84326 1 2 Acest raport a fost elaborat de o echipă formată din Marina Neagu, Gruia Bădescu, Nicolae Țarălungă, AnaMaria Vrabie și Marcel Ionescu-Heroiu. Echipa ar dori să mulțumească partenerilor de dialog din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru sugestiile oferite, pentru sprijinul acordat în elaborarea acestui studiu, precum și pentru colaborarea excelentă de-a lungul întregului proiect. Echipa ar dori, de asemenea, să mulțumească coordonatorilor de pol și autorităților locale din cele șapte orașe studiate pentru feed-back-ul și recomandările oferite pe parcursul elaborării acestui raport. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest raport nu reflectă în mod necesar punctele de vedere și poziția Directorilor Executivi din cadrul Băncii Mondiale, Uniunii Europene, sau Guvernului României. 3 4 Cuprins Rezumat executiv iii Introducere 1 Capitolul I. Apariţia planificării integrate a dezvoltării în România 3 PID-urile şi perioada de programare UE 2007-2013: introducerea focalizării asupra orașelor 3 Noţiuni şi practici recomandate din domeniul dezvoltării urbane integrate durabile 9 Aplicarea abordării integrate în România – primele realizări 14 Capitolul II. Analiza aprofundată a planurilor integrate de dezvoltare a polilor de creştere 17 Brașov 19 Conţinutul PID: de la analiză la proiecte de dezvoltare urbană 19 Integrarea conţinutului, a procesului şi a contextului PID 23 Constanța 27 Conţinutul PID: de la analiză la proiecte de dezvoltare urbană 28 Integrarea conţinutului, a procesului şi a contextului PID 33 Craiova 39 Conţinutul PID: de la analiză la proiecte de dezvoltare urbană 40 Integrarea conţinutului, a procesului şi a contextului PID 45 Cluj-Napoca 49 Conţinutul PID: de la analiză la proiecte de dezvoltare urbană 50 Integrarea conţinutului, a procesului şi a contextului PID 54 Iași 57 Conţinutul PID: de la analiză la proiecte de dezvoltare urbană 58 Integrarea conţinutului, a procesului şi a contextului PID 62 Ploiești 67 Conţinutul PID: de la analiză la proiecte de dezvoltare urbană 68 Integrarea conţinutului, a procesului şi a contextului PID 72 Timișoara 75 Conţinutul PID: de la analiză la proiecte de dezvoltare urbană 76 Integrarea conţinutului, a procesului şi a contextului PID 79 Discuție comparativă 82 Structura PID 82 Secțiuni sensibile 83 Scopul documentului 83 i Capitolul III. Provocări pentru următoarea generaţie de PID-uri în România 85 Politici şi planificări bazate pe dovezi 85 Reafirmarea scării, a scopului și a instrumentelor de planificare a dezvoltării urbane integrate 88 O integrare sporită a bunelor practici şi a principiilor de planificare urbană durabilă 92 Cadrul legislativ şi de reglementare 94 Guvernanţa şi implicarea părţilor interesate 96 Monitorizare şi evaluare 97 Sinergii cu alte demersuri strategice şi programatice 101 Îmbunătățiri propuse pentru PID-uri pentru perioada de programare 2014-2020 101 Ce fel de proiecte ar trebui finanțate prin PID-urile 2014-2020? 108 Concluzii 114 Anexa 1: Setul de criterii utilizate pentru analiza PID 117 Anexa 2: Planul integrat de dezvoltare - conţinut model (conform ghidului solicitantului DMI 1.1 Poli de creștere) 122 ii Rezumat executiv În cadrul recomandărilor de politică şi al îndrumărilor la nivel UE din ultima decadă, s-a pus un accent tot mai mare pe planificarea integrată a dezvoltării urbane, într-un efort de dezvoltare a sinergiilor şi a impactului acţiunilor şi investiţiilor publice. Planurile integrate de dezvoltare (PID) au fost introduse, în România, ca o cerinţă obligatorie pentru accesarea fondurilor UE în cadrul Programului Operaţional Regional. În perioada 2007-2013, cel puţin 117 oraşe româneşti au conceput asemenea pl anuri, legate fie de zonele urbane şi periurbane (în cazul oraşelor desemnate ca poli de creştere), fie de zone specifice din interiorul limitelor administrative ale oraşului, definite ca zone de intervenţie. PID-urile elaborate pentru polii de creştere reprezintă o categorie specifică de astfel de documente de planificare strategică, deoarece (1) trebuie luate în considerație în contextul politicii naţionale la a cărei implementare contribuie şi (2) reprezintă un prim demers pentru o concepţie a dezvoltării raportată la zone funcţionale, nu redusă la limitele administrative ale oraşelor. Primul aspect implică faptul că valoarea şi eficacitatea unui PID nu trebuie privite numai în ceea ce priveşte obiectivele stabilite la nivel local, dar şi în perspectiva o biectivelor politicii polilor de creştere căreia i se subsumează. Al doilea aspect se referă la un set de provocări de ordin legal şi instituţional, necesare pentru guvernarea şi implementarea adecvată a unor astfel de planuri. În plus faţă de aceasta şi raportat la caracterul de noutate al unei asemenea practici de planificare în România, consolidarea capacităţii şi comunicarea sunt la fel de importante. Au existat numeroase aspecte pozitive care trebuie evidenţiate în acest prim exerciţiu sistematic. PID-urile polilor de creştere au generat o primă oportunitate pentru autorităţile din cadrul zonelor metropolitane de a interacţiona şi dialoga pe tema perspectivelor şi a priorităţilor pentru dezvoltare. Mai mult, în această interacţiune şi în acest dialog s -au angrenat şi autorităţile regionale şi naţionale. Toate acestea sunt fără precedent, deoarece practica curentă arată că autorităţile locale concep de obicei strategii care se opresc la propriile limite administrative, cu un grad redus de interes sau implicare din partea instituţiilor de la alte niveluri. PID-urile au reprezentat eforturi semnificative de colectare a datelor şi de consultare, marcând prime încercări de a sublinia dinamica zonei de creştere şi de integrare a analizei teritoriale la nivel intraurban. Arhitectura implementată a catalizat formarea de structuri de cooperare intermunicipale la nivelul zonelor metropolitane. De asemenea, a permis iii apropierea agenţiilor de dezvoltare regională (ADR) de problemele polilor de creştere, prin includerea în cadrul acestora a coordonatorilor polilor de creştere. În final, dar nu în ultimul rând, PID-urile au contribuit la dezvoltarea a nu mai puţin de 160 de proiecte, evaluate la 786 milioane EUR, dintre care 123 de proiecte sunt finalizate sau în curs de implementare (în mai 2013), iar acestea includ numai proiectele propuse pentru finanţarea prin POR. Dat fiind faptul că programul curent al polilor de creştere este primul de acest gen din România, s-au desprins numeroase învăţăminte şi s-au conturat aspecte care pot fi accentuate în ceea ce priveşte calitatea şi eficienţa în următoarea generaţie de PID-uri. Un set de astfel de aspecte vizează concepţia şi calitatea PID-urilor, inclusiv:  O mai bună integrare atât sectorială cât și la nivel teritorial a proiectelor: simpla existență a proiectelor acoperind o varietate extinsă de sectoare nu implică neapărat o abordare integrată. De asemenea, integrarea la nivel teritorial presupune a transcende granițele administrative și a gândi acțiuni fie la scară extinsă, metropolitană, sau a unor zone din cadrul acestora, care experimentează provocări comune.  Utilizare mai bună a datelor: PID-urile ar trebui să treacă de la utilizarea datelor ca documentare comprehensivă a zonelelor polilor de creştere la dovezi care să ajute autorităţile să înţeleagă şi să diferenţieze mai bine scenarii de dezvoltare. Este de reţinut că datele sunt relevante în măsura în care scot în evidenţă un aspect util pentru autorităţi. Aceasta implică seturi de indicatori care să indice tendinţ e şi modele atât în timp, cât şi la nivel teritorial, şi care pot, de asemenea, să asigure comparabilitatea între poli. Aceasta include, de asemenea, utilizarea datelor pentru comunicarea provocărilor şi a soluţiilor anticipate, ceea ce implică faptul că ar trebui acordată o atenţie mai mare metodelor de vizualizare şi interpretării datelor.  Integrarea celor mai bune practici în materie de dezvoltare urbană durabilă: Planificarea integrată a dezvoltării, ca principiu fundamental de lucru, este aliniată la recomandările practicilor de planificare. Însă se pot face mai multe pentru integrarea bunelor practici în domeniul planificării în conţinutul şi setul de prescripţii al acestora. Proiecte de mobilitate durabilă, în locul investiţiilor anacronice în infrastructură, care favorizează traficul auto, dezvoltarea inteligentă şi controlul densităţii, în locul lipsei controlului asupra expansiunii urbane, neglijarea revalorificării terenurilor industriale abandonate sau iv atenţia acordată inegalităţilor intraurbane sunt numai câteva domenii de interes pentru planificatori şi dezvoltatori urbani din Europa, ale căror rezultatele de cercetare şi lecţii învăţate ar putea să fie mai bine integrate în conceptele fundamentale şi planurile de acţiune pentru PID-urile polilor de creştere.  Îmbunătăţirea monitorizării şi a evaluării : acestea reprezintă unul dintre aspectele tratate insuficient în PID-uri. Structura mecanismului de monitorizare şi evaluare ar trebui să se bazeze mai mult pe instrumentele utilizate, pe indicatori şi pe responsabilităţi. Într- adevăr, aceasta depinde de un set clar de obiective stabilite, la care se pot raporta monitorizarea şi evaluatorii.  Îmbunătăţirea ghidurilor şi a metodologiei: aceasta ar trebui nu doar să asigure o structură indicativă de conţinut, ci şi să sprijine autorităţile pentru o mai bună înţelegere a utilităţii şi a raţiunii planificării urbane integrate, pentru preluarea celor mai bune practici din ţară sau străinătate şi promovarea principiilor durabile de dezvoltare urbană. Acest lucru este cu atât mai important cu cât atât planificarea integrată a dezvoltării, cât şi politica polilor de creştere sunt la început. Astfel sunt necesare o comunicare mai intensă şi consolidarea capacităţii celor implicaţi – autorităţi, factori locali, consultanţi etc. – astfel încât aceștia să ajungă la o înțelegere comună şi să-şi asume un set similar de standarde minime de calitate. Ghiduri metodologice, materiale de comunicare şi seturi de exemple cu cele mai bune practici trebuie să însoţească (şi să preceadă) ghidurile de accesare a fondurilor. Alte aspecte care pot face obiectul unor îmbunătăţiri se referă la cadrul stabilit pentru asigurarea eficacităţii, inclusiv:  Conceperea cadrului instituţional: mai sunt multe de făcut pentru ca autorităţile locale să preia şi să-şi asume mai bine PID-urile ca documente strategice de planificare. Aceasta reprezintă o provocare şi mai mare, deoarece implică un parteneriat între autorităţi de diferite niveluri şi culori politice, ce compun aceeaşi zonă metropolitană.  Cadrul legal: în legătură directă sau nu cu PID, diferite îmbunătăţiri legislative sunt necesare pentru creşterea eficacităţii PID în România. Acestea includ un cadru legislativ mai adecvat pentru cooperarea intermunicipală, pentru a permite dezvoltarea structurilor de guvernanţă la nivel metropolitan, reglementări privind un parteneriat v public-privat funcţional, esenţial pentru a putea mobiliza mediul de afaceri în direcţia finanţării şi implementării în comun a proiectelor integrate, sau alte aspecte legale care împiedică diferite intervenţii urbane (precum raportarea la drepturile de proprietate privată în cazul iniţiativelor de regenerare urbană etc.).  Politica de ansamblu: în final, dar nu în ultimul rând, îmbunătăţirile PID-urilor depind de îmbunătăţirile politicii polilor de creştere, precum şi de alte politici referitoare la dezvoltarea urbană. Aspectele evidenţiate mai sus implică responsabilităţi pe diferite niveluri de administrare. Îmbunătăţirile calitative se referă la o dezvoltare a dialogului între inițiatorii politicii polilor de creştere (respectiv Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - MDRAP) şi organismele de guvernanţă din cadrul polilor de creştere (respectiv administraţia locală şi regională). Un angajament mai puternic din partea autorităţilor centrale în prezentarea exemplelor de bune practici, de îndrumări metodologice (nerestrictive) şi facilitarea contactului între polii de creştere, pentru schimbul de experienţă este necesar. Autorităţile locale ar trebui să-şi asume un astfel de exerciţiu mai mult decât ca modalitate de accesare a fondurilor UE, și mai degrabă ca modalitate de coordonare a eforturilor şi de discutare a provocărilor şi a obiectivelor comune ale dezvoltării la nivel metropolitan. De asemenea, este necesar să se genereze pro-activitate şi responsabilitate de jos în sus în ceea ce priveşte PID-urile şi să existe capacitatea de asumare a rolurilor pe care le implică acestea. Îmbunătăţirile referitoare la un mediu stimulativ pentru PID-uri se concentrează, într-o mai mare măsură, asupra rolului autorităţilor centrale. Îmbunătăţirile pe termen lung în guvernanţa polilor de creştere se bazează pe diferite progrese în materie de reglementare, precum legi referitoare la cooperarea intermunicipală sau la facilitarea parteneriatului public-privat. Acest raport a urmărit evaluarea PID-urilor din perioada 2007-2013 şi propunerea unui set coerent de recomandări pentru a sprijini un progres al următoarei generaţii de PID-uri sub aspectul standardelor şi al impactului. Deşi acest demers a scos la lumină numeroase aspecte care, sperăm, vor fi utile în procesul de învăţare, rămân , însă, unele întrebări deschise. vi Introducere Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din România a încheiat un acord cu Banca Mondială în ceea ce priveşte un set de proiecte de asistenţă tehnică, proiecte care îşi propun să determine modalităţile prin care oraşele din România pot deveni mai competitive, mai durabile şi mai incluzive, dar şi să ajute ministerul în dezvoltarea capacităţii administrative necesare pentru o mai bună gestionare a activităţilor sale de politică şi de investiţii. Programul de dezvoltare regională pentru România, care cuprinde aceste proiecte de asistenţă tehnică, este sincronizat cu Strategia Europa 2020 şi include următoarele componente: 1. Consolidarea capacităţii de planificare spaţială, ca o precondiție a dezvoltării urbane; 2. Modernizarea planificării strategice şi a impactului economic pentru polii de creştere; 3. Evaluarea comunicării şi a colaborării dintre autorităţile de management şi organismele intermediare ale POR şi facilitarea unui sprijin proactiv şi direct pentru beneficiari; 4. Asistenţă tehnică pentru identificarea de modele de selecţie a proiectelor; 5. Elaborarea strategiilor de integrare pentru zonele sărace şi pentru comunităţile defavorizate. Prezentul raport face parte din al doilea proiect referitor la politica polilor de creştere şi îşi propune să ofere o evaluare strategică a conţinutului celor şapte planuri integrate de dezvoltare ale polilor de creştere din România, în contextul pregătirii pentru următoarea perioadă de programare (2014-2020). Mai concret, raportul reprezintă a treia componentă a proiectului cu privire la politica polilor de creştere, care are drept obiective:  Efectuarea unei evaluări strategice a celor şapte PID-uri şi a unei comparaţii între planurile actuale şi diagnosticul provocărilor identificate în analizele cu privire la dezvoltarea și competitivitatea urbană, polii de creştere şi analizele TRACE.  Furnizarea unor recomandări clare pentru îmbunătăţirea PID-urilor existente, ceea ce, pe de o parte, va contribui la elaborarea viitoarei generaţii de planuri ce vor fi implementate pe durata următoarei 1 perioade de programare şi, pe de altă parte, va facilita o mai bună direcţionare a investiţiilor pentru creșterea impactului economic al acestora. Acest raport completează alte componente ale proiectului, mai precis analiza funcţională a politicii curente a polilor de creştere din România, precum şi analizele socio-economice corelate cu obiectivele strategice Europa 2020 pentru fiecare dintre cei 7 poli de creştere (inclusiv analizele realizate cu instrumentul de evaluare rapidă a energiei oraşului – TRACE). Alte activităţi derulate în cadrul Programului de dezvoltare regională pentru România sunt strâns corelate cu lucrarea curentă, mai ales rapoartele Oraşe competitive: Remodelarea geografiei economice a României şi Consolidarea capacităţii de planificare spaţială : Precondiție pentru dezvoltare urbană sustenabilă. Obiectivul final al proiectului de faţă este să sprijine Guvernul României în pregătirea următoarei perioade de programare, prin întărirea eficacităţii şi a eficienţei politicii polilor de creştere din ţară. Un obiectiv corelat constă în extinderea capacităţii de planificare strategică a celor şapte poli de creştere identificaţi în România, în vederea unei mai bune direcţionări a investiţiilor care să crească impactul economic. Raportul este compus din trei părţi principale. Primul capitol stabileşte contextul apariţiei planificării integrate a dezvoltării în România, pe fondul documentelor de politică UE şi al dezbaterilor conceptuale. Capitolul al doilea prezintă succint analiza planurilor urbane integrate ale fiecărui pol de creștere, urmând o metodologie de evaluare prezentată în anexe. Capitolul al treilea scoate în evidenţă o serie de provocări care trebuie avute în vedere, atât sub aspectul planificării integrate a dezvoltării în general în România, cât şi sub cel al noii generaţii de PID -uri pentru polii de creştere, aferente următoarei perioade de programare . În final, aceste trei capitole sunt urmate de un set de concluzii sintetice desemnat pentru fiecare din părțile implicate în acest proces, pe de o parte structurile de guvernanță ale polului de creștere și pe de altă parte MDRAP. 2 Capitolul I. Apariţia planificării integrate a dezvoltării în România Ce sunt planurile integrate pentru dezvoltarea (urbană) a polilor de creştere din România şi care sunt obiectivele pe care acestea trebuie să le atingă? În primul rând, PID-urile sunt instrumente create în vederea implementării politicii de coeziune a UE în România, prin intermediul Programului Operaţional Regional. În al doilea rând, PID-urile sunt planuri nestatutare care promovează o abordare integrată a dezvoltării urbane, ceea ce a devenit o practică recomandată pentru dezvoltarea urbană în cadrul UE. În al treilea rând, PID-urile sunt planuri integrate de dezvoltare urbană, ceea ce este diferit de „planuri pentru dezvoltare urbană integrată” – o diferenţă subtilă, dar importantă. Pe de o parte, PID-urile se bazează pe conceptul de integrare, iar pe de altă parte reprezintă instrumente pentru o dezvoltare urbană durabilă în ansamblu. În final, este vorba concret despre dimensiunea polilor de creştere şi despre modul în care PID-urile contribuie la atingerea obiectivelor politicii polilor de creştere din România. Înțelegerea punctelor forte şi a limitărilor PID-urilor pentru polii de creştere din România înseamnă, în primul rând, analiza PID-urilor din toate aceste patru perspective. Analiza PID-urilor polilor de creştere s-a realizat utilizând o metodologie derivată din triangulaţia criteriilor ce țin de aceste perspective (Anexa 1). Complementar, au avut loc discuții cu reprezentanți ai fiecărui pol de creștere iar concluziile au fost integrate în analiza fiecărui PID. În final, au fost adăugate comentarii specifice privind recomandări pentru perioada următoare de programare pe baza rapoartelor Băncii Mondiale, inclusiv a evaluărilor TRACE. PID-urile şi perioada de programare UE 2007-2013: introducerea focalizării asupra orașelor Deşi dezvoltarea urbană integrată reprezintă un concept cu decenii de istorie, în România acesta a fost popularizat mai recent, fapt catalizat de aderarea la UE ce a extins accesul la practica şi politicile de dezvoltare urbană în spaţiul european. Conceptul a fost introdus în principal o dată cu redirecţionarea unor fonduri structurale către oraşe, pe baza acestor PID-urilor şi ca parte a unei atenții sporite a politicii de coeziune a UE asupra orașelor. 3 Din 1986, Comunitatea Europeană, predecesorul Uniunii Europene, a adoptat politica de coeziune ca o modalitate de consolidare a coeziunii economice şi sociale în interiorul Europei. De la Tratatul de la Lisabona şi strategia Europa 2020, coeziunea teritorială a apărut ca o a treia dimensiune a politicii de coeziune. Politica de coeziune teritorială îşi propune să se bazeze pe punctele forte ale fiecărui teritoriu, să gestioneze concentrarea impacturilor pozitive ale oraşelor, precum inovarea şi economiile de scară, să gestioneze externalităţile negative precum poluarea sau excluziunea socială şi să faciliteze conexiunile și cooperarea între teritorii. Politica regională a Uniunii Europene are în centru coeziunea. Î ntre 2007 şi 2013, UE a investit 347 miliarde de euro în regiunile Europei, propunându-şi să reducă disparitățile sociale, economice şi teritoriale dintre acestea. Conform Orientărilor strategice comunitare privind coeziunea pentru perioada 2007-2013, obiectivele politicii de coeziune pentru 2007-2013 au fost: - Îmbunătăţirea atractivităţii statelor membre, a regiunilor şi a oraşelor, prin îmbunătăţirea accesibilităţii, asigurarea unei calităţi şi a unui nivel de servicii adecvat e şi prin conservarea potenţialului mediului; - Încurajarea inovării, a spiritului antreprenorial şi a dezvoltării economiei cunoaşterii; - Crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune, îmbunătăţirea adaptabilităţii lucrătorilor în întreprinderi şi creşterea investiţiilor în capitalul uman. Dimensiunea urbană a acestor orientări a fost dezvoltată într-un document UE ulterior, denumit „Politica de coeziune şi oraşele: contribuţia urbană la creşterea economică şi la locurile de muncă din regiuni”, care conţine numeroase sugestii pentru statele membre privind pregătirea de programe finanţate pe baza fondurilor structurale. Documentul oferea exemple de proiecte şi programe recomandate care urmau să fie finanţate de către Uniunea Europeană: - reabilitarea străzilor urbane; - modernizarea transportului urban; - sprijinirea dezvoltării structurilor de afaceri şi a mediului antreprenorial; - crearea infrastructurii necesare pentru afaceri; - reabilitarea infrastructurii sociale (instituţii de îngrijire a copiilor, centre pentru persoane în vârstă, centre de asistenţă pentru persoane cu dizabilități, centre pentru tineret etc.); 4 - achiziţia de echipamente necesare pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii (sisteme de supraveghere etc.). În vederea introducerii acestei abordări în România, o Evaluare ex-ante a Programului Operaţional Regional, derulată ca parte a programului 1 PHARE, a oferit numeroase recomandări : „1. Analizele socio-economice ar trebui structurate de aşa manieră încât să ia în considerație toţi factorii de dezvoltare regională. Ar trebui avută în vedere o analiză relativ cuprinzătoare a tuturor aspectelor acestor factori determinanţi. Relevanţa strategiei alese, a obiectivelor şi a priorităţilor acesteia se va îmbunătăţi dacă aceasta porneşte de la o imagine completă a situaţiei socio-economice. (…) 2. Se recomandă cu fermitate consolidarea relaţiei dintre obiectivele de politică regională şi a celor pentru dezvoltare teritorială. Din acest motiv, instrumentele de amenajare a teritoriului şi dezvoltare regională ar trebui adaptate şi ajustate astfel încât potenţialul disponibil să poată fi mai bine utilizat pentru regiune în totalitatea sa. De asemenea, ar trebui construite relaţii mai strânse între autorităţile responsabile cu aceste domenii de politică. (…) 3. Pentru o dezvoltare mai echilibrată în România, oraşele – centre regionale ar trebui mai bine utilizate ca motoare ale dezvoltării socio - economice în regiunile respective (poli de creştere). În acelaşi timp, potenţialele efecte de aglomerare ale oraşelor de dimensiuni mici şi medii din zonele cu caracter rural mai pronunţat trebuie utilizate, dacă potenţialul acestora a fost demonstrat. De asemenea, pentru a spori cât mai mult vizibilitatea activităţilor de program, POR ar trebui să anticipeze puternic aceste oportunităţi de dezvoltare. (…) 4. Este în intenţia autorităţilor române să direcţioneze, într -o anumită măsură, resursele disponibile către regiunile cele mai defavorizate. Totuşi, este de aşteptat existenţa unor blocaje de natură financiară, administrativă şi tehnică la nivel regional şi local. Se recomandă monitorizarea îndeaproape a împărţirii resurselor între regiuni şi furnizarea de asistenţă tehnică suplimentară acelor regiuni/municipalităţi care altfel ar putea să nu beneficieze de asistenţa UE. (…) 1 Guvernul României. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei (2007) „Programul operaţional regional. 2007-2013”. preluat din http://www.mdrl.ro/_documente/POR/ROP%20Final%20Version.pdf. 5 5. Dezvoltarea turismului înseamnă, indiscutabil, dezvoltare. Regiunile sunt privite ca un potenţial important pentru dezvoltarea creşterii economice şi a locurilor de muncă. Pentru utilizarea acest ui potenţial într-o măsură optimă, se recomandă - în cazul în care acestea nu există deja - conceperea unor strategii regionale de dezvoltare a turismului în perioada de început a POR. De asemenea, aceste strategii ar trebui să includă componente pentru informare şi promovare. (…) 6. La elaborarea documentelor de implementare, se recomandă abordarea cu prioritate a proiectelor care:  sunt puternic legate de alte axe prioritare şi/sau POS -uri;  sunt, de obicei, depuse de grupări de municipalităţi/comune;  sunt, de asemenea, orientate puternic spre punctele forte şi oportunităţi;  promovează dezvoltări economice şi sociale durabile.” Rezultatul acestei analize şi expresia politicii UE de coeziune în România a constituit-o „Programul Operaţional Regional 2007-2013”, conceput de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în 2007. Conform ministerului, „rolul POR este, așadar, de a susţine, în măsura posibilităților, o creştere egal echilibrată a tuturor zonelor ţării, nu atât prin redistribuirea resurselor publice, ci prin asigurarea unui nivel minim de infrastructură de afaceri, socială şi de capital uman pentru toate regiunile, necesar creşterii economice.” Obiectivul strategic Obiectivul strategic al POR constă în susţinerea dezvoltării economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor din România, în conformitate cu necesităţile şi resursele specifice ale acestora, orientarea asupra polilor de creştere urbană, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a infrastructurii de bază, în vederea transformării regiunilor din România, mai ales a celor defavorizate, în locuri mai atractive pentru locuit, pentru vizitat, pentru investiții şi pentru muncă. Obiectivele specifice ale POR În vederea atingerii obiectivului strategic al POR, ministerul a stabilit o serie de obiective specifice:  Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a regiunilor; 6  Creşterea accesibilităţii în cadrul regiunilor, şi mai ales a accesibilităţii centrelor urbane şi a legăturii acestora cu zonele limitrofe;  Creşterea calităţii infrastructurii sociale a regiunilor;  Creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii de afaceri;  Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea regiunilor. Polii de creştere joacă un rol privilegiat în POR, deoarece sunt priviţi ca motoare ale dezvoltării regionale şi coeziunii. Axa Prioritară 1 abordează dezvoltarea acestor poli de creştere prin crearea planurilor integrate de dezvoltare urbană. Obiectivele Axei Prioritare 1 Această Axă Prioritară îşi propune „creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă în oraşe, prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin 2 dezvoltarea structurilor de sprijin pentru afaceri şi antreprenoriat”. Raţiunea acestui obiectiv constă în concepţia conform căreia „ este esenţială susţinerea polilor locali urbani de creştere în îndeplinirea funcţiilor urbane ale acestora, mai ales a acelor centre urbane cu legături 3 intense şi care influenţează dezvoltarea zonelor rurale limitrofe.” Luând în considerație contextul curent de dezvoltare a centrelor urbane ale României, programul anticipează o împărțire estimativă a fondurilor alocate dezvoltării urbane după cum urmează: 60 % pentru infrastructura publică urbană, 25 % pentru infrastructura socială şi 15 % pentru mediul de afaceri. Instrumentul cheie de intervenţie este planul integrat de dezvoltare urbană. PIDU este un plan nestatutar (nu este prevăzut de legislaţia naţională) impus de Programul Operaţional Regional 2007 -2013 menit să califice oraşele pentru finanțare prin Axa Prioritară 1 - Dezvoltare urbană durabilă. Planurile integrate de dezvoltare urbană sunt implementate prin portofolii de proiecte care abordează provocări diferite și oportunități identificate în aria polului de creștere. Astfel de proiecte 2 Guvernul României. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei (2007) „Programul operaţional regional. 2007-2013”, preluat din http://www.mdrl.ro/_documente/consultare_cadru/por_en.pdf 3 Guvernul României. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei (2007) „Programul operaţional regional. 2007-2013”, preluat din http://www.mdrl.ro/_documente/consultare_cadru/por_en.pdf 7 sunt finanțate atât prin alocări POR cât și fonduri puse la dispoziție prin alte programe operaționale. Proiectele eligibile prin Axa 1 a POR includ : 1. Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a transportului urban:  Regenerarea fizică a centrelor oraşelor şi a spaţiilor publice este deosebit de importantă pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor şi stimularea apariţiei de noi activităţi economice;  Pentru regenerarea fizică a zonelor urbane defavorizate vor fi sprijinite activităţi de finalizare şi/sau renovare a clădirilor vechi (şi pregătirea acestora pentru noile activităţi economice şi sociale);  Reabilitarea patrimoniului istoric şi cultural;  Demolarea clădirilor şi/sau a structurilor grav deteriorate, care nu aparţin patrimoniului cultural naţional;  Dezvoltarea şi/sau reabilitarea infrastructurii şi a utilităţilor publice urbane, respectiv reabilitarea străzilor urbane, inclusiv a infrastructurilor aferente şi renovarea spaţiilor publice şi a diferitelor tipuri de infrastructură urbană (zone pentru pietoni, trotuare, iluminat public etc.);  Spaţiile poluate neutilizate (unităţi industriale abandonate, terenuri nefolosite) vor fi, de asemenea, decontamintate şi pregătite pentru noi utilizări;  Investiţii într-un transport public urban ecologic, precum şi utilizarea formelor alternative de transport, precum bicicletele, mersul pe jos etc. 2. Dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil:  Sprijinirea dezvoltării spiritului antreprenorial pentru stimularea activităţilor economice şi crearea de noi locuri de muncă, fapt care va avea un impact asupra creşterii competitivităţii zonelor urbane defavorizate prin crearea şi/sau reabilitarea diferitelor infrastructuri de afaceri. 3. Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale, şi îmbunătăţirea serviciilor sociale:  Furnizarea de servicii care să permită rezidenţilor combinarea îndatoririlor personale cu cele de familie;  Reabilitarea infrastructurii sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale vor viza reabilitarea infrastructurii sociale (centre pentru 8 copii, cămine de bătrâni, centre de asistenţă pentru persoane cu dizabilități, centre pentru tineret etc.);  Achiziţia de echipamente pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalității (sisteme de supraveghere etc.). Raportul curent propune o analiză legată de măsura în care proiectele din PID-uri transcend simpla „bifare” a activităților eligibile şi reflectă un angajament faţă de obiectivele dezvoltării urbane integrate, ale integrării şi ale dezvoltării urbane durabile. În consecinţă, proiectele din PID ar trebui examinate în raport cu cele mai bune practici din domeniul dezvoltării urbane durabile. Noţiuni şi practici recomandate din domeniul dezvoltării urbane integrate durabile Abordarea integrată a fost dezvoltată începând cu anii 1980 şi se bazează pe premisa că numai prin valorificarea diferitelor sinergii existente între economic, social şi spaţial, pe de o parte, şi între diferitele părţi interesate implicate, pe de altă parte, se poate ajunge la o dezvoltare teritorială care să reflecte cu claritate potenţialul unei zone şi care să ofere un răspuns eficient la provocări. O politică integrată de dezvoltare urbană ar reprezenta un instrument adecvat pentru promovarea zonelor urbane funcționale, atenuarea modelelor de excluziune socio-spaţială şi abordarea provocărilor cu care se confruntă persoanele cu lipsuri şi cartierele defavorizate. Primele inițiative de dezvoltare integrată includ Proiectele Pilot URBAN (PPU). Acestea reprezintă primul demers al CE să testeze cum ar putea fi folosite în cel mai bun mod cu putință fondurile structurale în cadrul zonelor urbane, recunoscând că zonele de sărăcie și degradare există și în cele mai prospere orașe din uniune. Prima rundă s-a desfășurat între 1990 și 1996 și a inclus 33 de proiecte, urmată de o a doua rundă de 25 de proiecte implementate până în 1999. PPU au for percepute ca fiind un mod inovativ de a aborda probleme de sărăcie și degradare urbană și au generat un set important de lecții învățate. Experiența UPP a fost considerată ca bază și pentru dezvoltarea a altor programe și instrumente de finanțare subsecvente precum Inițiativa Comunitară URBAN. Inițiativa Comunitară URBAN a fost în fapt introdusă în paralel cu PPU în 1994, o primă etapă derulându -se până în 1999 (URBAN I) și o a doua etapă până în 2006 (URBAN II). Ambele runde au 9 canalizat fonduri în valoare de 1,63 mld EUR în beneficiul a aproape 200 de orașe de pe teritoriul uniunii. 4 Lecții învățate din astfel de programe includ testarea și implementarea a noi forme de guvernanță urbană gestionând regenerarea urbană precum și dezvoltarea unei mai bune înțelegeri a impactului unei abordări integrate și focalizate teritorial. Proiectele au inclus un mix de activități, spre exemplu inițiative de formare și ocupare a forței de muncă împreună cu redezvoltare fizică urbană, ceea ce s-a dovedit a fi de succes în a adresa șomajul de lungă durată și excluziunea socială. De asemenea, proiectele au fost focalizate către un perimetru restrâns și clar delimitat în cadrul orașelor vizate. În plus, documente de politică publică precum Carta de la Leipzig pentru Orașe Europene Durabile și Declarația de la Toledo, au articulat și promovat, în continuare, principiile planificării și dezvoltării urbane integrate spre a fi luate în calcul în cadrul legislativ și de politică publică al statelor membre. Carta de la Leipzig a fost generată în 2007 la inițiativa Președinției UE a Germaniei și a fost adoptată în întâlnirea Consiliului de Miniștri cu responsabilități în domeniul politicii urbane. Conform Institutului German de Urbanism5, principalele aspecte subliniate de Carta de la Leipzig includ:  Trecerea mai puternică a politicilor sectoriale şi a domeniilor de acţiune asupra problemelor şi a potenţialurilor care pot fi identificate în zonele urbane, precum problema excluziunii socio-spaţiale care afectează toate domeniile de politică;  O abordare bazată pe zone: o abordare bazată pe zone asigură baza nu numai pentru identificarea problemelor şi a potenţialului zonelor urbane individuale (cartiere), ci şi pentru comunicarea şi cooperarea între toţi actorii implicaţi. Aceasta reprezintă, în acelaşi timp, punctul de pornire şi punctul focal al abordărilor integrate ale dezvoltării urbane/la nivel de cartier. Numai o abordare bazată pe zone poate asigura posibilitatea de depăşire a politicilor sector iale specifice grupurilor-ţintă şi implicit limitate; 4 Urban Pilot Projects, Raport Anual 1996, EC / DG Regional Policy and Cohesion, ECOTEC Research and Consulting Ltd. 5 Bundesministerium für Verkehr, Bau und Stadtentwicklung şi Institut für Deutsche Urbanistik (IfDU) (2007) Integrated Urban Development as a Prerequisite of a Sustainable City. Studiu de fond privind „Carta de la Leipzig a oraşelor europene durabile” al ... 10  Punerea în comun a resurselor: o cerinţă preliminară pentru succesul dezvoltării urbane (la nivel de cartier) integrate o reprezintă colaborarea multidisciplinară a palierelor de control politic şi administrativ (UE, naţional, regional, local). Integrarea resurselor neguvernamentale, în principal a companiilor privat e şi a fundaţiilor, joacă un rol de o importanţă în creştere. De asemenea, prin punerea în comun a resurselor se înţelege cooperarea la nivel de conţinut între diferite autorităţi sau zone administrative – evident, în cursul interacţiunii dintre diferitele autorităţi europene, statale, regionale şi locale;  Activarea şi participarea, autonomizarea: la fel de importantă este şi includerea rezidenţilor şi a antreprenorilor locali în dezvoltarea urbană (la nivel de cartier). Aceştia sunt nu doar experţi în situaţia din teren, cu problemele şi potenţialul acesteia, ci viaţa de zi cu zi a acestora generează, de asemenea, dezvoltarea comunităţii. În consecinţă, instrumentele de sprijin al proceselor participative trebuie rafinate şi dezvoltate continuu, în vederea satisfacerii cerinţelor specifice ale participării, mai ales a copiilor, a tinerilor şi a locuitorilor cu profil de imigranți, precum şi a antreprenorilor locali. Acelaşi lucru este valabil pentru strategiile şi instrumentele care sprijină activarea şi autonomizarea. Mai mult, instituţiile sociale, asociaţiile şi iniţiativele locale ar trebui, de asemenea, implicate pe scară extinsă la nivelul cartierelor, pentru consolidarea implicării societăţii civile.  Administraţie şi organizare orientată spre reţea: administrarea şi organizarea unei dezvoltări urbane (la nivel de cartier) integrate trebuie să abordeze atât complexitatea problemelor, cât şi potenţialul existent în acel loc. Este important să se coordoneze colaborarea interdepartamentală la nivel administrativ, să se faciliteze comunicarea cu populaţia locală şi în cadrul acesteia, să se creeze o reţea între administraţie şi entităţile din cartier, precum şi să se includă agenţii economici (locali), de educaţie/instruire şi alţi agenţi relevanţi în planificarea şi implementarea proiectelor şi a activităţilor;  Conceptul de dezvoltare integrată: în mod ideal, implementarea unei dezvoltări urbane integrate ar trebui să se bazeze pe un concept de dezvoltare integrată care să includă o prezentare a punctelor forte şi a punctelor slabe ale oraşului în ansamblu şi ale cartierelor, obiectivele (realizabile) pentru diferite zone, posibilitatea de utilizare a unor resurse financiare combinate, publice şi private, precum şi a unei reţele de zone şi actori de politică în spaţiul politic şi 11 administrativ („planificare dintr-o singură sursă”), care include, de asemenea, participarea cetăţenilor, a actorilor economici şi a altor factori;  O asemenea politică integrată de dezvoltare urbană ar reprezenta un instrument adecvat pentru promovarea zonelor urbane eficiente, atenuarea excluziunii socio-spaţiale şi valorificarea potenţialului persoanelor şi ale cartierelor defavorizate pentru integrare socială şi spaţială. Declaraţia de la Toledo (Documentul de referinţă de la Toledo privind regenerarea urbană integrată şi potenţialul său strategic pentru o 6 dezvoltare urbană mai inteligentă, durabilă şi incluzivă social în Europa) a fost adoptat în 2010 de către miniștrii UE cu responsabilități în domeniul politicii urbane, fiind văzut ca o recunoaștere și un angajament politic pentru o abordare integrată a dezvoltării urbane. Declarația de la Toledo propune: - o abordare de tip holistic, care parcurge toate subiectele şi domeniile de politică relevante; - colaborare în reţea pe orizontală în cadrul nivelurilor implicate (UE, naţiune-stat, regiune, autoritate locală, cartier), colaborare în reţea pe verticală între aceste niveluri; - planificare strategică la nivelul oraşului, prin intermediul unui concept de dezvoltare urbană integrată; - legătura dintre abordarea integrată și o abordare bazată pe zonă/perspectivă spaţială; - legătura dintre abordarea integrată și obiectivul incluziunii. Din punctul de vedere al mediului urban: Este necesară o regenerare autentic „verde, ecologică, sau de mediu” a oraşelor, incluzând aspecte cheie precum:  Reducerea necesităţilor de transport prin promovarea proximităţii şi a schemelor de utilizare mixtă;  Stimularea unei mobilităţi mai durabile prin stabilirea priorităţii mijloacelor de transport fără motor (oraşe pentru pietoni sau biciclişti); 6 Gobierno de España, Ministerio de Vivienda (2010) Regenerarea urbană integrată în Uniunea Europeană. Şedinţa ministerială informală de la Toledo cu privire la dezvoltarea urbană. Anexă: lista ţărilor incluse în studiu. Toledo, iunie 2010. 12  Susținerea unui transport public accesibil şi eficient;  Îmbunătăţirea managementului energiei, al resurselor de materiale şi al fluxurilor din oraş (metabolismul urban), inclusiv circuitul complet al apei, deşeurile etc.;  Promovarea energiilor regenerabile;  Creşterea eficienţei energetice în clădirile existente (prin îmbunătăţirea izolaţiei termice a pereţilor exteriori, a acoperişurilor şi a ferestrelor, precum şi a eficienţei sistemelor de încălzire şi a altor instalaţii);  Reciclarea terenului prin regenerarea urbană a zonelor abandonate, degradate sau neutilizate etc.;  Protecţia resurselor naturale, a peisajului, a pădurilor, a apelor, a zonelor agricole etc. din jurul oraşelor, „reînverzirea” oraşului respectiv etc.; Din punct de vedere social:  Încurajarea ocupării, reducerea cazurilor de abandon şcolar timpuriu şi diminuarea riscului de sărăcie reprezintă principalele obiective sociale ale strategiei Europa 2020;  Politicile de incluziune activă ar trebui să faciliteze integrarea durabile şi de calitate în forța de muncă a celor care pot lucra;  Politicile privind locuinţele sunt deosebit de importante: pe de o parte, locuinţe decente şi accesibile; pe de altă parte, renovarea locuinţelor şi a clădirilor, adaptarea şi modernizarea pot asigura îmbunătăţiri tangibile şi considerabile ale vieţilor locuitorilor acestora. Din punct de vedere economic:  „Regenerarea economiei urbane”, prin stimularea unei economii a cunoaşterii, creativităţii, excelenţei şi inovaţiei, consolidarea dezvoltării endogene şi diversificarea sistemelor locale de producţie;  Reabilitarea termică a clădirilor, modernizarea fizică şi modernizarea infrastructurilor nu reprezintă doar o parte din cerinţele esenţiale pentru atractivitatea unui oraş, dar şi sectoare cu o forţă de muncă relativ intensă, deci o potenţială sursă de locuri de muncă. Din punctul de vedere al guvernanţei:  Buna guvernanţă, bazată pe principiile deschiderii, participării, responsabilităţii, eficacităţii, coerenţei şi subsidiarităţii, este necesară pentru a asigura o implementare de succes a politicilor publice, o 13 alocare mai eficientă şi mai eficace a resurselor publice, precum şi pentru creşterea participării directe, a implicării, a angajamentului şi a autonomizării cetăţenilor. În paralel cu astfel de programe, au fost dezvoltare și instrumente de finanțare special create pentru investiții integrate, precum JESSICA (Sprijin european comun pentru investiţii durabile în zonele urbane) lansat în 2007. Conform JESSICA, „un plan integrat pentru dezvoltarea urbană durabilă este format dintr-un sistem de acţiuni intercorelate care caută să aducă o îmbunătăţire durabilă a condiţiilor economice, fizice, sociale şi de mediu ale unui oraş sau ale unei zone dintr -un oraş. Cheia procesului este „integrarea”, ceea ce înseamnă că toate politicile, proiectele şi propunerile sunt luate în considerație unele în raport cu cealalte. În acest sens, sinergiile dintre elementele planului ar trebui să fie de aşa manieră încât planul să aibă în ansamblul său un efect mai mare decât suma 7 componentelor sale individuale, implementate izolat.” Până la mijlocul lui 2011, 22 de inițiative JESSICA se aflau deja în implementare, angajând 8 fonduri de 1,89 mld EUR . Aplicarea abordării integrate în România – primele realizări Aşa cum s-a văzut mai sus, planurile integrate de dezvoltare ale polilor de creştere ar trebui să-şi propună alinierea la obiectivele politicii de coeziune, la obiectivele POR şi la obiectivele de dezvoltare urbană integrată. Intercorelare cu alte documente strategice și de planificare În relație cu alte documente strategice și de planificare, PID -urile sunt documente nestatutare, recomandate a fi aliniate în profunzime cu documentațiile de amenajarea teritoriului și urbanism. Așa cum a fost reliefat în raportul Consolidarea planificării spațiale: Precondiție pentru dezvoltare urbană durabilă, cadrul strategic la nivel local poate genera confuzii și suprapuneri. Ariile polilor de creștere sunt 7 Sprijin european comun pentru investiţii durabile în zonele urbane – JESSICA, Planuri integrate pentru dezvoltare urbană durabilă în contextul JESSICA. Metodologie şi caracteristici http://ec.europa.eu/regional_policy/archive/funds/2007/jjj/doc/pdf/jessica/20100325_inte grateplans.pdf 8 EU Regional Policy, JESSICA Implementation in the EU Member States – State of Play, http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/doc/instruments/jessica/20111019_jessica%2 0_state_of_play.pdf 14 abordate de un număr exins de documente strategice și/sau de reglementare incluzând:  Planurile urbanistice generale și strategiile de dezvoltare locală ale UAT-urilor componente;  Documentele strategice la nivel județean – Planul de Amenajare a Teritoriului Județean, strategia de dezvoltare a județului și ale strategii / programe județene cu privire la sistemele de alimentare cu apă și gestiune a deșeurilor ș.a.;  Planul de Amenajare a Teritoriului Metropolitan Zonal, în măsura în care acesta există. Cu toate acestea, puține din ariile polilor de creștere dețin astfel de documentații de planificare urbană. Legea cadru a urbanismului și amenajării teritoriului (Legea 350/2001) a introdus prime mențiuni cu privire la planificarea urbană integrată prin ultimele amendamente adoptate în 2011. Aceste articole nou introduse 1 (Art. no 43 ) stipulează nevoia de a elabora strategii de dezvoltare teritorială zonală acoperind zonele metropolitane. Astfel de strategii sunt considerate a fi documente de planificare teritorială integrată menite să fundamenteze planurile urbanistice generale. Planificarea urbană integrată este de asemenea asociată cu planurile urbanistice zonale (Art. 47, Par. 1) ce se referă la arii specifice desemnate în cadrul unităților administrativ teritoriale. Evaluarea PID-urilor Analizând diferitele perspective, raportul sugerează un set de criterii care conturează aspectul unui plan ideal de dezvoltare urbană, în conformitate cu practicile recomandate curente. Analiza PID-urilor individuale a fost efectuată utilizând setul de criterii incluse în Anexa 1. Ţinând cont de aceste criterii, analiza PID-urilor ia în consideraţie măsura în care: - PID reflectă integrarea domeniilor de dezvoltare urbană (integrare sectorială) şi - Procesul de elaborare şi implementare al PID integrează diferite părţi interesate şi agenţii (integrare pe verticală şi pe orizontală). Fără niciun dubiu, PID-urile au reprezentat un important pas înainte în practica planificării urbane integrate în România. De asemenea, conceperea acestora a constituit prima ocazie de a aduce în discuţie cooperarea municipală, de a construi o conştiinţă a problemelor şi a aspectelor la nivelul zonelor funcţionale, precum şi de a beneficia de experienţa colaborării între ariile urban şi cele periurbane. Unele dintre 15 principalele aspecte pozitive ale PID-urilor elaborate până în prezent includ următoarele dimensiuni. Planurile prezintă o structură standardizată, clară în ceea ce priveşte 9 capitolele principale, facilitând comparaţia între diferitele PID-uri : o Descriere generală o Strategia de dezvoltare o Profilul spaţial şi domeniile de intervenţie o Planul de acţiune o Managementul implementării În mod caracteristic, PID-urile includ date substanţiale, variate, mai ales în secţiunea de descriere generală. Aceasta facilitează orientarea unora dintre obiectivele strategice şi implicaţiile de politică. Numeroase principii solide sunt, deseori, citate ca fiind critice pentru dezvoltarea unei zone, în corelaţie cu concepţia globală privind subiectul. Acestea includ mobilitatea, distanţa/conectivitatea cu principalele axe de transport european (de obicei, o secţiune separată în fiecare PID), investiţiile în calitatea vieţii, care sunt, de regulă, incluse în obiectivele strategice ale PID. Numeroase PID-uri manifestă o preocupare reală pentru integrare şi pentru o planificare autentică la nivel metropolitan. Există şi excepţii de la această regulă, când centrul economic monopolizează majoritatea proiectelor, oferind localităţilor limitrofe oportunităţi limitate mai ales la proiecte de asistenţă socială. Nu este clar în ce mod promovează aceste tipuri de investiţii creşterea economică locală, în absenţa unor legături puternice cu polul de creştere, a unei educaţii decente, a asistenţei medicale etc. Instrumente precum analiza SWOT, când sunt corect utilizate în cadrul PID-urilor, pun în lumină necesităţile presante şi oportunităţile din cadrul fiecărui pol de creştere. 9 Cuprinsul recomandat, stipulat în Ghidul Solicitantului, este prezentat în Anexa 2. 16 Capitolul II. Analiza aprofundată a planurilor integrate de dezvoltare a polilor de creştere Această secţiune conţine o prezentare generală a unora dintre problemele cheie identificate în fiecare PID individual, recunoscând că, dacă autorităţile locale au trebuit să respecte aceeaşi structură la dezvoltarea PID-urilor, există diferenţe în ceea ce priveşte rezultatele finale individuale şi metodele prin care au fost proiectate planurile de acţiune. Analiza se bazează pe un set de criterii descrise în Anexa 1 şi derivate din integrarea multiplelor perspective prezentate în capitolele anterioare. Mai multe aspecte au fost detaliate ulterior în discuții cu reprezentanți ai structurilor de guvernanță ai polilor de creștere. 17 18 Brașov Polul de creștere Braşov este format din oraşul Braşov şi alte 13 aşezări, totalizând o populaţie de 403.867 locuitori. Braşovul joacă rolul de pol de creştere pentru regiunea de dezvoltare Centru. Principalele practici recomandate identificate în PID Braşov: - Consultări publice, inclusiv chestionare pentru rezidenţi; - Reprezentări clare şi eficiente ale relaţiilor dintre necesităţi, obiective, politici, programe şi finanţare. - Demonstrează și își asumă poziția strategică în regiune Aspecte cheie propuse pentru reforma POR: - O parte din analiza făcută în PID este redundantă și nu contribuie la principalele argumente făcute în plan. - Planul include o serie de argumente normative care nu au la fundament date clare; - Unele din proiectele listate in PID nu oferă destule detalii pentru a determina cat de relevante sunte ele de fapt pentru polul de creștere. Conţinutul PID: de la analiză la proiecte de dezvoltare urbană A. Analiză Analiza per ansamblu este una cuprinzătoare, acoperind toate nivelurile de analiză necesare cu informaţii relevante. Totuşi, nivelul de detaliere la care sunt prezentate datele este inegal şi demonstrează că unele secţiuni au fost pregătite cu mai multă atenţie decât celelalte. Mai mult, secţiunile analitice suferă de pe urma redundanţei, cu secţiuni care repetă aceleaşi informaţii,informaţii, ce contribuie la un material relativ amplu ( 303 pagini, fără anexe). 19 De exemplu, analiza SWOT este duplicată atât la sfărșitul fiecărui subcapitol, precum și în secțiunea de diagnostic. Câteva date de bază precum tabelele cu date demografice sunt prezentate identic în mai multe secțiuni ale documentului (p. 7, p. 14 și p. 177). Capitolul ce abordează disparitățile teritoriale (p. 166) se suprapune din punct de vedere al conținutului atât cu secțiunile anterioare, precum și cu capitolul privind profilul spațial și funcțional (p. 260). Introducerea unui astfel de capitol în structura recomandată de către AM POR este de apreciat, însă analiza disparităților ar fi putut fi integrată în diferite secțiuni din întreg documentul, evitându-se astfel duplicarea și contribuția la un material cu atât mai lung. O altă nouă secțiune introdusă în PID Brașov este cea referitoare la cercetare și inovare, secțiune ce reprezintă o bună privire de ansamblu asupra structurilor de CDI existente și potențialul lor. Uneori, analiza suferă sub aspectul completitudinii şi al rigorii, conţinând, de asemenea, contradicţii şi inconsecvenţe. Deşi analiza asigură o bună înţelegere a zonei, uneori în secţiunea analitică apar declaraţii normative, nesusţinute de date. De exemplu, la p. 49, în locul unei analize a problemelor de mobilitate, se afirmă pur şi simplu că „Este necesară construcţia de pasaje subterane şi supraterane”. În final, ca la majoritatea PID-urilor pentru polii de creştere, analizele SWOT nu sunt realizate complet, respectiv sunt alcătuite doar liste cu punte forte, oportunităţi, puncte slabe şi pericole, fără a se merge mai departe şi a alcătui scenarii strategice care pot duce la politici şi proiecte. Un alt aspect pozitiv al analizei este reprezentat de faptul că fiecare secțiune este sumarizată de un set de concluzii ce contribuie la trecerea în revistă a punctelor principale. B. Strategie Viziunea pentru polul de creştere este „Braşovul va deveni modelul de dezvoltare durabilă al regiunii Centru, pe baza solidarităţii interteritoriale, a competitivităţii economice şi a coeziunii sociale”. PID pentru Braşov oferă exemple inspirate pentru prezentarea conexiunilor dintre analiză şi strategie, de exemplu, legătura dintre viziune şi rezultatele analizei SWOT. Se regăsește un sumar util al obiectivelor strategice (p. 215 -217), însă, din nou, priorititizarea dintre cele cinci obiective strategice, ce acoperă o serie vastă de proiecte, este modestă. C. Proiecte Pe listă se află un număr mare de proiecte care acoperă o gamă vastă de preocupări. Secțiunea principală a documentului conține o listă de 300 de 20 proiecte, ce au fost identificate în conjucție cu obiectivele, programele, politicile și sursele de finanțare strategice. Cu toate acestea, problema este că nu este clar ce anume implică unele dintre aceste proiecte. Nici o informație nu este oferită privind valoarea proiectelor, beneficiarii, o scurtă descriere, etc. O altă problemă a PID Braşov este aceea că nu există informaţii privind proiectele prioritare, ci numai despre programele prioritare, ceea ce implică un număr foarte mare de proiecte. Proiectele sunt, în general, reprezentative pentru stadiul actual de dezvoltare. O zonă ce ar putea fi îmbunătățită ar fi reprezentarea economiei verzi, ce nu beneficiează de la fel de multă atenție în acest PID în comparație cu ceilalți poli de creștere. Lista de roiecte propusă în PID-ul Brașov este comprehensivă și acoperă o gamă largă de topici, cu o gamă variată de surse de finanțare. Cu toate acestea, există un focus destul de puternic pe proiecte finanțate prin fonduri europene. Ca atare, PID-ul este folosit mai degraba ca un instrument de atragere a fondurilor europene, in loc sa fie o strategie de dezvoltare comprehensiva a zonei metropolitane – o strategie la realizarea căreia pot contribui si fondurile europene. Proiecte referitoare la mediul urban PID include un mare număr de proiecte privind îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturilor din cadrul zonei metropolitane. Un proiect semnificativ constă în crearea unui sistem de transport metropolitan multimodal integrat, dar nu există informaţii referitoare la ceea ce implică, de fapt, acesta. De fapt, există o penurie generală de informaţii privind anumite proiecte – de exemplu, modernizarea transportului public în Săcele. În ceea ce priveşte proiectele de mobilitate alternativă, există un proiect privind partajarea bicicletelor şi crearea pistelor pentru biciclete. Cu toate acestea, nu există proiecte care se referă direct la îmbunătăţirea potenţialului pietonal. Deşi aceasta devine un produs secundar al unor proiecte care vizează ameliorarea centrului istoric în scopuri turistice, nu există o implicare directă privind această formă de mobilitate. Există un mare număr de proiecte şi programe privind conservarea patrimoniului construit şi a Baukultur (concept promovat prin documentele UE care descrie cultura şi setul de practici care conturează un anumit tip de mediu construit). Dincolo de reabilitarea clădirilor istorice, PID Braşov propune, de exemplu, proiecte vagi şi ambiţioase, precum „reabilitarea clădirilor de patrimoniu din zona metropolitană”, fără detalii suplimentare. În ceea ce priveşte spaţiile publice, există 21 proiecte atât în zonele centrale, cât şi în cartiere, inclusiv două proiecte în afara Braşovului: un parc în Hălchiu şi zone verzi în Predeal. Există un proiect de închidere a unor instalaţii pentru gestionarea deşeurilor care nu corespund standardelor, dar nu se precizează dacă terenul va fi recuperat. Totuşi, există un proiect de reabilitare a locaţiei industriale a fabricii de tractoare Braşov în vederea dezvoltării de noi funcţii – proiectul Coresi de regenerare urbană. Multe proiecte îşi propun îmbunătăţirea managementului energiei, al resurselor de materiale şi al fluxurilor în oraş (metabolism urban), inclusiv a ciclului apei, a deşeurilor etc., precum şi îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor. De asemenea, PID promovează formele de energie regenerabile în jurul Braşovului, inclusiv proiecte de combustibil alternativ pentru energia termică, iluminarea eficientă a clădirilor publice, panouri fotovoltaice, parcuri eoliene etc. De asemenea, PID-ul manifestă interes în ceea ce priveşte protecţia resurselor naturale, peisagistice, forestiere, de apă, a zonelor agricole etc. din jurul oraşelor, pentru „reînverzirea” oraşului existent – crearea unei centuri verzi în zona metropolitană şi a unui nou sist em de management pentru zonele protejate. Proiecte referitoare la economie Interesul pentru regenerarea economiei urbane prin consolidarea dezvoltării bazate pe factori endogeni și a activităților antreprenoriale precum şi diversificarea sistemelor locale de producţie se materializează în numărul mare de proiecte precum centre de afaceri multifuncţionale în Braşov, parcul industrial din Prejmer, proiecte pentru diversificarea economiei rurale etc. De asemenea, există numeroase proiecte care se referă la dezvoltarea turismului. Există numeroase proiecte privind dezvoltarea infrastructurii educaţionale şi a cercetării, care demonstrează o implicare pentru susţinerea cunoaşterii, dar nu neapărat o economie bazată pe aceasta ( cu excepția parcului de software). Proiecte referitoare la aspecte sociale Există un mare număr de proiecte privind favorizarea creării şi ocupării de locuri de muncă. PID include crearea unei reţele de sprijin social în zonele urbane şi mai multe proiecte de incluziune. Deşi există un număr mare de proiecte orientate spre îmbunătăţirea infrastructurii sociale, precum 22 spitale şi şcoli, nu există o implicare suficientă în ceea ce privește conceptul de dezvoltare comunitară. De asemenea, PID Braşov include un număr de proiecte şi programe de formare a personalului. Integrarea conţinutului, a procesului şi a contextului PID Integrarea sectorială Deşi PID este format dintr-o diversitate de politici, programe şi proiecte, nu se implică total în direcţia conceptului de integrare între se ctoare. Cel din urmă apare într-un număr de „proiecte integrate” în zonele rurale, care par, însă, mai mult o juxtapunere liberă de proiecte ( de exemplu, un drum, renovarea clădirii consiliului, introducerea reţelei de gaz în Hălchiu), decât un proiect real, integrat. PID nu se implică direct în conceptele de incluziune şi excluziune socio-spaţială, dar propune proiecte adecvate pentru zonele descrise ca defavorizate (de exemplu, Tărlungeni). Integrarea teritorială PID acoperă în totalitate perimetrul metropolitan. Proiectele acoperă o geografie echilibrată şi, în general, exprimă bine necesitatea şi potenţialul zonelor. De asemenea, include proiecte specifice pentru dezvoltarea zonelor rurale. PID include proiecte care creează legături – mai ales de mobilitate – în oraş şi în zona metropolitană. Integrarea strategică PID Brașov integrează într-o mare măsură structura teritorială strategică fundamentată de către planul de amenajare a teritoriului județean Brașov (PATJ Brașov). Planul Urbanistic General al municipiului Brașov a fost elaborat concomitent, ceea ce a permis un proces organic de schimb între cele două demersuri. Un alt aspect pozitiv este contextualizarea dezvoltării Brașovului, luând în considerare contextul național și European. PID Brașov ad uce în discuție Conceptul Strategic pentru Dezvoltare Teritorială, precum și alte documente analitice pentru aria funcțională reprezentată de Brașov - Ploiești-Bucuresti. De asemenea, PID aduce în discuție, în vederea corelării, diferite documente de politică publică la nivel European precum Agenda Teritorială sau Cartea Verde asupra Coeziunii Teritoriale. 23 Integrarea părţilor interesate PID abordează în principal părţile interesate din sectorul public, dar acestea sunt foarte variate şi pot reprezenta alte părţi interesate (de exemplu, Camera de Comerţ din Braşov poate reprezenta antreprenorii). Părţile interesate – instituții publice - sunt incluse în managementul şi implementarea PID. PID nu include abordări de tip jos in sus pentru management şi implementare, ce ar implica în proces comunităţile locale şi părţile interesate. Elaborarea PID a inclus participarea şi consultarea publică în momentele cheie din timpul procesului. Au avut loc mai multe întâlniri cu părţile interesate. Opiniile rezidenţilor au fost obţinute prin intermediul chestionarelor. Discuțiile cu biroul coordonatorului de pol au indicat rolul cheie al colaborărilor anterioare pentru participarea unui număr însemnat de actori. Bazându-se în mare măsură pe structurile guvernamentale pre - existente, biroul coordonatorului polului de creștere și agenția metropolitană pentru dezvoltare durabilă Brașov au implicat organizații non-guvernamentale (ONG) ce avea deja stabilite un protocol de colaborare cu Primăria/ Consiliul Județean Brașov. Una dintre limitările unei astfel de abordări poate fi dată de gradul de reprezentare mai mare al unui domeniu de acțiune față de altele- spre exemplu acțiunile sociale, față de inițiativele legate de mobilitate. Mai mult, dezvoltarea asociațiilor profesionale regionale precum Asociaţia Regională de Sprijin a Mediului de Afaceri pentru dezvoltare Durabilă (ARMADA) a contribuit semnificativ la alinierea procesului de consultare. Având drept membri fondatori Universitatea Transilvania din Brașov, Camera de Comerț și Industrie Brașov și Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov, ARMADA a oferit un cadru prielnic pentru implicarea diverselor părți interesate. Aspecte operaţionale Unitatea de management este administrată de agenția metropolitană. Monitorizarea va fi realizată de unitatea de monitorizare şi implementare din zona metropolitană. Indicatorii și cadrul organizațional privind monitorizarea și evaluarea par a lipsi cu desăvârșire.Nu sunt incluşi indicatori în document. Problema întreţinerii şi a durabilităţii proiectelor nu este abordată în mod direct. Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov pare să fie responsabilă de aceste aspecte, deși atribuțiile sale exacte sunt extrem de neclare în ceea ce privește procesul de monitorizare și de asumare a 24 responsabilității. Evaluarea proiectelor pare a fi canalizată numai asupra controalelor financiare. De fapt, biroul coordonatorului de pol și agenția metropolitană Brașov au colaborat îndeaproape de-a lungul implementării și monitorizării PID Brașov. Ambele entități au folosit o structură similară de guvernanță prin alocarea unui număr de proiecte ce se desfășurau într -un anumit areal geografic către membrii echipelor lor. Deși această structură a permis comunicarea rapidă între cele două entități și beneficiari, a diminuat de asemenea nivelul de cunoaștere asupra întregului proces de implementare pentru PID. Stadiul implementării În timp ce majoritatea proiectelor incluse în PID sunt în prezent în stadiul de implementare, mai multe acțiuni au fost deja finalizate, în special prin surse de finanțare în afara axelor POR și POS. Este cazul pentru majoritatea proiectelor INTERREG și URBACT, precum și al investițiilor făcute de autoritățile publice locale. Având în vedere legătura dintre poli i de creștere și POR axa 1, este evidentă atenția deosebită acordată proiectelor având această sursă de finanțare. 10 Tabel 1 Stadiul implementării pentru PID Brașov POR POS Alte finanțări Proiecte PID Proiecte Proiecte PID Proiecte Proiecte PID Proiecte în PID în PID în PID implementare finalizate implementare finalizate implementare finalizate număr 19 10 9 3 7 28 % din total 25,00 13,16 11,84 3,95 9,21 36,84 proiecte Sursa: Date procesate din “Raportul trimestrial privind activitatea coordonatorului polului de creștere și a personalului de sprijin”, Iulie- Septembrie 2013 10 Numărul total de proiecte include proiectele finalizate și în curs de implementare, pentru momentul Septembrie 2013. Axele POS includ POS Mediu, POS DRU; POS CCE, POS Transport. Alte finanțări pot include : INTERREG IV, URBACT, fonduri locale și private, FP7, PN II, PODCA, programele de cooperare trans-frontalieră, Phare. 25 Recomandări pentru următoarea perioadă de programare Procesul de corelare rămâne elementul cheie pentru PID specifice polilor de creștere. Succesul următoarei perioade de programare se bazează în mare parte pe capacitatea de a transfera lecțiile învățate din actuala fază de implementare către practică. Astfel, este crucial să fie adresate aspectele legate de eligibilitatea zonelor rurale ce sunt parte din zona metropolitană la axele POR, de sistemul de achiziții publice, drepturile de proprietate și existența cadastrului, precum și sincronizarea calendarelor de implementare pentru proiectele finanțate din axe diferite (spre exemplu, între POR și POS Mediu). Abordarea PID se dovedește de succes în cazul Brașovului, mai multe cereri de adeziune la zona metropolitană fiind înregistrate. Criteriile de eligiilitate pentru aderare la zona metropolitană ar trebui să fie în continuare rafinate spre a ilustra cât mai fidel interdependențele și profilul funcțional dintre orașul principal și aria sa de influență. Pregătirile pentru următorul ciclu de programare al PID Brașov au început deja. Primele consultări asupra viitoarelor obiective prioritare au identificat mobilitatea și infrastructura socială drept două direcții principale. 26 Constanța Planul integrat de dezvoltare pentru polul de creştere Constanţa este un document realizat pentru zona metropolitană Constanţa, formată din oraşul Constanţa, 5 oraşe şi 8 comune. Populaţia totală a zonei metropolitane este de 487.000 de locuitori. PID Constanţa este un document care facilitează accesul la finanţarea prin Programul Operaţional Regional UE, precum şi la alte programe operaţionale UE, inclusiv pentru mediu, competitivitate, dezvoltare rurală şi agricultură, resurse umane. PID include 112 proiecte prioritare, dintre care 71 vor fi finanţate prin POR, Axa 1. Principalele practici recomandate identificate în PID Constanţa: - Managementul procesului de consultare poate fi considerat, cu mici amendamente, un exemplu de bună practică recomandat pentru PID-urile din România; - Există o secţiune utilă privind relaţiile dintre comitetele de lucru şi părţile interesate; - Utilizarea coordonatorului polului ca actor cheie în procesul PID. Aspecte cheie propuse pentru reforma POR: Regenerarea centrului istoric al Constanţei survine în contextul unei degradări severe a clădirilor din zonă, menţionată de PID ca problemă principală. Totuşi, niciunul dintre proiecte nu abordează această problemă. Deoarece majoritatea clădirilor sunt în proprietate privată, reabilitarea acestora nu poate fi inclusă în PID, deoarece, în prezent, se pot accesa fonduri numai pentru clădirile din domeniul public. În consecinţă, regenerarea bazată numai pe asfaltarea străzilor nu este una substanţială. Această problemă a abordării clădirilor din domeniul privat ar trebui avută în vedere în noile PID-uri, utilizând atât exemple 27 internaţionale (de exemplu Spania, unde clădirile aflate în proprietate privată pot face obiectul renovării prin crearea de parteneriate publice - private), cât şi naţionale (de exemplu Oradea, unde primăria a conceput un mecanism de concesiune a faţadei către primărie, în vederea lucrărilor de îmbunătăţire). Conţinutul PID: de la analiză la proiecte de dezvoltare urbană A. Analiză Analiza per total este una cuprinzătoare, acoperind toate nivelurile de analiză necesare. Există un volum semnificativ de informaţii relevante, dar şi o cantitate importantă de date irelevante care face uneori dificilă parcurgerea documentului în căutarea aspectelor importante ( de exemplu, de la informaţii despre ţările vecine României la descrierea minorităţii maghiare din Transilvania şi discuţii despre deficitul bugetar al României în 2009 etc.). Un aspect pozitiv este faptul că sub-secțiunile se încheie cu scurte paragrafe ce tratează principalele probleme identificate, ajuntând astfel pe cititor sa parcurgă întreaga analiză. În timp ce unele secţiuni conţin analize adecvate şi aprofundate ale datelor, există şi unele secţiuni nesatisfăcătoare, lipsite de substanţă. De exemplu, secţiunea problemelor din turism apare sub forma unei analize superficiale a problemei, lipsită de date şi de puncte critice. În general, sunt prezentate multe date, însă sunt semnalate puține implicații. Paragrafele ce conțin date sunt deosebit de descriptive, nereușind să avanseze către stadiul în care să fie adresată și întrebarea “care sunt consecințele?”. Analiza SWOT de la sfârşitul secţiunii este adecvată şi conţine o concluzie utilă privind datele prezentate în prealabil. Totuşi, există unele aspecte importante care lipsesc atât din concluziile SWOT, cât şi din analiza în sine: de exemplu, la prezentarea punctelor slabe şi a amenințărilor pentru turismul din zonă, nu există nicio menţiune privind degradarea gravă a zonei peninsulare a Constanţei, a centrului istoric care are un impact puternic asupra performanţelor Constanţei ca destinaţie turistică. Analiza teritorială este inegală. Deşi sunt prezentate date pentru nivelul unităţii administrative, iar în secţiunea profilului teritorial (de exemplu, p. 145-146) sunt prezentate unele comentarii utile, diagnoza nu identifică anumite porţiuni din zona metropolitană care prezintă probleme deosebite: secţiunea dedicată „zonelor cu probleme şi tendinţelor de evoluţie spaţială” (Capitolul 2, p. 142-144) nu menţionează 28 nicio „zonă cu probleme”. De asemenea, există suprapuneri, din punct de vedere al informației, cu secțiunile anterioare. Variaţia de limbaj şi de stiluri creează, uneor i, impresia unui document pus cap la cap din diferite studii şi broşuri. De exemplu, secţiunea despre cultură are tonul unei broşuri turistice, utilizând un vocabular care abundă în adjective precum peisaje turistice „încântătoare” sau „splendide”. B. Strategie Viziunea este clară – „Constanţa va fi o metropolă europeană, o zonă turistică în expansiune, o zonă economică cu creştere ridicată şi un nivel de viaţă ridicat pentru toţi locuitorii săi” şi este susţinută adecvat de restul secţiunii. Obiectivele strategice nu sunt formulate nici ca scopuri (invocând rezultate pe termen lung), nici ca obiective (rezultate măsurabile, specifice). Nu există obiective specifice măsurate ca atare, ci numai o enumerare de probleme sub fiecare obiectiv strategic. Per total, această secţiune ar fi putut să beneficieze de un grad mai ridicat de claritate. Obiectiv strategic 1: Constanţa locuitorilor (respectiv, standarde de viaţă, atractivitate, infrastructură de calitate, locuinţe şi servicii sociale) Obiectiv strategic 2: Constanţa turiştilor (respectiv, o zonă atractivă şi competitivă de turism marin pentru turiştii români şi străini) Obiectiv strategic 3: Constanţa investitorilor (creşterea competitivităţii şi a investiţiilor, dezvoltarea infrastructurii şi a resurselor umane) În ciuda faptului că viziunea și obiectivele sunt bine conturate, privirea strategică de ansamblu asupra Constanței nu pare să reflecte vreo ambiție asupra poziției și rolului în cadrul macro-regiunii Mării Negre. C. Proiecte: PID include o gamă bogată şi variată de proiecte, conţinând o gamă variată de domenii. Obiectivele strategice sunt structurate în jurul politicilor și programelor, în corelație cu sursele de finanțare – POR; POS CCE, POS DRU; PODCA. Astfel, proiectele sunt listate în funcție de c ele trei obiective principale, dar și în funcție de politici și programe. Mai mult, anexa nr. 9 conține o listă a proiectelor prioritare, în timp ce anexa nr. 4 listează proiectele finanțabile prin POR. Acest aspect poate crea confuzie asupra cărui obiectiv detaliat în document aparține fiecare proiect. 29 Există 112 proiecte cu o valoare totală de 8,2 miliare RON. Majoritatea fondurilor, 6,127 miliarde, sunt alocate pentru proiectele subscrise obiectivului strategic “Constanța rezidenților”. Aproximativ 1,4 miliare RON sunt direcționate către proiectele menite să valorizeze potențialul turistic al zonei, iar 1,057 miliare lei sunt destinate inițiativelor ce urmăresc dezvoltarea economică și creșterea gradului de competitivitate. În mare, planul de acțiune este o lungă listă de potențiale proiecte, fără o prioritizare propriu-zisă (cu excepția cazului în care numărul din listă reprezintă un indicator de prioritizare- fapt nemenționat). Spre exemplu, nu există o explicație asupra motivelor pentru care anumite drumuri trebuie să fie extinse, în afara observației calitative generice ce le caracterizează drept “aglomerate”. În mod interesant, indicatorii de succes propuși includ: vizite turiști mai lungi cu 1,5 zile; creșterea profitului pentru afacerile locale cu 12%. O parte din acești indicatori par a fi nerealist sau imposibil de atribuit către un anumit proiect de investiții. Lista de proiecte identificate acoperă o gamă largă de topici și identifică multiple surse de finanțare. PID -ul Constanța identifică nu numai surse de finanțare europene, dar și surse de la bugetul local si de la bugetul național. PID-ul are o abordare comprehensivă, și acest lucru ar trebui păstrat și pentru următoarea perioadă de programare. Proiecte referitoare la mediul urban Există un număr semnificativ de proiecte privind îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturilor din cadrul zonei metropolitane. Aceasta include centura Constanţei, Riviera Constanţa – legătura dintre Mamaia şi portul turistic Tomis, îmbunătăţirea accesului între oraşul Constanţa şi platforma industrială Năvodari prin lărgirea şi modernizarea bulevardului Mamaia - Năvodari, reabilitarea străzilor, construcţia de poduri, sensuri giratorii şi spaţii de parcare. Totuşi, toate acestea tratează în mod preponderent infrastructura auto, cu excepţia unor îmbunătăţiri ale transportului public şi a unui proiect de cale ferată care nu are un impact direct asupra mobilităţii locale. Nu există nicio încercare de reducere a necesităţilor de transport prin promovarea proximităţii şi a schemelor de utilizări mixte, respectiv nicio implicare în direcţia susţinerii unei mobilităţi mai durabile prin stabilirea priorităţii pentru transport non-motorizat (oraşe care pot fi parcurse cu bicicleta sau pe jos). Zonele pentru pietoni urmează a fi create/îmbunătăţite în centrul istoric în principal pentru uzul turiştilor, deci nu influenţează mobilitatea la nivelul oraşului. 30 Cu privire la patrimoniul construit, există numeroase proiecte de restaurare a clădirilor istorice, precum restaurarea bisericii greceşti din Constanţa, a Cazinoului sau reabilitarea centrului cultural din Năvodari. Cu toate acestea, degradarea ansamblului de clădiri istorice din zona peninsulară a Constanţei (centrul istoric al oraşului) nu face obiectul niciunui proiect. PID intervine numai la nivelul spaţiilor publice din această zonă: restaurarea şi reproiectarea integrată a zonei istorice a Constanţei – piaţa Ovidiu; reproiectarea integrată a zonei pietonale a centrului istoric al Constanţei. Totuşi, aceasta lasă neabordată problema patrimoniului construit. PID demonstrează performanţă în domeniul îmbunătăţirii spaţiilor publice, incluzând proiecte pentru crearea şi reabilitarea zonelor pentru pietoni şi a spaţiilor verzi, atât pentru turişti, cât şi pentru rezidenţi, în Constanţa şi în numeroase comune (Agigea, Cumpăna, Corbu, Lumina, Mihail Kogălniceanu) şi oraşe (Ovidiu, Năvodari, Eforie Sud, Murfatlar). În ceea ce priveşte recuperarea terenurilor urbane, PID conţine proiecte care implică recuperarea terenurilor: reabilitarea şi ecologizarea fostei platforme industriale Oil Terminal/Gara Constanţa, reabilitarea şi ecologizarea platformei industriale Constanţa Port, reabilitarea şi ecologizarea platformei industriale Midia, reabilitarea şi ecologizarea platformei industrial Dobromin – cariera de calcar de la Murfatlar etc. Toate aceste proiecte vizează reutilizarea terenurilor ca spații verzi. În consecinţă, nu există proiecte referitoare la densificarea şi construcţia pe aceste terenuri astfel încât expansiunea pe terenurile neexploatate (expansiunea urbană) să fie prevenită. Mai multe proiecte îşi propun îmbunătăţirea managementului energiei, al resurselor de materiale şi fluxurilor în oraş (metabolism urban), inclusiv a ciclului apei, a deşeurilor etc., în Constanţa şi în zonele periurbane/rurale. De asemenea, PID include proiecte care îşi propun dezvoltarea eficienţei energetice a clădirilor, de exemplu, proiecte privind eficienţa reţelelor de căldură şi apă caldă ale RADET Constanţa, reabilitarea a 300 de blocuri de locuinţe cu izolaţie termică în Constanţa, reabilitarea a 70 de blocuri cu izolaţie termică în Năvodari etc. PID include proiecte care promovează energii regenerabile, precum înlocuirea sistemelor de încălzire cu sisteme de încălzire din surse regenerabile pentru creşa din Constanţa şi Şcoala Carmen Silva din Eforie, parcurile fotovoltaice Valu lui Traian şi Năvodari, precum şi un parc eolian în portul Constanţa etc. De asemenea, se demonstrează implicarea în direcţia protecţiei resurselor naturale, peisagistice, forestiere, de apă, a zonelor agricole etc. din jurul 31 oraşelor, „reînverzirea” oraşului existent: consolidarea zonei costiere dintre Portul Tomis şi zona Pescărie din Constanţa, Eforie, Tuzla, Agigea, graniţa verde: plantarea unei păduri în jurul centurii Constanţa, împădurirea terenurilor degradate din zona metropolitană, protecţia, conservarea şi valorificarea zonei naturale protejate a Lacului Siutghiol etc. Proiecte referitoare la economie PID conţine numeroase proiecte care tratează regenerarea economiei urbane prin consolidarea activităţilor de dezvoltare/antreprenoriale endogene (de exemplu, formarea antreprenorilor în zona metropolitană, o gamă de proiecte de dezvoltare turistică) şi diversificarea sistemelor de producţie locale (pieţe în localităţile rurale, parcul industrial alimentar Corbu – proiecte de piscicultură, centrul pentru meserii Ovidiu etc.). Deşi include două proiecte, precum crearea unui centru de excelenţă în turism şi crearea de zone competitive transnaţionale, PID ar fi putut face mai multe în direcţia promovării unei economii a inovaţiei şi creativităţii. În plus, putea fi evidențiat un accent mai clar asupra rolului de port internațional la Marea Neagră. Există un proiect de instalare de celule fotovoltaice, legat de susţinereaeconomiei verzi. Proiecte referitoare la aspecte sociale PID include unele proiecte şi programe care îşi propun încurajarea ocupării/ creării de locuri de muncă, precum programul european de calificări pentru zonele rurale sau programul de perfecţionare a competenţelor pentru dezvoltare (pentru romi, tineretul defavorizat, cei care lucrează în agricultura de subzistenţă, persoanele cu dizabilități). În ceea ce priveşte dezvoltarea comunitară, există numai intervenţii fizice (centre culturale şi pentru tineret la Năvodari, Murfatlar, Mihail Kogălniceanu), limitate ca proporţii (nu este inclus oraşul Constanţa). PID îmbunătăţeşte infrastructura socială pentru diferite grupuri, inclusiv persoanele în vârstă şi cele cu dizabilități. Mai mult, există un număr de proiecte şi programe care vizează sprijinirea incluziunii, precum o cantină socială şi un centru de zi în Năvodari, cantina socială Valu lui Traian, un program de îmbunătăţire a competenţelor (pentru romi, pentru tineretul defavorizat, cei care lucrează în agricultura de subzistenţă, persoanele cu dizabilități), 10 centre de consiliere profesională pentru persoanele vulnerabile şi programe împotriva abandonului şcolar . 32 PID cuprinde un număr de proiecte pentru locuinţe sociale în mai multe localităţi din zona metropolitană. Totuşi, aceste proiecte lipsesc pentru oraşul Constanţa în sine. Un aspect îl reprezintă alocarea specifică a locuinţelor sociale pentru un anumit grup etnic (proiectul „Locuinţe sociale pentru romi în Eforie”), care reprezintă o problemă, deoarece duce la segregare etnică în loc să abordeze o problemă de excluziune socială. PID conţine proiecte utilizate, de regulă, în ţară pentru „bifarea categoriei”, de exemplu sistemul CCTV (camere de securitate). Cu toate acestea, deşi există un număr semnificativ de alte proiecte care vizează probleme sociale, iar analiza conţine o discuţie despre criminalitate, aceasta nu se poate atribui unei strategii de tip „bifare a categoriei”. În sfera mobilităţii, PID nu promovează proiecte care se referă la situaţia actuală, ci proiecte anacronice, referitoare la mobilitatea auto. Unul dintre proiectele afiliate obiectivului 1, „Constanţa locuitorilor”, constă din îmbunătăţirea accesului la zona industrială Năvodari din Constanţa, prin lărgirea şi modernizarea bulevardului Mamaia. Cu toate acestea, teoria şi practica internaţională au demonstrat că lărgirea drumurilor existente pentru îmbunătăţirea mobilităţii poate constitui o intervenţie eronată. Conform a ceea ce este cunoscut sub numele de axioma transportului urban, lărgirea drumurilor duce la o creştere a traficului în interiorul oraşelor, nu la o atenuare a acestuia. Ma i mult, aceasta vine în contradicţie cu obiectivul ca Mamaia să fie dezvoltată ca zonă turistică, deoarece drumul trece exact prin centrul staţiunii. Un alt proiect tributar unor practici nesustenabile, anacronice, este autostrada Riviera, un drum costier care leagă portul turistic Tomis de Mamaia. Acesta aminteşte de puternic criticata autostradă costieră, de dată recentă, din nord-estul Turciei, vehement atacată de Camera Arhitecţilor din Turcia, care a eliminat accesul rezidenţilor la plajă şi a întrerupt legătura oraşelor costiere cu marea, aceasta în afara efectelor sale asupra peisajului şi a mediului costier. Integrarea conţinutului, a procesului şi a contextului PID Integrare sectorială Deşi PID este format dintr-o diversitate de politici, programe şi proiecte, abordează rareori conceptul de integrare între sectoare. Nu se stabileşte nicio legătură clară între investiţiile din diferite sectoare. Mai mult, PID nu se implică direct în conceptele de incluziune şi excluziune socio -spaţială. 33 Integrare teritorială PID acoperă în totalitate perimetrul metropolitan. Proiectele acoperă o geografie echilibrată şi, în general, exprimă bine necesitatea şi potenţialul zonelor. PID include proiecte care creează legături fizice în interiorul oraşului şi în zona metropolitană – infrastructura rutieră. PID nu descrie şi nici nu prezintă o listă a zonelor de analiză care pot fi clasific ate ca defavorizate. Integrarea strategică Spre deosebire de alte documente similare, PID Constanța face foarte puține referiri asupra corelării cu alte documente strategice, fie ele locale, regionale/naționale sau supra-naționale. Acest fapt este cu atât mai relevant cu cât Constanța are drept factor caracteristic distinctiv poziția sa strategică la Marea Neagră, jucând un rol important atât la nivelul economiei românești, precum și la nivelul extins al întregii macro -regiuni. Integrarea părţilor interesate PID este rezultatul cooperării interdepartamentale, iar managementul său va fi asigurat de o echipă provenită din diferite departamente din cadrul primăriei, dar şi din celelalte unităţi teritoriale. PID descrie o listă a diferitelor părţi interesate care au fost consultate la crearea documentului şi care vor fi implicate în managementul şi în implementarea PID. Există o comisie de evaluare şi de monitorizare, formată dintr -un parteneriat al părţilor interesate – consiliul zonei metropolitane, prefectul, un ONG, camera de comerţ. Managementul procesului de consultare este prezentat cu claritate în document. Procesul pare exemplar şi poate fi considerat, cu modificări, un exemplu de practici recomandate pentru PID-urile din România. Aspectele reprezentativităţii, diversităţii, transparenţei, comunicării, facilitării şi post-consultării sunt bine argumentate. Trebuie ţinut cont, însă, că există două seturi diferite de acţiuni pentru asigurarea transparenţei, prezentate în diferite stadii ale PID. În prima secţiune, acţiunile prezentate constau în încărcarea documentului pe site-ul Web al zonei metropolitane şi un comunicat de presă. Aceste acţiuni asigură un nivel insuficient de transparenţă. În vederea unei extensii mai bune către comunitate, expunerile în spaţii publice şi alte chestionare, de exemplu, ar fi fost mai benefice în această direcţie. Totuşi, în alte secţiuni ale documentului, aceste acţiuni sunt incluse în pachetul de strategii de informare şi de comunicare(spre exemplu, p. 331). Ca atare, este necesară o prezentare mai consistentă a informaţiilor. 34 Discuțiile cu biroul coordonatorului de pol au arătat că procesul comprehensiv de implicare a părților interesate în pregătirea și implementarea PID, a avut drept rezultat un angajament mai puternic al autoritățiilor publice locale și a altor actori pentru realizarea investițiilor integrate. Recunoscând rolul limitat pe care părțile intereate îl pot avea într-un proces de consultare, ce deseori rămâne la nivelul livrării de informație asupra “status quo-ului”, în prezent, se conturează o abordare mai activă. Astfel, există planuri de a dezvolta o nouă structură ce va fi informată de metodologia tip CLLD și va include noi membri (precum municipul Mangalia, ce în prezent nu face parte din ADI zona metropolitană Constanța). Metodologia tip CLLD oferă un cadru de implementare “de jos în sus” pentru investiții strategice și permite o implicare direct a autorităților publice locale, mediului de afaceri, ONG - urilor și liderilor din comunitate în procesul de realizare al investițiilor. Aspecte operaţionale Comisia de implementare este o structură subordonată comisiei de evaluare şi monitorizare şi este formată din reprezentanţi a i executivului Asociaţiei Zonei Metropolitane, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate. Un „rol extrem de important” va reveni coordonatorului pol ului (p.322), care va participa ca invitat la sesiunile comisiei de evaluare şi monitorizare şi care va acţiona ca legătură între nivelurile de decizie şi ca sprijin pentru PID în identificarea surselor financiare, la promovarea şi informarea privind PID. După o descriere detaliată a comisiei de implementare şi a coordonatorului polului, secţiunea se încheie cu o propoziţie în care se arată că managementul proiectelor va fi externalizat şi condus de o firmă de consultanţă. Nu există nicio prezentare, în acest punct, a modului în care firma respectivă va interacţiona cu cele două entităţi menţionate mai sus, dar există o secţiune separată foarte utilă cu privire la relaţiile dintre comisii şi ceilalţi actori. Decizia de externalizare a managementului de proiect a rezultat în urma analizei făcute de biroul coordonatorului de pol asupra capacității administrative a membrilor parte din ADI zona metropolitană Constanța. Analiza a indicat faptul că un număr semnificativ de autorități publice locale, în special din zonele rurale, nu aveau nici o persoană responsabilă sau cu un nivel adecvat de pregătire pentru a asigura supervizarea proiectelor mari. 35 În timpul implementării PID, biroul coordonatorului de pol a colaborat îndeaproape cu ADI zona metropolitană Constanța. Adresând problemele legate de eligibilitatea zonelor rurale pentru finanțări din axele POR, cele două entități au identificat, susținut acțiuni de timp lobby și, ulterior, au implementat o soluție adaptată situației: ADI a devenit aplicantul pentru proiectele ce vizau investiții în zonele rurale. Astfel, polul de creștere Constanța este singurul pol în care investițiile au fost făc ute prin axele POR pentru fiecare membru al zonei metropolitane. Stadiul implementării Majoritatea proiectelor sunt în prezent în implementare, mai ales prin axele POR. Numărul robust al proiectelor care fie au fost finalizate, sau sunt în curs de implementare, se datorează de asemenea capacității dobândite de ADI de a prelua rolul de beneficiar pentru investițiile ce vizează mediul rural al zonei metropolitane. Mai mult, mai multe proiecte având alte surse de finanțare au fost finalizate, mai ales prin programul de de cooperare trans-frontalieră și prin programul național de mediu. 11 Tabel 2 Stadiul implementării pentru PID Constanța POR POS Alte finanțări Proiecte PID Proiecte Proiecte PID Proiecte Proiecte PID Proiecte în PID în PID în PID implementare finalizate implementare finalizate implementare finalizate număr 33 11 7 8 1 10 % din total 47,14 15,71 10,00 11,43 1,43 14,29 proiecte Sursa: Date procesate din “Raportul trimestrial privind activitatea coordonatorului polului de creștere și a personalului de sprijin”, Iulie- Septembrie 2013 Recomandări pentru următoarea perioadă de programare Este vital să fie transferate lecțiile învățate din actuala perioadă de implementare către viitorul ciclu de programare. Deși ab ordarea de a 11 Numărul total de proiecte include proiectele finalizate și în curs de implementare, pentru momentul Septembrie 2013. Axele POS includ POS Mediu, POS DRU; POS CCE, POS Transport. Alte finanțări pot include: INTERREG IV, URBACT, fonduri locale și private, FP7, PN II, PODCA, programele de cooperare trans-frontalieră, Phare. 36 identifica și implementa soluții pentru eligibilitatea tuturor membrilor ariei metropolitane pentru axele POR este demnă de laudă, următorul ciclu de programare ar trebui să adreseze și să clarifice astfel de inconsistențe. Alte provocări ce ar trebui revizuite cu atenție includ sistemul de achiziții publice, drepturile de proprietate și existența cadastrului, sincronizarea calendarelor de implementare pentru proiectele finanțate din axe diferite (spre exemplu, între POR și POS Mediu) și limitările de timp legate de obținerea documentației privind patrimonial cultural. Rolurile biroului coordonatorului de pol și ADI zonă metropolitană ar trebui mai clar definite. Un aspect important rămâne independența financiară pentru o entitate precum cea a coordonatorului de pol. Așa cum a fost menționat de către biroul coordonatorului de pol, pentru a asigura un nivel ridicat de transparență și a gestiona un proces eficient de facilitare între părțile intersate, este crucial să nu se depindă de finanțări directe din partea membrilor zonei metropolitane. 37 38 Craiova Zona metropolitană a Craiovei este formată din oraşul Craiova şi din 6 comune învecinate. Populaţia totală a zonei metropolitane este de 316.730 de locuitori. Ca observaţie de ansamblu, PID pentru polul de creştere Craiova pare a fi o colecţie de secţiuni sau versiuni prescurtate ale altor documente şi strategii, nu un material redactat ca un document coerent unic, cu scopul de a evidenţia dezvoltarea urbană a Craiovei prin intermediul unei liste integrate de proiecte. Principalele practici recomandate identificate în PID Craiova : - Lista de proiecte identificate este extinsă și include și un număr important de proiecte care vor fi finanțate din bugetele locale; - Discuția pe trendurile demografice și economice este foarte bună; - Pași importanți au fost luați pentru a întări zona metropolitană în ultimiii ani. Este important ca aria zonele metropolitane să nu fie considerată a avea un caracter fix, ci trebuie să i se permită un anumit grad de flexibilitate, luând dinamicile teritoriale și spațiale în considerație. Aspecte cheie propuse pentru reforma POR: - Modul în care a fost definită zona metropolitană în prima fază nu a fost ideal. Pentru perioada de programare 2014-2020, este important ca zonele metropolitane să fie nu numai continue (o cerință minimă), ci și să acopere zone urbane funcționale; - Criteriile folosite pentru a monitoriza proiectele sunt vagi și greu de urmărit de-a lungul timpului; 39 - PID-ul Craiova pune un accent important pe mobilitate și accesibilitate – care în sine este un lucru bun. Există însă un focus disproporțional pe dezvoltarea infrastructurii pentru vehicule private (de exemplu, o alocare generoasă a fost făcută pentru un pasaj suprateran și unul subteran), cu un focus redus pe infrastructura verde (de exemplu, piste de bicicliști și zone pietonale). Conţinutul PID: de la analiză la proiecte de dezvoltare urbană A. Analiză Analiza este amplă, conţinând o cantitate semnificativă de informaţii. Totuşi, o mare parte a acestor informaţii nu este direct corelată cu rolul şi cu natura acestui document sau este prezentată într-o manieră pur descriptivă, lipsind interpretarea datelor (spre exemplu, datele despre locuire de la p.91). Descrierile extinse ale datelor privind precipitaţiile sau istoria medievală fac din secţiunea de analiză un material exagerat de descriptiv şi care abundă în informaţii lipsite de relevanţă. Mai mult, informaţiile sunt, uneori, redundante: de exemplu, la secţiunea dedicată patrimoniului, se face o descriere a climei şi a reţelei hidrografice, transmiţând informaţii în mare măsură lipsite de relevanţă, care oricum fuseseră prezentate pe scară largă într-o altă secţiune. Există câteva secţiuni unde este evident că informaţiile prezentate nu sunt adaptate la rolul acestui document, ci par preluate din alte materiale, cu un caracter pur descriptiv. Deşi PID-ul are tendinţa de a prezenta unele informaţii lipsite de relevanţă, discuţia despre tendinţele demografice şi situaţia economică este foarte solidă, riguroasă şi adecvată. Este furnizată o analiză corespunzătoare a punctelor forte, a slăbiciunilor şi a tendinţelor din zona metropolitană. Aspecte mai puțin bine acoperite includ sectorul energetic (numai numărul de utilizatori este menționat, fără date asupra consumului), transport ( PID oferă informații despre flota municipală, dar nu există date despre numărul de pasageri, kilometri parcurși de către pasageri, consum combustibil, etc.) sau rețeaua de distribuție a gazului și cea de management a deșeurilor ( lipsesc date despre consum, consumatori, etc.). Alte probleme sunt legate de profilul spațial și de guvernanță al polului de creștere și a zonelor de intervenție. Universitatea din Cluj- Napoca a elaborat studiul pentru definirea zonei metropolitane a municipiului Craiova. Aceasta acoperă o rază de 30km și 19 unități administrativ teritoriale. În realitate, numai 8 unități administrative din 40 cele 19 potențiale au acceptat de a fi încorporate în aria metropolitană. Localitățile aflat Sud față de Craiova, cu un mare potențial economic, precum și Ișalnița în zona de Nord, au refuzat să devină parte din zona metropolitană. Astfel de situații ar trebui să fie preîntâmpinate dacă scopul este de a asigura a dezvoltarea integrată la nivel metropolitan. Decizii precum cea de a fi parte din astfel de planuri de importanță regională nu ar trebui să depindă de capriciile politicienilor locali, deoarece ele afectează toate părțile implicate ( atât persoanele din arealul zonei metropolitane, precum li pe cei din afara ei). Deşi documentul se concentrează asupra oraşului Craiova, există şi date despre comunele rurale. Analiza SWOT nu este finalizată şi include etichete eronate. De exemplu, comentariile privind punctele economice forte sunt trecute la rubrica „demografie”. Nu există scenarii asociate analizei SWOT, ceea ce o face incompletă. Materialul conţine o serie de erori. De exemplu, distanţa până la Sofia, capitala europeană cea mai apropiată de Craiova, este trecută ca fiind de 1392 km, imediat după distanţa până la Ber lin (1437 km), când aceasta este, de fapt, de 258 km. B. Strategie Capitolul privind viziunea de dezvoltare pentru polul de creştere Craiova începe cu un expozeu privind impasul în care se află dezvoltarea locală în România şi continuă cu 25 de pagini de metodologii privind dezvoltarea unei viziuni, discuţii privind managementul urban şi metropolitan, planificarea strategică, precum şi contextul european şi naţional al dezvoltării teritoriale şi sociale. Pe neaşteptate, după această lungă expunere, un paragraf prezintă viziunea de dezvoltare pentru polul de creştere: „Craiova – metropola de astăzi, Bănia de ieri – un spaţiu european, atractiv şi competitiv”. PID prezintă 6 obiective: Obiectiv strategic 1: Îmbunătăţirea accesibilităţii la şi de la polul de creştere Craiova. Obiectiv strategic 2: Competitivitate economică mai ridicată pe termen lung şi sprijin pentru dezvoltarea mediului de afaceri din cadrul polului de creştere Craiova. Obiectiv strategic 3: Dezvoltarea potenţialului economic pe axa est - vest a polului de creştere Craiova prin reabilitarea infrastructurii de transport public. 41 Obiectiv strategic 4: Asigurarea unor servicii publice de calitate în zona metropolitană Craiova prin extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare, colectarea şi reciclarea deşeurilor şi iluminat public. Obiectiv strategic 5: Dezvoltarea atractivităţii polului de creştere Craiova prin valorificarea potenţialului natural şi turistic şi conservarea şi promovarea identităţii locale şi a patrimoniului cultural-istoric. Obiectiv strategic 6: Îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru rezidenţii polului de creştere Craiova, prin asigurarea de standarde educaţionale, sociale şi de asistenţă medicală aliniate la standardele europene. Pe alocuri, necesităţile prezentate par să fie menţionate numai pentru a se adapta la anumite proiecte şi nu derivă din analiza prezentată: de exemplu, „îmbunătăţirea traficului în zona centrală prin construcţia a 2 pasaje supraterane, ceea ce va duce la rezolvarea problemelor privind reducerea timpilor de tranzit din zona centrală” este problematică, deoarece introduce soluţia ca parte a necesităţii formulate. C. Proiecte Documentul a fost dezvoltat astfel încât să includă alinierea cu programele fondurilor structurale (POR; POS DRU etc.). În general, proiectele se subscriu obiectivelor descrise în plan. Conform planului, 72 de proiecte au fost identificate ( sunt listate în secțiunea “strategia de dezvoltare a polului de creștere”), cu un buget total de aproximativ 4,283 miliare RON. Marea majoritate a proiectelor se axează asupra municipiului Craiova.  Criteriile utilizate pentru prioritizarea proiectelor sunt vagi și dificil de cuantificat:  Impactul de dezvoltare al proiectului  “Maturitatea” proiectului ( progresul ]n documentația d e financiară europeană)  Sursele de finanțare identificate  Compatibilitatea cu obiectivele și strategiile de dezvoltare existente la nivel local, regional și național Lista proiectelor propuse includ surse variate de finanțare, chiar dacă se adresează în primul rănd fondurilor europene. Sursele de finanțare nu 42 sunt la fel de variate ca și pentru PID-ul Constanța, dar o abordare comprehensivă trebuie păstrată și pentru 2014-2020. Mediul urban Mai multe proiecte îşi propun îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturilor în zona metropolitană, de la reabilitarea drumurilor şi a şoselelor de centură la construcţia unui pasaj suprateran şi a unuia subteran pentru fluidizarea traficului la îmbunătăţirea transportului public, inclusiv realizarea unei reţele de troleibuze. Nu există proiecte destinate reducerii necesităţilor de transport prin promovarea proximităţii şi a schemelor de utilizări mixte. În ceea ce priveşte mobilitatea durabilă, nemotorizată, nu este abordat aspectul infrastructurii pentru biciclişti, deşi există un proiect care include 13 legături pietonale pentru uz turistic, neracordate direct la mobilitatea durabilă, dar cu efecte indirecte benefice. În ceea ce priveşte conservarea patrimoniului construit şi a Baukultur, un concept promovat prin documentele UE, care descrie cultura şi setul de practici care conturează un anumit tip de mediu construit, există mai multe proiecte axate pe restaurarea clădirilor de patrimoniu, inclusiv a muzeelor şi a bisericilor. Există un proiect de restaurare şi de refuncţionalizare a unei clădiri (din str. Brestei nr. 24). Mai mult, există un proiect de revitalizare a centrului istoric al Craiovei, dar acest proiect de regenerare include numai spaţiile publice şi nu abordează necesitatea renovării stocului existent de clădiri. Deşi acest fapt este corelat cu regimul de proprietate al acestor clădiri şi cu situaţia juridică specială din România, realitatea este că proiectul este incomplet în încercarea sa de regenerare a centrului istoric. Îmbunătăţirea spaţiilor publice, în afara proiectului care vizează centrul istoric, este obiectivul unui proiect de creare de noi parcuri şi grădini publice în Craiova. Nu există proiecte de îmbunătăţire a spaţiului public în alte localităţi. Nu există proiecte de recuperare a terenurilor urbane şi nici de sprijinire a modificării modelului de densitate. Totuşi, mai multe proiecte îşi propun îmbunătăţirea managementului energiei, al resurselor de materiale şi al fluxurilor în oraş (metabolism urban), inclusiv a ciclului apei, a canaliz ării, a managementului deşeurilor etc., în Craiova şi în localităţile rurale. Aspecte economice Din punctul de vedere al regenerării economiei urbane prin consolidarea activităţilor endogene de dezvoltare/antreprenoriale şi prin diversificarea sistemelor locale de producţie, PID include un proiect de centru 43 multifuncţional în Craiova, un incubator tehnologic şi de afaceri şi un program de promovare a culturii antreprenoriale în Oltenia. Există un proiect de parc de ştiinţă şi tehnologie, precum şi pentru o platformă de cercetare multidisciplinară, dar şi alte programe de cercetare, demonstrând sprijinirea unei economii a cunoaşterii, creativităţii, excelenţei şi inovaţiei. Aspecte sociale Există numeroase proiecte şi programe destinate stimulării ocupării și a creării de locuri de muncă, prin dezvoltarea de competenţe de natură tehnică şi antreprenorială. PID include două proiecte axate pe incluziune socială: un cămin pentru persoanele fără adăpost în Pieleşti şi un serviciu de consiliere în Călineşti. Totuşi, astfel de proiecte lipsesc în cazul oraşului Craiova. Infrastructura socială pentru diferite grupuri este sprijinită printr -un număr limitat de proiecte, inclusiv pentru infrastructura educaţională a oraşului Craiova, fără a viza direct grupuri p recum persoanele vârstnice sau cele cu dizabilități şi fără a se implica în dezvoltarea comunitară. În general, proiectele derivă din necesităţile şi potenţialul identificat în analiză. Există, totuşi, proiecte relativ costisitoare, care nu sunt susţinute de o argumentaţie riguroasă. De exemplu, PID afirmă că, în vederea îmbunătăţirii mobilităţii, este necesară construcţia unui pasaj subteran şi a unuia suprateran în oraş, motiv pentru care există câte un proiect în PID pentru fiecare dintre acestea. Cu toate acestea, existenţa pasajelor nu este motivată printr-o analiză care ar duce la concluzia că există o necesitate de îmbunătăţire a mobilităţii prin intermediul construcţiilor respective în zonele menţionate. Mai degrabă, acestea par să răspundă necesităţii de a construi un pasaj subteran şi unul suprateran. Asemenea proiecte costisitoare, care au apărut fără o argumentaţie clară a necesităţilor sau a problemelor de rezolvat, subminează coerenţa şi consecvenţa PID. Practici recomandate sau anacronisme: PID Craiova aplică câteva paradigme curente de dezvoltare urbană – o dezvoltare economică bazată pe inovaţie –, dar nu reuşeşte să adopte practicile recomandate curente în ceea ce priveşte practicile durabile, de la susţinerea ecologizării economiei la reutilizarea terenurilor industriale abandonate şi prioritizarea mobilităţii durabile. O abordare anacronică apare în tratamentul mobilităţii – construcţia unui pasaj suprateran în principala intersecţie din centrul oraşului Craiova este reprezentativă pentru intervenţiile de planificare urbană din anii 1950 - 44 1960 în oraşele nord-americane şi vest-europene, considerate în prezent nesustenabile, prin efectul de stimulare a traficului auto, segregarea cartierelor şi crearea de bariere în oraş. Acest proiect costi sitor este problematic, deoarece nu derivă din necesităţi demonstrate – Craiova şi-a finalizat drumul de centură şi alte drumuri circulare pentru ocolirea centrului – şi creează o problemă de trafic şi de segregare vizuală în ceea ce este considerată intersecţia centrală a oraşului. Integrarea conţinutului, a procesului şi a contextului PID Integrarea sectorială Deşi PID este format dintr-o diversitate de strategii, programe şi proiecte, abordează rareori conceptul de integrare între sectoare. Cel din urmă apare într-un număr de „proiecte integrate” în zonele rurale, care par, însă, mai mult o juxtapunere liberă de proiecte (de exemplu, un drum, o grădiniţă, un centru comunitar) decât un proiect real, integrat ( de exemplu: Proiectul integrat Breasta – crearea sistemului de apă şi canalizare, crearea unui centru de tip afterschool (centru postşcolar), reabilitarea centrului cultural). Integrarea teritorială PID acoperă în totalitate perimetrul metropolitan. Proiectele acoperă o geografie echilibrată şi, în general, exprimă bine necesitatea şi potenţialul zonelor. PID include proiecte cu definire teritorială şi care nu creează legături sectoriale între diferitele teritorii, cu excepţia proiectelor privind drumurile. Integrarea strategică PID analizează diferite documente strategice naționale precum Planul Național de Dezvoltare, Planul de Amenajare a Teritoriului Național ( rețeaua de localități), precum și Conceptul Național Strategic de Dezvoltare Teritorială a României, introducând astfel capitolul 2 (p. 1 57), ce oferă o privire de ansamblu asupra strategiilor existente la nivele superioare de acțiune. Este realizată și corelarea cu strategia de dezvoltare la nivel județean, a cărei viziune și linii strategice sunt prezentate în detaliu. La momentul elaborării documentului, Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Craiova urma a fi revizuit, astfel încât PUG să poată fi corelat cu PID. 45 Integrarea părţilor interesate PID a angrenat, în diferite discuţii, un mare număr de părţi interesate, organizate în 8 grupuri de lucru, formate iniţial în 2006 cu ocazia lucrului la strategii şi reactivate pentru PID. Elaborarea PID a inclus participarea şi consultarea publică în momentele cheie din timpul procesului, inclusiv identificarea necesităţilor şi selecţia proiectelor. A fost implicat un număr cuprinzător de părţi interesate, iar rezidenţii au fost consultaţi atât prin publicarea informaţiilor pe site-ul Web, cât şi printr-un sondaj reprezentativ. Metoda utilizată la sondaj, cu întrebări cu răspuns închis, nu permite apariţia unor opinii şi perspective mai nuanţate. Mai multe părţi interesate sunt implicate în grupul de coordonare pentru managementul şi implementarea PID. Dintre părţile interesate lipseşte, însă, societatea civilă, precum şi rezidenţii. Aspecte operaţionale PID este rezultatul cooperării interdepartamentale, iar managementul va fi asigurat de o echipă formată din toate unităţile teritoriale, prin cooperare interdepartamentală şi interdisciplinară. Unităţile de management includ atât actori locali, cât şi actori regionali, precum ADR. Structura de management include atât zona urbană, cât şi pe cea rurală, şi pare complexă. Aceasta este compusă dintr-un consiliu metropolitan – nivelul de decizie – format din primari, un grup de coordonare/orientare, format din părţile interesate, precum şi dintr-o unitate de management al PID, formată din specialişti. Un mecanism de monitorizare şi indicatorii de monitorizare corespunzători sunt menţionaţi, dar nu sunt descrişi. Problemele întreţinerii şi durabilităţii proiectelor nu sunt abordate în mod direct. Biroul coordonatorului de pol și ADI Zona Metropolitană Craiova au lucrat îndreaproape pentru implementarea și monitorizarea PID. Ambele entități și-au împărțit un anumit număr de proiecte către person alul lor de sprijin și au facilitat vizite de teren și întâlniri comune cu beneficiarii. Recunoscând resursele financiare limitate ale noii entități formate a zonei metropolitane, biroul coordonatorului de pol a pus la dispoziție anumite fonduri provenite din Programul Operațional de Asistență Tehnică pentru a acoperi anumite costuri operaționale și administrative pentru ambele organizații. Stadiul implementării Se înregistrează un bun progres pentru implementarea proiectelor din axele POR, ce reprezintă majoritatea investioțiilor făcute în PID Craiova. 46 Proiectele finalizate prin axele POS se referă în general la măsuri soft precum cursuri de formare și întărirea capacității administrative. Având în vedere natura investițților, proiectele finanțate prin POS Mediu se află doar în stadiul de implementare. 12 Tabel 3 Stadiul implementării pentru PID Craiova POR POS Alte finanțări Proiecte PID Proiecte Proiecte PID Proiecte Proiecte PID Proiecte în PID în PID în PID implementare finalizate implementare finalizate implementare finalizate număr 23 16 3 8 5 9 % din total 35,94 25,00 4,69 12,50 7,81 14,06 proiecte Sursa: Date procesate din “Raportul trimestrial privind activitatea coordonatorului polului de creștere și a personalului de sprijin”, Iulie- Septembrie 2013 Recomandări pentru următoarea perioadă de programare A fost acumulat un număr considerabil de recomandări pentru îmbunătățirea procesului de implementare PID Craiova. Astfel, devine extrem de necesar ca următorul ciclu de programare să ad reseze provocări ce aparțin de sistemul de achiziții publice, drepturile de proprietate și existența cadastrului, sincronizarea calendarelor de implementare pentru proiectele finanțate din axe diferite (spre exemplu, între POR și POS Mediu), precum și încurajarea optimizării cu tehnologie GIS a bazelor de date utilizate de autoritățile publice locale, precum și de entitățile implicate în gestionarea polului de creștere. Reflectând asupra importanței relative a municipiului Craiova față de aria din proximitatea sa, PID s-a dovedit un mecanism atractiv. În aprilie 2013 aria metropolitană s-a extins pentru a include 19 membri. Cu toate acestea, criteriile de eligibilitate pentru aderarea la zona 12 Numărul total de proiecte include proiectele finalizate și în curs de implementare, pentru momentul Septembrie 2013. Axele POS includ POS Mediu, POS DRU; POS CCE, POS Transport. Alte finanțări pot include : INTERREG IV, URBACT, fonduri locale și private, FP7, PN II, PODCA, programele de cooperare trans-frontalieră, Phare. 47 metropolitan ar trebui atent revizuite pentru a ilustra cât mai fi del relațiile de natură socio-econimică dintre orașul principal și aria sa de influență. 48 Cluj-Napoca Zona metropolitană Cluj-Napoca este formată din oraşul Cluj-Napoca şi hinterlandul său, format din 17 comune. Populaţia totală a zonei metropolitane este de 379.000 de locuitori. PID Cluj-Napoca este un document care facilitează obţinerea de finanţare prin POR, dar şi prin alte programe operaţionale UE, inclusiv cele pentru mediu, competitivitate, dezvoltare rurală şi agricultură, resurse umane. Practici recomandate identificate în PID Cluj-Napoca: - Sunt discutate opţiunile strategice de dezvoltare privind raporturile dintre regiunea de NV şi oraşul Cluj -Napoca privit ca pol de creştere p. 163-165); - Descrieri complete ale proiectelor propuse - Unul dintre puţinele PID-uri care prevede proiecte pentru locuinţe sociale. - Unul dintre puținele PID-uri care nu a fost externalizat, ci a fost elaborat de către autoritățile locale. - Există o bună coordonare cu planurile spațiale – PATJ-ul, Planul de Amenajare al Teritoriului Regional, și PATN-ul. Aspecte cheie propuse pentru reforma POR: - Forme incomplete de consultare a rezidenţilor, bazate pe site- urile Web ale primăriei, ca atare fără priză la marea masă de locuitori care nu consultă cu regularitate acest site. Acţiuni recomandate pentru furnizarea de cadre mai clare privind ceea ce reprezintă un proces de consultare adecvat. - La una dintre consultările cu părţile interesate din Cluj, Consiliul Judeţean şi-a manifestat preocuparea că PID pentru polul de 49 creştere ar fi trebuit să se concentreze asupra oraşului-pol de creştere şi nu asupra întregii zone metropolitane, citând diferite documente POR. Diferenţierea dintre natura şi metodologia PID- urilor pentru polii de creştere, spre deosebire de orice alt PID, apare ca fiind derutantă. Abordarea teritorială, mai ales, axată pe o zonă distinctă din cadrul oraşului, recomandată în celelalte PID- uri, nu este prezentă în metodologia pentru PID-urile aferente polilor de creştere. Calibrarea dimensiunilor zonei metropo litane şi abordarea teritorială a dezvoltării urbane integrate ar trebui avute în vedere cu mare atenţie. - Setul redundant de informaţii care apare în secţiunea de analiză teritorială face ca rolul unei asemenea secţiuni separate să fie unul discutabil. - Datorită faptului că PID-ul a fost elaborat de către autoritățile locale din Cluj-Napoca, există un focus mai mare pe orașul central, si un focus mai scăzut pe localitățile limitrofe. Conţinutul PID: de la analiză la proiecte de dezvoltare urbană A. Analiză Analiza per ansamblu este una cuprinzătoare, acoperind toate nivelurile de analiză necesare cu informaţii relevante. De asemenea, analiza este riguroasă, prezentând date clare şi amănunţite la toate nivelurile de analiză necesare. Datele sunt abordate într-o manieră critică – un excelent exemplu este analiza economică, unde se analizează cu atenţie ceea ce, la prima vedere, poate părea o poveste de succes, se introduce în context şi se identifică tendinţele, punctele slabe şi pericolele. Capitolul asupra auditului teritorial conține informații utile asupra: date demografice actualizate până la nivelul anului 2008, transport public (flotă, pasageri, rute locale și județene); drumuri comunale și județene, sistemul de distribuție apă ( lungimea rețelei, canalizare, dar fără date asupra consumului); consumul de energie termală (actualizat la nivelul anului 2006). Informație amplă este oferită asupra rețelei electrice ( lungime rețea, consumul mediu rezidențial pentru municipiul Cluj -Napoca și comunități aflate în aria metropolitană), fără date asupra consumului industrial. Aria metropolitană ocupă aproximativ 23% din totalul suprafeței județului Cluj și include 55% din populația acestuia. PID nu specifică felul în care au fost selectate localitățile parte din aria metropolitană, dar pe 50 baza altor repoarte se poate presupune că localitățile aflate pe o rază de 30 km față de municipiu s-au alăturat voluntar. PID subliniează în mod corect tendința de suburbanizare, având în vedere că poluația localităților precum Floresti, Apahida, și Bonţida a crescut, iar populația municipiului Ckuj-Napoca s-a redus cu 2,7% ( comparând 2008 vs. 2002). Analiza SWOT prezintă, într-o manieră foarte detaliată, aceleaşi informaţii ca şi textul. Spre deosebire de alte PID-uri, este o analiză SWOT completă, deoarece discută opţiunile SO (puncte forte - oportunităţi), WT (puncte slabe - tendinţe), ST (puncte forte - tendinţe) şi WO (puncte slabe - oportunităţi) şi se optează pentru abordarea SO pentru Cluj. B. Strategie Conform viziunii, „zona metropolitană Cluj va deveni un pol magnetic pentru servicii de cercetare, dezvoltare, inovaţie şi IT, un mediu adecvat pentru antreprenori, profesionişti şi tineri. Un loc unde te poţi dezvolta, unde poţi cunoaşte succesul şi unde îţi poţi creşte copiii”. Există trei obiective strategice, fiecare având un număr de obiective specifice care se pot regăsi cu uşurinţă în abordarea SO a analizei SWOT: Obiectiv strategic 1: Dezvoltarea şi modernizarea zonei metropolitane, creşterea mobilităţii şi dezvoltare durabilă. Obiectiv strategic 2: Creşterea competitivităţii economice a zonei metropolitane Cluj. Obiectiv strategic 3: Dezvoltarea serviciilor sociale în vederea creşterii calităţii vieţii rezidenţilor din zona metropolitană Cluj şi din regiunea de NV. Secțiunea de strategie include o serie de politici și programe ce aparțin stadiului de implementare pentru obiectivele strategice descrise în document. Cu toate acestea, spre deosebire de alte planuri unde politicile și programele sunt clar prezenatte, în acest caz ele nu sunt clar formulate. Majoritatea politicilor, a programelor şi a proiectelor sunt corelate cu obiectivele. Totuși, o preocupare este reprezentată de faptul că, deşi în secţiunea de analiză (inclusiv SWOT) s-a subliniat problema majoră pe care absenţa drumurilor de centură şi a variantelor ocolitoare o creează pentru mobilitate, nu există niciun proiect cu această tematică, în ciuda diversității proiectelor de infrastructură pentru mobilitate descrise (de la piste de aeroport, la biciclete). 51 C. Proiecte Planul a identificat peste 100 de proiecte eligibile spre finanțare ce îndeplinesc obiectivele strategice pentru zona metropolitană. Valoarea totală a proietcelor este de 1,024 miliare EUR. 30 de proiecte urmăresc să obțină finanțare prin POR axa 1. PID Cluj prezintă cu succes proiectele prioritare alese, evidenţiind argumentaţia şi obiectivele acestora, dar şi acţiunile curente. Proiectele sunt adecvat corelate cu rezultatele analizelor şi cu obiectivele stabilite. O gamă variată de surse de finanțare a fost identificată, deși există un focus puternic pe Programul Operațional Regional. Mediul urban Există proiecte pentru îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturilor în interiorul zonei metropolitane, inclusiv un sistem integrat de transport în zona metropolitană şi modernizarea şi extinderea liniilor de tramvai şi de troleibuz. Mai mult, PID include proiecte care contribuie la reducerea necesităţilor de transport, prin promovarea programelor de proximitate şi de utilizare mixtă, precum o reţea cu autoservire de închiriere a bicicletelor şi crearea de noduri intermodale la aeroport şi gară. Din punctul de vedere al mobilităţii durabile, deşi mobilitatea prin ciclism este susţinută direct, promovarea activităţii pietonale la nivelul oraşului beneficiază de un sprijin mai redus, unicul proiect în acest sens fiind dedicat principalei zone turistice centrale. PID nu este mai puţin performant în ceea ce priveşte conservarea patrimoniului construit şi a Baukultur, concept promovat prin documentele UE care descrie cultura şi setul de practici care conturează un anumit tip de mediu construit. Există numai trei proiecte de acest gen care vizează cazinoul şi parcul central, reabilitarea unei biserici protestante şi modernizarea muzeului de arhitectură rurală. Numai primul dintre acestea a fost ales ca proiect prioritar. Acest lucru este insuficient pentru anvergura şi provocările pe care le ridică patrimoniul construit în zona Clujului, lăsând la o parte faptul că proiectul este limitat la centrul urban. Similar, deşi există intervenţii în spaţiul public, acestea sunt relativ limitate raportat la anvergura zonei metropolitane, fiind reduse la anumite zone din oraşul Cluj-Napoca – parcul central şi două parcuri noi. În timp ce PID Cluj nu include concret un proiect de reabilitare a terenurilor industriale abandonate, există totuşi un proiect de pregătire a terenurilor pentru reutilizare, respectiv reabilitarea locaţiilor cu istoric de poluare din zonele Turda şi Poşta Rât. 52 În ceea ce privește metabolismul urban, PID cuprinde un proiect pentru un sistem integrat de gestionare a deşeurilor pentru întreaga zonă (extins la nivelul judeţului), precum şi un proiect integrat pentru un sistem de aprovizionare cu apă şi canalizare pentru comuna Chinteni. Aspecte economice PID îşi propune să regenereze economia urbană prin consolidarea dezvoltării endogene și a activităţilor antreprenoriale, precum şi prin diversificarea sistemelor locale de producţie prin crearea unui centru pentru sprijinirea afacerilor în zona metropolitană, trei parcuri industriale, din care două în zona periurbană, precum şi un program pentru formare antreprenorială. De asemenea, există un număr de proiecte care susţin dezvoltarea turismului, de la modernizarea traseelor de acces la zonele de interes turistic din centru la un program de promovare a turismului în zona metropolitană. Prin crearea Centrului Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative – „Grupul Creativ Transilvania de Nord”, precum şi a unui centru de studii avansate în domeniul medical, PID manifestă susţinere pentru o economie a cunoaşterii, creativităţii, excelenţei şi inovaţiei. Cu toate acestea, PID nu include niciun proiect care implică susţinerea unei economii „verzi”. Aspecte sociale Există numeroase proiecte referitoare la incluziune şi la grupurile defavorizate (tineri în situaţii de risc, copiii romi din Pata Rât, persoanele fără adăpost), precum şi de îmbunătăţire a infrastructurii medicale, educaţionale şi de asistenţă socială. Cu toate acestea, se acordă mai puţină atenţie dezvoltării cartierelor/comunităţilor locale. Există un proiect denumit Locuinţe sociale integrate pentru comunitate care abordează problema locuinţelor sociale, în general neglijată în PID-urile pentru polii de creştere din România. Proiecte precum zone de afaceri multifuncţionale, centre comunitare, conexiuni noi de transport sau programe precum cele de formare a personalului, pot acţiona, toate, drept catalizatori pentru dezvoltarea socio-economică a regiunii. Cu toate acestea, ar fi fost indicată o mai mare implicare în direcţia promovării unei perspective integrate, cu mai multe proiecte cu potenţial catalizator. Proiectele sunt reprezentative pentru bunele practici curente, de la eficienţa energetică la ramurile industriale inovatoare şi transportul 53 multimodal. Domeniul economiei verzi rămâne singurul în care PID nu include proiecte semnificative. Integrarea conţinutului, a procesului şi a contextului PID Integrarea sectorială Deşi PID este format dintr-o diversitate de strategii, programe şi proiecte, abordează rareori conceptul de integrare între sectoare. Cel din urmă apare într-un număr de „proiecte integrate” în zonele rurale, care par, însă, mai mult o juxtapunere liberă de proiecte (de exemplu, un drum, o grădiniţă, un centru comunitar), decât un proiect real, integrat (spre exemplu, proiectul integrat Chinteni conține reabilitarea drumului Chinteni- Măcicasu, sistem de apă în Feiurdeni, sistem de canalizare și stație de epurare a apelor în Feiurdeni, punct de consiliere și informare în Chinteni, “Chinteni village sons!”). PID abordează problema excluziunii socio-spaţiale, de exemplu, comunitatea romă din Pata Rât, existând un proiect în acest sens. Totuşi, acesta urmărește doar un aspect al defavorizării socio-spaţiale (educaţia copiilor), fără a aborda şi alte chestiuni, precum mobilitatea sau integrarea socio-economică. Integrarea teritorială PID acoperă în totalitate perimetrul metropolitan. Proiectele acoperă o geografie echilibrată şi, în general, exprimă bine necesitatea şi potenţialul zonelor. Un număr de proiecte creează legături în oraş şi în zona metropolitană, de la proiectele de mobilitate la cele de reactivare economică. Totuşi, nu este abordată necesitatea unui drum de centură care să amelioreze problemele de mobilitate din zonă, aşa cum este menţionat în analiză. PID descrie în analiză o listă a zonelor care pot fi clasificate ca defavorizate. Totuşi, acestea nu reprezintă punctul focal al proiectelor. De exemplu, comuna defavorizată Cojocna beneficiază de trei proiecte, toate destinate mobilităţii, în timp ce proiectele de dezvoltare socio -economică sunt ignorate. Integrarea părţilor interesate Elaborarea PID a inclus participarea şi consultarea publică a părţilor interesate la momentele cheie din timpul procesului. Deşi a fost implicat un număr cuprinzător de părţi interesate, pentru categoria rezidenţilor, procesul a fost limitat la publicarea de informaţii pe site -ul Web şi solicitarea de feedback. 54 Managementul şi implementarea PID vor fi asigurate de o echipă cu reprezentanţi din fiecare unitate teritorială. Totuşi, nu există nicio menţiune privind cooperarea interdepartamentală. De asemenea, nu mai sunt implicate alte părţi interesate. Aspecte strategice PID Cluj-Napoca conține de asemenea o sub-secțiune asupra contextului strategic, în care sunt exprimate corelațiile existente dintre diferite documente existente la nivel național, regional și județean. Cea mai mare importanță este acordată planului național de dezvoltare, strategiei de dezvoltare a județului Cluj, precum și planului de amenajarea teritoriului la nivel regional. Analiza include o bună trecere în revistă a proiectelor naționale de importanță strategică (spre exemplu, infrastructura de transport) ce sunt relevante pentru aria polului de creștere și ce se află propuse spre finanțare prin POS Transport. Aspecte operaţionale În vederea managementului PID, zona metropolitană va crea o structură nouă, care va încorpora reprezentanţi din toate unităţile teritoriale. Un aspect este acela că monitorizarea proiectelor din comunele rurale se va desfăşura la nivel local, nu la nivelul zonei metropolitane, ceea ce ridică problema consecvenţei şi a coerenţei procesului de monitorizare. Indicatorii de monitorizare și evaluare există și sunt clar specificați. Pe de altă parte, majoritatea indicatorilor se axează pe cantitate ( și nu calitate sau efiența costurilor): spre exepmplu, numărul de linii adiționale de tramvai vs. Durata medie a proiectelor, costuri, sau mentenanță necesară pe termen lung. Cu toate acestea, problemele întreţinerii şi durabilităţii proiectelor nu sunt abordate în mod direct. Biroul coordonatorului de pol a avut un rol cheie pentru întreg procesul de implementare și monitorizare al PID. În absența unei ADI zonă metropolitană Cluj funționale, Primăria Cluj-Napoca a oferit rolul de suport pentru coordonarea entităților parte din zona metropolitană. Discuțiile cu biroul coordonatorului de pol au indicat nevoia unui personal de sprijin bine calificat ce ar putea gestiona provocările tehnice survenite în pregătirea documentației specifice proiectelor. Drept rezultat, biroul coordonatorului de pol Cluj-Napoca a angajat personal cu competențe specifice în proiectare construcții și instalații pentru a îmbunătății procesul de evaluare al documentațiilor transmise de potențialii beneficiari. Deși o inițiativă lăudabilă, mandatul organzaițional pentru biroul coordonatorului de pol rămâne fragil, nereușind să impună 55 standarde de calitate mai bune pentru potențialii beneficari în faza de pre-aplicare. Stadiul implementării Majoritatea proiectelor finanțate prin POR axa 1 se află în implementare. Proiectele finalizate prin alte surse de finanțare se referă în general la investiții făcute în afara finanțării disponibile prin POR axa 1, indicând provocarea majoră pentru polul de creștere Cluj -Napoca, de capaicitate administratică limitată. În lipsa unei ADI zonă metropolitană funcționale, întârziere suplimenatre pot fi așteptate în implementarea și pregătirea viitoarelor proiecte. 13 Tabel 4 Stadiul implementării pentru PID Cluj-Napoca POR axa 1 POR și POS Alte finanțări Proiecte PID Proiecte Proiecte PID Proiecte Proiecte PID Proiecte în PID în PID în PID implementare finalizate implementare finalizate implementare finalizate număr 15 3 8 20 6 10 % din total 24,19 4,84 12,90 32,26 9,68 16,13 proiecte Sursa: Date procesate din “Raportul trimestrial privind activitatea coordonatorului polului de creștere și a personalului de sprijin”, Iulie- Septembrie 2013 Recomandări pentru următoarea perioadă de progr amare Provocări caracteristice pentru întreg procesul de implementare al actualului ciclu de programare ar trebui să fie adresate: mandate mai puternice și clare pentru entitățile implicate în gestiunea PID poli de creștere, eligibilitatea zonelor rurale parte din zona metropolitană la finanțare prin axele POR, sistemul de achiziții publice, drepturile de proprietate și existența cadastrului, sincronizarea calendarelor de implementare pentru proiectele finanțate din axe diferite (spre exemplu, între POR și POS Mediu). 13 Numărul total de proiecte include proiectele finalizate și în curs de implementare, pentru momentul Septembrie 2013. Conform raportului prezentat de către biroul coordonatorului de pol, date centralizate sunt disponibile doar pentru următoarele categorii: POR axa 1, POR alte axe și POS, și în al treilea rând, alte finanțări. Alte finanțări pot include: INTERREG IV, URBACT, fonduri locale și private, FP7, PN II, PODCA, programele de cooperare trans-frontalieră, Phare. 56 Iași Planul de dezvoltare integrată pentru polul de creştere Iaşi este un document formulat în vederea obţinerii de fonduri UE pentru z ona metropolitană Iaşi din Axa Prioritară 1 a Programului Operaţional Regional: „Susţinerea dezvoltării durabile a oraşelor care acţionează ca principali poli de creştere la nivel regional, pe baza planurilor integrate pentru dezvoltare urbană”. Programul a alocat Zonei Metropolitane Iaşi o sumă estimativă de 114 milioane EUR. De asemenea, PID Iaşi este un document care facilitează obţinerea de finanţare prin alte programe operaţionale UE, inclusiv cele pentru mediu, competitivitate, dezvoltare rurală şi agricultură, resurse umane. PID a fost lansat în data de 16 iulie 2008, printr-o şedinţă a Consiliului Metropolitan şi include 85 de proiecte prioritare. Practici recomandate identificate - Proceduri de consultare publică acordate de societatea civilă; - Conturarea Zonei Metropolitane Iaşi în 2004, prin intermediul programului GRASP, este un bun exemplu de creare a unui ansamblu complex de parteneriate şi de implicare a autorităţilor publice în direcţia dezvoltării urbane teritoriale integrate. (p. 11 - 12); - Echipa PID este formată din angajaţi ai Primăriei, în loc de consultanţi externi, ceea ce aduce în prim plan cunoştinţele locale şi duce la consolidarea capacităţii. 57 - O bună analiză a contextului regional, și o subliniere a importanței infrastructurii mari pentru o performanță mai bună a economiei Iașiului. - PID-ul identifică o gamă variată de surse de finanțare, inclusiv surse de finanțare privată – un lucru destul de rar printre PID- uri.lucru destul de rar printre PID-uri. Recomandări pentru POR: - PID Iaşi separă secţiunea de analiză de o altă secţiune, cea dedicată discrepanţelor teritoriale din zona urbană. Aceasta derivă din modelul PID recomandat de Ghidul solicitantului, dar se dovedeşte un aspect problematic. Diferenţele şi nuanţele teritoriale nu sunt, în consecinţă, luate în mod adecvat în consideraţie în cadrul analizei şi, implicit, în conturarea obiectivelor, a priorităţilor, a proiectelor şi a programelor. Recomandarea constă în a asigura o mai bună explicaţie, atât în Ghid, cât şi în cadrul modelului, a faptului că analiza trebuie să se implice mai mult în dimensiunea teritorială, care nu trebuie tratată într-o secţiune separată – profilul teritorial. - Nereuşita implementării proiectului de regenerare urbană pentru strada Cuza Vodă scoate în evidenţă problemele pe care le ridică lucrările desfăşurate în zonele de patrimoniu aflate în proprietate privată, în cadrul legislativ curent. Se recomandă includerea, în următoarele documente şi Ghiduri POR, a unui set de instrumente de lucru pentru îmbunătăţirea acestor sectoare urbane, pentru evitarea insuccesului proiectelor de regenerare urbană, proiecte care, în alte ţări care au beneficiat de fonduri de coeziune UE, au reprezentat componente semnificative ale planurilor integrate de dezvoltare urbană. Conţinutul PID: de la analiză la proiecte de dezvoltare urbană A. Analiză Analiza este foarte amănunţită, incluzând date detaliate, relevante pentru formarea unei imagini a problemelor şi a potenţialului zonei. De o calitate deosebită sunt datele prezentate privind aspectele de natură socială şi economică (p. 28 - 30; p. 46 - 71). După o prezentare mai descriptivă a fiecărui subiect, secţiunea culminează cu o analiză SWOT diversă şi cuprinzătoare. Analiza se bazează pe un număr de surse şi este perfect corelată cu alte analize şi rapoarte efectuate de autorităţile locale. 58 Separarea secţiunii într-o parte descriptivă şi una analitică duce, însă, la o redundanţă a informaţiilor. De asemenea, partea descriptivă a analizei include, uneori, date care nu sunt neapărat relevante pentru obiectivele PID, precum o descriere geografică „clasică” extinsă, inc lusiv date geomorfologice, hidrologice şi biogeografice, fără importanţă directă pentru dezvoltarea urbană (p. 14 - 16). În timp ce datele sunt cuprinzătoare şi detaliate în ceea ce priveşte subiectele, analiza este deficitară în ceea ce priveşte anvergura teritorială. Deşi scoate în evidenţă contrastul dintre oraşul Iaşi şi celelalte aşezări din zona metropolitană, analiza nu abordează discrepanţele din interiorul oraşului Iaşi însuşi, prezentându-l, în cadrul secţiunii de diagnoză, ca pe o unitate omogenă, monolitică. O scurtă menţiune privind discrepanţele teritoriale apare abia la sfârşitul secţiunii (p. 139 - 140), dar şi aceasta se referă la diferenţele între rural şi urban, nu la cele din interiorul oraşului. Conform modelului PID prezentat de POR pentru PID-urile aferente polilor de creştere, acest aspect trebuie să apară cel puţin în a treia secţiune a documentului (analiza în sine fiind prima secţiune). Deşi hărţile din această a treia secţiune oferă un amplasament geografic al fenomenelor şi al discrepanţelor, documentul nu tratează în totalitate diferenţele teritoriale la nivelul oraşului, iar lipsa acestora din secţiunea de analiză este problematică. Aceasta are un efect direct asupra anvergurii teritoriale a proiectelor şi a problemei dezvoltării urbane integrate bazate pe teritorialitate şi, implicit, acţionează ca o disfuncţie a PID. 14 Argumentele expuse în analiză sunt logice şi clare .. O problemă apare la discuţia despre criminalitatea din zona metropolitană, unde PID evidenţiază două categorii: „aşezări cu un nivel ridicat de criminalitate” şi „aşezări locuite de persoane de diferite etnii (mai ales romă) în care sunt necesare mai multe măsuri de prevenire”, prin care se stabileşte în mod inductiv o corelaţie între diversitatea etnică şi criminalitate (p. 27), ceea ce este problematic. Deşi majoritatea subiectelor de analiză sunt expuse in extenso, există unele care sunt tratate mai puţin detaliat. O analiză care lipseşte este cea dedicată turismului. Deşi se examinează rolul Iaşiului în ceea c e priveşte turismul de pelerinaj şi călătoriile de afaceri, nu există nicio discuţie privind alte tipuri relevante de turism urban, precum turismul de 14 Doar uneori sunt inconsistențe în text, spre exemplu la p.10 se menționează că populația rurală a Tomeștiului a crescut cu 10%, Popricani cu 38%, în timp ce numai cu o propoziție după, creșterea demografică pentru Barnova este cuantificată a fiind de 54%, iar Valea Lupului de 94%. 59 tip „city break” (scurt sejur urban), unul dintre cele mai dinamice forme de turism din domeniu. Metodologia este diversă şi include o componentă importantă, cea a consultării publice. O metodologie mai precisă pentru analiza planificării urbane şi de trafic ar fi putut contribui la creşterea rigurozităţii documentului. De asemenea, echipa PID a utilizat chestionare pentru consultarea opiniei publice, chestionare colectate prin intermediul centrelor comunitare de cartier. Cu toate acestea, datele specifice cartierelor sunt absente; ar fi fost relevant şi util să se cunoască modul în care rezidenţii diferitelor cartiere privesc problemele şi priorităţile zonei în care locuiesc, ceea ce ar fi contribuit la o strategie, obiective, programe şi proiecte mai sensibile la aspectele teritoriale. Deşi opinia publică a fost cuantificată utilizând chestionare şi un forum online de pe site-ul Primăriei, aceste două metode au dezavantajul de a se baza pe răspunsuri voluntare, ceea ce limitează gradul efectiv de reprezentativitate. O metodă mai sofisticată şi mai reprezentativă, care ar fi putut contribui la o mai bună cunoaştere a opiniei publice, este grupul ţintă, în care eşantioane reprezentative ale populaţiei abordează problemele într-un mod mai cuprinzător şi mai profund. B. Strategie Viziunea pentru dezvoltarea polului de creştere este „Iaşi – o metropolă a cunoaşterii, a culturii, a competitivităţii economice şi a serviciilor de calitate”. PID evidenţiază 6 obiective (scopuri) generale, fiecare având un număr de obiective specifice: Scop 1. Creşterea competitivităţii economice prin crearea şi dezvoltarea structurilor de sprijin pentru afaceri, transferuri de tehnologie şi promovarea de ramuri industriale noi şi creative; Scop 2. O conectivitate teritorială dezvoltată (asigurarea accesibilităţii, îmbunătăţirea mobilităţii); Scop 3. Servicii sociale (de sănătate, educaţie etc.) îmbunătăţite; Scop 4. Valorificarea patrimoniului istoric-cultural şi natural; Scop 5. Asigurarea protecţiei şi a calităţii mediului; Scop 6. Cooperare şi parteneriat teritorial. Viziunea şi obiectivele, precum şi priorităţile identificate, sunt co relate cu claritate cu diagnoza şi cu analiza SWOT. Acestea sunt prezentate de aşa manieră încât par să derive în mod natural din analiză, fără a fi conturate numai pentru a se încadra într-o listă de proiecte, cum este cazul altor PID-uri. 60 C. Proiecte În general, proiectele urmăresc obiectivele strategice descrise în plan. Un număr de 43 de proiecte sunt listate, cu o valoare totală de 2,7 miliarde RON. Cu toate acestea, majoritatea proiectelor se axează asupra municipiului Iași, în defavoarea întregii zone metropolitane. În acest context, există discrepanțe între obiective și implementarea lor. Însă, comparativ cu alte PID, zona metropolitană Iași are în general un număr mai mic de proiecte. Dacă proiectele şi programele sunt corelate adecvat cu analiza, există concluzii ale analizei care nu se reflectă în proiectele alese. De exemplu, în analiză se arată că „una dintre problemele importante ale Iaşiului constă în lipsa acută de locuinţe sociale”. Deşi în analiză se menţionează, de asemenea, că „fenomenul este combătut prin construcţia unor locuinţe sociale în zona Metalurgie” (p. 28), problema locuinţelor sociale nu se reflectă deloc în obiectivele, priorităţile, proiectele şi programele PID. PID-ul identifică a gamă variată de surse de finanțare pentru proiectele listate, inclusiv surde private. Acesta este un aspect relativ unic în cadrul PID-urilor. Cu toate acestea, Programul Operațional Regional rămâne ținta principală a PID-ului Iași. Mediul urban Există numeroase proiecte axate pe îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturilor din zona metropolitană, de la drumurile de centură, reabilitarea drumurilor săteşti, noduri de transport intermodal, modernizarea aeroportului internaţional din Iaşi etc. Totuşi, nu există proiecte de stimulare a unei mobilităţi durabile prin stabilirea priorităţii mijloacelor de transport fără motor (oraşe pentru pietoni sau biciclişti). Conservarea patrimoniului construit este inclusă în PID prin proiecte de reabilitare a monumentelor (mănăstirea Golia, Palatul Culturii etc.), precum şi printr-un proiect de regenerare urbană al zonelor Cuza Vodă, Târgu Cucu şi Baş Ceauş. Totuşi, ultimul nu a fost implementat din cauza unor probleme de proprietate, deţinătorii clădirilor nefiind dispuşi că colaboreze cu primăria pentru reabilitarea acestora. Nu există alte proiecte axate pe spaţii publice incluzive şi de calitate. Există, totuşi, un proiect de revitalizare al zonei industriale, dar nu există proiecte efective de reutilizare a terenurilor urbane. PID include proiecte privind managementul integrat al deşeurilor, precum şi sistemele de canalizare şi de alimentare cu apă din zona metropolitană. Există un proiect de modernizare a sistemului de încălzire, precum şi unul de introducere a sistemelor hidraulice pentru parcuri eoliene de mică putere, 61 respectiv un proiect de optimizare a sistemelor energetice inteligente pentru transportul apei. Aspecte economice PID include un număr limitat de proiecte de stimulare a economiei, precum Centrul de Afaceri şi Tehnologie Iaşi, Centrul Tehnolog ic Regional Iaşi sau o piaţă extinsă în satul Vulturi. Aspecte sociale Există proiecte şi programe care stimulează ocuparea locurilor de muncă, precum crearea unui centru regional pentru dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul tinerilor, un program de stimulare a inserţiei pe piaţa muncii pentru studenţi şi absolvenţi, un program de abilităţi manageriale, precum şi un program de creştere a adaptabilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii. PID include un număr limitat de proiecte care favorizează dezvoltarea comunitară (centrul de sprijin comunitar şi creativitate Vasile Alecsandri), sprijinirea incluziunii şi extinderea infrastructurii sociale pentru diferite grupuri, inclusiv persoanele în vârstă şi cele abuzate. Cu toate acestea, PID nu abordează alte probleme, precum construcţia de locuinţe accesibile/sociale. Proiectele precum centrul tehnologic regional, stimularea conectivităţii, programele pentru dezvoltare şi competenţe etc. pot acţiona toate drept catalizatori pentru dezvoltarea so cio-economică a zonei. Cu toate acestea, există o tendinţă spre urban a proiectului, limitând zonele rurale numai la investiţiile în infrastructura fizică. Practici recomandate sau anacronisme: intervenţiile de trafic favorizează vehiculele private în detrimentul opţiunilor de mobilitate alternativă şi pot fi privite ca anacronice în raport cu practicile din cadrul UE. Totuşi, PID include şi practici recomandate, precum proiectele economice centrate pe domeniul IT. Integrarea conţinutului, a procesului şi a contextului PID Integrare sectorială Uneori, PID arată fără echivoc că proiectele ar trebui abordate într-un „mod complex şi coordonat” “(p. 189) şi denotă o implicare clară în metoda integrată de abordare. Investiţiile dintr-un sector par bine corelate cu cele din alte sectoare, deşi acest fapt nu este menţionat în mod direct. Un bun exemplu de integrare 62 îl reprezintă programul Z1-M3-IS1, care duce atât la dezvoltarea cercetării şi a domeniului IT în oraş, cât şi la îmbunătăţirea mediului în zona metropolitană. PID nu se implică direct în conceptele de incluziune şi excluziune socio-spaţială. Singura discuţie referitoare la regenerarea urbană se referă mai mult la modernizarea patrimoniului pentru turism decât la problemele sociale din zonă. Integrare teritorială Proiectele acoperă întreaga suprafaţă a zonei metropolitane, deşi zonele rurale sunt acoperite numai de proiecte de infrastructură (alături de o piaţă). PID nu se implică direct şi nici măcar nu încearcă să definească zonele cele mai defavorizate ale regiunii metropolitane. Deşi PID abordează problema îmbunătăţirii legăturilor la nivel local (îmbunătăţirea drumurilor atât la nivelul oraşului, cât şi în comune), nu vizează crearea sau îmbunătăţirea legăturilor din zona metropolitană. Integrarea strategică PID menționează diferite strategii existente la nivel național, precum planul național de dezvoltare, dar și documente la nivel metropolitan precum planul de amenajare a teritoriului metropolitan. Cu toate acestea, corelarea cu cel de-al doilea nivel meționat este realizată doar în măsura în care diferite scheme conceptuale pentru cartograme sunt utilizate în intreg materialul. Planul Urbanistic Genereal al municipiului Iași era, la momentul elaborării PID, în curs de revizuire. Integrarea părţilor interesate Echipa PID a identificat şi a lucrat cu un număr de părţi interesate, inclusiv autorităţi publice, comunităţile din zona metropolitană, personalităţi academice şi antreprenori. Un consiliu consultativ al părţilor interesate este implicat în monitorizarea managementului şi al implementării PID, dar acesta se întruneşte doar o dată pe an. PID Iaşi a fost recompensat cu Premiul Galei societăţii civile (distincţie anuală oferită de ONG-urile din România) pentru modul de implicare a cetăţenilor şi organizarea procesului de consultare publică. Municipalitatea a organizat întâlniri cu antreprenori, cu reprezentanţi ai mediului academic, ONG-uri, instituţii publice. Locuitori din întreg judeţul au putut discuta despre idei şi proiecte pe site -ul municipalităţii, dar şi la centrele de cartier din Iaşi şi la căminele comunale din zona metropolitană (4972 de chestionare completate la centrele de cartier). 63 Echipa PID a utilizat chestionare pentru consultarea opiniei publice, chestionare colectate prin intermediul centrelor de cartier. Cu toate acestea, datele specifice cartierelor sunt absente; ar fi fost relevant şi util să se cunoască modul în care rezidenţii diferitelor cartiere privesc dezvoltarea municipiului Iași și a zonei sale metropolitane. Deşi opinia publică a fost cuantificată utilizând chestionare şi un forum online de pe site-ul Primăriei, aceste două metode au dezavantajul de a se baza pe răspunsuri voluntare, ceea ce limitează gradul efectiv de reprezentativitate. Cu toate acestea, au fost organziate focus-grupuri. Deşi PID a fost realizat cu o largă participare publică, nu utilizează abordări de tip jos in sus pentru management şi implementare, cu implicarea în proces a comunităţilor locale şi a părţilor interesate (de exemplu, implicarea directă în anumite proiecte sau programe). Aspecte operaţionale PID este rezultatul cooperării interdepartamentale, iar managementul său va fi asigurat de o echipă provenită din consiliul metropolitan, cu asistenţă din partea diferitelor departamente ale primăriei. Indicatorii de monitorizare sunt în general clari, dar uneori nu reflectă un control detaliat de calitate – de exemplu, pentru monitorizarea creşterii calităţii serviciilor sociale, indicatorul îl constituie numărul de proiecte, fără nicio referire la calitatea reală a proiectelor respective. Mai mult, nu s-a propus niciun indicator pentru evaluarea regenerării urbane a zonei Cuza Vodă. Problema întreţinerii şi a durabilităţii proiectelor nu este abordată în mod direct. ADI zona metropolitană Iași era deja o structură consolidată atyunci când a început procesul de implementare pentru PID. Înființată în 2004, agenția metropolitană avea deja stabilit un proces de consultare și lucru cu diverse părți interesate. Astfel, era natural să -și mențină și consolideze acest rol, în timp ce biroul coordonatorului de pol a preluat responsabilitățile legate de evaluare li raportare. Recunoscând disparitățile între capacitatea administrativă pentru autoritățile publice locale din zonele rurale, zona metropolitană iași a intridus două niveluri asociate cu statutul de membru: membrii deplini și membrii observatori. Una dintre condițiile de avansare a membrilor observatori este corelarea strategiei lor de dezvoltare loaclă cu viziunea li obeictivele strategice pentru PID Iași. Stadiul implementării Majoritatea proiectelor cu finanțare prin axele POR și POS sunt în prezent în curs de implementare. Proiecte finalizate din alte surse de finanțare 64 includ mai ales investiții făcute prin programele de cooperare trans- frontalieră și prin foncuri locale/naționale. Datorită naturii documentației tehnice specifice proiectelor desfășurate prin POS Mediu, dar și a problemelor legate de corelarea calendarelor de implementare între axele POR și POS Mediu, investițiile majore prin cele două axe sunt încă în curs de realizare. 15 Tabel 5 Stadiul implementării pentru PID Iași POR POS Alte finanțări Proiecte PID Proiecte Proiecte PID Proiecte Proiecte PID Proiecte în PID în PID în PID implementare finalizate implementare finalizate implementare finalizate număr 15 3 6 5 6 18 % din total 28,30 5,66 11,32 9,43 11,32 33,96 proiecte Sursa: Date procesate din “Raportul trimestrial privind activitatea coordonatorului polului de creștere și a personalului de sprijin”, Iulie- Septembrie 2013 Recomandări pentru următoarea perioadă de programare În timp ce municipiul Iași rămâne un puternic punct de polarizare pentru înteaga regiune, abordarea de tip PID a fost îngreunată de o slabă corelare între linii de finanțare. Astfel, cu toate investițiile de până în acest moment făcute prin intermediul PID doar în beneficiul municipiului Iași, relația cu membrii zonei metropolitane se dovedește dificilă, din perspectiva promovării cooperării și a unor principii de dezvoltare echilibrată. Sunt două motive pentru situația curentă. Pe de-o parte, limitările actualei perioade de programare în care zonelor rurale nu erau eligibile pentru finanțare prin axele PR, fapt coroborat cu o alocare a 16 fondurilor PNDR anterior începerii implementării PID. Pe de altă parte, autoritățile publcie locale au o capacitate redusă pentru dezvoltarea li implementarea proiectelor majore. Este vital să fie adresate provocări caracteristice pentru întreg procesul de implementare al actualului ciclu de programare, ce include, dar nu se limitează la: sistemul de achiziții publice, drepturile de 15 Numărul total de proiecte include proiectele finalizate și în curs de implementare, pentru momentul Septembrie 2013. Axele POS includ POS Mediu, POS DRU; POS CCE, POS Transport. Alte finanțări pot include : INTERREG IV, URBACT, fonduri locale și private, FP7, PN II, PODCA, programele de cooperare trans-frontalieră, Phare. 16 Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 65 proprietate și existența cadastrului, sincronizarea calendarelor de implementare pentru proiectele finanțate din axe diferite (spre exemplu, între POR și POS Mediu) și consolidarea structurilor de guvernanță pentru agențiile metropolitane li birourile coordonatorilor de pol. În pregătirea următorului ciclu pentru PID, zona metropolitană Iași a început un proces de evaluare pentru actualul PID, axat nu numai pe atingerea indicatorilor menționați, dar și privind validitatea viziunii și obiectivelor sale. 66 Ploiești Zona metropolitană Ploieşti este formată din oraşul Ploieşti şi aria periurbana, constând din 3 oraşe şi 10 comune, care adună 58 de sate. Populaţia totală a zonei metropolitane este de 350.495 de locuitori. PID include 70 de proiecte pentru perioada 2009-2025, din care 16 proiecte şi 6 rezerve pentru intervalul 2009-2015. Practici recomandate identificate în PID Ploieşti: - Cartografiere, inclusiv hărţi reprezentând date din zona metropolitană, cu informaţii pentru fiecare unitate teritorială. - Dimensiunea teritorială a analizei este puternică – există anexe care prezintă date privind fiecare unitate teritorială, iar documentul principal reuneşte datele în reprezentă ri cartografice adecvate. - Identificarea şi prezentarea problemelor cheie de management (tabelul 31/p. 70). - Modalitatea de corelare a viziunii cu rezultatele analizei SWOT (p. 74) - Încadrarea în context a politicilor şi a programelor raportată la analiza SWOT, la POR şi la obiectivele PID (p. 78). - O bună coordonare cu alte strategii și planuri din zonă. Aspecte cheie propuse pentru reforma POR: - Problema incluziunii socio-spaţiale, care reprezintă esenţa dezvoltării urbane a UE (de exemplu, declaraţia de la Toledo), lipseşte din PID-urile pentru polii de creştere din România. Dacă PID este privit ca un instrument de promovare a acestor documente UE, atunci, prin intermediul POR, ar trebui ca 67 implicarea în direcţia acestor abordări să fie mai vizibilă şi poate chiar obligatorie. - Similar, problema locuinţelor sociale este absentă din PID, în contradicţie cu practicile recomandate la nivelul UE. - Analiză nu surprinde o analiză mai detaliată a contextului regional, și rolul jucat de București pentru economia Ploieșt iului. Conţinutul PID: de la analiză la proiecte de dezvoltare urbană A. Analiză Analiza este amănunţită, incluzând date detaliate, relevante pentru formarea unei imagini a problemelor şi a potenţialului zonei. Începe cu prezentarea zonei şi a unităţilor teritoriale, după care se discută amplasarea zonei în cadrul naţional. Sunt prezentate date demografice, economice, de infrastructură şi de mediu, în general şi cu referire la programe pe care oraşul Ploieşti şi zona metropolitană le-au implementat sau le implementează cu referire la domeniul respectiv. În final, PID include o analiză de audit administrativ, formată dintr -un expozeu al experienţei oraşului Ploieşti în materie de proiecte europene, al experienţei privind parteneriatele europene şi o scurtă secţiune privind capacitatea financiară. În ceea ce priveşte aspectele sociale, PID include date privind infrastructura socială (de exemplu, instituţii educaţionale, de asistenţă medicală şi locuinţe) la nivel metropolitan, precum şi date privind sărăcia în informaţiile cu caracter regional, dar nu abordează date de natură socială, precum nivelurile de venituri, sărăcia sau criminalitatea la nivelul zonei metropolitane şi al unităţilor teritoriale. Analiza include o puternică componentă socială, prezentând da te la nivelul fiecărei unităţi teritoriale din zona metropolitană, utilizând o metodă cartografică clară. Sunt evidenţiate disparităților dintre unităţile teritoriale. Anexa de la sfârşit prezintă un set complet de date pentru fiecare unitate teritorială. Un neajuns al analizei este că neglijează contextul regional şi că nu utilizează nici datele de la nivel regional, nici pe cele de la nivel judeţean. Totuşi, Ploieştiul este polul de creştere pentru regiunea S -Muntenia, iar PID-ul său ar trebui întotdeauna privit din perspectiva acestui cadru regional. Uneori, PID prezintă date la nivel regional sau judeţean, dar atunci datele pentru zona metropolitană lipsesc (de exemplu, date despre sărăcie numai la nivel regional la p. 25, date despre criminalitate numai la nivel judeţean la p. 26). 68 După o prezentare mai descriptivă a fiecărui subiect, secţiunea culminează cu o analiză SWOT. Totuşi, în cadrul PID, această tranziţie este prea rapidă, deoarece îi lipseşte pasul analitic dintre simpla descriere a datelor şi concluziile SWOT, care ar fi urmat să indice, pentru fiecare segment al analizei, modul în care problemele şi oportunităţile sunt derivate din date, toate acestea ducând la concluziile SWOT. Această legătură analitică există, dar a fost exilată în anexe. Analiza SWOT este efectuată în mod aprofundat şi corespunzător, preluând modelul SO (puncte forte - oportunităţi). Prezentarea problemelor cheie de management derivate din această analiză este, de asemenea, clară şi aprofundată. B. Strategie Viziunea pentru polul de creştere este „Cunoaşterea – o nouă energie”. Este un text atractiv, uşor de reţinut, iar paşii în direcţia implementării acesteia sunt clari. Totuşi, în subsecţiunea care tratează viziunea în sine, structurarea argumentării poate fi mai clară – cu alte cuvinte, pe moment, dimensiunile viziunii sunt prezentate anterior viziunii înseşi etc. Obiectivele sunt, în general, prezentate cu claritate în cadrul secţiunii: Obiectiv strategic 1: Sprijinirea unei dezvoltări economice durabile integrate, prin intermediul a noi energii şi tehnologii la nivelul polului de creştere Ploieşti. Obiectiv sectorial A1: Sprijinirea investiţiilor în tehnologii nepoluante, în soluţii tehnologice de eficienţă energetică, energie alternativă şi infrastructura adiacentă. Obiectiv sectorial A2: Implicarea activă a sectorului de cercetare pentru noi produse şi tehnologii. Obiectiv sectorial A3: Sprijinirea dezvoltării activităţilor economice în zona polului de creştere. Obiectiv strategic B: Dezvoltare teritorială durabilă prin îmbunătăţirea infrastructurii urbane şi a relaţiilor funcţionale dintre zonele urbane-rurale şi cele economice-industriale din cadrul polului de creştere Ploieşti Prahova. Obiectiv sectorial B1: Racordarea la reţeaua de drumuri europene şi dezvoltarea unei infrastructuri moderne de acces la unităţi de producţie, platformele şi parcuri industriale, precum şi la alte zone funcţionale; dezvoltarea unui sistem de transport urban eficient şi nepoluant în zona polului de creştere. Obiectiv sectorial B2: Protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei prin furnizarea de servicii publice de calitate. 69 Obiectiv sectorial B3: Valorificarea potenţialului patrimoniului natural şi tradiţional, cultural şi istoric; remodelarea zonelor turistice; sprijinirea acţiunilor de protecţie a mediului şi a celor de dezvoltare a spaţiilor verzi. Obiectiv strategic C: Dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului egal pentru toţi cetăţenii polului de creştere. Obiectiv sectorial C1: Creşterea calităţii infrastructurii sociale p rin investiţii în favoarea grupurilor defavorizate. Obiectiv sectorial C2: Dezvoltarea resurselor umane prin creşterea calităţii infrastructurii educaţionale. Obiectiv sectorial C3: Dezvoltarea infrastructurii sistemului sanitar prin asigurarea unui act medical profesional într-un spaţiu modern şi bine echipat. Obiectiv sectorial C3: Dezvoltarea capacităţii operaţionale a administraţiei prin managementul cunoştinţelor şi utilizarea de tehnologii inovatoare. Legătura dintre viziune şi rezultatele analizei SWOT este excelent prezentată. Acesta reprezintă un exemplu de practică recomandată în ceea ce priveşte modalitatea de derivare şi prezentare a unei viziuni. Similar, politicile şi programele sunt extrase într -o manieră clară din analiza SWOT. C. Proiecte Proiectele reflectă obiectivele strategice descrise în plan, în special cele axate asupra primelor două obiective: dezvoltarea de energie din surse regenerabile, și îmbunătățirea infrastructurii urbane și rurale, în scopul de a contribui la dezvoltare economică pentru întreaga zonă metropolitană. Valoarea proiectelor care au fost identificate pentru îndeplinirea viziunii de dezvoltare a Polului de Creștere Ploiești însumează 4,561 miliarde RON. 16 proiecte prioritare pentru perioada 2009-2015 urmează să fie finanțate prin POR. Cea mai mare parte a proiectelor, peste 3,4 milioane de lei, se referă la îmbunătățirea eficienței energetice și la soluțiile tehnologice de energie alternativă. PID-ul identifică o gamă variată de surse de finanțare pentru proiectele propuse, inclusiv bugetul local și surse private de finanțare. Această abordare ar trebui continuată pentru perioada de programare 2014-2020. 70 Mediul urban PID Ploieşti include proiecte de mobilitate, precum drumuri şi pasaje supraterane, reabilitarea liniilor de tramvai, prelungiri ale sistemului de transport public până la nivelul întregii zone metropolitane, precum şi un terminal intermodal, cu facilităţi de parcare şi pentru biciclete, în zona spitalului judeţean. Proiectul CATS (sisteme alternative de transport urban) se referă la opţiunile de mobilitate durabilă. Totuşi, nu există proiecte care să vizeze extinderea posibilităţii de parcurgere pietonală a oraşului şi a zonei hinterland a acestuia. Deşi există proiecte de creare a parcurilor în Ploieşti şi în alte localităţi, nu există nicio implicare – cu o excepţie, restaurarea Muzeului Ceasului – în ceea ce priveşte conservarea patrimoniului construit şi a Baukultur, concept promovat prin documentele UE care descrie cultura şi setul de practici care conturează un anumit tip de mediu construit. În ceea ce priveşte reabilitarea terenurilor urbane, există un proiect de decontaminare a terenurilor poluate cu produse petroliere situate de-a lungul centurii estice. Nu există proiecte menite să modifice modelele de densitate prin promovarea construcţiilor pe terenurile libere şi conversiile terenurilor industriale abandonate şi nu a extinderii urbane. PID include unele proiecte de metabolism urban – un sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Prahova, precum şi reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare din acelaşi judeţ. Există un număr de proiecte de energie regenerabilă dispersate pe teritoriul zonei metropolitane – energie solară, biomasă, precum şi de creare a unui centru de cercetare pentru surse de energie alternativă. Protecţia resurselor naturale, a peisajului, pădurilor, a apelor, a zonelor agricole etc. din jurul oraşelor, „reînverzirea” oraşului existent etc. Aspecte economice PID Ploieşti conţine o serie de proiecte axate pe regenerarea economiei urbane, precum crearea a două parcuri industriale şi a unui centru de afaceri multifuncţional „Lumina Verde”. W.D.P. Development Ro. SRL (parte a Warehouse De Paw) este un parc dedicat ramurilor industriale nepoluante. Mai mult, există două proiecte privind îmbunătăţirea turismului de patrimoniu şi a circuitelor din zonă, precum Drumul Vinului şi Drumul Prinţilor. Aspecte sociale PID include un număr de proiecte referitoare la extinderea infrastructurii sociale pentru diferite grupuri, inclusiv tineri, vârstnici şi persoane cu 71 dizabilități. Cu toate acestea, nu există proiecte axate pe dezvoltarea comunitară şi nici pe crearea de locuinţe accesibile. Proiectele sunt reprezentative pentru bunele practici curente, de la eficienţa energetică la ramurile industriale inovatoare şi transportul multimodal. Mobilitatea în zona metropolitană este abordată mai ales din perspectiva îmbunătăţirii infrastructurii pentru transportul auto privat, fără utilizarea abordărilor mai moderne, cu programe de transport public şi pe calea ferată. Integrarea conţinutului, a procesului şi a contextului PID Integrare sectorială Deşi PID este format dintr-o diversitate de politici, programe şi proiecte, abordează rareori conceptul de integrare între sectoare. Cel din urmă apare într-un număr de „proiecte integrate” din zonele rurale, care par, însă, mai mult o juxtapunere liberă de proiecte (de exemplu, un drum, o grădiniţă, un centru comunitar) decât un proiect real, integrat. PID nu se implică direct în conceptele de incluziune şi excluziune socio-spaţială. Integrarea teritorială PID acoperă în totalitate perimetrul metropolitan. Proiectele acoperă o geografie echilibrată şi, în general, exprimă bine necesitatea şi potenţialul zonelor. PID descrie în analiză zonele care pot fi clasificate ca defavorizate. Deşi acestea nu constituie un punct focal al proiectului PID, se transformă în beneficiari ai proiectelor, ceea ce are o mai mare legătură cu abordarea teritorială echilibrată decât cu o anumită atenţie acordată acestor zone. Integrarea strategică PID Ploiești include o subsecțiune specifică (p. 106), care enumeră documentele statutare și strategice la care PID se aliniază. În timp ce secțiunea în sine nu oferă prea multe detalii despre modul în care această corelare se realizează, se observă efortul și comprehensivitatea procesului de inventariere și prezentare a tururor documentelor, inclusiv cele extreme de specifice, precum diferitele studii sau planurile de investiții sectoriale, planurile urbanistice etc. 72 Integrarea părţilor interesate PID discută în principal despre părţile interesate din sectorul public, indicând faptul că o analiză mai detaliată a fost realizată pentru strategia oraşului Ploieşti. Totuşi, aceasta arată că celelalte unităţi administrativ- teritoriale din zona metropolitană nu s-au bucurat de aceeaşi atenţie din partea persoanelor interesate locale. Elaborarea PID a inclus participarea şi consultarea publică în momente cheie ale procesului: formularea analizei SWOT, formularea viziunii şi a obiectivelor, selectarea programelor prioritare şi identificarea proiectelor pentru perioada curentă de programare. Grupurile de lucru consultative au fost formate din unitatea de management pentru PID (creată de primarul Ploieştiului), reprezentanţi ai direcţiilor şi departamentelor Primăriei Ploieşti, ai serviciilor publice din subordinea Primăriei şi ai altor unităţi teritoriale din cadrul zonei metropolitane. De asemenea, au avut loc consultări la nivel politic, prin întâlniri cu primarii unităţilor administrative şi cu preşedintele Consiliului Judeţean. Alte instituţii publice, precum şi populaţia, au fost „informate”, nu „consultate” (p. 86), ceea ce le transformă în receptori pasivi ai informaţiilor, nu în părţi interesate implicate în proces. Instituţiile publice au fost informate prin mesaje e-mail şi prin fax şi li s-a solicitat feedbackul, care a fost discutat în cadrul grupurilor de lucru consultative. Rezidenţii au fost informaţi prin presa locală şi au fost invitaţi să ia parte la întâlnirile de consultări politice. Aspecte operaţionale PID este rezultatul cooperării interdepartamentale, iar managementul său va fi asigurat de o echipă provenită din diferite departamente din cadrul primăriei, dar şi din celelalte unităţi teritoriale. În iunie 2008 s-a creat unitatea de management a PID, formată din reprezentanţi ai unui număr de direcţii şi departamente. Indicatorii de monitorizare se referă mai mult la etapele birocratice de implementare a PID decât la monitorizarea calităţii şi a progresului în sine. Problema întreţinerii şi a durabilităţii proiectelor nu este abordată în mod direct. În practică, birou coordonatorului polului de creștere și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară "Polul de Creștere Ploiești-Prahova" nu au colaborat de-a lungul implementării PID. Birou coordonatorului polului de creștere menționează probleme legate de capacitatea administrativă a ADI pentru gestionarea procesului de PID în general, precum și ambiguități ale sistemului de guvernanță. În absența unor orientări clare privind mandatele și procedurilor de cooperare între birou 73 coordonatorului polului de creștere și ADI zona metropolitană, astfel de situații devin un risc implicit. Stadiul implementării Cele mai multe proiecte POR și POS sunt în prezent în curs de implementare. Proiecte finalizate din alte surse de finanțare includ investițiile efectuate prin intermediul programelor naționale de finanțare (de exemplu, programul "Casa Verde"), precum și prin investițiile private. 17 Tabel 6 Stadiul implementării pentru PID Ploiești POR POS Alte finanțări Proiecte PID Proiecte Proiecte PID Proiecte Proiecte PID Proiecte în PID în PID în PID implementare finalizate implementare finalizate implementare finalizate număr 13 5 9 9 3 18 % din total 22,81 8,77 15,79 15,79 5,26 31,58 proiecte Sursa: Date procesate din “Raportul trimestrial privind activitatea coordonatorului polului de creștere și a personalului de sprijin”, Iulie- Septembrie 2013 Recomandări pentru următoarea perioadă de progra mare Este esențial să fie adresate provocările majore ale exercițiului de programare actual, în special procedurile de achiziții publice și structura de guvernanță a agențiilor metropolitane și birourile coordonatorilor de pol de creștere. Fără un set clar de puteri executive, care ar permite intervenții mai puternice în relația cu potențialii sau actualii beneficiari, entitățile implicate în acest moment rămân simple ONG-uri de utilitate publică, iar activitatea lor are doar un caracter consultativ. În pregătirea următorului ciclu pentru PID, birou coordonatorului polului de creștere Ploiești a început un proces de evaluare al actualului PID. Mai mult decât atât, într-un efort de aliniere a investițiilor viitoare, se urmărește îndeaproape progresul realizat de către Consiliul Județean Prahova cu privire la dezvoltarea strategiei la nivel județean pentru perioada 2014- 2020. 17 Numărul total de proiecte include proiectele finalizate și în curs de implementare, pentru momentul Septembrie 2013. Axele POS includ POS Mediu, POS DRU; POS CCE, POS Transport. Alte finanțări pot include: INTERREG IV, URBACT, fonduri locale și private, FP7, PN II, PODCA.. 74 Timișoara Programul Operaţional Regional a alocat Zonei Metropolitane Timişoara o sumă estimativă de 70 milioane EUR. PID a fost lansat în data de 16 iulie 2008, printr-o şedinţă a Consiliului Metropolitan, şi include 85 de proiecte prioritare. Practici recomandate identificate în PID Timişoara: - O argumentare foarte bună, deşi uşor academică şi rigidă, pentru stabilirea zonei de acţiune a PID (zona metropolitană) (secţiunea 1.1.1) - Echipa PID este formată din angajaţi ai Primăriei, în loc de consultanţi externi, ceea ce aduce în prim plan experienţa locală şi promovează consolidarea capacităţii. - O serie de hărți utile care arată unde sunt locate proiectele pe hartă, accentuând componenta teritorială a investiților incluse in PID. Aspecte cheie propuse pentru reforma POR: - Analiza SWOT nu se pliază pe strategiile propuse. Analiza nu surprinde diferențele dintre localităti individu ale ale polului de creștere, așa cum o face PID-ul Ploiești. - Un focus important pe domeniul ITC, fără a avea o discuție elaborată despre nevoile sectorului manufacturier, care generează cea mai mare parte a veniturilor locale. 75 Conţinutul PID: de la analiză la proiecte de dezvoltare urbană A. Analiză Secţiunea de analiză este foarte amănunţită, incluzând date foarte detaliate, relevante pentru formarea unei imagini a problemelor şi a potenţialului zonei. În general, analiza este aprofundată şi riguroasă, aspect ce corespunde cu faptul că aceasta este cel mai voluminos PID.Analiza SWOT este incompletă, prezentând numai puncte forte, punctele slabe, oportunităţile şi pericolele, dar fără a discuta strategiile derivate din aceasta (de exemplu, SO, WT etc.). Există o secţiune separată privind auditul teritorial şi diagnosticul, ultimul prezentând, într-o oarecare măsură, aceleaşi informaţii, motiv pentru care suferă de redundanţă. Dacă datele sunt cuprinzătoare şi detaliate în ceea ce priveşte subiectele, analiza este deficitară în ceea ce priveşte anvergura teritorială. Mai întâi, există o tendinţă de prezentare a datelor sub aspectul oraşului şi al „zonei de influenţă”, fără a prezenta date specifice aşezării respective. Deşi scoate în evidenţă contrastul dintre oraşul Timişoara şi zona de influenţă, analiza nu abordează discrepanţele din interiorul oraşului Timişoara însuşi, prezentându -l, în cadrul celei mai mari părţi a secţiunii de diagnoză, ca pe o unitate omogenă, monolitică. Argumentaţia pentru zonele de intervenţie nu este prezentată în secţiunea de analiză, ci în a treia secţiune – profilul teritorial. În PID se arată că opţiunea privind zonele de intervenţie este motivată, în mare măsură, de potenţialul neexplorat al unei anumite zone (p. 214). Cu toate acestea, deşi este uşor de dedus, nu există o argumentaţie clară a motivului pentru care zona centrală a fost aleasă ca zonă de intervenţie prioritară. B. Strategie Viziunea pentru dezvoltarea polului de creştere este „Spaţiu multicultural, integrator şi de avangardă, pol naţional de referinţă pentru IT, comunicaţii şi servicii creative”. Documentul prezintă cu claritate fiecare dintre componentele acestei declaraţii de viziune. PID evidenţiază 4 obiective, fiecare descris şi argumentat cu claritate, toate obiectivele având o corelaţie adecvată cu misiunea. Nu există o separaţie între obiectivele strategice şi cele specifice. Obiectiv 1: Dezvoltarea economică durabilă pe baza domeniului IT, de comunicaţii şi creativ. Obiectiv 2: Dezvoltarea unei infrastructuri tehnice integrate, complexe şi flexibile. Obiectiv 3: Asigurarea unui mediu social intercultural, coeziv şi stabil, favorabil progresului. 76 Obiectiv 4: Conturarea unui habitat ecologic, confortabil şi atractiv. Strategia pentru polul de creștere Timișoara este diferențiată pentru cele două medii de locuire – urban și rural. • Zona urbană: Timișoara ar trebui să devină motorul de dezvoltare a polului de creștere - autoritățile publice și agenții economici privați implicați în furnizarea de servicii publice ar trebui să sprijine în comun dezvoltarea socială și economică a orașului. • Zona rurală: obiectivul principal este echiparea corespunzătoare a serviciilor din mediul rural și utilităților publice, cu scopul de a îmbunătăți confortul oferit rezidenților și pentru atragerea investițiilor, asigurarea accesibilității pentru toate comunitățile și creșterea mobilității pentru a facilita funcționarea integrată a polului de creștere. În general, documentul este bine organizat și ușor de citit. Strategia este bine structurată și oferă informațiile necesare pentru a înțelege mai bine obiectivele de dezvoltare stabilite pentru polul de creștere Timișoara, și include, de asemenea, recomandări cu privire la modul de realiza re a obiectivelor, prin implementarea unor politici și programe specifice. Viziunea și obiectivele sunt prezentate în așa fel încât ele par să decurgă în mod natural din analiză și nu să fie adaptate pentru a justifica o anumită listă de proiecte. Politicile și programele sunt corelate cu obiectivele Programului Operațional Regional (a se vedea, de exemplu, descrierea din fișele de proiect). C. Proiecte Anexa 10 numeră 193 de proiecte, care sunt organizate în conformitate cu obiectivele strategice, cu o valoare totală de aproximativ 9 miliarde RON. Proiecte de dezvoltare a infrastructurii integrate au ponderea cea mai mare (6,1 miliarde de lei pentru 64 de proiecte). Proiectele care vizează îmbunătățirea dezvoltării economice prin utilizarea tehnologiei înaltă reprezintă un pic peste 2 miliare RON. PID a identificat 64 de proiecte prioritare (2,7 miliarde RON), care ar trebui să fie finanțate în cadrul POR - Axa 1. O gamă variată de surse de finanțare a fost identificată pentru proiectele listate, inclusiv bugetele locale și bugetul național. 77 Mediul urban PID conţine numeroase proiecte privind îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturilor din cadrul zonei metropolitane. Există proiecte pentru construcţia de drumuri, pentru crearea unei căi ferate de centură, pentru reabilitarea liniilor de tramvai şi pentru extensia troleibuzelor către alte localităţi. Un nod de transport regional intermodal pentru marfă, precum şi reabilitarea infrastructurii canalului Bega, care anticipează transportul public pe Bega. O dimensiune absentă a mobilităţii durabile o reprezintă proiectele de mobilitate fără motor, care implică o infrastructură pentru biciclişti şi pietoni. Deşi există proiecte privitoare la restaurarea unui număr de monumente istorice în Timişoara şi Dudeştii Vechi, nu există niciun demers de implicare în conservarea patrimoniului aflat în oraşul Timişoara, neglijându-se starea de degradare a unor întregi ansambluri de clădiri istorice. Proiectele de îmbunătăţire a spaţiilor publice se axează pe spaţiile publice reprezentative ale oraşului Timişoara, fără a se extinde la cartierele construite în perioada comunistă şi nici la alte unităţi teritoriale din zona metropolitană. Nu există nicio implicare în direcţia conversiei terenurilor industriale abandonate (în ciuda abundenţei de terenuri urbane de ace st gen) şi nici pentru sprijinirea modificării modelului de densitate. Cu privire la îmbunătăţirea managementului energiei, a resurselor materiale şi a fluxurilor în oraş (metabolism urban), inclusiv ciclul integral al apei, al deşeurilor, există proiecte privind managementul energiei, încălzirea, apa, canalizarea pentru întreaga arie, racordate la proiectele de nivel judeţean. Prin crearea unui parc tehnologic pentru energia alternativă, a unui parc judeţean pentru energie fotovoltaică şi a unui parc local în Dudeştii Noi, PID contribuie la promovarea energiilor regenerabile. Aspecte economice PID contribuie la regenerarea economiei urbane prin consolidarea dezvoltării endogene /activităților antreprenoriale şi diversificarea sistemelor locale de producţie: un centru multifuncţional pentru sprijinirea afacerilor în Timişoara, un incubator de afaceri în Dumbrăviţa, un sistem agro-logistic regional integrat, infrastructură regională de afaceri şi inovare în domeniul cercetării, un centru regional de dezvolt are în sectorul auto, precum şi programul Mitke – managementul teritoriilor industriale în era cunoaşterii. Ca atare, PID promovează o economie a inovării şi creativităţii. 78 Prin intermediul Institutului pentru Cercetarea Energiilor Regenerabile şi al parcului de energie alternativă din Timişoara, PID contribuie la promovarea unei economii verzi. Aspecte sociale Proiecte precum „Solidar City – rolul şi implicarea autorităţilor locale în creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă” contribuie la crear ea de locuri de muncă. Deşi PID nu se implică în dezvoltarea comunităţii şi nici în asigurarea de locuinţe accesibile, acționează în cazul incluziunii şi extinderii infrastructurii sociale pentru diferite grupuri, inclusiv vârstnicii şi persoanele cu dizabilități. PID discută rolul de catalizator al anumitor proiecte – proiectele educaţionale servesc la dezvoltarea unei pieţe atractive a forţei de muncă, iar proiectele axate pe patrimoniu sunt privite ca un catalizator pentru dezvoltarea urbană (p. 140). Integrarea conţinutului, a procesului şi a contextului PID Integrarea sectorială PID oferă argumente pentru o abordare integrată şi promovează exemple de proiecte integrate, precum regenerarea centrului Timişoarei. PID nu se implică direct în conceptele de incluziune şi excluziune socio-spaţială. Singura discuţie referitoare la regenerarea urbană se referă mai mult la modernizarea patrimoniului pentru turism decât la problemele sociale din zonă. Integrarea teritorială Proiectele acoperă întreaga suprafaţă a zonei metropolitane, deşi există o tendinţă clară de favorizare a oraşului Timişoara, localităţile adiacente beneficiind de mai puţină atenţie în cazul altor poli de creştere. PID abordează problema îmbunătăţirii legăturilor la nivel local (îmbunătăţirea drumurilor atât în oraş, cât şi în comune) şi a celor dintre localităţi. Totuşi, în afara legăturilor de mobilitate, nu există o integrare a proiectelor pe un teritoriu mai extins. PID nu se implică direct şi nici măcar nu încearcă să definească zonele cele mai defavorizate ale regiunii metropolitane. Integrarea strategică PID Timișoara conține referințe foarte limitate asupra documentelor de planificare statutare sau informale, la nivel național sau local (documentații de amenajare a teritoriului, dezvoltare teritorială, etc). 79 Integrarea părţilor interesate Echipa PID a identificat şi a lucrat cu un număr de părţi interesate, inclusiv autorităţi publice, comunităţi din zona metropolitană, personalităţi academice şi antreprenori. Municipalitatea a organizat întâlniri cu antreprenori, cu reprezentanţi ai mediului academic, ONG-uri, instituţii publice. Cu toate acestea, opinia publică a fost cuantificată numai prin intermediul paginii web al primăriei. Beneficiind de experiența anterioară de implicare a părților interesate, Primăria Timișoara a reactivat platforma consiliului consultativ ce fusese înființată în anul 2000. Reunind asociații ale mediului de afaceri și diferite ONG-uri, consiliul consultativ a fost în măsură să ofere o scară semnificativă și continuitate pentru procesul de consultare asociat cu elaborarea PID. Deși o abordare demnă de remarcat, un astfeld e process se bazează strict pe structurile pre-existente și poate trece cu vederea posibili noi actori interesați. În managementul şi implementarea proiectelor PID vor fi implicaţi numai membrii ADI, fără a se menţiona şi alte părţi interesate. Deşi PID a fost realizat cu o largă participare publică, nu utilizează abordări de tip jos în sus pentru implementare, cu implicarea în proces a comunit ăţilor locale şi a părţilor interesate. Aspecte operaţionale PID este rezultatul cooperării interdepartamentale, iar managementul său va fi asigurat de o echipă provenită din consiliul metropolitan, cu asistenţă din partea diferitelor departamente ale primăriei. Problema întreţinerii şi a durabilităţii proiectelor nu este abordată în mod direct. Rolul cheie pentru implementarea și monitorizarea generală a PID a fost asumată de către Primăria municipiului Timișoara, care are un birou dedicat, având acest mandat. Biroul este în strânsă colaborare cu birou l coordonatorui polului de creștere, care păstrează o vedere de ansamblu a operațiunii. Din păcate, Asociația de Dezvoltare "Polului de Creștere Timișoara" Intercomunitară momentan nu are personal angajat și nu este funcțională. Informată de procesul de elaborare a planurilor strategice similare, cum ar fi Planul Urbanistic General sau Strategia de dezvoltare municipală, echipa din cadrul Primăriei Timișoara a susținut un amplu proces de definire a zonei metropolitane. Deși este o abordare lăudabilă și binevenită pentru înțelegerea interacțiunii între orașul principal și zona sa de influență, procesul poate fi îmbunătățit în continuare cu date teritoriale specifice pentru fiecare entitate identificată ca fiind parte a zonei metropolitane. 80 Stadiul implementării În timp ce cele mai multe proiecte prezentate în PID sunt în prezent în implementare, mai multe acțiuni au fost realizate, în special cu alte surse de finanțare. Acesta este cazul pentru majoritatea proiectelor INTERREG, precum și investițiilor realizate prin intermediul programelor de cooperare transfrontalieră. Cu toate acestea, majoritatea investițiilor sunt axate pe axele POR, reflectând accentul pe proiecte ce se încadrează în obiectivele axei 1. 18 Tabel 7 Stadiul implementării pentru PID Ploiești POR POS Alte finanțări Proiecte PID Proiecte Proiecte PID Proiecte Proiecte PID Proiecte în PID în PID în PID implementare finalizate implementare finalizate implementare finalizate număr 20 6 3 1 3 13 % din total 43,48 13,04 6,52 2,17 6,52 28,26 proiecte Sursa: Date procesate din “Raportul trimestrial privind activitatea coordonatorului polului de creștere și a personalului de sprijin”, Iulie- Septembrie 2013 Recomandări pentru următoarea perioadă de programare Structura de guvernață pentru implementarea PID trebuie să fie analizată cu atenție și să fie consolidată în consecință. După cum s-a menționat de către echipa Primăriei municipiului Timișoara, gruparea prea multor roluri în cadrul aceleiași părți interesate (de exemplu, municipalitatea), ar putea conduce spre o impunerea a propriei viziuni și ambiții din partea orașului principal. Este vital să fie adresate abordările anacronice ale ciclului actual de programare, precum corelarea dintre axele programelor POR și POS Mediu. 18 Numărul total de proiecte include proiectele finalizate și în curs de implementare, pentru momentul Septembrie 2013. Axele POS includ POS Mediu, POS DRU; POS CCE, POS Transport. Alte finanțări pot include : INTERREG IV, URBACT, fonduri locale și private, FP7, PN II, PODCA, programele de cooperare trans-frontalieră, Phare. 81 Discuție comparativă Pe baza analizei individuale prezentate mai sus, o discuție comparativă ar trebui să fie luată în considerare, cu scopul de a evidenția mai bine diferențele de abordare, cele mai bune practici și constrângeri. De asemenea, această secțiune este menită să sprijine îmbunătățirea ghidului metodologic pentru următoarea perioadă de programare. Structura PID În general, PID-urile au urmat cu strictețe structura propusă în ghidul aplicantului. Cu toate acestea, unii poli de creștere au introdus noi subcapitole axate pe aspecte considerate insuficient abordate. De exemplu, PID Brașov include o subsecțiune pe domeniul de cercetare și inovare, care este utilă pentru a evidenția ecosistemul existent de CDI și de a justifica viziunea PID bazată pe o societate a cunoașterii. PID Ploiești definește în mod clar o subsecțiune privind coordonarea cu alte documente strategice și programatice care arată legătura dintre PID și alte eforturi de reglementare și strategie. Pe de altă parte, unele capitole noi introduse (de exemplu, PID Brașov a introdus un nou capitol abordând disparităților teritoriale) ar fi fost mai bine integrate în alte secțiuni ale PID, astfel încât să se evite suprapunerea și să se păstreze o structură mai simplă. Cele mai multe PID-uri au extins în mod inutil fiecare parte/capitol, ceea ce a condus la documente foarte lungi (400-600 de pagini fiecare, inclusiv anexele), dificile de a fi parcurse atât în termeni de detaliu, cât și din punct de vedere al perspectivei de ansamblu, de către orice membru al publicului. Unii au inclus scurte rezumate/set de concluzii și problemele-cheie de la sfârșitul fiecărei secțiuni, fapt ce îl ajută pe cititor să asimileze concluziile principale (ex. PID Constanța, PID Brașov). Alte PID-uri au dezvoltat o reprezentare vizuală foarte bună a datelor, inclusiv contururi spațiale și hărți, așa cum este cazul PID Ploiești. Și astfel de practici ar trebui să fie încurajate pentru următorul ciclu de programare. În concluzie, trebuie să existe o discuție mai bună cu privire la problemele și provocările specifice, mai degrabă decât o prezentare descriptivă a datelor, cu diferite grade de relevanță. De exemplu, nevoile de mobilitate sunt rareori tratate ca atare, PID-urile prezentând în general situația actuală a drumurilor, existența și întinderea transportului public și a pistelor pentru biciclete. Aspectele sărăciei în mediul urban sunt, de asemenea, foarte slab acoperite, problemele sociale și educaționale sunt abordate în mare parte prin descrierea dotărilor infrastructurii existente. 82 Secțiuni sensibile Cele mai multe diferențe în ceea ce privește abordarea au fost identificate în partea a treia din PID - profilul spațial și domenii de intervenție în cadrul polului de creștere. Aceasta este, de asemenea, singura secțiune care nu are comentarii metodologice în ghid, motiv ce pare a fi contribuit la o relativă confuzie privind rolul general al secțiunii și conținutul deziderabil. Pentru început, pare neclar de ce o astfel de secțiune ar trebui să urmeze, mai degrabă decât să preceadă, formularea strategiei, deoarece cele mai multe PID-uri multiplică elemente ale analizei diagnostic elaborate în secțiunile anterioare, adăugând doar elemente de analiză intra-urbane. De asemenea, nivelul teritorial de analiză se diferenţiază semnificativ, cu unele PID-uri realizând o analiză spațială robustă (ce uneori include și localizarea pentru proiectele vizate). Alte PID au încercat o analiză bazată pe zone funcționale (de exemplu PID Craiova), în timp ce altele au analizat la nivel de cartier (ex. PID Brașov) sau zonă urbană vs zonă periurbană (de exemplu PID Cluj), rămânând totuși PID -uri (cum ar fi PID Constanța) fără capacitate de a integra o analiză teritorială la un nivel de detaliu satisfăcător.De asemenea, este important de remarcat faptul că, în multe cazuri, Planul Urbanistic General al orașului de bază nu era actualizat, acest demers fiind fie în curs de desfășurare sau planificat. Prin urmare, este de așteptat ca următoarele PID să fie mai bine poziționate pentru a-și asuma o analiză teritorială mai detaliată. Rolul unei astfel de secțiuni este încă neclar, spre deosebire de planificarea integrată pe alte linii de finanțare POR (ex. centre urbane), cu o orientare teritorială mai clară. Linia de finanțare pentru polii de creștere sugerează un impact așteptat la nivel metropolitan, deși, în același timp, este cerută identificarea zonelor cu problem și alegerea ariilor prioritare de intervenție. Scopul documentului Ca orice document de planificare strategică , există mai multe obiective ce trebuie să fie luate în considerare în procesul de elaborare a ghidurilor metodologice sau documentației propriu-zise . Planificarea strategică ar trebui să conducă la o viziune asumată în comun și un set de acțiuni de operationalizare a acestuia, ceea ce implică mobilizarea unui număr însemnat de părți interesate. Comunicarea și angajamentil nu ar trebui să fie văzute drept niște pași ce preced elaborarea documentului, ci ar trebui să fie prezente de-a lungul întregului proces. Mobilizarea oamenilor spre un obiectiv comun implică onștientizarea și dreptul de proprietate asupra 83 întregului proces . În acest sens , mai multă atenție trebuie să fie acordată la aspecte simple, pornind de la a face astfel de do cumente disponibile și accesibile publicului (de exemplu, broșuri ușor de citit, ce rezumă documentele lungi), informarea asupra stadiului de implementare ( site- uri web actualizate despre stadiul implementării, vizibilitate în mass - media locală, întâlniri despre progresul PID etc.). Din nou, se observă diferențe semnificative între polii de creștere , cum ar fi Iași, având știri actualizate și rapoarte anuale disponibile, în timp ce alte PID nu au nici măcar un site web (de exemplu, Cluj -Napoca ) sau afișarea fișierelor neaccesibile / link-uri și informații învechite ( de exemplu, Timișoara). PID sunt de asemenea menite să permită zonelor metropolitane selectate de a fi motoare de creștere pentru regiunile în care sunt amplasate și să consolideze rolul lor în economia națională. Având în vedere acest lucru, PID au avut abordări diferite cu privire la articularea unei viziuni de creștere în legătură cu zona extinsă de care aparțin. PID Brașov, de exemplu, a prezentat pe larg și asumat poziția în regiune î n raport cu zona funcțională largă din care face parte (Brașov - Ploiești - București). Alte PID, deși aveau un rol strategic poate chiar mai pronunțat, par să-și fi subevaluat această perspectivă. De exemplu, PID Constanta putea să-și consolideze mai mult poziția sa strategică la Marea Neagră și să-și conecteze viziunea și ambițiile cu eforturile strategice macro- regionale (care acoperă bazinul Dunării, regiunea Mării Negre ș.a.). Nu în ultimul rând, PID aduce angajamente pe termen lung ale autorităților publice locale, iar acest fapt ar trebui să reflecte, în primul rând, mandatele și capacitățile lor. Cu toate acestea, multe fac referire la probleme ce depășesc competențele lor și care fac referire la politici și intervenții la nivel național. Educația sau un mediu prielnic pentru IMM- uri, investiții mari de infrastructură sau de finanțare pentru a stimula economia inovării, sunt doar câteva dintre nevoile exprimate prin PID, care depind mai mult de guvernul central decât de inițiative locale. În timp ce relevanța acestor nevoi nu este pusă la îndoială, ele ar trebui să fie prezentate distinct, astfel încât, pe de o parte, PID să fie un plan fezabil de pus în aplicare de către cei care au mandatul de a face acest lucru, precum și să informeze autoritățile centrale asupra a ceea ce trebuie făcut pentru a spori impactul PID. 84 Capitolul III. Provocări pentru următoarea generaţie de PID-uri în România Deşi PID-urile vor continua să constituie un fundament cheie pentru accesarea fondurilor structurale UE pentru polii de creştere în perioada de program 2014-2020, principala problemă potenţială constă în dezvoltarea practicii şi a eficienţei în planificarea integrată a dezvoltării . Mai jos este prezentată o listă cu cinci elemente cheie, ca principale zone de îmbunătăţire, pe baza analizei planurilor integrate de dezvoltareexistente şi a consultărilor cu factorii interesaţi relevanţi. Politici şi planificări bazate pe dovezi PID-urile pentru polii de creştere au reprezentat, sub numeroase aspecte, un pas înainte în planificarea integrată a dezvoltării. Pe de o parte, au determinat un progres în ceea ce privește gândirea și analiza la nivel de zone funcţionale. Pe de altă parte, se poate spune că au reprezentat cea mai sistematică colectare de date şi analiză a p roblemelor la nivel metropolitan din România. Îndrumările metodologice şi asistenţa tehnică oferită celor implicaţi au făcut posibilă o comparabilitate între aceste exerciţii analitice. Rolul dovezilor Dovezile sunt necesare şi relevante în măsura în care pot ajuta autorităţile (1) să dobândească o mai bună înţelegere a necesităţilor şi a oportunităţilor dintr-o zonă, (2) să discearnă între opţiuni şi să ia decizii privind alocarea bugetului şi orientarea teritorială sau tematică a investiţiilor şi (3) să măsoare progresul în direcţia atingerii obiectivelor şi să evalueze impactul. Alegerea datelor adecvate Analiza PID-urilor a arătat că exerciţiile de colectare a datelor au dus la o prezentare exhaustivă şi încărcată a informaţiilor, analizele lungi neconstituind o lectură prietenoasă pentru audiență. Se creează impresia că toate datele disponibile sunt prezentate în PID, cu o mulţime de informaţii prezentate într-o manieră neprocesată. Unele dintre aceste date relevante rămân la un nivel pur descriptiv (nu se oferă o interpretare aprofundată), în timp ce alte informaţii incluse par să depăşească sfera de interes a PID-urilor (de ex., prezentări aprofundate ale profilelor istorice sau elemente de climă amănunţite, precum debitele râurilor şi 85 temperaturile medii). Date mai bune nu înseamnă cantitate ci relevanță pentru scopul PID-urilor, ca exerciții de planificare strategică. Datele sunt menite să aducă argumente şi să pună în lumină dinamicile socio - economice prezente şi viitoare. În unele situaţii, pura nostalgie faţă de trecut poate distorsiona deciziile de investiţii, precum tendinţa de a promova restructurarea vechilor ramuri industriale reprezentative ale diferiţilor poli de creştere, fără un argument clar privind competitivitatea acestora în dinamica actuală a pieţei. În alte cazuri, o viziune ideală asupra dezvoltării locale poate sa ignore nevoile unor sectoare economice cheie. De exemplu, un focus pe sectorul ITC și o ignorare a nevoilor sectoarelor manufacturiere pot duce la rezultate mai puțin decă perfecte. Interpretarea datelor necesită un plan de cercetare trasat în prealabil şi bazat pe întrebări de cercetare specifice: care sunt deciziile pe care trebuie să le ia autorităţile? Care sunt problemele şi oportunităţile care trebuie explorate? Unde ne situăm în comparaţie cu obiectivele naţionale cu alţi poli de creştere sau cu alte oraşe percepute ca reprezentând concurenţa? Şi, în final, dar nu în ultimul rând, care este contribuţia polilor de creştere la economia naţională şi la echilibrarea dezvoltării ţării? Înțelegerea datelor necesare implică definirea, printre altele, a unui set specific de indicatori care pot fi înregistraţi, ca valoare de bază şi ca evoluţie în timp, atât în teritoriul analizat, cât şi în alte unităţi teritoriale relevante, pentru comparaţie. Alegerea intervalelor de timp relevante este de asemenea importantă, deoarece oferă măsura evoluţiei în timp. O mare parte din date reprezintă „instantanee” ale unui singur punct în timp. Tendinţele în timp nu sunt întotdeauna evident e, în ciuda faptului că ar fi deosebit de utile în determinarea modelelor de migraţie, a noilor activităţi economice etc. Acestea sunt de cea mai mare importanţă din perspectiva politicii polilor de creştere, deoarece este necesară evaluarea relevanţei opţiunii asupra polilor de creştere, impactul unei astfel de politici naţionale, precum şi luarea unei decizii asupra măsurii în care se pot nominaliza noi poli de creştere. Este, de asemenea, important să fie identificați nu numai indicatori de proiect, ci și indicatori de pol. Mai exact, este important de văzut nu numai cum a performat un anumit proiect, ci este important de văzut dacă acel proiect a avut un impact clar asupra polului de creștere. Fiabilitatea şi disponibilitatea datelor Granularitatea teritorială a datelor statistice este la fel de importantă şi ridică problema surselor de date. Aşa cum o arată practica, planificarea spaţială a avut rareori acces la datele statistice de nivel intraurban, cu o 86 evidenţiere redusă a zonelor de intervenţie şi a oportunităţilor din cadrul zonelor urbane mari. Accesul la datele statistice la nivel de localităte este o provocare în sine, cu multe aspecte lăsate neacoperite de infrastructura statistică naţională . Deși recentul recensământ din 2011 reprezintă un potenţial enorm pentru facilitarea scoaterii în evidenţă a disparităților şi a zonelor de potenţial din cadrul oraşelor noastre, mai sunt multe de făcut pentru a pune la dispoziţie aceste date şi pentru a le procesa la un nivel teritorial cât mai detaliat. Trecerea la noi seturi de date este, de asemenea, esenţială, în lumina noilor provocări de planificare apărute. Datele dinamice, nu doar cele statice, privind traficul, navetiştii şi migrarea sunt esenţiale pentru ca zonele metropolitane să înţeleagă problemele de mobilitate şi să adapteze soluţii adecvate şi eficiente pentru acestea. Înţelegerea volatilităţii mediului de afaceri, a sistemelor productive locale şi a lanţurilor de valoare necesită o mai bună integrare - şi accesibilitate - a surselor statistice deţinute de instituţii precum Registrul Comerţului sau Ministerul de Finanţe. Natura publică a datelor nu pare să constituie o problemă, deoarece Ministerul de Finanţe permite deja interogarea de informaţii financiare detaliate pentru orice agent econo mic din România. Accesul la seturi de date într-o formă deschisă şi editabilă pentru specialiştii în planificare rămâne în continuare o problemă. De asemenea, practica arată că birourile judeţene de statistică dețin regimuri diferite de acces la date, cu grade diferite de accesibilitate a datelor, precum şi tarife de date diferite (discreţionare). În final, dar nu în ultimul rând, alte tematici și surse de informaţii, precum sănătatea publică sau criminalitatea, sunt de mult timp insuficient integrate în deciziile de planificare. Dezvoltarea infrastructurii statistice este necesare pentru tratarea datelor dinamice, nu doar a celor statice, și pentru o mai bună integrare a altor surse de date. Este necesară de asemenea proiectarea unei metrici care să poată fi recomandată, dacă nu impusă, pentru diferite exerciţii de planificare, pentru ridicarea standardelor în materie de calitate, relevanţă şi adecvare a datelor. Creșterea capacităţii instituționale, atât pentru instituţiile de colectare a datelor, cât şi pentru cele de procesare a datelor este necesară. Sub multe aspecte, calitatea şi fiabilitatea datelor reprezintă o problemă foarte sensibilă, care duce la scepticism şi la lipsă de încredere în studiile de fundamentare. Mai sunt multe de făcut pentru promo varea de instrumente şi metode adecvate de colectare şi procesare. 87 Interpretarea și vizualizarea datelor O mare parte din datele prezentate în cadrul PID-urilor sunt utile, dar neexploatate. PID-urile sunt, în general, bogate ca volum de date utile (de regulă, un PID include informaţii privind profilul demografic al zonei, sectoarele economice şi principalele companii, sănătate, educaţie, asistenţă socială, apă şi canalizare, zonele verzi, managementul reziduurilor etc.). Totuşi, legăturile dintre datele prezentate în secţiunile introductive şi implicaţiile de politică descrise în capitolele următoare nu sunt întotdeauna clare. În mai multe cazuri, sunt descrise datele (de ex., Constanţa deţine cel mai mare port la Marea Neagră), dar implicaţiile efective pentru dezvoltare lipsesc. Structura raportului trebuie să stabilească o legătură clară între necesităţile curente - opţiunile strategice/priorităţi - proiecte - implementare - guvernare/cadru de responsabilitate - monitorizare şi evaluare şi bucle de feedback (învăţăminte) - şi înapoi la evaluările revizuite ale necesităţilor şi ale priorităţilor. În final, dar nu în ultimul rând, metodele de vizualizare a datelor constituie, sub multe aspecte, partea esenţială a interpretării datelor. Reprezentările cartograficesunt insuficient utilizate, ca şi tehnologiile sau instrumentele noi disponibile în prezent. Acestea constituie aspecte esenţiale în ceea ce priveşte transparenţa – nu legat de publicarea documentelor, ci de angajarea autentică pentru a permite publicului să înţeleagă semnificaţia şi implicaţiile analizei şi ale deciziilor bazate pe aceasta. Reafirmarea scării, a scopului și a instrumentelor de planificare a dezvoltării urbane integrate Fundamenarea şi utilitatea PID-urilor ar trebui evidenţiate d incolo de imaginea unui simplu instrument de accesare a fondurilor europene. Într-adevăr, corelarea planificării cu finanţarea şi cu implementarea a reprezentat un aspect pozitiv, întreg procesul fiind considerat ca atare de la bun început. Totuşi, aceasta a dus şi la activităţi de planificare efectuate de dragul de a bifa obiective. În acest context, îndrumările de politică şi metodologice nu ar trebui să se limiteze la a furniza instrucţiuni elementare de proces, ci să pună un accent mai pronunţat pe importanţa, valoarea şi utilitatea planificării integrate. Aceasta poate însemna şi prezentarea de modele de succes şi practici recomandate privind dezvoltarea urbană integrată din România sau din străinătate, dar şi 88 diseminarea şi promovarea principiilor dezvoltării urbane integrate. Aceasta a fost exprimată ca o necesitate de către diferiţi actori implicaţi în elaborarea PID, de a avea exemple concrete de PID-uri sau ale conceptului de dezvoltare urbană integrată (DUI). Abordare integrată nu a fost complet asimilată în PID-urile actuale. Cele mai multe IDP includ liste de proiectele insuficient corelate între ele într-o manieră integrată, ci mai degrabă bifează categorii de activități eligibile pentru finanțare. De exemplu, mai multe PID-uri includ așa - numitele " proiecte integrate " pentru localitățile peri-urbane din aria polului de creștere. Acestea includ o serie de proiecte, de la îmbunătățirii ale infrastructurii rutiere la reabilitarea de grădinițe, care nu prezintă o logică coerentă și integrată și apar mai mult ca un calup de proiecte. Este nevoie de o mai bună integrare sectorială și gândire trans-sectorială, o mai bună integrare la nivel teritorial și gândire de perspectivă asupra teritoriului zonei metropolitane (prin proiectele care acoperă și generează legături în teritoriu) și o integrare mai strategică cu alte documente . Este necesar ca metodologiile să acopere astfel de aspecte și să evidențieze ceea ce integrarea de proiecte presupune de fapt. Integrarea teritorială necesită, de asemenea, îmbunătățiri. Metodologii IDP ar trebui să clarifice că IDP-urile polilor de creștere ar trebui să vizeze integrarea teritorială, care operează la scara zonei metropolitane și nu în funcție de frontierele predefinite ale unități administrative urbane sau rurale, care sunt nu reflectă legăturile funcționale și nevoile actuale. De exemplu, Timișoara IDP conține un proiect referitor la un plan de turism pentru una dintre lo calitățile periurbane (Moșnița). O integrare teritorială adecvată ar fi presupus dezvoltarea unui Masterplan pentru turism pentru întreaga zonă metropolitană sau cel puțin toate zonele cu potențial turistic din aria polului de creștere. Astfel, IDP-urile ar trebui să promoveze proiecte și programe care integrează aspecte ce țin de administrații locale diferite, pentru a promova o dezvoltare teritorială integrată. Scopul și scara de aplicare a integrării teritoriale trebuie să fie considerată cu atenție. IDP-urile polilor de creștere trebuie să fie armonizate cu alte planuri de dezvoltare integrate care privesc un arii specifice clar definite în oraș . Distincția între natura și metodologia de IDP-urile pentru polii de creștere, care ar trebui să acopere întreaga arie a polului de creștere, spre deosebire de orice alt IDP care s-ar concentra pe o anumită zonă, bine definite în cadrul oraș, a creat confuzii care au apărut pe parcursul procesului (ex. în cazul Cluj) . Se recomandă abordarea teritorială focalizată pe o zonă bine definită intra-urbană să fie inclusă în PID-urile polilor de creștere, în special vizând zonele care se 89 confruntă cu deprivare socio - spațială. PID-urile polilor de creștere ar putea conține astfel de proiecte integrate cu privire la arii specifice, la fel ca PID-urile dedicate centrelor urbane. Acest sistem dual poate oferi atât beneficiile dezvoltării sinergice la nivel metropolitan cât și ale inițiativelor concentrate pe arealuri clar definite, la nivel sub-urban, pentru diferite cartiere. PID-urile trebuie să fie privite în legătură cu alte documente de planificare strategică, fie că este vorba documente statutare sau non- statutare, cum ar fi planurile de urbanism și strategii de dezvoltare ce se referă la niveluri teritoriale identice sau mai largi (de exemplu, regional, național etc.). Multitudinea de astfel de documente pot genera confuzie și împiedica asumarea responsabilității. Evaluarea PID-urilor a arătat că corelarea cu alte documente strategice se adresează mai degrabă la nivel declarativ, fără a menționa implicațiile concrete ale documentelor de planificare față de PID si viceversa. Deoarece documentațiile de planificare consideră, în general, numai acele aspecte cu o amprentă teritorială concretă, documente strategice generale sunt necesare pentru a asigura o abordare integratoare. Alinierea este necesară, de asemenea, și în ceea ce privește mecanismul de finanțare. Un element frecvent menționat în discuțiile cu reprezentanții polilor de creștere se referă la provocările în planificarea și implementarea proiectelor de infrastructură finanțate prin POR cu cele de utilități (alimentare cu apă, canalizare etc ), finanțate prin POS Mediu. Secvențialitatea adecvată a unor astfel de investiții este necesară pentru a evita risipa de resurse (reabilitarea drumurilor de exemplu, ar trebui să se facă după finalizarea tuturor rețelelor edilitare subterane) , cu toate acestea, uneori, este foarte dificil de a avea astfel de proiecte aprobate și implementateunul după altul. Abordarea provocărilor pentru regenerarea urbană legate de mediul construit aflat în proprietate privată Negocierea aspectelor ce implică un interes publice și drepturi de proprietate privată este un element sensibil și foarte important care afectează o gamă largă de inițiative de dezvoltare. Regenerarea centrelor istorice ale polilor de creştere (de exemplu, Constanţa) survine în contextul unei degradări severe a clădirilor din zonă, menţionată de PID ca problemă principală. Totuşi, niciunul din proiecte nu abordează majoritatea clădirilor construite aflate în proprietate privată, deoarece, în prezent, nu se pot accesa sume decât pentru clădirile din domeniul public. 90 În consecinţă, intervenţia de regenerare este lipsită de o dimensiune importantă. Similar, nereuşita implementării proiectului de regenerare urbană din Iaşi scoate în evidenţă problemele pe care le ridică lucrările desfăşurate în zonele de patrimoniu, în proprietate privată, în cadrul legislativ curent. Se recomandă includerea, în următoarele documente şi Ghiduri POR, a unui set de instrumente de lucru pentru îmbunătăţirea acestor sectoare urbane, pentru evitarea insuccesului proiectelor de regenerare urbană, proiecte care, în alte ţări care au beneficiat de fonduri de coeziune UE (de exemplu, Spania), au reprezentat componente semnificative ale planurilor integrate de dezvoltare urbană. Fie soluţi i radicale – care extind posibilitatea de utilizare a fondurilor pentru proprietăţile private – fie seturi de instrumente adaptate la situaţia curentă, noile metodologii trebuie în mod clar să abordeze această problemă. Îmbunătățirea ghidurilor și a asistenței pentru actorii implicați În prezent, îndrumările metodologice ale PID -urilor sunt furnizate pe scurt în ghidul solicitantului (POR, Axa 1, DMI 1.1 ) și constă într-un cuprins și note explicative scurte pe fiecare. Ca o observație specifică privind exhaustivitatea și relevanța structurii prezentate, este important de observat faptul că se separă secțiunea analitică de profilul teritorial. În majoritatea PID-urilor analizate, diferențele și nuanțele teritoriale nu sunt luate în considerare în mod corespunzător în analiza și, prin urmare, nici în conturarea obiectivelor, priorităților, proiectelor și programelor. Recomandarea este de a oferi o explicație mai bună în ghidul metodologic astfel ca analiza să integreze mai bine dimensiunea teritoriale, cară să fie lăsate în seama unei secțiuni separate (profil teritorial). Modele și exemple de bune practici în dezvoltarea urbană integrată ar trebui de asemenea să fie introduse în liniile directoare pentru următoarea perioadă de programare. Prezentarea unor astfel de exemple, fie extrase din perioada de finanțare precedentă (de exemplu, cele sugerate de raportul curent) sau din străinătate, ar susține diseminarea și promovarea principiilor de dezvoltare urbană integrată precum și ar ajuta echipele implicate în procesul de elaborare. 91 O integrare sporită a bunelor practici şi a principiilor de planificare urbană durabilă O creştere a conectivităţii în zonele metropolitane reprezintă o primă dimensiune care necesită atenţie sporită. PID-urile pentru polii de creştere ar trebui să îmbunătăţească legăturile dintre oraşe şi ariilor peri - urbane ale acestora, pentru dezvoltarea potenţialului social şi economic al zonelor metropolitane. În particular, ar trebui îmbunătăţite legăturile de mobilitate între urban și periurban , prin orientarea asupra unor mijloace de transport durabile – sisteme integrate de transport public, reabilitarea infrastructurii feroviare insuficient utilizate, sisteme extinse de piste pentru biciclişti, utilizarea de noduri intermodale/facilităţi „park and ride” (parchează şi mergi mai departe) la punctele de contact dintre oraşul central şi hinterland. În prezent, zonele rurale de mare densitate din jurul oraşului central sunt defavorizate prin legături de mobilitate insuficiente cu centrul. Deşi PID-urile pentru 2008-2013 au prezentat, în general, proiecte privind infrastructura rutieră, există o necesitate de îmbunătăţire a unor legături fiabile de transport public în zona metropolitană, pentru ca acestea să aibă un impact asupra unei proporţii mai ridicate a populaţiei, nu doar asupra posesorilor de maşini. Sistemele integrate de transport din zona metropolitană se justifică în cazurile în care există densităţi ridicate în aşezările din hinterland. Această situaţie este valabilă pentru Braşov şi, într-o măsură tot mai mare, pentru Timişoara, Cluj, Iaşi şi Constanţa, unde a avut loc o creştere semnificativă a densităţii în aşezările periurbane în perioada 1992-2012. Utilizarea infrastructurii feroviare insuficient valorificate poate duce la o îmbunătăţire semnificativă a legăturilor de mobilitate, cu precădere pentru Timişoara şi Ploieşti, situate la mai puţin de o oră distanţă de o populaţie de circa 400.000 de locuitori. Concentrarea asupra creșterii conectivității teritoriale în zonele metropolitane este esențială, în special în acei poli de creștere care au manifestat o creștere economică susținută și, prin urmare, prezintă în continuare potențial de integrare economică și teritorială a zonei centre cu zonele peri-urbane. Cluj-Napoca sau Timișoara sunt astfel de exemple, în care modelele de creștere în ultimii ani impun un accent mai puternic pe infrastructura con ectivă pentru a consolida legăturile existente și consolida sinergiile teritoriale. Pentru acei poli de creștere care au înregistrat o rată de creștere mai lent, conectivitatea este de asemenea importantă însă prioritate trebuie acordată furnizării infrastructurii de utilități de bază și creșterii calității vieții. 92 În vederea asumării angajamentului pentru durabilitatea dezvoltării urbane integrate finanțară de UE, ar trebui acordată atenţie proiectelor de mobilitate care susţin şi dezvoltă traficul auto în centrele oraşelor. Dacă drumurile ocolitoare şi şoselele de centură sprijină o mobilitate îmbunătăţită în zonele metropolitane, proiect e precum pasaje supraterane centrale (de exemplu, în Craiova) pot risca să creeze probleme, în loc să le rezolve. Acestea readuc pe tapet practicile din anii 1960, considerate în prezent depăşite în contextele europene, de favorizare a traficului auto în detrimentul mobilităţii alternative, al coerenţei şi al porozităţii ţesutului urban şi social. Asemenea intervenţii determină o creştere a traficului în centrele oraşelor şi creează problemele aferente, ceea ce le face incompatibile cu obiectivele dezvoltării urbane integrate europene. Se recomandă ca metodologiile să evidenţieze potenţialele capcane ale unor asemenea abordări costisitoare şi anacronice ale mobilităţii. Similar, autorităţile locale ar trebui să ia atent în consideraţie oportunitatea de a utiliza sume semnificative pentru proiecte care par de succes şi „vizibile” pe termen scurt, dar care nu sunt durabile pe termen mediu şi lung. Reconversia terenurilor industriale abandonate, ca modificare a modelelor de densitate, ar trebui de asemenea, avută în vedere în mod prioritar. După 1990, multe oraşe din România, în ciuda unei populaţii în scădere şi a unei rezerve tot mai mari de teren industrial acum liber în interiorul oraşelor, şi-au extins în mod semnificativ suprafeţele construite. Deşi delimitarea zonelor în care urmează a se amplasa construcţiile este inclusă, în general, în planurile de urbanism general (PUG), PID -urile ar trebui să abordeze mai consistent problema modificării modelului de densitate, prin furnizarea de motoare şi catalizato ri pentru o dezvoltare durabilă a oraşelor. Zonele industriale acoperă porţiuni semnificative de teren în oraşele din România. O mare parte a acestor terenuri este neutilizată, existând slabe perspective ca acestea să fie utilizate în scopuri industriale în viitor. În paralel, oraşele se extind spre exterior. În consecinţă, zonele metropolitane ale polilor de creştere nu asigură o utilizare eficientă a teritoriului. Reutilizarea şi recuperarea fostelor terenuri industriale abandonate ar trebui să constituie o parte esenţială a planurilor şi strategiilor de dezvoltare locală. În general, acest aspect a fost ignorat în PID-urile aferente perioadei 2008-2014, dar ar trebui incluse atât în metodologii, cât şi în recomandările POR, deci şi în PID -urile aferente perioadei următoare. 93 PID-urile ar trebui să se concentreze mai mult asupra creşterii calităţii vieţii în polul de creştere, pentru atragerea şi menţinerea populaţiei O calitate adecvată a vieţii implică un acces facil la toate zonele din oraş (un sistem de transport public dens şi eficient pune mobilitatea la dispoziţia unui număr maxim de persoane, fiind, în acelaşi timp, durabil; zone pentru pietoni şi piste pentru biciclişti), spaţii publice atractive, inclusiv zone verzi şi facilităţi pe malul apei, o viaţă culturală vibrantă (evenimente, teatre, cinematografe etc.), dezvoltarea comunităţii prin evenimente, sprijinirea centrelor comunitare etc. Pe de altă parte, proiectele care vizează strict atragerea investitorilor sau îmbunătăţirea infrastructurii, fără implicarea în calitatea vieţii locuitorilor, sunt indezirabile. Un alt aspect important în acest sens îl reprezintă încurajarea convergenţei în ceea ce priveşte standardele de viaţă, prin reducerea discrepanţelor dintre facilităţile sociale ale diferit elor sectoare şi teritorii ale zonelor metropolitane, vizând cu precădere regenerarea zonelor urbane defavorizate şi dezvoltarea zonelor rurale. PID-urile ar trebui să abordeze în mod direct defavorizarea socială şi spaţială a unor regiuni din zonele metropolitane ale polilor de creştere. De altfel, incluziunea socio-spațială reprezintă esența dezvoltării urbane integrate în UE (a se vedea, spre exemplu, Declarația de la Toledo), fapt afectat de o perspectivă teritorială insuficientă în analiza nevoilor din cadrul PID-urilor. În măsura în care PID-urile sunt percepute ca fiind mijloace de promovare și aliniere la astfel de documente UE, atunci autoritatea de finanțare ar putea face astfel de abordări mai vizibile și posibil chiar și obligatorii. În mod similar, problematica locuințelor sociale este absentă în cele mai multe PID-uri (cu excepția notabilă a PID Cluj), în discordanță cu bunele practici la nivelul UE. Este recomandat ca autoritățile locale să adopte măsuri pentru grupuri marginalizate și zone d efavorizate pentru a susține (re)integrarea acestora ca zone active ale economiei locale. Cadrul legislativ şi de reglementare În ceea ce priveşte activarea mediului legal care să sprijine implementarea PID-urilor şi, o dată cu aceasta, dezvoltarea polilor de creştere în România, sunt relevante mai multe aspecte: cadrul legal privind cooperarea intermunicipală, cadrul legal care reglementează parteneriatele publice - private şi, într-o perspectivă mai avansată, legile privind descentralizarea şi atribuţiile fiscale locale. 94 Cooperarea între autorităţile administrative este posibilă în virtutea Legii nr. 215 din 2001 a administraţiei publice locale, care permite formarea de „structuri de cooperare, cu personalitate juridică proprie, guvernate de dreptul privat, instituite de unităţile administrativ-teritoriale, pentru executarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes regional sau local sau a furnizării în comun de servicii publice”. Aceste aşa -numite asociaţii de dezvoltare intercomunitară au fost recomandate pentru toate zonele metropolitane corespunzătoare polilor de creştere, dar nu numai acestora. Acordurile tripartite încheiate între agenţiile de dezvoltare regionale, Ministerul de Finanţe şi Ministerul Dezvoltării Regionale menţionează preşedintele asociației de dezvoltare intercomunitară ca lider al polului de creştere, deoarece ADI adună toate unităţile administrative din cadrul zonelor polilor de creştere. Cu toate acestea, cooperarea intermunicipală este încă departe de a-şi valorifica întregul potenţial. Pentru o proiectare şi implementare corespunzătoare a PID-urilor, este necesar un cadru legal cu privre la colaborarea intermunicipală special conceput. Acest aspect este detaliat şi argumentat suplimentar în următorul raport al Băncii Mondiale, „Polii de creştere - etapa următoare”, care prezintăo serie de limitări ale cadrului curente. Creşterea calităţii proiectelor prin intermediul unor mecanisme de licitaţie îmbunătăţite O problemă semnificativă privind calitatea proiectelor derula te în sectorul public este faptul că numeroase administraţii publice optează, în cadrul licitaţiilor, pentru costurile cele mai reduse, de multe ori asociate cu proiecte de slabă calitate. Aceasta poate avea un impact negativ atât asupra calităţii vieţii locuitorilor, cât şi asupra atractivităţii unei localităţi pentru investitori, afectând astfel ambele obiective ale POR pentru PID- uri. În ceea ce priveşte proiectele privind mediul urban, Camera Arhitecţilor din România militează pentru concursuri pentru soluţii sau pentru proiectele cu cea mai bună relaţie între calitate şi preţ. Ministerul are oportunitatea de a introduce în metodologie recomandări/obligaţii pentru asemenea mecanisme alternative pentru fondurile PID, pentru a se asigura de o calitate maximă posibilă a proiectelor în raport cu niveluri de cost rezonabile şi implicit de o contribuţie mai adecvată a acestora la îndeplinirea obiectivului. 95 Guvernanţa şi implicarea părţilor interesate Structura de guvernanţă înfiinţată pentru asigurarea implementării PID- urilor se bazează pe cadrul legislativ menţionat mai sus. Zonele metropolitane se bazează pe un acord voluntar al tuturor localităţilor incluse. În teorie, este normal şi preferabil ca toţi cei interesaţi să subscrie la idee şi să accepte să facă parte din noua zonă de planificare. În practică, motivaţiile politice sau alte dinamici concurenţiale locale care influenţează acordurile voluntare au afectat capacitatea zonelor metropolitane de a include toate localităţile relevante. Aceasta este o situaţie dezavantajoasă pentru toţi. Localităţile excluse nu sunt integrate în planurile de dezvoltare, în timp ce centrul de creştere nu poate dobândi masa economică pe care în mod normal ar fi putut să o acumuleze strict pe baza forţei sale de atracţie . Soluţiile de remediere a acestei situaţii pot fi de tip de sus în jos sau de jos în sus. Dată fiind importanţa coordonării, odată zona stabilită, factorii de decizie ar trebui, la modul ideal, să încerce să -i determine pe toţi să se înscrie în mod voluntar. Este necesară o evaluare aprofundată pentru a înţelege de ce unele localităţi decid să rămână în afara zonelor metropolitane, în ciuda unor avantaje mutuale clare. Printre cauze s-ar putea număra:  Excluderea de la consultările iniţiale sau lipsa influenţe i în cadrul consultărilor respective, ceea ce duce la o lipsă de apartenenţă faţă de PID-ul rezultant şi de proiectele sale prioritare;  Lipsa influenţei în structura de guvernanţă a PID, după ce o localitate a aderat la acordul voluntar;  Dinamica politică şi concurenţa locală;  O slabă comunicare a beneficiilor integrării şi a costurilor excluderii, atât la nivelul oficialilor publici locali din localitățile peri-urbane, cât şi la cel al cetăţenilor (care, dacă sunt convinşi de beneficiile aderării, ar putea exercita presiuni asupra reprezentanţilor locali în direcţia aderării la zonele metropolitane);  Lipsa capacității de co-finanțare, ceea ce duce la concluzia că potențialele beneficii ale angajării într-o astfel de structură nu pot fi atinse și prin urmare efortul este nejustificat; Se pare că actualele structuri de guvernanţă sunt dominate în foarte mare măsură de reprezentanţii oraşului celui mai mare (primarul oraşului principal este, de regulă, preşedintele asociaţiei de dezvoltare 96 intercomunitară). Standardizarea organizării structurilor de guvernanţă ar putea fi salutară. Unităţile de implementare par a duce lipsă de personal şi, în practică, ar putea fi lipsite de influenţa politică necesară pentru coeziunea oficialilor locali în jurul obiectivelor şi proiectelor comune. Unele unităţi au un personal de numai 3 - 5 angajaţi, ceea ce pare total inadecvat în contextul unei liste lungi de responsabilităţi. Se pare că desemnarea „coordonatorului polului” este centralizată; persoana respectivă este un reprezentant al agenţiei de dezvoltare regională şi poate fi lipsită de orice influenţă locală. Secţiunea de comunicare este, de regulă, ultima în toate PID -urile şi se menţine la un nivel foarte vag. În realitate, PID -urile necesită niveluri considerabile de coordonare pentru a fi eficiente şi implementate propriu - zis, ceea ce sugerează că aspectul comunicării - spre şi între factorii de decizie şi cetăţeni - este absolut esenţial şi ar trebui să beneficieze de o atenţie şi de resurse semnificativ superioare. Există consultări publice (cel puţin înainte de finalizarea PID), dar eficienţa lor urmează să fie stabilită şi, în orice caz, acestea ar trebui să aibă loc mai frecvent, inclusiv în timpul implementării PID. Îmbunătăţirea transparenţei şi a consultărilor publice Forme incomplete de consultare, bazate pe paginile web ale primăriilor, ca atare fără priză la marea masă de locuitori, care nu consultă cu regularitate aceste site-uri. Se recomandă ministerului furnizarea de cadre mai clare privind ceea ce reprezintă un proces de consultare adecvat. Pentru autorităţile locale este necesar un proces mai extins de consultare publică. Pot fi avute în vedere exemplele de bune practici recomandate din secţiunea de analiză a oraşelor -poli de creştere. Monitorizare şi evaluare O monitorizare viabilă începe cu proiectarea instrumentelor şi a responsabilităţilor de monitorizare – care trebuie inclusă din start în documentele de planificare strategică – şi reflectă un anumit nivel de maturitate şi de implicare din partea părţilor interesate implicate. Fără niciun dubiu, monitorizarea este esenţială pentru a permite factorilor de decizie să înţeleagă rezultatele investiţiilor şi, cu condiţia ca rezultatele monitorizării să fie preluate şi ca material de studiu, să mărească eficienţa şi eficacitatea viitoarelor exerciţii de politică şi programare. 97 Cerinţe preliminarii pentru sistemele de monitorizare Monitorizarea şi evaluarea sunt două dintre aspectele care ar trebui avute în vedere cu prioritate la planificarea îmbunătăţirilor pentru următoarea generaţie de PID-uri. Un set de documente strategice de planificare de acest gen, subsumate unei politici naţionale, implică două aspecte diferite de avut în vedere. Care sunt obiectivele politicii polilor de creştere la care ar trebui să contribuie implementarea PID -urilor? În al doilea rând, care sunt aspiraţiile şi provocările specifice ale fiecărui pol de creştere individual (implicând, astfel, obiective particulare pentru fiecare)? Stabilirea de ținte de performanţă la nivel naţional, precum şi la nivel local, adaptate fiecărui pol de creştere, reprezintă o cerinţă obligatorie pentru proiectarea unui sistem de monitorizare pentru PID-urile polilor de creştere. Analiza PID-urilor arată că indicatorii fie lipsesc cu desăvârşire, fie se concentrează exclusiv pe valori cifrice (de exemplu, număr de kilometri de drumuri/căi ferate noi etc.). Aceasta înseamnă că impactul şi eficacitatea PID-urilor vor fi dificil de evaluat. În acelaşi timp, comparaţia între performanţele diferitelor PID-uri, bazată pe date fiabile, va fi de asemenea limitată. Din păcate, ambele neajunsuri menţionate vor duce la o irosire a unor potenţiale lecţii învăţate utile pentru perioada următoare, precum şi la o capacitate limitată de oferire de informaţii pentr u fundamentarea viitoarelor decizii de alocare a resurselor. Astfel, provocarea pentru următoarea generaţie de PID -uri constă în definirea unui set de aşteptări realiste privind obiectivele la nivel naţional şi cele la nivelul polului de creştere, însoţite de un set de indicatori care să permită monitorizarea şi evaluarea PID -urilor. Indicatori de impact ar trebui luaţi cu precădere în consideraţie, fără a exclude indicatori de rezultat ce sunt fără îndoială utili, dar insuficienţi. Indicatorii de impact vs. rezultat Preferinţa pentru indicatorii de rezultat este legată de asimilarea PID - urilor cu o simplă colecţie de proiecte, fiecare aşteptat să se materializeze într-o solicitare de fonduri, bazate pe un buget specific şi care duce – în majoritatea cazurilor – la un set de rezultate palpabile. Totuşi, o asemenea perspectivă ignoră importanţa şi impactul potenţial al unor iniţiative asumate de autorităţile locale în activitatea lor zilnică, sub formă de îmbunătăţiri a unor proceduri, a creşterii transparenţei, a modalității de abordare a organizaţiilor terţe etc. De exemplu, iniţiativele locale de dezvoltare economică sunt legate aproape exclusiv de infrastructura de sprijinire a afacerilor. Practica internaţională şi necesităţile exprimate de reprezentanţi ai mediului de afaceri local arată că şi alte aspecte sunt la 98 fel de importante atunci când se urmăreşte poziţionarea unui anumit oraş ca loc preferat de investiţii. Pentru a aminti numai câteva: calitatea şi promptitudinea sprijinului autorităţilor locale în identificarea unor locaţiiadecvate pentru investitori, nivelul de birocraţie şi viteza de reacţie în ceea ce priveşte autorizaţiile, implicarea proactivă a liderilor locali în diferite evenimente de colaborare în reţea, în mediul de afaceri, pentru promovarea localităţii şi căutarea de investitori interesaţi etc. Aceste iniţiative, dacă se derulează într-o manieră conştient sistematică, ar putea duce într-adevăr la creşteri ale atractivităţii şi interesului investitorilor, măsurate ca indicatori de impact, chiar dacă acestea nu sunt operaționalizate într-un proiect distinct dintr-un portofoliu PID. Într- adevăr, POR a fost din start conceput să încurajeze, printre altele, infrastructurile de sprijinire a afacerilor. Totuşi, în cadrul următorului ciclu de programare, dacă va exista o orientare mai puternică spre ţintele politicii şi impactul PID-urilor, atunci o concepţie mai diversă privind iniţiativele de dezvoltare este posibilă și încurajată Monitorizarea responsabilităţilor Analiza PID arată că relaţiile de responsabilitate sunt la fel de neclare. Uneori, instituţii întregi sunt menţionate ca actori responsabili cu monitorizarea. Formal, responsabilitatea revine ADI şi este împărţită cu instituţia coordonatorului polului de creştere. Ambele organism e par a dispune de capacităţi limitate în acest sens. Responsabilitatea ar trebui să fie, categoric, una mixtă. Stabilirea de obiective naţionale şi proiectarea unui sistem coerent de monitorizare, care să asigure comparabilitatea performanţelor polilor de creştere, ar trebui să fie demersuri iniţiate şi sprijinite de autoritatea centrală. Transpunerea acestora în obiective şi responsabilităţi de nivel local trebuie să implice părţile interesate locale, în principal ADI şi coordonatorul polului de creştere din partea ADR. O altă problemă majoră care trebuie abordată rezidă în dezvoltarea capacităţii pentru cei implicaţi în procesul de monitorizare şi evaluare de a ţine pasul cu sistemul proiectat, pe de o parte, şi de a introduce rezultatele înapoi în sistemul de implementare, asigurând astfel învăţarea (şi progresul), pe de altă parte. În situaţia de faţă, nu există mecanisme aparente de colectare şi comunicare a lecţiilor învăţate şi de adaptare a PID în consecinţă. Per total, se pare că buclele de feedba ck sunt inexistente, ceea ce este deosebit de problematic atunci când sunt necesare modificări cheie, pentru pregătirea pentru perioada 2014-2020. 99 În final, dar nu în ultimul rând, nu există sancţiuni/recompense percepute pentru stimularea progresului în raport cu obiectivele stabilite și nici responsabilități clare ce ar putea măsura și recunoaște succesul implementării PID-urilor. Astfel de măsuri ar putea include activități precum evidențierea progresului și recunoașterea/promovarea reușitelor precum și luarea în calcul a nivelului de absorbție în desemnarea alocărilor pentru următoarea perioadă de programare. O matrice a responsabilităţilor ar trebui să identifice cu claritate organizaţiile şi personalul desemnat care deţine un rol şi o responsabilita te în implementarea PID. Monitorizarea responsabilităţilor ca implicare pentru implementare Lipsa sistemelor de monitorizare şi de evaluare lasă loc pentru ambiguităţi în ceea ce priveşte planurile de implementare şi de acţiune. PID -urile implică ansambluri vaste de proiecte, cu criterii relativ vagi pentru „programe prioritare” şi „selecţia proiectelor” care nu specifică un set clar şi rezonabil de proiecte cu prioritate ridicată. În multe situaţii, PID -urile par să includă absolut toate proiectele de dezvoltare luate în consideraţie, fără opţiuni strategice clare între sectoare – de exemplu, orientarea spre a deveni cel mai bun centru IT, nu doar un centru bun pentru domeniul IT/de producţie/de turism etc. Date fiind listele foarte lungi de proiecte poten ţiale, deseori este neclar care dintre acestea va avea prioritate şi, din cauza resurselor limitate, se recomandă concentrarea investiţiilor exact în acele zone cu avantaj comparativ pentru o anumită zonă metropolitană. Programele se corelează cu zonele de interes sugerate (de exemplu, investiţii în infrastructură pentru îmbunătăţirea conectivităţii), iar în fiecare program sunt incluse mai multe proiecte. Criteriile de stabilire a priorităţilor programului reprezintă nivelul de „impact” asupra polului de creştere. Totuşi, acestea ar trebui detaliate suplimentar şi, în mod ideal, cuplate la unele valori numerice, pentru facilitarea comparaţiei şi pentru o selecţie transparentă. Criteriile de selecţie a proiectelor sunt la fel de vagi, dar de regulă similare de la un PID la altul. Acestea includ: impactul proiectului, „maturitatea” proiectului (progresul în direcţia asigurării fondurilor UE), sursele de finanţare disponibile, alinierea la planurile de dezvoltare locale, regionale şi naţionale curente. Unele dintre aceste criterii nu par a fi în totalitate viabile; de exemplu, pot fi disponibile surse de finanţare pentru proiecte neesenţiale pentru dezvoltarea zonei; totuşi, dacă sunt stabilite priorităţi prin PID, un proiect ar putea găsi mai uşor surse de finanţare. Într-un fel, aceste criterii reflectă o orientare spre strategiile/proiectele 100 existente, ceea ce înseamnă că PID nu aduce în mod necesar o perspectivă nouă pentru întreaga zonă metropolitană. Sistemele de monitorizare şi de evaluare mai performante ar implica un plus de responsabilitate şi de precizie în ceea ce priveşte deciziile, opţiunile şi priorităţile stabilite, deoarece toate acestea urmează a fi proiectate într-un set de parametri măsurabili pentru demonstrarea progresului şi impunerea responsabilităţii. Sinergii cu alte demersuri strategice şi programatice Numeroase aspecte esenţiale pentru dezvoltarea socio -economică a polilor de creştere nu rezidă în mandatul şi puterea de decizie a autorităţilor regionale şi locale implicate în guvernanţa polilor de creştere. Infrastructura de transport, fie rutieră, feroviară sau aeriană, reprezintă exemplul cel mai relevant. Politicile în domeniul educaţiei şi al energiei sunt alte exemple importante. Dacă PID-urile pot contribui la coordonarea eforturilor la nivel metropolitan şi la atragerea de fonduri dintr -o multitudine de programe operaţionale, majoritatea proiectelor de impact se află încă în afara domeniului de aplicare şi al mandatului acestora. De aceea, este important de reţinut că eficienţa politicii polilor de creştere, transmisă parţial prin PID-uri, se bazează în mod esenţial pe implementarea unor proiecte la scară mai mare, precum conectivitatea prin autostrăzi şi transportul feroviar de mare viteză. La un nivel administrativ inferior, performanţa PID-urilor depinde, de asemenea, de măsura în care acestea reuşesc să coordoneze o mare diversitate de strategii de dezvoltare locală şi planuri urbanistice ale unităţilor administrative implicate. Îmbunătățiri propuse pentru PID-uri pentru perioada de programare 2014-2020 Planul Integrat de Dezvoltare Urbană este un plan de tip operațional (a se vedea studiul Băncii Mondiale din 2013, „Planificare Teritorială Consolidată”). Planul ar trebui văzut ca fiind separat de planurile stabilite prin lege, folosite în România. Totuși, planul operațional ar trebui formulat ținând cont de prevederile planului prevăzut de lege (Planul Urbanistic General – PUG/ Planul Urbanistic Zonal – PUZ) și de cele ale planului strategic, adică ale Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL). Primul 101 este obligatoriu de urmat și produce efecte juridice, iar celălalt ghidează dezvoltarea fără a avea efecte juridice. Ambele documente menționate, PUG-ul și SDL-ul, oferă date și informații teritoriale și multisectoriale, dirijează dezvoltarea comunitară pe baza unei viziuni și a unor obiective, și pun la punct un pachet de politici/programe și proiecte, care sunt formulate în capitolul dedicat planului de acțiune. În plus, PUG-ul furnizează reglementarea zonală și asigură cadrul normativ pentru construcția de clădiri și infrastructură. PUG-ul are o procedură specială de aprobare, care include etape tehnice și politice. Instituții publice și private trebuie să aprobe conținutul PUG-ului, după care este înaintat pentru a fi votat în cad rul Consiliului Local. SDL-ul nu trebuie să se supună în mod formal cerințelor tehnice, dar trebuie să fie aprobat de Consiliul Local. Din punct de vedere administrativ, formularea și implementarea PUG-ului se află sub responsabilitatea arhitectului-șef al orașului, a cărui competență este recunoscută de Legea privind Statutul funcționarilor publici. SDL -ul nu are o poziționare clară în structura Primăriei sau o politică precisă de resurse umane. Cele mai multe Primării care au creat structuri administrativ e pentru dezvoltarea de strategii tind să aibă o capacitate limitată în a coordona elaborarea SDL-ului și implementarea proiectelor. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) funcționează în zona gri dintre cele două instrumente de planificare. Pentru a -l face efectiv și pentru a evita redundanțele, PIDU-ul ar trebui să aibă un statut precis și o legătură clară cu cele două planuri. Prin urmare, conținutul planului ar trebui să se caracterizeze prin coordonarea cu alte diverse aspecte manifestate în unitățile teritoriale care formează fiecare pol de creștere. În mod ideal, planul integrat de dezvoltare (PID) ar trebui să reprezinte o strategie cuprinzătoare de dezvoltare la nivel metropolitan, cu o viziune clară și obiective precise, cu un set de proiecte care ar putea sprijini realizarea acestor obiective și cu surse variate de finanțare – de la fonduri UE, buget local și național până la acorduri de parteneriat public - privat și altele. Această strategie metropolitană de dezvoltare ar trebui să aibă și un plan metropolitan de amenajare a teritoriului. Dacă nu este posibilă o planificare teritorială și o dezvoltare reală la nivel metropolitan, atunci PID-ul ar trebui corelat cu strategiile individuale de dezvoltare la nivel local (cele elaborate de localitățile componente) și ar trebui să se conformeze celorlalte planuri de amenajare a teritoriului de la nivel local, regional, național, putând influența totodată elaborarea/actualizarea acestor planuri. 102 Mai mult, întrucât implementarea PID-ului acoperă un interval mai mare de patru ani, este important ca acesta să beneficieze de o susținere politică largă în timpul elaborării și implementării sale. Așa cum s -e recomandat în raportul „Poli de Creștere,” s -ar putea dovedi benefică luarea în considerare a unor aranjamente instituționale care să limiteze interferențele politice odată cu adoptarea planului – de exemplu, prin înființarea de agenții metropolitane de dezvoltare, care să fie însărcinate cu planificarea, dezvoltarea și implementarea de proiecte la nive l metropolitan. Noua generație de PID-uri În mod ideal, noile planuri integrate de dezvoltare (PID-uri) ar trebui să aibă un statut clar. PID-ul este un plan de investiții multisectorial, cu o durată cuprinsă între trei și șapte ani. Aspectul managementului este crucial în asigurarea focalizării pe problemele reale ale comunităților, în coordonarea și integrarea conținutului PID-ului cu precădere în faza de implementare. Drept urmare, conținutul lui ar trebui să fie elaborat în conformitate cu aceste aspecte. Recomandările referitoare la un nou PID se bazează pe o analiză comparativă între PID -ul existent și felul în care ar trebui să arate cel nou. Din punct de vedere structural, modul în care planurile sunt sintetizate în Ghidul Solicitantului reprezintă o abordare bună. Capitolele prezentate în Modelul A din Ghidul Solicitantului sunt similare planurilor strategice de dezvoltare ale oricărui oraș, la nivel internațional. În perioada de programare 2007-2013, PID-ul a reprezentat pentru mulți poli de creștere o actualizare de facto a strategiilor de dezvoltare locală. Totuși, principala problemă a PID-urilor nu o reprezintă structura, ci centrul de atenție și metodele și instrumentele folosite. Deși Strategia Orașului este planificată pentru 20-30 de ani, PIDU, ca plan operațional și de investiții, ar trebui să ofere clasei politice instrumentele necesare pentru a răspunde nevoilor și problemelor comunității în maxim 9 ani. Cu toate acestea, PID-ul în sine nu poate schimba viziunea și obiectivele strategice ale comunității. PID-ul ar trebui să se coordoneze și să se integreze cu viziunea și obiectivele pe termen mediu și lung, care sunt incluse în Strategia de Dezvoltare Locală și ar trebui să vizeze tendințe și aspecte cheie de management în vederea clasării în funcție de prioritate a programelor și proiectelor. Acesta ar trebui, de asemenea, să conțină date colectate din: interviuri de pe teren, chestionare dedicate, vizite de studiu, ateliere de lucru în focus grupuri și analize de piață. Un număr însemnat de întâlniri publice ar trebui organizate pentru consultarea cetățenilor. 103 Analiza SWOT este un instrument puternic în măsura în care este derulată în mod public. Noua generație de PID-uri ar trebui să se bazeze pe o analiză SWOT unitară, care să acopere întreg teritoriul, iar nu pe o abordare sectorială, așa cum s-a întâmplat în perioada de programare 2007-2013. Acest lucru ar asigura formularea unui plan integrat de acțiune care să fie coerent și care ar putea aborda aspecte ce țin de coeziune sau de competitivitate în materie de dezvoltare. Elementul major de abordat în PID este planul de investiții, care trebuie să se bazeze pe costurile și veniturile proiectelor, precum și pe capacitatea beneficiarilor de a co-finanța proiecte sau de a face plățile care sunt cerute în avans pentru planificare și construcție. Recomandări pentru noul PID Reguli fundamentale de urmat în elaborarea PID-ului ca plan operațional:  Planul Operațional este un document de politici publice, care se concentrează pe aspectele cheie de management ale unei zone specifice.  Planul Operațional este un plan de investiții multisectorial, iar nu o listă oarecare de proiecte.  Planul Operațional ar trebui să se bazeze pe cerere (determinată de utilizatori și așezări), cu scopul de a îmbunătăți situația existentă la un anumit moment, implicând resurse financiare și instituționale specifice.  Planul Operațional este gestionat de organismele publice care joacă un rol însemnat cu privire la deciziile de investiții și la alocările bugetare.  Planul Operațional respectă cerințele zonale, aprobate de Consiliul Local, dar se bazează pe proceduri coordonate și simplificate.  Planul Operațional implică resurse limitate de investiții, deci este un instrument cu valențe politice pregnante.  Planul Operațional se bazează pe încredere și colaborare; de aceea, comunitatea ar trebui să fie implicată activ în procesul de elaborare a acestuia. Argumentele utilizării PID-ului ca plan operațional: Planurile Operaționale ar trebui să răspundă problemelor întâ lnite în planurile prevăzute de lege: 104  Pregătirea planurilor prevăzute de lege durează prea mult; de aceea, planurile operaționale ar trebui să fie flexibile și să se adapteze ușor la aspectele cheie de management dintr -un oraș/ zonă.  Planurile prevăzute de lege rareori oferă îndrumare sau prezintă etapele și tehnicile de implementare; de aceea, planurile operaționale ar trebui să țină seama de acțiunile ce vor fi incluse.  Planurile prevăzute de lege evaluează rareori costurile proiectelor de dezvoltare pe care le-au propus; de aceea, planurile operaționale ar trebui să aibă o componentă economică/financiară solidă, care să evalueze costurile și sursele de finanțare.  Planurile prevăzute de lege se bazează rareori pe o analiză realistă a potențialului economic al orașului sau pe creșterea demografică probabilă; de aceea, planurile operaționale ar trebui să aibă o componentă de marketing urban pentru identificarea factorilor de competitivitate ai orașului și pentru analiza cererii și ofertei cu privire la activitățile urbane.  Liderii comunitari și organismele de implementare au rareori o implicare reală în procesul global de planificare; de aceea, planurile operaționale ar trebui să se bazeze pe o analiză solidă a părților interesate și pe un plan eficient de comunicare pentru a menține amploarea demersului de planificare. PID-ul ca plan operațional cu o durată de 3 până la 9 ani În termeni de proces: (7 pași) 1. Pasul unu: Înființarea unui comitet de organizare inter-instituțională și a unui organism de coordonare în ceea ce privește procesul de planificare și componentele sale; 2. Pasul doi: Determinarea modului în care cererea utilizatorilor va fi integrată în procesul de stabilire a priorităților pentru diversele componente ale Planului; 3. Pasul trei: Identificarea priorităților de investiții ale comunității prin sondaje și interviuri desfășurate la nivelul gospodăriilor (calitativ/cantitativ; satisfacția clienților); 105 4. Pasul patru: Obținerea de informații privind activitățile de investiții în desfășurare sau pe cale de a începe; 5. Pasul cinci: Pregătirea listei de proiecte prioritare ale autorităților locale; 6. Pasul șase: Stabilirea priorităților inter-sectoriale și derularea coordonării; 7. Pasul șapte: Pregătirea unui plan privind sustenabilitatea financiară a proiectelor propuse. În termeni de conținut: (componentele documentului) Componenta unu: Analiza situației Analiza se bazează pe contactul direct cu problemele/aspectele existente, colectate prin intermediul chestionarelor, interviurilor, focus grupurilor, atelierelor tematice de lucru. Studiile relevante de dată recentă pot fi utilizate sau revizuite. Coordonarea cu politicile naționale și locale recente este obligatorie. Procesul de diagnosticare teritorială și sectorială ar trebui să se concentreze asupra problemelor majore și să identifice tendințele în materie de dezvoltare a orașului. Diagnosticarea teritorială ar trebui să determine zonele afectate de probleme specifice din anumite sectoare. Recomandările privind intervențiile de politici publice ar trebui să se bazeze pe această componentă. În privința planurilor finanțate prin instrumentele financiare ale UE, coordonarea cu obiectivele tematice este crucială. Componenta doi: Viziune și obiective de dezvoltare Această componentă ar trebui să se coordoneze cu conținutul recentei Strategii de Dezvoltare Urbană, aprobată de Consiliul Local. Există direcții cardinale ce nu pot fi schimbate de un plan operațional. Componenta trei: analiza SWOT Această componentă ar trebui să trateze două aspecte. Primul este acela de a identifica punctele forte și punctele slabe, oportunitățile și amenințările la nivel metropolitan, care au, după caz, un impact pozitiv 106 sau negativ asupra implementării viziunii și obiectivelor la nivelul zonei identificate. Este important de asemenea să se facă o analiză a dinamicilor regionale, mai ales a acelor dinamici care au un efect pozitiv asupra polului de creștere (de exemplu, o autostradă care face conexiunea cu piețe mari). Cel de-al doilea aspect al analizei SWOT este acela de a sprijini selecția scenariilor de dezvoltare, care se poate baza pe valorificarea oportunităților pentru a combate punctele slabe, pe exploatarea punctelor forte pentru a evita amenințările sau pentru a depăși punctele slabe etc. Componenta patru: Planul de politici publice Această componentă conține un plan pentru elaborarea de politici referitoare la aspecte cheie de management menționate în prima componentă. Planul de politici ar trebui să se concentreze pe problemele relevante ale orașului sau ale zonei luate în considerare. Planul de politici ar trebui prezentat folosind ca reper harta orașului pentru a se arăta legătura dintre politicile propuse și zonele afectate/dezavantajate identificate. Prin această componentă ar trebui identificate, în concordanță cu scenariul ales, politicile de coeziune sau politicile competitive care să susțină dezvoltarea la nivel metropolitan. Componenta cinci: Planul de investiții Această componentă identifică programele și proiectele de car e este nevoie pentru dezvoltarea orașului/ zonei luate în considerare, în concordanță cu planul de politici publice. Lista de proiecte prioritare este analizată pe baza raportului cost-beneficiu. Acesta este un instrument eficient pentru selecția proiectelor. Evaluarea capacității financiare a Primăriei orașului face parte, de asemenea, din această componentă. Componenta șase: Planul de acțiune Această componentă este construită în concordanță cu cadrul privind Managementul Ciclului de Proiect (a se vedea îndrumările UE). Componenta șapte: Planul de comunicare Această componentă ar trebui să prezinte setul de instrumente pentru o comunicare efectivă în diversele etape ale elaborării și implementării proiectului. 107 Ce fel de proiecte ar trebui finanțate prin PID-urile 2014- 2020? Finanțarea investițiilor în polii de creștere ar trebui să aibă două obiective majore: 1) pe de-o parte, ar trebui să permită polilor de creștere să își dezvolte masa demografică și masa economică (așa cum s -a arătat în raportul „Orașe Competitive,” acest aspect este esențial în dezvoltarea unei țări); pe de altă parte, aceste investiții ar trebui să întărească efectul de polarizare pe care îl au polii de creștere prin facilitarea accesului unui număr cât mai mare de oameni la oportunitățile oferite de aceștia. O parte din investițiile care contribuie la atingerea celor două deziderate menționate mai sus nu trebuie să se oprească la granițele respectivilor poli de creștere – adesea, aceste investiții implică proiecte de dezvoltare la nivel regional, care conectează polii de creștere la o zonă mai largă. Astfel de investiții sunt fundamentale, iar un PID ar trebui să ia acest aspect în considerare chiar dacă investițiile în sine nu pot fi făcute de polii de creștere. Cu toate acestea, există o serie de investiții de bază care pot fi derulate la nivel metropolitan, iar ace stea intră în aria de acoperire a priorităților discutate în raportul „Orașe Competitive.” Astfel, toți polii de creștere ar trebui să se concentreze pe următoarele tipuri de investiții pentru a încuraja o dezvoltare sustenabilă și dinamică: 1) Infrastructură conectivă (de exemplu, reabilitarea/modernizarea arterelor rutiere existente sau construirea altora acolo unde este nevoie, dezvoltarea sistemului metropolitan de transport public acolo unde este necesar). 2) Investiții legate de standardul de viață (de ex., reabilitarea, modernizarea și construirea de școli, spitale și alte forme de infrastructură socială). 3) Investiții legate de calitatea vieții (de ex., reabilitarea ce ntrelor istorice și a spațiilor publice, a blocurilor de locuințe, precum și reabilitarea/ modernizarea/ construirea de spații verzi, spații pietonale, piste pentru biciclete, promenade, spații culturale). 4) Măsuri îndreptate asupra comunităților marginalizate (de ex., abordări de forma dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității – CLLD) Într-o mare măsură, multe dintre investițiile listate mai sus au fost deja incluse în Axa 1 a Programului Operațional Regional 2007 -2013. Pe lângă tipul de investiție deja menționat, POR 2007-2013 include, de asemenea, o serie de investiții necesare (de ex., infrastructura de afaceri) și vizionare 108 (de ex., reabilitarea zonelor industriale dezafectate). Aceste investiții și actuala structură de bază a Axei 1 pot fi păstrate așa cum sunt acum pentru următoarea perioadă de programare. Totuși, este nevoie de o mai bună ordonare în funcție de priorități a investițiilor de la un pol de creștere la altul întrucât nevoile tind, într-adevăr, să varieze. De exemplu, dezvoltarea infrastructurii de afaceri se poate justifica mai cu seamă într - un pol cu o economie locală dinamică decât într-un pol cu o creștere economică mai lentă. În mod similar, reabilitarea zonelor industriale dezafectate s-ar putea dovedi mai de succes într-un pol cu o piață imobiliară dinamică decât într-un pol cu o piață imobiliară inertă. De asemenea, este important să fie luate în considerare tipurile de investiții care au fost mai puțin prezente în perioada 2007-2013, dar care sunt esențiale. De exemplu, au fost făcute relativ puține investiții în locuințe – și doar într-o etapă târzie, când a fost adăugată sub-axa 1.2, care a permis reabilitarea termică a blocurilor de locuințe construite în perioada comunistă. În 1990, aproximativ 85% din structurile construite în România au fost ridicate între anii 1945 și 1990 – prin sistem de planificare centralizată. Aceste clădiri tind să fie de slabă calitate, au o performanță limitată în termeni de eficiență energetică și s-au deteriorat semnificativ în ultimii ani. În afară de blocurile de locuințe, au fost făcute relativ puține investiții în spațiile din jurul acestor blocuri – de exemplu, construirea de parcări pentru a decongestiona spațiile publice care sunt acum invadate de autoturisme. Faptul că investițiile în reabilitarea termică a clădirilor pot avea un impact ridicat a fost deja demonstrat de programul de reabilitare implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din fonduri publice. De exemplu, între 2009 și 2011, apr oximativ un sfert din numărul apartamentelor din Cluj-Napoca au fost recondiționate termic. Dintre acestea, 3 din 4 au fost reabilitate cu fonduri private. Practic, oamenii au preluat modelul clădirilor reabilitate din fonduri publice (câteva astfel de proiecte au mai fost derulate și înainte) și nevrând să mai aștepte să primească fonduri publice, au contractat servicii de recondiționare pe cont propriu. Același lucru se poate întâmpla și în alte orașe din România, cu mențiunea că granturile UE si fonduril e publice ar trebui îndreptate către asociațiile mai sărace de proprietari, care nu își pot permite să plătească pentru astfel de lucrări din resursele proprii. Pentru a finanța astfel de investiții, Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AM-POR) ar putea institui un fond revolving, pe care localitățile și asociațiile de locatari l-ar putea accesa 109 pentru proiecte individuale de reabilitare. Un astfel de fond are avantajul de a încuraja absorbția sumelor alocate, dar și de a reduce d ramatic birocrația. În egală măsură, investițiile în reabilitarea spațiilor publice din jurul blocurilor de locuințe ar putea fi derulate prin programe de tip CLLD (dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității), prin intermediul cărora comunitățile pot decide ce proiecte și-ar dori să fie finanțate în zonele în care se află. Din analizele pe care echipa le-a desfășurat în cadrul altor proiecte ale MDRAP (de ex., „Orașe Competitive,” „Consolidarea Capacității de Planificare Spațială,” Studiile „TRACE”) și în cadrul altor studii din domeniu, a reieșit clar că există o serie de investiții care sunt necesare în toți polii de creștere. Printre aceste investiții se numără: - Reabilitarea locuințelor; - Investiții în transportul urban; - Reabilitarea spațiilor din jurul blocurilor de locuințe; - Măsuri îndreptate către comunitățile marginalizate; - Investiții în parcări din jurul blocurilor de locuințe; - Reabilitarea clădirilor municipale; - Reabilitarea centrelor istorice; - Reabilitarea/construirea spațiilor verzi. Este nevoie și de alte investiții în polii de creștere, însă necesitățile și prioritățile pot varia de la un pol de creștere la altul. În cele ce urmează vom discuta câteva dintre prioritățile care ar trebui incluse în planurile integrate de dezvoltare (PID) ale polilor de creștere pentru perioada 2014 - 2020, pe baza unei analize individuale a fiecărui oraș. Trebuie menționat în acest stadiu că lista prezentată mai jos nu are pretenția de a fi completă sau normativă. Ea include doar o serie propuneri directoare pe care autoritățile le pot utiliza în elaborarea noilor lor PID-uri. BRAȘOV: - Dezvoltarea unui sistem metropolitan de transport public. Brașov este unul dintre puținii poli de creștere care este înconjurat de localități cu o densitate îndeajuns de mare încât să determine introducerea profitabilă a unui sistem de autobuze. - Continuarea investițiilor în spațiile pietonale și piste pentru biciclete. - Reabilitarea platformelor industriale dezafectate. - Program de temporizare a iluminatului public. 110 - Luarea în considerare a modernizării sistemului de termoficare. Însă o analiză atentă cost-beneficiu trebuie întreprinsă în această privință. Dat fiind faptul că o majoritate semnificativă din locuitorii orașului s-a debranșat deja de la sistem, o eventuală reabilitare a acestuia se poate dovedi inutilă. CLUJ-NAPOCA: - Construirea unor noi rute de acces între Cluj-Napoca și Florești, care mărginesc una dintre cele mai aglomerate zone din țară. - Dezvoltarea unui sistem integrat de transport public (linii de autobuz, piste de biciclete, spații pietonale) care să lege Cluj - Napoca de Florești, Apahida, Baciu și Jucu. - Reabilitarea platformelor industriale dezafectate. - Investiții în spații verzi, spații publice și zone pietonale. - Dezvoltarea infrastructurii de afaceri pentru industriile creative, dar luarea cu atenție în considerare a opțiunii ca mediul privat să facă astfel de investiții. - Auditarea și modernizarea sistemului de iluminat stradal și introducerea unui program de temporizare a acestuia. CONSTANȚA: - Dezvoltarea sistemului metropolitan de transport public, îmbunătățirea conexiunilor cu stațiunile balneare din sudul și nordul Constanței - Recondiționarea zonelor pietonale și a spațiilor publice de -a lungul litoralului - Consolidarea renumelui orașului și transformarea lui într-o destinație turistică internațională - Reabilitarea rețelei centralizate de termoficare pentru a reduce pierderile din sistem. - Program de temporizare a iluminatului stradal. CRAIOVA: - Extinderea infrastructurii de utilități publice (apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale) către zona metropolitană și facilitarea accesului unui număr cât mai mare de oameni la standardele minime de viață. - Reabilitarea școlilor, spitalelor și altor tipuri de infrastructură socială în zona metropolitană extinsă. 111 - Îmbunătățirea sistemului local de transport public (de ex., continuarea lucrărilor de recondiționare a rețelei de tramvai și înnoirea flotei de autobuze). - Îmbunătățirea zonelor pietonale și a spațiilor publice. IAȘI: - Extinderea infrastructurii de utilități publice (apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale) către zona metropolitană și facilitarea accesului unui număr cât mai mare de oameni la standardele minime de viață. - Reabilitarea școlilor, spitalelor și altor tipuri de infrastructură socială în zona metropolitană extinsă. - Reabilitarea rețelei centralizate de termoficare, dar luarea atentă în considerare sustenabilitatea investițiilor aferente. - Îmbunătățirea sistemului local de transport public (de ex., continuarea lucrărilor de recondiționare a rețelei de tramvai și înnoirea flotei de autobuze). - Investiții în spații verzi, spații publice și zone pietonale. - Dezvoltarea infrastructurii de afaceri pentru industriile creative, dar luarea cu atenție în considerare a opțiunii ca mediul privat să facă astfel de investiții. PLOIEȘTI: - Dezvoltarea infrastructurii metropolitane de transport pentru o integrare mai bună a Ploieștiului în cadrul coridorului de creștere București – Ploiești – Brașov . - Reabilitarea rețelei centralizate de termoficare, dar luarea atentă în considerare sustenabilitatea investițiilor aferente. - Extinderea rețelei de spații și alei dedicate pietonilor. - Îmbunătățirea sistemului local de transport public. TIMIȘOARA: - Dezvoltarea infrastructurii metropolitane de transpo rt, care să urmeze tiparul recent de dezvoltare urbană, precum și tiparele de navetă, permițând astfel firmelor din zona metropolitană extinsă un acces mai ușor la un bazin extins de forță de muncă. - Dezvoltarea infrastructurii de afaceri pentru a susține noi investiții private. - Investiții în spații verzi, spații publice, piste pentru biciclete și zone pietonale. 112 - Reabilitarea rețelei centralizate de termoficare, dar luarea atentă în considerare a sustenabilității investițiilor aferente. - Reabilitarea platformelor industriale dezafectate. Discuţia despre tipul de investiţii ce ar trebui finanţate prin intermediul POR 2014-2020 este continuată în raportul Modele de Selecţie, incluzând o analiză a tipurilor de investiţii preferate de autorităţile locale român e până în acest moment. 113 Concluzii Prima generaţie de PID-uri pentru polii de creştere a fost inovatoare în sensul progreselor în materie de practică a planificării integrate a dezvoltării urbane, de încadrare a acesteia într-o iniţiativă de politică naţională şi de asigurare a fondurilor aferente. Astfel, acesta a devenit primul exerciţiu din România post-socialistă în care planificarea este însoţită de conceperea unui cadrul instituțional și alocarea de finanţare având ca rezultat implementarea. PID-urile au aliniat practicile de planificare din România la tendinţele şi recomandările UE cu privire la dezvoltarea urbană integrată şi au iniţiat o dezbatere privind o mai bună corelare a planificării strategice şi a structurilor instituţionale cu zonele funcţionale şi nu cu teritoriile administrative. Întrucât se anticipează o nouă generaţie de PID-uri, este necesar ca pentru perioada de programare 2014-2020 să se ia în consideraţie câteva lecții învățate şi recomandări. Rolurile şi responsabilităţile stimulării unei mai bune planificări integrate a dezvoltării urbane integrate rezidă atât la nivel central, cât şi la nivel local, şi trebuie avute în vedere în mod corelat. Rolul autorităților centrale este esențial, cu atât mai mult cu cât este vorba de o politică nouă și prin urmare necesită comunicare și capacități specifice. Dintre recomandările menționate mai sus, cea mai urgentă și ușor de implementat din partea MDRAP ar consta în îmbunătățirea metodologiilor și a asistenței pentru părțile interesate implicate în structurile de guvernare ale polilor de creștere. Evaluarea PID - urilor a arătat că o mai bună integrare a proiectelor, precum și integrarea la nivel teritorial sunt două arii principale de îmbunătățire pentru următorul ciclu de programare și acestea pot fi obținute numai prin îndrumare metodologică, prezentarea de exemple și bune practici. Cunoașterea și înțelegerea politicilor și practicii ce țin de polii de creștere și a dezvoltării urbane integrate, este, de asemenea, esențială și ar trebui să fie susținută de către autoritățile centrale. Aceste eforturi cu caracter educativ ar încuraja angajamentul părților interesate, având în vedere că rațiunea, beneficiile și mijloacele de acțiune ale acestor politici vor fi mai bine înțelese. Alte recomandări care să fie asumate de către autoritățile centrale au un caracter mai strategic și pe termen mediu și lung și se referă la crearea unui mediu favorabil pentru practica dezvoltării urbane integrate. Acestea includ îmbunătățirea cadrului legislativ și de reglementare cu privire la structurile de guvernare metropolitană sau a infrastructurii 114 statistice (care să permită, de exemplu, o mai bună colectare a datelor la nivel intraurban sau a celor dinamice). Complementar acestora, acțiuni care să ajute procesul de implementare sunt, de asemenea, necesare, spre exemplu o mai bună corelare a instrumentelor de finanțare (ex. POR vs. POS Mediu etc.), îmbunătățirea proceselor de licitație sau proiectarea unor instrumente de intervenție asupra proprietății private în inițiativele de regenerare urbană. Autoritățile locale implicate în elaborarea unei noi generații de IDP-uri vor beneficia de experiența actuală și lecțiile învățate din ciclul 2007-2013. Eforturile ar trebui să fie îndreptate spre o mai bună aliniere a PID-urilor cu principiile și recomandările din practica dezvoltării urbane integrate din țară sau în străinătate. Conectivitatea cu zona peri-urbană, mobilitatea în cadrul zonei metropolitane, abordarea incluziunii socio- spațiale sau promovarea economiei verzi sunt doar câteva dintre aceste aspecte, promovate în rapoartele sau documentele de politică publică la nivelul UE sau în afara cadrului european. Cooperarea și lucrul în comun se îmbunătățesc prin exercițiu, prin urmare este de așteptat ca structurile de guvernanță ale polilor de creștere să fie mai bine pregătite pentru următorul ciclu de programare. Organismele de conducere ar putea fi mai în măsură să estimeze corect cerințele de capacitate și ar putea absorbi și accesa sprijin adecvat în acest sens, sub formă de asistență tehnică sau de alte inițiative similare. Recomandări ce țin de monitorizare și evaluare ar trebui să fie luate în calcul atât de autoritățile centrale, cât și locale, în conformitate cu obiectivele asumate la nivel național precum și a obiectivelor desemnate pentru fiecare pol de creștere. O atenție specifică trebuie acordată evoluțiilor viitoare în ceea ce privește reforma administrativ-teritorială și de descentralizare. Având în vedere că mandatele diferitelor administrații publice locale vor evolua cel mai probabil în următorii câțiva ani, PID-urile ar trebui să cuprindă inițiative care pot fi asumate pe plan local. 115 116 Anexa 1: Setul de criterii utilizate pentru analiza PID I. Conţinutul PID: de la analiză la proiecte de dezvoltare urbană 1. Evaluarea analizei efectuate pentru PID:  Cât de cuprinzătoare este analiza? Toate nivelurile obligatorii ale analizei sunt acoperite cu informaţii relevante?  Cât de aprofundată este analiza? Analiza acoperă riguros şi aprofundat toate nivelurile obligatorii de analiză? Metodologia este adecvată? Nu este doar o simplă listă de date şi se implică activ în datele prezentate?  PID-ul prezintă cu claritate legătura logică dintre rezultatele analizei multisectoriale, necesităţile formulate şi potenţial? 2. Evaluarea consecvenţei, a coerenţei şi a caracterului strategic al PID:  Viziunea PID este formulată cu claritate?  Obiectivele şi priorităţile sunt clare?  PID conţine o justificare clară a motivelor pentru care viziunea, obiectivele şi priorităţile decurg din necesităţile şi potenţialul identificat?  Viziunea, obiectivele şi priorităţile sunt corelate cu obiectivul Axei 1 a POR, „de creştere a calităţii vieţii şi de creare de noi locuri de muncă în oraşe”?  Proiectele PID selectate exprimă cu claritate viziunea, obiectivele şi priorităţile? 3. Evaluarea proiectelor:  Completitudine: în ce măsură sprijină PID atingerea obiectivelor de dezvoltare urbană durabilă, formulate în documentele UE privind coeziunea şi dezvoltarea urbană integrată şi în documentele româneşti, inclusiv POR?  Mediul urban 117 - Îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturilor în zona metropolitană - Reducerea necesităţilor de transport prin promovarea proximităţii şi a programelor de utilizare mixtă - Stimularea unei mobilităţi mai durabile prin stabilirea priorităţii mijloacelor de transport fără motor (oraşe pentru pietoni sau biciclişti) - Sprijinirea unui transport public accesibil şi eficient - Conservarea patrimoniului construit şi a Baukultur - Spaţii publice incluzive şi de calitate - Recuperarea terenurilor urbane (de exemplu, a terenurilor industriale abandonate) - Sprijinirea modificării modelului de densitate - Îmbunătăţirea managementului energiei, al resurselor de materiale şi al fluxurilor din oraş (metabolismul urban), inclusiv circuitul complet al apei, deşeurilor etc. - Îmbunătăţirea majoră a eficienţei energetice a clădirilor - Promovarea energiilor regenerabile - Protecţia resurselor naturale, a peisajului, a pădurilor, a apelor, a zonelor agricole etc. din jurul oraşelor, „reînverzirea” oraşului existent etc.  Aspecte economice - Regenerarea economiei urbane prin consolidarea activităţilor de dezvoltare/antreprenoriale endogene şi diversificarea sistemelor locale de producţie - Sprijinirea adaptării clădirilor, actualizarea fizică şi modernizarea infrastructurii, pentru îmbunătăţirea atractivităţii unui oraş şi crearea de noi locuri de muncă - Sprijinirea unei economii a cunoaşterii, creativităţii, excelenţei şi inovării - Sprijinirea dezvoltării turismului - Sprijinirea unei economii ecologice  Aspecte sociale - Favorizarea gradului de ocupare/creare a locurilor de muncă - Sprijinirea incluziunii - Furnizarea unor locuinţe accesibile prin sprijinirea construcţiilor, precum şi a renovării, adaptării şi modernizării locuinţelor şi a clădirilor 118 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale pentru diferite grupuri, inclusiv persoanele în vârstă şi cele cu handicap - Creşterea siguranţei  Proiectele propuse se încadrează în schema aproximativă de separare a investiţiilor, de 60 % pentru infrastructură, 25 % pentru infrastructura socială şi 15 % pentru mediul de afaceri, recomandată de POR?  Proiectele din cadrul PID prezintă un potenţial catalizator pentru dezvoltarea socio-economică a zonei/oraşului?  Proiectele derivă cu claritate din analiză sau există o posibilitate ca proiectele să fie de tip „bifare a categoriei”?  Proiectele sunt reprezentative pentru practicile recomandate curente în materie de dezvoltare urbană sau susţin abordări considerate nesustenabile şi care reprezintă anacronisme? II. Integrarea conţinutului, a procesului şi a contextului PID Integrarea sectorială - Care este potenţialul investiţiilor dintr-un sector de a aduce beneficii şi pentru alte sectoare? - În ce măsură abordează PID aspectul incluziunii şi al excluziunii socio-spaţiale, care afectează toate sferele de politică (Leipzig)? Integrarea teritorială - Care este impactul scontat al PID la scară metropolitană? - Anvergura PID este la nivel metropolitan? Proiectele acoperă o zonă geografică echilibrată, limitată de necesităţile şi de potenţialul regiunilor? - Care este impactul scontat al PID asupra zonelor defavorizate? a) În ce măsură proiectele prezentate acoperă zonele defavorizate ale oraşului şi ale zonei metropolitane ? b) Se utilizează o abordare bazată pe zone integrate pentru aceste regiuni? - Care este contribuţia PID la crearea de legături între oraş şi zona metropolitană? - PID creează şi îmbunătăţeşte conexiunile dintre zone – fie prin extinderea accesibilităţii, fie prin dezvoltarea legăturilor sectoriale? 119 Integrare strategică - Care este legătura dintre PID şi alte strategii existente: o La nivel naţional o La nivel regional/judeţean, cu Planul judeţean de amenajare a teritoriului o La nivel local (strategia de dezvoltare, planurile de urbanism general şi zonal relevante pentru zona metropolitană) o Alte documente - PID este corelat cu alte axe POR şi POS? Proiectele din PID sunt incluse în alte mecanisme financiare POR şi POS? Integrarea părţilor interesate o Cât de cuprinzătoare este lista părţilor interesate identificate? Cât de cuprinzătoare este lista părţilor interesate care vor fi implicate în managementul şi implementarea PID? o Integrarea orizontală în cadrul nivelurilor (autorităţi regionale, locale) Care este gradul de integrare al PID în cadrul nivelurilor? Care este gradul de cooperare interdepartamentală previzionat pentru managementul PID? o Integrare verticală între niveluri Care este gradul de integrare al PID între niveluri? Care este gradul de cooperare între niveluri previzionat pentru managementul PID? o În ce măsură încurajează PID abordările în sens ascendent pentru management şi implementare? (Leipzig) o Cât de riguroase au fost procedurile de participare şi de consultare publică? (Leipzig) o În ce măsură integrează PID părţile interesate pentru punerea în comun a resurselor? Se anticipează parteneriate public-public sau public-privat pentru punerea în comun a resurselor? Aspecte operaţionale o Cât de adecvată este structura de management propusă în raport cu complexitatea necesităţilor şi a potenţialului identificat e? o Cât de adecvat este planul de acţiune propus în raport cu complexitatea planului şi a orizontului de timp propuse? o Cât de adecvat este mecanismul de monitorizare propus? Cât de clari sunt indicatorii? 120 o Oraşul dispune de capacitatea instituţională adecvată sau se previzionează crearea de noi structuri pentru susţinerea implementării PID? 121 Anexa 2: Planul integrat de dezvoltare - conţinut model (conform ghidului solicitantului DMI 1.1 Poli de creștere) 1. Caracterizarea generală a polului de creştere 1.1 Date generale (limite şi unităţi administrativ-teritoriale componente, reţeaua de localităţi şi populaţia, scurt istoric, structura asociativă etc.) 1.2 Auditul teritorial (demografie, profil şi competitivitate economică, resurse umane, infrastructura tehnică şi de t ransporturi, infrastructura socială şi locuinţele, patrimoniu cultural şi natural, turism, calitatea mediului etc.) 1.3 Auditul administrativ (structura organizatorică a administraţiilor publice locale din polul de creştere şi managementul public) 1.4 Diagnostic şi analiza SWOT Această primă secţiune a Planului integrat de dezvoltare acoperă auditul situaţiei existente în polul de creştere, şi constă într -o examinare a potenţialului de dezvoltare al arealului acestuia din punct de vedere demografic, socio-economic, al nivelului de echipare, al patrimoniului, mediului etc. cu scopul de a identifica atuuri, probleme şi disfuncţionalităţi pentru a fundamenta, în corelaţie cu oportunităţile şi ameninţările mediului extern, o strategie de dezvoltare şi un plan de acţiune. Pentru întocmirea acestei părţi se vor utiliza documentaţii existente: Planuri de amenajare a teritoriului regional (PATR), Planuri de amenajare a teritoriului judeţean (PATJ), Planuri urbanistice generale (PUG -uri), planuri de dezvoltare regională precum şi date şi informaţii statistice de la Direcţia Judeţeană de Statistică, AJOFM /AZOFM, APRM, Registrul Comerţului, Camera de Comerţ, Administraţia Financiară, Regii locale şi judeţene (pentru transporturi şi utilităţi), operatori locali /zonali de telefonie mobilă, Internet precum şi direcţiile şi serviciile de specialitate ale Primăriei etc. Analiza va cuprinde şi o analiză SWOT a polului de creştere, inclusiv elemente şi formule cuantificate (ex: rata şomajului în oraş/municipiu este de 3 ori mai ridicată decât media judeţului / regiunii etc.) ori de câte ori este posibil. 122 Vor fi prezentate date comparative oriunde este posibil. Datele statistice utilizate vor fi cele mai recente disponibile. Atenţie! Analiza prezentată în această secţiune a Planului trebuie să fundamenteze strategia de dezvoltare propusă în secţiunea următoare. 2. Strategia dezvoltării polului de creştere 2.1 Viziune de dezvoltare 2.2 Obiective strategice 2.3 Politici şi programe 2.4 Programe prioritare 2.5 Informare şi consultare Strategia de dezvoltare a polului de creştere cuprinde obiectivele strategice, politici şi programe şi priorităţi. Obiectivul acestei părţi este de a structura, pe baza auditului realizat în prima secţiune a Planului, procesul de soluţionare a problemelor identificate şi/sau de valorificare a oportunităţilor identificate în arealul respectiv, prin acţiuni/proiecte care au ca scop rezolvarea /reducerea /ameliorarea acestor probleme, sau obţinerea de avantaje competitive. Această secţiune a Planului este rezultatul unui proces care cuprinde consultări cu parteneri locali.Ca atare, această secţiune va cuprinde şi o scurtă descriere a modului în care a fost realizată informarea şi consultarea publicului cu privire la Planul integrat de dezvoltare. 3. Profilul spaţial şi arii de intervenţie în cadrul polului de creştere 3.1 Profil spaţial şi funcţional al polului de creştere 3.2 Arii problemă şi tendinţe de evoluţie spaţială 3.3 Arii de intervenţie identificate 3.4 Selecţia ariilor de intervenţie prioritară 4. Planul de acţiune 4.1 Argumente strategice şi operaţionale 4.2 Pachetul de proiecte (inclusiv bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe surse de finanţare (identificate ori de câte ori este posibil), perioada de implementare a proiectelor) 123 4.3 Fişele proiectelor identificate 4.4 Graficul de implementare Prin intermediul Planului de acţiune se precizează modul în care obiectivele şi priorităţile stabilite în strategie (Partea a 2 -a), vor fi atinse (total sau parţial), prin intermediul unui pachet de proiecte, identificate atent şi suficient de mature pentru a fi implementate până la 31 iulie 2015 (în cazul în care pentru aceste proiecte se solicită finanţare în cadrul Axei prioritare 1 a POR) sau, după caz, până la data limită de implementare prevăzută în cazul proiectelor finanţate din alte surse. Această secţiune a Planului integrat constituie principalul instrument de lucru şi control al unităţii de implementare a Planului integrat. Planul de acţiune va cuprinde un pach et de proiecte care conduce la implementarea Planului integrat şi atingerea obiectivelor identificate în strategie (Partea a 2-a), respectiv soluţionarea nevoilor identificate în analiză (Partea 1). Definirea acestui pachet implică o descriere a modului în care acestea se conditionează şi se corelează reciproc, asigurând caracterul integrator al planului. Proiectele care vor fi incluse în acest pachet trebuie să cuprindă activităţi eligibile în cadrul Axei prioritare 1 “Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere” a Programului Operaţional Regional 2007 – 2013, astfel cum acestea sunt descrise în Secţiunea II.2.1.A.2 “Eligibilitatea proiectelor”, pct.2) din Ghidul solicitantului, în cazul în care se solicită finanţare pentru aceste proiecte în cadrul Axei prioritare menţionate. 5. Managementul implementării Planului integrat 5.1 Structura de management propusă 5.2 Relaţii operaţionale În această secţiune vor fi prezentate modalitatea de gestionare a implementării Planului integrat în scopul asigurării condiţiilor implementării proiectelor cuprinse în plan şi a coordonării dintre conţinutul planului cu documentaţiile de urbanism, cu programele de investiţii de capital şi cu bugetul disponibil. Se va prezenta capacitatea operaţională, tehnică şi financiară a beneficiarului de a implementa Planul Integrat de Dezvoltare în timpul şi în condiţiile prevăzute. 124