ce aproape două treimi din drumuri sunt clasificate drept drumuri locale, mai puţin de jumătate din reț eaua de drumuri locale este pavată. Accentul Guvernului pe reabilitarea mai degrabă decât extinderea în continuare a majorat considerabil resursele pentru întreţinerea drumurilor în ultimii patru ani, cu lucrări importante de reabilitare a drumurilor, finanţate în mare măsură din surse externe. Aceste investiţii treptat îmbunătăţesc starea drumurilor, doar că practic doar drumurile naţionale beneficiază de acestea în mod exclusiv. Drumurile locale continuă să fie în stare proastă, fapt ce împiedică accesul populaţiei rurale la pieţe, precum şi la serviciile sociale şi administrative. Aceasta ămpiedică eficacitatea programelor în alte sectoare, spre exemplu: Programul de optimizare a ș colilor care depinde de transportul eficient ș i fiabil pentru elevi spre şcolile de circumscripț ie. Drumurile locale şi principalele bune, de asemenea, sunt critice pentru modelul Republicii Moldova de dezvoltare economică şi socială din viitor, bazată pe creşterea condusă de exporturi, care beneficiază de potenț ialul agricol şi condiț iile avantajoase pentru dezvoltarea în continuare a industriei uşoare. 13 36. Republica Moldova operează un sistem extins de protecţie socială, însă ineficienţele şi schimbările demografice ameninţă durabilitatea financiară a acesteia. Sistemul de protecţie socială include atât asigurările sociale contributive cât şi prestaţiile sociale non- contributive. Cheltuielile totale pentru protecţia socială în Republica Moldova sunt mari comparativ cu standardele regionale: s-au majorat de la 9 la sută din PIB în 2003 până la 11 la sută în 2011. Din aceasta, aproape 9 la sută din PIB a fost cheltuit pe asigurări sociale (în special pensii), şi aproximativ 2 la sută au fost folosite pentru programele de asistenţă socială non- contributive. Populaț ia care îmbătrâneș te rapid şi forţa de muncă în scădere creează mai multe presiuni asupra sistemului de protecţie socială şi pune în discuţie durabilitatea financiară pe termen lung a acestuia. 37. Sistemul actual de pensii bazat pe redistribuire (Pay-As-You-Go (PAYG) se confruntă cu câteva provocări. Prestaț iile aferente pensiei sunt inadecvate şi sistemul se confruntă cu stimulente de conformare slabe de participare şi contribuire la acesta. Emigrarea, şomajul şi economia tenebră mare au redus contribuț iile populaț iei în vârsta aptă de muncă de la 60 la sută în anul 2002 până la 32 la sută în 2012. Acoperirea în scădere are implicaţii pentru sărăcia din viitor printre persoanele în etate ș i pentru asistenț a socială ș i pensii pe termen lung. Problemele structurale trebuie să fie abordate în vederea creării unui sistem PAYG durabil din punct de vedere fiscal ș i social. Fixarea formulei de prestaț ii şi indexarea ar îmbunătăţi caracterul adecvat al pensiilor şi ar menţine valoarea reală a acestui. Vârsta de pensionare ar trebui să fie treptat egalată pentru ambele sexe la nivel de 6214 ani şi apoi majorată treptat până la vârsta de 65 de ani, îmbunătăţind sustenabilitatea fiscală pe termen lung şi oferind spaţiu pentru alte reforme în viitor. Pachetul de politici trebuie să includă măsuri de consolidare a stimulentelor sistemului PAYG printr-o legătură mai strânsă dintre contribuţii şi prestaț ii15. Aceste măsuri ar îmbunătăţi finanț ele PAYG şi ar oferi spaţiu suplimentar fiscal pentru îmbunătăţiri ale prestaț iilor PAYG, reducerea ratei contribuţiei şi/sau introducerea unui al doilea pilon de pensii finanţat complet atunci când este momentul oportun. Capitalul natural 38. Principala dotare a Republicii Moldova cu capital natural sunt solurile foarte fertile şi productive, însă acest lucru şi alte resurse naturale sunt în pericol din cauza practicilor de mediu necorespunzătoare. Solul negru (cernoziomul) acoperă 75 la sută din teritoriul ţării, însă există indicii că 34 la sută din terenul agricol este erodat într-o anumită măsură, această cifră fiind în creştere cu 0,9 la sută anual şi cauzează pierderi estimate de 251 milioane USD anual16. Eroziunea solului şi alte procese de degradare a solului rezultă din practicile agricole inadecvate (prelucrarea solului şi rotaţia insuficientă a culturilor), guvernarea şi managementul slab al terenurilor, păşunatul în exces şi distrugerea fâș iilor forestiere şi a benzilor de protecţie. Republica Moldova este ţara cu cele mai puț ine păduri din Europa şi suprafaț a modestă de 11,1 la sută din teritoriu este supra-exploatată. Accesul la alimentare centralizată cu apă potabilă este privilegiul a doar 47 la sută din populaţie. În mediul rural, mai mult de 80 la sută din populaţie extrage apa din surse subterane, multe dintre care nu corespund standardelor de calitate pentru apa potabilă din cauza poluării de la apele reziduale netratate, managementul 14 Vârsta de pensionare actualmente este de 57 ani pentru femei. 15 Aceasta ar include măsurile de îmbunătăţire a conformităț ii, ajustarea pensiei minime şi nivelurilor de contribuţie pentru persoanele care sunt auto-angajate şi fermieri, reducând posibilitatea pentru pensionarea simultană şi ocuparea forţei de muncă cu normă întreagă, şi reducerea diferenţei dintre beneficiile generale şi privilegiate. 16 Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa, 2005, “A doua revizuire a performanț elor de mediu din Republica Moldova”. 14 necorespunzător, depozitarea ș i eliminarea a gunoiului de grajd şi a deşeurilor şi scurgerile de îngrăș ăminte chimice de pe terenurile agricole. 39. Schimbările climatice vor agrava povara capitalului natural prin evenimente meteorologice extreme mai frecvente şi intense, şi astfel, măsurilor de adaptarea şi consolidare a capacităţilor trebuie să li se acorde prioritate. Severitatea şi frecvenţa evenimentelor extreme a crescut în timp (spre exemplu: seceta din 2007 şi 2012 şi inundaţiile mari din 2008), şi se anticipează să continue să crească. Republica Moldova devine mai călduroasă şi mai uscată. Raport Naţional privind Dezvoltarea Umană (2009)17 a analizat impactul schimbărilor climatice asupra unui număr mare de sectoare18 şi serveşte drept bază solidă pentru extinderea cunoştinţelor/resurselor naţionale pentru abordarea schimbărilor climatice şi consolidarea rezistenţei. 40. Republica Moldova este deosebit de vulnerabilă la impactul schimbărilor climatice din cauza factorilor structurali şi deficitului semnificativ de adaptare. Factorii de risc includ un procent mare al populaţiei angajate în agricultură, dependenţa agriculturii de precipitaț ii, mai puţin de 10 la sută din producţia agricolă beneficiind de irigare, infrastructura slabă (aproximativ 40 localităț i sunt deconectate anual din cauza perturbărilor aferente transportului), şi sărăcia rurală ridicată. Au fost deja întreprinse acț iuni pentru identificarea impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii19, însă sunt necesare mai multe studii privind impactul asupra altor domenii, cum ar fi sistemele de alimentare cu apă şi infrastructura rurală. Tehnologiile agricole de reducere a riscurilor schimbărilor climatice, adică seminţele şi materialul săditor rezistente la secetă, trebuie să fie importate, însă regimul restrictiv de import reprezintă un impediment serios pentru transferul rapid de tehnologie. Republica Moldova ocupă locul 23 din 28 de ţări din EAC privind capacitatea de adaptare la schimbările climatice ca urmare a anilor de sub-investire în infrastructura şi moştenirea practicilor de mediu necorespunzătoare.20 41. Sectorul forestier joacă un rol important pe agenda de competitivitate şi cea de schimbări climaterice, însă nu a primit atenţia pe care o merită. Suprafaţa mică a pădurilor reprezintă un factor semnificativ care contribuie la nivelul ridicat al eroziunii solului, alunecările de teren, degradarea resurselor de apă şi intensificarea secetei21. Aceasta contribuie, de asemenea, la inundaţii. Capacitatea de aplicare a legislaţiei forestiere recent a fost îmbunătăţită, deşi starea pădurilor comunale rămâne un motiv de îngrijorare. Există potenţial pentru intensificarea activităţilor de împădurire, care ar genera venituri suplimentare aferente pădurilor, atenuarea hazardelor naturale şi în special degradarea terenurilor şi în acelaşi timp oferă resurse financiare noi de pe piaţa mondială de carbon. Cercetările ulterioare ale beneficiilor economice şi sociale ale pădurilor pentru ţară, inclusiv rolul lor în furnizarea serviciilor de ecosisteme, poate informa o nouă strategie naţională forestieră pentru satisfacerea optimă a necesităț ilor sectorului întru susț inerea dezvoltării economice a ţării şi abordarea impactelor schimbărilor climaterice. 42. Dacă nu se întreprind acţiuni de adaptare, deficitul de apă va creşte, lăsând u n decalaj în cererea nesatisfăcută de irigare. Cererile de apă pentru irigare în creș tere înseamnă că schimbările climatice vor duce la conflicte legate de resursele de apă. În timp ce o mare parte 17 PNUD 2009, ”Raportul Naț ional de Dezvoltare Umană”. 18 Aceste sectoare sunt: Eco-sistemele naturale, agricultura, aprovizionarea cu apă ș i canalizarea, sănătate, energie ș i transport. 19 Banca Mondială 2010, Republica Moldova: Notă de ț ară privind schimbările climatice şi agricultura. 20 Banca Mondială, Regiunea CCE 2009, ”Gestionarea Incertitudinii: Adaptarea la Schimbările Climaterice în ț ările CCE”. 21 UNECE 2005, Cea de a doua revizuire a performanț ei de mediu. 15 din aceste conflicte sunt preconizate să aibă loc în primăriile locale, resurse în scădere ale Nistrului ar putea, de asemenea, agrava relaţiile dintre Moldova ș i Transnistria, deoarece nu a existat niciodată un acord cu privire la utilizarea resurselor din râul Nistru, deşi există oraș e Moldoveneș ti pe malul drept care încă sunt alimentate cu apă din oraș ele din Transnistria. Modelarea actuală a apei specifice bazinului râului sugerează faptul că, chiar şi în lipsa schimbărilor climatice, creşterea cererii de apă non-agricolă va cauza deficituri în următoarele câteva decenii. În acest context, Managementul Integrat al Resurselor Acvatice devine un element-cheie al agendei de adaptare a ţării. 43. Eficienţa energetică este scăzută cu impact nefavorabil fiscal, comercial , de securitate şi social. Economia Republicii Moldova are o intensitate energetică mare, de două ori mai mare decât nivelul din România şi aproximativ de trei ori mai mare decât cel din UE28. Creşterea eficienţei va reduce importurile de energie, care constituie 24 la sută din totalul importurilor, şi va contribui la atenuarea presiunii asupra deficitului mare al contului curent. Mai mult ca atât, costul înalt al aprovizionării cu energie din cauza ineficienţelor cauzate de către infrastructura deteriorată ș i învechită, reprezintă un pericol pentru bunăstarea populaţiei vulnerabile din Republica Moldova, precum şi o constrângere serioasă pentru creşterea şi competitivitatea economiei naţionale. 44. În cazul în care capitalul natural urmează să fie ameliorat, trebuie să fie abordate o serie de provocări de guvernare. Aceasta include coordonarea problemelor de mediu, în prezent fiind extinse între Ministerul Mediului, Agenţiei de Stat pentru Silvicultură, Agenţia Relaț ii Funciare ș i Cadastru ș i Ministerul Agriculturii ș i Industriei Alimentare. Considerentele aferente schimbărilor climatice nu sunt integrate în majoritatea politicilor guvernului. Guvernarea pădurilor a fost slabă, însă este consolidată cu sprijinul Instrumentului European de Parteneriat ș i Vecinătate (ENPI), Aplicarea Legislaț iei Forestiere ș i Guvernarea în ț ările de est (FLEG). Problemele legislative şi normative reprezintă obstacole pentru pieţele de terenuri agricole care funcţionează bine, inclusiv înregistrarea titlului incomplet/incorect pentru parcelele de teren, procedurile greoaie de moştenire a terenurilor, taxele notariale excesive şi neregulate care majorează costurile tranzacţiei funciare şi restricţiile privind dreptul de proprietate al unei persoane din altă ţară. Fragmentarea terenului în parcele, ca rezultat al privatizării pământului după independenţă, reprezintă o preocupare majoră. Cadrul general de guvernanț ă a terenurilor necesită perfecț ionare. Viziunea şi priorităţile Guvernului 45. Strategia Naț ională de Dezvoltare Moldova 2020 – care a beneficiat de dezbateri publice extinse – 7 seturi de priorităţi strategice bazate pe o analiză a constrângerilor obligatorii pentru creştere. Acestea sunt justiţia şi corupţia; învăț ământul universitar; asigurările sociale şi pensiile; mediul de afaceri; infrastructura drumurilor; finanţe accesibile şi ieftine; şi eficienţa energetică. Strategia este destinată să prioritizeze intervenţiile statului pentru a livra obiectivul primordial de asigurare a dezvoltării economice calitative şi, implicit, reducerea sărăciei. Se preconizează că până în 2020, venitul pe cap de locuitor va fi cu 79 la sută mai mare decât în 2011 şi rata sărăciei va fi de 12,7 la sută, în scădere de la 21,9 la sută în 2010. Guvernul a iniţiat mai multe consultări în procesul de pregătire a SND, inclusiv cu 16 Consiliul Naţional de Participare (CNP)22 şi partenerii de dezvoltare. SND a fost adoptată de către Parlament ca ș i legislaţie naţională 23. 46. SND este implementată prin intermediul unui plan consolidat de acţiun i, care reflectă subiecte din Planul de Activitate al Guvernului pentru anii 2011-14 Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie şi Bunăstare. Planul de activitate prezintă două obiective majore ale Guvernului: îmbunătăţirea nivelului de trai al cetăț enilor şi Integrarea Europeană. Pentru realizarea acestor obiective, o serie de acţiuni sunt preconizate cu privire la protecţia socială, dezvoltarea economică, consolidarea statului de drept, crearea locurilor de muncă, dezvoltarea relaţiilor cu partenerii externi, atragerea investiţiilor, liberalizarea sistemului de vize şi alte acţiuni care vor îmbunătăţi viaţa cetăţenilor Republicii Moldova. Planul de Activitate include unele măsuri privind inegalitatea în ţară şi subiecte cheie transversale, cum ar fi probleme privind incluziunea socială ș i egalitatea de gen, conservarea mediului, schimbările climatice şi dezastrele şi reintegrarea Transnistriei. După formarea unei noi coaliț ii de guvernare AIE, aceste priorităţi au fost reconfirmate. III. Strategia de parteneriat a Grupului Băncii Mondiale A. Lecț iile însuș ite ș i comentariile părț ilor interesate Lecț iile însuș ite din Raportul de finalizare SPT (RF SPT) 47. Parteneriatele cu ț ara-client sunt o relaț ie pe termen lung, care ar trebui să fie susț inute în perioade dificile, de incertitudine economică ș i politică, în scopul de a culege roadele reformei atunci când se ivesc oportunităţile potrivite. SPT pentru anii fiscali (AF) AF09-13 a capitalizat pe oportunitatea de a sprijini Guvernul în implementarea unui program ambiţios de reforme. Cu toate acestea, experienț a a subliniat riscul unei astfel de abordări - mediul politic a rămas polarizat ș i dificil, împiedicând realizarea reformelor cheie. 48. Consideraț iunile de economie politică şi de advocacy ar trebui să preceadă reformele dificile din sectorul social şi fiscal pentru a evita o interiorizare slabă, opoziț ia sau respingerea acestora. Întârzierile în implementarea unor reforme din sectorul social (inclusiv în sectorul sănătăț ii ș i în sistemul de pensii) reflectă preocupările reale cu privire la impactul lor. Ar fi mai adecvată o abordare de succesiune a acestor reforme în baza unei mai bune selectivităţi ș i a unor consultări largi cu privire la modul cel mai bun de a realiza astfel de reforme. 49. Grupul Băncii Mondiale (GBM) acţionează cel mai eficient atunci când face uz de dialogul de politici, cunoș tinț e (AAC), creditare şi investiț ii în sectorul privat ș i consiliere în sprijinul obiectivelor strategice pe termen lung. Este important să se asigure faptul că suficientă atenț ie este acordată AAC, investiţiile insuficiente în AAC pot duce la o bază de cunoș tinț e slabe din care să rezulte operaţiuni de politici de dezvoltare, care s-au regăsit în actuala SPT. Selectivitatea bazată pe dovezi este necesară pentru angajarea în AAC, ș i pentru a maximiza impactul ș i a asigura cunoș tinț e personalizate de clasă mondială, Banca Mondială ar trebui să evalueze sistematic activitatea AAC, să releve utilitatea în ț ările client ș i impactul potenț ial. Personalul are nevoie de timp ș i resurse pentru a gestiona AAC, care pot fi 22 Treizeci de membri ai CNP reprezintă societatea civilă şi misiunea acestuia este de a contribui la elaborarea politicilor publice, care reprezintă interesele societăț ii. 23 O revizuire comprehensivă a SND este prezentată în Nota comună de consultanț ă a personalului FMI- BM (JSAN). 17 limitate în cazul în care portofoliul de proiecte este mare ș i / sau fragmentat, necesitând un sprijin semnificativ de implementare din partea personalului. Un portofoliu mult mai concentrat, cu mai puț ine proiecte (ș i mai multe investiț ii în acestea) permite alocarea mai multor resurse pentru dialogul de politici ș i pentru AAC, în funcţie de necesităţi. Investiț iile mari în proiecte de educaț ie ș i de sănătate în această SPT au beneficiat de această abordare. 50. În Moldova, GBM are o capacitate excepț ională de mobilizare ș i coordonare, implicare ș i influenţare a altor donatori cu privire la punerea în aplicare a unei strategii mai ample. Acest lucru a fost demonstrat în mod clar în sprijinul BM pentru sectorul transporturilor ș i în cazul dezvoltării Planului strategic pentru sectorul drumurilor. Având în vedere pachetul de resurse limitate, va fi important să se lucreze în continuare cu alț i parteneri de dezvoltare, iar GBM va menț ine rolul de mobilizator în comunitatea donatorilor. BM va intenţiona să consolideze parteneriatele cu UE şi alț i parteneri de dezvoltare pentru a asigura coerenț ă în înț elegerea ș i efoturile de sprijin pentru reformele cheie în vederea obț inerii unui impact maxim. Un focus cheie va fi identificarea resursele altor parteneri care pot completa financiar programul AAC. 51. Pregătirea CPS oferit, de asemenea, posibilitatea de a învăț a din experienț a GBM în Moldova dincolo de SPT pentru anii fiscali 2009-13. Designul SPT pentru AF14-17 este ancorat atât în lecț iile învăţate în RF SPT curente, cât şi cele învăţate din activităţile anterioare ale GBM ș i documentate în Rapoartele de Finalizare ale precedentelor SPT ș i în Evaluările Grupului Independent de Evaluare (GIE). Echipa a analizat, de asemenea, experienţe mai specifice referitoare la angajamentul anterior ș i prezent în agricultură, ș i a luat în consideraţie provocările specifice care există în portofoliul TIC - un domeniu important în SPT Moldova. (A se vedea RF SPT (Anexa 2 la acest SPT) Tabelele 4 ș i 5 pentru detalii). Feedback din sondajul de opinie al clienţilor şi consultările SPT 52. Sondajul de opinie a clienţilor din AF12 a identificat creș terea economică drept cel mai prioritar domeniu de dezvoltare în Republica Moldova. Guvernanţa ș i anti-corupț ia, crearea de locuri de muncă, îmbunătăț irea mediului de afaceri, dereglementarea ș i dezvoltarea sectorului privat au fost, de asemenea, considerate importante. Un sfert din respondenț i consideră că GBM are trebui să aibă un rol cheie în agricultură, iar doi din zece au declarat că GBM ar trebui să fie implicat în dimensiunile critice de dereglementare ale mediului de afaceri ș i dezvoltarea sectorului privat. A se vedea Anexa 8 pentru mai multe detalii. 53. Domeniile de suport sugerate în SPT pentru AF14-17 au făcut obiectul unui amplu proces de consultare largă. Stakeholderii (părț ile interesate) consultate au inclus autorităț ile publice centrale ș i locale, organizaț iile non-guvernamentale, mediul academic, de tineret ș i de studenț i, centre de analiză, parlamentari, partide politice, ș i parteneri de dezvoltare. B. Strategia propusă a Grupului Băncii Mondiale Principiile de oferire a sprijinului 54. SPT subliniază importanţa selectivităţii în condiţiile resurselor disponibile ș i se bazează pe experienţa de implementare a GBM. Selecț ia de programe este în concordanț ă cu priorităț ile de dezvoltare ale Guvernului, avantajele comparative ale GBM, ș i identifică domeniile în care alț i parteneri sunt lideri. În mod specific, GBM va asigura că programele sale se concentrează pe activităț i care au un caracter de transformare ș i oferă rezultate de dezvoltare cu un impact sporit, ș i asigură o sinergie cu alte activităț i ale partenerilor de dezvoltare. SPT 18 prevede în jurul a trei operaț iuni noi pe an pentru BM, dintre care o operaţiune de politici pentru dezvoltare (OPD), dacă vor permite condiț iile, dar şi servicii de investiț ii şi consultanț ă din partea CFI. 55. SPT are ca obiectiv catalizarea resurselor adiţionale. SPT anticipează că resursele financiare pentru Republica Moldova vor veni în primul rând de la cetăț enii săi (impozite ș i remitenț e) ș i alț i parteneri externi (oficiali ș i privaţi). GBM va utiliza potenţialul său de mobilizare pentru a contribui la materializarea ș i extinderea acestor resurse. SPT va facilita stabilirea unui mediu de riscuri mai mici, crearea unor condiţii egale pentru investitorii privaț i, ș i susţinerea îmbunătăţirii eficacităţii asistenţei externe. Pe lângă informarea agendei de reforme prin intermediul AAC cheie, ș i sprijinirea acestor reforme prin OPD ș i finanţare destinată consolidării instituţionale, SPT va utiliza instrumente de garantare, atunci când va fi posibil în noile operaț iuni, pentru a atrage alț i finanț atori. 56. Guvernanţa ș i gender sunt teme transversale. Această SPT continuă să abordeze problemele de guvernanţă la nivel de ț ară, sectorial ș i operaț ional în contextul Strategiei. Intervenț iile vor avea drept scop îmbunătăț irea mediului de afaceri; aprofundarea reformei administraț iei publice ș i îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, precum ș i îmbunătăț irea managementului financiar public ș i sistemelor de achiziț ii publice. SPT va folosi un filtru de guvernanţă pentru a se asigura că guvernanţa este reflectată în mod sistematic în toate operaț iunile (AAC ș i de creditare); va sprijini de asemenea implicarea sporită a organizaț iilor societăț ii civile (OSC), prin Parteneriatul Global pentru Responsabilizare Socială (PGRS), la care Republica Moldova a aderat. La nivel operaț ional, GBM va asigura cele mai înalte standarde fiduciare în proiectele pe care le sprijină consolidând concomitent sistemele naţionale. Această SPT a avut la bază o Evaluare de Gender, ale cărei rezultate vor fi discutate la stadiul de concept a fiecărei operaț iuni noi relevante (AAC ș i de creditare). Grupurile de femei ș i partenerii de dezvoltare activi în problemele de gender au fost puternic implicaţi în timpul consultărilor SPT, iar feedback-ul lor este reflectat în cadrul strategiei. Matricea rezultatelor SPT include indicatori de gender. 57. GBM este conș tient de dimensiunea economiei politice a reformelor. SPT este orientat spre a susţine Guvernul în gestionarea costurilor ș i riscurilor pe termen scurt a reformelor ș i culegerea beneficiilor pe termen lung din angajamentele politice credibile. Factorii de decizie recunosc beneficiile pe termen lung ale reformelor, dar inversările de politici au fost adesea declanşate de un management dezorganizat al riscurilor politice create de posibilele efecte negative ale reformelor în stadiile iniț iale. În absenț a sprijinului popular ș i al unui management cuprinzător ș i bine conceput, factorii de decizie nu au fost în măsură să combată interesele ascunse, prelungind astfel starea de fapt. SPT ar putea ajuta la accelerarea ș i susț inerea ritmului reformelor prin anticiparea ș i diminuarea riscurilor, stabilind angajamente politice, ș i în cele din urmă să aducă rezultate care vor susț ine reformele pe termen lung. 58. SPT este flexibilă pentru a oferi un răspuns adecvat la necesităţile stringente care pot apărea ca urmare a turbulenț elor din zona euro ș i din alte părţi. Astfel de răspunsuri pot includ suport pentru balanţa de plăţi şi sprijin bugetar pentru a susț ine stabilitatea macroeconomică, ș i un sprijin mai mare pentru programul de ajutor social bazat pe testarea mijloacelor. Flexibilitatea va permite, de asemenea, adaptarea la circumstanț ele noilor alegeri parlamentare. Raportul de progres al SPT (RP SPT), care va fi elaborat după alegerile parlamentare va permite recalibrarea strategiei. 19 Sinteza implicării strategice 59. SPT identifică deschiderea ca o necesitate pentru Republica Moldova, necesară pentru a depăș i handicapul dimensiunii mici a ț ării, a ajunge la pieț e mai mari de export ș i a accelera creș terea bunăstării, a prosperităț ii care să-i includă pe toț i ș i reducere a sărăciei. Succesele în dezvoltare din ultimii ani ale Moldovei oferă o ilustrare clară a beneficiilor deschiderii: Moldova a cules roadele integrării cu pieț ele forț ei de muncă a celor mai mari doi vecini, fapt care a contribuit la atragerea remitenț elor de peste 1,5 miliarde dolari SUA pe an (circa 23 la sută din PIB în 2011). Dacă Republica Moldova îș i propune să realizeze priorităț ile sale de dezvoltare, aceasta trebuie să-ș i extindă integrarea pe pieț ele regionale de finanț are, bunuri ș i servicii. Moldova rămâne în urmă în regiune din cauza integrării relativ slabe în aceste pieț e. Caseta 5: Un singur Grup al Băncii Mondiale în Moldova GBM are o experienț ă solidă în Republica Moldova. De la iniț ierea parteneriatului cu Republica Moldova în urmă cu 20 de ani, BM a totalizat angajemente de peste 1 miliard de dolari, în timp ce CFI ș i MIGA au oferit finanț are ș i garanț ii de peste 300 milioane dolari SUA, iar fondurile fiduciare au depăș it 200 de milioane de dolari. Cooperarea strânsă între CFI, MIGA ș i BM dezvăluie avantajele comparative de GBM maximizând totodată beneficiile pentru beneficiarii din Republica Moldova. RF SPT (Anexa 2) descrie realizările comune în perioada SPT pe AF09-13. Realizările cele mai importante includ OPD pe Competitivitate (AF13), pentru care CFI a coordonat o activitate analitică privind reformele de reglementare. În sectorul sănătăț ii, BM a contribuit la un nou cadru legislativ pentru parteneriatele public-private (PPP), ș i, ulterior, CFI a furnizat AT pentru Ministerul Sănătăț ii privind implementarea PPP în îngrijirea terț iară ș i în serviciile de imagistică ș i diagnostic. MIGA a continuat de asemenea să ofere produse de garantare, asigurând coerenț a cu obiectivele generale ale GBM. Această experienț ă solidă este continuată în noua SPT. CFI ș i Banca Mondială sunt acum în colocaț ie, facilitând o mai bună comunicare ș i învăț are în cadrul personalului. Noua SPT va servi drept bază pentru CFI în contextul discuț iilor privind formularea strategiei de ț ară pe anul viitor. CFI ș i personalul BM au identificat, de asemenea, domeniile selectate pentru o mai bună colaborare ș i rezultate mai viabile. Climatul de Afaceri ș i Accesul la Finanț are GBM va valorifica proiectul CFI în curs de implementare privind Climatul Investiț ional ș i Serviciile de Consultanț ă în următoarele domenii: (i) inspecț iile în afaceri; (ii) permisele de construcț ii; (iii) insolvenț ă; (iv) reglementările în agribusiness ș i reforma regulatorie. BM va urmări corelarea acestor servicii de consiliere cu seria planificată de OPD. În îmbunătăț irea accesului la finanț are pentru IMM-uri, CFI ș i Banca Mondială va explora o facilitate de partajare a riscurilor - cu condiț ia că sunt implementate reforme pentru a consolida drepturile acț ionarilor ș i un control efectiv de către Banca Naț ională contribuie la reducerea riscului reputaț ional în sectorul bancar-, luând în considerare totodată posibilitatea unor servicii complementare de consultanț ă pentru întreprinderile în care s-a investit. Acț iuni pe schimbările climatice BM va susț ine Guvernul în procesul de reformă a sistemului municipal de termoficare în Chiș inău. Reformele includ restructurarea datoriilor ș i reforma corporativa pentru compania de termoficare din Chiș inău (Termocom) ș i două CET-uri. Reformele ar trebui să deschidă calea pentru investitii CFI ș i private pentru a îmbunătăț i eficienț a energetică a operaț iunilor de termoficare. La rândul lor, operaț iunile îmbunătăț ite ale sistemului municipal de termoficare vor îmbunătăț i solvabilitatea municipiului Chiș inău ș i pot permite investiț ii în eficienț a energetică din partea CFI. BM va efectua, de asemenea, un studiu exhaustiv de aprovizionare cu energie, care va informa opț iunile pentru tarife, sporind astfel perspectivele de investiț ii ale CFI în domeniul energiei regenerabile. 60. SPT pentru AF14-17 va sprijini Republica Moldova pentru a impulsiona asigurarea prosperităț ii pentru toț i ș i reducerea sărăciei prin captarea pe deplin a beneficiilor deschiderii ș i integrării în UE ș i în economia globală. Sunt prevăzuț i trei piloni de suport, care vor ajuta Moldova să-ș i diversifice potenț ialul de capital instituț ional, uman ș i natural: 20 • Creș terea competitivităț ii: continuarea reformelor instituț ionale legate de mediul de afaceri ș i de guvernanț ă, accesul la finanț are ș i transparenț a în sectorul financiar, precum ș i activităț i specifice menite să contribuie la îmbunătăț irea competitivităț ii întreprinderilor, care sunt necesare pentru a reduce barierele existente ș i a transforma deschiderea economică în beneficii concrete însemnând mai multe locuri de muncă ș i venituri mai ridicate. • Creș terea capitalului uman ș i minimizarea riscurilor sociale: decalajul tot mai mare cu UE28 la capitolul rezultate în educaț ie ș i sănătate ar trebui să fie oprit ș i eliminat în mod progresiv. Provocările demografice - a treia tranziț ie - ar trebui să fie adresată. Vulnerabilităț ile ar trebui să fie abordate prin intermediul sistemelor consolidate de protecț ie socială. • Promovarea Moldovei verzi, curate ș i rezistente: efectele destabilizatoare ale evenimentelor climatice asupra agriculturii ș i vieț ii din mediul rural trebuie să fie abordate, gestionarea resurselor naturale trebuie îmbunătăț ită, iar securitatea energetică trebuie sporită pentru a asigura o dezvoltare durabilă. Cadrul de rezultate 61. Succesul strategiei GBM va fi măsurată prin atingerea rezultatelor stabilite în SPT aliniate la priorităț ile selectate din strategia de dezvoltare a Republicii Moldova. Cadrul de rezultate identifică rezultatele la care va contribui SPT ș i stabileș te indicatori măsurabili pentru a evalua îndeplinirea fiecărui rezultat. Principalii indicatori din SPT sunt prezentaț i în Figura 3. Figura 3: Domeniile de rezultate SPT ș i rezultate specifice la nivel de ț ară Pilonul 1: Creș terea competitivităț ii Grupul Băncii Mondiale contribuie la: Rezultatul 1.1: Un mediu de afaceri îmbunătăț it ș i o infrastructura necesară pentru activitatea acestuia Rezultatul 1.2: O competitivitate ș i o productivitate mai mare în agricultură 21 62. Acest pilon al SPT va contribui la creș terea sectorului privat prin îmbunătăț irea mediului de afaceri, soluț ionarea problemelor de transparenț ă, responsabilitate ș i guvernanț ă, în special în administrarea fiscală ș i vamală, raportare financiară ș i audit, precum ș i îmbunătăț irea accesului la finanț are. Agenda competitivităț ii în agricultură va aborda deficienț ele identificate în paragraful 26 de mai sus. Eforturile de îmbunătăț ire a guvernanț ei ș i administraț iei publice vor sprijini de asemenea dezvoltarea sectorului privat, precum ș i agenda mai extinsă de bună guvernare. 63. Următoarea serie de OPD va sprijini reformele aferente tuturor pilonilor din SPT. OPD va sprijini: (a) punerea în aplicare a legilor-cadru susț inute de către OPD pe competitivitate aprobat în AF13, cum ar fi legislaț ia ce vizează domeniul de concurenț ă, pieț ele de capital, inspecț iile sdrept inspecț ie; (b) avansarea reformei de reglementare, inclusiv în vamă; (c) din inspecț iile; (b) avansarea reformelor cadrului de reglementare, inclusiv în domeniul vamal; (c) stabilitatea sectorului financiar, ș i d) soluț ionarea problemelor de guvernanț ă, cum ar fi asigurarea drepturilor de proprietate ș i reducerea capturii statului. Seria OPD ar putea aborda problema sustenabilităț ii sistemului de pensii, măsurile legate de eficienț a, calitatea ș i accesul la asistenț ă medicală, ș i reforma cadrului instituț ional de management al investiț iilor publice. OPD ar putea sprijini, de asemenea, măsuri de promovare a rezistenț ei la schimbările climatice ș i economia „verde”, inclusiv în sectorul energetic. Politicile susț inute de seria OPD vor include măsuri care să îmbunătăț ească transparenț a ș i vor aborda aspectele de guvernanț ă pe toț i pilonii, precum ș i vor analiza impactul reformelor asupra celor săraci împreună cu dezvoltarea planurilor de mitigare, în conformitate cu directivele operaț ionale. 64. SPT va susț ine Guvernul în eforturile sale de dezvoltare a sectorului privat. Împreună cu proiectul în curs de desfăș urare al CFI pe Climatul Investiț ional ș i un program propus de dezvoltare a sectorului privat, GBM va oferi asistenț ă continuă în reforma cadrului de reglementare ș i a mediului de afaceri, sporind accesul la finanț are ș i activităț i direcț ionate pentru a contribui la îmbunătăț irea competitivităț ii sub-sectoarelor ș i companiilor cu potenț ial ridicat. Activităț ile de îmbunătăț ire a mediului de afaceri vor fi elaborate pentru a susț ine ș i a fi în concordanț ă cu Strategia de Reformă a cadrului de reglementare. Accesul întreprinderilor la finanț are poate fi facilitat prin intermediul unui mecanism de finanț are care ar presupune o partajare a riscurilor sau altă facilitate de finanț are, ce ar putea fi dezvoltată în colaborare cu CFI, cu condiț ia implementării reformele critice de guvernanț ă în sectorul financiar. Activităț ile pentru îmbunătăț irea competitivităț ii sectoriale ș i la nivel de companie pot include asistenț ă pentru serviciile de dezvoltare a afacerilor, instruire tehnică ș i pe domeniul managementului ș i dezvoltarea exporturilor. 65. SPT va susț ine alte reforme ș i dezvoltarea continuă a sectorului financiar. Această SPT are scopul de a stabili un sistem eficace în care surse suplimentare de finanț are pentru întreprinderi pot fi dezvoltate pe termen lung. Investiț iile GBM, împrumuturile ș i AAA vor ajuta la îmbunătăț irea cadrului de utilizare a bunurilor mobiliare drept garanț ie, beneficiind în special IMM-urile; consolidarea în continuare a sistemului de raportare a creditelor, care vizează reducerea riscului de creditare din partea băncilor; facilitarea creării unor servicii de plată moderne ș i eficiente (inclusiv remitenț e); promovarea dezvoltării pieț ei de obligaț iuni de stat, ș i îmbunătăț irea siguranț ei drepturilor de proprietate a acț ionarilor, standardele de guvernanț ă corporativă, transparenț ă la nivelul acț ionarilor ș i o supraveghere adecvată din 22 partea BNM ș i Comisia Naț ională a Pieț ei Financiare (CNPF), ca parte a efortului mai larg de dezvoltare a pieț elor de capital. 66. Banca Mondială ar putea sprijini, în cazul în care condiț iile permit, proiecte de Consolidare a MFP ș i administrare fiscală, care vor ajuta la îmbunătăț irea mediului de afaceri ș i sporirea colectării veniturilor. Acest proiect va sprijini planul Guvernului de implementare a Strategiei de reformă fiscală 2011-15, focusat pe creș terea conformării voluntare ș i îmbunătăț irea furnizării de servicii pentru contribuabili, prin modernizarea procedurilor instituț ionale ș i aplicarea de tehnologii moderne. Acest efort ar putea fi, de asemenea, completat de un sprijin potenț ial pentru Programul strategic de dezvoltare a Serviciului Vamal 2012-14, pentru a creș te respectarea voluntară a legislaț iei vamale ș i a facilita un mediu mai favorabil pentru comerț . Aceste eforturi complementare ar putea fi potenț ial incluse în următoarea serie OPD ș i în noua operaț iune pentru dezvoltarea sectorului privat/acces la finanț are planificate pentru AF15. 67. Această SPT susț ine o guvernanț ă mai bună prin consolidarea managementului sectorului public în trei domenii principale: (i) îmbunătăț irea performanț ei Guvernului prin consolidarea eforturilor de planificare strategică ș i coordonare a politicilor, o mai bună aliniere a programelor cu planificarea resurselor, precum ș i introducerea unor procese de evaluare mai bune pentru programele guvernamentale; (ii) profesionalizarea continuă a serviciului public, prin introducerea Secretarilor de Stat (permanenț i) ș i o mai bună punere în aplicare a managementului serviciului public bazat pe merite, ș i (iii) îmbunătăț irea accesului, calităț ii ș i eficienț ei serviciilor publice prin regândirea sistemelor de prestare a serviciilor. 68. Este de aș teptat ca reforma managementului sectorului public să continue, cu accent pe consolidarea managementului, abilităț ilor, performanț ei ș i responsabilităț ii în serviciul public. Modernizarea serviciilor publice va avea un loc de frunte în noua Strategie de reformă a administraț iei publice (RAP) în curs de elaborare de către Guvern. Banca Mondială ar putea sprijini acest program printr-un fond fiduciar (2014-16), dacă va exista suficient interes din partea partenerilor de dezvoltare, inclusiv Uniunea Europeană, pentru a finanț a un program care vizează consolidarea guvernanț ei. Un împrumut/credit de Asistenț ă Tehnică (AT) ar putea fi, de asemenea, o opț iune dacă există interes din partea Guvernului. 69. Proiectul GeT va continua să sprijine obiectivul Guvernului de transformare a prestării serviciilor publice cu ajutorul TIC. Rezultatele cheie includ dezvoltarea de aplicaț ii conț inând date guvernamentale deschise, lansarea unei infrastructuri guvernamentale computerizată "M-Cloud" ș i un set de servicii electronice, inclusiv mobile eID, ș i e-Payment. GeT sprijină elaborarea unei strategii de competitivitatea pe domeniul IT, care va ajuta la prioritizarea sectorului TIC ca facilitator de inovaț ie ș i competitivitate. SPT prevede finanț are suplimentară pentru a sprijini punerea în aplicare a unei astfel de strategii ș i a consolida realizările obț inute în cadrul proiectului. 70. GBM poate sprijini o abordare integrată a domeniului larg al siguranț ei alimentelor, ca parte a agendei de competitivitate în agricultură. Pentru a asigura sănătatea publică ș i accesul pe noi pieț e ț ara trebuie să asigure siguranț a produselor alimentare de la fermă până la furculiț ă. Susț inerea acestei priorităț i va fi asigurată prin intermediul proiectului de Competitivitate Agricolă, în curs de implementare. 71. Sunt propuse o serie de activităț i AAC pentru a sprijini pilonul 1 al SPT. Acestea includ: un studiu privind comerț ul care va examina politica comercială, acordurile 23 comerciale, ș i logistica, o evaluare a sărăciei pentru a informa obiectivul general al SPT de asigurare a prosperităț ii pentru toț i ș i reducere a sărăciei, prin monitorizarea schimbărilor recente ale sărăciei, elaborarea profilurilor sărăciei ș i o mai bună înț elegere a factorilor determinanț i ai sărăciei; o Analiză programatică a cheltuielilor publice în curs de implementare pentru a continua analiza problemelor de actualitate bazate evoluț iile macro- fiscale, un Studiu de geografie economică care ar examina dimensiunile spaț iale de dezvoltare, concentrându-se asupra aglomerărilor economice existente ș i identificării de măsuri pentru a îmbunătăț i ș i menț ine competitivitatea, inclusiv coordonarea ș i intervenț ii multidimensionale care ar cuprinde infrastructură, instituț ii ș i stimulente. 72. Banca Mondială va lua în considerare un angajament calibrat în Transnistria dacă situaț ia va permite acest lucru. Un prim pas ar fi reducerea deficienț elor de cunoș tinț e, implicarea tinerilor de pe ambele maluri ale Nistrului, ș i în cazul în care apar anumite oportunităț i, alăturarea la eforturile altor parteneri de dezvoltare în implementarea măsurilor de consolidare a încrederii în contextul negocierilor de soluț ionare a conflictului. Pilonul 2: Creș terea capitalului uman ș i minimizarea riscurilor sociale Grupul Băncii Mondiale contribuie la: Rezultat 2.1: Îmbunătăț irea calităț ii sănătăț ii ș i educaț iei ș i accesului la servicii publice Rezultat 2.2: Sisteme de pensii ș i asistenț ă socială echitabile ș i sustenabile fiscal 73. Acest pilon al SPT va oferi sprijin Guvernului pentru a reduce decalajele în sectorul de sănătate ș i educaț ie, care rezultă din ineficienț a existentă în ambele sectoare (a se vedea paragrafele 27-34 de mai sus). Va fi oferit, de asemenea, sprijin pentru reducerea deficienț elor ș i provocările demografice cu care se confruntă sistemele de protecț ie socială (a se vedea paragrafele 36-37 de mai sus). 74. SPT va susț ine eforturile Guvernului de îmbunătăț ire a calităț ii ș i eficienț ei sectorului educaț ional prin intermediul proiectului de Reformă a educaț iei din Moldova (PREM), un succesor al ECZRM, care va fi finalizat în AF14. PREM va sprijini Guvernul în implementarea efectivă a finanț ării per student, instruirea cadrelor didactice, modernizarea ș i implementarea standardelor de asigurare a calităț ii pentru ș colile primitoare ș i consolidarea Sistemului de monitorizare ș i informare a educaț iei. SPT prevede, de asemenea, o finanț are suplimentară care să reflecte lecț iile învăț ate în momentul elaborării RP SPT. 75. Banca Mondială va sprijini eforturile Guvernului de a alinia sistemul de învăț ământ la nevoile pieț ei muncii, printr-o serie de intervenț ii AAC ș i AT. Acestea includ suport analitic pentru Guvern în vederea combaterea angajării neformale; sprijin în cadrul Abordării de sistme pentru rezultate mai bune în educaț ies (SABER) – instrument de dezvoltare a forț ei de muncă pentru a informa dialogul de politici cu privire la strategiile de dezvoltare a forț ei de muncă, ș i un studiu trasor ș i Observatorul de Angajare pentru a oferi informaț ii despre piaț a forț ei de muncă ș i educaț ie, astfel încât atât studenț ii, cât ș i instituț iile de învăț ământ să poată lua deciziile adecvate în ceea ce priveș te competenț ele cerute de piaț a forț ei de muncă. În cazul în care finanț area este disponibilă, se va efectua un sondaj intitulat Skills Towards Employability and Productivity (STEP) (Abilităț i pentru Angajare ș i Productivitate), care poate fi realizat în rândul populaț iei apte de muncă ș i în rândul 24 angajatorilor pentru a măsura cererea ș i oferta de competenț e ș i pentru a cuantifica mai bine orice disonanț ă de abilităț i. 76. Alte AAC majore în sprijinul agendei de creș tere a capitalului uman includ următoarele - Îmbătrânirea: Un studiu asupra îmbătrânirii ar putea fi programatic, care ar acoperi o gamă largă de alte aspecte legate de îmbătrânire, inclusiv productivitatea muncii ș i creș tere economică, implicaț iile fiscale care depăș esc domeniul pensiilor, prestarea de servicii sociale, inovare, competitivitate ș i economii. Acest studiu ar putea fi parte a unui studiu pilot regional. Locuri de muncă: Bazându-se pe raportul regional privind locurile de muncă, studiul competenț elor propus ș i AT pentru piaț a forț ei de muncă, un raport privind locurile de muncă ar putea oferi o imagine cuprinzătoare a creș terii, diversificării, integrării, finanț ării, constrângerilor în dezvoltarea mediului de afaceri ș i antreprenoriat, deficite / neconcordanț e de competenț e, factori care nu stimulează munca, gender, migraț ie, ș i chestiuni legate de piaț a forț ei de muncă. AAC programatice vor sprijini responsabilizarea socială în tot portofoliul. 77. Implementarea reformelor în sănătate lansate în 2012 cu AT din partea Băncii Mondiale ș i Organizaț iei Mondiale a Sănătăț ii (OMS) vor fi susț inute printr-o nouă operaț iune bazată pe finanț are în funcț ie de rezultate (FBR), sau P4R. O FBR (sau P4R) pot oferi stimulente ș i presiune la nivel de politici pentru a accelera reformele. Obiectivul de dezvoltare al proiectului ar fi de a spori calitatea serviciilor de sănătate, în procesul de susț inere a reformelor de eficientizare în curs de implementate în sectorul de sănătate. Rezultatele aș teptate ale programului ar include o reducere a ponderii cheltuielilor neformale în totalul cheltuielilor de sănătate, consolidarea reț elei de spitale; autonomie instituț ională ș i financiară pentru Centrele de asistenț ă medicală primară (CAMP), având la bază finanț area în funcț ie de performanț ă; reconstrucț ia CAMP rurale, introducerea unui mecanism direcț ionat de asigurare gratuită de sănătate pentru grupurile vulnerabile ș i o mai mare acoperire a asigurărilor obligatorii de asistenț ă medicală, precum ș i sisteme consolidate de asigurare a calităț ii prin acordarea de licenț e pentru profesioniș tii din domeniul sănătăț ii ș i o acreditare adecvată, precum ș i mecanisme de îmbunătăț ire continuă a calităț ii pentru instituț iile medicale. 78. Finanț area AT în sănătate ș i educaț ie va continua să sprijine reformele Guvernului vizând sistemele de plăț i în sectoarele sănătăț ii ș i educaț iei. Guvernul lucrează la un sistem de finanț are a ș colilor determinat de numărul de elevi pe care îi servesc, ș i o finanț are a spitalelor determinată de numarul de pacienti care îi examinează, ajustat la gradul de severitate a bolii acestora. Va exista o introducere treptată a principiului că banii urmează elevul ș i pacientul, ș i modelarea unui sistem în care instituț iile îș i pot păstra economiile obț inute în rezultatul unei eficienț e sporite pentru a le utiliza în stimularea personalului ș i îmbunătăț irea calităț ii serviciilor prestate. 79. Proiectul propus pentru drumurile locale va completa sprijinul oferit de alț i parteneri de dezvoltare ș i instituț ii financiare internaț ionale pentru reabilitarea reț elei de drumuri principale. Proiectul drumurilor locale ar sprijini direct agenda ț ării pentru un acces mai bun la serviciile sociale din zonele rurale, în special educaț ie ș i sănătate, precum ș i îmbunătăț irea accesului fermierilor la pieț e ș i oportunităț i de export. 80. Moldova este pe cale de a atinge un mix de cheltuieli mai eficiente în cadrul programelor sale de asistenț ă socială ș i sprijinul BM este esenț ial pentru a susț ine aceste eforturi. Guvernul investeș te în îmbunătăț irea administrării beneficiilor ș i sisteme de management informaț ional pentru a integra reț eaua de protecț ie socială în jurul platformei 25 furnizate de programul Ajutor Social. Banca Mondială sprijină aceste eforturi prin intermediul FBR Consolidarea eficacităț ii reț elei de protecț ie socială. Proiectul co-finanț ează costurile de tranziț ie intermediară de extindere a programului Ajutor Social, în timp ce se produce consolidarea altor beneficii. Proiectul investeș te, de asemenea, în îmbunătăț irea eficienț ei administrative în reț eaua de protecț ie socială, consolidarea rolurilor instituț ionale ș i a capacităț ilor, procese de operare ș i sisteme, precum ș i activităț i de comunicare pentru a genera sprijin în contextul reformelor. 81. Banca Mondială este bine poziț ionată pentru a contribui la agenda reformelor sistemului de pensii a Guvernului. Urmare a recomandărilor pentru modificarea politicii de pensii din 2009, inclusiv printr-o notă de politici care a oferit o analiză cuprinzătoare a problemelor-cheie ș i a generat o serie de recomandări de politici, consultanț a tehnică a Băncii Mondiale se poate dovedi critică în proiectarea reformei sistemului de pensii în Republica Moldova. OPD a fost un instrument adecvat pentru a încuraja implementarea reformelor de politici în Republica Moldova ș i odată ce Guvernul va fi gata să introducă modificările necesare în politici, acestea pot fi susț inute printr-o operaț iune de sprijin bugetar. 82. Este esenț ial să se ia în considerare aspectele de economie politică ale reformelor de asistenț ă socială ș i sisteme de pensii, precum ș i în sectoarele sănătăț ii ș i educaț iei. Succesul ș i durabilitatea oricărei reforme va depinde de cât de bine sunt gestionate ș i comunicate publicului larg. Eforturi prudente de consolidare a sprijinului public ș i asigurare a înț elegerii părț ilor interesate sunt cruciale pentru succesul ș i durabilitatea politică a reformelor care implică austeritate fiscală ș i reducerea costurilor sau efecte redistributive. La concret, Banca Mondială ar trebui să fie gata să sprijine Guvernul în încercarea de a adopta ș i implementa reformele sensibile în domeniul pensiilor. Pentru a ajuta la edificarea sprijinului public pentru reforme, angajamentul viitor al BM va include elemente de sensibilizare pentru a genera un consens ș i cerere pentru schimbare mai mari. Pilonul 3: Promovarea Moldovei verzi, curate ș i rezistente Grupul Băncii Mondiale contribuie la: Rezultatul 3.1: Adaptare ș i rezistenț ă mai mare la schimbările climatice Rezultatul 3.2: Managementul mai bun al resurselor naturale Rezultatul 3.3: Îmbunătăț irea eficienț ei ș i securităț ii energetice 83. Acest pilon al SPT va sprijini Republica Moldova să identifice ș i să pună în aplicare intervenț ii pentru a îmbunătăț i practicile de mediu ș i a răspunde la impactul schimbărilor climatice identificate în paragrafele 38-42 de mai sus. Abordarea efectelor schimbărilor climatice va necesita investigatii suplimentare pentru a identifica intervenț ii de impact sporit. Acest pilon va continua să sprijine GBM la îmbunătăț irea eficienț ei ș i securităț ii energetice a ț ării. 84. SPT va ajuta Moldova să mobilizeze sprijin larg pentru a face faț ă provocărilor semnificative de conservare a capitalului natural ș i adaptare la un climat mai cald. Un studiu al politicii în sectorul forestier ș i un studiu al capacităț ii de adaptare ș i rezistenț ă la schimbările climatice sunt propuse, în contextul cărora – suplimentar unui cadru în derulare de evaluare a guvernării terenurilor – BM va mobiliza sprijin financiar ș i AT susț inută pentru Republica Moldova. Suplimentar proiectului de management al dezastrelor ș i riscurilor climatice în curs de desfăș urare ș i activităț ilor finanț ate din fonduri fiduciare, cum ar fi 26 conservarea solului ș i proiectele comunitare în sectorul forestier, această SPT propune un proiect de împădurire ș i gestionare durabilă a terenurilor (GDT), care va stopa degradarea terenurilor ș i va restabili productivitatea agricolă. 85. SPT propune, de asemenea, o nouă operaț ie pentru a îmbunătăț i capacitatea de adaptare la schimbările climatice, domeniul de aplicare al căreia va fi determinat în baza unei AAC aprofundate cu privire la provocările de adaptare. Proiectul, care va consolida capacitatea de adaptare ș i va îmbunătăț i gestionarea resurselor naturale, poate include managementul integrat al resurselor acvatice (MIRA) ș i energia regenerabilă, adoptarea de tehnologii ș i practici ecologice în agricultură, infrastructura de adaptare la schimbările climatice, de exemplu drumuri, ș i va revizui mecanismele alternative de asigurare a riscurilor (de exemplu, obligaț iuni în caz de catastrofe, scheme de urgenț ă), deoarece domeniul de aplicare a mecanismelor de asigurare a culturilor nu este limitat24. SPT va examina ș i posibilitatea de platforme de date deschise pentru schimbări hidrologice importante ș i meteorologice (prognoza meteo, sisteme de avertizare timpurie) pentru gestionarea riscurilor climatice, ș i va determina parteneriate cu alț i donatori. 86. SPT va susț ine îmbunătăț irea eficienț ei energetice prin proiectul de îmbunătăț ire a eficienț ei încălzirii municipale. Proiectul va finanț a investiț ii în sistemele de termoficare pentru a contribui la îmbunătăț irea eficienț ei energetice ș i scăderea cererii pentru energie, îmbunătăț ind ș i calitatea serviciilor de încălzire, prin instalarea de centrale termice individuale, de măsurare ș i control de temperatură, ș i alte investiț ii în izolarea clădirilor. Aceasta ar trebui să conducă la economii semnificative de energie. Investiț ia în tehnologii noi ș i eficiente va reduce, de asemenea, costurile de aprovizionare cu energie. Proiectul va pregăti o garanț ie parț ială de credit (GPC) BIRD pentru a sprijini restructurarea arieratelor la plăț i pentru gaz, care au fost acumulate ca urmare a costurilor de recuperare mai mici decât tarifele pentru încălzire. GPC va permite soluț ionarea problemei datoriei într-un mod structurat ș i va iniț ia un proces prin care Guvernul poate lucra în vederea îmbunătăț irii climatului de afaceri pentru a atrage investiț ii din sectorul privat în sectorul energetic. 87. CPS a propune o notă în sectorul energetic pentru a sprijini Guvernul în îmbunătăț irea securităț ii sistemului energetic ș i reducerea costurilor prin diversificarea surselor de aprovizionare ș i integrarea cu pieț ele ș i comerț ul regional. Studiul va explora diverse structuri de piaț ă ș i modele de tranzacț ionare, inclusiv aspectele tehnice, de mediu ș i economice, având în vedere costurile asociate reformelor de reglementare necesare ș i investiț iile ș i beneficiile privind aprovizionarea cu energie bună. În baza acestor analize, se aș teaptă ca nota să recomande o structură de piaț ă ș i alternative de investiț ii pentru a reduce costul total al ofertei. Nota va explora modalităț i de consolidare a sinergiei ș i stimulente între adaptare ș i acț iuni de atenuare, odată ce Republica Moldova se pregăteș te să respecte limitele CE privind emisiile de GES. Aceasta ar trebui să sporească oportunităț ile pentru dezvoltarea de tehnologii inovatoare ș i surse alternative de consum de energie. 24 Banca Mondială 2010, Republica Moldova: Notă privind schimbările climatice ș i agricultura 27 C. Implementarea Strategiei de parteneriat cu ț ara (SPT) pentru anii fiscali 2014-17 Resursele Grupului Băncii Mondiale (GBM) 88. Pachetul de finanţare pentru actualul SPT include finanţarea de la Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (AID) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), investiţiile Corporaţiei Financiare Internaţionale (CFI), garanţiile Agenţiei Multilaterale de Garantare a Investiţiilor (AMGI), fondurile fiduciare şi co-finanţarea donatorilor, subvenţiile nerambursabile în cadrul programelor globale, ce sunt absolut integrate în SPT. Rezumatul împrumuturilor propuse este prezentat în Anexa B3, iar al asistenţei analitice şi consultative (AAC) sugerate – în Anexa B4. AID 89. Perioada SPT (AF14-17) cuprinde două cicluri de suplinire a AID (AID16 pentru AF14 şi AID17 pentru AF15-17). Suma alocaţiilor AID16 constituie 100,9 milioane Drepturi Speciale de Tragere (DST), echivalentul a circa 150 milioane dolari SUA. Angajamentele financiare pentru operaţiunile AID până în AF13 sunt echivalente sumei de 109,225 milioane dolari SUA, rezultând într-un sold egal cu 40,8 milioane. Continuă să existe incertitudini considerabile cu privire la alocaţiile AID17 în Moldova26, prezenta SPT stabileşte provizoriu o alocaţie în valoare de 100,9 milioane DST, ca şi în cazul AID16. În prezent Moldova este solvabilă şi în calitate de ţară ce beneficiază de resursele BIRD şi AID împreună, începând cu AF14, poate accesa credite AID în condiţii înăsprite. Estimările preliminare au stabilit costul anual al acestui acces sub 1 milion dolari SUA. În cazul perturbărilor economice grave sau al calamităţilor naturale dezastruoase, Moldova ar putea potenţial obţine acces la Mecanismul de Răspuns la Criză (MRC), oferit de AID. Reieşind din prevalenţa unor astfel de calamităţi în Moldova, flexibilitatea Mecanismului de Răspuns Imediat (MRI) al AID va fi prevăzută în operaţiunile de investiţii selecte27. Cu un venit pe cap de locuitor egal cu 2.070 dolari SUA, care depăşeşte cu mult pragul operaţional al AID, Moldova trebuie să se pregătească pentru o eventuală ineligibilitate a sa pentru sursele AID către finele ciclului AID17. Pentru a permite introducerea treptată a BIRD, actuala SPT va prevedea alocaţia AID preponderent în AF15-17, de aceea operaţiunile politicilor de dezvoltare (OPD) s-ar putea să fie finanţate din resursele BIRD la finele perioadei SPT. Odată ce Moldova va deveni o ţară ce beneficiază concomitent de resursele BIRD şi AID, resursele AID vor fi utilizate pentru investiţiile în bunurile publice şi proiectele cu un randament social înalt. BIRD 90. O evaluare efectuată în 2012 a recomandat ca Moldova să fie categorisită ca solvabilă pentru împrumuturile BIRD. Ulterior obţinerii independenţei, Moldova a fost clasificată ca BIRD-eligibilă, în 1997 fiind ulterior re-categorisită în ţară eligibilă atât pentru resursele AID, cât şi pentru BIRD, iar începând cu anul 2000 – doar pentru AID, fapt condiţionat de descreşterea subită a veniturilor pe durata tranziţiei ţării. În prezent, venitul naţional brut (VNB) pe cap de locuitor depăşeşte cu mult pragul operaţional stabilit de AID. Evaluarea 25 Aceasta include şi Operaţiunea de Urgenţă în Secete, în valoare de 10 milioane dolari SUA, aprobată de Consiliul Executiv în martie 2013; 26 Alocaţiile AID17 pentru Moldova vor fi determinate reieşind din valoarea sumei de suplinire a AID17, clasamentul performanţei Moldovei potrivit Evaluării Instituţionale şi a Politicilor din Ţară (EIPŢ) şi clasamentul portofoliului vis-à-vis de alte state AID, VNB pe cap de locuitor şi populaţie; 27 MRI al AID permite includerea componentelor contingente aferente urgenţelor în operaţiunile de investiţii selecte pentru a sprijini răsp unsul prompt la situaţiile de urgenţă şi criză eligibile. 28 capacităț ii de rambursare a creditelor a constatat că Moldova este solvabilă – un statut determinat de disciplina fiscală, datoriile mici şi planul de reforme axat pe o armonizare sporită cu UE, inclusiv Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ALSAC). Capacitatea de plăț i a Moldovei ar putea fi supusă riscurilor ca rezultat al vulnerabilităţilor determinate de deficitul mare de cont curent, dependenţa de intrările valutare; motivele de îngrijorare legate de guvernare datorită influenţei politicii de către interesele comerciale legitime şi lacunele din sistemul judiciar; la fel ca şi complicaţiile rezultante din nesoluţionarea diferendului Transnistrean. Angajamentul BIRD la data de 31 decembrie 2012 constituia 45 milioane dolari SUA. În contextul împrumuturilor BIRD existente, rambursarea din plin a cărora este preconizată către AF18 şi în lipsa noilor împrumuturi, angajamentul BIRD s-ar reduce la zero. Pe parcursul derulării SPT, sunt preconizate împrumuturi BIRD în valoare de 200 milioane dolari SUA – din care, 80 milioane dolari SUA vor fi sub formă de garanţii parţiale ale creditului – însă nivelul actual va depinde de cererea din partea Guvernului, performanţa Moldovei pe durata ciclului SPT, selectarea instrumentelor de împrumut, la fel ca şi de capacitatea de creditare a BIRD şi de cererea din partea altor debitori. Resursele BIRD vor fi alocate proiectelor cu un randament privat înalt şi celor ce fortifică bonitatea. CFI 91. Operaţiunile CFI în Moldova vor continua să se axeze pe activităţile investiţionale şi consultative, care permit creşterea şi diversificarea sectorului privat în sprijinul pilonilor SPT propuşi. Investiţiile în principalele sectoare, inclusiv agrobusiness-ul şi industriile conexe, se vor axa pe susţinerea actorilor competitivi, ridicând standardele de prestare a serviciilor, exercitând un important efect demonstrativ şi atrăgând investiţii suplimentare. Reieşind din condiţiile de piaţă propice, CFI va încerca să consolideze sistemul financiar, să sprijine comerţul şi să sporească accesul la finanţe pentru întreprinderile micro, mici şi mijlocii (IMMM) din toate sectoarele graţie consultaţiilor şi investiţiilor în intermediarii financiari. De asemenea, CFI îşi propune drept scop atragerea investitorilor din sectorul privat în dezvoltarea infrastructurii, inclusiv prin intermediul parteneriatelor public-private (PPP). Programul consultativ al CFI pentru Reforma Climatului Investiţional, care este axat pe optimizarea reglementărilor şi promovarea investiţiilor, cu accent primar pe agrobusiness, către momentul finalizării proiectului va rezulta în economisirea pentru afaceri a costurilor directe de conformitate în valoare de circa 6 milioane dolari SUA. CFI planifică un pachet financiar anual de circa 30 milioane dolari SUA. AMGI 92. La finele anului 2012 angajamentul net al AMGI în Moldova constituia 17,8 milioane dolari SUA, valorificaţi în cadrul al 4 proiecte. Toate proiectele vin să sprijine sucursalele băncilor străine din republică, inclusiv organizaţiile de microfinanţare şi operaţiunile de leasing. Suportul continuu, acordat de AMGI acestor proiecte, denotă eforturile Agenţiei îndreptate la garantarea proiectelor în Republica Moldova, încurajarea investiţiilor străine directe (ISD) în interior şi contribuie la strategia GBM de încurajare a dezvoltării sectorului privat în ţară. Co-finanţarea, fondurile fiduciare şi programele globale 93. În anii recenţi în lista principalilor parteneri multilaterali şi bilaterali s-au regăsit UE, FMI, ONU, Suedia, SUA şi Japonia, de rând cu alţii. Pe durata SPT, parteneriatele cu aceştia vor fi augmentate, în timp ce GBM va căuta să stabilească noi parteneriate cu donatorii în curs de dezvoltare, aşa ca noile state-membre ale UE, Rusia, China, Coreea de Sud şi Turcia. 29 Contribuind la programul de creştere a competitivităţii în Moldova, SPT va continua să implementeze şi să mobilizeze resurse financiare în cadrul iniţiativei FIRST28 pentru sectorul financiar şi al programelor regionale, cum ar fi STAR/EaP29 şi fondul fiduciar (FF) programatic al EAC pentru MFP vor sprijini consolidarea Curţii de Conturi. Programele din sectorul social vor beneficia de suportul financiar al Parteneriatului Global pentru Fondul Catalitic în sectorul Educaţiei, PHRD30 şi FJDS31. Pentru susţinerea programului de adaptare al schimbărilor climatice, SPT va încerca în continuare să instituie un parteneriat cu Fondul Verde pentru Climă32, Fondul Global de Mediu (FGM), fondurile de investiţii în climă (FIC)33, GFDRR34, UE- FLEG35, ESMAP36 şi E5P.37 FF pentru Dezvoltarea Competenţelor Statistice va sprijini implementarea iniţiativelor Date Deschise din Moldova, la fel ca şi implementarea Planului de Dezvoltare a Sistemului Statistic Naţional. Fondul de Dezvoltare Statală şi Consolidare a Păcii va susţine o abordare calibrată faţă de Transnistria. Instrumentele GBM 94. SPT propune o combinaţie de instrumente potrivite pentru tranziţia Moldovei la statutul de ţară cu venituri medii şi un accent reînnoit pe rezultate. Prezentul program SPT atribuie o funcţie importantă AAC, ceea ce corespunde statutului actual al Moldovei de ţară cu venituri mai mici de mediu. Punerea accentului pe cunoştinţe va cimenta, de asemenea, rolul GBM în calitate de facilitator, care în schimb va ajuta la mobilizarea resurselor suplimentare pentru Moldova şi va eficientiza actualul program. Va fi creat spaţiu pentru intensificarea AAC graţie consolidării actualului portofoliu, ceea ce face extinderea mai degrabă excepţie decât normă, examinând oportunitatea existenţei unui număr redus de operaţiuni mai mari de împrumuturi investiţionale, folosind finanţare suplimentară. Pe perioada SPT, anual sunt preconizate două-trei finanţări de proiecte şi o OPD. Bazându-se pe introducerea cu succes a finanţării bazate pe rezultate (FBR) în programul Moldovei38, noile finanţări ale proiectelor vor fi sub formă de FBR sau program pentru rezultat (P4R), după caz. Oriunde va fi posibil în fiecare din noile operaţiuni de împrumuturi, vor fi examinate oportunitatea garanţiilor pentru acumularea resurselor suplimentare pentru programul de reforme al Moldovei. OPD anuală va sprijini abordarea limitărilor de politici şi a carenţelor instituţionale, care încetineşte progresul în cei trei piloni ai SPT. Integrarea aspectelor de gen 28 Iniţiative reformării şi consolidării sectorului financiar; 29 Fortificarea auditului şi raportării în ţările Parteneriatului Estic; 30 Grantul Japonez pentru dezvoltarea politicilor şi resurselor umane (PHRD); 31 Fondul Japonez pentru Dezvoltare Socială; 32 Fondul Verde pentru Climă a fost lansat la Durban în 2011 în cadrul sesiunii 17-ea a Conferinţei statelor-membre ale Convenţiei-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCC); 33 În componenţa FIC se regăsesc Fondul Tehnologiilor Curate (FTC), ce pilotează investiţii în ţările cu potenţial de reducere considerabilă a gazelor de seră, şi Fondul Strategic pentru Climă (FSC), din care sunt finanţate 3 programe: Programul de Investiţii Forestiere (PIF), Programul- pilot pentru rezistenţa la schimbările climatice (PPRSC), Extinderea Energiei Regenerabile în ţările cu venituri mici (EER); 34 Fondul Global pentru Reducerea Riscurilor de Calamităţi; 35 Executarea Legii cu privire la Păduri şi Guvernare; 36 Programul de asistenţă pentru gestionarea sectorului energetic; 37 Parteneriatul pentru Eficienţă Energetică şi Mediu din Europa de Est (E5P) este un fond multidonator gestionat de BERD şi elaborat pentru promovarea investiţiilor în eficientizarea energetică în ţările din Europa de est şi a fost creat în cadrul iniţiativei Guver nului Suedez. Fondul va fi complementar împrumuturilor pentru eficientizarea energetică oferite de instituţiile financiare, inclusiv BERD , Banca Europeană de Investiţii, Banca Nordică de Investiţii, Corporaţia Financiară Nordică pentru Mediu şi GBM; 38 Cele mai mari două operaţiuni din program sunt FBR: proiectul reforma educaţiei în Moldova în valoare de 40 milioane dolari SUA şi Fortificarea eficacităţii reţelelor de protecţie socială, în valoare de 37 milioane dolari SUA; 30 95. GBM se va asigura în continuare că aspectele de gen sunt integrate în operaţiunile sale. Va fi desemnat un responsabil pentru aspectele de gen, care, sub îndrumarea Unităţii de Management din Ţară, va asigura consultarea grupurilor ce lobează interesele femeilor, cu examinarea aspectelor de gen în contextul consultării clienţilor pentru noile operaţiuni; va oferi suport echipelor de proiect în identificarea sau referirea la informaţiile sectoriale relevante în materie de probleme de gen; va asigura legătura cu principalii parteneri naţionali cu privire la aspectele de gen din cadrul Guvernului, societăţii civile şi comunităţii donatorilor; se va informa cu privire la ultimele realizări importante în aspect de inegalitate a sexelor, aşa ca legislaţia naţională şi participarea la convenţiile internaţionale, la fel ca şi cunoaşterea principalelor surse de date pentru ţară. Constatările evaluării de gen, efectuarea căreia a fost dispusă în cadrul pregătirii către actuala SPT, vor informa elaborarea noilor programe. Unde o permit datele disponibile, cadrul de rezultate ţine cont de aspectele de gen. Gestionarea programului 96. SPT va aplica două direcţii de abordare pentru sporirea impactului de dezvoltare al programelor GBM: calitatea la intrare şi responsabilitate. Calitatea la intrare a operaţiunilor va fi îmbunătăţită prin aplicarea unui filtru al gradului de pregătire. Responsabilitatea va creşte prin integrarea guvernării în toate operaţiunile, plecând urechea la opiniile cetăţenilor şi OSC la implementarea operaţiunilor finanţate de GBM. Gradul de pregătire pentru implementare 97. SPT introduce un filtru ce determină gradul de pregătire pentru a soluţiona din start orice probleme potenţiale legate de performanţă. Filtrul va aborda problemele de design, va aprecia gradul de pregătire şi realismul achiziţiilor şi al prevederilor fiduciare şi de implementare. Acesta va fi iniţiat la etapa elaborării conceptului şi va continua pe toată durata pregătirii proiectului şi până la remiterea oricărui alt proiect nou în atenţia Consiliului Executiv al Băncii. De altfel, filtrul va mai fi folosit pentru activităţile finanţate din FF şi produsele AAC importante. 98. Noile activităţi vor continua proiectele de succes, conlucrând cu agenţiile experimentate, ce dispun de capacităţi de implementare. Prioritate va fi acordată repetării operaţiunilor şi suplinirii finanţării existente, continuând să conlucreze cu agenţiile, ce dau dovadă de un simţ maxim de proprietate asupra proiectului, care dispune de capacităţi de implementare şi cu prevederi fiduciare deja instituite. În cazul partenerilor noi, vor fi evaluate capacitatea de gestionare a procedurilor de achiziţii şi de implementare a contractului, cu ajustarea planurilor de implementare şi disbursare în funcţie de acumularea unor astfel de capacităţi. De asemenea, BM va oferi asistenţă unităţilor de implementare a proiectului şi beneficiarilor finali prin organizarea activităţilor de instruire pentru creşterea competenţelor acestora în materie de gestionare a proiectului, monitorizare şi evaluare. Integrarea guvernării şi măsurilor de combatere a corupţiei (GAC) 99. SPT propune folosirea filtrului GAC pentru operaţiunile de împrumuturi, fondurile fiduciare şi angajamentele AAC, ce va permite examinarea riscurilor de implementare aferente GAC şi, potenţial, va influenţa pozitiv rezultatele GAC ale ţării. Acesta va fi folosit la etapele elaborării conceptului, design-ului şi implementării, asigurând atenţia cuvenită aspectelor GAC, cu identificarea riscurilor şi dezbaterea timpurie a măsurilor de atenuare a acestora, la fel ca şi pentru identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire a guvernării în Moldova. 31 Filtrul este conceput să atenţioneze conducerea şi echipele căror categorii de probleme să dedice o atenţie deosebită. Filtrul a fost introdus în departamentul ECCU2 pe timpul SPT din Ucraina şi reprezintă în sine o adaptare a Cadrului Operaţional de Evaluare a Riscurilor (COER) la contextul guvernării din regiune. 100. Filtrul GAC: etapa pre-conceptului. La etapa dată, până la alocarea de către GBM a surselor financiare, sunt identificate şi puse în discuţie riscurile şi beneficiile GAC pentru operaţiunile propuse, folosind un set de întrebări orientative, rezumatul cărora este prezentat în Anexa 6. Etapa dată se va axa pe cele mai frapante riscuri şi oportunităţi , la fel ca şi pe cursul recomandat de acţiuni; de exemplu, vor fi recomandate măsuri GAC suplimentare sau un diagnostic economico-politic, iniţiativele generate de cerere, de rând cu alte particularităţi ale design-ului. E posibil ca în unele cazuri să fie recomandată sistarea activităţilor propuse. 101. Filtrul GAC: etapa elaborării proiectului. Documentele de proiect (de exemplu, nota conceptuală (NC), documentele de evaluare a proiectului (DEP)) sunt examinate şi comparate cu recomandările convenite la etapa I de aplicare a filtrului. Echipele cu sarcini specifice vor trebui să raporteze conducerii cum în cadrul întrevederilor de evaluare au fost soluţionate problemele GAC (analiza conceptului (AC), analiza sporirii calităţii (ACC), analiza deciziilor luate (AD) sau analiza Comisiei Regionale pentru Operaţiuni (ROC)). 102. Filtrul GAC: etapa de implementare a proiectului. Evaluarea riscurilor GAC şi a modului în care acestea au fost abordate va fi inclusă în documentele de implementare şi în analizele la mijloc de termen. Sporirea responsabilizării sociale 103. SPT încearcă să includă în operaţiunile Băncii Mondiale mecanisme de responsabilizare socială (RS) în vederea sporirii eficacităţii şi a impactului de dezvoltare al proiectului. Pentru toate operaţiunile noi, vor fi depuse eforturi de identificare şi evaluare a potenţialelor puncte de intrare RS, ce urmează a fi integrate în ciclul proiectului în scopul consolidării angajamentului şi opiniei cetăţenilor în activităţile sprijinite de Bancă. Accentul va fi pus pe identificarea instrumentelor RS, care sporesc: (1) transparenţa, cum ar fi diseminarea şi demistificarea informaţiei; (2) răspunderea, cum ar fi mecanismele de monitorizare participativă, gestionare a finanţelor şi gestionare a reclamaţiilor; (3) participarea, cum ar fi procesul decizional participativ şi conducerea participativă. După caz şi posibilitate, va fi luată în calcul şi actualizarea mecanismelor RS din cadrul operaţiunilor existente. 104. Circumstanţele favorabile de bun augur pentru impactul iniţiativelor RS. Moldova şi-a păstrat clasamentul în Indicele Global al Libertăţii Presei 2013 al Reporterilor fără Frontiere, ocupând poziţia 55 din 179 de ţări. Moldova a optat pentru GPSA, astfel permiţând OSC să beneficieze de subvenţii nerambursabile din partea GPSA şi să-şi consolideze capacităţile de monitorizare a programelor publice. Moldova este, de asemenea, prima din clienţii Băncii Mondiale, care a dispus pentru proiectele finanţate de BM prezentarea detaliată a informaţiilor cu privire la disbursări până la nivel de linie de buget, promovând transparenţa şi răspunderea pentru realizarea programului Băncii Mondiale. Proiectul e-Transformarea Guvernării (GeT) în curs de derulare asigură sprijinul Guvernului în această prezentare a datelor graţie programului său de e-guvernare. 32 Monitorizarea implementării SPT 105. La baza gestionării programului stă cadrul de rezultate al SPT. Cadrul de rezultate defineşte intervenţiile destinate să producă rezultatele SPT. La rândul său, aceste intervenţii au fost evaluate complet din punct de vedere al costului şi au fost integrate în procesul de planificare al Acordului pentru Programul de Activitate (APA). Progresele realizate în atingerea rezultatelor SPT scontate vor fi monitorizate de către echipa de conducere la nivel de direcţie de două ori pe an – la etapa încheierii APA pentru informarea procesului de alocare a resurselor şi şase luni mai târziu pentru a oferi feedback echipelor cu sarcini speciale şi a iniţia măsurile de corijare. Echipa de conducere include liderii de sector / coordonatorii de sector din ţară, care au atribuţii importante în susţinerea echipelor, în colaborare activă cu managerii de sector, care sunt responsabili pentru calitatea operaţiunilor. În perioada cuprinsă între cele două analize anuale, efectuate de echipa de conducere la nivel de direcţie, analizele anuale ale portofoliului şi analizele situaţiei privind implementarea şi raportarea rezultatelor (IRZ) vor oferi feedback echipelor, convenind cu Guvernul vis-à-vis de măsurile ce urmează a fi întreprinse. 106. Cadrul de rezultate va îndruma GBM în monitorizarea progreselor realizate şi modificarea strategiei, după caz, pentru a rămâne un partener de dezvoltare relevant şi eficient. Acesta corelează activităţile de împrumut, investiţii şi acţiunile neinvestiţionale ale GBM cu rezultatele specifice şi jaloanele/valorile obiectivelor trasate pentru a evalua dacă implementarea sau rezultatele decurg potrivit planului. Acest cadru de rezultate reflectă accentul în evoluţie, axat pe rezultate, al portofoliului ţării. 107. Raportul privind progresele (RP) pentru SPT este preconizat provizoriu pentru începutul AF16 atunci, când vor fi efectuate ajustările necesare la cadrul de rezultate al SPT, după caz, pe baza evaluării progreselor şi rezultatelor. Pentru monitorizarea rezultatelor şi progreselor echipa va apela la RP SPT şi eventual la Sistemul de Management şi Integrare a Rezultatelor (SMIR). SMIR permite monitorizarea online a progreselor realizate pentru principalele rezultate şi jaloane trasate ale SPT şi, cel mai important, permite corelarea acestora cu activităţile GBM, adică cu împrumuturile, AAC, FF şi bugetul. Programul şi strategia FF 108. SPT AF14-17 integrează rolul şi contribuţiile FF în programul de suport, pe care GBM îl oferă Moldovei, ce cuprinde atât activităţi de împrumuturi, cât şi de altă natură. Activităţile FF sunt parte componentă a cadrului de rezultate al SPT, care specifică atribuţiile acestora în realizarea rezultatelor scontate şi corelarea acestora cu obiectivele de ţară la nivel superior. Pe lângă faptul că este complementar portofoliului de împrumuturi, FF vor continua să exercite un rol crucial în fortificarea programului AAC. 109. Banca va încerca să folosească resursele FF mai strategic pentru susţinerea obiectivelor fundamentale. Banca va examina oportunităţile intensificării parteneriatelor cu CE şi cu alţi parteneri de dezvoltare. Aceste parteneriate vor urma eforturile întreprinse de Bancă în scopul asigurării unei abordări mai programatice faţă de mobilizarea resurselor FF şi consolidarea acestora pentru reducerea fragmentării portofoliului şi a costurilor de administrare. Parteneriatele de dezvoltare şi fortificarea eficacităţii asistenţei 110. GBM îşi va continua conlucrarea cu alţi parteneri de dezvoltare în vederea realizării rezultatelor SPT scontate. GBM colaborează activ cu FMI pentru sprijinirea obiectivelor de politici macroeconomice şi a reformelor din sectorul financiar, explorând 33 modalităţile de colaborare mai strânsă în domeniul guvernării cu UE, care se potriveşte perfect cu agenda sa şi cu Programul de Consolidare Instituţională Exhaustivă al UE. Printre alte domenii de cooperare cu CE s-ar putea număra dezvoltarea regională corelată cu obiectivul trasat al Băncii de sporire a accesului la infrastructura socială locală, şi regiunea transnistreană. Parteneriatele strânse cu Suedia sprijină o serie de domenii, inclusiv energetic, competitivitatea agricolă, reformele mediului de afaceri şi aspectele de guvernare. SUA (USAID şi Corporaţia Provocările Mileniului) este un partener major în dezvoltarea sectorului privat, mediul de afaceri şi agricultură. Printre alţi parteneri de bază se regăsesc Elveţia în sectorul sănătăţii, Olanda în domeniul guvernării şi Austria în sănătate şi guvernare. Parteneriate realizate cu agenţiile ONU sunt cruciale în principalele domenii de importanţă, cum ar fi guvernarea (PNUD), agricultura (IFAD), educaţia şi asistenţa socială (UNICEF) şi sănătatea (OMS). 111. Banca Mondială a fost un suporter vehement al coordonării donatorilor şi sporirii eficacităţii asistenţei oferite. Activităţile AAC, pe care Banca le-a finanţat pe durata SPT precedente, de rând cu sprijinul oferit de Suedia şi PNUD, s-au soldat în anul 2010 cu semnarea unui nou set de Principii de Parteneriat între Guvern şi 23 de parteneri de dezvoltare. Ulterior, Planul de Implementare a Principiilor de Parteneriat a stabilit o serie de iniţiative menite să sporească eficacitatea asistenţei. IV. Gestionarea riscurilor Capacitatea de implementare a programului 112. Persistă riscurile fiduciare şi cele aferente capacităţii. Riscurile fiduciare sunt ameliorate în continuare prin plasarea accentului pe îmbunătăţirea gestionării finanţelor publice şi fortificarea folosirii sistemelor naţionale, aşa ca Instituţia Supremă de Audit (ISA) pentru auditul extern. Totuşi, folosirea sistemelor naţionale în domeniul achiziţiilor depinde de implementarea cu succes a Fondului de Dezvoltare Instituţională (FDI) în curs de derulare, la fel ca şi a AAC fiduciare ulterioare, care vor ajuta Moldova la elaborarea şi extinderea unui sistem de achiziţii în contextul e-guvernării, ce ar fi acceptabil pentru BM. Riscurile aferente capacităţilor instituţionale limitate pot fi atenuate, de asemenea, prin intermediul suportului oferit în planificarea, alocarea şi transparenţa surselor bugetare. Capacităţile sectorului public vor continua să fie consolidate prin implementarea reformelor administraţiei publice, cu accent pe responsabilitate şi creşterea competenţelor. 113. Referitor la achiziţiile publice, capacitatea contractanţilor privaţi a fost un motiv de îngrijorare într-o serie de operaţiuni recente. Valoarea relativ mică a contractelor din Moldova nu numai că nu a trezit interesul celor mai mari contractanţi, dar nici nu a adus în sine cele mai bune servicii ale acestora. Atenuarea riscurilor va implica plasarea cererilor de propuneri (CP) pe pieţele netradiţionale. BM îşi va continua angajamentul, oferind asistenţă Guvernului în implementarea reformei achiziţiilor publice, în particular în realizarea recomandărilor formulate în Raportul de evaluare a achiziţiilor de ţară 2010, înfiinţând o monitorizare de către o terţă şi organizând activităţi de lucru în teritoriu ( outreach) şi creştere a competenţelor, inclusiv în domeniul gestionării contractelor, pentru ambele agenţii de implementare şi pentru sectorul privat. 114. Riscurile macroeconomice ar putea fi determinate de carenţele din reformele structurale şi macroeconomice şi de guvernarea precară a sectorului financiar. Împreună cu FMI şi UE, BM va continua să sprijine îmbunătăţirea gestionării macroeconomice, iar sporirea competitivităţii şi a diversificării economiei vor diminua riscurile macroeconomice. 34 Economia politică 115. Incertitudinea politică continuă sau remanierile din Guvernul ar putea submina eforturile de susţinere a reformelor, fie acestea vor stagna în preajma următoarelor alegeri sau din cauza intereselor legitime ce le implică. SPT a fost supusă unor consultaţii vaste cu toate partidele politice, care au fost în general de acord cu rezultatele acesteia; de aceea, este de aşteptat că, chiar dacă ar avea loc remanieri eventuale în Guvern, în cadrul noului guvern ar exista oricum suficienţi adepţi pentru implementarea strategiei. Experienţa cu SPT precedente arată că chiar şi într-un mediu riscant ca acesta, BM trebuie să fie gata să susţină reformele imediat ce apare o oportunitate. Noi vom continua să implicăm în dezbaterea strategiei şi a operaţiunilor sugerate toate partidele, ce aparţin întregului spectru politic. Toate operaţiunile noi se vor baza pe un filtru de guvernare şi pe evaluarea gradului de pregătire operaţională, inclusiv şi o evaluare a economiei politice, care ar putea cuantifica beneficiile şi costurile reformelor – identificând părţile ce vor avea de pierdut şi de câştigat de pe urma acestora – şi care vor sta la baza informării unor campanii de comunicare robuste. Factorii externi 116. Stagnarea globală continuă, în particular în zona euro, va afecta advers Moldova din cauza diminuării exporturilor şi intrărilor valutare de peste hotare. Sprijinul oferit de SPT pentru sporirea competitivităţii, diversificării economiei şi consolidării reţelei de protecţie socială va contribui la diminuarea acestor riscuri. Aceste riscuri sugerează, de asemenea, necesitatea adoptării unei abordări flexibile din partea GBM şi a altor parteneri de dezvoltare faţă de asistenţa oferită Moldovei pentru a se opune acestor şocuri externe. 117. Schimbările climatice şi calamităţile naturale continuă să prezinte un risc pentru ţară. Sprijinul existent şi preconizat al Băncii pentru atenuarea riscurilor climatice / de calamităţi şi examinarea opţiunii finanţării flexibile, cum este Mecanismul de Răspuns Imediat al AID, ar trebui să contribuie la remedierea acestor riscuri. 35 Anexa 1: Matricea de rezultate SPT Scopurile de Programul Grupului dezvoltare ale Aspecte problematice şi obstacole2 Indicatorii de rezultat SPT3 Repere4 Băncii Mondiale (şi ale ţării1 partenerilor)5 Pilonul 1: Ameliorarea competitivităţii Rezultatul SPT 1.1. Ameliorarea mediului şi a infrastructurii de afaceri Ameliorarea climei de Administrarea ineficientă a veniturilor cu Administrarea eficace şi eficientă a impozitelor care va Utilizarea tehnologiilor moderne, a serviciilor În curs de desfăşurare: afaceri, promovarea costuri mari de respectare a legislaţiei, îmbunătăţi respectarea benevolă a legislaţiei şi auto-evaluarea şi fiabile pentru contribuabili, a proceselor Fortificarea proiectului de politicilor ce ţin de audite cu frecvenţă înaltă şi eficienţă va reduce costurile de respectare a legislaţiei. optimizate de afaceri, sprijinite de gestionarea MFP şi administrare a concurenţă şi mică. Indicatorul 1: Micşorarea costurilor de respectare a legislaţiei conformării pe bază de riscuri, personal impozitelor P127734 optimizarea cadrului după cum se indică de procentul companiilor auditate selectate pe profesional şi cu abilităţile necesare, şi de reglementare sporirea eficienţei administrării vamale prin IBM (AT) baza profilurilor de risc. (Moldova 2020 intermediul tehnologiilor îmbunătăţite. Parteneri: Prioritatea #4). Iniţial: 0 procente (2013) Obiectiv: 100 procente (2017) USAID, UE, Sida Indicatorul 2: Îmbunătăţirea eficienţei colectării impozitelor după cum se indică de CPRC IP-15 “Eficacitatea colectării impozitelor” Iniţial: D+ (2013) Obiectiv: B (2017) Administrarea vamală este imprevizibilă Procedurile vamale sunt mai optimale şi mai transparente . Evaluarea Impactului Reglementării devine În curs de pregătire: şi netransparentă, ceea ce duce direct la Indicator1: Reducerea numărului de zile necesare pentru obligatorie pentru Serviciul vamal. Noul proiect privind majorarea costurilor şi reducerea pregătirea documentelor de export (Indicatorul “Comerţ Sunt implementate componentele relevante ce DSP/A2F (AF15) competitivităţii. Conform Studiului transfrontalier” din Studiul mediului de afaceri) ţin de serviciul vamal din Strategia reformei Noua serie OPD mediului de afaceri, în prezent, Moldova reglementării (urmează a fi identificate de este pe locul 142 în lume în ceea ce Iniţial: 20 (2012) echipă în consultanţă cu clienţii). AAC: priveşte Comerţul transfrontalier. Obiectiv: 16 (2017) Îmbunătăţirea indicatorului “Comerţ Studiul sectorului transfrontalier” din Studiul mediului de afaceri comerţului Parteneri: USAID, UE În pofida îmbunătăţirii respectării Micşorarea poverii de reglementare asupra întreprinderilor. Adoptarea de către Guvern a noii Strategii a În curs de desfăşurare: cadrului de reglementare, autorizările, Indicatorul 1: Reducerea timpului pe care managementul îl reformei reglementării şi implementarea Proiectul CFI privind inspecţiile şi alte aspecte continuă să utilizează pentru respectarea cerinţelor regulatorii (după cum se componentelor prioritare, care urmează a fi climatul investiţional impună costuri excesive pentru identificate de echipă împreună cu clienţii. indică de Studiul anual al mediului de afaceri din Moldova). întreprinderile private. În curs de pregătire: Evaluarea impactului reglementării este Capacitate managerială relativ joasă şi Iniţial: 10 procente (2012) obligatorie şi aplicată pe deplin pentru Noul proiect DSP /A2F lipsa unui sistem modern de învăţământ Obiectiv: 8 procente (2017) legislaţia vamală şi fiscală. (AF15) tehnic/profesional menţin economia Indicator2: Reducerea ariei de acoperire a inspecţiilor (cu Aplicarea Legii privind inspecţiile şi e- Noua serie OPD (AF 14-16) Moldovei sub potenţialul ei competitiv. registrul inspecţiilor. excepţia impozitelor, procedurilor vamale şi datelor financiare – O investiţie posibilă a CFI 1 Obiective pe termen mai lung şi de ordin mai înalt identificate de ţară. De obicei, nu pot fi atinse pe durata perioadei SPT şi nici abordate exclusiv prin programul SPT. Sunt incluse doar cele la care vor contribui SPT. 2 Aspecte critice şi obstacole la realizarea obiectivelor de dezvoltare ale ţării, creând legătura logică cu rezultatele SPT. 3 Rezultatele ţării care sunt considerate posibil de realizat în perioada SPT şi pe care Banca preconizează să le influenţeze prin intermediul intervenţiilor sale. Sunt incluşi indicatorii pentru fiecare rezultat, de asemenea, indicatorii iniţiali/de bază şi obiectivele. 4 Marcherii evoluţiei implementării SPT; rezultatele interimare, acţiunile sau rezultatele finale care se preconizează a fi realizate pe durata implementării SPT. 5 Creditele, granturile şi garanţiile în curs de implementare şi cele planificate; activităţi analitice şi de consultanţă. Include Banca Mondială, CFI şi AGIM. Partenerii sunt incluşi dacă ei co-finanţează sau acordă alt tip de sprijin aceluiaşi rezultat al SPT. 36 Scopurile de Programul Grupului dezvoltare ale Aspecte problematice şi obstacole2 Indicatorii de rezultat SPT3 Repere4 Băncii Mondiale (şi ale ţării1 partenerilor)5 entităţi bancare şi nebancare). Se pune la dispoziţia managerilor companiilor în instituţiile private de Iniţial: 100 procente instruire suplimentară privind planificarea învăţământ afacerilor, gestionare financiară şi alte Obiectiv: 40 procente (2017) AAC: domenii relevante. Indicatorul 3: Reducerea numărului de autorizaţii şi licenţe. AT programatică nouă pentru sectorul dezvoltării Iniţial: 317 (2012) umane Obiectiv: 238 (o reducere de 25 procente) (2017) Indicatorul 4: Reducerea numărului autorizaţiilor de construcţie necesare Iniţial: 26 (2012) Obiectiv: 18 (2015) Formarea unei industrii Moldova ocupă locurile de jos în studiile Indicator1: Persoane angajate direct în sectorul IT (numărul de Crearea PPP pentru a administra programele de În curs de desfăşurare: TIC bazată pe inovaţii care măsoară caracterul inovativ al oameni). instruire în domeniul TIC. Proiectul e-Transformarea şi orientată spre export, economiei. Iniţial: 21,000 (est.) Crearea programelor “Femeile în inginerie” Guvernării (GeT) AF care generează locuri Ecosistemul inovaţiilor TIC nu funcţionează împreună cu universităţile şi companiile private P121231 de muncă şi este Obiectiv: 25,000 pe deplin şi trebuie să abiliteze inovaţiile şi implicate în TIC. competitivă la nivel Indicatorul 2: Majorarea numărului de lucrători IT calificaţi, În curs de pregătire: competitivitatea. global. inclusiv femei. Indicatorul de reper: Forţa de muncă instruită în Noua serie OPD (politică şi Număr limitat de talente în sectorul IT. cadrul proiectului (numărul, inclusiv femei). (pe baza discuţiilor cu reglementare) MTIC asupra strategiei Iniţial: 0 AAC: sectoriale TIC) Obiectiv: 1,500 (inclusiv 500 femei) AT din proiectul GeT pentru Organizarea unui concurs de inovaţii TIC pentru strategia sectorială TIC a femeile din domeniul IT. MTIC Indicatorul de reper : Numărul de companii AT pentru inovaţiile aduse de incubate cu ajutorul activităţii Băncii (cu femei TIC pentru ameliorarea proprietari). competitivităţii în Moldova Iniţial: 0 AT pentru politica şi Obiectiv: 10 (3) regulamentul în telecomunicaţii Acoperire limitată cu bandă largă în oraşele Acordarea sprijinului pentru politica şi reglementarea Politici şi regulamente pentru un serviciu de mici şi în spaţiul rural. accesului extins pe bandă largă. bandă largă universal şi competitiv, axat pe Indicatorul 1: Accesul la servicii internet (numărul de abonaţi per oraşele mai mici şi spaţiul rural. 100 oameni) Iniţial: 11 procente (2012) – 9 procente pentru cele 40 procente de jos (CBGC 2011) Obiectiv: 20 procente (2017) – cel puţin 16 procente pentru cele 40 procente de jos (adică, o creştere de cel puţin 82 procente, după cum s-a stabilit pentru populaţia medie) Reducerea costurilor Sectorul financiar al Moldovei e mai Îmbunătăţirea accesului companiilor private la sursele Accesul companiilor la finanţare investiţională În curs de pregătire: de finanţare prin puţin dezvoltat decât în alte ţări din oficiale de finanţare. este posibil datorită unei linii de credit / unui Noul proiect DSP/A2F ameliorarea regiune, având o cotă mai mică a fond de garantare a creditelor. Indicatorul: Creditarea internă a sectorului privat ca cotă din PIB. (AF15) competitivităţii în împrumuturilor şi depozitelor bancare în Sunt adoptate şi se aplică în practică sectorul financiar şi PIB. Principalele obstacole cu care se Iniţial: 38,8 procente (2011) Noua serie OPD completările la Legea gajului, care dezvoltarea confruntă companiile sunt: i) Obiectiv: 45 procente (2017) Investiţie directă de către îmbunătăţesc cadrul pentru tranzacţii sigure; instrumentelor de disponibilitatea foarte limitată a finanţării 37 Scopurile de Programul Grupului dezvoltare ale Aspecte problematice şi obstacole2 Indicatorii de rezultat SPT3 Repere4 Băncii Mondiale (şi ale ţării1 partenerilor)5 management al pentru un termen mai mare de trei ani din registrul gajului este complet operaţional. CFI şi posibil finanţare riscurilor (Moldova propriile fonduri ale băncilor comerciale Piaţa din Moldova oferă servicii de plată angro prin intermediul IF 2020 Prioritatea #3). şi ii) cerinţele excesive, câteodată dacă există condiţii adecvate moderne şi eficace. prohibitive faţă de gaj. pe piaţă Piaţa de capital continuă să fie fortificată pentru a facilita Reformele din sistemul de înregistrare a FF: Piaţa de capital subdezvoltată de sporirea accesului la finanţe. acţionarilor şi sistemele depozitarelor de valori Fortificarea auditului şi asemenea limitează opţiunile de finanţare Indicatorul: Obligaţiunile de stat cotate la bursa de valori. mobiliare sunt adoptate şi aplicate în practică. raportării financiare în ţările aflate la dispoziţia companiilor. Piaţa Parteneriatului de est hârtiilor de valoare de stat constă doar din Iniţial: Non-existent (2012) (SATR/EaP) P133467 emiteri pe termen scurt şi tranzacţionarea Obiectiv: Obligaţiunile de stat cu scadenţă >1 an sunt FinSAC (Centrul Viena) pe piaţa secundară este aproape non- tranzacţionate la bursa de valori (2017). existentă. AAC: Ralierea cadrului instituţional RFC cu Fortificarea cadrului instituţional pentru raportarea Îmbunătăţirea aplicării standardelor AT pentru dezvoltarea bunele practici internaţionale şi cerinţele financiară a întreprinderilor (RFI), după cum se indică de internaţionale şi a bunelor practici în domeniul sectorului financiar (AF14- UE cu îmbunătăţiri ulterioare: (i) îmbunătăţirea indicatorilor din ROSC A&C actualizat, care arată A&C datorită: (i) armonizării definiţiilor EIP 16) Entităţile de Interes Public (EIP) să un grad mai înalt de raliere a legislaţiei şi practicilor RFI cu şi IMM (2014); (ii) îmbunătăţirii standardelor Actualizarea PESF (AF16) implementeze în practică SIRF; (ii) acquis-ul UE. de contabilitate pentru IMM, în conformitate Actualizarea ROSC A&C calitatea auditelor externe se va fortifica cu necesităţile lor (2014); (iii) ralierii mai cu ajutorul unui sistem de supraveghere a bune cu acquis-ul UE (2015); şi (iv) auditelor; (iii) standardele de raportare ameliorării transparenţei şi disponibilităţii financiară a IMM-urilor se vor îmbunătăţi publice a rapoartelor financiare a companiilor în continuare; (iv) se va îmbunătăţi (2016). disponibilitatea publică a rapoartelor financiare. Rezultatul SPT 1.2. Ameliorarea competitivităţii şi productivităţii în agricultură Ameliorarea Deficienţele actuale ale sistemului de Ameliorarea competitivităţii sectorului agricol şi de produse Existenţa procedurilor operaţionale şi În curs de desfăşurare: competitivităţii management al siguranţei alimentare al alimentare prin sprijinirea modernizării sistemului de manualelor operaţionale pentru două Proiectul de competitivitate exporturilor agricole, Moldovei sunt unele din cele mai grave management al siguranţei alimentare. laboratoare pentru siguranţa alimentară. în agricultură în Moldova atragerea investiţiilor impedimente pentru o prezenţă mai Indicatorul 1: Finalizarea acţiunilor privind siguranţa alimentară Finalizarea elaborării legislaţiei naţionale şi (PCAM) P118518 şi integrarea mai competitivă a produselor agricole din planificate întru aproximarea cu cerinţele sanitare şi fitosanitare regulamentelor pentru controalele oficiale apropiată a Moldova pe pieţele internaţionale. Proiectul CFI climat (SFS) ale UE. armonizate cu Regulamentul CE 82. investiţional comerţului cu UE. Iniţial: 20 procente (2013) Finalizarea elaborării proiectului legislaţiei FF: Obiectiv: 100 procente (2017) naţionale şi a regulamentelor pentru auto- controale pentru companiile din domeniul PCAM GEF produselor alimentare armonizate cu AAC: regulamentele CE. AT pentru pregătirea Fortificarea capacităţilor ASA. ALSAC în agricultură Lipsa infrastructurii post-recoltare Facilitarea accesului fermierilor la piaţă. Fortificarea capacităţilor celor 2 laboratoare AT pentru formularea moderne este una din cele mai slabe Indicatorul 1: Majorarea vânzărilor (naţionale şi exporturile) pentru siguranţa alimentară. politicii pentru securitatea verigi a lanţului de furnizare coordonat pe culturilor de valoare înaltă ale parteneriatelor vizate care au primit alimentară şi agricultură Stabilirea a patru puncte de inspecţie la verticală a sectorului de producere a granturi investiţionale. frontieră. În curs de pregătire: fructelor şi legumelor. Lipsa de capital şi a cunoştinţelor practice sunt unele din Iniţial: 0 procente (2013) Formarea capacităţilor de gestionare post- Investiţie directă de CFI şi cele mai importante cauze ale evoluţiei Obiectiv: 50 procente (2017) recoltare în cadrul parteneriatelor de producţie finanţare angro posibilă prin insuficiente a infrastructurii post-recoltare vizate – 0 până la 30,000 tone metrice. intermediul băncilor dacă integrată adecvat. Crearea parteneriatelor de producţie cu există condiţii adecvate pe ajutorul proiectului – 0-20 parteneriate create. piaţă 38 Scopurile de Programul Grupului dezvoltare ale Aspecte problematice şi obstacole2 Indicatorii de rezultat SPT3 Repere4 Băncii Mondiale (şi ale ţării1 partenerilor)5 Pilonul 2: Ameliorarea capitalului uman şi minimizarea riscurilor sociale Rezultatul SPT 2.1. Ameliorarea calităţii sănătăţii publice şi a învăţământului, şi a accesului la serviciile publice Fortificarea calităţii Sectorul trebuie să se ajusteze la Fortificarea calităţii învăţământului. Guvernul construieşte centre şcolare, care sunt În curs de desfăşurare: învăţământului reducerea considerabilă a numărului de Indicatorul 1: Iniţierea şi extinderea implementării standardelor accesibile elevilor cu dezabilităţi fizice. Proiectul educaţie de calitate concomitent cu elevi, să îmbunătăţească calitatea şi să de asigurare a calităţii pentru şcolile recipiente (procent al şcolilor Programul actualizat de instruire a directorilor în spaţiul rural din Moldova sprijinirea reformelor abordeze decalajul în creştere între recipiente) şi învăţătorilor de şcoală este aprobat şi a fost AF P129552 ce ţin de eficienţă, calificările învăţate şi cele cerute pe piaţă. iniţiată implementarea lui. care sunt Iniţial: 0 procente (2013) Proiectul reforma PISA 2009 plus a arătat că, până la vârsta Crearea sistemului de monitorizare atentă şi de învăţământului din Moldova implementate în Obiectiv: 70 procente (2017) de 15 ani, elevii din Moldova pierd reducere a numărului de abandonuri şcolare P127388 sectorul echivalentul a 2 ani de învăţământ în învăţământului. Indicatorul 2: Îmbunătăţirea sistemului de evaluare a studenţilor. (după gen)6 în sistemul de învăţământ general comparaţie cu elevii din ţările OCDE, şi a Grantul japonez pentru Valoarea iniţială urmează a fi stabilită la sfârşitul anului (utilizând SIME) demonstrat că 57 procente din elevi nu au integrarea copiilor cu însuşit cele mai fundamentale abilităţi academic 2014/15 pentru testele în clasa 4 şi 2015/16 pentru Fişa cu note este produsă de SIME şi dezabilităţi în centrele necesare pentru a participa eficace şi examenele din clasa 9. Valoarea iniţială va include, dacă posibil, expediată tuturor şcolilor cu rezultatele şcolare productiv în societate (punctaj la sau mai datele de proxy care aparţin celor 40 procente de jos ale performanţei comparative şi tendinţele populaţiei, astfel încât să se poată monitoriza îmbunătăţirea FF: jos de Nivelul 1 pentru partea de citire). performanţei la nivel regional şi cel naţional. calităţii pentru acest grup. FF Parteneriat Global pentru Moldova se înscrie în PISA 2015 Educaţie Îmbunătăţirea eficienţei sectorului de învăţământ. 80 procente din şcolile primare şi cele Reformele structurale ale guvernului în Parteneri: acest sector au drept scop: (i) asigurarea Indicatorul 1: Implementarea la nivel naţional a finanţării per secundare generale aprobă bugetele conform accesului elevilor la învăţământ de elev. noii formule de finanţare per capita. Japonia calitate; (ii) majorarea flexibilităţii Indicatorul 2: Îmbunătăţirea ratei elevi-învăţători. 980 clase sunt reorganizate în şcolile primare relaţiilor de muncă în învăţământ; şi (iii) şi secundare în comparaţie cu cifra iniţială de abilitarea utilizării eficiente a alocaţiilor Iniţial: 10.5:1 (2013) bază din anul şcolar 2011/12. datorită finanţării per capita la scară Obiectiv: 11.5:1 (2017) republicană. În anul 2012, Parlamentul a creat un mediu propice reformelor. Ralierea sistemului Decalajul de calificare este una din Fortificarea abilităţilor/calificării forţei de muncă întru Sisteme îmbunătăţite de informaţii despre În curs de pregătire: de învăţământ la principalele provocări pentru Moldova. îmbunătăţirea competitivităţii şi ocuparea locurilor de piaţă (în special, pentru exporturi) sunt puse la Proiectul DSP (AF15) necesităţile pieţei de Dovezile empirice arată că, în prea multe muncă: 1) capacitatea managerilor de întreprinderi de a lua dispoziţia managerilor. muncă pentru a cazuri, lucrătorii nu se potrivesc bine cu decizii strategice, şi 2) instruirea profesională. Investiţie posibilă de către Se propun politici fezabile şi investiţii întru CFI în instituţiile private de ameliora funcţiile pe care le deţin – ei pot să se Indicatorul 1: Un alt grup de manageri instruişi în domeniul îmbunătăţirea calităţii învăţământului productivitatea ocupe de sarcini mai complexe şi învăţământ strategiilor de afaceri, managementului financiar şi alte domenii profesional (sau posibil, a învăţământului muncii şi a majora abilităţile lor sunt utilizate insuficient – în relevante cu sprijinul noului proiect/investiţie a IBM. secundar sau terţiar). AAC: angajarea timp ce alţii nu deţin abilităţile necesare – absolvenţilor în cele de care au nevoie pentru funcţiile lor. Iniţial: 0 (2013) Posibil, Programul de reformă a AT nou programatic pentru economie (Moldova Obiectiv: Urmează să se determine în timpul elaborării învăţământului din Moldova este fortificat de DRU 2020 Prioritatea #1). proiectului DSP (AF15) alte măsuri ce ţin de politici întru consolidarea calităţii învăţământului secundar. Extinderea accesului la Moldovenii trăiesc în medie cu 10 ani mai Indicatorul 1: Îmbunătăţirea acoperirii populaţiei cu asigurare Revizuirea stimulului bazat pe performanţă din În curs de desfăşurare: servicii calitative şi puţin ca vecinii lor din Europa de vest, în medicală obligatorie. îngrijirea primară, cu introducerea mecanismului Grantul IDF HMIS eficiente de ocrotire a timp ce sistemul de ocrotire a sănătăţii din P4P, de la 5 procente (2013) până la 15 procente 6 Din perspectiva gender, accesul la învăţământul obligatoriu de bază nu arată inegalităţi semnificative. Ratele nete de înscriere sunt comparabile pentru băieţi şi fete, rămânând în mare parte neschimbate în ultimii ani pentru învăţământul primar (circa 87 procente pentru fete şi 88 procente pentru băieţi) şi descresc puţin pentru ambele genuri în învăţământul secundar gimnazial (de la 85.9 procente până la 83.1 procente pentru fete şi de la 86.4 procente până la 83.6 procente pentru băieţi în perioada 2006 - 2010). Rezultatele procesului de studiu, după cum indică PISA 2009 Plus, nu arată vreun motiv de preocupare în ceea ce priveşte inegalităţile de gen. Totuşi, fetele tind să obţină rezultate mai bune ca băieţii la citit şi ştiinţe, şi să aibă rezultate comparabile cu cele ale băieţilor la matematică. Monitorizarea abandonurilor şcolare şi evaluarea calităţii învăţământului din perspectiva gender va spori eficienţa elaborării şi implementării măsurilor de atenuare. Astfel, EMIS consolidat va fi utilizat pentru a monitoriza abandonurile şcolare pe baza datelor dezagregate după gen. 39 Scopurile de Programul Grupului dezvoltare ale Aspecte problematice şi obstacole2 Indicatorii de rezultat SPT3 Repere4 Băncii Mondiale (şi ale ţării1 partenerilor)5 sănătăţii cu scopul de Moldova suferă din cauza lipsei de Iniţial: 81 procente (2013) (2017). Proiectele pilot PPP ale BM a majora durata medie investiţii şi a practicilor răspândite, aşa ca Obiectiv: 85 procente (2017) Finalizarea reconstruirii fizice a încăperilor În curs de pregătire: a vieţii şi de a reduce plăţile neoficiale adiţionale pentru servicii pentru îngrijirea medicală primară în spaţiul mortalitatea prematură insuficiente. În pofida realizărilor Indicatorul 1.1. Acoperirea în cele 40 procente de jos. rural, de la 74 (2013) până la 110 (2017). Grantul IDF pentru şi apariţia semnificative în rezultatul reformei Universitatea de Medicină Iniţial: 71.5 procente (SBGC 2011) versus 81 procente Autonomie instituţională şi financiară a tuturor dezabilităţilor. sectorului ocrotirii sănătăţii, au rămas Proiectul pentru sănătate pentru cele 60 procente de sus centrelor de medicină primară, de la 114 (2012) multe provocări, în particular, în ceea ce P4R/RBF propus pentru AF14 priveşte sporirea accesului la servicii Obiectiv: Cel puţin 76.5 procente până la 250 (2014). pentru cei mai săraci, şi la îmbunătăţirea Condiţiile obligatorii pentru Indicatorul 2: Reducerea proporţiei plăţilor din buzunarul propriu Introducerea stimulului bazat pe performanţă sectorul de ocrotire a sănătăţii calităţii şi nivelului de adecvare a îngrijirii; (oficiale şi neoficiale) în total cheltuieli pentru sănătate. pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor fondurile pentru sectorul sănătăţii sunt prea din noua serie OPD medicale. puţine pentru a menţine 73 spitale, Iniţial: 45 procente (2013) Proiectul de reformă a majoritatea din care au capacităţi limitate Obiectiv: 35 procente (2017) Proporţia contractelor DRG bazate pe indicele administraţiei publice (AF15) de livrare a serviciilor, un mare număr de propriu de tipologie a bolnavilor şi un singur FFMD laboratoare (cel puţin două în fiecare Indicatorul 2.l: Procentul din cele mai sărace 40 procente care tarif, de la 0 procente (2013) până la 100 raion), şi câteva policlinici şi centre de spun că au cheltuit mai mult de 10 sau 25 procente din total procente (2017). FF: sănătate primare rurale. Este necesar să se cheltuieli pentru serviciile de îngrijire a sănătăţii. Reducerea perioadei medii de şedere în spital Un nou FF pentru evaluarea elaboreze programe de prevenire şi control Iniţial: 14.2 procente din 40 procente de jos cheltuiesc mai (ALOS), de la 9.5 zile (2013) până la 7 zile Ministerului Sănătăţii în ceea al BNT şi să se dezvolte în continuare mult de 10% / 1.2 procente din 40 procente de sus cheltuiesc mai (2017), şi reducerea cu 10 procente a numărului ce priveşte gradul de pregătire îngrijirea primară, astfel încât pacienţii să mult de 25% (SBGC 11) de paturi acute de spital per 100,000 persoane. a datelor deschise nu ajungă în spitale cu boli care sunt tratate mai eficient în ambulatoriu. Obiectiv: mai puţin de 10 procente din 40 procente de jos Rata de ocupare medie a spitalului se menţine la cheltuiesc mai mult de 10% (2013) / mai puţin de 1 procent din 40 95 procente. Pacienţii trebuie să plătească sume mari de procente de jos cheltuiesc mai mult de 25% (2017) bani la punctul de livrare, pentru medicamente şi teste, dar de asemenea, Indicatorul 3: Crearea unei reţele moderne de ocrotire a sănătăţii pentru serviciile pentru care sunt asiguraţi. în zona de nord a Moldovei (pilot). Aproximativ 19 procente din populaţie Indicatorul 4: Gestionarea eficientă a informaţiei din sectorul decide să nu cumpere poliţă asigurare. sănătăţii pentru elaborarea politicilor bazate pe dovezi, gestionarea eficientă a instituţiilor medicale şi fortificarea sistemului de îndreptare a pacienţilor, după cum se indică de procentul de centre de medicină primară care implementează toate funcţiile sistemului informaţional pentru medicina primară. Resurse publice insuficiente pentru a Indicatorul 1: Numărul de tendere reuşite şi acorduri de Aplicarea în practică / completarea legislaţiei şi sprijini investiţiile necesare în concesiune semnate pentru PPP. regulamentelor ce ţin de PPP. infrastructură şi echipament pentru a Iniţial: 0 (2013) moderniza sistemul de livrare a îngrijirii sănătăţii. Obiectiv: 6 (2015) Indicatorul 2: Proiectul oncologic. Iniţial: Concursuri organizate şi contracte semnate (2013) Obiectiv: Operaţional (2014) Îmbunătăţirea Reţeaua de drumuri locale uneşte Semnarea contractelor de întreţinere multianuale pentru Progres fizic la reabilitarea şi întreţinerea În curs de pregătire: conexiunii populaţiei populaţia rurală cu infrastructura şi reţeaua de drumuri. drumurilor locale. Proiectul drumuri locale rurale cu serviciile sociale. Totuşi, majoritatea Procentul de drumuri locale în stare satisfăcătoare sau bună. Lungimea drumurilor rurale reabilitate. pentru oportunităţi şi infrastructura şi drumurilor locale sunt în stare rea şi au Lungimea drumurilor rurale întreţinute pe infrastructura socială (ROSI) serviciile sociale nevoie de reparaţie şi întreţinere. Lungimea drumurilor rurale reabilitate. (AF 16) (învăţământ şi Lungimea drumurilor rurale întreţinute pe baza contractelor de baza contractelor de întreţinere multianuale. sănătate). întreţinere multianuale. Valorile iniţiale şi obiectivele urmează Parteneri: a fi confirmate la momentul RP SPT. Co-finanţare posibilă din Valorile iniţiale şi obiectivele urmează a fi confirmate la partea EU 40 Scopurile de Programul Grupului dezvoltare ale Aspecte problematice şi obstacole2 Indicatorii de rezultat SPT3 Repere4 Băncii Mondiale (şi ale ţării1 partenerilor)5 momentul RP SPT. AAC: DD programatică Rezultatul SPT 2.2. Sisteme de pensionare şi de asigurare socială sustenabile din punct de vedere fiscal şi echitabile Crearea unei sisteme Problemele structurale din sistemul de Indicator1: Cheltuielile pentru pensie (PAYGO) sunt menţinute Revizuirea şi reînnoirea instrumentelor de În curs de pregătire: de pensii echitabile pensii (pilonul PAYGO) includ: (i) sub 8 procente din PIB, iar gradul de corectitudine a sistemului de modelare a pensiilor şi a capacităţii de Noua serie OPD şi durabile (Moldova legătura slabă între contribuţiile la pensie pensii s-a îmbunătăţit. modelare a pensiilor din Moldova, şi 2020 Prioritatea #6) şi beneficii, ceea ce duce la neachitarea Iniţial: 8 procente (2013) actualizarea simulărilor şi analizei opţiunilor AAC: contribuţiilor şi raportarea sumelor de reformare a sistemului de pensii pentru a Noul DRU programatic (AT diminuate a salariilor; (ii) rate de Obiectiv: 8 procente (2017) ajuta Guvernul să întreprindă următorii paşi în pentru politica pentru înlocuire mici şi care descresc din cauza Indicatorul 2: Ratele de înlocuire au fost majorate conform cadrul reformei sistemului de pensii. sistemul de pensii) formulei distorsionate de beneficii şi cerinţelor pentru bugetul PAYGO. Promovarea schimbărilor parametrice necesare Parteneri: regulii de indexare; (iii) mai multe în PAYGO. regimuri speciale care oferă tratament Iniţial: 28 procente (2013) FMI preferenţial unor grupuri de pensionari. Obiectiv: 30 procente (2017) Evaluarea gradului de pregătire a introducerii Aceste neajunsuri structurale îmbinate cu Pilonului doi, inclusiv mediul legislativ pentru perspectivele demografice slabe fac Indicatorul 3: Măsurile de reformă din PAYG includ: pensiile benevole, etc. sistemul actual de pensii nedurabil din (i) Fortificarea stimulentelor din sistemul PAYG prin intermediul punct de vedere fiscal şi social. unei legături mai strânse între contribuţii şi beneficii, evitarea casării contribuţiilor, îmbunătăţirea conformării, ajustarea pensiei minime şi a nivelului contribuţiilor pentru cei angajaţi pe cont propriu şi producătorii agricoli; (ii) Recalibrarea formulei pentru beneficii şi a indexării pentru a nu permite ca rata de înlocuire să se micşoreze; (iii) Unirea beneficiilor privilegiate cu regimul de pensii, reducerea oportunităţii de pensionare simultan cu angajarea cu orar deplin de lucru; (iv) Creşterea treptată a vârstei de pensionare pentru ambele genuri. Elaborarea şi Sistemul de protecţie socială a fost Indicatorul 1: Îmbunătăţirea echităţii în sistemul de protecţie Se preconizează că rezultatul va fi realizat În curs de desfăşurare: implementarea unui dominat de programe de categorii de socială, după cum se indică de procentul populaţiei din cea mai datorită: Proiectul RBF de fortificare program durabil şi asistenţă socială, fiind cele care dau cele săracă chintilă care primeşte ajutor social. (i) Eliminării programului de compensaţii a eficienţei sistemelor de corect orientat de mai slabe rezultate în ţările EAC în ceea Iniţial: 14.9 procente (2011) nominative care are o incluziune slabă şi este protecţie socială P120913 transferuri băneşti ce priveşte includerea corectă a Obiectiv: 20 procente (2017) costisitor. pentru a îmbunătăţi beneficiarilor. Gradul de acoperire a fost impactul asupra modest în pofida cheltuielilor publice Indicatorul 2: Consolidarea beneficiilor pentru diferite categorii: (ii) Consolidarea beneficiilor pentru sănătăţii a resurselor mari. Neajunsurile AS înaintea reformei dezabilitate şi copii prin reducerea cheltuielile pentru acest tip de beneficii s-au redus cu 30 procente pentru transferuri au inhibat capacitatea de a-i proteja pe cei în comparaţie cu nivelul dinaintea reformei. fragmentării lor şi unificarea criteriilor de datorită reducerii săraci şi vulnerabil de crize şi şocuri. eligibilitate. erorilor de includere Echitatea AS poate fi îmbunătăţită Iniţial: 20 procente (2012) (iii) Extinderea acoperirii transferurilor de şi excludere şi un datorită reducerii şi consolidării Obiectiv: 30 procente (2017) ajutor social şi menţinerea exactităţii de sistem axat pe beneficiilor pentru diferite categorii şi incluziune. conceptul de extinderea şi fortificarea programului de bunăstare a sărăciri. ajutor social. 41 Scopurile de Programul Grupului dezvoltare ale Aspecte problematice şi obstacole2 Indicatorii de rezultat SPT3 Repere4 Băncii Mondiale (şi ale ţării1 partenerilor)5 Pilonul 3: Promovarea Moldovei verzi, curate şi rezistente Rezultatul SPT 3.1. Adaptarea mai bună şi rezistenţa la schimbarea climei Reducerea deficitului Variabilitatea climei probabil va majora Fortificarea capacităţii Serviciului Hidrometeorologic de Stat Funcţionarea radarului Doppler îmbunătăţeşte În curs de desfăşurare: de adaptare a ţării la frecvenţa şi intensitatea calamităţilor de a prezice vreme extremă şi îmbunătăţirea capacităţii precizia prognozării condiţiilor meteo Proiectul de management a variabilitatea climei naturale, după cum se demonstrează, cel Moldovei de a se pregăti şi a reacţiona în caz de calamităţi nefavorabile. Îmbunătăţirea instrumentelor calamităţilor naturale şi şi schimbarea climei. mai recent, de dezastrele catastrofice naturale. prognozelor imediate, de colectare şi riscurilor climaterice asociate cu secetele din anii 2007 şi 2012 Indicatorul 1: Producerea prognozelor mai exacte şi mai concrete diseminare a datelor. P115634 şi inundaţiile devastatoare din 2008 şi ale condiţiilor meteo. Crearea, testarea şi funcţionarea Centrului de 2010. AAC: Iniţial: Scara de prognoze meteo este de 5000 km pătraţi comandă pentru situaţiile excepţionale. Utilizatorii CCSE sunt instruiţi să lucreze cu Studiul capacităţii de (2013) adaptare şi rezistenţă la sistemul de management al situaţiilor Obiectiv: Scara de prognoze meteo s-a redus la 300 km excepţionale. schimbarea climei pătraţi (2017) S-au acordat granturi investiţionale pentru Evaluarea dimensiunilor Indicatorul 2: Majorarea perioadei de timp în avans de crearea loturilor demonstrative (producătorii sociale ale schimbării climei prognozare pentru utilizatori. agricoli primesc informaţii despre tehnicile în Moldova (BNPP) Iniţial: Avansul de timp pentru preîntâmpinările meteo practice de adaptare la riscurile climaterice pe FF: doar 10 minute până la 1 oră (2013) bază de proiect pilot). Fondul Global pentru Obiectiv: Avansul de timp pentru preîntâmpinările meteo a Indicatorul 1: Numărul de granturi Reducerea Riscului de crescut până la 12 ore (2017) investiţionale acordate: Calamităţi Naturale: Indicatorul 3: Fortificarea capacităţii de a coordona activităţile Iniţial: Zero granturi investiţionale acordate fortificarea capacităţilor (2013) Moldovei de gestionare a în caz de situaţii excepţionale. calamităţilor naturale şi Iniţial: Nu există un Centru de comandă pentru situaţiile Obiectiv: 50 granturi investiţionale acordate riscurilor climatice excepţionale care să coordoneze activităţile agenţiilor relevante în (2017) caz de condiţii meteo nefavorabile (2013) Proiectul comunitar de împădurire Obiectiv: Simularea activităţilor în caz de situaţii excepţionale arată îmbunătăţirea capacităţilor în comparaţie cu Proiectul de conservare a valoarea iniţială şi testarea recentă a sistemului (2017) solurilor Programul de sprijin comunitar pentru management silvic durabil şi integrat şi sechestrarea carbonului prin împădurire (SIFMSF) Rezultatul SPT 3.2: Îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale Reducerea degradării Solurile din Moldova sunt predispuse spre Sechestrarea a 2.5 milioane tone de CO2 datorită împădurii Împădurirea a 27,000 hectare de terenuri În curs de desfăşurare: mediului şi a degradare gravă, care duce la pierderea terenurilor degradate. degradate, suprafaţa pădurilor ajungând la PCAM P118518 impactului negativ al semnificativă a productivităţii cu 13.2 procente în 2015. Ameliorarea competitivităţii sectorul agroalimentar prin IPVE Legea silviculturii şi activităţilor consecinţe asupra agriculturii şi mediului optimizarea practicilor durabile de gestionare agro-ecologică Elaborarea şi diseminarea soluţiilor analitice aplicarea acesteia şi economice asupra ţării. Pe lângă aceasta, acoperirea cu şi funciară. pentru tehnologiile MDT specifice. Programul guvernării II mediului, a păduri este limitată (11.1 procente) şi resurselor naturale şi vulnerabilă faţă de schimbarea climei. Indicatorul 1: Majorarea suprafeţelor agricole care beneficiază de Echipele mobile mecanizate pentru În curs de pregătire: asupra sănătăţii Extinderea pădurilor este o modalitate practici durabile de management funciar. reabilitarea fâşiilor de protecţie sunt populaţiei. durabilă de a reduce eroziunea şi a naşte operaţionale. Managementul durabil al Iniţial: 0 hectare (2013) silviculturii şi a pământului beneficii ecologice locale şi globale. O Reabilitarea fâşiilor de protecţie anti-eroziune. Obiectiv: 10,000 hectare (2017) (AF16) altă problemă importantă este deteriorarea reţelei vaste a fâşiilor forestiere de Indicatorul 2: Majorarea suprafeţelor protejate de fâşii de Adaptare şi rezistenţă la 42 Scopurile de Programul Grupului dezvoltare ale Aspecte problematice şi obstacole2 Indicatorii de rezultat SPT3 Repere4 Băncii Mondiale (şi ale ţării1 partenerilor)5 protecţie din ţară, cu consecinţe deosebit protecţie reabilitate. schimbarea climei (AF17) de neplăcute în sudul şi centrul ţării. Iniţial: 0 hectare (2013) AAC: Obiectiv: 50,000 hectare (2017) Nota de politici privind silvicultura (AF 15) FF: Proiectul comunitar de împădurire Proiectul de conservare a solurilor Programul de sprijin comunitar pentru SIFMSF Parteneri potenţiali: GEF, Fondul Climatic de Investiţii, Fondul Climei Verzi Rezultatul SPT 3.3 Majorarea eficienţei şi siguranţei energetice Majorarea eficienţei Moldova deţine surse proprii de energie Micşorarea costurilor de furnizare a energiei, îmbunătăţirea Încălzirea centralizată este restructurată prin În curs de desfăşurare: şi siguranţei limitate, bazându-se pe importuri pentru calităţii furnizării şi gradului de accesibilitate a încălzirii în fuzionarea CTC şi a Termocomului (furnizorul Investiţiile AID: Proiectul energetice. 98 procente de petrol şi gaz şi 76 procente Chişinău. Implementarea contorizării la nivel de clădire şi de IC din Chişinău). de îmbunătăţire a eficienţei de electricitate. Importurile de energie controlul temperaturii, stimulând clienţii să reducă consumul de Noua companie fuzionată (Newco) este creată încălzirii centralizate reprezintă 23.9 procente din total energie. ca prim pas pentru reducerea costurilor de P132443 importuri şi sunt un component important Indicatorul 1: Beneficiarii direcţi în clădirile cu substaţii de furnizare a energiei. al actualului deficit de pe contul curent. O AAC: încălzire noi (numărul), din care femei (procent). mare parte din el provine dintr-o A început implementarea proiectului de Program de AT: Proiect AT economie extrem de intensivă din punct Indicatorul 2: Consumul mediu specific de căldură în clădirile cu reducere a costului de furnizare a energiei. de restructurare şi de vedere energetic: printre cele mai rele substaţii de încălzire modernizate (KWh/m2 anual) Implementarea contorizării clădirilor şi a eficientizare a sectorului 6 din regiune. Compania de încălzire controlului temperaturii. energetic (ESREI) P123396 centralizată din Chişinău (Termocom) Indicatorul 3: Volumul total al energiei economisite. este o mare parte a problemei din cauza Valorile iniţiale şi obiectivele vor fi determinate la etapa de În curs de pregătire: infrastructurii deteriorate şi învechite şi a evaluare (toamna anului 2013) Reformarea încălzirii acumulării a circa 250 milioane USD centralizate (AF14) datorii pentru achitarea gazului (3.7 procente din PIB). Posibil program de consultanţă al CFI de PPP Reducerea furnizării gazului, care se privind eficienţa resurselor poate întâmpla din cauza acestor datorii ar pentru IMM. putea afecta circa 40 procente din utilizatorii actuali ai încălzirii Posibil CFI va acorda linii centralizate, sau circa 160,000 de de credit pentru eficienţa locuitori, afectând pe cei mai vulnerabili energetică prin intermediul şi săraci. intermediarilor financiari în cazul că vor fi condiţii Datoria noii companii de IC este restructurată în 2013 pentru Guvernul a pregătit şi a convenit cu Guvernul a adoptat în noiembrie 2011 un adecvate de piaţă a îmbunătăţi solvabilitatea sa şi povara datoriei către Moldovagaz şi Gazprom asupra restructurării plan de acţiuni pentru restructurarea Moldovagaz se reduce cu cel puţin 20 procente către anul datoriei existente. Posibil CFI va investi direct sectorului de încălzire din Chişinău. Comercializarea încălzirii centralizate 2017. pentru a îmbunătăţi eficienţa Reducerea datoriei către Moldovagaz cu 5 (IC) şi raţionalizarea utilizării energiei resurselor în companiile Indicatorul 1: Planul de restructurare a datoriei semnat cu procente anual. private Moldovagaz. 43 Scopurile de Programul Grupului dezvoltare ale Aspecte problematice şi obstacole2 Indicatorii de rezultat SPT3 Repere4 Băncii Mondiale (şi ale ţării1 partenerilor)5 trebuie să fie abordate de urgenţă. Indicatorul 2: Achitarea datoriei cu cel puţin 5 procente pe an Parteneri: pentru a reduce povara datoriei cu cel puţin 20 procente către anul Suedia, BERD, BEI, UE 2017. Valorile iniţiale şi obiectivele vor fi confirmate după finalizarea modelului financiar de către consultant. Reducerea Oferta locală de electricitate este redusă şi Indicatorul 1: Majorarea securităţii şi eficienţei furnizării Consultările privind politicile oferite AAC: vulnerabilităţii importurile sunt în mare parte limitate la electricităţii prin ameliorarea diversităţii surselor de electricitate guvernului pentru a spori securitatea şi Notă sectorială pentru sectorului energetic electrocentralele din Ucraina şi care depăşesc opţiunile care există în prezent (Ucraina, eficienţa energetică, inclusiv reformarea sectorul energiei electrice faţă de deficitul de Transnistria, toate funcţionând cu Electrocentrala de la Cuciurgan (MGRES) şi CTC-urile din structurii pieţei, descriind reformele necesare din Moldova ESMAP furnizare datorat depăşirea perioadei de exploatare Chişinău. ale pieţei şi alternativele pentru comerţul numărului limitat de economică şi fiind prost întreţinute; prin regional şi integrare pentru a reduce costul Studiul CFI privind opţiuni disponibile şi urmare, livrare ineficientă şi riscuri înalte total şi a ameliora securitatea. interconexiunea reţelelor învechirea activelor. de fiabilitate. Guvernul trebuie să creeze În curs de pregătire: un cadru pentru diversificarea opţiunilor de livrare şi să îmbunătăţească calitatea O posibilă investiţie a CFI ofertei naţionale. Implementarea în energia eoliană angajamentelor din cadrul Tratatului Parteneri: Energetic Comunitar ar ajuta la abordarea acestor probleme datorită integrării în UE, Suedia, BERD, BEI pieţele regionale (ENTSO-E şi ENTSO- G). Guvernarea ca subiect intersectorial Formarea unui Calitatea administraţiei publice este un Profesionalizarea serviciului public s-a majorat datorită În curs de pregătire: serviciu public domeniu în care Moldova a obţinut un implementării funcţiei de secretar de stat. Proiectul de reformare a profesional şi punctaj mic – 3.0 în EPIT 2012. Indicatorul 1: Nivelul managementului profesional al serviciilor administraţiei publice motivat. Pe 29 noiembrie 2012, Parlamentul a publice. (AF15) FFMD completat legea cu privire la serviciul Iniţial: Ministerele şi agenţiile centrale sunt gestionate de Parteneri: public care introduce funcţia de Secretar funcţionari numiţi pe motive politice (2013) Sida, UE de stat (permanent) în ministere, care nu e o numire politică în serviciul public. Obiectiv: Toate (procent) ministerele sunt gestionate de Implementarea prevederilor legislative secretari de stat profesionişti (2017). necesită servicii de consultanţă pentru a Indicatorul 2: Numărul de iniţiative de DP implementate, elabora şi implementa noile mecanisme numărul de secretari de stat implicaţi în programele de dezvoltare de angajare, dezvoltare profesională (DP), profesională. managementul performanţelor şi rotaţie. Iniţial: Numărul programelor de dezvoltare profesională pentru conducerea de vârf, inclusiv secretarii de stat (2013) Obiectiv: Programul de DP bazat pe un set definit de competenţe şi cerinţe faţă de performanţă este aprobat şi în curs de implementare (2017). Procentul secretarilor de stat incluşi în program (90 procente). Crearea programelor După crearea unui fundament bun pentru Guvernul evaluează programele şi programele de cheltuieli În curs de pregătire: guvernamentale planificarea strategică sectorială legată de afiliate ca mijloc de îmbunătăţire a procesului de luare a Proiectul de reformare a eficiente şi eficace bugetare (în cadrul CBTM), guvernul deciziilor strategice şi alocare a resurselor. administraţiei publice raliate cu scopurile panifică să implementeze mecanisme de Indicatorul 1: Numărul de programe guvernamentale evaluate. (AF15) FFMD strategice naţionale. evaluare a performanţei programului care ar produce feedback-ul necesar pentru Iniţial: Nu există vreun mecanism pentru evaluarea Parteneri: sistemele de planificare şi bugetare cu performanţei programelor guvernamentale. Sida, Olanda scopul de a îmbunătăţi incluziunea, Obiectiv: S-a elaborat şi se utilizează mecanismul de 44 Scopurile de Programul Grupului dezvoltare ale Aspecte problematice şi obstacole2 Indicatorii de rezultat SPT3 Repere4 Băncii Mondiale (şi ale ţării1 partenerilor)5 rezultatele şi eficienţa din punct de vedere evaluare a programelor. Cel puţin, trei programe guvernamentale FMI al costurilor ale programului. au fost evaluate în ceea ce priveşte incluziunea, eficacitatea şi eficienţa rezultatelor şi impactului programului. Ameliorarea calităţii dezbaterilor publice. Platforme bazate pe internet utilizate pentru a În curs de desfăşurare: disemina date financiare şi despre performanţă Îmbunătăţirea responsabilităţii sociale datorită Filtru guvernamental în în timp util şi de încredere în sectoarele cheie toate operaţiunile finanţate oportunităţilor şi fortificării capacităţii pentru implicarea pe (învăţământ, sănătate şi agricultură). larg a cetăţenilor în procesele de livrare a serviciilor şi de BM management al cheltuielilor publice. Noi instrumente/spaţii au fost create pentru Parteneriat Global pentru discutarea politicilor publice. Responsabilitate Socială Notele de politici privind calitatea (PGRS) instrumentelor de dezbateri publice. Proiectul e-Transformare a Îmbunătăţirea informării cetăţenilor privind guvernării monitorizarea cheltuielilor publice locale şi Sprijinul IBM furnizării serviciilor în sectoarele selectate. Crearea mecanismului de feedback din partea cetăţenilor privind prestarea serviciilor locale şi executarea bugetului (de exemplu, prin intermediul fişelor de punctaj pentru comunităţile urbane şi rurale pentru servicii selectate) Ameliorarea satisfacerii cetăţenilor cu serviciile publice, după cum se indică de sondajele regulate (fişe de raportare) în sectoare selectate (de exemplu, energia – electricitatea, IC şi/sau eficienţa energetică). Caracterul extrem de participativ al proceselor de luare a Sporirea lucrului OSC în ceea ce priveşte În curs de pregătire: deciziilor. iniţiativele de răspundere socială (audite Proiectul de reformare a sociale, feedback din partea cetăţenilor prin administraţiei publice (AF15) TIC privind performanţa, etc.). FFMD Dovezi privind lucrul OSC în procesele oficiale PGRS de luare a deciziilor, după cum se reflectă în instrumentele existente de dezbateri publice (de exemplu, CBTM). Numărul şi diversitatea OSC în proces, în particular, la nivel local, după cum se identifică prin ESNAS. Sporirea bazării pe (i) Rată înaltă a rotaţiei personalului Răspunderea sporită a Executivului pentru cheltuirea banilor AAC: instituţiile din ţară cu Curţii de Conturi (CC) şi necesitatea în publici prin îmbunătăţirea calităţii rapoartelor de audit. AT pentru management orientare pe termen instruire permanentă şi activităţi de Indicatorul 1: Implicarea Instituţiei supreme de audit în auditul financiar mediu spre fortificare a capacităţilor; (ii) un interval proiectelor finanţate de Banca Mondială. fortificarea capacităţii de timp lung pentru procesarea ordinelor auditului extern de plată de către Trezorerie. Obiectiv: Cel puţin două proiecte sunt complet auditate de public şi sistemului Instituţia Supremă de Audit. trezorerial şi a Îmbunătăţirea business proceselor în sistemul trezorerial. sistemului de achiziţii publice. Indicatorul 1: Ateliere şi seminare de fortificare a capacităţilor pentru Instituţia supremă de audit şi Trezoreria de Stat. Obiectiv: (i) Capacitatea consolidată a auditorilor de a efectua 45 Scopurile de Programul Grupului dezvoltare ale Aspecte problematice şi obstacole2 Indicatorii de rezultat SPT3 Repere4 Băncii Mondiale (şi ale ţării1 partenerilor)5 auditul instituţiilor publice şi programelor guvernamentale; (ii) Procesarea în timp real a ordinelor de plată. (i) Procedurile de achiziţii publice sunt Obiectivele Agenţiei de Achiziţii Publice sunt: (i) continuarea Utilizarea achiziţiilor electronice în Moldova. FF: efectuate în format de hârtie; (ii) Un număr reformelor în sectorul achiziţiilor publice cu axare asupra Obiectiv: Cinci ministere majore aplică Grantul IDF fortificarea mare de plângeri privind neconformarea cu inovaţiilor, standardizării şi fortificării capacităţilor, şi (ii) ralierea procedurile de achiziţii publice electronice (e- achiziţiilor publice procedurile de achiziţii publice din cauza sistemului de achiziţii publice din ţară la Directivele UE. concurs). lipsei standardelor pentru specificaţiile Îmbunătăţirea transparenţei şi eficienţei sistemului de achiziţii Standardele şi îndrumarele de achiziţii publice. tehnice şi a unui îndrumar actualizat privind publice datorită: (i) îmbunătăţirii sistemului de achiziţii electronice achiziţiile publice; (iii) Lipsa specialiştilor şi lansarea lui pentru a fi utilizat de agenţiile contractoare şi agenţii Obiectiv: Majorarea respectării legislaţiei în achiziţii publice instruiţi şi certificaţi. economici; şi (ii) adoptării standardelor şi practicilor internaţionale. privind achiziţiile şi a practicilor, ceea ce rezultă în micşorarea numărului de plângeri cu 25 procente. Certificarea specialiştilor în achiziţii publice. Obiectiv: Îmbunătăţirea transparenţei şi eficacităţii procedurilor de achiziţie cu sporirea numărului de specialişti în achiziţii publice certificaţi. Utilizarea TIC Guvernul încă urmează să profite pe Majorarea numărului beneficiarilor direcţi ai proiectului, Până la cinci noi e-servicii pe an vor fi lansate În curs de desfăşurare: pentru a sprijini deplin de TIC pentru a asigura prestarea inclusiv femei (procent) în 2014-16. Proiectul e-Transformare a servicii publice mai eficientă şi transparentă a serviciilor Indicatorul 1: Procentul beneficiarilor direcţi (inclusiv femei) Acceptarea de către cetăţeni a e-guvernului guvernării eficiente, eficace, prin intermediul retehnologizării business (procentul populaţiei care a accesat pagina transparente şi proceselor şi participarea mai intensă a Iniţial: 20,000 (40 procente femei) (2013) Parteneri: web a guvernului cel puţin o dată în ultimele accesibile cetăţenilor în procesul de guvernare. Obiectiv: 300,000 (50 procente) (2017) 12 luni). cetăţenilor. GIZ: Proiectul de Guvernul a aprobat un program de Majorarea percepţiei favorabile de către cetăţeni a calităţii Iniţial: 11 procente (2013) modernizare a serviciilor îmbunătăţire a serviciilor care va necesita serviciilor publice publice locale (acordarea coordonare, AT, schimbări legislative şi Obiectiv: 25 procente (2016) Indicatorul 1: Percepţia calităţii serviciului public de către unor servicii electronice organizaţionale; restructurarea sistemelor Vizite pe portalul serviciilor guvernamentale. agenţiilor regionale de (lanţurilor) de prestare a serviciilor; cetăţeni (procentul cetăţenilor satisfăcuţi care accesează portalul serviciilor guvernamentale). Iniţial: 100,000 (2013) dezvoltare) introducerea serviciilor digitalizate şi a deservirii la un singur ghişeu, şi standarde Iniţial: 45 procente (2013) Obiectiv: 400,000 (2016) pentru servicii şi plăţi transparente. Obiectiv: 60 procente (2017) 46 Annex 2: Raportul Grupului Băncii Mondiale de finalizare a Strategiei de parteneriat cu ț ara pentru AF09-13 Data SPT: 23 decembrie 2008, discutarea în Consiliu Data Raportului de progres al SPT: 12 mai 2011 Perioada cuprinsă în Raportul de finalizare al SPT: AF 2009-2013 Raportul de finalizare al SPT (RF SPT) a fost elaborat de Dusan Vujovic, Abdoulaye Seck, Carolina Odobescu, Yulia Snizhko, Faith Tempest şi Hester Marie DeCasper sub îndrumarea generală lui Qimiao Fan, Director de ţară (ECCU2) şi a Anei Maria Mihaescu, Reprezentant permanent (CFI). Echipa RF SPT a beneficiat de pe urma contribuţiilor valoroase ale întregii Echipe de ţară a Oficiului Băncii Mondiale în Moldova. I. Rezumat şi concluzii 1. Strategia de Parteneriat pentru Ţară (SPT) originală pentru AF 2009 -2012 a fost implementată într-o perioadă de incertitudine politică şi economică, acompaniată de impasul politic continuu şi depăşirea crizei financiare globale de către ţară. Accentul strategiei a fost ajustat în Raportul de progres al Strategiei de Parteneriat cu Ţara (RP SPT) din 2011 şi a fost prelungit până în AF 2013, făcând uz de oportunităţile create de alegerea unui guvern pro-european şi orientarea puternică a Programului de activitate al Guvernului pentru 2009-2013 spre integrarea în Uniunea Europeană (UE). Eforturile s-au concentrat pe crearea unei platforme de creştere economică în perioada de după criză şi răspunderea la provocările cu care se confruntă Moldova în calea sa spre o competitivitate mai bună. Cei trei piloni au fost: (i) îmbunătăţirea competitivităţii economice în scopul susţinerii unei creşteri economice durabile, (ii) diminuarea riscurilor sociale şi de mediu, consolidarea capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale şi (iii) îmbunătăţirea guvernării sectorului public. Corporaţia Financiară Internaţională (CFI) a putut oferi produse noi ajustate la condiţiile schimbătoare ale pieţei, în acelaşi timp menţinând un program puternic de investiţii. Acestea au inclus servicii de consultanţă privind gestionarea riscurilor şi împrumuturi neperformante (INP) şi sporirea Programului Global de Finanţare a Comerţului. 2. Performanţa generală a programului în cadrul SPT pentru Moldova pentru AF 2009-2013 a fost evaluată ca moderat satisfăcătoare. SPT a obţinut progrese bune în majoritatea rezultatelor planificate în SPT original sau ajustate la momentul Raportului de progres al SPT (RP SPT) în pofida şocurilor externe şi a schimbărilor politice interne. A fost realizat progres insuficient într-un şir de rezultate importante din cauza ţintelor prea ambiţioase, ţinând cont de economia politică a reformelor şi problemele legate de performanţa moderată. Operaţiunile de Politici pentru Dezvoltare (OPD) au asistat Guvernul în luarea unor măsuri îndreptate spre recuperarea economică după criza globală şi activitatea analitică a Grupului Băncii Mondiale (GBM) a oferit diagnostice clare privind dezvoltarea Moldovei şi provocările referitoare la reforme şi a ajutat noul Guvern să elaboreze o strategie solidă de dezvoltare şi reforme şi să mobilizeze o susţinere impresionantă din partea donatorilor. Dialogul de politici şi proiectele implementate cu susţinerea GBM au produs rezultate concrete de dezvoltare în domenii variind de la sporirea competitivităţii întreprinderilor şi a sectorului agricol la o protecţie socială mai mare şi un acces mai bun la educaţie, îmbunătăţirea capacităţii guvernului de a elabora şi implementa politici efective şi gestiona resursele publice. Rezultatele obţinute parţial sau ratate în unele cazuri indică performanţă nesatisfăcătoare moderată, care necesită 47 acţiuni de remediere, dar în majoritatea cazurilor acestea sunt o combinaţie dintre careva ţinte nerealiste şi performanț ă nesatisfăcătoare moderată. 3. Performanţa GBM a fost evaluată ca satisfăcătoare în baza abilităţii sale de a elabora o SPT flexibilă într-un mediu extern dificil şi peisaj politic local în schimbare şi în baza ajustării la timp la mijloc de termen. GBM a reacţionat prompt la apariţia unui Guvern pro-UE care şi-a exprimat angajamentul faţă de accelerarea reformelor şi a colaborat strâns cu partenerii de dezvoltare în vederea elaborării unui răspuns adecvat în termeni de politici la şocurile externe şi în vederea mobilizării resurselor necesare din partea donatorilor. Au fost elaboraţi trei piloni originali, 10 obiective şi 31 de rezultate/repere într-un mediu pre-criză şi cu guvernul anterior. Ajustarea la mijloc de termen a răspuns la circumstanţele interne şi externe în schimbare, prin intermediul unui program revizuit de împrumuturi şi activităţi analitice şi de consultanţă (AAC) cu scopul de a satisface mai bine necesităţile Guvernului nou. Impulsul iniţial al reformelor a fost puţin supraestimat, de aceea unele obiective şi repere nu au fost obţinute în cadrul de timp al SPT actuală. Aceasta a fost reflectat în modul corespunzător atât în performanţa programului, cât şi cea a GBM. II. Evoluţii principale în perioada SPT 4. Criza financiară şi economică globală şi cea mai recentă criză bancară şi a datoriilor suverane din zona euro a avut un efectiv negativ asupra economiei Moldovei. Cererea redusă de exporturi şi scăderea semnificativă a remitenţelor a redus creşterea bazată pe consum. Economia s-a recuperat rapid în anii 2010-2011, înregistrând o creştere medie anuală de aproape 7 procente, dar a fost afectată nefavorabil de dificultăţile zonei euro din 2012 şi se preconizează că vânturile contrare dinspre zona euro vor continua să apese asupra economiei Moldovei în 2013. În pofida evoluţiilor pozitive în materie de creştere, crearea locurilor de muncă rămâne slabă. Dintr-un punct de vedere mai pozitiv, Moldova a ieşit din criza financiară globală cu o creştere mai echilibrată a Produsului Intern Brut (PIB), bazată nu doar pe consum, ci şi pe investiţii şi exporturi sporite. 5. Cu toate acestea, dependenţa înaltă de remitenț e şi deficitul mare al conturilor curente rămân o sursă de vulnerabilitate. Remitenţele se află sub nivelul culminant de 30 procente faţă din PIB din 2008, dar sunt încă mari, la nivelul de 22 procente faţă de PIB în 2011, şi au un impact macroeconomic semnificativ, inclusiv asupra ratei reale de schimb. Deficiturile comerciale sunt înalte şi deficitul mare al conturilor curente este finanţat în mare parte de datorii private şi oficiale. Investiţiile străine directe (ISD) încă mai reprezintă o treime din nivelul de până la criză. 6. Perioada anilor 2009-2012 a fost una de turbulenţe politice. Alegerile de la mijlocul anului 2009 au adus la putere un Guvern de coaliţie, Alianţa pentru Integrare Europeană, cu un accent mult mai puternic pe reforme comparativ cu predecesorul său, stabilind ca prioritate reformele care ar putea rezulta într-o integrare europeană mai mare. Dialogul cu UE s-a intensificat şi au început negocierile pe marginea liberalizării vizelor, a stabilirii unui Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ALSAC) cu UE şi a unui Acord de Asociere. SPT a putut să răspundă Guvernului orientat spre reforme, în special prin AAC, precum şi cu resursele sale limitate, dar focusate din partea Asociaţiei Internaţionale de Dezvoltare (AID). Această strategie a fost susceptibilă la riscul că Guvernul nu ar putea realiza reformele, însă a prezentat o oportunitate semnificativă şi rară de a susţine aceste reforme. 48 7. Susţinerea puternică din partea comunităţii internaţionale a ajutat Guvernul să implementeze reforme vaste şi modificări de politici, iniţial cu un accent pe stabilizarea şi recuperarea economică. GBM a contribuit la o Întrunire de succes a Grupului Consultativ (GC) în 2010, rezultând în suma de circa 2,6 miliarde USD promise de 22 parteneri de dezvoltare pentru o perioadă de trei ani (2010-2013), care de rând cu noile oportunităţi de comerţ şi investiţii au fost folosite eficace pentru a susţine reformele şi a consolida creşterea economică. Un astfel de răspuns puternic din partea donatorilor s-a datorat unui program guvernamental coerent de recuperare, unei coordonări clare a donatorilor şi unui cadru de armonizare. Banca Mondială (BM) a jucat un rol central în ambele. Ea a abilitat şi a susţinut pregătirea Notelor de politici care stau la baza Programului de Stabilizare şi Recuperare Economică (PSRE) şi a fost instrumentală în elaborarea unui set nou de Principii de parteneriat. Împreună cu resursele private, s-a permis o recuperare robustă a creşterii în 2010 şi 2011 (de 7,1 şi 6,4 procente, respectiv) bazată pe consumul privat, investiţii şi exporturi. Exporturile au crescut cu circa 40 procente în termeni de dolari pe parcursul perioadei de doi ani. Această tendinţă a continuat în 2012, deşi la o rată mult mai lentă de creştere a PIB cauzată de criza în zona euro. 8. Provocările politice persistă după alegerile din 2009. Inabilitatea de a alege Preș edintele şi pericolul paralizant al alegerilor anticipate până în martie 2012 au încetinit reformele. Diferenţele continuă în cadrul partidelor din Alianţă şi continuă să limiteze gradul în care ea poate implementa agenda sa de reforme. Între Guvern şi opoziţie, dar şi în cadrul societăţii, persistă dezbinările în ceea ce priveşte mersul şi direcţia reformelor. Schimbările politicile din Transnistria au susţinut de asemenea reluarea tratativelor 5+2 menite să identifice o soluţionare a conflictului. III. Progresul spre obiectivele ţării 9. Pe parcursul perioadei SPT, indicatorii de sărăcie au scăzut din cauza recuperării economice, acompaniată de o performanţă bună a agriculturii, revenirea remitenţelor şi direcţionarea îmbunătăţită a asistenţei sociale. Numărul persoanelor care se află sub limita relativă de sărăcie a scăzut de la peste 26 procente în 2008-2009 la mai puţin de 22 procente în 2010, estimând o scădere în continuare în 201145. Sărăcia rurală s-a redus şi mai mult (cu 6 procente în 2010) datorită unei majorări substanţiale a preţurilor la poarta fermei (creşterea anuală medie în 2010 a fost de 43 procente). Numărul persoanelor sub limita absolută de sărăcie a scăzut de la 3 la 1 procent în 2010 şi acum este aproape de zero. 10. Procesul stabilizării macroeconomice continuă. Atât inflaţia Indicelui preţurilor de consum (IPC), cât şi creşterea creditării sectorului privat s-au redus considerabil în timpul crizei şi s-au stabilizat substanţial coborând sub nivelul dinaintea crizei, IPC încetinind de la mai mult de 12 procente în 2008 la circa 5 procente în 2012, rata creşterii creditării – de la 35 la 16 procente şi continuând să încetinească în 2012. În acelaşi mod, nivelul deficitului fiscal a scăzut de la 6,3 procente din PIB în 2009 la 2,4 procente în 2011. Această îmbunătăţire se datorează integral unui efort puternic de reducere a cheltuielilor (de la 40,3 procente din PIB în 2009 la 34 procente în 2011), care au depăşit reducerea profiturilor (de la 38,9 procente din PIB în 2009 la 36,7 procente în 2011), ceea ce s-a întâmplat în pofida impozitelor corporative şi accizelor mai mari. Reformele structurale critice în domeniul asistenţei sociale şi educaţiei sunt în curs de implementare, susţinând ajustarea fiscală şi ajutând pe cei mai vulnerabili. 45 Date nepublicate ale Biroului Naţional de Statistică indică un număr de persoane afec tate de sărăcie de 17 procente în 2011. 49 11. Susţinerea investiţiilor şi a creşterii exporturilor prin promovarea unui răspuns mai puternic al ofertei în agricultură şi alte sectoare comercializabile este esenţială pentru o cale mai durabilă de creştere şi reţinerea deficiturilor conturile curente. Creşterea impresionantă a exporturilor în 2010-2011 se datorează probabil mai degrabă modificărilor operate în politici (adică înlăturarea constrângerilor de export), condiţiilor climaterice favorabile şi eforturilor unice ale companiilor individuale, decât capacităţii exporturilor sporite permanent. De asemenea, rămâne incert în ce măsură nivelul mai înalt al activităţii investiţionale începând cu 2010 va contribui la o capacitate sporită de producţie şi o eficienţă mai mare (creşterea productivităţii). Politicile şi reformele care vor oferi stimulenţi pentru investiţii în sectoarele comercializabile ceea ce duce la crearea locurilor de muncă, creşterea producţiei şi exporturilor sunt de o importanţă maximă în acest sens. 12. Calitatea mediului de afaceri este critică pentru asigurarea legăturii necesare dintre creşterea dinamică determinată de exporturi, crearea locurilor de muncă, stabilitatea macro şi balanţa fiscală şi externă. Ţinând cont de oportunităţile oferite de finanţarea excepţională din partea donatorilor şi extinderea potenţială a exporturilor în UE şi alte pieţe vestice, este critic ca interesul probabil al investitorilor să fie satisfăcut de îmbunătăţirile vizibile ale mediului de afaceri. Cercetările şi studiile indică o arie considerabilă pentru îmbunătăţire ducând la costuri mai mici de conformitate şi competitivitate sporită. 13. Moldova a realizat progres în direcţia atingerii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) ajustate, dar a ratat jumătate din ţintele interimare. Ţara a realizat un progres semnificativ în anumite dimensiuni ale bunăstării umane (de exemplu, mortalitatea infantilă s-a redus, continuând o tendinţă pozitivă care a dus la o scădere de la 30 la 11,8 per 1.000 nou-născuţi între 1990 şi 2010), cu un progres mai modest la alţi indicatori, cum ar fi mortalitatea maternală care a scăzut de la 62 la 41 per 100.000 nou-născuţi pe parcursul aceleiaș i perioade (dar care a fost măsurată la 17,2 per 100.000 naşteri în 2009). Nivelurile de sărăcie au fost în declin până în 2009; datele pentru 2010 arată că ţara este pe calea corectă pentru a atinge obiectivele pentru 2015, parţial datorită preţurilor agricole majorate şi măsurilor direcţionate de protecţie socială, şi deja a atins ţinta pentru 2015 în ceea ce ţine de reducerea sărăciei absolute. Din şirul de dimensiuni ale durabilităţii mediului, gestionarea ecosistemelor (păstrarea diversităţii biologice) este unica ţintă care a fost atinsă. 14. Un efort mai durabil este necesar pentru atingerea altor ţinte naţionale ale ODM până în 2015. Ţinta pentru 2010 privind înmatricularea în învăţământul obligatoriu general va fi ratată pentru că ratele de înmatriculare au scăzut consistent începând cu 2001. Reprezentarea femeilor în autorităţile publice locale a crescut puţin între 2003 şi 2011, dar este incert dacă ţinta pentru 2015 va fi realizată, la fel ca şi ţinta privind femeile deputaţi. Atât incidenţa HIV, cât şi rata mortalităţii asociate cu tuberculoza au crescut începând cu 2002. Se pare că ţinta pentru 2010 privind accesul la sursele îmbunătăţite de apă nu va fi atinsă, iar ţinta pentru 2015 va necesita investiţii semnificative, dacă se doreşte a fi atinsă. De asemenea, se pare că accesul la canalizare îmbunătăţită nu va fi atins. Un indicator suplimentar al durabilităţii mediului, majorarea terenurilor acoperite de păduri, a crescut puţin, de la 10,3 procente în 2002 la 10,9 procente în 2009, dar se pare că nici ţinta pentru 2010, nici cea pentru 2015 nu vor fi atinse fără investiţii semnificative. 15. Moldova a realizat progrese în îmbunătăţirea eficacităţii de alocare şi performanţa în asistenţa sa socială, dar sistemul de pensii rămâne o preocupare. În 2009 Guvernul a introdus un nou program direcţionat de transfer al mijloacelor băneşti Ajutor Social şi ulterior a 50 eliminat programul cel mai mare şi cel mai prost direcţionat de beneficii bazate pe categorii, compensaţiile nominative pentru servicii comunale, şi a transferat resurse prin intermediul programului Ajutor Social cu scopul de a ameliora impactul tarifelor majorate la energie asupra săracilor. Astfel, Moldova a obţinut o combinaţie de cheltuieli mai eficace din punct de vedere al costurilor în sistemul său de asistenţă socială. Mai mult decât atât, exactitatea generală a direcţionării beneficiilor de asistenţă socială (AS) s-a îmbunătăţit: între 2009 şi 2011 cota transferurilor de asistenţă socială primite de 20 procente cele mai sărace ale populaţii a crescut de la 39 la 42 procente. Ducând lipsă de reforme în sistemul său de pensii, Moldova rămâne vulnerabilă în faţa peisajului demografic în schimbare rapidă, acompaniat de o populaţie vârstnică în creştere şi forţe de muncă în scădere. Moldova şi-a îmbunătăţit serviciile la nivel de raioane şi comunităţi în vederea acordării unei asistenţe sociale mai bune grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dezabilităţi, copiii din familii sărace sau cu probleme şi persoanele vârstnice. Au fost create centre comunitare de asistenţă socială, care contribuie la scăderea numărului persoanelor referite către instituț iile rezidenţiale naţionale de scară mare. 16. În pofida crizei globale, Moldova a trecut printr-o îmbunătăţire lentă, dar continuă în ceea ce ţine de îmbunătăţirea indicatorilor de sănătate de bază şi de finanţare a sănătăţii pe parcursul perioadei SPT. Speranţa de viaţă a crescut de la 69 la aproape 71 ani şi rata brută a mortalităţii s-a redus de la 12 la 11 per 1.000 locuitori; acoperirea cu asigurare de sănătate a crescut de la 77 la 81 procente din populaţie, inclusiv toate persoanele sărace care beneficiază de beneficiile băneşti Ajutor Social; cheltuielile publice de sănătate pe cap de locuitor au sporit de la 120 USD în 2006 la 170 USD în 2011 (de la 4,7 la 5,4 procente din PIB) şi cota cheltuielilor private din fonduri proprii a scăzut de la 52 la 46 procente. Guvernul continuă să dezvolte programe de familii şi sănătate primară. Patruzeci şi patru (44) de centre de asistenţă primară au fost finalizate şi renovate şi 95 au fost făcute autonome; au fost întreprinşi paşi iniţiali în procesul de restructurare a spitalelor, a fost pilotat sistemul de plată al spitalelor bazat pe grupurile diagnoză, care va fi extins în întreaga ţară începând cu 2013. 17. Reformele în sectorul educaţiei s-au concentrat pe abordarea ineficienţelor, de rând cu scăderea calităţii şi sporirea relevanţei educaţiei. Suportul BM în sectorul educaţiei s-a concentrat pe îmbunătăţirea calităţii educaţiei în zonele rurale şi pe ajutarea în implementarea programului naţional de dezvoltare a educaţiei timpurii. Doar în anul academic 2011/2012 consolidarea claselor a început să depăşească pasul scăderii elevilor (din cauza demografiei), ducând la o creştere în mărimea claselor de 1 procent pe ţară. În acela ș i timp, raportul elev- învăţător a început să se stabilizeze la 10,5 elevi per învăţător, în pofida scăderii continui a populaţiei de vârstă şcolară. Rata brută de înmatriculare în educaţia preşcolară a crescut de la 66,1 procente în 2004 la 77,1 procente în 2010. Educaţie pentru toţi – Iniţiativa de acţiune rapidă (EPT-IAR) a susţinut accesul la serviciile preşcolare pentru circa 9.000 copii prin intermediul renovării şi echipării a 65 instituţii preşcolare (6,4 procente din numărul total); 512 instituţii preşcolare (37,5 procente din numărul total) au fost aprovizionate cu 31.000 cărţi şi alt e materiale didactice. 18. Importanţa guvernării este recunoscută de către Guvern, însă progresul a fost neuniform. Programul de reformă a serviciului public a realizat un progres în crearea unui serviciu public profesional bazat pe merite. Au fost implementate reforme juridice, consolidarea capacităţii de gestionare a resurselor umane şi un sistem funcţional de instruire a funcţionarilor publici. Se introduc sisteme de gestionare a performanţei, dar încă nu sunt aplicate pe larg. Suportul politic limitat ar putea împiedica schimbările sistematice mai vaste în cultura de 51 guvernare. A fost lansată o iniţiativă cuprinzătoare de transformare a guvernării sectorului public prin intermediul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi au fost finalizate şase e- servicii guvernamentale. Proiectul a susţinut sporirea transparenţei prin accesul la informaţie: seturile de date disponibile pe pagina web Date Deschise ale Guvernului au crescut de la 50 în 2010 la 539 la sfârşitul lui decembrie 2012. Reformele în domeniul managementului finanţelor publice (MFP) legate de guvernare şi anti-corupţie (GAC), în special modernizarea sistemului managementului finanţelor publice, au fost amânate din cauza provocărilor referitoare la finalizarea unui nou Sistem Integrat de Management al Informaţiei. Au avut loc îmbunătăţiri în auditul extern, astfel consolidând asumarea responsabilităţii pentru folosirea fondurilor publice, şi a fost realizat progres în domeniul achiziţiilor publice în vederea conformării acestora la standardele internaţionale. Consolidarea asumării responsabilităţii şi a transparenţei în sectoarele sociale a devenit un alt domeniu de atenţie, inclusiv plăţile de asistenţă socială şi susţinerea dezvoltării sistemelor informaţionale în sănătate şi educaţie. 19. În pofida progresului realizat într-o serie de domenii, situaţia politică a însemnat că mersul reformelor a fost mai lent decât preconizat. Guvernul de coaliţie ales la sfârşitul anului 2009 a beneficiat de suport semnificativ din partea comunităţii internaţionale în implementarea unei agende exhaustive de reforme. GBM a fost instrumental în asistarea Guvernului în ceea ce ţine de identificarea domeniilor principale pentru reformă, unele din care, în special asistenţa socială şi educaţia, au fost începute. În alte domenii, cum ar fi reformele pentru stimularea investiţiilor în sectoarele comercializabile şi îmbunătăţirea mediului de afaceri, mersul a fost mai lent. Îmbunătăţirile în guvernare nu au satisfăcut aşteptările şi au avut loc puţine schimbări în sectorul judiciar. Multe din dificultăţile în implementarea reformelor îşi au originea în realităţile politicii de coaliţie şi aspiraţiile din 2009 nu au fost realizate. SPT a beneficiat de alegerea unui Guvern puternic orientat spre reforme, dar mediul politic nu a determinat realizarea tuturor reformelor preconizate, astfel împiedicând realizarea rezultatelor programului. IV. Rezultatele de dezvoltare în Strategia de Parteneriat cu Ţara Performanţa programului 20. Secţiunea următoare descrie pe scurt contribuţiile GBM la realizarea obiectivelor strategice stabilite în RP SPT. Tabelul 1 al RF SPT oferă o evaluare detaliată a rezultatelor şi clasamentelor programului. 21. Performanţa generală a programului în cadrul SPT pentru Moldova pentru AF 2009-2013 a fost evaluată ca fiind moderat satisfăcătoare. SPT a realizat un progres bun în privinţa majorităţii rezultatelor preconizate majore, după cum a fost planificat în SPT original sau ajustat la momentul RP SPT, în pofida şocurilor externe şi a schimbărilor politice interne. A fost realizat progres insuficient în ceea ce ţine de câteva rezultate importante, din cauza ţintelor prea ambiţioase ţinând cont de economia politică a reformelor şi din cauza problemelor de performanţă moderată. OPD au asistat Guvernul în întreprinderea paşilor spre recuperarea economică de pe urma crizei globale. Au fost realizate progrese bune în îmbunătăţirea asistenţei sociale, sporirea profitabilităţii exporturilor tradiţionale, reducerea barierelor în investiţii private în telecomunicaţii şi îmbunătăţirea întreţinerii drumurilor. S-a obţinut progres mixt în sectorul energetic şi în înlăturarea birocraţiei pentru afaceri şi indivizi. A fost realizat puţin progres în reformare sistemului de pensii PAYG, dar a fost realizat un progres serios în reformarea şi direcţionarea asistenţei sociale. Proiectele susţinute de GBM au produs rezultate concrete de 52 dezvoltare în domenii variind de la competitivitatea sporită a întreprinderilor şi sectorului agricol, protecţie socială mai mare şi acces îmbunătăţit la educaţie la capacitate mai bună a Guvernului de a elabora şi implementa politici bune şi de a gestiona resurse publice. Activitatea analitică a GBM (inclusiv Memorandumul Economic de Ţară (MET), analizele cheltuielilor publice, asistenţa tehnică pentru reforma sectorului financiar şi o serie de rapoarte specializate) au oferit diagnostice clare privind dezvoltarea Moldovei şi provocările legate de reformă şi au ajutat noul guvern să elaboreze o strategie solidă de dezvoltare şi reforme şi să mobilizeze o susţinerea impresionantă din partea donatorilor. Rezultatele obţinute parţial sau ratate indică în unele cazuri performanţa nesatisfăcătoare moderată care necesită acţiuni de remediere, însă în majoritatea cazurilor ele prezintă o combinaţie dintre ţinte nerealiste şi performanţa nesatisfăcătoare moderată. Pilonul I: Îmbunătăţirea competitivităţii economice în vederea susţinerii creşterii economice durabile Scopul primului pilon este de a creşte competitivitatea sectorului antreprenorial, unele activităţi fiind în special concentrate pe sectorul de prelucrare a produselor agricole, dar şi pe susţinerea dezvoltării infrastructurii fizice critice pentru competitivitatea îmbunătăţită. Obiectivul 1: Competitivitate îmbunătăţită a sectorului antreprenorial al Moldovei 22. În matricea de rezultate au fost obţinute trei rezultate (satisfacerea standardelor de certificare a calităţii, reducerea costurilor de conformare la reglementări şi sporirea numărului întreprinderilor cu acces la surse formale de investiţii). Acestea reprezintă un subset mic de indicatori care descriu problema mai largă a competitivităţii, care este rezolvată în mod continuu, fiind una din priorităţile Proiectului de Ameliorare a Competitivităţii (PAC), OPD de Competitivitate şi a serviciilor consultative şi finanţării CFI. 23. În general, au fost realizate progrese bune (deşi nu suficiente) în soluţionarea constrângerilor cu care se confruntă sectorul privat. Un OPD de Competitivitate a contribuit la reducerea poverii administrative asupra reglementării afacerilor şi a facilitat dezvoltarea unui sector real orientat spre exporturi prin reducerea barierelor netarifare în comerţ şi armonizarea treptată a standardelor cu privire la produse la cele europene. PAC original (2005 -2013) şi Finanţarea Adiţională (FA) (2009-2013) au ajutat Guvernul să realizeze progrese substanţiale în reforma de reglementare, au ajutat companiile să obţină certificate de calitate recunoscute internaţional şi servicii de dezvoltare a afacerilor şi au îmbunătăţit serviciile şi infrastructura referitoare la metrologie, standarde, testare şi calitate (MSTC). Obiectivul 2: Gestionarea îmbunătăţită a reţelei de drumuri 24. Din trei rezultate (întreţinere mai bună şi stare îmbunătăţită a drumurilor, costuri mai mici de operare a vehiculelor şi valoarea sporită a fondului rutier), unul a fost realizat parţial, al doilea a fost realizat şi al treilea este nemonitorizabil. BM şi-a stabilit rolul său central în sector prin acordarea unei asistenţe tehnice de proporţii în domeniul transporturilor şi logisticii şi a canalizat resurse substanţiale din partea altor donatori. Deşi creditul finanţat de AID în sectorul drumurilor a fost anulat, îmbunătăţirile drumurilor au fost implementate în continuare cu alte surse de finanţare acordate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Comisia Europeană (CE) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI). 25. Lecţii posibile pentru BM: Suportul tehnic în pregătirea strategiei sectorului transporturilor are un impact major, întrucât acesta a pregătit terenul pentru operaţiuni viitoare 53 ale BM şi donatorilor şi asigură prezenţa continuă şi rolul central al Băncii Mondiale, chiar şi în absenţa finanţării BM. Obiectivul 3: Reducerea vulnerabilităţii energetice prin îmbunătăţirea eficien ț ei energetice şi sporirea diversificării resurselor energetice 26. Trei rezultate (reducere de zece procente în intensitatea energetică, majorare de zece procente în producerea energiei din surse regenerabile şi tarife pentru agentul termic, gaz şi energie electrică la nivelul recuperării depline a costurilor) au fost realizate pe deplin. Intensitatea energetică măsurată de volumul total al energiei primare utilizate – tone de echivalent de petrol (TEP) per 1000 USD din PIB (la rata parităţii puterii de cumpărare din 2000) – a scăzut de la 0,28 în 2009 la circa 10 procente în 2010 şi circa 11 procente în 2011 când a atins 0,22. 27. Proiectul energetic II (inclusiv FA), împrumuturile viitoare (Reforma Încălzirii Municipale), activitatea AAC şi multiplele Fonduri Fiduciare (FF) au contribuit la finanţarea îmbunătăţirilor eficienţei şi la definirea şi dirijarea legislaţiei şi politicilor necesare pentru realizarea eficienţei energetice îmbunătăţite. Obiectivele proiectului şi dialogul de politici incorporat au avut relevanţă pentru toţi trei piloni ai SPT: îmbunătăţirea eficienţei energetice şi încălzirii în şcoli şi spitale şi îmbunătăţirea securităţii şi siguranţei transmisiei energiei electrice. 28. Finanţarea de către CFI a planului de investiţii al Union Fenosa în 2009 a ajutat cel mai mare distribuitor de electricitate să reabiliteze şi să raţionalizeze reţeaua existentă şi substaţiile şi să sporească eficienţa operaţională, reducând pierderile de sistem cu 7 procente şi rezultând în emisii de gaz de seră (GS) evitate în volum de circa 200.000 tone în 2010. În 2012, CFI a finanţat studiul de fezabilitate şi costurile de dezvoltare a unui parc de turbine eoliene pe teren neexploatat. Este probabil că CFI va investi în proiect pe parcursul următoarei perioade a SPT, contribuind în continuare la diversificarea surselor energetice în Moldova. 29. Lecţii pentru BM: Buna coordonare a activităţii diagnostice a sectorului şi operaţiunile BM/donatori au dus la o consultare consistentă a politicilor şi schimbări în comportament în vederea stabilirii şi menţinerii disciplinei financiare esenţiale pentru funcţionarea durabilă a sectorului energetic. Inclusiv reformele de politici în operaţiunile investiţionale, de rând cu operaţiunile în domeniul politicilor de dezvoltare, acompaniate de investiţii prioritare, au contribuit la canalizarea finanţării suplimentare locale şi externe. Obiectivul 4: Competitivitate agricolă 30. Ţintele pentru două rezultate specifice (majorarea numărului întreprinderilor cu certificate de calitate recunoscute internaţional de la 30 la 80, reparcelarea terenurilor în 46 sate şi 50 granturi de investiţii pentru soluţionarea riscurilor climatice) au fost depăşite şi obiectivul de îmbunătăţire a competitivităţii agricole a fost realizat. 31. O mare parte a operaţiunilor BM de împrumut şi AAC au susţinut îmbunătăţirile în infrastructura rurală, ameliorarea competitivităţii şi diminuarea riscurilor din sectorul agricol şi activităţile rurale aferente. Accentul pus pe anumite întreprinderi agricole (îndreptate spre îmbunătăţiri de calitate certificată) şi sate selectate (urmărind terenuri mai bune şi o gestionare mai bună a riscurilor) oferă un domeniu bine-definit pentru intervenţiile BM referitoare la politici şi resurse. Dar ea duce şi la apariţia problemelor de consistenţă şi argumentare a acţiunilor BM, în cazul în care performanţa generală a sectorului agricol continuă să fie limitată de constrângeri instituţionale şi de politici. CFI a încercat să atragă actori majori în sectorul 54 agricol al Moldovei pentru a-i demonstra potenţialul. În 2012 CFI a finanţat extinderea şi modernizarea unui grup agro-industrial integrat de top concentrat pe comercializarea creditată a cerealelor şi concasarea seminţelor de ulei în Moldova, mobilizând o sumă suplimentară de 40 milioane USD prin intermediul împrumuturilor sindicalizate şi paralele. 32. O lecţie pentru Banca Mondială constă în faptul că implementarea acţiunilor bine direcţionate este justificată de impactul mai mare obţinut prin performanţa exporturilor şi veniturilor şi/sau desfăşurarea unor modele pilot de succes. Pilonul II: Diminuarea riscurilor sociale şi de mediu, consolidarea capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale Acest pilon a constat dintr-un program intersectorial menit să îmbunătăţească eficienţa şi calitatea serviciilor publice în asistenţă socială, asigurare de sănătate, educaţie, alimentare cu apă şi canalizare. De asemenea, el a susţinut eforturile de reducere a vulnerabilităţii sectorului agricol din Moldova faţă de schimbarea climei. Obiectivul 5: Incluziune mai mare şi protecţie socială mai bună 33. Din cele două rezultate stabilite pentru acest obiectiv, unul (direcţionarea mai bună a asistenţei sociale) a fost realizat parţial, iar celălalt (echitatea şi durabilitatea sistemului de pensii) nu a fost realizat. 34. Direcţionarea mai bună a asistenţei sociale va fi realizată probabil după SPT, întrucât impactul reformelor majore de politici în acest domeniu va fi măsurabil abia în 2014. Guvernul a început o reformă ambiţioasă a sistemului său de asistenţă socială. O serie de beneficii pentru anumite categorii au fost revizuite şi eliminate în 2012, inclusiv un program costisitor de compensaţii nominative. Având o eficienț ă de direcţionare de 78 procente, Ajutorul Social, programul de asistenţă socială direcţionată lansat în 2009, este unul din programele cele mai bine direcţionate de asistenţă socială de ultimă instanţă din regiune. BM a susţinut reforma asistenţei sociale printr-un proiect bazat pe rezultate (Consolidarea Eficacităţii Reţelei de Protecţie Socială), care a cofinanţat costuri de tranziţie ale programului Ajutor Social în proces de extindere şi a investit în îmbunătăţirea eficienț ei administrative a reţelei de protecţie socială. Cota transferurilor necontributive care merg spre 20 procente cele mai sărace are în prezen t valoarea de 42,5 procente în loc de ţinta de 50 procente. Obţinerea echităţii şi durabilităţii dorite a sistemului de pensii (prin intermediul unei bazări mai mari pe contribuţiile achitate efectiv, perioadele extinse de calculare a pensiei şi alte reforme) rămâne incertă din cauza lipsei consensului politic şi social cu privire la natura şi sfera de cuprindere a reformelor. Susţinerea BM în materie de consultări în acest domeniu nu a fost suficient de eficace în absenţa consideraţiunilor explicite de economie politică, în condiţii de lipsă a unor acţiuni mai puternice de advocacy înainte de reformă şi de coordonare insuficientă cu OPD şi programele Fondului Monetar Internaţional (FMI). 35. Se remarcă două lecţii. Una constă în faptul că implementarea este o provocare majoră şi deseori necesită mai mult timp decât s-a anticipat, chiar şi atunci când reformele se bucură de un simţ puternic al proprietăţii asupra lor, aranjamente instituţionale adecvate şi susţinerea necesară în termeni de consultanţă şi împrumuturi. Pregătirea realistă şi determinarea unor rezultate realizabile este prin urmare un aspect important al pregătirii SPT. Altă lecţie constă în faptul că acţiunile de advocacy şi consideraţiunile de economie politică ar trebui să preceadă reformele din sistemul de pensii şi alte reforme dificile din sectorul social şi fiscal pentru a evita un simţ slab 55 de proprietate asupra acestora, opunere şi respingere. Lecţii detaliate referitoare la transferurile sociale şi pensiile sunt prezentate în Tabelul 1 al RF SPT. Obiectivul 6: Sporirea calităţii educaţiei şi a accesului la aceasta în conformitate cu ODM 36. Din trei rezultate, unul a fost realizat (accesul sporit la programele preşcolare de calitate) şi două au fost realizate parţial (sporirea calităţii educaţiei în zonele rurale şi îmbunătăţirea eficienţei în cheltuielile pentru educaţie). 37. Patru proiecte finanţate de BM au susţinut direct reformele în acest domeniu. Proiectul Educaţie de Calitate în Zonele Rurale în Moldova (EDRM) a susţinut eforturile guvernamen tale de îmbunătăţire a calităţii şi eficacităţii educaţiei. El a contribuit la revizuirile programului şcolar şi la elaborarea materialelor de instruire şi învăţare; echiparea a 1.176 şcoli cu granturi de echitate şi 300 şcoli cu granturi de calitate care beneficiază elevii din şcolile sărace din zonele rurale. De asemenea, el a pornit reforme de eficacitate în sector, inclusiv iniţierea finanţării per student, care va contribui la o folosire mai eficace a resurselor, planificării şi monitorizării educaţiei. Proiectul negociat recent finanţat de AID Reforma educaţiei va consolida câştigurile obţinute în intervenţiile de eficacitate, dar se va concentra în mare parte pe îmbunătăţirea calităţii educaţiei. Moldova a finalizat cu succes două proiecte EPT-IAR în susţinerea Programului de dezvoltare a educaţiei timpurii. Acestea au facilitat dezvoltarea şi aplicarea în întreaga ţară a noilor programe şcolare în centrul cărora este copilul, standarde de dezvoltare a educaţiei timpurii, standarde profesionale pentru învăţători, programe de instruire a învăţătorilor înainte şi în timpul serviciului, dezvoltarea profesională a directorilor şi învăţătorilor preşcolari. Aceste iniţiative de succes sunt continuate în prezent în cadrul Grantului succesiv de Parteneriat glob al pentru educaţie în sumă de 4,4 milioane USD (în vigoare din aprilie 2012). 38. O lecţie principală constă în faptul că reformele necesită timp şi rezultatele mai bune ar putea veni după mulţi ani de la schimbările de politici şi investiţii, deseori în afara cadrului de timp obişnuit al SPT. Prin urmare, în astfel de cazuri indicatorii de performanţă ar trebui monitorizaţi şi în perioadele de după SPT actuală. Obiectivul 7: Îmbunătăţirea accesului la sănătate, servicii de apă şi canalizare şi a calităţii acestora şi reducerea degradării mediului şi a pericolelor pentru sănătate 39. Cele cinci rezultate referitoare la acest scop au fost realizate parţial (sporirea eficacităţii folosirii resurselor în sectorul de sănătate, accesul mai bun la serviciile medicale de calitate, îmbunătăţirea protecţiei de riscuri financiare în sănătate prin sporirea acoperirii cu asigurare medicală, majorarea numărului persoanelor cu acces durabil la apă mai bună şi abilitatea serviciului hidro-meteorologic de stat de a prezice condiţii climaterice severe). 40. O serie de proiecte finanţate de AID şi FF (concentrate pe serviciile de sănătate, protecţia de maladii, alimentarea cu apă, asigurarea infrastructurii locale prin intermediul fondului de investiţii sociale) nu au reuşit să producă progrese suficiente îndreptate spre obţinerea celor cinci rezultate relevante. Parţial aceasta s-a datorat ţintelor prea elaborate şi ambiţioase şi parţial – problemelor de implementare. Investiţiile CFI în reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă şi tratare a apelor reziduale a oraşului Chişinău sunt preconizate să îmbunătăţească în final capacitatea sistemului de a trata fluxurile de apă reziduală, de a îmbunătăţi condiţiile de trai în zonele care nu dispun de infrastructură adecvată de canalizare şi de a contribui la diminuarea riscurilor de sănătate datorită acoperirii şi calităţii îmbunătăţite a serviciilor de canalizare. 56 41. Lecţiile principale sunt următoarele: nu este uşor de elaborat indicatori buni (de exemplu, numărul vizitelor de asistenţă medicală primară nu reflectă real eficacitatea folosirii resurselor în sectorul de sănătate) sau măsurări adecvate (de exemplu, calitatea unor servicii medicale specifice); lacuna dintre promisiunile guvernului (privind mărimea şi sfera de cuprindere a serviciilor de asistenţă medicală) şi abilitatea de a le realiza defineşte spaţiul de plăţi neoficiale (de exemplu, normarea serviciilor limitate); unele reforme (cum ar fi accesul durabil la aprovizionarea îmbunătăţită cu apă) necesită atât timp, cât şi resurse enorme pentru a fi implementate. Pilonul III: Îmbunătăţirea guvernării sectorului public Al treilea pilon a acordat susţinere intersectorială obiectivelor strategice ale SPT prin promovarea unei guvernări mai bune a sectorului public şi instituţiilor publice moderne şi eficace prin intermediul unei combinaţii de intervenţii în îmbunătăţirea calităţii serviciului public, elaborarea şi implementarea politicilor publice şi consolidarea proceselor de alocare a resurselor. Obiectivul 8: Consolidarea unui serviciu public profesional 42. Două din trei rezultate referitoare la acest obiectiv au fost realizate (sistemul de merite şi structura remunerării funcţionarilor publici) şi unul a fost realizat parţial (sistemul de gestionare a performanţei). 43. Aceste reforme pe termen mediu au fost susţinute în cadrul OPD de Recuperare economică finanţată de AID şi FF Multi-donator (FFMD) pentru Reforma administraţiei publice centrale (RAPC). În 2009 Guvernul a reactivat Reforma administraţiei publice centrale. Bazele unui serviciu public profesional, bazat pe merite au fost puse prin intermediul reformei juridice, capacităţii consolidate de gestionare a resurselor umane şi a unui sistem de instruire funcţional pentru serviciul public. 44. Lecţiile sunt următoarele: parteneriatele cu UE şi alţi parteneri de dezvoltare sunt deosebit de importante pentru succesul reformelor în administraţia publică şi serviciul public şi sistemele de gestionare bazate pe performanţă în sector necesită mult timp şi multe pregătiri pentru a putea fi deţinute de toate părţile interesate şi folosite în mod adecvat. Obiectivul 9: Capacitatea sporită a sectorului public de a elabora şi implementa politici publice 45. Un rezultat (alinierea politicilor de sector la Strategia Naţională de Dezvoltare) a fo st realizat parţial şi unul (îmbunătăţirea coordonării politicilor) a fost realizat pe deplin. Ambele rezultate au fost susţinute de FFMD RAPC. Capacitatea de planificare strategică şi coordonare a politicilor a sporit, dar necesită susţinere în continuare pentru a fi incorporată în întregul Guvern. FFMD RAPC a fost prelungit recent până pe 31 decembrie 2013 pentru a continua consolidarea capacităţii Cancelariei de Stat şi pentru a elabora un program de îmbunătăţire a calităţii, transparenţei şi eficienţei serviciilor administrative publice prestate la nivelele centrale şi locale. 46. Lecţia generală constă în faptul că introducerea pragmatică a simplei analize de impact a politicilor sectoriale propuse a contribuit la asigurarea consistenţei politicilor cu Strategia Naţională de Dezvoltare pe termen mediu, precum şi coordonarea necesară a politicilor. 57 Obiectivul 10: Sporirea transparenţei şi asumării responsabilităţii în gestionarea banilor publici 47. Din cinci rezultate referitoare la acest obiectiv cu multe faţete, două au fost realizate (eficacitatea îmbunătăţită a auditului extern şi concurenţa sporită în achiziţiile publice) şi trei au fost realizate parţial sau nu au fost realizate (îmbunătăţirea sistemului de clasificare bugetară, îmbunătăţirea gestionării TIC în sectorul public şi îmbunătăţirea prestării serviciilor în sectorul public prin e-guvernare şi e-servicii). 48. Rezultatele au fost susţinute de Proiectul de management al finanţelor publice (MFP) finanţat de AID, un număr mare de FFMD (pentru consolidarea capacităţii instituţionale a auditului extern în sectorul public, gestionarea mai bună a TIC şi transparenţa sectorului public), precum şi analiza achiziţiilor în curs de desfăşurare şi activităţi AAC. Componenta principală a Proiectului MFP este Sistemul Informaţional de Management Financiar (SIMF), care încă nu a fost realizat din cauza unor factori ce includ performanţa contractantului, relaţii şi raportare, şi Proiectul a fost prelungit până pe 31 decembrie 2013 pentru a permite finalizarea acestui element foarte important al managementului finanţelor publice, în prezent susţinut de eforturi şi management proactiv pe teren. 49. În general, din 31 rezultate enumerate în matricea de rezultate ori ginală, 15 au fost realizate pe deplin, 13 – parţial realizate şi trei – ratate. Printre cele parţial realizate, rezultatul privind calitatea apei este unul serios. Celelalte ar trebui considerate drept avertizări şi nu ar trebui să se abată de la performanţa programului SPT; ele evidenţiază necesitatea de acţiuni de remediere şi acţiuni succesive urmărite îndeaproape. Lipsa capacităţii de a prezice vremea nefastă poate fi depăşită fie prin intermediul unui serviciu îmbunătăţit, fie prin bazarea pe ţările vecine. Rezultatele privind calcularea pensiilor şi introducerea e-guvernării, precum şi crearea Sistemului Informaţional de Management Financiar (SIMF) sunt rezultate importante, însă ratate, ceea ce ar fi putut fi evitat cu ţinte mai realiste sau management mai proactiv. 50. În privinţa rezultatelor realizate parţial şi ratate sunt necesare două comentarii. În unele cazuri ele indică o performanţă nesatisfăcătoare gravă, care necesită acţiuni de remediere fie prin reconceptualizarea programului, fie prin schimbări semnificative în resursele financiare şi umane alocate. În majoritatea celorlalte cazuri ele sunt o combinaţie dintre ţintele nerealiste şi performanţa nesatisfăcătoare moderată. Cea mai bună soluţie combină ajustări din ambele părţi. V. Performanţa Grupului Băncii Mondiale Concepţia Strategiei de Parteneriat cu Ţara 51. Această autoevaluare a SPT pentru Moldova pentru AF 2009-2013 constată că performanţa generală a GBM a fost una satisfăcătoare. Moldova şi GBM au reacţionat prompt la şocurile externe şi schimbările în circumstanţele politice locale prin adaptarea SPT cu scopul de a exploata spaţiul de oportunităţi creat de alegerea unui Guvern de coaliţie pro- european şi de a răspunde provocărilor legate de rezilienţa şi stabilitatea macroeconomică impuse de criza financiară globală. SPT pentru AF 2009-2013 a fost elaborat în timpul unei perioade de incertitudine economică şi politică. Concepţia SPT a reflectat circumstanţele prevalente şi riscurile ascunse şi programul a fost păstrat în mod potrivit flexibil şi adaptabil la posibile schimbări şi priorităţi de dezvoltare apărute. Flexibilitatea programului de împrumut în AF 2009-2010 s-a bazat în mare parte pe portofoliu moştenit din SAT anterioară. Din opt operaţiuni incluse în listă pentru AF 2009-2010, patru au fost începute înainte de perioada SPT 58 (adică urmărind doar FA), două au fost o continuare a unei serii anterioare de credite de ajustare (CSRS) şi doar două au fost proiecte noi. CFI nu a avut operaţiuni de consultare în ţară la începutul perioadei SPT şi angajamentele anuale medii erau de circa 5 milioane USD în 2005 - 2008. 52. SPT şi-a capitalizat flexibilitatea de a realinia accentul programului şi a sporit pachetul de împrumut pe parcursul AF 2011-2013. RP SPT a aprobat pilonii de bază ai documentului original al SPT, dar a introdus modificări şi adăugări importante, permiţând o concentrare a împrumuturilor şi activităţilor AAC care ar abilita Moldova să răspundă mai bine provocărilor impuse de criza globală şi să se adapteze mai bine la economia globală de după criză; sporind abilitatea GBM de a asista guvernul orientat spre reforme în conceptualizarea reformelor critice şi răspunsurilor de politici la problemele economice şi sociale critice; realiniind resursele GBM (de rând cu resursele canalizate de la alţi parteneri de dezvoltare) în vederea susţinerii agendei Moldovei de integrare europeană. RP SPT a fost pregătit într-un mediu politic şi economic foarte diferit, care a permis un pachet mai mare de împrumuturi (majorat cu mai mult de 30 milioane USD de finanţare excepţională din partea AID) şi a permis o specificitate mai mare a planificării operaţiunilor individuale. În 2011 CFI a lansat două programe de consultanţă în domenii prioritare de reforme ale Guvernului, în reglementare (cu un accent pe competitivitatea agricolă) şi gestionarea riscurilor în bănci. Angajamentele anuale de investiţii au crescut în mod similar, atingând o medie de 12,6 milioane USD pe an în 2009 -2012. RP SPT a adăugat un an suplimentar (AF 2013) la perioada programului pentru a abilita o susţinere durabilă a Guvernului şi pentru a permite o pregătire calitativă a următoarei strategii de parteneriat pe termen mediu. 53. Modificările concepţiei SPT introduse în RP SPT au reflectat priorităţile noului Guvern. Guvernul s-a concentrat pe îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, reformarea sistemului de educaţie, consolidarea managementului finanţelor publice, îmbunătăţirea guvernării şi combaterea corupţiei. Întrucât aceste priorităţi au corespuns celor trei piloni din SPT original, raportul de progres s-a concentrat pe o mai bună incorporare a acestora în programul de împrumut (prin proiectele Reforma educaţiei, Transformarea electronică a guvernării, Competitivitate agricolă şi MFP), activităţile AAC şi serviciile de consultanţă (raţionalizarea educaţiei, activităţi programatice fiscale, incluziune şi rezilienţă socială, gestiunea riscurilor din sectorul financiar şi competitivitate agricolă, etc.), cât şi în fondurile fiduciare. Impulsul iniţial al reformei ar fi putut fi supraestimat, având un impact asupra posibilităţii de realizare a unor ţinte SPT în cadrul perioadei SPT. 54. Concepţia SPT a acordat un rol proeminent activităţii AAC a BM drept bază a unui dialog de dezvoltare, politici şi împrumuturi investiţionale eficace. Atât documentul iniţial al SPT, cât şi Raportul de progres au planificat o listă exhaustivă de peste patruzeci activităţi AAC variind de la studii de ţară (cum ar fi raportul MET privind problemele referitoare la creştere) şi părţi majore de analiză economică şi socială (cum ar fi analiza cheltuielilor publice şi alte analize cheie privind sectorul social) la activităţi analitice aplicate şi de AT şi evaluare a sistemelor de ţară. Probele sugerează că activitatea Băncii Mondiale de AAC se bucură de o cerere înaltă în Moldova şi are un impact mare asupra conceptualizării şi implementării politicilor critice în sectoarele sociale, agricultură, energie şi managementul resurselor publice. O evaluare mai sistematică a activităţii AAC ar putea oferi îndrumări privind îmbunătăţirea în continuare a acestui aspect al activităţii Băncii Mondiale în viitoarele strategii de parteneriat cu ţara. 59 55. Concepţia SPT a reflectat efortul continuu al GBM de a canaliza pe deplin partenerii de dezvoltare în activitatea legată de proiecte şi AAC şi folosirea strategică a fondurilor fiduciare disponibile. Ţinând cont de resursele limitate ale AID, o serie vastă de necesităţi de dezvoltare ale ţării şi prezenţa majoră a donatorilor în Moldova, GBM a folosit eficace puterea sa de convocare, cunoştinţele şi experienţa operaţională în vederea mobilizării suportului din partea donatorilor şi coordonării multor proiecte de finanţare a granturilor (FF) şi activităţi analitice. Acest aspect al concepţiei SPT a beneficiat de o proeminenţă specială după schimbarea guvernului, când a permis un răspuns coordonat din partea donatorilor şi o promisiune impresionantă de alocare a resurselor pentru susţinerea reformelor şi orientării spre UE de către Moldova. 56. În general, concepţia SPT s-a dovedit eficace în răspunderea provocărilor impuse de mediul economic global nefast, precum şi cererilor de susţinere din partea Guvernului ales în 2009. Concepţia programului SPT iniţial de doi ani a fost pe dreptate păstrat sub-specificat şi flexibil, astfel permiţând un mers lent al aprobărilor din primul an, reflectând circumstanţele economice şi politice prevalente şi riscurile ce au stat la baza lor. Conceptualizarea următorilor trei ani în RP SPT a trecut la o concentrare mai specifică pe competitivitate, educaţie şi guvernarea sectorului public şi chiar un echilibru mai mare între politici şi împrumuturile investiţionale. Cu toate acestea, acest proces de ajustare la schimbările politice şi economice ar fi supraestimat economia politică a reformelor şi perioada de timp pentru implementare; prin urmare, unele obiective şi repere specifice au fost nerealizabile în cadrul SPT actual. Implementarea Programului SPT 57. Moldova şi-a continuat parteneriatul cu AID, CFI şi Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor (AGMI) pe parcursul perioadei SPT. Noua finanţare totală a AID de 290 milioane USD în acest SPT reprezintă o creştere de 31,2 milioane USD faţă de alocaţia AID originală, reflectând 20 milioane USD de FA şi 11,2 milioane USD de susţinere financiară de urgenţă în cadrul Ferestrei de Răspuns la Criză AID în scopul soluţionării impactului crizei globale. CFI şi-a sporit semnificativ angajamentul în Moldova pe parcursul perioadei SPT, în sumă totală de 143,7 milioane USD pentru 10 proiecte. Portofoliul angajat a sporit de la 29,8 milioane USD la sfârşitul AF 2008 la 112,9 milioane USD la data de 31 august 2012. CFI a lansat trei programe de consultanţă focusate pe (i) răspunsul sectorului bancar la criza financiară globală, (ii) îmbunătăţirea climatului de afaceri şi (iii) structurarea şi implementarea parteneriatelor public-private în asistenţa medicală. 58. SPT a prevăzut angajamente anuale de aproximativ 45-50 milioane USD şi un pachet de împrumuturi AID15 de 161 milioane USD, inclusiv suma suplimentară de 20 milioane USD primite în AF 2011, a fost realizat pe deplin pentru proiectele existente. Ţinând cont de faptul că angajamentele AID în AF 2009 au fost realizate spre sfârşitul acestei perioade, AID s-a poziţionat pe asistarea autorităţilor în eforturile de diminuare a impactului crizei în AF 2010, angajamentele generale AID atingând suma de 69 milioane USD. În cadrul acestora, un OPD de Recuperare economică în sumă de 25 milioane (inclusive 11,2 milioane din Mecanismul de răspuns la criză AID) a oferit un suport bugetar mult prea necesar şi a concentrat agenda de reforme pe punerea bazelor pentru recuperarea de după criză. Pe parcursul acestei perioade, BM a majorat finanţarea pentru cinci proiecte de succes în desfăşurare: Energie 2, Fondul de investiţii sociale din Moldova 2, Proiectul de servicii şi investiţii rurale 2, Sănătate şi asistenţă socială şi Proiectul de ameliorare a competitivităţii. 60 59. Implementarea efectivă a SPT a contribuit la maximizarea impactului într-un mediu extern dificil şi un peisaj politic local în schimbare. Programul SPT a înregistrat un rezultat perfect de realizare în AF 2011 şi a trecut prin alunecări mici în AF 2012 -2013. RP SPT a prezentat restul programului (120 milioane USD) care a fost aliniat pe deplin la pilonii SPT, întrucât urmăreşte să susţină competitivitatea (60 milioane USD împărţite între două OPD şi Proiectul de competitivitate agricolă), sănătatea, educaţia şi managementul finanţelor publice. Proiectele de Sănătate şi Competitivitate agricolă au fost implementate la timp. Implementarea OPD de Competitivitate a fost amânată şi restructurată. Din cauza incertitudinilor politice, Guvernul a rugat trecerea la o OPD de sine-stătătoare în loc de seriile planificate de OPD şi a încercat să revizuiască sfera de cuprindere a operaţiunii. Astfel, prima OPD a fost comasată cu a doua şi livrată în AF 2013 pentru suma totală de 30 milioane USD. Volumul Proiectului de Reformă a educaţiei a fost majorat la 40 milioane USD pentru a contribui la accelerarea modernizării şcolilor beneficiare după ce Guvernul a implementat finanţarea per student în întreaga ţară în ianuarie 2013 (acompaniată de consolidarea ulterioară a reţelei de şcoli). 60. Accentul puternic pus pe parteneriatele cu alţi donatori s-a dovedit eficace în canalizarea finanţării şi reformelor. Exemple remarcabile includ Proiectul de Servicii şi Investiţii Rurale, şi Fondul de Investiţii Sociale din Moldova 2, care au atras susţiner ea altor donatori (DFID, CE, FGM, KfW, Olanda, Sida, Elveţia, UNICEF şi USAID), finanţarea suplimentară fiind de 24 milioane USD şi 36,4 milioane USD, respectiv. Partenerii de dezvoltare (DFID, Olanda, Sida) s-au orientat spre Banca Mondială pentru administrarea FF multi- donatoare pentru Reforma administraţiei publice centrale şi susţinerea Curţii de Conturi şi au oferit cofinanţare în sumă de 5,5 milioane USD pentru Proiectul MFP în desfăşurare (8,5 milioane USD AID). Guvernul Suedez, Ministerul Austriac al Finanţelor şi Ministerul Olandez al Afacerilor Externe de asemenea au acordat suport pentru Proiectul CFI de Reformă a climatului investiţional. 61. Parteneriatele puternice au permis BM să fie mai selectivă în activităţile sale. În urma asistenţei BM pentru Guvern în elaborarea Strategiei pentru infrastructura transportului terestru, sectorul drumurilor a atras finanţare din partea BERD, BEI, CE, România şi MCC, în sumă totală de 550 milioane USD şi alte angajamente de finanţare de proporţii din partea Guvernului Chinei. BM a ieşit treptat din sectorul drumurilor în urma achiziţiilor neadecvate în sumă de 11 milioane USD şi ţinând cont de disponibilitatea altor donatori de a oferi finanţarea mai substanţială în acest domeniu. Dialogul pe marginea politicilor de transport, legat de primul pilon de ameliorare a competitivităţii, va fi menţinut prin OPD de Competitivitate şi de Facilitare a comerţului prin intermediul unui Studiu de performanţă a transportului şi logisticii. 62. BM a oferit susţinere semnificativă în consolidarea coordonării donatorilor şi îmbunătăţirea eficacităţii asistenţei. În consultare cu alţi parteneri, în special Sida şi PNUD, BM a susţinut elaborarea unui set nou de Principii de parteneriat pentru coordonarea şi armonizarea asistenţei externe pentru Moldova, semnate în martie 2010 de Guvern şi 22 de parteneri de dezvoltare ai Moldovei. BM şi-a folosit expertiza analitică de top şi investiţiile în AAC, anume notele de politici, pentru a se angaja devreme cu Guvernul în conturarea PSRE care a creat baza pentru întrunirea GC din 24 martie 2010, găzduită în comun de BM şi UE şi în cadrul căreia partenerii de dezvoltare s-au obligat să ofere 2,6 miliarde USD pentru a susţine reformele principale în perioada 2010-2013. 63. Pe parcursul perioadei SPT, portofoliul AID în Moldova a avut o performanţă generală solidă. El a menţinut o rată de disbursare de peste 20 procente, care a atins valoarea 61 record de 35 procente la sfârşitul AF 2012. În mediu, au fost două proiecte problematice cu circa 16 procente din portofoliu şi 10 procente din angajamente sub risc. Managementul proactiv al portofoliului a menţinut rata de realism la 100 procente. Portofoliul disbursat şi neefectuat al CFI în Moldova a fost de 89,9 milioane USD la data de 31 decembrie 2012, aproape triplându-se în volum pe parcursul perioadei SPT. Calitatea portofoliului CFI rămâne înaltă pe parcursul perioadei SPT, lipsind împrumuturile neperformante (INP). 64. Operaţiunile CFI în Moldova pe parcursul perioadei SPT au reprezentat o creştere semnificativă în investiţii şi activităţi de consultare care susţin direct cei trei piloni ai SPT. CFI a putut oferi produse noi ajustate la condiţiile schimbătoare ale pieţei, în acelaşi timp menţinând un program investiţional puternic, inclusiv servicii de consultanţă de gestionare a riscurilor şi împrumuturi neperformante şi majorarea Programului de finanţare a comerţului global. CFI a investit o sumă totală de 145,7 milioane USD în sectorul privat din Moldova şi a mobilizat suplimentar suma de 48,5 milioane USD de la alţi parteneri, printre care bănci comerciale şi alte instituț ii de finanţare a dezvoltării. Investiţiile în pieţele financiare şi consultanţa aferentă oferită băncilor locale a susţinut comerţul şi finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi gestionarea riscurilor şi INP. Investiţiile CFI în sectoarele reale pe parcursul perioadei SPT (68 milioane USD în patru proiecte plus mobilizarea a 44,4 milioane USD) au susţinut reabilitarea reţelei de apă şi canalizare şi a drumurilor din oraşul Chi ș inău, modernizarea celei mai mari companii de distribuţie a energiei electrice din ţară, dezvoltarea la etapă timpurie a resurselor de energie regenerabilă şi extinderea unui producător de sticlă orientat spre exporturi. 65. FF sunt integrate în strategia WB şi susţin reforme instituţionale esenţiale şi implementarea proiectelor. BM a administrat un portofoliu substanţial de FF, cu realizări de implementare în mare parte satisfăcătoare. Aceste FF au oferit cofinanţare operaţiunilor AID, operaţiunilor finanţate de FGM şi Fondul de carbon, dar au oferit şi alte forme de susţinere, inclusiv pentru AAC. FF cele mai mari includ: FF pentru Dezvoltare regională şi protecţie socială cu CE în sumă de 16,6 milioane USD, FFMD pentru Reforma administraţiei publice Centrale în sumă de 9,9 milioane USD, granturi EPT-IAR în sumă de 8,8 milioane USD, Grant pentru educaţia preşcolară (GEP) în sumă de 4,4 milioane USD şi cofinanţarea FGM recentă (4,4 milioane USD) pentru Proiectul de competitivitate agricolă finanţat de AID. 66. FF pentru Dezvoltare regională şi protecţie socială finanţat de CE a fost cel mai mare în portofoliul Moldovei, fiind multidimensional, având obiectivul de a reduce diferenţele economice şi sociale dintre regiuni prin (i) îmbunătăţirea serviciilor sociale la nivel local şi de comunitate; (ii) îmbunătăţirea gestionării apei, construirea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi irigare de scară mică şi echiparea adecvată a instalaţiilor de acumulare a apei; (iii) reducerea costurilor de transport terestru pentru utilizatorii de drumuri din Moldova şi acordarea unui acces mai bun la servicii prin îmbunătăţirea condiţiilor şi calităţii reţelei de drumuri şi (iv) îmbunătăţirea calităţii serviciilor sanitare în Orhei. Toate obiectivele au completat operaţiunile finanţate de AID în curs de desfăşurare. Concepţia extrem de complexă a operaţiunii şi OPD ambiţioasă au generat probleme în implementare, care ulterior au fost exacerbate de factori externi, cum ar fi criza din zona euro şi problemele de guvernare şi capacitatea în cadrul instituţiei beneficiare, Ministerul Mediului. Componentele infrastructurilor sociale şi ale serviciilor de irigare şi alimentare cu apă au fost finalizate cu succes. A treia componentă ce ţine de drumuri este finalizată substanţial. A patra componentă ce ț ine de construirea şi operarea unei staţii de tratare a apelor reziduale va fi finalizată până în iunie 2013 şi Banca Mondială a 62 mobilizat resurse în cadrul proiectului AID în curs de desfăşurare pentru a continua supravegherea acestei componente şi a-şi intensifica eforturile de supraveghere cu patru misiuni în 2012. 67. FF au fost instrumentale pentru consolidarea programului AAC, cât şi complementare pentru portofoliul de împrumut. Asistenţa tehnică şi susţinerea activităţii sectoriale au fost oferite în agricultură, energie, educaţie, sectorul financiar şi transformarea electronică. Tabelele 2 şi 3 ale RF SPT oferă detalii suplimentare. 68. În general, această autoevaluare a SPT pentru Moldova pentru AF 2009 -2013 constantă că performanţa GBM în conceptualizarea şi implementarea programului SPT a fost satisfăcătoare. În ceea ce ţine de conceptualizare, GBM a putut produce un SPT original flexibil şi intenţionat sub-planificat care a corespuns incertitudinilor economice şi politice care au prevalat în 2008 şi ulterior a folosit cu abilitate RP SPT pentru a exploata spaţiul de oportunităţi creat de alegerea unui Guvern pro-reforme. În ceea ce ţine de implementare, GBM a gestionat cu succes mersul şi conţinutul activităţilor creditare şi necr editare pe parcursul perioadei SPT, în cele din urmă folosind pe deplin toate resursele disponibile şi canalizând resurse de zece ori mai mari din partea altor parteneri de dezvoltare. VI. Lecţii învăţate şi recomandări pentru acţiuni viitoare 69. Parteneriatul cu ţara-client este o relaţie de lungă durată care urmează a fi susţinută în timpuri dificile de incertitudine economică şi politică în scopul de a obţine câştiguri în domeniul reformelor odată ce apar deschideri pentru oportunităţi. SPT pentru AF 2009-2013 s-a folosit de oportunitatea care a apărut pentru a susţine Guvernul în implementarea unei agende ambiţioase de reforme. Totuşi, experienţa a demonstrat riscul unei astfel de abordări – mediul politic rămâne polarizat şi solicitant, împiedicând realizarea reformelor principale. 70. Activităţile de advocacy şi consideraţiunile de economie politică ar trebui să preceadă reformele dificile din sectorul social şi fiscal, în scopul evitării unui simţ slab al proprietăţii asupra acestora, opunerii şi respingerii. Întârzierile în unele reforme din sectorul social (inclusiv în sectorul sănătăţii şi reforma pensiilor) reflectă preocupări reale despre impactul acestora. Ar putea fi mai adecvat de stabilit o ordine pentru astfel de reforme printr-o selectivitate mai mare şi în baza unei consultări extinse privind modul în care o anumită reformă poate fi abordată cel mai bine. 71. Capacitatea de implementare rămâne o constrângere majoră, însemnând o perioadă de timp mai lungă decât s-a anticipat iniţial pentru obţinerea rezultatelor, chiar şi atunci când reformele sunt în proprietate deplină, aranjamentele instituţionale sunt prezente şi susţinerea necesară în materie de consultări şi împrumuturi este disponibilă. Performanţa nesatisfăcătoare poate necesita acţiuni de remediere fie prin reconceptualizarea programului, fie prin modificarea resurselor financiare şi umane alocate. Ţintele nerealiste împreună cu performanţa nesatisfăcătoare moderată determină o combinaţie dintre ajustări (în privinţa concepţiei şi alocării resurselor) şi un management mai proactiv. Exemplul MFP şi al Guvernării electronice sunt instructive, luând mult timp pentru a produce rezultate şi necesitând capacităţi puternice de gestionare a contractelor. În astfel de cazuri, ar trebui de luat în considerare sporirea supravegherii şi localizarea personalului ierarhic superior în teritoriu. 63 72. Resursele limitate ale AID şi o listă lungă de necesităţi ale ţării cu privire la reforme şi politici deseori necesită stabilirea unor priorităţi clare în activităţile creditare şi necreditare ale AID. Dacă resursele sunt prea fragmentate, ele vor avea un impact limitat şi sunt greu de supravegheat – probleme demonstrate în susţinerea GBM pentru sectorul de alimentare cu apă pe parcursul acestei SPT. Folosirea unor metode robuste de detectare a creşterii ar putea fi utilă pentru identificarea constrângerilor obligatorii şi concentrarea resurselor financiare şi a forţei analitice cu scopul de a realiza progrese transformative în acele domenii critice. 73. GBM este cel mai eficace în cazul în care combină dialogul de politici, cunoştinţele (AAC), împrumuturile şi investiţiile în sectorul privat şi consultanţa întru susţinerea obiectivelor strategice de termen lung. Investiţiile insuficiente în AAC pot duce la o bază slabă de cunoştinţe pentru a crea împrumuturi bazate pe politici, ca OPD, după cum s-a demonstrat pe parcursul acestei SPT. În vederea oferirii cunoştinţelor adaptate de clasă mondială, BM ar trebui să-şi evalueze activităţile AAC, dedicând o atenţie specială utilităţii ei adevărate în ţările-client şi impactului potenţial. Personalul are nevoie de timp şi resurse pentru a gestiona AAC, care pot fi limitate dacă portofoliul proiectului este mare şi/sau fragmentat, necesitând un suport semnificativ în implementare din partea personalului. Un portofoliu mai concentrat cu proiecte mai puţine permite resurse mai mari pentru dialogul de politici şi susţinerea AAC, unde e cazul. Investiţiile mari în proiectele de sănătate şi educaț ie pe parcursul acestei SPT au beneficiat de pe urma acestei abordări. 74. Elaborarea strategiilor de sector confirmă avantajul comparativ al GBM în consolidarea cunoştinţelor şi-i asigură prezenţa continuă şi rolul central, chiar şi atunci când proiectele de investiţii nu sunt fezabile. De asemenea, strategiile de sector permit BM să optimizeze impactul de dezvoltare prin implicare în activităţi care nu au fost alese de donatorii majori. Activitatea diagnostică sectorială şi operaţiunile GBM/donatori bine coordonate duc la consultanţă consistentă în politici şi schimbări ale comportamentului necesare pentru stabilirea şi menţinerea disciplinei financiare esenţiale pentru operaţiuni durabile. Introducerea unei simple analize a impactului politicilor sectoriale propuse contribuie la asigurarea conformităţii politicilor cu strategia naţională de dezvoltare pe termen mediu. 75. Indicatorii buni de performanţă nu sunt uşor de definit sau măsurat, dar sunt critici. Pregătirea realistă şi determinarea rezultatelor realizabile sunt aspecte importante ale pregătirii SPT. Identificarea unui set de repere uşor de măsurat şi direcţionate realist pot contribui la oferirea stimulenţilor corecţi, măsurarea progresului în domenii instituţionale/de politici relevante şi definirea integrală a conceptelor cuprinzătoare de monitorizare. Cu toate acestea, succesul acţiunilor bine direcţionate este justificat mai bine de impactul mai mare obţinut de performanţa exporturilor şi veniturilor şi/sau desfăşurarea unor modele pilot de succes. În caz contrar, performanţa medie slabă în sector poate pune în pericol justificarea şi succesul operaţiunilor focusate restrâns şi de tip pilot. 76. În Moldova GBM se bucură de o putere excepţională de convocare şi o abilitate de coordonare, angajare şi canalizare a celorlalț i donatori în implementarea unei strategii mai extinse. Aceasta a fost demonstrat clar în susţinerea BM acordată sectorului transporturilor şi elaborarea Planului strategic pentru sectorul drumurilor. Ţinând cont de pachetul limitat de resurse, va fi important de lucrat în continuare cu alţi parteneri de dezvoltare care ar putea avea resurse investiţionale suplimentare şi GBM îşi va menţine rolul de convocator în comunitatea de donatori. BM va încerca să consolideze parteneriatele cu UE şi alţi parteneri de dezvoltare pentru a asigura coerenţa în înţelegerea şi susţinerea reformelor critice în vederea obţinerii unui impact 64 maxim. Un accent principal se va pune pe modul în care resursele altor parteneri vor complementa financiar programul AAC. 77. GBM ar trebui să încerce să folosească resursele FF mai strategic în scopul susţinerii obiectivelor de bază. GBM ar trebui să exploreze oportunităţile de consolidare a parteneriatelor cu UE şi alţi parteneri de dezvoltare şi alte FF în desfăşurare/planificate. Aceste parteneriate se vor baza pe eforturile GBM îndreptate spre o abordare mai programatică faţă de mobilizarea şi consolidarea resurselor FF în scopul reducerii fragmentării portofoliului şi costurilor de administrare. În măsura posibilităţilor, resursele FF vor complementa resursele limitate de finanţare a personalului BM, bazându-se pe principii de selectivitate, avantaj comparativ şi realizări pozitive în implementare 78. Alte lecţii învăţate din angajamentul anterior şi evaluările GBM sunt expuse în Anexele 1 şi 2 ale RF SPT, mai jos. 65 TABELUL 1 AL RF SPT: Rezumatul autoevaluării Programului SPT pentru AF 2009-2013 Rezultate pe care Banca Rezumat al stării şi evaluării Activităţi creditare şi necreditare care au Lecţii şi sugestii pentru noul SPT Mondială s-a aşteptat să le contribuit la rezultat influenţeze în perioada SPT Obiectiv strategic 1: Competitivitate îmbunătăţită a sectorului antreprenorial din Moldova 1. Sistemul MSTC Rezultatul 1 a fost realizat. Împrumut activ/finalizat: MSTC este un domeniu complex, care a cauzat satisface angajamentele OMC. Până în septembrie 2012 au fost adoptate peste Proiectul de ameliorare a competitivităţii şi întârzieri în achiziţionarea echipamentului 5.200 standarde compatibile UE. Finanţarea Adiţională metrologic de precizie înaltă. Este necesar de recunoscut riscurile de complexitate şi de Peste 200 companii au primit certificate OPD de Competitivitate identificat căi de diminuare ale acestora de la internaţionale de calitate până la mijlocul lui Parteneriate şi FF: începutul Proiectului. 2012, fiind preconizat un număr de 250 până la sfârşitul proiectului. PHRD-Moldova: Proiectul de ameliorare a Urmează a fi elaborate proiecte noi , inclusiv o competitivităţii componentă MSTC, în baza studiilor detaliate şi a Numărului entităţilor de testare acreditate a înţelegerii a întregii infrastructuri MSTC din ţară crescut de la 36 în 2005 la 121 în septembrie şi a necesităţilor sale de dezvoltare. 2012. Identificarea şi descrierea detaliată a modului în care activităţile de proiect propuse vor consolida structura MSTC şi vor beneficia companiile individuale/sectorul privat (beneficiarii finali). 2. Costuri mai mici de Rezultatul 2 a fost realizat. Împrumut activ/finalizat: PAC este un exemplu bun de proiect care conformare regulamentară Costurile de conformare reglementară s-au Proiectul de ameliorare a competitivităţii finanţează activităţi ale reformei de reglementare, pentru întreprinderi de la 16 diminuat semnificativ de la 16 procente în 2007 (PAC) şi Finanţare Adiţională nesusţinute de alţi donatori. procente în 2007 la mai puţin şi s-au stabilizat la nivelul de 10 procente pe Recomandările principale pentru următorul SPT de 12 procente (după cum a OPD de Competitivitate parcursul ultimilor trei ani (2010-2012), pot fi rezumate în felul următor: fost măsurat în cercetarea conform cercetării Mediul de afaceri. Parteneriate şi FF: Mediul de afaceri). Asigurarea diviziunii clare a domeniilor susţinute Evaluarea impactului de reglementare (EIR) a PHRD-Moldova: Proiectul de ameliorare a de diferite proiecte ale altor donatori. devenit obligatorie pentru toată legislaţia în competitivităţii Concentrarea eforturilor SPT în domeniul ianuarie 2008, cuprinzând un mecanism Raportul Mondial privind Mediul de afaceri reformei de reglementare pe domeniile prioritare, standardizat de consultare, care include “Doing Business” (BM, CFI) după cum a fost identificat în consultare cu alţi Guvernul şi reprezentanţii sectorului privat. parteneri de dezvoltare. Circa 1.300 funcţionari publici şi reprezentanţi Stabilirea clară a termenilor şi definiţiilor ai mediului de afaceri au fost instruiţi în indicatorilor folosiţi pentru măsurarea costurilor principiile şi tehnicile EIR. de conformare şi costurilor de desfăşurare a Numărul anual de inspecţii de către agenţiile de afacerilor în general. Asigurarea consistenţei stat per companie a scăzut de la 17 în 2004 la acestor termeni şi definiţii în toate documentele 5,2 în 2012. proiectului şi cele aferente. Numărul de zile necesar pentru a înregistra o Analizarea opţiunilor şi planificarea finanţării companie nouă a scăzut cu mai mult de după terminarea proiectului pentru activităţile jumătate, de la 20 zile în 2005 la 9 în 2012. reformei de reglementare. 66 3. Cotă sporită de Rezultatul 3 a fost realizat. Împrumut activ/finalizat: Biroul privat de credite a avut nevoie de un întreprinderi cu acces la surse Un birou privat de credite pe deplin funcţional Proiectul de Ameliorare a Competitivităţii şi mecanism de executare sub forma unui oficial de finanţare a a fost creat în 2011, acoperind întregul sector Finanţarea Adiţională regulament BNM, pentru a putea lansa investiţiilor de la 17,171 bancar. operaţiunile. procente (2005) la 25 procente Împrumut planificat: OPD de Competitivitate În septembrie 2012 a fost adoptată Legea cu Consolidarea cadrului juridic care reglementează (cercetarea BEEPS). Parteneriate şi FF: instituţiile financiare şi serviciile financiare este o privire la serviciile de plată şi moneda electronică. Grupul Global al Birourilor de Credit, CFI, AT precondiţie necesară pentru consolidarea accesului la finanţe pe termen lung. În septembrie 2012 a fost adoptată Legea FIRST AT pieţelor de capital. Deşi activitatea de consolidare a cadrului juridic AAC în curs de desfăşurare/finalizate: este în desfăşurare, este important de soluţionat În perioada iunie 2010 – decembrie 2011 au Monitorizarea Sectorului Financiar şi AT deficienţele şi necesităţile financiare curente prin fost acordate 59 împrumuturi în sumă totală de (inclusiv Reforma Tranzacţiilor Securizate, intermediul proiectelor consacrate, cum ar fi linia 22,5 milioane USD companiilor exportatoare Modernizarea Sistemelor de Plăţi de credit (LC) PAC. LC PAC a ocupat o nişă ce din Linia de credit PAC. nu a fost abordată de alţi parteneri de dezvoltare: Îmbunătăţirea Accesului la Credite în Moldova 17 împrumuturi în sumă de 7 milioane USD au - Direcţionată în special spre IMM Programul regional REPARIS (Drumul spre fost acordate din fondul reînnoit creat din exportatoare Europa, program al reformei contabile şi rambursările liniei originale de credit a PAC. - Împrumuturi pe termen lung, până la 8 ani consolidare instituţională) Datele cercetării BEEPS vor fi disponibile la - Atât în scopuri de investiţii, cât şi pentru AAC planificate: sfârşitul primăverii. capital activ AT şi activitate analitică DSP (Probleme - Alegerea valutei (MDL, USD, EUR) prioritare în dezvoltarea sectorului privat în Beneficiile indirecte importante ce rezultă din LC Moldova) PAC: Actualizarea ROSC Contabilitate şi audit - Monitorizarea îndeaproape a instituţiilor Consolidarea auditului şi raportării (STAR) în financiare participante (IFP), respectiv a ţările învecinate ale UE sistemului financiar - IFP au îmbunătăţit indicatorii de performanţă, AT pentru Consolidarea raportării financiare calitatea şi maturitatea capitalului, au corporative, drept parte al programului STAR consolidat practicile de afaceri. CFI: Servicii de finanţare şi consultare în - Fixare transparentă a preț urilor, în baza scopul consolidării capacităţii băncilor locale APR pentru împrumuturi de a deservi sectorul IMM şi a gestiona - Proceduri competitive de achiziţii riscurile; finanţare directă în sectoarele reale şi fondul regional privat cu plasament de acţiuni Obiectiv strategic 2: Gestionarea îmbunătăţită a reţelei de drumuri 4. Procentaj majorat de Rezultatul 4 a fost realizat parţial. Împrumut activ/finalizat: Adoptarea oficial a noii Strategii de transport şi drumuri în stare bună sau În baza cercetării din 2012 privind starea Creditul AID pentru Proiectul de susţinere a logistică (în elaborare) va deveni baza pentru satisfăcătoare de la 7 procente drumurilor, starea reţelei de drumuri naţionale programului sectorului drumurilor suportul financiar continuu şi coordonarea de în 2006 – costurile de s-a îmbunătăţit semnificativ, 22 procente fiind către partenerii externi în privinţa dezvoltării transport vor fi estimate în NOTE: Deşi marea partea a împrumutului a sectorului transporturilor. în stare bună sau satisfăcătoare. Aceasta se fost anulată din cauza achiziţiilor baza procentajului de datorează (i) investiţiilor sporite în reabilitarea Angajamentul Băncii Mondiale în calitate de Drumuri naţionale în stare nesatisfăcătoare, Banca Mondială a oferit AT în drumurilor şi (ii) cheltuielilor sporite pentru transport şi logistică şi a canalizat resurse donator central în sectorul transporturilor din bună, satisfăcătoare şi rea. întreţinerea drumurilor. Moldova (între 2006 şi 2011) a fost foarte adiţionale substanţiale pentru sectorul Aceste rezultate pot fi atribuite doar parţial transporturilor de la BERD, CE şi BEI. productiv şi există posibilitatea ca Bancă activităţilor Băncii Mondiale de consultare şi Mondială să preia iarăşi acest rol central după 67 împrumut în sector. Parteneriate şi FF: finalizarea programului MCC: Grantul pentru Dezvoltare regională şi protecţie Există trei probleme principale la care se uită Socială (componenta drumurilor) donatorii externi: (i) finanţarea adecvată a AAC în curs de desfăşurare/finalizate: întreţinerii drumurilor, (ii) politici sectoriale bune şi (iii) lipsa corupţiei. AT în desfăşurare (2012 – 2013) pentru susţinerea Guvernului în pregătirea unei noi Deşi există multă susţinere din partea altor Strategii de transport şi logistică şi a Planului donatori pentru reabilitarea reţelei de drumuri de investiţii şi cheltuieli drept prioritate. principale, până acum s-a făcut puţin pentru a asigura accesul populaţiei rurale la serviciile sociale şi administrative şi aici s-ar putea implica Banca. 5. Costurile de Rezultatul 5 a fost realizat. Note de politici pentru Guvernul Moldovei exploatare a vehiculelor pe Costurile de transport pentru secţiunile de drum (Dată de prezentare: 16/11/2009) drumuri îmbunătăţite în reabilitate în cadrul Programului Sectorului Strategia de transport şi logistică cadrul Programului Sectorului Drumurilor au fost reduse cu circa 15 procente Drumurilor au scăzut cu cel Parteneriate şi FF: în mediu, în baza studiilor economice de puţin 8 procente, conform fezabilitate pentru aceste drumuri. Împrumuturi şi granturi adiţionale din partea evaluării economice ex-post. BERD, BEI, CE, MCC şi China 6. Valoarea fondului Rezultatul 6 este nemonitorizabil. Împrumut activ/finalizat: rutier sporită de la 8,4 Estimarea valorii fondului rutier în Moldova Creditul AID pentru Proiectul de susţinere a miliarde USD în 2007. încă nu se face regulat. Cea mai recentă programului sectorului drumurilor estimare completă a valorii fondului rutier a Parteneriate şi FF: avut loc la începutul anului 2010 şi a indicat o valoare a fondului rutier de 4,5 miliarde USD. Grantul CE pentru Dezvoltare regională şi Cu toate acestea, această cifră a fost obţinută protecţie socială (componenta drumurilor) prin utilizarea unei metodologii diferite şi nu este comparabilă cu cifra de bază de 8,4 miliarde USD. Mai mult decât atât, această cifră se bazează pe sondajul privind starea drumurilor realizat la sfârşitul lui 2009 şi nu reflectă efectele investiţiilor în drumurile noi şi a cheltuielilor majorate semnificativ de întreţinerea a drumurilor în ultimii trei ani. S-a estimat că circa 450 milioane USD au fost investite în reabilitarea şi întreţinerea drumurilor între 2010 şi 2012. De aceea este posibil ca evaluarea fondului rutier, dacă ar fi realizată acum în baza metodologiei din 2010, ar indica o valoare puţin mai mare de 4,5 miliarde USD, deşi nu e posibil de afirmat că ea va depăşi 8,3 miliarde USD. Obiectiv strategic 3: Reducerea vulnerabilităţii energetice prin îmbunătăţirea eficienț ei energetice şi sporirea diversificării resurselor energetice 7. Reducere de zece Rezultatul 7 a fost realizat. Împrumut activ/finalizat: Proiecte de investiţii şi AT finanţate de Banca procente în intensitatea Noua Lege cu privire la energie a fost adoptată Energie 2, inclusiv Finanţarea Adiţională Mondială şi fondurile canalizate cu alţi donatori 68 energetică măsurată prin în decembrie 2009 şi permite Moldovei să (finalizat pe 30 aprilie 2012) (Sida, UE, etc.), cât şi coordonarea sporită între volumul total de energie satisfacă toate cerinţele şi să devină membru Împrumut planificat: donatori, asigură o consistenţă mai bună a primară utilizată (TEP) per deplin al Tratatului de Instituire a Comunităţii consultărilor de politici şi consolidează impactul 1.000 USD din PIB la rata Energiei. Îmbunătăţirea eficienţei IM activităţilor donatorilor. PPC. În noiembrie 2011 Guvernul a aprobat Programul şi planul de acţiuni de eficienţă energetică, un reper pentru acţiunile şi investiţiile ulterioare în scopul reducerii vulnerabilităţii energetice şi îmbunătăţirii eficienţei energetice. Guvernul a aprobat Conceptul de restructurare instituţională, corporativă şi financiară a Încălzirii Municipale (IM) care permite integrarea verticală a Termocom şi CET şi crearea unei noi companii şi pregătirea planului de restructurare a datoriilor cu Moldovagaz. Indicatorul de intensitate a energiei (2009 – 2011) TEP per 1000 USD din PIB (PPC, anul 2000) 2009 – 0,28 2010 – 0,25 – 10,4 procente reducere 2011 – 0,22 – 11,6 procente reducere Ţintele pentru încălzirea publică au fost depăşite. 217 clădiri (comparativ cu ţinta de 80 de clădiri, inclusiv şcoli, spitale şi case de locuit) au încălzire şi apă caldă pe parcursul întregului an. 8. Creştere de zece Rezultatul 8 a fost realizat. AAC în curs de desfăşurare/finalizate: procente în producţia din Indicator SRE. Cota SRE în consumul local FF Sida privind finanţarea reformei sectorului surse regenerabile de energie total brut de energie: energetic şi a îmbunătăț irilor eficienţei (SRE). 2009 – 3,7 procente PPIAF: Proiectul de îmbunătăţire a asigurării 2011 – 6 procente – o creştere de 38 procente cu energie electrică în Chişinău CE şi Sida au oferit susţinere sub formă de AT AT de îmbunătăţire a asigurării cu energie (executat de BERD) Guvernului şi ANRE electrică în Chişinău pentru a lucra asupra tarifelor fixe pentru SRE. AT de Reformă a sectorului de încălzire Tarifele fixe au fost elaborate şi sunt supuse municipală discuţiilor publice. La momentul de faţă, Studiul privind Subvenţiile pentru serviciile Guvernul Moldovei pregăteşte proiectul de comunale (DFID) modificări pentru Legea energiei regenerabile care va introduce rezultatele AT privind tarifele fixe. 69 9. Recuperarea Rezultatul 9 a fost realizat. Notă de politici cu privire la energie Implementarea şi realizarea cu succes a costurilor tarifelor la încălzire, Tarifele pentru IM în Chişinău au fost aprobate Note de politici pentru Guvernul Republicii proiectelor finanţate de Banca Mondială duce la gaz şi electricitate pentru toate de ANRE începând cu ianuarie 2010. Toate Moldova diminuarea riscurilor şi sporirea atractivităţii categoriile de consumatori tarifele sunt la nivelul recuperării costurilor. pentru investiţii viitoare. Pe lângă aceasta, ajunge la 100 procente, în timp Parteneriate şi FF: rezultatele bune obţinute în cadrul acestor ce ratele de colectare a plăţilor Colectarea plăţilor pentru gaz (96,6 procente) şi CDCF – ERPA Încălzirea cu biomasă în proiecte îndeamnă Beneficiarii să întreprindă paşi rămâne la nivelul de circa 95 electricitate (99,2 procente) au atins ţinta. Moldova viitori în aceeaşi direcţie, sporind astfel procente (pentru gaz şi Tarifele la gaz, electricitate şi încălzire sunt durabilitatea proiectelor. stabilite la nivelul recuperării depline a CDCF – Conservarea Energiei şi Reducerea electricitate) şi 90 procente costurilor pentru toate categoriile de Emisiilor pentru încălzirea municipală. consumatori. CFI: Servicii de consultanţă şi investiţii în Colectarea plăţilor pentru încălzirea scopul promovării PPP, linii de credit pentru municipală este de circa 90 procente şi este băncile locale destinate eficienţei energetice. în conformitate cu nivelul ţintă. Durabilitatea fiscală a sectorului rămâne o preocupare din cauza datoriei anterioare a sectorului IM din Chişinău pentru gaz în sumă de 250 milioane USD (3,5 procente din PIB). Conceptul recent de restructurare a IM urmează a fi implementat prompt şi integral, inclusiv restructurarea instituţională, corporativă şi financiară şi deservirea ordonată a datoriei reprogramate pentru gazul importat. De asemenea, continuă eforturile de îmbunătăţire a mediului de reglementare. Obiectiv strategic 4: Competitivitate agricolă 10. Numărul de Rezultatul 10 a fost realizat. Împrumut activ/finalizat: Succesul agriculturii şi producătorilor agricoli întreprinderi agricole cu Un număr total de 125 întreprinderi agricole Finanţarea Adiţională pentru Proiectul de dintr-o economie deschisă mică este determinat în certificate de calitate (ceea ce a depăşit ţinta de 80) au primit servicii şi investiţii rurale 2 mare parte de competitivitatea internaţională a recunoscute internaţional a certificate de calitate recunoscute internaţional: produselor. Provocarea pentru agricultura crescut de la 30 în 2007 la 80 Finanţarea Adiţională pentru Proiectul de moldovenească este una majoră, întrucât 90 – ISO9000, 22 – HACCP şi 13 – ameliorare a competitivităţii 2 la sfârşitul anului 2011. GlobalGap. conformarea la prevederile SFS ale UE sunt Proiectul de adaptare şi diminuare a riscurilor obligatorii pentru Acordul de Asociere cu UE. de dezastrelor Vor fi necesare eforturi şi resurse semnificative pentru a realiza agenda vastă de implementare a Proiectul de competitivitate agricolă SFS. Împrumut planificat: Lipsa unei strategii de dezvoltare rurală şi a OPD de Competitivitate politicilor/instrumentelor de politici reprezintă o AAC în curs de desfăşurare/finalizate: lacună gravă în conturarea agendei de creştere şi dezvoltare durabilă a ţării. Moldova are Note privind Securitatea alimentară oportunitatea de a beneficia de fondurile UE AT de Competitivitate agricolă ENPARD pentru susţinerea agriculturii şi dezvoltării rurale prin investiţii direcţionate în Memorandumul Economic de Ţară ţările învecinate ale UE. Pentru a beneficia de Note de politici pentru Guvernul Republicii această oportunitate importantă, Guvernul 70 Moldova Moldovei trebuie să acţioneze rapid şi ferm în AT de Revizuire a politicilor şi bugetare în soluţionarea lacunelor juridice, instituţionale şi de sectorul agricol politici în domeniul dezvoltării rurale în vederea conformării la principiile UE de alocare ENPARD. 11. Folosirea mai Rezultatul 11 a fost realizat. AT de Reducere a vulnerabilităţii la schimbarea eficientă a informaţiei despre 11.1. Realizat climei a sistemelor agricole în Moldova piaţă şi a cunoştinţelor Parteneriate şi FF: tehnice de rând cu lanţul O medie de 40 procente din populaţia satelor au valoric din agricultură duc la participat la reparcelarea terenurilor Proiectul de Competitivitate agricolă (FGM) următoarele (după cum a fost implementată într-un prim efort care a cuprins Proiectul de Control al poluării agricole(FGM) măsurat în 6 sate pilot în 6 sate; o medie de 20 procente din populaţia satelor au participat în 40 sate suplimentare. Suportul Sida pentru PISR 2 comparaţie cu linia de bază şi cazurile de control: (a) o Evaluarea impactului satelor pilot a fost AT GFRP de Securitate alimentară în Moldova valoare mai înaltă a efectuată în 2011, indicând îmbunătăţire generale ale eficienţei operaţiunilor AAC planificate: producţiei şi o variabilitate mai redusă, (b) mai puţine gospodăriilor agricole. Suportul în elaborarea ALSAC în agricultură gospodării agricole care În cadrul PISR II au fost create 1.038 afaceri Activitatea consecutivă în domeniul reformei realizează pierderi şi (c) rurale (până la sfârşitul lui septembrie 2012), structurale şi a competitivităţii productivitate totală mai cu o rată de supravieţuire în primul an de Cercetarea de măsurare a abilităţilor înaltă în gospodăriile agricole aproape 100 procente, fiind create 2645 locuri cercetate. de muncă. CFI: Finanţare directă a companiilor de afaceri agricole, linii de credit băncilor locale care a. Activităţi de reparcelare 11.2. Realizat împrumută sectorului afacerilor agricole şi implementate în încă 40 sate, Creşterea împrumuturilor pentru sectorul zonelor rurale. Acestea vor fi completate de pe lângă cele 6 sate pilot. agricol şi rural a depăşit ţintele. Ele au ajuns la extinderea de către CFI a serviciilor de b. Gradul de pregătire al suma de 4,02 miliarde MDL la sfârşitul lui mai consultanţă în sectorul afacerilor agricole şi producătorilor agricoli la 2012 (comparativ cu ţinta de 2,85 miliarde pentru întreprinderi mici şi mijlocii. riscurile climaterice consolidat MDL pentru 2012 şi o linie de bază de 2,14 prin informare despre tehnicile miliarde MDL). practice de adaptare, adică Au fost acordate peste 60 granturi de investiţii granturi/demonstraţii despre pentru adaptarea la riscurile climaterice. Peste adaptarea la riscurile 35.000 de producători agricoli au beneficiat de climaterice, în baze pilot: cel instruiri şi au participat la evenimentele de puţin 50 granturi de investiţii demonstrare pe teren a investiţiilor agricole au fost acordate şi introduse pe rezistente la climă. terenurile de demonstrare. Obiectiv strategic 5: Incluziune mai mare şi protecţie socială mai bună 12. Îmbunătăţirea Rezultatul 12 a fost realizat parţial, unele Împrumut activ/finalizat: SPT pentru 2009-2013 a stabilit rezultate prea echităţii şi incluziunii: a sporit repere rămânând în urmă. Servicii de sănătate şi asistenţă socială (SSAS), optimiste într-o perioadă de timp relativ scurtă, în acoperirea şi a menţinut Acoperirea cuintilei cele mai sărace cu inclusiv Finanţare Adiţională special în contextul reformelor sensibile la exactitatea direcţionării beneficiile Ajutorului Social s-a majorat de la aspectele politice ceea ce de regulă durează mai Programului Ajutor Social: Fondul de investiţii sociale 2 mult decât a fost anticipat. 14,3 procente la 14,9 procente între 2010 şi  20 procente din populaţia 2011. Ţinta de 20 procente de acoperire a fost Proiectul de consolidare a eficacităţii reţelei de Cooperarea cu alţi donatori a fost critică. 71 din cea mai săracă cuintilă stabilită pentru 2016. protecţie socială (CERPS) Colaborarea cu FMI a fost importantă pentru au primit beneficii AS. Şaptezeci şi şapte procente din beneficiile de Parteneriate şi FF: consolidarea beneficiilor în programele urmărite, în acelaşi timp menţinând pachetul bugetar  Exactitatea direcţionării este Ajutor Social au mers în 2011 la cuintila cea Grantul CE de dezvoltare regională şi protecţie mai săracă a populaţiei. Programul este unul general. Rapoartele analitice realizate de alţi menţinută în aşa fel ca cel socială în Moldova (componenta socială) din programele cele mai bine direcţionate de donatori (de exemplu, Raportul DFID privind puţin 65 procente din asistenţă socială de ultimă instanţă în regiunea Grantul pentru a doua Finanţare Adiţională reformarea programului de Asistenţă Socială transferurile de Ajutor pentru Proiectul Fondul de investiţii sociale în Direcţionată) au contribuit la informarea Social să ajungă la cea mai EAC. Moldova (Sida) susţinerii acordate de Banca Mondială în sector. săracă cuintilă a populaţiei. Guvernul Moldovei continuă consolidarea  Cheltuielile pentru beneficii beneficiilor pe categorii. Programul costisitor şi Participare comunitară în regiunea post-conflict Exploatarea sinergiilor în cadrul portofoliului ineficient de compensaţii nominative bazate pe (Japonia) Băncii Mondiale a funcţionat şi mai rămâne loc pe categorii s-au redus cu categorii a fost în cele din urmă anulat la de mai mult. OPD în combinaţie cu finanţarea 22 procente. FF SPRI mijlocul lui 2012. Aceasta a contribuit la bazată pe rezultate (FBR) s-a dovedit a fi eficace Sporirea consolidării dintre FF planificat: în conturarea reformelor de politici în scopul reducerea cheltuielilor pentru beneficii pe eficienţa alocării şi beneficiile pe Grantul PHRD D&D pentru integrarea copiilor îmbunătăţirii exactităţii direcţionării Ajutorului categorii cu peste 50 procente în 2012, categorii în vederea extinderii comparativ cu 2010, eliberând resurse bugetare cu dezabilităţi şi necesităţi speciale de educaţie Social şi extinderii acoperii acestuia către durabile din punct de vedere pentru extinderea în continuare a Programului populaţia extrem de săracă. FBR a susţinut şi fiscal a Programului Ajutor implementarea reformelor de politici prin oferirea Ajutor Social. Social: unor contribuţii ajustate şi susţinere cu expertiză Eficacitatea administrativă în sistemul de din partea Băncii Mondiale.  Eficacitate administrativă, asistenţă socială rămâne o problemă. Timpul guvernare şi transparenţă mediu de decizie pe ţară pentru prelucrarea Cooperarea şi sinergiile dintre proiectele SSAS şi sporită. cererilor pentru Ajutor Social depăşeşte CERPS şi FISM II şi Granturile CE s-au dovedit  Timpul necesar de obţinere termenul legal de 30 zile. Crearea unui sistem a fi benefice atât pentru Banca Mondială, cât şi a rezultatului în prelucrarea informaţional modern de management (SIAAS) pentru client. În baza acestor succese se poate cererii pentru Ajutor Social, este o contribuţie critică pentru îmbunătăţirea face mai mult pentru stabilirea legăturii dintre inclusiv verificare şi decizia administrării beneficiilor de Ajutor Social. Însă reformele în sănătate şi cele asistenţă socială de eligibilitate, s-a redus la dezvoltarea SIAAS este afectată de multiple (spre exemplu, prin transformarea unui număr de 25 zile. întârzieri. Implementarea sa în 2013 va spitale în instituţii de asistenţă socială) sau prin contribui la sporirea eficacităţii administrării folosirea experienţei FISM de ajutare a raioanelor  Numărul sporit de cetăţeni în planificarea prestării eficace a serviciilor de beneficiilor la diferite nivele ale Guvernului. moldoveni care cunosc ce e asistenţă socială. Ajutorul Social (creştere de Mai mult decât atât, se preconizează că administrarea beneficiilor va fi consolidată Succesul şi durabilitatea reformelor de 5 procente de la linia de printr-o supraveghere şi control mai bun, consolidare a echităţii depinde în mare măsură de bază). efectuat de Inspectoratul Social care a fost creat cât de bine sunt gestionate programele şi  Introducerea Procesului obiectivele lor comunicate publicului larg, cât şi în 2011. Sistemului Informaţional de modul în care „învingătorii” sau „învinşii” Automatizat de Asistenţă Vizibilitatea Programului Ajutor Social a potenţiali îşi percep rezultatele. Privind înainte, Socială (SIAAS) este lansat. crescut cu 6 procente între 2010 şi 2011. eforturile de consolidare a susţinerii publice şi  Inspectoratul Social este asigurarea înţelegerii de către toate părţile creat şi operează. interesate vor fi cruciale pentru succesul şi durabilitatea politică a acestor reforme. 72 13. Noul calcul iniţial al Rezultatul 13 nu a fost realizat din cauza AAC în curs de desfăşurare/finalizate: Lecţiile menţionate la rezultatul 12 de mai sus pensiilor bazat în întregime pe lipsei progresului în domeniul reformelor de Memorandumul Economic de Ţară sunt valabile şi pentru politicile cu privire la contribuţiile achitate efectiv pensii. pensii, inclusiv considerarea la timp şi în detaliu a (valorizate cu creşterea În 2011 a fost realizat careva progres în Nota de politici cu privire la pensii aspectelor economiei politice ale acestei reforme salariului) şi valoarea reală a prelungirea perioadei de calcul în formula Actualizare privind sărăcia şi AT care este iarăşi una de redistribuire; consolidarea pensiilor păstrată (indexată cu beneficiilor de pensie. Perioada de calcul a fost canalizării resurselor prin parteneriate cu FMI şi Note de politici pentru Guvernul Republicii rata de inflaţie). stabilită să se majoreze treptat de la 30 la 35 alţi parteneri donatori în vederea influenţării Moldova ani, cu 6 luni pe an. Totuşi, aceasta este o mersului şi aprofundării reformelor; stabilirea  Vârstă de pensionare majorare destul de lentă care se aplică doar Impactul crizei financiare internaţionale asupra sinergiilor cu alte operaţiuni în mai durabilă din punct pensionarilor bărbaţi şi această măsură propriu- remitenţelor lucrătorilor, migraţiei şi sărăciei în desfăşurare/viitoare (de exemplu, cu MFP 2 de vedere statistic – zisă pare să aibă un impact modest asupra Moldova pentru o colectare mai bună a contribuţiilor). egalizarea vârstei de bugetului de pensii. Mai mult decât atât, efectul Mai mult decât atât, angajamentul continuu este pensionare şi majorarea AAC planificate: acestei politici pare să fie diluat de lipsa esenţial pentru menţinerea relevanţei consultanţei pentru ambele sexe cu AAC de Programare DU valorizării (cu creşterea salariului) veniturilor oferite de Banca Mondială în domeniul politicilor perioade de 6 luni într- anterioare ale noilor pensionaţi. În plus, şi prevenirea Guvernului Moldovei să schimbe un an calendaristic. determinarea beneficiilor încă se bazează pe accentul reformei de pensii de pe cele mai acute salariile declarate în loc de contribuţiile probleme în pilonul PAYG. achitate. Aceasta slăbeşte legătura dintre Următoarele angajamente în reforma de pensii ar contribuţiile achitate şi nivelul beneficiilor de putea garanta abordarea Băncii Mondiale pensie şi, prin urmare, stimulenţii de a participa referitoare la acţiunile de advocacy – acolo unde şi contribui la sistem. încă lipseşte un simţ al proprietăţii suficient şi Nici regulile de indexare nu au fost schimbate. suport public pentru reformele necesare şi Vârsta de pensionare nu a fost majorată. eforturile Băncii Mondiale se vor concentra în consecinţă pe crearea unui consens mai mare şi solicitarea schimbării. Obiectiv strategic 6: Sporirea calităţii educaţiei şi a accesului la aceasta în conformitate cu ODM 14. Accesul sporit la Rezultatul 14 a fost realizat. Parteneriate şi FF: Grantul EPT-IAR a fost relevant şi, de rând cu programe preşcolare de Creşteri semnificative în ratele brute de Educaţie pentru Toţi – Iniţiativă de Acţiune alte proiecte care susţin dezvoltarea calitate de la 71,1 procente în înmatriculare preşcolară, atingând 77,1 Rapidă (EPT-IAR) Faza Preşcolară II (Grant) – infrastructurii, a contribuit la realizarea 2008 la 75 procente în 2011 procente în 2010 pentru copiii cu vârsta de 3-6 încheiat în noiembrie 2010 rezultatului preconizat derivat din Obiectivele de pentru copii cu vârsta de 3-6 ani li 97,7 procente în 2010 pentru copiii cu Dezvoltare a Mileniului, stipulate în Strategia ani şi de la 77,1 procente în Educaţie pentru Toţi – Iniţiativă de Acţiune Naţională de Dezvoltare a Moldovei. vârsta de 6 ani. Rapidă Faza III/Parteneriat global pentru 2008 la 85 procente în 2011 6,4 procente din numărul total de instituţii educaţie (Grant PGE) – în vigoare în martie În cadrul următorului Grant PGE, în timp ce pentru copiii cu vârsta de 5-6 preşcolare renovate şi amenajate; aproximativ 2012 Guvernul îşi continuă eforturile de extindere a ani. 34 procente din învăţătorii preşcolari instruiţi şi acoperirii DET şi soluţionarea problemelor de AAC în curs de desfăşurare/finalizate: echitate, un accent mai puternic va fi pus pe 37,5 instituţii preşcolare asigurate cu materiale de instruire şi de învăţare. FF-EPDF Moldova – încheiat pe 31 august consolidarea calităţii serviciilor preşcolare. Sunt 2012 depuse mai multe eforturi pentru promovarea Politici noi elaborate şi aplicate în instituţiile politicilor naţionale şi a legislaţiei, a unui preşcolare: programe şcolare centrate pe copii, program de dezvoltare profesională ce ar cuprinde standarde de dezvoltare a educaţiei timpurii şi întregul sistem pentru învăţătorii preşcolari, standarde profesionale pentru învăţători, acompaniat de asigurare cu materiale moderne de curriculum pentru învăţători înainte şi în timpul instruire şi învăţare, un instrument de evaluare a ocupării funcţiei şi ghiduri aferente. gradului de pregătire pentru şcoală, toate acestea Noul grant PGE (în vigoare din martie 2012) contribuind în termen lung în direcţia persoanelor planifică să consolideze în continuare toate mai bine educate. Această viziune poziţionează 73 realizările menţionate mai sus, contribuind la Moldova în fruntea ţărilor participante la accesul sporit în localităţile rurale cu acces Iniţiativa de Acţiune Rapidă. inadecvat la serviciile preşcolare şi la educaţie preşcolară de calitate. 15. Calitate sporită a Rezultatul 15 a fost realizat parţial. Împrumut activ/finalizat: Proiectul Reforma educaţiei în Moldova va educaţiei în zonele rurale Rezultatele la bacalaureat au crescut cu o medie Proiectul Educaţie de calitate în zonele rurale, susţine Guvernul Republicii Moldova în măsurată de obț inerea unui de 3,2 procente faţă de linia de bază şi diferenţa inclusiv Finanţare Adiţională implementarea reformelor ce consolidează număr mai mare de studenţi dintre rezultatele rurale şi urbane s-a redus. În calitatea educaţiei prin implementarea (drept linie de bază Evaluarea Fondul de investiţii sociale 2, inclusiv standardelor de asigurare a calităţii pentru şcolile 2011 a fost revizuit sistemul pentru examinările Finanţare Adiţională Naţională pentru clasa a 9-a şi de bacalaureat, devenind dificil de raportat beneficiare; modernizarea instruirii şi remunerării rezultatele la bacalaureat după progresele în îmbunătăț irile în rezultatele la Împrumut planificat: învăţătorilor şi directorilor de şcoli; îmbunătăţirea subiect: realizarea va creşte cu testări din cauza problemei de comparabilitate. sistemelor de evaluare a studenţilor şi a calităţii Proiectul Reforma educaţiei cel puţin 5 procente). Se preconizează că pe parcursul următoarei datelor şi sistemelor de management, participare perioade a SPT, calitatea sporită va fi raportată AAC în curs de desfăşurare/finalizate: în PISA 2015. în baza indicatorilor revizuiţi şi a măsurărilor Memorandumul Economic de Ţară îmbunătăţite ale rezultatelor/notelor la testări Note de politici pentru Guvernul Republicii ale elevilor. Moldova Performanţa Moldovei în PISA este o ilustrare AAC planificate: substanţială a provocărilor legate de calitate cu care se confruntă sistemul la moment. Analiza cheltuielilor publice, capitolul Rezultatele PISA 2009 Plus arată că educaţie/notă (de sine-stătător) performanţa pe ţară în rândul elevilor de 15 ani în citire, matematică şi ştiinţe este una din cele mai mici în regiune. Circa 60 procente din elevii de 15 ani din Moldova duc lipsă de nivelele de bază de capacitate de citire şi matematică, necesare pentru participarea eficace şi productivă în societate. Aceste rezultate denotă necesitatea de a continua, consolida şi extinde reformele în domeniul programelor şcolare, evaluării elevilor, instruirii învăţătorilor şi elaborării manualelor. 16. Eficacitate Rezultatul 16 a fost realizat parţial. Împrumut activ/finalizat: În baza unei activităţi serioase în domeniul îmbunătăţită a cheltuielilor Cu susţinerea Proiectului în desfăşurare, Proiectul Educaţie de calitate în zonele rurale, politicilor efectuată de Banca Mondială, Guvernul pentru educaţie Guvernul a pilotat începând cu 2010 inclusiv Finanţare Adiţională s-a lansat într-un nou program ambiţios de 16.1. Finanţarea în baza optimizarea şcolilor şi finanţarea în bază de reforme, obiectivele principale ale căruia sunt de Fondul de investiţii sociale 2, inclusiv a spori calitatea educaţiei şi de asigura folosirea formulei elaborată în 2009 va fi formulă în două raioane (Căuşeni şi Râşcani) şi Finanţare Adiţională pilotată în 2 raioane până în a depăşit obiectivele originale prin extinderea eficace a alocărilor financiare. Acest angajament 2010. finanţării în bază de formulă la nouă raioane Împrumut planificat: a fost consolidat consecutiv prin adoptarea de rurale suplimentare şi două municipii urbane în către Parlament a unui pachet de modificări foarte 16.2. Mărimea medie a clasei Proiectul Reforma educaţiei ianuarie 2012. Aceasta a rezultat în majorări ale necesare şi revoluţionare la legile existente, care majorată de la 22 elevi în zonele AAC în curs de desfăşurare/finalizate: vor permite implementarea măsurilor de reformă urbane şi 18 elevi în zonele mărimii clasei până la sfârşitul anului şcolar 2011/2012, moment în care o treime din Memorandumul Economic de Ţară a eficacităţii, crearea spaţiului fiscal pentru rurale în 2007 la 23 elevi în intervenţii sporite în vedere îmbunătăţirii calităţii zonele urbane şi 19 elevi în raioanele ţării implementau schema finanţării Note de politici pentru Guvernul Republicii per student în şcoli, aducând o creştere de 1 educaţiei. Se preconizează că impactul acestor 74 zonele rurale până în 2012. procent în mărimea clasei în întreaga ţară. Moldova acţiuni de reformă va fi văzut doar la sfârşitul Mărimea clasei a crescut în primele două AAC planificate: următoarei perioade a SPT. raioane pilot, Căuşeni şi Râşcani, cu 2,3 procente şi 3,3 procente respectiv, din Analiza cheltuielilor publice, capitolul momentul lansării pilotului. Totuşi, Moldova educaţie/notă (de sine-stătător) rămâne puţin în urmă în atingerea obiectivelor referitoare la majorarea mărimii clasei. Mărimea clasei în zonele urbane a crescut doar la 22,4, în timp ce în zonele rurale a scăzut la 17,4. Modificările legale aprobate în aprilie 2012 au creat un mediu favorabil pentru reforma eficacităţii în întreaga ţară prin introducerea finanţării per student în legea privind finanţele publice; schimbările în titlul de proprietate asupra şcolilor de la primării la consiliile raionale a urmărit să susţină eforturile de optimizare la nivel de raion. În rezultat, finanţarea per student a fost implementată în întreaga ţară în ianuarie 2013. Obiectiv strategic 7: Îmbunătăţirea accesului la sănătate, servicii de apă şi canalizare şi a calităţii acestora şi reducerea degradării mediului şi a pericolelor pentru sănătate 17. Eficacitate sporită în Rezultatul 17 a fost realizat parţial. Împrumut activ/finalizat: Indicatorul are valabilitate dubioasă, pentru că utilizarea resurselor în 39 centre de asistenţă primară reabilitate şi 15 Servicii de sănătate şi asistenţă socială, inclusiv eficacitatea sporită a folosirii resurselor nu poate sectorul sănătăţii, măsurată de la etape avansate a lucrărilor. Finanţare Adiţională fi măsurată prin numărul majorat de vizite la o utilizare mai mare a medicii de familie. serviciilor de asistenţă 74 prestatori de asistenţă primară contractaţi Proiectul Gripă Aviară direct de CNAM până la sfârşitul lui 2012, de PSSAS a investit intensiv în renovarea primară. Proiectul naţional de alimentar cu apă şi infrastructurii rurale de asistenţă primară cu la 4 în 2007. canalizare rezultate tangibile. Totuşi, mai puţin de o treime Program de instruire revizuit pentru personalul Fondul de investiţii sociale 2, inclusiv din numărul total de CAP au fost renovate. Mai şi managerii instituţiilor de asistenţă medicală Finanţare Adiţională important este că există alte variabile esenţiale, primară aprobat şi implementat. cum ar fi sistemele de plată, stimulenţii şi Activitatea analitică BOOST în sectorul de 62 protocoale medicale standardizate pentru capacitatea de gestionare, care sunt mai sănătate asistenţa primară produse. importanţi decât infrastructura, în calitate de Programul OMS de AT în sectorul de sănătate determinanţi ai eficienţei sectorului şi PSSAS a Vizitele de asistenţă primară pe persoană pe an Împrumut planificat: lucrat activ la toate aceste dimensiuni, cu au crescut de la 2,7 în 2008 la 2,8 în 2012. rezultate variabile. Proiecte noi bazate pe rezultate în sectorul asistenţei medicale în AF 2015 18. Accesul îmbunătăţit la Rezultatul 18 a fost realizat parţial. Împrumut activ/finalizat: A avut loc o îmbunătăţire tangibilă în calitatea servicii de sănătate de calitate. Planul general al spitalelor finalizat şi aprobat Servicii de sănătate şi asistenţă socială, inclusiv serviciilor specifice, dar mult mai mult trebuie în 2010: Hotărârea Guvernului nr. 379 din 7 Finanţare Adiţională făcut: crearea protocoalelor clinice, procese de mai 2010 privind Programul de dezvoltare a sporire a calităţii în toate spitalele şi recalificarea PPP în Sănătate în (CFI) medicilor în vârstă. Accesul la asigurare a crescut asistenţei medicale spitaliceşti pe anii 2010- 2012. Grantul IDF de consolidare a strategiei în ultimii patru ani, dar mai sunt necesare acţiuni Sistemului Informaţional de Management în pentru a reduce plăţile din fonduri proprii. 75 Noul sistem de grupuri de diagnoză pilotat în 7 Sănătate spitale. JSDF pentru hepatita B şi C Cadrul legislativ pentru PPP creat şi PPP pilot Programul OMS de AT în sectorul de sănătate iniţiate. Împrumut planificat: 80.6 procente din populaţia rezidentă este asigurată în 2012 şi sunt disponibile reduceri Proiecte noi bazate pe rezultate în sectorul pentru obţinerea asigurării de către persoanele asistenţei medicale în AF 2015 angajate pe cont propriu. Asistenţa primară este gratuită şi pentru populaţia neasigurată. Numărul posturilor vacante de medici de familie în zonele rurale a scăzut de la 20 procente la 15 procente. Nivelul de satisfacţie al cetăţenilor cu serviciile publice de sănătate a crescut puţin de la 42,7 procente la 44,6 procente. 19. Cotă sporită a Rezultatul 19 a fost realizat parţial. Parteneriate şi FF: Lacuna dintre promisiunile Guvernului şi ce se populaţiei cu asigurare Asigurarea medicală a fost extinsă pentru a Servicii de sănătate şi asistenţă socială, inclusiv poate realiza este cauza principală a plăţilor medicală. include beneficiarii de asistenţă socială; Finanţare Adiţională neoficiale. Guvernul a încercat să reducă volumul Linia de bază: 76,7 procente din stimulenţi pentru alte grupuri vulnerabile şi Proiectul de Competitivitate agricolă (FGM) plăţilor prin majorarea medicamentelor populaţie acoperită de asigurare producători agricoli introduşi şi aprobaţi. În Grantul CE de Dezvoltare Regională rambursabile celor asiguraţi, de rând cu alte medicală (2007) 2012 80,6 procente din populaţia rezidentă este (componenta apă şi canalizare – staţia de tratare măsuri, dar situaţia fiscală, criza din 2008 şi lipsa asigurată. a apelor reziduale în oraşul Orhei) dorinţei din partea guvernului de a investiga Ţintă: 80,8 procente din Finanţarea adiţională a susţinut distribuţia JSDF pentru hepatita B şi C modelul existent de finanţare şi pachetul de populaţie acoperită de asigurare pachetelor alimentare la 11,6 femei însărcinate Programul coordonat în sectorul de Sănătate beneficii au împiedicat un progres mai mare în medicală (2010) şi care alăptează şi 10 procente de copii sub (UE) înlăturarea acestei lacune. vârsta de 2 ani drept răspuns la criza financiară Gestionarea şi distrugerea stocurilor POPS şi economică. (FGM, Olanda, Canada) Implementarea de succes a proiectului Gripă Împrumut planificat: aviară a stabilit capacitatea de a monitoriza şi Proiecte noi bazate pe rezultate în sectorul răspunde la izbucnirile de boli infecţioase, atât asistenţei medicale în AF 2015 în sectorul veterinar, cât şi în cel de sănătate umană. 20. Proporţie majorată a Rezultatul 20 a fost realizat parţial. Conform raportului Programului comun de populaţiei cu acces durabil la Finanţarea strategiei de sector revizuită monitorizare din 2012, indicatorul 29 ODM era surse de apă mai bună, urban (finanţată de CE/ADA). deja la nivelul de 93 procente în 2000 şi a atins 96 şi rural (Indicatorul 29 ODM: procente în 2010. O lecţie constă în faptul că până în 2010 (AF 2011) 57 Proiectul naţional de alimentare cu apă şi pentru noul SPT rezultatele trebuie să fie definite procente şi până în 2015 (AF canalizare a fost supus unor restructurări mai clar. 2016) 68,5 procente. majore, printre care o revizuire a rezultatelor proiectului şi a indicatorilor de monitorizare şi Gradul de pregătire insuficient al proiectului a evaluare. Restructurarea a fost finalizată în împiedicat obţinerea consecutivă a rezultatelor 2012. SAT pe parcursul acelei perioade. În iunie 2012 665 persoane erau asigurate cu Definirea unor linii de bază şi ţinte realiste şi acces la sursă de apă mai bună în cadrul acestui cuantificabile la nivel de proiect este importantă 76 proiect. Lucrările urmau să asigure un număr înainte de implementare în scopul estimării suplimentar de 5,970 persoane în faza de contribuţiei potenţiale a proiectului la obiectivele încheiere. SAT. Agricultură (în timp ce o evaluare procentuală a Standardele tehnice naţionale sunt sub-optimale realizării nu este posibilă din cauza lipsei unei din punct de vedere economic şi executarea lor ţinte, sporirea vizibilităţii publice a problemelor are un impact negativ asupra magnitudinii de mediu în agricultură este semnificativă). rezultatelor realizabile cu resurse financiare limitate. Pentru a asigura durabilitatea rezultatelor, trebuie să se atragă o atenţia mai mare reformelor de politici sectoriale – politici tarifare şi eficacitatea şi recuperarea costurilor operaţiunilor de utilitate. 21. Abilitate consolidată a Rezultatul 21 a fost realizat parţial. AAC în curs de desfăşurare/finalizate: Serviciului Hidro-meteorologic Serviciul Hidro-meteorologic de Stat este la GFDRR: Evaluarea Necesităţilor după de Stat de a prognoza vreme etapa finală de instalare a unui Radar Doppler, Dezastru (Inundaţie) în Moldova proastă şi de a îmbunătăţi care în momentul în care va fi pus în exploatare capacitatea Moldovei de AT de Reducere a Vulnerabilităţii faţă de va permite pronosticuri mai exacte şi localizate, Schimbarea Climei în Sistemele Agricole pregătire şi reacţionare la şi va extinde timpul total de avertizare privind dezastrele naturale, măsurată vremea aspră. AAC planificate: de: AT în Agricultură  Pronosticuri mai exacte şi specifice ale condiţiilor de AT/Dialog privind strategiile de investiţii în vreme; mediu şi integrarea consideraţiunilor de mediu  Timp total extins al în alte sectoare avertizărilor meteorologice pentru utilizatori, în special Departamentul Situaţii Excepţionale (DSE);  Capacitate consolidată de coordonare a răspunsurilor la situaţii de urgenţă. Obiectiv strategic 8: Consolidarea unui serviciu public profesional 22. Sistem de merite şi Rezultatul 22 a fost realizat. Împrumut activ/finalizat: Parteneriatul cu UE este deosebit de important etică îmbunătăţită pentru Noua Lege privind serviciul public adoptată în OPD de Recuperare economică (inclusiv pentru succesul susţinerii reformelor în funcţionarii publici. 2009 a introdus un sistem de selectare şi alocarea Mecanismului de răspuns imediat) administraţia publică şi serviciul public. Conformare de bază cu promovare în bază de merite pentru funcţionarii cerinţele de evaluare a Parteneriate şi FF: publici. Metodele de angajare în bază de merite serviciului public al UE (concurs şi promovare) au fost folosite în 65 AT pentru Administraţia publică – Fond realizată. procente de cazuri de ocupare a poziţiilor Fiduciar Multi-Donator (DFID, Sida, Olanda) vacante în serviciul public la nivel central în 2011. Între 2009 şi 2001 a fost observată o tendinţă în 77 creştere a angajării în bază de concurs la nivelul guvernului central. (Circa 40 procente de numiri pe posturi de funcţionari publici la nivel central s-au făcut prin concurs în 2010- 2011, comparativ cu doar 16 procente în 2009). 23. Sistemul de gestionare Rezultatul 23 a fost realizat parţial. Parteneriate şi FF: Este nevoie de mai mult timp ca toţi participanţii a performanţei în serviciul Sistemul de evaluare a performanţei AT pentru Administraţia publică – Fond să înţeleagă pe deplin sistemul şi să-l folosească public este implementat; personalului a fost introdus în 2009 şi este Fiduciar Multi-Donator Trust Fund (DFID, corect pentru obţinerea rezultatelor dorite (în scorurile anuale de aplicat de atunci. 86 procente din funcţionarii Sida, Olanda) 2011 94 procente din funcţionarii publici evaluaţi performanţă corespund publici au participat la exerciţiul de evaluare la nivel central au primit scorul de evaluare „bun” fiecărei categorii de scoruri anuală a performanţei în perioada 2009-2011. (55,7 procente) şi „foarte bun” (38 procente) şi doar 6 procente au primit calificativul „satisfăcător”, neexistând cazuri de „nesatisfăcător”). 24. Structura remunerării Rezultatul 24 a fost realizat. AAC în curs de desfăşurare/finalizate: serviciului public s-a Legea privind sistemul de salarizare a Evaluarea sistemelor ţarii îmbunătăţit în urma funcţionarilor publici aprobată în martie 2012 incorporării plăţilor Memorandumul Economic de Ţară şi Hotărârea Guvernului Nr. 331 privind suplimentare în plata de bază, salarizarea funcţionarilor publici au creat Note de Politici pentru Guvernul Republicii permiţând un bonus de bazele pentru introducerea unei structuri Moldova performanţă de până la 20 salariale noi mai transparente pentru Parteneriate şi FF: procente. funcţionarii publici începând cu aprilie 2012. AT pentru Administraţia publică – Fond Cota plăţii de bază în noua structură de plată Fiduciar Multi-Donator (DFID, Sida, Olanda) depăşeşte 80 procente şi cota bonusurilor e de până la 20 procente. AAC planificate: Activităţi succesive reformei structurale Obiectiv strategic 9: Capacitatea sporită a sectorului public de a elabora şi implementa politici publice 25. Noile politici de sector Rezultatul 25 a fost realizat parţial. Parteneriate şi FF: sunt în conformitate cu SND, Metodologiile de pregătire a Strategiei AT pentru Administraţia publică – Fond bugetate şi impactul lor este Naţionale de Dezvoltare au fost aprobate şi Fiduciar Multi-Donator (DFID, Sida, Olanda) estimat înainte de aprobarea aplicate. de către guvern. Toate Împrumut planificat: problemele legate de impactul A fost elaborat un sistem de analiză ex-ante a OPD de Competitivitate politicilor sunt rezolvate la impactului politicilor, care a fost introdus în nivel tehnic înainte de procesul anumite domenii de politici, dar încă nu este decizional cu privire la politici aplicat în mod universal. de către Guvern şi ministere. 26. Îmbunătăţirea Rezultatul 26 a fost realizat. AAC planificate: coordonării politicilor şi a Coordonarea politicilor este îmbunătăţită prin Activităţi succesive reformei structurale capacităţii de răspuns, restructurarea instituţională; în 2008 a fost măsurat de majorarea Parteneriate şi FF: introdusă funcţia de coordonare a politicilor în indicatorul EPITde la 3,5 la Cancelaria de Stat care a sporit eficacitatea AT pentru Administraţia publică – Fond cel puţin 4,0. eforturilor de coordonare la nivelul guvernului Fiduciar Multi-Donator (DFID, Sida, Olanda) central; a fost consolidată capacitatea Direcţiei 78 coordonarea politicilor ș i planificare strategică. Metodologia de elaborare a Planului de dezvoltare instituţională a fost finalizat, aprobat şi aplicat la nivel de autorităţi centrale. Scorul general EPIT a crescut de la 3,7 (2010) la 3,8 (2011). Obiectiv strategic 10: Sporirea transparenţei şi asumării responsabilităţii în gestionarea banilor publici 27. Îmbunătăţirea Rezultatul 27 nu a fost realizat. Împrumut activ/finalizat: sistemului de clasificare În 2011 MF a aprobat o nouă clasificare Proiectul Managementul finanţelor publice bugetară, măsurat cu ajutorul bugetară integrată şi un tabel de conturi în scorului PEFA îmbunătăț it conformitate cu GFS 2001, dar încă nu este pus (scorul linei de bază – C, în aplicare. Implementarea se va face prin scorul preconizat – A). FISM, progresul fiind lent, deşi, dacă se va menţine pe calea corectă, ar putea fi implementat la timp pentru procesul de pregătire a bugetului pentru 2014. Încă nu a avut loc o îmbunătăţire a scorului indicatorului PEFA respectiv. 28. Eficacitate Rezultatul 28 a fost realizat. Parteneriate şi FF: 1. Sentimentul de proprietate a clientului îmbunătăţită a auditului Sfera de cuprindere, natura şi acţiunile AT pentru Curtea de Conturi – Fond Fiduciar asupra proiectului şi o capacitate de conducere extern (scorul PEFA la linia de succesive ale auditului extern s-au îmbunătăţit, Multi-Donator (DFID, Olanda) puternică din partea beneficiarului reprezintă bază C+, scorul preconizat – după cum a fost confirmat de o îmbunătăţire a cheia pentru succesul proiectelor de dezvoltare cel puţin B). indicatorului PEFA respectiv Pi26 de la C+ în instituţională. 2008 la B+ în 2011. Deşi calitatea capacităţii de conducere de regulă Relevanţa auditului Curţii de Conturi pentru nu se află sub controlul Băncii Mondiale, se manageri s-a îmbunătăţit şi a fost consolidată merită de investit în formularea unei viziuni capacitatea angajaţilor CC (după cum este strategice la începutul etapei de pregătire a indicat în rezultatele sondajului părţilor proiectului. Abordarea care a funcţionat bine interesate).1 anume în cadrul acestui proiect a fost selectarea unui consultant strategic cu reputaţie internaţională pentru conducerea CC, care a fost alături de CC pe parcursul întregii perioade de pregătire şi implementare. Disponibilitatea unei viziuni strategice clar formulate este de asemenea un factor esenţial pentru o coordonare eficace a donatorilor. 2. Susţinerea dezvoltării unei funcţii externe de audit este un element cheie de consolidare a cadrului de asumare a 1 A se vedea MFI pentru proiectul respectiv pentru mai multe detalii cu privire la rezultatele obţinute. 79 responsabilităţii financiare publice şi este posibil ca Banca Mondială să aibă un impact în acest domeniu. Instituţiile superioare de audit (ISA) sunt deseori privite ca clienţi dificili şi uneori Banca Mondială le consideră în afara publicului ţintă, pentru că ele sunt independente faţă de guvern şi lasă ca această funcţie să fie susţinută de alţi donatori. Instituţiile superioare de audit sunt într- adevăr clienţi unici neexecutivi şi necesită o abordare specială la momentul conceptualizării asistenţei tehnice cu impact major pentru acestea. Proiectele care le susţin funcţionează bine dacă sunt conceptualizate sub forma asistenţei direcţionate spre o ISA şi nu parte a unei operaţiuni mai mari implementate de o entitate executivă a guvernului. Aceasta are implicaţii pentru conceptualizarea programelor Băncii Mondiale de susţinere a Reformei Managementului finanţelor publice (MFP). 29. Concurenţă sporită în Rezultatul 29 a fost realizat. Parteneriate şi FF: Mai există deficienţe în cadrul legislativ şi achiziţiile publice (creştere în A fost aprobată Legea achiziţiilor publice. AT pentru Administraţia publică – Fond instituţional, care ar putea fi soluţionate prin procente a valorii tuturor Îmbunătăţirile substanţiale operate în cadrul Fiduciar Multi-Donator (DFID, Sida, Olanda) modificarea Legii achiziţiilor publice, adoptarea contractelor selectate printr- legislativ şi achiziţiile publice sunt în regulamentelor secundare lipsă, inclusiv a un proces competitiv). RAPC în 2010 documentelor standard de tender şi a formelor conformitate cu practicile şi standardele internaţionale. AAC în curs de desfăşurare/finalizate: standard de contracte, îmbunătăţirea paginii web actuale a Agenţiei Achiziţii Publice ca să devină Agenţia pentru rezerve materiale, achiziţii Consolidarea capacităţilor pe deplin operaţională întru asigurarea unei publice şi ajutor umanitar a fost restructurată la  Dialog continuu transparenţe mai mari, elaborarea notelor de sfârș itul anului 2009 şi a fost creată Agenţia  Forumul Achiziţiilor Publice în mai 2012 îndrumare şi a manualelor cu scopul de a Achiziţii Publice (AAP) în cadrul Ministerului în Albania îmbunătăţi gestionarea contractelor, îmbunătăţirea Finanţelor.  Atelierul de lucru de Consolidare a programelor de instruire existente şi asigurarea Folosirea achiziţiilor dintr-o singură sursă s-a Capacităţilor în Achiziţii în iunie 2012 unui mecanism independent de examinare a diminuat. Valoarea contractelor directe s-a  Pregătirea şi aprobarea Grantului IDF în contestărilor. redus de la 6,2 procente în 2009 la 5,6 procente iunie 2012 Suportul continuu în consolidarea sistemului în 2011, după ce a crescut în 2010 la 11,2 achiziţiilor publice s-ar putea concentra pe procente din cauza contractării directe în cadrul următoarele: procedurilor de urgenţă aplicate ca urmare a inundaţiilor severe şi instruirea medicilor a  Activităţi succesive RAPC (legislaţie, sport cu doar o singură agenţie de instruire documente standard de tender) disponibilă.  Monitorizarea de către părţi terţe  E-Achiziţii (Grantul IDF) Drept parte a RAPC a fost efectuată evaluarea  Activităţi de informare şi de consolidare a gradului de pregătire a Achiziţiilor Publice capacităţilor, inclusiv gestionarea Electronice (e-AP). Prima etapă a aplicării e- contractelor. AP a fost dezvoltată prin contractarea unei companii private de dezvoltare software. Cu 80 toate acestea, lipsa resurselor financiare şi a unei decizii finale privind modelul de afaceri al e-AP au întârziat implementarea sistemului. 30. Îmbunătăţirea Rezultatul 30 a fost realizat parţial. Împrumuturi active: Există necesitatea unui simţ al proprietăţii capacităţii şi managementului Proiectul de Transformare electronică a Proiectul managementul finanţelor publice guvernului de nivel înalt asupra agendei TIC şi a TIC în sectorul public. guvernării a asigurat instruirea a 200 Proiectul de transformare electronică a unei coordonări bune între ministere. funcţionari publici în managementul TIC. guvernării De asemenea, Guvernul ar trebui să bugeteze Împrumut planificat: costul de operare al sistemelor înainte de a face Managementul finanţelor publice 2 investiţii capitale. Parteneriate şi FF: 31. Îmbunătăţirea Rezultatul 31 a fost realizat parţial. AT pentru Administraţia publică – Fond capacităţii şi managementului Activităţile Anului 1 prevăzute în Proiectul de Fiduciar Multi-Donator (DFID, Sida, Olanda) TIC în sectorul public: e-Transformare a Guvernării au fost realizate, Dezvoltarea strategică a Curţii de Conturi - Centrul de guvernare inclusiv crearea şi punerea în funcţiune a (DFID, Olanda) este creat şi pus în operare Centrului de e-Guvernare. Grantul Olandez pentru cofinanţarea (personalul instruit; suportul proiectului MFP 214 persoane instruite în cadrul Proiectului. Grantul Succesor pentru Proiectul MFP (Sida) public pentru e-guvernare majorat de la 53 la 60 procente; Şase e-servicii finalizate. Consolidarea capacităţilor de instruire şi procentajul de recuperare a Seturile de date disponibile pe pagina web Date instruirea referitoare la managementul costurilor CeG majorat de la 0 la Deschise ale Guvernului au sporit de la 50 finanţelor publice (Sida) 20 procente) (linia de bază pentru 2010) la 539 (la sfârşitul Grantul IDF pentru consolidarea capacităţilor - Mediul favorabil lui decembrie 2012), ţinta fiind de 600 pentru în proiectul contabilitatea sectorului public din transformării electronice este anul 2016. Moldova prezent, inclusiv cadrele Fondul Fiduciar de transformare electronică Asimilarea infrastructurii comune de e- (Olanda) juridice, de politici şi de guvernare (M-cloud) este la moment de 16 AAC în curs de desfăşurare/finalizate: reglementare (100 seturi de date procente, ţinta este de 25 procente până în Analiza cheltuielilor publice 2012 disponibile pe pagina web Date 2016. Evaluarea sistemelor de ţară Deschise ale Guvernului; 2 instituţii pun la dispoziţie seturi Portalul Serviciilor Publice lansat pune la Memorandumul Economic de Ţară de date pe pagina respectivă) dispoziţie 299 servicii online, cu 57.000 Note de politici pentru Guvernul Republicii utilizatori de la lansare. Moldova Îmbunătăţirea prestării Raportul de evaluare a achiziţiilor din ţară serviciilor şi transparenţei în Analiza cheltuielilor publice 2 sectorul public: Analiza cheltuielilor publice 2011 - Infrastructura comună AT Dezvoltarea electronică a Moldovei de e-Guvernare este creată Cardul de Raportare al Cetăţeanului 2010 (procentajul funcţionarilor Acţiuni succesive ROSC contabilitate şi audit publici care utilizează AAC planificate: infrastructura comună de e- Catalizarea inovaţiilor în date deschise guvernare majorat la 5 procente; AT managementul finanţelor publice numărul bazelor de date Aplicaţii pentru buna guvernare în Moldova guvernamentale cu copie de (Mecanismul de monitorizare de părţi terţe – siguranţă centrală majorat la 5) Cererea CSF pentru buna guvernare) - Au fost dezvoltate e- IDF pentru achiziţii publice servicii (numărul de tranzacţii PEFA (sub conducerea CE) încheiate prin portalul de servicii guvernamentale majorat la 81 100.000 până în 2013; timpul mediu de procesare pentru serviciile publice (licenţe pentru afaceri) redus la 3 zile până în 2013). 82 TABELUL 1 AL RF SPT: Moldova – Programul de împrumuturi planificat şi realizările efective (AF 2009-2013) Planurile SPT (la data elaborării SPT) STARE (realizat) Mln. USD Mln. USD AID FF AID FF Finanţarea Adiţională (FA) Energie2 Finanţarea Adiţională (FA) Energie2 10 CSRS3 (plus FF Olandez şi DFID) FA FISM2 FA FISM2 5 Grant FF servicii de sănătate şi asistenţă socială 7,0 JSDF Sănătate JSDF prevenirea hepatitei B şi C în Moldova 1,4 2009 Finanţare Adiţională PISR2 10 PHRD Programul de suport comunitar pentru gestionare durabilă şi 1,0 integrată a pădurilor şi a sechestrului de carbon prin împădurire JSDF Participare comunitară în regiunea post-conflict 1,9 Proiectul dezvoltarea sectorului forestier comunitar în Moldova 2,6 Sub-total 45 Sub-total 25 13,9 Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice (trecut în AF 2011) FF de ameliorare a competitivităţii FF de ameliorare a competitivităţii 24 FF PISR2 (trecut în AF 2009) CSRS4 (plus FF Olandez şi DFID) (anulat) OPD Recuperare economică (plus FF Olandez şi DFID) 25 2010 FF sănătate şi asistenţă socială (trecut în AF11) Grantul suedez pentru al doilea FF pentru FISM2 2,3 FF FISM2 20 Grantul de dezvoltare regională şi protecţie socială (CE) 16,6 Grantul suedez succesor al proiectului managementul finanţelor publice 2,7 Sub-total 45 Sub-total 69 21,6 Sub-total AF 2009-2010 90 Sub-total AF 2009-2010 94 35,5 83 Planurile Raportului de Progres SPT (la data RP) STARE (realizate şi în desfăşurare) Mln. Mln. USD USD AID FF AID FF Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice 10 Proiectul de adaptare şi diminuare a riscurilor dezastrelor 10 0,1 Consolidarea eficacităţii reţelei de protecţie socială 37 Consolidarea eficacităţii reţelei de protecţie socială 37 Transformarea electronică a guvernării 20 Transformarea electronică a guvernării 20 2011 Grantul Sida pentru Proiectul investiţii şi servicii rurale 2 1,7 Proiectul pilot generarea biogazului din dejecţiile animaliere 0,9 Proiectul Conservarea solurilor în Moldova 2,9 Sub-total 67 Sub-total 67 5,6 OPD de Competitivitate 1 20 FF Servicii de sănătate şi asistenţă socială 10 FF Servicii de sănătate şi asistenţă socială 10,2 Competitivitate agricolă 20 Competitivitate agricolă 18,0 4,4 2012 FF Educaţie 1,0 Moldova – Grantul Parteneriatul Global pentru Educaţie 4,4 FF Transformarea electronică a guvernării în Moldova 1,5 Sub-total 50 Sub-total 29,2 10,3 OPD de Competitivitate 2 (anulat) 20 OPD de Competitivitate 30 Programul Educaţie pentru rezultate 30 Proiectul Reforma educaţiei (majorat la 40 USD) 40 2013 Managementul finanţelor publice 2 (posibil trecut în AF 20 Proiectul Suport de urgenţă pentru agricultură 10 2014) Sub-total 70 Sub-total 80 0,0 Sub-total AF 2011-2013 187 Sub-total AF 2011-2013 176,2 15,9 Total AF 2009-2013 277 Total AF 2009-2013 270,2 51,4 84 TABELUL 3 AL RF SPT: Moldova – Program necreditar planificat şi realizări efective (AF 2009-2013) Planurile SPT (la momentul elaborării SPT) STARE (realizate) Note de politici pentru Guvernul Republicii Moldova Memorandumul Economic de Ţară: Studiul Creşterii în Moldova Autorităţile locale şi servicii comunale Asistenţă pentru Telecom Moldova Asistenţă sectorială pentru Telecom Moldova Actualizarea cu privire la sărăcie AT Actualizarea cu privire la sărăcie Notă de politici cu privire la pensii Notă de politici cu privire la pensii 2009 Analiza cheltuielilor publice Analiza cheltuielilor publice Strategia de diminuare a riscurilor de pericole în zonele rurale (JSDF) AT Reducerea vulnerabilităţii la schimbările climei a sistemelor agricole în Moldova Reforma Guvernării şi Sănătăţii Grantul Reforma Sectorului Financiar (FF Olandez) FF olandez – AT Reforma Sectorului Financiar în Moldova AT Raportare Financiară Corporativă Notă de politici cu privire la energie Studiul de restructurare a încălzirii municipale Securitate alimentară AT Securitate alimentară Monitorizarea sectorului financiar Grantul Reforma sectorului financiar (FF Olandez) Grantul Reforma sectorului financiar (FF Olandez) INF Planificarea investiţiilor sectoriale 2010 Schimbarea climei AT Raportare financiară corporativă Implementarea reformelor de contabilitate şi audit Evaluarea sistemelor ţării (RAPC, CFAA, PEFA, etc.) Raportul de evaluare a achiziţiilor în ţară Analiza cheltuielilor publice 2 STCM-Moldova AT Dezvoltarea electronica a Moldovei Memorandum Economic de Ţară: Studiul creşterii Memorandum Economic de Ţară: Studiul creşterii în Moldova Acţiuni succesive ROSC contabilitate şi audit Acţiuni succesive ROSC contabilitate şi audit AT Revizuire politicilor şi bugetare în agricultură AT Revizuire politicilor şi bugetare în agricultură Analiza cheltuielilor publice Analiza cheltuielilor publice 2011 AT Monitorizarea sectorului financiar AT Monitorizarea sectorului financiar AT Îmbunătăţirea asigurării cu energie în Chişinău AT Îmbunătăţirea asigurării cu energie în Chişinău Impactul crizei financiare internaţionale asupra remitenţelor lucrătorilor, migraţiei şi sărăciei în Moldova Aplicaţii pentru buna guvernare – Cererea fondului societăţii civile pentru buna Aplicaţii pentru buna guvernare – Cererea fondului societăţii civile pentru buna guvernare guvernare 85 Programul de dezvoltare a capacităţii de dezvoltare a funcţionarilor public din Moldova în TIC pentru AT Reducerea vulnerabilităţii la schimbarea climei a sistemelor agricole în Moldova guvernare îmbunătăţită şi creştere Acţiuni succesive reformei structurale şi de competitivitate AT Reducerea vulnerabilităţii la schimbarea climei a sistemelor agricole în Moldova Moldova: #10112 Sisteme de plată moderne Activitate fiscală programatică (inclusiv studii BOOST) Boost sănătate AT Monitorizarea sectorului financiar Monitorizarea sectorului financiar AT Securitate alimentară AT Competitivitate agricolă AT Eficienţă energetică Moldova: FF Sida Reforma energetică şi EE Asistenţă Tehnică Îmbunătăţirea asigurării cu energie în Chişinău 2012 FF ESREI Moldova Componentele 2 şi 3: Studiu privind investiţiile în IM şi Strategia de optimizarea asigurării cu energie PPIAF-Moldova: Proiectul de îmbunătăţire a asigurării cu energie în Chişinău AT Raţionalizarea educaţiei Măsurarea impactului reformei de optimizare a şcolilor în Moldova PPIAF: MOLDOVA – Suport preliminar pentru privatizarea Mold-Telecom Asistenţă tehnică de răspuns rapid MOLDOVA: Studiu de fezabilitate pentru PPP în infrastructura comună bazată pe tehnologia cloud Catalizarea inovaţiilor de date deschise PEFA (cu CE) Acţiuni succesive reformei structurale şi de competitivitate Chestiuni prioritare în dezvoltarea sectorului privat din Moldova Program de evaluare a sectorului financiar AT Monitorizarea sectorului financiar AT Ameliorarea raportării financiare corporative AT Managementul finanţelor publice AT Eficienţă energetică (continuare) AT Eficienţă energetică (continuare) 2013 AT Incluziune şi rezilienţă socială IDF Consolidarea achiziţiilor publice Facilitarea comerţului prin performanţa îmbunătăţită a transporturilor şi logisticii Suport în pregătirea ALSAC în agricultură Activitate programatică DU AT Note privind securitatea alimentară Analiza sectorului municipal de alimentare cu apă Cadrul de evaluare a guvernării terenurilor în Moldova 86 RF SPT Anexa 1: Lecț iile învăț ate din activitatea anterioară a Grupului Băncii Mondiale Conceptul SPT pentru AF14-17 este ancorat atât pe lecț iile actuale din RF SPT, cât ș i pe cele din activitatea anterioară a Băncii Mondiale în ț ară. O analiză de birou a mai multor evaluări1 ș i documente interne2 sugerează următoarele concluzii principale. Raportul precedent de Finalizare a SAT a scos în evidenț ă mai multe lecț ii din experienț a relevantă: (i) suportul direcț ionat (obiective relativ înguste, bine definite) joacă un rol important în construirea sistemelor ț ării, sporind capacitatea ministerială ș i permite elaborarea ș i implementarea politicilor ș i strategiilor pe termen mai lung, (ii) ministerele capabile ș i angajate sunt un factor critic pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare; (iii) abordările trans-sectoriale ș i complementare sporesc eficacitatea intervenț iilor; (iv) resursele Băncii pot fi direcț ionate strategic pentru a influenț a cele ale altor donatori întru obț inerea impactului optim de dezvoltare; (v) legăturile dintre creș terea economică ș i reducerea sărăciei nu sunt încă suficient de bine înț elese pentru Republica Moldova, ș i (vi) guvernarea ș i managementul eficace, eficient ș i transparent al sectorului public continuă să fie importante pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare. Evaluarea efectuată de GIE a SAT pentru perioada AF05-08 a coincis cu aceste lecț ii ș i a adăugat o altă observaț ie importantă - importanț a (bine ilustrată prin experienț a Băncii în Moldova) fundamentării strategiilor de ț ară într-o evaluare realistă a mediului politic pentru implementarea SAT. O astfel de evaluare poate informa în mod pozitiv selectarea domeniilor pentru suport (lecț ia (i) RF SAT), precum ș i strategiile de gestionare a riscurilor de implementare a SAT în vederea maximizării perspectivelor privind rezultatele de succes ale SAT. Aș a cum s-a solicitat la reuniunea de examinare a Notei de Concept asupra SPT pentru AF14- 17, echipa a analizat lecț iile mai specifice referitoare la angajamentul trecut ș i actual al Bancii în agricultură3, adiț ional la concluziile generale cu privire la angajament strategic de ansamblu ș i dosarul de implementare. Concluziile pot fi generalizate după cum urmează: (i) Depasirea volatilităț ii înalte ș i în creș tere a producț iei agricole necesită o axare pe elaborarea ș i implementarea instrumentelor de diminuare a riscurilor asociate cu vremea ș i a măsurilor de adaptare la schimbările climatice, (ii) Realizarea competitivităț ii ș i integrării pieț ei necesită o axare pe siguranț a ș i calitatea produselor alimentare, inovare ș i investiț ii în infrastructura de piaț ă ș i fortificarea capacităț ilor producătorilor în vederea asigurării unui acces mai bun pe piaț ă; (iii) atragerea tinerilor în sector necesită o educaț ie mai bună pentru fermieri ș i stimulente mai eficiente pentru a rămâne ș i a activa în acest sector, ș i (iv) impulsionarea sinergiilor dintre agricultură ș i dezvoltare rurală ar ajuta la abordarea lacunelor instituț ionale ș i de politică în domeniul dezvoltării rurale ș i atragerea fondurilor UE PEVADR4 pentru dezvoltare rurală. Evaluările efectuate de GIE5 confirmă aceste constatări la nivel de sector ș i adaugă câteva concluzii generale importante: (i) Probabilitatea realizării obiectivelor proiectelor agricole este 1 Evaluarea GIE a RF SAT (AF05-08 SAT), 2009. 2 AF05-08 RF SAT Moldova; AF09-13 RF SPT. 3 Nota asupra Sectorului Agricol al Moldovei ș i implicarea Băncii în acest sector. 4 Programul European de Vecinătate pentru Agricultură ș i Dezvoltare Rurală. 5 Analiza efectuată de GIE a creș terii ș i productivităț ii în agricultură ș i sectorul agro-alimentar, 2011. Angajamentul Băncii Mondiale la nivel de ț ară privind guvernarea ș i anticorupț ia. 87 mai mică în ț ările cu o guvernare slabă, iar guvernarea tinde să fie cea mai slabă acolo unde dezvoltarea agricolă are cea mai mare nevoie de sprijinul sectorului public, (ii) Problemele instituț ionale din cadrul Băncii au influenț at, de asemenea, rezultatele intervenț iilor Grupului Băncii Mondiale; (iii) Doar o parte din intervenț iile Băncii au inclus suport pentru activităț i agricole axate pe sporirea creș terii productivităț ii agricole în economiile sărace, bazate pe agricultură (accent deplasat la începutul anilor 1990 de la unul mai îngust, pe agricultură, la unul mai vast cuprinzând sărăcia ș i dezvoltarea rurală, care a condus la o definire mai largă a obiectivelor de creditare în sectorului rural ș i un accent mai puț in direct pe producerea de alimente ș i productivitate agricolă); (iv ) Sustenabilitatea activităț ilor sprijinute de Banca rămâne un motiv de îngrijorare. Acestea apelează la: (i) Asigurarea cantităț ii ș i calităț ii suficiente a AAA a Băncii ș i a serviciilor de consultanț ă a CFI în economiile bazate pe agricultură, legându-le strâns cu creditarea ș i folosindu-le pentru a forma angajamentul omologilor ș i pentru a aborda constrângerile de-a lungul lanț ului de producț ie; (ii) Crearea unor mecanisme care să confirme ex-ante dacă cadrul M&E a proiectului este adecvat - cu obiective clare, relevante ș i realiste; analiză temeinică cost-beneficiu; indicatori corespunzători ș i date de referinț ă adecvate; (iii) Analiza lacunelor bazei de resurse umane ș i de competenț e; (iv) Accent sporit pe mecanisme de sustenabilitate; (v) Acordarea de asistenț ă ț ărilor întru ameliorarea efectivă ș i limitată în timp a guvernării. Aceste lecț ii ș i cele din RF pentru perioada AF09-13 au fost luate în considerare la pregătirea SPT AF14-17 pentru Republica Moldova. 88 RF SPT Anexa 2: Lecț iile preliminare din implementarea proiectelor cu componente TIC1 TIC joacă un rol important în portofoliul Băncii Mondiale în Moldova: în AF13, achiziț iile totale efective ș i planificate de bunuri ș i servicii TIC au constituit 34 milioane dolari SUA in 13 proiecte (Tabelul A). În câteva cazuri, implementarea acestor programe a dus la depăș iri de costuri sau de timp ș i într-un caz a existat riscul înalt de nerealizare a obiectivelor de dezvoltare a proiectului. În cadrul Reuniunilor Anuale la Tokyo în 2012, delegaț ia Republicii Moldova a solicitat Băncii să efectueze o evaluare pentru a identifica măsurile care pot ajuta la sporirea eficacităț ii proiectelor în curs de implementare ș i celor viitoare, cu componente TIC. În acest context, Banca Mondială2 a organizat două ateliere de lucru în perioada 28-29 noiembrie 2012 la Chiș inău, pentru a înț elege motivele-cheie a performanț ei sub-optimale a unor proiecte TIC în Moldova din multiple perspective ș i a oferi recomandări privind îmbunătăț irea calităț ii ș i implementarea la timp a proiectelor curente ș i viitoare. Primul atelier de lucru a reunit companii IT private care au avut sau au contracte în cadrul proiectelor finanț ate de Banca Mondială. Al doilea atelier de lucru a reunit Unităț ile de Implementare a Proiectelor. Ambele ateliere de lucru au întrunit aproximativ 100 de participanț i. Partea I. Unele provocări în proiecte cu component TIC în Moldova Atelierele de lucru au identificat o serie de probleme deja evidenț iate în documentele analitice anterioare 345:  lipsa capacităț ii de management a proiectelor TI în Guvern  lipsa procesului decizional în rândul echipelor omoloage furnizorilor în Guvern  cerinț e ș i specificaț ii neclare care rezultă în mai multe solicitări de clarificare ș i extinderi ulterioare ale termenelor de depunere a ofertelor  solicitări de modificări care nu sunt necesare pe parcursul implementării contractului  creș terea costurilor pentru furnizori pe parcursul implementării contractului din cauza întârzierilor din partea Guvernului la furnizarea informaț iilor necesare  prea multe documente (documente de licitaț ie voluminoase ș i numărul necesar de exemplare ale ofertei)  probleme fiscale, cum ar fi obligaț ia de a exporta ș i re-importa produse deja importate de la subcontractori din Republica Moldova în cazul în care furnizorul este o companie străină  procedura lungă de obț inere a permisiunilor, inclusiv timpul necesar pentru a răspunde la modificările din documentele de licitaț ie ș i / sau rapoartele de evaluare a ofertelor, solicitate de Bancă după examinarea acestor documente  contractul standard nu prevede nicio sancț iune pentru întârzierile din cauza Cumpărătorului 1 Aportul de nepreț uit din partea Elenei Corman, CemDener, Knut Leipold, Arthur Riel ș i Sandrei Sargent sunt recunoscute cu gratitudine. Este un proiect de notă preliminară care urmează a fi finalizat până în iunie 2013. 2 Atelierele de lucru au fost organizate de Echipa de Achiziț ii Moldova (Knut Leipold, Elena Corman, Ana Busuioc) 3 Grupul Independent de Evaluare, 2011, “Evaluarea Activităț ilor Grupului Băncii Mondiale în Technologii de Informare ș i Comunicare”. Evaluarea din 2011 a GIE a verificat 1300 de proiecte cu component TIC. 4 Studiul/Baza de date SIMF (aprilie 2011) a analizat circa 100 de proiecte cu totalul de investiț ii în TIC de 1 miliard dolari SUA. 5 CemDener et al. Întrunirea #17 a Comunităț ii Practice SIMF, 31octombrie 2012, “Îmbunătăț irea gestionării contractelor complexe TIC în proiectele SIMF”. 89  lipsa efortului de reorganizare a procesului de lucru  relaț ii ineficiente dintre Furnizori ș i subcontractorii acestora. O problemă recurentă este faptul că Furnizorul (deseori o companie străină mare), nu plăteș te sau întârzie cu plăț ile către subcontractori (deseori o companie locală) pentru servicii deja prestate.  în timpul implementării cerinț elor funcț ionale la scară largă este nevoie de flexibilitate din partea Împrumutatului ș i a Furnizorului. În cadrul proiectului Managementul Finanț elor Publice, una dintre principalele provocări a fost dificultatea de a îngheț a cerinț ele. Banca a încercat să ajute la găsirea unui compromis între necesităț ile Ministerului de Finanț e ș i capacităț ile softului, însă părț ile contractante au rămas pe poziț ii rigide. Din nefericire, Furnizorul nu dispunea de mecanisme adecvate de asigurare a calităț ii (QA) ș i acest lucru a fost încă o provocare. Echipele de sarcină a Băncii trebuie să fie mai bine informate cu privire la procesul de implementare a contractului ș i modul de monitorizare a aspectelor-cheie. Partea II: Recomandări În mare măsură, recomandările pentru programul Republicii Moldova sunt în concordanț ă cu cele din analizele anterioare la nivelul Băncii6, avizate în răspunsul conducerii la evaluarea GIE ș i reflectate în Strategia TIC GBM (2012). Încă nu toate aceste recomandări au fost implementate. Îmbunătăț irea conceptului ș i calităț ii la etapa iniț ială O condiț ie necesară ar trebui să fie o etapă iniț ială de elaborare minuț ioasă a cerinț elor / arhitecturii, justificată prin disponibilitatea: planurilor de reorganizare a procesului de afaceri, specificaț iile cerinț elor funcț ionale, strategiilor de interoperabilitate, schiț e ale arhitecturii informaț iilor, precum ș i schiț e ale arhitecturii aplicaț iilor. A se asigura ca fiecare proiect al Băncii cu una sau mai multe componente TIC să dispună de un expert în domeniul TIC în echipă, care să ofere consiliere strategică privind integrarea TIC în domeniul concret al sectorului ș i să examineze domeniul în vederea identificării necesităț ilor privind arhitectura afacerii ș i de re-organizare a procesului de afaceri. Cerinț ele rezultate trebuie să fie planificate ș i executate de către UIP client care posedă cunoș tinț e proprii de pregătire a documentelor de licitaț ie tehnice ș i asigură gestionarea adecvată a furnizorului ș i contractului. Îmbunătăț irea documentelor de licitaț ie ș i a cerinț elor Banca Mondială trebuie să se asigure ca fiecare proiect să dispună de un expert în domeniul TIC disponibil pentru consultări cu echipa de sarcină ș i client, pentru a asigura colectarea ș i raportarea în mod adecvat a datelor necesare pentru elaborarea cerinț elor / specificaț iilor tehnice temeinice. În plus, Banca Mondială ar trebui să solicite personal suplimentar de achiziț ii publice cu cunoaș terea domeniului TIC7, sau un specialist cu experienț ă în achiziț ii ș i un consultant în domeniul TIC cu competenț e necesare. 6 GIE (2011), Studiul/Baza de date SIMF (2011) 7 Piaț a muncii în Moldova poate fi prea mică pentru un astfel de profil. 90 Cerinț ele privind elaborarea softului trebuie să fie îngheț ate la o etapă pe parcursul implementării contractului pentru a se asigura că Clientul poate testa ș i accepta softul bazat pe cerinț ele convenite. Modificări pe parcursul elaborării softului ar trebui să fie permise numai în cazurile în care Clientul este capabil să gestioneze modul agil de elaborare a softului, pentru a evita comenzile de modificare mai costisitoare, cu un impact imprevizibil asupra calendarului ș i costului proiectului. Clienț ii au exprimat îngrijorare în legătură cu faptul că procesul de achiziț ii ș i evaluare tehnică a documentelor de licitaț ie al Băncii durează prea mult. Cu toate acestea, există dovezi că întârzierile se datorează procesului îndelungat de modificare a documentelor de licitaț ie de către Client în conformitate cu observaț iile Băncii. Mai mult decât atât, problema rezidă mai mult în proiectarea sistemului TI ș i cerinț ele/caietul de sarcini care rezultă, care deseori sunt părtinitoare în favoarea anumitor producători ș i de aceea se recomandă ca de la etapa iniț ială de proiectare a sistemului proiectul să dispună de un specialist TIC al Băncii. Provocările sunt agravate de tendinț a din partea Clientilor din guvern de a solicita în regim individual cele mai sofisticate sisteme, ceea ce deseori duce la duplicarea eforturilor ș i costurilor. O guvernare centrală puternică ș i o platformă de e-guvernare centrală este esenț ială pentru a evita astfel de probleme. Viitoarele proiecte cu componente TIC în Republica Moldova ar trebui să ia în considerare o abordare care este planificată în următoarea rundă a ICB pentru proiectul MFP în Ucraina: publicarea secț iunii cu cerinț e ș i caietul de sarcini a viitoarelor documente de licitatie pe un siteu web cu acces liber ș i / sau în UNDB on-line cu invitaț ia pentru furnizorii interesaț i să îș i prezinte observaț iile. Observaț iile impartiale utile vor fi luate în considerare la finalizarea documentelor de licitaț ie. Acest lucru va ajuta la evitarea multor solicitări de clarificare în timpul procedurii de licitare. În cazurile complexe, poate fi prevăzută o abordare în două etape. Fortificarea capacităț ii clientului Banca Mondială ar trebui să solicite clientului să achiziț ioneze competenț e corespunzătoare în TI / management de proiecte TI pentru UIP pentru a se asigura că problemele operaț ionale ș i de alt gen sunt detectate la etapa timpurie, când soluț ionarea acestora este relativ necostisitoare ș i uș oară. Astfel de competenț e pot fi, de asemenea, obț inute prin angajarea unui consultant. Banca Mondială ar trebui să se asigure, de asemenea, că există o strategie de Management a Schimbării ș i planul de acț iuni. UIP ar trebui să instituie sisteme de Asigurare a Calităț ii independent de furnizori, aș a cum s-a făcut deja în cazul Proiectului e-Transformare a Guvernării, de exemplu. Elaborarea strategiei de management a furnizorilor ș i monitorizarea Clientul ar trebui să utilizeze opț iunea din documentele de licitaț ie de a lua în considerare calificările subcontractorilor pentru părț ile substanț iale ale contractului principal, ceea ce permite monitorizarea performanț ei subcontractorului. Se recomandă să fie revizuite ghidurile de achiziț ii publice, astfel încât Contractele să prevadă sancț iuni semnificative pentru problemele asociate cu subcontractorii, pentru a stimula furnizorii să-ș i supravegheze ș i coordoneze subcontractorii în mod corespunzător. 91 Banca Mondială ar trebui să consolideze supravegherea gestionării contractelor pentru a asigura detectarea timpurie a problemelor complexe TI. Un exemplu de bună practică sunt ș edinț ele săptămânale de monitorizare ale Proiectului Managementul Finanț elor Publice. Aceasta ar solicita echipei proiectului să aibă un expert în domeniul TIC, idee evidenț iată în raportul GIE ș i inclusă în strategia TIC. Tabelul A: Moldova: Achiziț ii TIC efective ș i planificate în portfoliul curent Suma 8 Proiecte (USD m) Unele provocări de implementare Depăș iri de timp. Problema cu Proiectul Servicii de sănătate ș i asistenț ă socială 4,5 furnizorul ș i subcontractori Proiectul Consolidarea eficacităț ii sistemului de Nu sunt probleme concrete cu achiziț ii de protecț ie socială 1,1 TI. Educaț ia de calitate în mediul rural din Moldova Nu sunt probleme concrete cu achiziț ii de 1,1 TI. Proiectul Managementul Dezastrelor ș i Riscurilor Nu sunt probleme concrete cu achiziț ii de Climatice 1,8 TI. Depăș iri de timp. Problema capacităț ii clientului. Problema capacităț ii Proiectul Managementul Finanț elor Publice furnizorului. Risc înalt de neîndelinire a 10,9 obiectivelor de dezvoltare. Întârzieri la debursări, datorate, în parte, timpului necesar pentru stabilirea noii Proiectul e-Transformarea guvernării instituț ii. Performanț ă bună în cadrul contractelor TI sprijinită de o cunoaș tere 11,5 solidă a TI la agenț ia de implementare. Reforma Administraț iei Publice Centrale Depăș iri de timp. Necesită re- 1,0 organizarea procesului de muncă. Alte ș ase proiecte cu valoarea achiziț iilor mai mică Nu sunt probleme concrete cu achiziț ii de de 1 milion dolari SUA 2,6 TI. Total 34,6 8 Proiecte închise, cu o componentă mare TIC, aș a ca suport instituț ional pentru Curtea de Conturi (P106219), au fost implementate cu succes ș i oferă o sursa buna de alț i factori favorabili. 92 Anexa 3: Cartografierea sprijinului principal oferit Moldovei de către partenerii de dezvoltare Partener Finanț are Priorităț ile principale din Planul de Acț iuni al Guvernului pentru 2011-14 Teme intersectoriale anuală aproximati vă dolari SUA(m)1 societăț ii civile responsabilă ș i Edificarea unui Administraț ie Politici sociale Educaț ie ș i Consolidarea Guvernanț ă Reintegrarea stat de drept populaț iei mediului* Protecț ia Sănătatea cercetări eficientă publică ț ării Gen Politici economice ș i financiare mediul de afaceri Economice ș i Competitivitate/ Infrastructură Alimentarea cu ș i transport Agricultura financiare canalizarea TIC** apă ș i Austria 2,6 x x x x x x China*** 9,5 Republica Cehă 4,5 x x x x x x x x x x Danemarca 4,5 x BERD ș i BEI 90,0 x x UE 120,0 x x x x x x x x x x GIZ n/a x x x x x CFI 30,0 x x x x x FMI 80,0 x Suedia 16,0 x x x x x x Elveț ia 6,5 x x Naț iunile Unite 43,0 x x x x x x x x x x x x Statele Unite (USAID 65,0 x x x x x ș i MCC****) Banca Mondială 60,0 x x x x x x x x x * Include sectorul energetic ** Include guvernarea electronică *** China a semnat acest grant cu Guvernul Republicii Moldova în 2011, with projects at that time undecided but to be implemented in 2012 **** Finanț area anuală MCC este aproximată din grantul integral pe 5 ani 1 Date din Raportul anual de asistenț ă externă pe 2011 a Cancelariei de Stat ș i prezentările partenerilor de dezvoltare către Grupul de coordonare a donatorilor în 2012 93 Anexa 4: Evaluarea aspectelor de gen ANALIZA DISPARITĂŢILOR ÎN DOTAREA ŞI ACCESUL LA OPORTUNITĂŢILE ECONOMICE DIN REPUBLICA MOLDOVA 1. Moldova a înregistrat succese în unele domenii ale egalităţii de gen, în timp ce în altele persistă diferenţe. Republica a întreprins măsuri juridice în vederea garantării nediscriminării şi promovării mai pe larg a egalităţii sexelor. La egalitatea genurilor se face referire în Constituţie şi în Legea cu privire la Egalitatea de Şanse pentru Bărbaţi şi Femei din 2006. Strategia Naţională de Asigurare a Egalităţii de Gen pentru anii 2008-2015 stipulează obiectivele de politici privind egalitatea de gen şi acţiunile prioritare. Mai mult ca atât, Moldova a subsemnat la o serie mare de convenţii internaţionale cu privire la egalitatea sexelor, inclusiv Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului şi Convenţia Internaţională cu privire la Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare faţă de Femei. Sunt lăudabile măsurile realizate de Guvernul Republicii Moldova pentru formularea bazei de politici cu privire la egalitatea de gen, însă dogmele patriarhale s-au opus schimbărilor. Politicile şi actele legislative axate pe promovarea egalităţii de gen nu au fost susţinute suficient prin resurse adecvate. Mai mult ca atât, autorităţile publice, aşa ca curţile, nu au dorit fie nu au reuşit să aplice în practică legile cu privire la egalitatea de gen (PNUD, 2011b). I. Aspectele de gen în capitalul uman A. Educaţia 2. Educaţia joacă un rol important, asigurând mijloacele de atingere a obiectivelor scontate atât la nivel individual, cât şi în ansamblu, asigurând o forţă de muncă mai competentă. Până în 2004, Moldova a înregistrat rate de înrolare în învăţământul primar aproape universale, asigurând acces egal la studii copiilor de ambele sexe. Totuşi, în anii recenţi s -a atestat o dinamică alarmantă de scădere a reuşitei şcolare, elevii obţinând un scor mediu la lectură şi mai jos de mediu la matematică potrivit Programului pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (OCDE, 2010). Inegalităţile de gen continuă să nu se regăsească expres şi pe larg în indicatorii de educaţie din Moldova, însă decalajul este maxim în învăţământul superior, unde persistă decalajul de gen în învăţământul mediu de specialitate şi terţiar. 3. În învăţământul şcolar primar şi secundar decalajul de gen este neglijabil, deşi ratele generale de înmatriculare sunt oarecum mai mici decât media EAC. Persistă disparităţi în învăţământul mediu de specialitate şi terţiar, ceea ce determină ca mai mulţi băieţi decât fete să continue studiile profesionale (32 la sută şi 16 la sută respectiv). Contrar, în rândul fetelor se atestă o tendinţă de înrolare în învăţământul mediu de specialitate sau superior, care se concentrează pe domeniile “feminizate” din învăţământul terţiar, aşa ca sectorul sănătăţii şi sectorul educaţiei (Biroul Naţional de Statistică, 2010). Nu sunt bine studiate motivele ce determină sexul feminin să aleagă anumite domenii; totuşi, au fost elucidaţi câţiva factori: a) dacă la momentul investirii în capitalul uman percepţia femeii cu privire la participarea sa în câmpul muncii pe toată durata activităţii profesionale va fi una de lungă durată şi continuă, s au de scurtă durată şi intermitentă; b) dacă femeia se afirmă ca personalitate la locul muncii; şi c) dacă femeia este considerată ca “lucrător secundar”, care-şi optimizează alocarea timpului, conformându-se deciziilor legate de piaţa muncii, luate de soţul său, ce-i sunt predeterminate (Goldin, 2006). În timp ce ratele de înrolare în învăţământul terţiar au crescut pentru ambele sexe 94 începând cu anul 2000, rata de înrolare a bărbaţilor (33 la sută) rămâne în urma ratei de înrolare a femeilor (44 la sută). Instituţiile şcolare secundare şi terţiare par să fie punctul de pornire al segregării ocupaţionale, care eventual determină segregarea de gen pe piaţa muncii. B. Sănătatea 4. Diferenţele de gen atestate în ratele mortalităţii şi speranţa de viaţă în Moldov a sunt cele mai frapante decalaje înregistrate la indicatorii de sănătate. Pe durata tranziţiei ce a urmat dobândirea independenţei, starea de sănătate a întregii populaţii s-a deteriorat, iar speranţa de viaţă din Moldova în prezent este printre cele mai mici din Europa, în anul 2010 constituind 73 ani pentru femei şi 65 ani pentru bărbaţi. Rata mortalităţii bărbaţilor din Moldova, care este de două ori mai mare ca la femei, este cauzată de stilul de viaţă ales de bărbaţi. Populaţia Moldovei, în particular bărbaţii, consumă cea mai mare cantitate de alcool pur pe cap de locuitor din lume, iar alcoolul prezintă cel mai mare risc pentru sănătate pentru bărbaţi (OMS, 2006b). Totodată, există o probabilitate mai mare ca bărbaţii să fie fumători şi să decedeze de cancer pulmonar comparativ cu femeile. În 2001, prevalenţa fumatului în rândul bărbaţilor din Moldova (cu vârsta mai mare de 18 ani) a constituit 43 la sută comparativ cu rata fumatului de doar 4 la sută atestată în rândul femeilor. 5. În aspect pozitiv, rata fertilităţii adolescentine este mică şi continuă să scadă. În acelaşi timp, rata fertilităţii totale în Moldova a continuat să se micşoreze în ultimul deceniu, ajungând sub media EAC. De aceea, populaţia din Moldova descreşte, totodată crescând însă proporţia persoanelor în etate, în particular a femeilor în vârstă. Această tranziţie demografică spre o proporţie mai mare a persoanelor în etate, în general, şi a femeilor în vârstă, în particular, ar putea exercita un important impact fiscal asupra sistemelor de pensii şi protecţie socială. 6. Serviciile esenţiale de maternitate sunt disponibile pe scară largă, 98 la sută din femei beneficiind de asistenţă antenatală şi 100 la sută din naşteri fiind asistate de personal medical calificat. Comparativ cu alte ţări cu un nivel similar de venituri, în 2010 rata mortalităţii materne era mică, înregistrând 45 cazuri la 100 000 naşteri; cu toate acestea, aceasta este în creştere comparativ cu anii precedenţi din ultimul deceniu, indicând o deteriorare a serviciilor de sănătate prestate femeilor. Deşi circa 65 la sută din populaţie foloseşte contraceptivele, avortul rămâne în continuare una din metodele de prevenire a sarcinii. Totuşi, frecvenţa avorturilor efectuate în condiţii neigienice, cu folosirea metodelor nesigure, reprezintă un risc major pentru rezultatele de sănătate ale mamelor din Moldova, dat fiind faptul că o-treime din sarcini sunt întrerupte prin avort (OMS, 2006a; USAID DHS, 2005). Remarcabil, sarcinile neplanificate, care şi condiţionează majoritatea avorturilor efectuate din Moldova, sunt determinate de nesatisfacerea nevoilor de contracepţie sau de folosirea metodelor contraceptive tradiţionale, ce nu sunt eficiente în prevenirea sarcinii (USAID DHS, 2005). II. Aspectele de gen în agenţie, antreprenoriatul şi piaţa muncii A. Agenţia 7. Traficul de fiinţe umane este o problemă majoră în Moldova. Republica este o ţară de origine şi într-o măsură mai mică o ţară de tranzit sau de destinaţie pentru traficul de sex şi munca forţată (Departamentul de Stat al SUA, 2012). Se estimează că Moldova deţine una din cele mai înalte rate de trafic de fiinţe umane între ţările adiacente (GfK, 2006). Deşi Guvernul 95 RM încă nu se conformează în măsură deplină standardelor minime pentru eliminarea traficului de fiinţe umane, în ultimul an au fost întreprinse măsuri importante pentru asigurarea protecţiei victimelor şi prevenirea traficului de fiinţe umane (Departamentul de Stat al SUA, 2012). Studiile au stabilit o corelaţie între experienţa de violenţă în familie, căsătoria forţată şi situaţia economică din ţară şi traficul de femei (Ministerul Sănătăţii, 2006). Într-adevăr, violenţa faţă de femei este una din cele mai frecvente forme de încălcare a drepturilor omului din Moldova. Potrivit Raportului privind drepturile omului în Moldova din 2010, 40 la sută din femei au fost victimă a cel puţin unui episod de violenţă. Totuşi, din cauza sub-raportării considerabile, se anticipează că valorile precise ale cazurilor de violenţă comise faţă de femei să fie şi mai mari, fiind necesară instituirea unei monitorizări continue. Măsurile realizate de cadrul juridic şi normativ nu au abordat suficient de mult problema violenţei în familie, iar nivelul general de sensibilizare a populaţiei în subiectul dat rămâne în continuare mic. 8. Doar 20 la sută din reprezentanţii Parlamentului sunt de gen feminin, iar reprezentarea femeilor este şi mai mică în alte domenii ale guvernării (PNUD, 2011a). Potrivit ultimului Studiu “Viaţa în tranziţie”, mai puţine femei decât bărbaţi sunt membri ai partidelor politice sau au fost implicate în activităţi politice (aşa ca, participarea la demonstraţiile legitime sau greve, sau semnarea petiţiilor). În plus, există un decalaj considerabil între sexe în aspect de participare în calitate de membri ai sindicatelor sau asociaţiilor cu caracter umanitar sau caritabil. În acelaşi timp, reprezentarea bărbaţilor şi femeilor în mijloacele de comunicare în masă rămâne în continuare dezechilibrată. B. Piaţa muncii şi antreprenoriatul 9. Cel mai mare decalaj de gen din Moldova este atestat în accesul la oportunităţile economice. Angajarea în câmpul muncii în Moldova este cu mult sub mediile regionale EAC şi UE, deşi cu o diferenţă mai mică între sexe. În 2010 în Moldova decalajul de gen a fost de 7 la sută în favoarea bărbaţilor comparativ cu 20 la sută în EAC. Cu toate acestea, doar 37 la sută din femeile în vârstă aptă de muncă erau angajate în câmpul muncii (SFM Moldova, 2011). Neangajarea în câmpul muncii ar putea probabil cauzată de migraţia forţei de muncă internaţionale, creşterea numărului de studenţi universitari şi îmbătrânirea populaţiei (Fundaţia Europeană de Formare, 2011). Într-adevăr, descreşterea proporţiei populaţiei de vârsta potenţialului maxim prezintă un risc pentru creşterea economică pe termen lung. Pentru a preveni scăderea subită a forţei de muncă şi a evita declinul activităţilor economice, ar putea fi introduse politici de stimulare a ratelor de înrolare a femeilor în câmpul muncii. Un prim pas ar putea consta în majorarea vârstei de pensionare a femeilor pentru a fi aceeaşi cu cea pentru bărbaţi, adică o majorare de la 57 la 62 ani. În plus, ar putea fi implementate politici de atragere în câmpul muncii a femeilor inactive prin intermediul unor scheme flexibile. Aceste măsuri ar putea asigura creşterea economică pe termen mediu şi lung, angajarea mai mare a femeilor în câmpul muncii şi mai multe oportunităţi economice pentru femeile inactive sau şomere (Sattar, 2011). 10. Segregarea de gen penetrează toată piaţa muncii. Femeile au o probabilitate mai mică decât bărbaţii să activeze în sectorul privat. Această dinamică poate fi determinată în parte de faptul că locurile de muncă din sectorul public sunt relativ sigure şi au un program de activitate mai flexibil, ceea ce permite femeilor să combine activitatea profesională cu sarcinile de familie. Ca rezultat, femeile sunt preponderent angajate în câmpul muncii în domeniile administrării publice şi educaţiei, remunerate mai modest (SFM Moldova, 2011). Mai mult ca atât, deşi legislaţia oferă sprijin femeilor şi bărbaţilor în exercitarea atribuţiilor sale parentale (de exemplu, 96 concediu de maternitate pentru o perioadă de 126 zile calendaristice cu remunerare deplină), aparent există un impact advers asupra angajării în sectorul privat a femeilor căsătorite de vârstă fertilă (WEF, 2011). Remarcabil, aproximativ 70 la sută din reclamaţiile depuse la Inspectoratul Muncii au parvenit de la femeile ce se plângeau pe discriminare în procedura de angajare, cel mai frecvent sub formă de întrebări cu privire la copii şi solicitându-li-se prezentarea certificatelor medicale cu privire la lipsa sarcinii (Forul Organizaţiilor Femeilor, 2006). 11. Parţial şi din cauza segregării din sectorul dat, femeile din Moldova câştigă 73 la sută din cât câştigă bărbaţii. La fel, s-a atestat o probabilitatea mai mare ca durata activităţii profesionale a femeilor din Moldova să fie mai mică de 40 ore pe săptămână (SFM Moldova, 2011). Mai mult ca atât, femeile au o probabilitate mai mică să avanseze în funcţii de conducere şi proprietatea a doar 8 la sută din companii este deţinută în întregime sau parţial de femei comparativ cu 34 la sută din întreaga regiune în tranziţie (BEEPS, 2009). Reprezentarea extraordinar de mică a femeilor în funcţiile de conducere în sectorul privat ar putea fi explicată de o serie de factori diverşi, printre care se regăsesc proporţia mică a femeilor în rândul angajaţilor, povara mare a responsabilităţilor în gospodărie, lipsa unei evaluări consacrate a performanţei şi a unui mecanism de promovare a personalului în sectorul privat, subiectivismul social faţă de femeile cu funcţii înalte, practicile eventual discriminatorii, la fel ca şi absenţa practică a modelelor demne de copiat. Companiile, ale căror proprietate este parţial sau în totalitate deţinută de femei, sunt relativ mai mici decât companiile deţinute preponderent de bărbaţi. Merită a fi remarcat faptul că circa două-treimi din companiile, ale căror proprietate este deţinută în totalitate sau parţial de femei, îşi desfăşoară activitatea doar în trei sectoare – vânzările cu amănuntul, industria alimentară şi construcţii. Corespunzător, doar 23 la sută din companiile, proprietatea cărora este deţinută în totalitate sau parţial de femei, au investit în dezvoltare şi cercetări (comparativ cu 32 la sută din companiile deţinute în exclusivitate de bărbaţi) (BEEPS, 2009). 12. Incluziunea financiară în Moldova este comparabilă pentru ambele sexe, unica diferenţă fiind că femeile sunt mai predispuse să apeleze la surse de împrumut informale (Banca Mondială, 2011a). În pofida predispoziţiei relativ mari a femeilor de a se implica în activităţi de antreprenoriat (aproximativ 20 la sută) comparativ cu rata medie de implicare în antreprenoriat în rândul femeilor din EAC, aceasta rămâne în continuare sub nivelul celei raportate în rândul bărbaţilor (Banca Mondială, 2011b). Există o probabilitate mai mare ca afacerile femeilor să fie mai mici şi mai puţin implicate în activităţile de export decât cele ale bărbaţilor (Aculai, 2009). 13. Date statistice suplimentare pentru Moldova, dezagregate în funcţie de sexe, pot fi accesate pe site-ul Biroului Naţional de Statistică: http://www.statistica.md/category.php?l=en&idc=264&. Bibliografie Aculai, E. 2009. “Conditions for Enterprise Creation and Development: Gender Analysis”. UNIFEM, UNDP and National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova. Chisinau. EBRD. World Bank. 2009. Business Environment and Enterprise Performance Survey (BEEPS). Moldova. European Training Foundation. 2011. HCD Review, “Relationship between Human Capital Development and Equity in the Republic of Moldova”. GfK. 2006. Human trafficking survey: Belarus, Bulgaria, Moldova, Romania, and Ukraine. Prepared for 97 International Organization of Migration in Ukraine. Goldin, C. 2006. “The Quiet Revolution That Transformed Women's Employment, Education, and Family”, American Economic Review, 96(2), pp. 1–21. Ministry of Health of Moldova. 2006. “Moldova: Demographic and Health Survey 2005”. National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova. 2010. OECD. 2010. PISA 2009 Results: What Makes a School Successful (Volume IV). Sattar, S. 2011. “Opportunities for Men and Women in Emerging Europe and Central Asia”, World Bank. http://siteresources.worldbank.org/ECAEXT/Resources/258598- 1322580725430/WB_genderReportFINAL.pdf Statistical Office of Moldova. 2011. “Labor Force Survey” UNDP. 2011a. 2010/2011 “National Human Development Report: Republic of Moldova: From Social Exclusion Toward Inclusive Human Development”. UNDP. 2011b. “Moldova Country Analysis.” http://www.un.md/un_res_coord_sys/docs/Country%20Analysis%20-%20UN%20Moldova_ENG.pdf U.S. Agency for International Development DHS. 2005. “Recent Trends in Abortion and Contraception in 12 Countries.” U.S. Department of State. 2010. Human Rights Report on Moldova. http://www.state.gov/documents/organization/160203.pdf U.S. Department of State. 2012. Human Trafficking Report. http://www.state.gov/documents/organization/192596.pdf World Economic Forum. 2011. “The Global Gender Gap Report.” WHO. 2006a. “Country Cooperation Strategy at a Glance: Republic of Moldova”, 2006. WHO. 2006b. “Highlights on Health in the Republic of Moldova: 2005”. WHO. 2011. “Report on the Global Tobacco Epidemic, 2011”. Women Organization’s Forum from the Republic of Moldova (2006). Alternative Report of Evaluation Regarding the Implementation of Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination Against Women. http://www.iwraw-ap.org/resources/pdf/Moldova_SR.pdf World Bank. 2011a. Financial Inclusion Data. http://datatopics.worldbank.org/financialinclusion/ World Bank. 2011b. “Europe and Central Asia: Opportunities for Men and Women”, Washington DC World Bank WDI, 2011. “World Development Indicators.” 98 Anexa 5: Progresele în realizarea ODM în Moldova 1. În anii recenţi s-a înregistrat un grad variabil de succes în realizarea ODM în Republica Moldova, deşi indicatorii afectaţi de situaţia economică au revenit în prezent la normal pentru a îndeplini către anul 2015 obiectivele ODM naţionale scontate. În anii 2008- 2009 criza economică globală a inversat dinamica reducerii sărăciei, fapt ce a determinat improbabilitatea realizării obiectivului scontat de reducere a sărăciei absolute către anul 2010. Un mediu economic mai pozitiv în 2010 a determinat de fapt posibilitatea realizării acestui obiectiv, 21,9 la sută din populaţie ducând o existenţă sub pragul absolut al sărăciei 61. Această dinamică a continuat până în 2011, cu o descreştere a indicatorului până la 17,6 la sută. Criza a exercitat un impact şi asupra ratelor de şomaj în rândul tinerilor. În urma unui declin constant începând cu 2004, rata şomajului în rândul tinerilor a crescut de la 10,1 la sută în 2008 până la 15,2 la sută în 2009. Datele pentru 2010 încă nu sunt disponibile şi deşi este improbabil ca obiectivul trasat pentru 2010 să fie realizat, dacă va continua evoluţia favorabilă a mediului economic, există speranţa că rata în cauză se va micşora în viitor. 2. Alţi indicatori elucidează, de asemenea, o tendinţă pozitivă, însă fluctuaţiile din anii recenţi generează întrebări cu privire la realizarea obiectivelor trasate pentru 2015. Reprezentarea femeilor în funcţie de primari sau membri ai parlamentului s-a îmbunătăţit ca urmare a alegerilor locale din 2007 şi a alegerilor generale din 2009, însă cele mai recente date privind participarea femeilor în parlament sugerează că, urmare a alegerilor ulterioare, doar 19,8 la sută din mandate fiind deţinute de femei62. Ratele mortalităţii copiilor cu vârsta sub 5 ani şi-au îndeplinit obiectivele trasate pentru 2015, însă în anii recenţi a stagnat diminuarea ratei, cu o creştere uşoară între anii 2006 şi 2009. În anii recenţi ratele mortalităţii materne (RMM) au variat în limite largi şi deşi tabelul prezentat în continuare sugerează tendinţe pozitive, acestea au fost contrazise de RMM cu mult mai mari în 2008 (38,4) şi, din nou, în 2012 (41). 3. Există o serie de indicatori, pentru care realizarea obiectivelor ODM naţionale trasate pentru anul 2015 este improbabilă. În sectorul educaţiei, obiectivul de 99,5 la sută pentru alfabetizare a fost realizat consecvent, însă obiectivul 2010 pentru înmatricularea în învăţământul secundar obligatoriu nu va fi realizat, dat fiind faptul că ratele de înrolare au scăzut constant începând cu 2003. Incidenţa infecţiei-HIV şi rata mortalităţii asociate tuberculozei au crescut ambele începând cu anul 2002, iar fluctuaţiile acestor indicatori în anii recenţi indică faptul că niciuna din acestea încă nu are o evoluţie evident în descreştere. Se pare că obiectivul de acces la surse de alimentare cu apă îmbunătăţite, trasat pentru 2010, va fi imposibil de realizat, iar obiectivul trasat pentru 2015 necesită investiţii considerabile dacă se doreşte realizarea acestuia. Accesul la sisteme de canalizare îmbunătăţite a cunoscut o ameliorare doar parţială între anii 2002 şi 2008, şi similar, se pare că obiectivul dat va fi imposibil de realizat. Un indicator suplimentar privind durabilitatea mediului (care nu se regăseşte în tabelul sumar de mai jos) este creşterea ponderii terenurilor acoperite de păduri. Valoarea acestuia a crescut doar foarte puţin, de la 10,5 la sută în 2000 până la 10,9 la sută în 2008 şi pare improbabil ca obiectivele trasate pentru anii 2010 sau 2015 să fie realizate fără investiţii considerabile. 61 Pragul naţional al sărăciei 62 DevInfo 99 Tabelul A: Indicatorii selectivi de monitorizare a progreselor realizării obiectivelor ODM Valoarea de Obiectivul Obiectivul 2009 referinţă * 2010 2015 Obiectivul 1. Eradicarea sărăciei extreme şi a foamei Proporţia persoanelor sub pragul absolut al sărăciei 30,2 (2006) 26,3 25,0 20 Obiectivul 2: Realizarea accesului universal la învăţământul mediu general Rata înrolării în învăţământul mediu general obligatoriu 95,1 90,7 95,0 98 (brută, %)** Rata alfabetizării populaţiei din grupul de vârstă 15-24 ani 99,5 (2006) 99,6 99,5 99,5 (%) Obiectivul 3: Promovarea egalităţii de gen şi acordarea de drepturi şi posibilităţi egale femeilor Cota femeilor ce ocupă funcţia de primar 18 (2007) 17,4 --- 25,0 Reprezentarea femeilor în Parlament 22 (2005) 24,7 --- 30,0 Obiectivul 4. Reducerea mortalităţii copiilor Rata mortalităţii copiilor cu vârsta sub 5 ani (la 1 000) 14,0 (2006) 14,3 18,6 15,3 Obiectivul 5. Îmbunătăţirea sănătăţii materne Rata mortalităţii materne (la 100 000 nou-născuţi vii) 28,0 17,2 15,5 13,3 Obiectivul 6. Combaterea infecţiei HIV/SIDA, tuberculozei şi a altor maladii Incidenţa infecţiei HIV/SIDA (la 100 000 populaţie) 10,0 (2006) 17,1 9,6 8,0 Mortalitatea asociată cu TB (la 100 000 populaţie) 16,0 19,0 15,0 10,0 Obiectivul 7. Asigurarea durabilităţii mediului Accesul la surse de alimentare cu apă îmbunătăţite (% 38,5 55,0 59,0 65,0 populaţiei) Accesul la instalaţii de canalizare şi salubrizare 45,9 41,7 51,3 71,8 îmbunătăţite (% populaţiei) (2008) Obiectivul 8. Crearea parteneriatului global pentru dezvoltare Rata şomajului printre tineri (%) 15,2 15,4 9,0 5,0 Sursele: Republica Moldova: Calitatea creşterii economice şi impactul acesteia asupra dezvoltării umane , Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare 2006, Raportul al doilea privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, 2010, Republica Moldova, DevInfo (www.devinfo.org); * Anul de referinţă pentru trasarea obiectivelor este acelaşi ca şi în raportul iniţial privind ODM (2002), cu excepţia cazurilor în care metodologia de estimare a suferit schimbări recente; ** Datele şi obiectivele se referă la ratele brute de înrolare în învăţământul obligatoriu (clasele I -IX), nu doar învăţământul secundar 100 Anexa 6: Filtrul GAC la etapa pre-concept Descrierea 1. Tipul (investiţie, AT, etc.) intervenţiei 2. PDO propuse 3. Componentele A. Aspectele de 1. Care sunt aspectele GAC specifice sectorului (referitor la cadrul juridic, de reglementare şi sector politici, implementare şi aplicarea în practică)? 2. Care sunt aspectele legate de proprietate din sector? Există un promotor sigur al reformei în sector / proiect (instituţie, organizaţie, individ)? 3. Care este experienţa documentată a sectorului în achiziţiile publice şi managementul finanţelor? 4. Care este experienţa documentată în materie de conducere din sector? Sunt atestate careva cazuri pretinse sau confirmate de corupţie sau conflict de interese? 5. Cine sunt actorii implicaţi în / afectaţi de proiect? Cine sunt beneficiarii actualului sistem? Cine are de câştigat / pierdut ca rezultat al reformelor sugerate? 6. Ce rol principal au interesele personale în formularea deciziilor de politici din sector? Care ar putea fi interesele personale implicate? 7. Există un potenţial de îmbunătăţire GAC în sector, inclusiv aspectele legate de cerere? B. Aspectele de 1. Care este capacitatea instituţională a guvernului de a implementa reforma propusă? Cum guvernare planificăm să depăşim problemele de capacitate existente? 2. Există dovezi ce ar pleda pentru pregătirea guvernului de a merge înainte cu proiectul? Care este experienţa documentată a Guvernului în implementarea reformelor similare? 3. Care este experienţa documentată a autorităţilor administraţiei publice locale din regiunea în care va fi implementat proiectul? 4. Care este experienţa documentată de implementare a agenţiei de implementare (Agenţia)? Care este experienţa documentată a Agenţiei în achiziţiile publice şi managementul finanţelor? Au fost raportate careva cazuri pretinse sau dovedite de abuz în trecut? Au fost raportate careva cazuri INT cu implicarea Agenţiei în cauză? 5. Este Agenţia autorizată în volum deplin să implementeze proiectul? Cine de pe lista partenerilor este responsabil / poartă răspundere pentru produsele livrate în cadrul proiectului? 6. Care este experienţa documentată a conducerii Agenţiei? Au fost raportate careva cazuri pretinse sau dovedite de corupţie sau conflict de interese cu implicarea conducerii Agenţiei? C. Implicarea 1. Cine sunt liderii de promovare a reformei din partea societăţii civile, ce sunt sprijinite de laturii de cerere activităţile propuse? 2. Cum pot fi folosite ambele tipuri de ONG – “de politici” şi “pledoarie”? 3. Va implica proiectul organizaţiile societăţii civile (OSC) / comunităţile / beneficiarii în implementarea, monitorizarea şi evaluarea proiectului? La ce etapă vor fi implicate în proiect OSC / comunităţile / beneficiarii? 4. Există suficiente capacităţi OSC pentru a urma GAC? 5. Există o strategie de consultare / comunicare pentru sector / proiect? Sunt efectuate sondaje ale beneficiarilor? Cum putem determina dacă eforturile noastre au exercitat un impact asupra beneficiarilor scontaţi? D. Partenerii 1. Care este complementaritatea cu angajamentele existente ale partenerilor de dezvoltare? 2. Este posibil de influenţat suportul pentru activitatea dată? Concluziile 1. Primele trei riscuri identificate 2. Poate Banca contribui la atenuarea sau gestionarea acestor riscuri? 3. Luând în considerare condiţiile de guvernare din sector sau Agenţie, cum ar putea fi ajustat designul proiectului pentru a păstra riscul la un nivel gestionabil? 101 Anexa 7: Transnistria: o provocare de dezvoltare şi o oportunitate 1. Transnistria este teritoriul Republicii Moldova amplasat la est de râul Nistru. După ce republica şi-a declarat independenţa de URSS în 1991, autorităţile transnistrene s-au autoproclamat ca republică moldovenească transnistreană. În martie 1992 au izbucnit violenţe, care s-au soldat cu un război civil timp de 5 luni. În pofida încetării focului, intrată în vigoare şi care nu a fost violată din iulie 1992, situaţia cu regiunea transnistreană a rămas nesoluţionată. Regiunea funcţionează de facto ca un stat, însă independenţa sa nu a fost recunoscută de nicio entitate internaţională. 2. Datele statistice disponibile şi dovezile fragmentate sugerează caracterul similar al problemelor economice şi de dezvoltare umană pe ambele maluri ale râului. Jumătate din populaţia mică a regiunii transnistrene (550 000 locuitori) este angajată în câmpul muncii peste hotare. Se estimează că anual 10 000 – 12 000 persoane pleacă din regiune, temporar sau permanent, în căutarea oportunităţilor de lucru în alte părţi. Din capitalul uman rămas în regiune, doar un sfert din populaţie este oficial angajat în câmpul muncii. Un studiu efectuat în Transnistria în 20071 a arătat că 44,1 la sută din respondenţi au declarat că veniturile sale erau suficiente doar pentru procurarea produselor alimentare şi acoperirea necesităţilor elementare, iar 9,8 la sută au raportat că nu aveau suficiente mijloace nici chiar pentru produsele alimentare. Aceleaşi valori potrivit unui studiu similar efectuat în 20102 au constituit 27,7 la sută şi 5,6 la sută respectiv. Studiul efectuat în rândul gospodăriilor casnice din Transnistria în 2007 a inclus în grupul cel mai vulnerabil persoanele în etate, persoanele cu dizabilităţi şi familiile mari cu copii. Studiul privind sărăcia în RM, efectuat de BM (2009) – cu excepţia Transnistriei – a constatat că pe toată durata ciclului de viaţă, sărăcia se concentra mai mult în rândul persoanelor în etate şi al familiilor cu copii. Pe ambele maluri s-a atestat o discordanţă considerabilă în dezvoltare între cele mai mari regiuni urbane şi localităţile rurale şi provincie. 3. Problemele de sănătate aferente consumului de droguri şi alcool şi infecţia HIV prezintă motive de îngrijorare în Transnistria. Raportul privind ODM în Moldova din 2007 denotă că 25 la sută din majorarea numărului de persoane diagnosticate cu infecţia HIV în perioada anilor 2002-2007 au fost pe contul regiunii transnistrene, în timp ce populaţia regiunii reprezintă doar a şaptea parte din populaţia totală a ţării3. Incidenţa HIV în Transnistria este 42,25 cazuri la 100 000 populaţie comparativ cu 12,42 la 100 000 în restul republicii4. Lipsa centrelor de sănătate la nivel de sat este o problemă, în particular pentru femei, reieşind din numărul limitat de opţiuni de transport disponibile.5 4. Problemele de identitate naţională şi viziunea incertă asupra viitorului rămân o provocare pentru tinerii transnistreni, întreaga viaţă a cărora a decurs în actualul cadru geopolitic. Aproximativ 72 la sută din transnistreni se auto-identifică în prezent ca cetăţeni ai Transnistriei, iar circa 22 la sută se consideră cetăţeni ai Federaţiei Ruse.6 În acelaşi timp, atitudinile tineretului din Transnistria şi Moldova deopotrivă cu privire la sistemul politic 1 ICAR ‘O nouă etapă’ citat în Bobkova (2009) în Moldova - Transnistria: conlucrarea pentru un viitor prosper; 2 Toal, G. 2012. “În cadrul statelor EAC de facto: dinamica conflictelor, atitudini şi provocările dezvoltării sociale”, raport contextual nepublicat elaborat de Banca Mondială; 3 Raportul privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului “Noi provocări – noi obiective” http://www.gov.md/doc.php?l=en&idc=447&id=2767 4 PNUD http://www.undp.md/presscentre/2010/MDG%20Report%20II/6_Combating_AIDS_Ro_9_septembrie_2010.pdf 5 PNUD / UN Women, studiul de referinţă JLDP 6 Bobkova (2009) 102 preferat sunt în mare parte concordate. Patruzeci la sută din tinerii din Transnistria consideră versiunea occidentală a democraţiei ca fiind cel mai potrivit sistem politic comparativ cu 45 la sută de pe malul drept, chiar dacă aceste atitudini nu pot fi interpretate direct ca preferinţă pentru alinierea geopolitică şi economică cu UE comparativ cu Uniunea Vamală a Comunităţii Economice Eurasiatice. 5. Situaţia nesoluţionată din Transnistria descurajează investiţiile în Moldova şi împiedică progresele în cadrul principalelor acorduri internaţionale. Investitorii străini vor rămâne nedeterminaţi atât timp cât Guvernul RM nu va reuşi să stabilească un control deplin asupra hotarelor ţării. Realizarea unor progrese în soluţionarea acestui diferend va fi un factor major cu impact asupra agendei de integrare cu UE a Moldovei. Reluarea dialogului în cadrul aşa-numitului proces de reglementare în format 5+2 în februarie 2012, după o stagnare de şase ani, reprezintă o oportunitate pentru realizarea unor progrese ulterioare în procesul reglementării, deşi aprobarea de către autorităţile transnistrene a aşa-numitei “legi a frontierei” în iunie 2013 a exacerbat tensiunile între malurile râului Nistru, prezentându-se ca o importantă sursă de risc. 6. În ceea ce priveşte regiunea transnistreană, comunitatea internaţională pune principalul accent pe procesul de reglementare în format 5+2 în derulare. Moldova, Transnistria, Ucraina, Rusia şi OSCE sunt participanţi direcţi la acest proces, iar Statele Unite şi Uniunea Europeană au statut de observatori externi. Negocierile oficiale au fost reluate în februarie 2012 după o pauză de şase ani. Procesul este sprijinit de 11 grupuri de lucru în principalele sectoare de cooperare şi care s-au soldat cu anumite rezultate concrete, cum ar fi redeschiderea transportului mărfurilor pe căile ferate prin Transnistria. Cadrul de suport internaţional pentru procesul de reglementare este unul bazat pe “consolidarea încrederii”, care este privit ca o modalitate de cimentare a realizărilor pozitive din procesul negocierilor. 7. Abordarea nevoilor din Transnistria în prezent va facilita prosperitatea sa în viitor şi va micşora costul integrării sale economice în regiune, indiferent de viitorul său statut . Angajamentele s-ar putea axa pe (i) asistenţa oferită grupurilor de lucru în reglementarea disputei transnistrene, şi (ii) activităţile de reconciliere, de care vor beneficia direct comunităţile şi grupurile vulnerabile. Implicarea partenerilor de dezvoltare în analiza şi schimbul de date din cadrul grupurilor de lucru şi în promovarea interacţiunilor la nivel comunitar ar putea aduce valoare adăugată în procesul de reglementare a diferendului, indiferent de rezultatele posibile ale negocierilor. Opţiunile existente pentru implicare, sugerate de BM, sunt consultate cu autorităţile moldoveneşti şi se axează pe susţinerea unei abordări exhaustive şi integrate faţă de măsurile în derulare de consolidare a încrederii şi eforturile mai vaste ale partenerilor de dezvoltare de îmbunătăţire a cooperării între cele două maluri. 8. Activitatea analitică şi asistenţa tehnică oferite grupurilor de lucru pentru reglementarea disputei facilitează obţinerea de către autorităţile moldoveneşti şi transnistrene şi partenerii de dezvoltare a unor dovezi mai robuste cu privire la contextul de dezvoltare din regiune. Două decenii de conducere închisă în Transnistria şi accesul limitat în regiune s-au soldat cu un deficit de date privind dinamica sărăciei, vulnerabilitatea, participarea cetăţenilor în dezvoltarea locală şi mediul instituţional pentru dezvoltarea umană, socială şi economică. În rândul facilitatorilor internaţionali ai reglementării transnistrene există o necesitate recunoscută de colectare în continuare a datelor şi monitorizare a dinamicii social şi a tendinţelor sărăciei din regiune. Susţinerea activităţilor analitice ar fi deosebit de eficiente în cadrul grupurilor de lucru, care au demonstrat un potenţial de colaborare productivă. 103 9. Procesul de reglementare ar mai putea fi susţinut prin intermediul activităţilor comunitare şi ale tineretului, ce promovează o înţelegere reciprocă şi colaborare între populaţiile ambelor maluri ale râului Nistru. Astfel de intervenţii ar putea reieşi din iniţiativele anterioare, încununate cu succes, aşa ca taberele de vară pentru tineri şi subvenţiile nerambursabile comunitare, sau/şi să promoveze schimbul de date şi cooperarea între afacerile mici şi medii de pe ambele maluri. Intensificarea interacţiunii între tinerii de pe ambele maluri ale râului ar putea fi la temelia partajării unor valori culturale, civice şi economice comune sau, cel puţin, ar spori toleranţa şi deschiderea pentru dialog ale populaţiilor de pe ambele maluri şi ar diminua posibilitatea unei ostilităţi etnice în viitor. 104 Anexa 8: Sistemele naţionale şi cadrul fiduciar 1. Lacunele din sistemul de management al finanţelor publice din Moldova sunt bine- cunoscute, în proces de implementare fiind un program de mare anvergură de reformare a MFP pentru soluţionarea acestora. Ca rezultat al acestor eforturi a sporit credibilitatea cadrului MFP din Moldova, fapt dovedit prin scorul mai mare atribuit la compartimentul cheltuieli publice şi responsabilitate financiară (PEFA) între anii 2006 şi 2011. Această analiză a evaluat performanţa sistemului de management al finanţelor publice din Moldova şi a servit ca temei pentru discuţiile cu privire la viitoarea îmbunătăţire a managementului finanţelor publice. Evaluarea PEFA a constatat că Moldova dispune de un sistem fiscal şi de management a bugetelor efectiv şi funcţional, ceea ce a permis guvernului să finanţeze şi să execute un buget ce asigură prestarea serviciilor publice populaţiei generale. 2. Graţie suportului oferit de donatori, Guvernul a lansat o serie de reforme pentru consolidarea procedurilor şi instituţiilor şi creşterea calităţii MFP. Printre domeniile prioritare ale reformei se regăsesc: (i) îmbunătăţirea alocării surselor publice prin introducerea practicilor moderne de elaborare a bugetului; (ii) fortificarea disciplinei financiare prin modernizarea sistemului trezorerial şi a procedurilor de formulare şi executare a bugetului; (iii) îmbunătăţirea managementului pasivelor publice pentru minimizarea costului de deservire a datoriilor; (iv) îmbunătăţirea administrării fiscale şi eficientizarea controalelor financiare; (v) eficientizarea managementului finanţelor publice prin introducerea unui sistem informaţional integrat de management al finanţelor; (vi) îmbunătăţirea practicilor de management a investiţiilor publice, şi (vii) armonizarea cadrului juridic fiscal şi bugetar cu standardele Uniunii Europene. După cum a fost constatat de evaluarea PEFA din 2011, efectuată în conformitate cu metodologia PEFA, Moldova avea un clasament destul de bun la capitolul credibilitatea, caracterul exhaustiv şi clasificarea bugetului, operaţiunile trezoreriale (inclusiv, buget, remunerarea muncii şi controlul asupra cheltuielilor), raportarea pe parcursul anului şi accesul public la bugetul guvernamental şi la informaţiile financiare. În colaborare cu Banca Mondială (în contextul iniţiativei BOOST elaborată de Bancă), Moldova a devenit una din puţinele ţări din lume, ce a publicat în Internet datele cu privire la executarea bugetului pe articole de buget pentru toate instituţiile bugetare (până la nivel de instituţie şcolară). Baza de date BOOST, disponibilă pe site-ul Ministerului Finanţelor, reprezintă un instrument analitic util pentru monitorizarea eficienţei şi transparenţei valorificării fondurilor publice. 3. Deşi în anumite domenii s-au atestat progrese, Guvernul continuă să caute soluţii pentru lacunele restante. Domeniile vizate de eforturile ulterioare includ: (i) elaborarea şi executarea bugetului (inclusiv, armonizarea cu standardele UE); (ii) contabilitate şi raportare; (iii) elaborarea unui Sistem Informatic de Management al Finanţelor (SIMF) şi gestionare a numerarului; şi (iv) auditul intern. Prin urmare, în cadrul proiectului MFP al Băncii, Guvernul reformează sistemul de contabilitate şi raportare pentru sectorul public. Este în proces de elaborare o nouă clasificare bugetară integrată şi un nou plan de conturi pe baza standardelor GFS2001, ce vor fi lansate odată cu noul SIMF. Se anticipează pe termen mediu că Guvernul va păstra contabilitatea pe bază de numerar pentru trezorerie şi contabilitatea modificată pe bază de numerar pentru instituţiile bugetare. Noul SIMF va permite Guvernului să elaboreze rapoarte financiare consolidate, indicând situaţia financiară a Guvernului şi nu doar rapoarte cu privire la executarea bugetului. 4. Au fost întreprinşi paşi importanţi în vederea dezvoltării unei Instituţii Sup reme de Audit moderne. Curtea de Conturi (CC), cu susţinerea oferită de partenerii de dezvoltare, a 105 realizat progrese considerabile în implementarea planului său strategic de dezvoltare şi în prezent este la o etapă avansată a transformării sale într-o entitate de audit extern, ce se foloseşte de standardele de audit internaţionale. CC a iniţiat activităţi de audit al performanţei, pe care continuă să le elaboreze. 5. Reforma achiziţiilor este în derulare. Amendamentele efectuate la legea achiziţiilor a armonizat cadrul legislativ din Moldova la bunele practici internaţionale, asigurând o bază robustă pentru sistemul achiziţiilor publice, însă mai există carenţe în cadrul juridic. Principala provocare este lipsa actelor normative şi prevederile instituţionale precare pentru mecanismul de analiză a reclamaţiilor. Agenda reformelor în achiziţiile publice se conduce de următoarele priorităţi: (i) implementarea e-achiziţiilor; (ii) armonizarea legislaţiei naţionale la prevederile acordurilor UE şi OMC privind achiziţiile publice; (iii) simplificarea sistemului de achiziţii publice, sporirea transparenţei şi eficientizarea procedurilor de achiziţii publice; (iv) creşterea responsabilităţii persoanelor implicate în realizarea procedurilor de achiziţii publice. Pentru abordarea acestor priorităţi, Banca Mondială a oferit un grant mic în scopul creşterii transparenţei şi eficienţei sistemului de achiziţii publice, cu accent pe elaborarea şi extinderea folosirii instrumentelor electronice pentru achiziţii publice şi creşterea competenţelor în domeniul achiziţiilor. 6. Au fost deja mobilizate o serie de instrumente existente prin intermediul unor eforturi coordonate ale mai multor donatori, care continuă să sprijine agenda crucială a Statului în domeniul MFP. 106 Anexa 9: Analiza sistemului statistic naţional 1. În structura sistemului statistic naţional (SSN) din Moldova oficial intră Biroul Naţional de Statistică (BNS) cu subdiviziunile sale teritoriale, Banca Naţională a Moldovei şi direcţiile de statistică ale agenţiilor publice centrale şi locale1. BNS, care furnizează majoritatea datelor statistice oficiale, deţine un rol coordonator asupra altor segmente ale SSN. 2. În linii generale, SSN dispune de capacităţi adecvate, f apt dovedit într-o serie de evaluări internaţionale independente. În 2012, Moldova a obţinut un scor de 91 puncte la indicatorul folosit de Banca Mondială pentru cuantificarea capacităţilor statistice din ţările în curs de dezvoltare. Indicatorul2 se bazează pe un cadru diagnostic, axat pe 3 dimensiuni: metodologia statistică; sursa datelor; periodicitatea şi prezentarea oportună a datelor. Pentru fiecare ţară este calculat un scor combinat pentru fiecare dimensiune în parte şi un scor total conjugat pentru toate cele trei dimensiuni, de la 0 la 100. Cu cât e mai mare punctajul, cu atât sunt mai mari capacităţile. O evaluare recentă de către Eurostat elucidează că Legea cu privire la Statistica Oficială (LSO) se conformează, în mare parte, Principiilor Fundamentale pentru Statistica Oficială ale Naţiunilor Unite, Codul de Practici pentru Statistica Europeană, la fel ca şi Compendiului Cerinţelor Statistice al Eurostat. La evaluarea implementării, Eurostat a mai conchis că principiile de independenţă, obiectivitate şi imparţialitate profesională, la fel ca şi şi confidenţialitatea datelor statistice, sunt, în linii generale, respectate. 3. De regulă, SNN permite monitorizarea implementării Strategiei Naţionale de Dezvoltare şi ar putea sprijini gestionarea bazată pe dovezi. Începând cu anul 2000, anual erau publicaţi 40 de indicatori aferenţi ODM. De asemenea, BNS face publică informaţia (inclusiv, pe site-ul său) potrivit unui calendar cu privire la un spectru larg de indicatori economici şi sociali. Ediţia din 2011 a Anuarului Statistic din Moldova, disponibil online, la fel ca şi ediţiile precedente începând cu anul 2002, include peste 500 de tabele şi grafice. În 2006 Moldova s-a abonat la standardul de diseminare a datelor speciale (SDDS) al Fondului Monetar Internaţional – la acel moment, doar a şasea ţară ce a trecut de la participarea în sistemul de diseminare a datelor generale (SDDG) la abonamentul SDDS – un indiciu al angajamentului asumat de ţară faţă de îmbunătăţirea colectării şi diseminării datelor3. 4. SNN se achită bine de sarcina sa de raportare pe dimensiunile de gen ale realizărilor socio-economice. BNS prezintă majoritatea datelor statistice demografice, economice şi sociale dezagregate pe sexe. Mai mult ca atât, acesta recunoaşte că aspectele de gen ţin în primul rând de grupurile socio-demografice şi de locul / rolul femeilor şi bărbaţilor în societate. De aceea, BNS depune toate eforturile ca să se asigure că “toate datele statistice (atât cele aferente indivizilor, cât şi cele ce nu sunt direct legate de indivizi) să fie colectate, compilate şi analizate, luând în considerare factorii de gen, ce afectează femeile şi bărbaţii în mod diferit”4. 5. În timp ce SSN din Moldova are multe avantaje, există o serie de domenii ce necesită îmbunătăţirea situaţiei, inclusiv valabilitatea datelor populaţionale, conformitatea cu standardele internaţionale şi acoperirea naţională. Există probleme majore cu datele populaţionale din cauza calităţii precare a ultimului recensământ efectuat în 2004 şi lipsa unor 1 Articolul 7 al Legii cu privire la statistica oficială (nr.412-XV), decembrie 2004; 2 Banca Mondială, iulie 2012, Consiliul cu privire la capacităţile statistice (BBSC); 3 SDDS determină 4 dimensiuni ale diseminării datelor — acoperirea, periodicitatea şi caracterul oportun al datelor; accesul pentru public; integritatea datelor diseminate; şi calitatea datelor diseminate; 4 http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Gender/Gen_Guide_2008.pdf 107 date veridice cu privire la migraţiune. Recensământul din 2004 a supraestimat mărimea populaţiei, luându-i în calcul în calitate de locuitori ai Moldovei şi pe acei cetăţeni, ce s-au aflat peste hotarele ţării mai mult de un an – o abate clară de la standardele internaţionale. În mod notoriu, datele cu privire la migraţie nu inspiră nici ele încredere, iar estimările migranţilor permanenţi şi temporari variază de la câteva sute de mii până la circa un milion. Statisticile cu privire la populaţie şi migraţiune sunt doar câteva domenii, în care standardele internaţionale fie nu sunt respectate deloc, fie sunt folosite standarde depăşite (statistica privind conturile naţionale şi finanţele guvernului5). În cele din urmă, SSN din Moldova nu cuprinde regiunea transnistreană, care – în afară de problema reprezentativităţii – agravează şi mai mult dimensiunile de calitate ale unui spectru vast de indicatori (comerţ, migraţiune etc.) 6. Măsurarea sărăciei este un alt domeniu, în care BNS ar putea obţine o îmbunătăţire în viitor. BNS publică anual date cu privire la sărăcie. Pentru estimarea sărăciei, BNS foloseşte pragurile naţionale de sărăcie, reieşind din coşul alimentar (pe baza consumului minim de calorii, ce defineşte sărăcia extremă) şi pragul absolut al sărăciei, care adaugă la coşul alimentar unele articolele elementare nealimentare. O problemă majoră aferentă estimărilor sărăciei este proporţia mare a respondenţilor ce au refuzat să răspundă (peste 40 la sută). Nu este clar ce determină rata înaltă de refuz al răspunsului, însă nu se poate exclude şi cauza că acestea sunt condiţionate de cadrul de eşantionare din cauza calităţii precare a datelor populaţionale. Mai mult ca atât, pe parcursul anilor BNS a revizuit metodologia de eşantionare şi chestionarul, ceea ce s-a soldat cu apariţia problemelor de compatibilitate a datelor. Cele mai recente modificări efectuate în Studiul bugetelor gospodăriilor casnice din 2006 au determinat o descreştere vădită a ratei sărăciei extreme din 2005 până în 2006 (4,5 la sută comparativ cu 16,1 la sută). În Memorandumul Economic al Ţărilor din 20116, tehnicile de comparabilitate au constatat că rata totală a sărăciei nu s-a schimbat mult din 2005 până în 2006, însă sărăcia extremă s-ar putea să fi crescut în 2006. Pe de altă parte, aparent nu există probleme de comparabilitate a datelor cu privire la sărăcie din 2006 încoace. 7. BNS are o imagine de ansamblu pozitivă în rândul utilizatorilor d in Moldova, iar folosirea mai eficientă a mecanismelor de consultare, stipulate în LSO, va contribui la creşterea calităţii statisticii, concomitent consolidând imaginea BNS. Pe site-ul BNS sunt postate două sondaje de opinie, ce descriu aprecierea, în general pozitivă, a BNS din partea publicului7. În contextul ROSC 2006, colaboratorii FMI au efectuat un sondaj al utilizatorilor de date macroeconomice şi au constatat că 74 la sută din respondenţi au apreciat calitatea statisticii oficiale din Moldova ca fiind mai bună (14 la sută) sau aceeaşi (63 la sută) comparativ cu alte ţări CSI. Cel de-al doilea sondaj8 este oarecum ambiguu, deoarece doar 35 la sută au răspuns că au încredere în datele BNS, în timp ce alte 16 la sută au încredere în anumite categorii selectate de date. Domeniile cu cel mai mare nivel de scepticism includ condiţiile de viaţă, de muncă şi de angajare în câmpul muncii, populaţie şi comerţul extern. Acest ultim sondaj sugerează că BNS ar putea creşte calitatea datelor şi augmenta nivelul încrederii, angajându-se într-un dialog mai bun cu utilizatorii de date. Într-adevăr, LSO a instituit un Consiliu Statistic9 în calitate de organ consultativ, al cărui rol constă în “elaborarea şi promovarea statisticii oficiale, asigurarea 5 Conturile naţionale se bazează pe CNS 1993 şi pe manualul FMI privind statistica finanţelor din 1986; 6 Moldova după criza globală: promovarea competitivităţii şi creşterea mutuală, raportul nr.55185-MD, 4 aprilie 2011, Banca Mondială; 7 http://www.statistica.md/pageview.php?l=en&idc=399& 8 Asociaţia Naţională pentru Dezvoltare Rurală (OIKOS), 2008 “Sondajul de opinie publică privind gradul de satisfacţie a utilizatorilor cu date statistice ale Biroului Naţional de Statistică”, raport final; 9 Articolul 12 al LSO; 108 caracterului obiectiv, transparent şi ştiinţific al metodologiei, indicatorilor şi clasificării”. Deşi membrii neoficiali sunt în minoritate, Consiliul Statistic are o reprezentare largă10. Regretabil, Consiliul nu s-a întrunit niciodată din momentul creării şi nu a fost implicat în planurile recente de reformă ale BNS. 8. Moldova întreprinde o serie de măsuri pentru remedierea carenţelor din SSN . Se preconizează efectuarea următorului recensământ al populaţiei în 2014, iar în aprilie 2013 va fi organizat un sondaj pilot pentru testarea cadrului de eşantionare şi a chestionarului. BNS a beneficiat de asistenţă tehnică din partea UNFPA, ceea ce va permite efectuarea acestui recensământ în conformitate cu standardele internaţionale. BNS a elaborat, de asemenea, un Plan Strategic de Dezvoltare, PSD (2012-2014), în care una din priorităţile pe termen mediu este armonizarea cu acquis communautaire al UE în domeniul statisticii (care va aborda alinierea necesară la standardele internaţionale). Totuşi, PSD nu a fost încă aprobat de Guvern. În timp ce realizarea unor progrese în acoperirea regiunii transnistrene va depinde de agenda de reintegrare mai vastă, BNS ar putea întreprinde anumiţi paşi concreţi şi imediaţi în vederea actualizării PSD , în strânsă coordonare cu Consiliul Statistic, activitatea căruia trebuie să fie resuscitată şi în vederea obţinerii aprobării şi finanţării PSD din partea Guvernului. 9. Partenerii externi au oferit un suport robust Biroului Naţional de Statistică şi în elaborarea SSN. În rândul partenerilor bilaterali se regăsesc Franţa, Norvegia, România, Suedia şi Turcia. În particular, Guvernul Suediei a finanţat cea mai mare parte a primului recensământ agricol din perioada post-independenţă din 2010. Pe lângă Banca Mondială, printre partenerii multilaterali se numără FMI, agenţii ONU – în particular, în aspectele de gen, dar şi în acoperirea indicatorilor sociali din regiunea transnistreană – şi Eurostat. 10. Banca Mondială va continua să sprijine SNN pe toată durata implementării actualei Strategii de Parteneriat cu Ţara (SPT). Operaţiunile în curs de derulare din sectoarele finanţelor, sănătăţii, educaţiei şi protecţiei sociale sunt menite să ajute Moldova să înfiinţeze Sisteme Informatice de Management moderne şi eficiente. Prin intermediul proiectului e- transformarea guvernării, Banca Mondială sprijină, de asemenea, programul date deschise din Moldova. Pe durata implementării SPT, Banca Mondială va apela la activităţile sale preconizate pentru evaluarea sărăciei şi activităţile din Transnistria pentru a contribui la consolidarea capacităţilor BNS. BNS a solicitat, de asemenea, acces la Fondul Fiduciar ECASTAT în sprijinul implementării planului său de dezvoltare, iar Banca Mondială va examina posibilitate satisfacerii acestei cereri, ceea ce va ajuta BNS în pregătirea către recensământul populaţiei, consolidarea capacităţilor în materie de statistică de gen, analiticii sărăciei şi fortificării cadrului instituţional prin resuscitarea Consiliului Statistic. Bibliografie Jean-Michel Durr, 2011 "In-depth Assessment of Population Statistics of the Republic of Moldova and its adherence to the EU Statistical Requirements Compendium". Joint UN Project "Strengthening the National Statistical System of the Republic of Moldova. 10 În componenţa Consiliului pentru Statistică se regăsesc trei reprezentanţi ai organului statistic central, un reprezentant al Academiei de Ştiinţe din Moldova, un reprezentant al Băncii Naţionale a Moldovei, 5 reprezentanţi ai entităţilor specializate ale autorităţilor administraţiei publice centrale, un reprezentant al instituţiei de învăţământ superior de specialitate, un reprezentant al sindicatelor, un reprezentant al mijloacelor de comunicare în masă, un reprezentant al patronatelor şi un reprezentant al sectorului afacerilor; 109 Willem de Vries, 2007, "Global Assessment of the National Statistical System". EU IMF, 2006, "Report on the Observance of Standards and Codes" V. Herrmann, C. Junker, B. Kaminskiene, G. Kopsch, J. Schachter, 2012, "Adapted Global Assessment of the National Statistical System of Moldova", EUROSTAT Partnerships In Statistics for the 21st Century (PARIS21), 2003 " Improved Statistical Support for Monitoring Development Goals: Moldova Country Case Study". By Neil Fantom, Senior Statistician, World Bank (Team Leader); Lynn MacDonald, Adviser, Poverty Group, United Nations Development Programme (UNDP); Angela Me, Chief, Social and Demographic Statistics, United Nations Economic Commission for Europe (UNECE); José Cervera-Ferri, Consultant for the European Commission (EC). National Bureau of Statistics, 2011 "Program of strategic development of National Bureau of Statistics for 2012 – 2014" National Association for Rural Development (OIKOS), 2008 "Public opinion poll concerning data user's satisfaction with available statistical data for the National Bureau of Statistics" 110 Anexa 10: Consultările cu actorii implicaţi în SAT şi constatările sondajului de opinie al clientelei Raț ionament ș i abordare 1. Echipa de ț ară a Băncii Mondiale din Republica Moldova a iniţiat un proces consultativ exhaustiv ca parte integrantă a procedurii de pregătire a noii Strategii de Parteneriat cu Republica Moldova pentru anul fiscal 2014-2017. Aceste consultaţii şi-au propus drept scop identificarea opiniilor şi recomandărilor formulate de principalii actori guvernamentali şi neguvernamentali şi inventarierea opiniilor actorilor vis-à-vis de asistenţa oferită ţării de către Banca Mondială. 2. Un proces consultativ în doi timpi a fost lansat în iulie 2012 şi finalizat în ianuarie 2013. La prima etapă, a fost efectuat exerciţiul Sondajul Opiniei Ţării (SOŢ). Etapa a doua (mijlocul lunii noiembrie 2012 – începutul lunii ianuarie 2013) a implicat o serie de consultaţii tête-à-tête cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, parlamentarii, partidele politice, comunitatea partenerilor de dezvoltare, organizaţiile neguvernamentale, asociaţiile profesionale, întreprinderile din sectorul privat, mediul academic, studenţii, laboratoarele de idei şi o serie de grupuri sectoriale majore de actori implicaţi din domeniile educaţiei, protecţiei sociale, pensiilor, sănătăţii, TIC, agriculturii, mediului ambiant şi schimbărilor climatice, sectoarelor privat, financiar şi bancar, la fel ca şi cu tineretul. Consultaţiile individuale au fost completate de o procedură de consultare online, care a implicat crearea unor pagini dedicate în reţeaua Internet în limbile engleză şi română, furnizând informaţii cu privire la priorităţile sugerate pentru SPT şi oferindu-le vizitatorilor site-ului oportunitatea comentării pe marginea acestora. 3. Procedura de consultare a SPT a fost un efort de echipă, cu implicarea colegilor din alte sectoare, personalului naţional şi de la cartierul general al BM, în tentativa de elucidare a opiniilor, experienţei şi consultaţiilor unui spectru extrem de vast de actori din Moldova implicaţi în elaborarea noii SPT. Consultaţiile generale au oferit oportunitatea adresării şi implicării unei audienţe diverse, acoperind o gamă mai mare de sugestii şi opinii cu privire la activitatea intersectorială a Băncii şi modalităţile în care aceasta îşi poate valorifica mai eficient mandatul. Consultările sectoriale dedicate au asigurat platforma pentru pătrunderea în problemele specifice sectoarelor şi fiind moderate de personalul din sector, s-au dovedit a fi utile pentru obţinerea unui set mai axat şi mai orientat de îndrumări şi recomandări. Sondajul Opiniei Clientelei (SOC) 4. SOC a colectat opiniile cu privire la rolul Băncii, eficacitatea acesteia în ţară şi rolul său în parcursul ulterior. Sondajul a mai obţinut, de asemenea, informaţii cu privire la percepţiile actorilor din Moldova vis-à-vis de rezultatele, portofoliul de competenţe şi eforturile de informare / comunicare ale Băncii Mondiale. Între lunile iulie şi august 2012, 303 (rata de răspuns – 80 la sută) actori au opinat despre asistenţa, pe care Banca o oferă ţării. Participanţii la sondaj au fost selectaţi din rândul instituţiilor administraţiei publice centrale; agenţiei de implementare; consultanţilor / contractanţilor ce activează în cadrul proiectelor / programelor finanţate de Banca Mondială; unităţilor de management al proiectului (UMP) ce supraveghează implementarea proiectului; funcţionarilor publici locali sau al colaboratorilor; agenţiilor bilaterale sau multilaterale; organizaţiilor sectorului privat; băncilor din sectorul financiar / privat; ONG-urilor, inclusiv din rândul organizaţiilor comunitare (OC); mijloacelor de 111 comunicare în masă; instituţiilor guvernamentale independente; sindicatelor; mediului academic / instituţiilor de cercetări ştiinţifice / laboratoarelor de idei şi al ramurii judiciare. Respondenţilor li s-a solicitat să comenteze pe marginea problemelor de ordin general, cu care se confruntă Moldova; atitudinile lor generale faţă de Banca Mondială; eficacitatea şi rezultatele Băncii; competenţele Băncii; conlucrarea cu Banca; viitorul rol al Băncii în Moldova; la fel ca şi comunicarea cu Banca şi partajarea datelor în Moldova. Caseta de mai jos prezintă rezumatul principalelor constatări. PRINCIPALELE CONSTATĂRI ALE S.O.C. În majoritatea lor covârşitoare, actorii au desemnat creşterea ca fiind prioritatea de dezvoltare cea mai importantă din Moldova. În acelaşi timp, respondenţii au indicat clar pe tot parcursul sondajului că guvernarea şi combaterea corupţiei sunt de o importanţă majoră şi că îmbunătăţirea situaţiei în acest domeniu este crucială pentru o creştere economică durabilă. Actorii au declarat că implicarea Băncii în cele mai importante domenii de dezvoltare, inclusiv guvernare, combaterea corupţiei şi creşterea economică, ar aduce un plus de valoare. Mai mult ca atât, un sfert din respondenţi vedeau, de asemenea, rolul principal al Băncii în domeniul agriculturii. Rezultatele sondajului demonstrează relevanţa Băncii în republică, potrivit opiniilor respondenţilor, şi îmbunătăţirea scorului atribuit sprijinului din partea Băncii al strategiilor realiste ale ţării începând cu anul fiscal 2008. Cel mai mare avantaj al Băncii în teren îl constituie modul în care colaborează cu clienţii guvernamentali şi relaţiile pe care le-a întreţinut. Banca are un clasament fruntaş în aşa domenii, ca lealitatea şi onestitatea (îmbunătăţit începând cu AF08), accesibilitatea personalului (îmbunătăţit începând cu AF08), ducerea la bun sfârşit a celor începute, colaborarea cu Guvernul şi chiar şi colaborarea cu grupurile extraguvernamentale. În plus, respondenţii au apreciat cu un scor înalt modalitatea în care Banca activează din punct de vedere al condiţiilor pe care le impune, operativităţii disbursării fondurilor şi monitorizării / evaluării. Rezultatele SOC elucidează că percepţiile cu privire la eficacitatea Băncii diferă între sectoare . În anumite domenii percepţiile s-au îmbunătăţit (doar o parte sunt comparabile cu AF08 din cauza includerii sau formulării întrebărilor), inclusiv în agricultură, sănătate, egalitatea sexelor, educaţie, reforma sectorului public şi schimbările climatice. Activitatea desfăşurată de Bancă în domeniile guvernării, combaterii corupţiei, legislaţiei şi justiţiei a fost evaluată de toţi intervievaţii cu cel mai mic scor al eficacităţii , fiind urmate de activitatea Băncii în domeniile creării locurilor de muncă şi angajării în câmpul muncii . Majoritatea respondenţilor au opinat că cea mai mare valoare a Băncii în republică ţine de sursele sale financiare, după care urmează asistenţa tehnică. În confirmarea acestor constatări, respondenţii au relatat că cel mai efectiv instrument din Moldova este împrumutul investiţional al Băncii, urmat de asistenţa tehnică şi creşterea competenţelor. Opiniile cu privire la împrumuturile bazate pe politici sunt mult mai puţin pozitive. Privind în perspectivă, respondenţii au remarcat că reducerea complexităţii împrumuturilor sale şi creşterea calităţii experţilor săi în teren ar contribui cel mai mult la îmbunătăţirea activităţii Băncii în Moldova. Unii respondenţi au opinat că Banca ar trebui să asigure ţara cu produse financiare mai inovatoare. În cele din urmă, sondajul denotă că cu cât este mai strânsă implicarea actorilor în activitatea Băncii (în contrast cu identificarea sa doar în calitate de observatori), cu atât este mai pozitivă percepţia acestora despre fiecare indicator evaluat în sondaj. Aceasta susţine eforturile continue şi strategice de implicare a principalilor actori în vederea asigurării unei colaborări şi a unor parteneriate productive şi efective, care se soldează cu rezultate de dezvoltare mai efective în teritoriu. Constatările sondajului demonstrează că Banca s-a achitat cu brio de sarcina sa de stabilire a unor relaţii robuste î n Moldova, dar ar putea fi util de examinat mai detaliat şi de reflectat asupra rezultatelor specifice din teritoriu. 112 Consultările individuale şi online cu actorii implicaţi 5. Biroul Băncii Mondiale din Moldova a purtat consultări individuale cu un eşantion reprezentativ de actori, începând cu mijlocul lunii noiembrie 2012 şi până la începutul lunii ianuarie 2013. Printre actori s-au regăsit autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, mediul academic, studenţi, laboratoarele de idei, ONG, entităţi din sectorul privat, comunitatea donatorilor, parlamentari şi partidele politice. Un accent special a fost pus pe implicarea actorilor din regiuni, în total fiind organizate 5 consultări în diverse părţi ale republicii în scopul asigurării unei acoperiri geografice adecvate (Bălţi, Cahul, Comrat, Orhei şi Ungheni). Mai mult ca atât, au fost organizate consultări sectoriale dedicate sectoarelor educaţiei, protecţiei sociale, pensiilor şi sănătăţii, TIC, agriculturii, mediului ambiant / schimbărilor climatice, privat, financiar şi bancar, la fel ca şi tinerilor, pentru a cuprinde maxim posibil recomandările şi sugestiile specifice sectorului. 6. Circa 500 persoane au participat la consultările individuale. Printre acestea s-au regăsit profesioniştii de toate vârstele, la fel ca şi studenţii din trei localităţi (universităţile din Comrat şi Bălţi şi Academia de Studii Economice din Moldova de la Chişinău). Au fost reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale, inclusiv şefii oficiilor teritoriale de ocupare a forţei de muncă, primarii şi viceprimarii oraşelor, consilierii primăriilor, şefii şi personalul executiv al direcţiilor orăşeneşti / raionale responsabili de serviciile publice (educaţie, protecţia socială, sănătate, etc.) La evenimentele de consultare au mai participat ONG-urile de la nivel local sau naţional, inclusiv membrii Consiliului Naţional pentru Participare. Consultările sectoriale au implicat principalii experţi şi decidenţi din sectoare, agenţia implementatoare şi personalul proiectului, la fel ca şi experţii din sectorul neguvernamental. SPT a fost consultată cu toate partidele politice majore, în prezent fiind organizată o prezentare separată în faţa membrilor Comisiei Permanente Economie, Buget şi Finanţe. 7. Eforturile de consultare online au inclus crearea unor pagini dedicate în reţeaua Internet în limbile română şi engleză pe site-ul Băncii Mondiale din Moldova, prezentând informaţii despre Banca Mondială, activităţile curente şi precedente, priorităţile sugerate pentru noua SPT. Paginile au fost accesate de 193 vizitatori. 8. Aceste consultări au identificat următoarele domenii de importanţă majoră: dezvoltarea sectorului privat, accesul la finanţe şi investiţiile străine directe; discordanţa dintre competenţe, reforma pieţei muncii şi crearea locurilor de muncă; eficienţa şi relevanţa educaţiei; angajarea în câmpul muncii şi dezvoltarea rurală; eficienţa şi securitatea energetică; practicile curate şi prietenoase mediului; competitivitatea agricolă; sănătatea, protecţia socială şi vulnerabilităţile asociate; folosirea transparentă şi monitorizarea banilor publici; reintegrarea ţării şi altele. 9. Principalele sugestii şi recomandări privind funcţionarea grupului BM pot fi rezumate, însă nu se reduc doar la următoarele: i) sporirea responsabilităţii şi fortificarea instrumentelor de monitorizare; ii) asigurarea dreptului de proprietate şi participarea publică în promovarea şi implementarea programului de reforme; iii) valorificarea avantajelor sale analitice în calitate de platformă pentru viitoarele reforme în sectoarele menţionate anterior; iv) intensificarea eforturilor pe plan de guvernare; v) continuarea asigurării suportului pentru consolidarea instituţională şi creşterea competenţelor; vi) dezvoltarea parteneriatelor cu alţi actori de dezvoltare pentru maximizarea impactului. 113 Anexa 11: Sinteza fondurilor fiduciare principale în Moldova 1. Fondurile fiduciare sunt integrate în strategia GBM ș i susț in reforme instituț ionale importante ș i implementarea proiectelor. În timpul perioadei SPT, portofoliul FF a scăzut considerabil în dimensiuni, de la 84.9 milioane dolari SUA în ianuarie 2009 până la aproximativ 40 de milioane de dolari SUA în iulie 2013, devenind mai puț in fragmentat ș i consolidat, mai concentrat ș i complementar creditării GBM ș i programului AAC, cu o antecedenț ă de implementare în mare măsură satisfăcătoare. Acesta este un rezultat al eforturilor GBM spre o abordare mai programatică în mobilizarea resurselor FF ș i consolidarea acestora, în scopul de a reduce costurile de administrare ș i fragmentarea. Conform unei analize a CFPTO privind integrarea FF în produsele SPT din ianuarie 2010, SPT AF09-12 pentru Moldova a construit o legătură bună între rezultatel FF ș i programul de ț ară, îmbunătăț ind considerabil acoperirea FF prin mai multe rezultate cuantificabile ș i consolidarea portofoliului general. 2. Fondurile fiduciare din portofoliu asigură cofinanț are pentru operaț iunile AID, finanț ează operaț iuni de carbon ș i oferă alte forme de sprijin, inclusiv pentru AAC. Cele mai mari FF din portofoliul curent includ: Fondul fiduciar multi-donator pentru Reforma administraț iei publice de 11,4 milioane dolari SUA (recent extins până la 31 decembrie 2013), Parteneriatul global pentru educaț ie în învăț ământul preș colar de 4,4 milioane dolari SUA ș i cofinanț area FGM de 4,4 milioane dolari SUA pentru Proiectul competitivitatea în agricultură finanț at de AID. Recent a fost finalizat cel mai mare grant care a existat vreodată în porotofoliul FF al Moldovei în sumă de 16,6 milioane dolari SUA pentru dezvoltare regională ș i protecț ie socială, finanț at de CE, care a fost multidimensional, fiind complementar mai multor operaț iuni în curs de desfăș urare, finanț ate de AID. 3. Accentul puternic pe parteneriate cu alț i donatori s-a dovedit a fi eficient în mobilizarea cofinanț ării substanț iale pentru reforme. Proiectul investiț ii ș i servicii rurale ș i Proiectul Fondul de Investiț ii Sociale din Moldova au atras sprijinul altor donatori (DFID, CE, FGM, KFW, Olanda, Suedia, Elveț ia, UNICEF ș i USAID), cu finanț are suplimentară de 24 milioane dolari SUA ș i, respectiv, 36,4 milioane dolari SUA. Partenerii de dezvoltare (DFID, Olanda ș i Suedia) au identificat Banca Mondială în scopul administrării fondului fiduciar multi- donator pentru reforma administraț iei publice centrale ș i a sprijinului pentru Instituț ia Supremă de Audit. Aceș ti parteneri au oferit, de asemenea, 5,5 milioane dolari SUA pentru Proiectul managementul finanț elor publice în derulare (8,5 milioane dolari SUA credit AID, recent extins până la 31 decembrie, 2013) 4. Suplimentar complementarităț ii cu portofoliul de creditare, FF au avut un rol esenț ial în consolidarea programului AAC ș i consolidarea capacităț ilor. Asistenț ă tehnică ș i sprijin sectorial au fost oferite în agricultură, educaț ie, e-transformare, sectorul financiar ș i privat, ș i energie. În raport cu cel din urmă, o gamă largă de activităț i finanț ate din fonduri fiduciare au oferit sprijin pentru restructurarea încălzirii municipale ș i vor sta la baza Proiectului iminent de încălzire municipală, planificat pentru AF14. În sectorul financiar, o serie de FF au contribuit la întărirea capacităț ii instituț ionale a Comisiei Naț ionale a Pieț ei Financiare ș i îmbunătăț uirea sistemului de reglementare în sectorul financiar, în conformitate cu bunele practici internaț ionale. FF au oferit, de asemenea, asistenț ă continuă sectorului privat în reforma cadrului de reglementare ș i a mediului de afaceri, facilitarea accesului la finanț are ș i implementarea activităț ilor specifice pentru a ajuta la îmbunătăț irea competitivităț ii companiilor din Moldova. 114 Începând cu anul 1994, FGM a investit aproximativ 25 milioane dolari SUA în 15 proiecte naț ionale, dintre care nouă au fost implementate de către Banca Mondială. Evaluarea portofoliului FGM în ț ară (1994-2009) a concluzionat că sprijinul FGM a fost relevant pentru priorităț ile naț ionale, convenț iile internaț ionale ș i mandatul FGM. Intervenț ia privind poluanț ii organici persistenț i a fost de o importanț ă strategică, în timp ce sprijinul FGM pentru biodiversitate a avut un rol esenț ial în susț inerea Republicii Moldova în vederea realizării obligaț iunilor sale. Evaluarea a constatat că pregătirea proiectelor ș i procesul de aprobare în Republica Moldova au fost relativ eficiente în comparaț ie cu alte ț ări. Cu toate acestea, evaluarea a constatat, de asemenea, că lipsa de coordonare ș i a unei strategii clare în ceea ce priveș te sprijinul FGM au afectat sentimentul de apartenenț ă. Evaluarea a recomandat ca FGM să introducă un program de granturi mici în Moldova ș i ca proiectele FGM să abordeze degradarea terenurilor ș i problemele de adaptare la schimbările climatice. Lista detaliată a FF principale conform pilonilor ș i temelor SPT este oferită în continuare. 115 ( Figures in thousands of USD ) Grant Net Grant Program Trust Fund # Trust Fund Name Closing Project Name Fund Usage Exec. By Amount Source Date Pillar I. Increasing Competitiveness TF011492 Moldova Investment C limate Reform Project 1,556.0 IFC 12/31/2014 TA & Advisory Services Bank Moldova: #10151 Improving Access to C redit through TF011523 Secured Transactions Reform 280.7 FIRST 10/31/2013 Moldova #10151 Improv Access to C redit Bank TF012145 Moldova Agriculture C ompetitiveness Project 4,435.5 GEFIA 6/30/2017 AGRIC ULTURE C OMPETITIVENESS PROJ. (GEF) Recipient TF014647 Resource Efficency For SMEs 150.0 IFC 2/29/2016 REF for SMEs TA & Advisory Services Bank Pillar II. Enhancing Human Capital and Minimizing Social Risks TF011810 Moldova - Global Partnership For Education Grant 4,400.0 EFAFTI 10/29/2014 EFA- FTI - 3 Recipient SSKE between Moldova and Romania: Sharing Experience TF014285 on School Graduation Examinations 49.9 SOUTH 2/20/2014 EDUC ATION REFORM Bank IDF Grant for Strategic Planning of Health Information TF012263 Management Reform Project 278.0 IDF 7/30/2015 IDF-HEALTH MIS TA & Advisory Services Recipient Projects w/o any Bank cof TF093407 C OMMUNITY PARTIC IPATION IN POST-C ONFLIC T REGIONS 1,950.0 JSDF 9/17/2013 SIF 2 (eg: C DC F) Recipient TF098414 Moldova Food Security AAA 320.0 GFC RP 6/30/2014 MD Food Security Notes Bank Pillar III. Promoting a Green, Clean and Resilient Moldova C OMMUNITY SUPPORT PROGRAM FOR SUSTAINABLE AND INTEGRATED FOREST MANAGEMENT AND C ARBON TF093088 SEQUESTRATION THROUGH FORESTATIO N. 975.9 PHRD 4/2/2014 Moldova C ommunity Forestry Project TA & Advisory Services Recipient TF056111 C DC F - MOLDOVA BIOMASS HEATING ERPA 1,047.1 C ARBON 7/15/2016 BIOMASS HEAT IN RUR C OMM (C DC F) C arbon Financing Recipient TF056815 BC F - MOLDOVA SOIL C ONSERVATION ERPA 2,478.0 C ARBON 12/31/2015 SOIL C ONS. FOLLW UP C arbon Financing Recipient TF094358 MOLDOVA C OMMUNITY FORESTRY PROJEC T 2,612.5 C ARBON 12/31/2018 Moldova C ommunity Forestry Project C arbon Financing Recipient GFDRR: Moldova Disaster and C limate Risk management TF097543 C apacity Building 100.0 GFDRR 9/30/2014 DISASTER & C LIMATE RISK MGT TA & Advisory Services Bank MOLDOVA ESREI TF: SUPERVISION OF REC IPIENT TF099088 AC TIVITIES 220.1 FS-7SD 6/25/2014 Moldova: Sida TF on Energy Reform and EE TA & Advisory Services Bank MOLDOVA ESREI TF C OMPONENT 2 & 3: DH Investment TF099139 Study and Energy Supply Optimization Strategy 2,273.0 FS-7SD 12/25/2014 Moldova: Sida TF on Energy Reform and EE TA & Advisory Services Recipient TF099493 Moldova Soil C onservation Project 2,961.4 C ARBON 12/31/2013 SOIL C ONS. FOLLW UP C arbon Financing Recipient TF099602 Biogas Generation from Animal Manure Pilot Project 980.0 GEFIA 6/30/2014 BIOGAS GENERATION FROM ANIMAL MANURE TA & Advisory Services Recipient Governance as a cross-cutting theme MDTF TEC HNIC AL ASSISTANC E SUPPORT TO PUBLIC TF056601 ADMINISTRATION REFORM OF MOLDOVA 11,450.0 FS-7PE 12/31/2013 MDTF FOR PUBLIC ADMIN REFORM TA & Advisory Services Recipient MOLDOVA: Feasibility Study for C loud-Based Shared TF011685 Infrastructure PPP 200.0 PPIAF 11/30/2013 MOLDOVA eTRANSFORMATION TA & Advisory Services Bank TF012004 Strengthening Public Procurement 493.0 IDF 6/27/2015 IDF-PUBLIC PROC UREMENT TA & Advisory Services Recipient Advice on Strengthening Public Investment Management in TF013177 Moldova 200.0 EPFM 4/30/2014 Advice on Strengthening Public Invt. Mgm TA & Advisory Services Bank Total 39,411.0 116 Anexa: Tabel de sinteză a Parametrilor de finanț are a ț ării Data: 28 ianuarie 2005 Parametrii de finanț are a ț ării pentru Moldova expuș i mai jos au fost aprobaț i de Vice Preș edintele Regional pentru Europa ș i Asia Centrală ș i sunt afiș aț i pe site-ul web intern al Băncii. Articol Parametru Observaț ii/Explicaț ii Repartizarea costurilor: Limita Până la 100 Unele proiecte ipot fi finanț ate până la proporț iei de costuri ale procente 100 de procente. Totuș i, în vederea proiectelor individuale, care pot fi asigurării proprietăț ii, un nivel adecvat de finanț ate de Bancă. divizare a costurilor va fi încurajat, în special pentru proiecte cu un conț inut înalt de AT ș i politici ș i în comunităț i de beneficiari în proiecte CDD. Finanț area costurilor recurente: Nu este limită Banca va continua să monitorizeze orice limite care s-ar aplica la suma la nivel de situaț ia fiscală generală ș i cea cu datoria totală a cheltuielilor recurente care ț ară pentru ș i implicaț iile pentru pentru finanț area pot fi finanț ate de Bancă finanț area costurilor recurente. La luarea deciziei de costurilor finanț are a costurilor recurente în recurente proiecte individuale, Banca se va ț ine cont de aspecte de durabilitate la nivel de sector ș i proiect, în special de durabilitate a realizărilor proiectului ș i cheltuieli bugetare viitoare implicite. Finanț area costurilor locale: Da Cerinț ele privin finanț area costurilor Sunt îndeplinite cerinț ele pentru locale sunt îndeplinite. Banca poate finanț area de către Bancă a finanț a costurile locale în orice proporț ii cheltuielilor locale ș i anume: (i) solicitate de proiecte individuale. cerinț ele de finanț are pentru programul de dezvoltare a ț ării să depăș eacă resursele proprii ale sectorului public (e.g. din impozitare ș i alte venituri) ș i împrumuturile interne preconizate; ș i (ii) finanț area doar a cheltuielilor externe nu va permite Băncii să ajute la finanț area proiectelor individuale? Impozite ș i taxe: Există impozite ș i Nu Nu sunt impozite ș i taxe nerezonabile. taxe pe care Banca nu le va finanț a? Banca poate finanț a toate impozitele ș i taxele asociate cu cheltuielile proiectului. La nivel de proiect, Banca va considera dacă impozitele ș i taxele constituie o parte excesiv de mare din costurile proiectelor. 117 Anexa 12: Anexe standard pentru SPT Anexa 1: A2 – Privire de ansamblu asupra Moldovei Moldova at a glance 3/17/13 E uro pe & Lo we r- P O V E R T Y a nd S O C IA L C e nt ra l m iddle - Development diamond* M o ldo v a A s ia inc o m e 2 0 11 P o pulatio n, mid-year (millio ns) 3.6 408 2,533 Lif e expectancy GNI per capita (A tlas metho d, US$ ) 1,980 7,734 1,772 GNI (A tlas metho d, US$ billio ns) 7.1 3,157 4,488 A v e ra ge a nnua l gro wt h, 2 0 0 5 - 11 P o pulatio n (%) -0.2 0.4 1.6 Labo r fo rce (%) -2.4 1.1 1.3 GNI Gross per primary M o s t re c e nt e s t im a t e ( la t e s t ye a r a v a ila ble , 2 0 0 5 - 11) capita enrollment P o verty (% o f po pulatio n belo w natio nal po verty line) 22 .. .. Urban po pulatio n (% o f to tal po pulatio n) 48 65 39 Life expectancy at birth (years) 69 71 66 Infant mo rtality (per 1,000 live births) 14 18 46 Child malnutritio n (% o f children under 5) 3 1 24 Access to improv ed water source A ccess to an impro ved water so urce (% o f po pulatio n) 96 96 87 Literacy (% o f po pulatio n age 1 5+) 99 98 71 Gro ss primary enro llment (% o f scho o l-age po pulatio n) 94 100 104 Moldova M ale 94 100 106 Lower-middle-income group Female 93 100 102 KE Y E C O N O M IC R A T IO S a nd LO N G - T E R M T R E N D S 19 9 1 2001 2 0 10 2 0 11 Economic ratios* GDP (US$ billio ns) 3.1 1.5 5.8 7.0 Gro ss capital fo rmatio n/GDP 29.0 20.0 23.5 24.5 Trade Expo rts o f go o ds and services/GDP 32.4 49.9 39.2 45.0 Gro ss do mestic savings/GDP 27.4 -3.7 -15.8 -16.7 Gro ss natio nal savings/GDP .. 18.3 13.4 11.4 Current acco unt balance/GDP .. -1.7 -10.4 -12.3 Domestic Capital Interest payments/GDP .. 4.8 1.4 1.3 sav ings f ormation To tal debt/GDP .. 120.6 82.9 77.9 To tal debt service/expo rts .. 16.7 1 3.1 12.0 P resent value o f debt/GDP .. .. .. 66.3 P resent value o f debt/expo rts .. .. .. 118.8 Indebtedness 19 9 1- 0 1 2 0 0 1- 11 2 0 10 2 0 11 2 0 11- 15 (average annual gro wth) GDP -6.9 4.8 7.1 6.4 3.3 Moldova GDP per capita -6.7 5.1 7.2 6.5 4.2 Lower-middle-income group Expo rts o f go o ds and services 1.5 9.8 28.6 4.3 7.7 S T R UC T UR E o f t he E C O N O M Y 19 9 1 2001 2 0 10 2 0 11 Growth of capital and GDP (%) (% o f GDP ) 40 A griculture 42.7 26.0 14.5 14.8 20 Industry 33.3 24.1 13.2 13.9 0 M anufacturing .. 18.1 12.7 13.5 06 07 08 09 10 11 -20 Services 23.9 49.9 72.4 71.3 -40 Ho useho ld final co nsumptio n expenditure 57.5 88.6 93.6 96.2 -60 General go v't final co nsumptio n expenditure 15.1 15.1 22.2 20.5 GCF GDP Impo rts o f go o ds and services 34.0 73.5 78.5 86.2 19 9 1- 0 1 2 0 0 1- 11 2 0 10 2 0 11 Growth of exports and imports (%) (average annual gro wth) 40 A griculture -9.5 -0.9 7.3 5.6 30 Industry -11.5 -2.3 10.7 9.3 20 M anufacturing -3.4 -0.1 10.7 9.2 10 Services 0.7 9.9 4.7 5.3 0 -10 06 07 08 09 10 11 Ho useho ld final co nsumptio n expenditure 9.1 6.5 4.7 2.9 -20 General go v't final co nsumptio n expenditure -10.4 3.0 -1.1 -1.3 Gro ss capital fo rmatio n -13.9 6.8 18.1 12.5 Exports Impor ts Impo rts o f go o ds and services 5.8 9.8 19.3 2.5 No te: 2011data are preliminary estimates. This table was pro duced fro m the Develo pment Eco no mics LDB database. * The diamo nds sho w fo ur key indicato rs in the co untry (in bo ld) co mpared with its inco me-gro up average. If data are missing, the diamo nd will be inco mplete. 118 Moldova P R IC E S a nd G O V E R N M E N T F IN A N C E 19 9 0 2000 2009 2 0 10 Inflation (%) D o m e s t ic pric e s 20 (% change) Co nsumer prices .. 31.2 0.0 7.4 15 Implicit GDP deflato r 13.5 27.3 2.2 11.2 10 G o v e rnm e nt f ina nc e 5 (% o f GDP , includes current grants) 0 Current revenue .. 31.9 38.3 37.5 05 06 07 08 09 10 Current budget balance .. -2.8 -2.0 1.4 GDP deflator CPI Overall surplus/deficit .. -2.6 -6.3 -2.5 TRADE 19 9 0 2000 2009 2 0 10 Export and import levels (US$ mill.) (US$ millio ns) To tal expo rts (fo b) .. 477 1,329 1,590 6,000 Live animals and animal pro ducts .. 23 .. 29 5,000 Vegetable pro ducts .. 66 163 387 4,000 M anufactures .. 106 254 398 3,000 To tal impo rts (cif) .. 793 3,273 3,810 Fo o d .. 26 290 455 2,000 Fuel and energy .. 192 718 791 1,000 Capital go o ds .. 97 770 805 0 04 05 06 07 08 09 10 Expo rt price index (2000=100) .. 100 185 210 Impo rt price index (2000=100) .. 100 173 193 Expor ts Imports Terms o f trade (2000=1 00) .. 100 107 109 B A LA N C E o f P A Y M E N T S 19 9 0 2000 2009 2 0 10 Current account balance to GDP (%) (US$ millio ns) Expo rts o f go o ds and services .. 641 1,996 2,280 0 04 05 06 07 08 09 10 Impo rts o f go o ds and services .. 972 3,989 4,580 Reso urce balance .. -331 -1,993 -2,300 -5 Net inco me .. 22 303 471 -10 Net current transfers .. 211 1,151 1,198 Current acco unt balance .. -98 -539 -631 -15 Financing items (net) .. 146 338 925 -20 Changes in net reserves .. -47 201 -294 M emo : Reserves including go ld (US$ millio ns) .. 21 8 2,348 2,754 Co nversio n rate (DEC, lo cal/US$ ) 3.58E-3 12.4 11.1 12.4 E X T E R N A L D E B T a nd R E S O UR C E F LO WS 19 9 0 2000 2009 2 0 10 Composition of 2010 debt (US$ mill.) (US$ millio ns) To tal debt o utstanding and disbursed .. 1,690 3,557 4,615 IB RD .. 191 110 93 A: 93 IDA .. 103 332 386 B: 386 C: 327 To tal debt service .. 150 386 387 G: 1,564 IB RD .. 16 21 19 D: 78 IDA .. 1 6 7 E: 258 Co mpo sitio n o f net reso urce flo ws Official grants 0 37 182 241 Official credito rs .. 25 -6 42 P rivate credito rs .. 82 -25 1 19 Fo reign direct investment (net inflo ws) .. 128 128 194 P o rtfo lio equity (net inflo ws) 0 3 2 6 F: 1,909 Wo rld B ank pro gram Co mmitments .. 10 49 55 Disbursements .. 36 21 64 A - IBRD E - Bilateral P rincipal repayments .. 5 21 22 B - IDA D - Other multilateral F - Private C - IMF G - Short-term Net flo ws .. 31 0 42 Interest payments .. 11 6 4 Net transfers .. 19 -6 38 No te: This table was pro duced fro m the Develo pment Eco no mics LDB database. 3/29/12 119 Anexa 2: B2 – Indicatori selectaț i ai performanț ei ș i gestiunii portofoliului Băncii Din 7/8/2013 Indicator 2010 2011 2012 2013 Portfolio Assessment Number of Projects Under Implementation a 13 11 11 9 Average Implementation Period (years) b 3.9 4.1 4.4 4.4 Percent of Problem Projects by Number a, c 15.4 9.1 18.2 22.2 Percent of Problem Projects by Amount a, c 7.3 16.6 8.7 11.3 Percent of Projects at Risk by Number a, d 15.4 9.1 18.2 22.2 Percent of Projects at Risk by Amount a, d 7.3 16.6 8.7 11.3 Disbursement Ratio (%) e 28.6 40.5 38.3 24.0 Portfolio Management CPPR during the year (yes/no) no no yes no Supervision Resources (total US$) 1320.2 1242.6 1189.6 960.2 Average Supervision (US$/project) 101.6 88.8 99.1 68.6 Memorandum Item Since FY 80 Last Five FYs Proj Eval by OED by Number 27 3 Proj Eval by OED by Amt (US$ millions) 492.6 34.0 % of OED Projects Rated U or HU by Number 15.4 0.0 % of OED Projects Rated U or HU by Amt 16.3 0.0 a. As shown in the Annual Report on Portfolio Performance (except for current FY). b. Average age of projects in the Bank's country portfolio. c. Percent of projects rated U or HU on development objectives (DO) and/or implementation progress (IP). d. As defined under the Portfolio Improvement Program. e. Ratio of disbursements during the year to the undisbursed balance of the Bank's portfolio at the beginning of the year: Investment projects only. * All indicators are for projects active in the Portfolio, with the exception of Disbursement Ratio, which includes all active projects as well as projects which exited during the fiscal year. 120 Anexa 3: B3 – Sinteza programului indicativ de creditare SPT AF14-17: Scenariile de creditare ale Băncii Mondiale AID USD BIRD Total Denumirea proiectului (m) USD (m) USD (m) Comentarii AF14 P143283 Operaț iune de politici pentru dezvoltare (OPD) 30,0 - 30,0 25 milioane dolari SUA în funcț ie de disponibilitatea resurselor AID, mediul macroeconomic ș i impactul estimat al reformelor implementate. P132443 Îmbunătăț irea eficienț ei încălzirii municipale 20,0 20,0 Garanț ie pentru îmbunătăț irea eficienț ei încălzirii P143870 municipale - 80,0 80,0 P144892 Transformarea sectorului sănătăț ii 30,0 - 30,0 25 milioane dolari SUA în funcț ie de disponibilitatea resurselor AID. Sub-total AF14 80,0 80,0 160,0 AF15 Codul va fi OPD 30,0 - 30,0 25 milioane dolari SUA în funcț ie de mediul macroeconomic ș i impactul confirmat (CC) estimat al reformelor implementate. CC Dezvoltarea sectorului privat 15,0 30,0 45,0 Eforturi vor fi depuse pentru a satisface preferinț a Guvernului pentru resurse din fonduri fiduciare, însă operaț iunea va păstra o componentă mică AID, de CC Reforma administraț iei publice 20,0 - 20,0 exemplu sprijin consultativ ș i crearea capacităț ii. În condiț iile soluț ionării problemelor din proiectul MFP actual ș i livrării la P127734 Consolidarea MFP ș i administrarea fiscală 20,0 20,0 timp a SIMF. Sub-total AF15 85,0 30,0 115,0 AF16 CC OPD 30,0 - 30,0 25 milioane dolari SUA în funcț ie de mediul macroeconomic ș i impactul estimat al reformelor implementate. CC Drumuri esenț iale pentru viaț ă - 30,0 30,0 CC Managementul sectorului forestier ș i managementul 20,0 - 20,0 Finanț are adiț ională va fi solicitată de la FGM, Fondul pentru Investiț ii durabil al terenurilor Climatice ș i Fondul pentru Climă Verde. CC FA GeT/Competitivitate - 10,0 10,0 Sub-total AF16 50,0 40,0 90,0 AF17 CC OPD - 30,0 30,0 25 milioane dolari SUA în funcț ie de mediul macroeconomic ș i impactul estimat al reformelor implementate. CC Adaptare ș i rezistenț ă la schimbările climatice 20,0 - 20,0 Finanț are adiț ională va fi solicitată de la FGM, Fondul pentru Investiț ii Climatice ș i Fondul pentru Climă Verde. CC FA Competitivitatea în agricultură - 20,0 20,0 P127388 FA Reforma educaț iei în Moldova 15,0 - 15,0 Sub-total AF17 35,0 50,0 85,0 Total AF14-17 250,0 200,0 450,0 AF14 80,0 80,0 160,0 AF15-17 170,0 120,0 290,0 121 Anexa 4: B4 – Sinteza AAC propuse SPT AF14-17: Activităț i analitice ș i consultative (noi sau programatice) AF14 P143613 AT programatică pentru sectorul dezvoltării umane P132229 Monitorizarea sectorului financiar CC AAC programatice pentru sectorul dezvoltării durabile CC Studiu asupra comerț ului (programatic) P146628 Analiza programatică a cheltuielilor publice CC Note economice ș i sociale privind Transnistria AF15 P143613 AT programatică pentru sectorul dezvoltării umane P132229 Monitorizarea sectorului financiar CC AAC programatice pentru sectorul dezvoltării durabile P146476 Notă de politici în sectorul forestier CC Notă privind sectorul energetic CC Note de politici privind accesul de bandă largă P146628 Analiza programatică a cheltuielilor publice AF16 P143613 AT programatică pentru sectorul dezvoltării umane P132229 Monitorizarea sectorului financiar /Dezvoltarea sectorului privat CC AAC programatice pentru sectorul dezvoltării durabile CC Evaluarea capacităț ii de adaptare la schimbările climatice CC Geografia economică P146628 Analiza programatică a cheltuielilor publice AF17 P143613 AT programatică pentru sectorul dezvoltării umane P132229 Monitorizarea sectorului financiar /Dezvoltarea sectorului privat CC AAC programatice pentru sectorul dezvoltării durabile CC Evaluarea sărăciei CC Studiul tendinț elor de îmbătrânire a populaț iei CC Oportunităț i de angajare P146628 Analiza programatică a cheltuielilor publice AAC: În derulare (conform situaț iei la 1 iulie 2013) P131020 IDF sectorul sănătăț ii (FF012263) P129112 IDF achiziț ii publice P132485 FF cadrul de evaluare a guvernării terenurilor P145214 Responsabilitatea socială în sectorul forestier CC Aplicarea legislaț iei ș i guvernanț ei în sectorul forestier / faza II (regional) P133467 Consolidarea auditului ș i raportării în ț ările parteneriatului de est P130304 Consolidarea managementului investiț iilor publice (FF013177) CC Reforme în domeniul încălzirii municipale (F F099088) CC Crearea capacităț ii statistice (FF) CC Open Data Readiness (FF) 122 Anexa 5: B5 – Indicatori sociali Latest single year Same region/income group Europe & Low er- Central m iddle- 1980-85 1990-95 2005-11 Asia incom e POPULATION Total population, mid-year (millions) 3.6 3.7 3.6 408.1 2,532.7 Grow th rate (% annual average for period) 1.0 -0.1 -0.2 0.4 1.5 Urban population (% of population) 44.2 46.3 47.7 64.7 38.7 Total fertility rate (births per w oman) 2.6 1.9 1.5 1.8 2.9 POVERTY (% of population) National headcount index .. .. 21.9 Urban headcount index .. .. 10.4 Rural headcount index .. .. 30.3 INCOME GNI per capita (US$) .. 470 1,980 7,734 1,772 Consumer price index (2005=100) .. 23 165 .. .. INCOME/CONSUMPTION DISTRIBUTION Gini index .. 34.3 33.0 Low est quintile (% of income or consumption) .. 6.9 7.8 Highest quintile (% of income or consumption) .. 41.4 41.2 SOCIAL INDICATORS Public expenditure Health (% of GDP) .. 5.8 5.2 3.9 1.7 Education (% of GDP) .. .. 8.6 4.5 4.4 Net prim ary school enrollm ent rate (% of age group) Total .. .. 88 93 87 Male .. .. 88 94 88 Female .. .. 87 93 86 Access to an im proved w ater source (% of population) Total .. 93 96 96 87 Urban .. 98 99 99 93 Rural .. 88 93 91 84 Im m unization rate (% of children ages 12-23 months) Measles .. 91 91 94 78 DPT .. 96 93 92 73 Child malnutrition (% under 5 years) .. .. 3 1 24 Life expectancy at birth (years) Total 66 67 69 71 66 Male 63 63 66 67 64 Female 69 71 73 75 68 Mortality Infant (per 1,000 live births) 34 24 14 18 46 Under 5 (per 1,000) 42 29 16 21 62 Adult (15-59) Male (per 1,000 population) 289 269 300 269 240 Female (per 1,000 population) 173 146 145 114 170 Maternal (modeled, per 100,000 live births) .. 60 41 32 260 Births attended by skilled health staff (%) .. 100 100 98 57 Note: 0 or 0.0 means zero or less than half the unit show n. Net enrollment rate: break in series betw een 1997 and 1998 due to change from ISCED76 to ISCED97. Immunization: refers to children ages 12-23 months w ho received vaccinations before one year of age or at any time before the survey. World Development Indicators database, World Bank - 17 April 2013. 123 Anexa 6: B6 – Indicatori economici cheie Actual Estimated Projected Indicator 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 National accounts (as % of GDP) Gross domestic producta 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Agriculture 11 10 14 15 13 16 16 16 16 Industry 14 13 13 17 17 17 17 17 17 Services 75 77 72 68 70 68 68 67 67 Total Consumption 114 113 116 115 117 117 117 117 117 Gross domestic fixed investment 34 23 23 23 23 24 24 23 23 Government investment 2 4 1 1 2 2 2 3 3 Private investment 32 19 22 22 21 21 21 21 20 Exports (GNFS)b 41 37 39 45 44 44 42 42 42 Imports (GNFS) 94 73 79 86 84 84 83 83 82 Gross domestic savings -14 -13 -16 -15 -17 -17 -17 -17 -17 Gross national savingsc 22 13 13 15 16 17 16 15 15 Memorandum items Gross domestic product 6055 5438 5813 7016 7253 7763 8352 9083 10007 (US$ million at current prices) GNI per capita (US$, Atlas method) 1500 1570 1820 1980 2070 2260 2458 2655 2894 Real annual growth rates (%, calculated from 96 prices) Gross domestic product at market 7.8 -6.0 7.1 6.4 -0.8 4.5 4.0 4.0 4.5 prices Gross Domestic Income 2.9 -4.9 6.1 1.6 -2.0 4.0 2.9 3.6 4.3 Real annual per capita growth rates (%, calculated from 96 prices) Gross domestic product at market 7.9 -5.9 13.8 6.5 -0.8 4.6 4.1 4.1 4.6 prices Total consumption 5.7 -6.9 7.3 7.3 0.9 4.8 4.9 4.3 4.8 Private consumption 5.9 -8.1 9.2 9.4 1.0 4.6 4.9 4.3 4.8 Balance of Payments (US$ millions) Exports (GNFS)b 2483 2000 2292 3146 3164 3387 3544 3818 4154 Merchandise FOB 1646 1327 1590 2277 2228 2413 2495 2680 2916 Imports (GNFS)b 5708 3989 4580 6041 6110 6535 6971 7524 8197 Merchandise FOB 4869 3276 3810 5147 5152 5519 5891 6361 6931 Resource balance -3225 -1989 -2288 -2896 -2946 -3148 -3427 -3706 -4043 Net current transfers 1577 1151 1198 1521 1605 1690 1776 1855 1935 Current account balance -1049 -534 -620 -806 -511 -544 -662 -726 -816 Net private foreign direct investment 697 139 194 253 139 163 204 228 285 Long-term loans (net) 388 -31 287 194 238 298 422 240 406 Official 8 -7 168 35 95 113 210 326 333 Private 380 -25 119 160 143 185 212 -86 72 Other capital (net, incl. errors & 417 227 433 636 631 237 316 323 339 ommissions) Change in reservesd -452 201 -294 -278 -498 -154 -281 -65 -214 Memorandum items Resource balance (% of GDP) -53.3 -36.6 -39.4 -41.3 -40.6 -40.5 -41.0 -40.8 -40.4 Real annual growth rates ( YR96 prices) Merchandise exports (FOB) -1.6 -3.2 5.2 17.0 2.1 8.0 4.7 4.6 4.8 Primary -3.5 21.0 -2.5 9.8 -3.9 11.4 6.2 5.9 5.9 Manufactures 22.6 -54.9 55.5 69.8 7.8 0.9 1.2 1.5 2.2 Merchandise imports (CIF) 20.3 -32.3 4.6 30.3 -1.8 6.9 5.7 4.8 5.0 124 Moldova - Indicatori economici cheie (Continuare) Actual Projected Indicator 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Indicator Public finance (as % of GDP at market prices)e Current revenues 40.0 38.3 37.5 35.8 37.3 37.7 37.6 37.6 37.7 Current expenditures 34.5 40.3 36.1 33.9 34.1 34.0 33.9 33.3 32.8 Current account surplus (+) or deficit (-) 5.5 -2.0 1.3 1.9 3.2 3.7 3.7 4.2 4.9 Capital expenditure 7.1 4.9 4.6 5.1 6.2 6.2 5.9 6.2 6.4 Foreign financing 0.1 3.7 2.9 0.7 2.2 2.3 3.4 4.4 4.0 Monetary indicators M2/GDP 50.4 34.7 34.5 34.3 39.7 45.1 49.5 51.0 52.0 Growth of M2 (%) 15.9 -33.9 18.3 14.1 23.5 25.0 20.0 12.7 11.9 Private sector credit growth / 119.3 -364 140.0 68.3 145.0 63.2 80.0 78.4 73.4 total credit growth (%) Price indices( YR96 =100) Merchandise export price index 150.5 129.4 147.1 180.5 167.5 173.2 171.0 175.7 182.3 Merchandise import price index 362.4 357.5 397.8 416.1 425.7 421.6 425.8 438.6 455.2 Merchandise terms of trade index 41.5 36.2 37.0 43.4 39.3 41.1 40.2 40.0 40.1 Real exchange rate (US$/LCU)f 146.5 122.8 129.3 127.8 126.2 126.1 127.7 131.0 135.4 Real interest rates Consumer price index (% change) 12.7 0.0 7.4 7.6 4.6 4.7 5.1 4.8 4.7 GDP deflator (% change) 9.3 2.2 11.1 7.7 7.5 5.3 5.3 5.1 5.0 a. GDP at factor cost b. "GNFS" denotes "goods and nonfactor services." c. Includes net unrequited transfers excluding official capital grants. d. Includes use of IMF resources. e. Consolidated central government. f. "LCU" denotes "local currency units." An increase in US$/LCU denotes appreciation. 125 Anexa 7: B7 – Indicatori expunere Actual Actual Projected Indicator 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total debt outstanding and 3787 3457 4030 5240 6004 6295 6727 6965 7375 disbursed (TDO) (US$m)a Net disbursements (US$m)a 399 -46 377 771 820 503 739 543 712 Total debt service (TDS) 481 387 346 456 601 693 779 754 541 (US$m)a Debt and debt service indicators (%) TDO/XGSb 85.4 107.2 109.9 109.7 120.6 117.7 118.6 113.6 110.9 TDO/GDP 62.5 63.6 69.3 74.7 82.8 81.1 80.6 76.7 73.7 TDS/XGS 10.8 12.0 9.4 9.6 12.1 13.0 13.7 12.3 8.1 Concessional/TDO 8.2 9.6 9.6 8.3 8.5 0.0 0.0 0.0 0.0 IBRD exposure indicators (%) IBRD DS/public DS 28.2 23.7 28.9 23.1 24.6 27.1 38.2 14.9 4.0 Preferred creditor DS/public 70.5 53.1 56.8 45.8 60.6 66.3 72.4 89.1 91.1 DS (%)c IBRD DS/XGS 0.5 0.7 0.5 0.4 0.4 0.3 0.2 0.2 0.2 IBRD TDO (US$m)d 129 110 93 75 55 45 94 84 87 Of which present value of 0 0 0 0 0 0 66.5 67.8 69.3 guarantees (US$m) Share of IBRD portfolio (%) 0.5 0.7 0.5 0.4 0.4 0.4 0.3 0.2 0.1 IDA TDO (US$m)d 312 332 386 433 508 628 742 834 911 IFC (US$m) f Loans 18.2 11.4 13.6 30.2 73.0 95.2 110.0 120.0 130.0 Equity and quasi-equitye 6.6 4.1 3.0 3.00 2.5 2.5 4.0 5.0 6.0 MIGA MIGA guarantees (US$m) 61 69 75 70 73 16 15 15 10 a. Includes public and publicly guaranteed debt, private nonguaranteed, use of IMF credits and net short- term capital. b. "XGS" denotes exports of goods and services, including workers' remittances. c. Preferred creditors are defined as IBRD, IDA, the regional multilateral development banks, the IMF, and the Bank for International Settlements. d. Includes present value of guarantees. e. Includes equity and quasi-equity types of both loan and equity instruments. f. FY08-FY13 Actual, FY14-FY16 Projected 126 Anexa 6: B8 – Portofoliul investiț ional CFI Din 6/30/2013 În milioane dolari SUA Committed Disbursed Outstanding **Quasi Partici **Quasi Partici FY Approval Company Loan Equity Equity *GT/RM pant Loan Equity Equity *GT/RM pant 2008/13 Bostavan 0 1.1 0 0 0 0 0.9 0 0 0 2011 Chisinau 9.3 0 0 0 0 6.0 0 0 0 0 0 Energo continent 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 2011 Eximbank moldova 17.3 0 0 0 0 17.3 0 0 0 0 2012 Gc prim 3 0 7 0 0 3 0 7 0 0 2010 Maib 8.6 0 0 0 0 8.6 0 0 0 0 1999/00/01 Orange moldova 0 0 1.6 0 0 0 0 1.6 0 0 2009 Pc bank moldova 1.7 0 0 0 0 1.7 0 0 0 0 2013 Transoil 30 0 0 0 20 30 0 0 0 20 2010 Uf moldova 12.2 0 0 0 0 12.2 0 0 0 0 Total Portfolio: 82.1 1.1 11.6 0 20 78.8 0.9 8.6 0 20 * Denotes Guarantee and Risk Management Products. ** Quasi Equity includes both loan and equity types. 127 Anexa 7: B8 – Portofoliul operaț ional (BIRD/AID ș i granturi) Din 8/7/2013 Closed Projects 39 IBRD/IDA * Total Disbursed (Active) 71.0 of w hich has been repaid 0.0 Total Disbursed (Closed) 347.7 of w hich has been repaid 192.8 Total Disbursed (Active + Closed) 418.7 of w hich has been repaid 192.8 Total Undisbursed (Active) 119.8 Total Undisbursed (Closed) 0.3 Total Undisbursed (Active + Closed) 120.1 Active Projects Difference Between Last PSR Expected and Actual a/ Supervision Rating Original Amount in US$ Millions Disbursements Development Implementation Project ID Project Name Fiscal Year IBRD IDA GRANT Cancel. Undisb. Orig. Frm Rev'd Objectives Progress P118518 AG COMP S S 2012 18 17.4 0.8 P127125 AGRICULTURE COMPETITIVENESS PROJ. (GEF) S S 2012 4.4 4.3 0.9 P115634 DISASTER & CLIMATE RISK MGT MS MS 2011 10 5.1 2.3 P127388 EDUCATION REFORM S S 2013 40 40.0 0.0 P143202 EMERGENCY AG SUPPORT # # 2013 10 9.7 P095250 HEALTH SERVICES AND SOCIAL ASSISTANCE MS S 2007 27.2 5.6 -4.9 5.1 P121231 MOLDOVA eTRANSFORMATION S MS 2011 20 15.0 6.3 P107612 NATIONAL WATER SUPPLY & SANITATION MS MS 2008 14 2.4 3.1 3.1 P082916 PUB FIN MGMT TA U U 2005 8.5 0.6 6.7 7.3 7.3 P090340 QUAL EDUC IN RUR AREAS OF MD MU S 2006 11 0.4 -1.8 0.1 P120913 Strengthen SSN - Results MS MS 2011 37 17.5 1.2 Overall Result 195.7 4.4 0.6 124.1 15.1 15.7 128