42138 23 mai 2007 Productivitatea rural în Moldova ­ gestiunea vulnerabilitii naturale BANCA MONDIAL Departamentul pentru Dezvoltare Durabil Europa i Asia Central Echivalente monetare 1 dolar SUA = 13 lei moldoveneti la situaia din luna decembrie 2006 Abrevieri i acronime ACA Asociaia Consumatorilor de Ap ACDT Agenia pentru Construcii i Dezvoltare a Teritoriului ACPM Programul de asigurri ale culturilor contra pericolelor multiple Acvaproiect Institutul de proiectri al "Apele Moldova" (concernul de gestiune a apelor) AF An fiscal AGeoM Agenia Geologic de Stat AID Asociaia Internaional pentru Dezvoltare ASPS Asociaia de Stat pentru Protecia Solurilor DFID Departamentul pentru Dezvoltare Internaional (Regatul Unit) DSSE Departamentul de Stat Situaii Excepionale FAO Agenia Naiunilor Unite pentru Agricultur i Produse Alimentare FCP Fondul Carbon Prototip GM Guvernul Moldovei IGS Institutul de Geologie i Seismologie al Academiei de tiine din Moldova IPA Institutul de Pedologie i Agrochimie "N.A.Dimo" MAI Ministerul Afacerilor Interne MAIA Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare MDL Leu moldovenesc MERN Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale OMM Organizaia Meteorologic Mondial PNI Program Naional de Irigare REP Rata Economic a Profitabilitii SA Strategia de Asisten pentru ar SHS Serviciul Hidrometeorologic de Stat SIG Sistem informaional geografic SIRC Strategia Internaional pentru Reducerea Calamitilor SSIAPH Serviciul Specializat pentru Influen Activ asupra Proceselor Hidrometeorologice (fostul serviciu anti-grindin) UE Uniunea European ii CUPRINS CONTRIBUII.............................................................................................................................................V SUMAR EXECUTIV ..............................................................................................................................VIII AMELIORAREA PREJUDICIILOR ................................................................................................................... X OPIUNILE DE TRANSFER AL RISCURILOR ................................................................................................XIV FORTIFICAREA INSTITUIONAL..............................................................................................................XIV 1. INTRODUCERE...................................................................................................................................... 1 OBIECTIV................................................................................................................................................. 1 CORELAREA CU STRATEGIA GUVERNULUI MOLDOVEI............................................................. 1 CORELAREA CU STRATEGIA BNCII MONDIALE......................................................................... 1 CONINUTUL RAPORTULUI ............................................................................................................... 2 2. FENOMENELE NATURALE ADVERSE PRINCIPALE ­ FRECVENA, IMPACTUL, ATENUAREA............................................................................................................................................... 4 EROZIUNI ................................................................................................................................................ 7 SECETELE.............................................................................................................................................. 10 VIITURI I INUNDAII........................................................................................................................ 15 VREME ADVERS ............................................................................................................................... 19 ALUNECRILE DE TEREN ................................................................................................................. 24 CUTREMURE......................................................................................................................................... 27 3. OPIUNILE DE TRANSFER AL RISCURILOR............................................................................. 32 ASIGURAREA CULTURILOR PE CALE DE APARIIE ÎN MOLDOVA......................................... 32 PROBLEMELE I OPIUNILE PENTRU ASIGURAREA RECOLTELOR ÎN MOLDOVA............. 33 ALTERNATIVELE DE ASIGURRI VIABILE RECOMANDATE ................................................... 35 SERVICIUL ANTI-GRINDIN I ASIGURRILE............................................................................. 36 4. DEZVOLTAREA INSTITUIILOR DE GESTIUNE I AMELIORARE A FENOMENELOR ADVERSE................................................................................................................................................... 38 INSTITUIILE CHEIE........................................................................................................................... 38 LIMITRILE FINANCIARE ................................................................................................................. 41 COMUNICARE I AVERTIZARE PRECOCE..................................................................................... 42 COORDONAREA I PLANIFICAREA SITUAIILOR NEPREVZUTE ......................................... 42 RECOMANDRI ................................................................................................................................... 44 5. REZUMATUL I RECOMANDRILE............................................................................................. 46 ANEXA A. PREJUDICIILE ECONOMICE I SOCIALE CAUZATE DE FENOMENELE NATURALE ADVERSE............................................................................................................................ 49 ANEXA B. INSTITUIILE DE GESTIUNE A FENOMENELOR ADVERSE .................................. 52 ANEXA C. FENOMENELE ADVERSE PENTRU GESTIUNEA APELOR ...................................... 57 ANEXA D. DEGRADAREA TERENURILOR - TABELE ................................................................... 66 ANEXA E. ASPECTE HIDROMETEOROLOGICE............................................................................. 71 iii ANEXA F. SPRE ASIGURRI ADECVATE ALE CULTURILOR ÎN MOLDOVA......................... 81 LISTA TABELELOR Tabelul i. Principalele cauze naturale ale prejudiciilor pentru agricultur i estimrile anualizate ale prejudiciilor............................................................................................................................... ix Tabelul ii. Riscurile pentru productivitatea rural -- opiunile de atenuare, anvergura i cheltuielile estimate...................................................................................................................... xvi Tabelul 1. Extras din Matricea Programului SA........................................................................... 2 Tabelul 2. Principalele cauze naturale de pierderi în agricultur i estimrile anualizate a pagubelor........................................................................................................................................ 5 Tabelul 3a. Trsturile principale ale eroziunii solurilor în Moldova (anul 2005).......................... 7 Tabelul 3b. Variaia valorilor estimative ale prejudiciilor economice cauzate de eroziuni ............ 8 Tabelul 4. Tehnologiile de irigare moderne la scar mic în cadrul gospodriilor agricole: rezultatele pilot.............................................................................................................................. 13 Tabelul 5. Prejudiciile cauzate de inundaii în perioada anilor 1947-2000 în funcie de tipul de inundaie (în milioane de dolari SUA) .......................................................................................... 16 Tabelul 6. Bugetul Serviciului pentru Influen Activ asupra Proceselor Hidrometeorologice .. 22 Tabelul 7. Riscul perceput al fenomenelor adverse principale selectate în Moldova ­ categorisire ....................................................................................................................................................... 27 Tabelul 8. Cutremure considerabile în Moldova, anii 1940-2003................................................. 27 Tabelul 9. Prejudiciile cauzate de cutremurul din 30 august 1986 din Moldova .......................... 28 Tabelul 10. Fenomenele naturale adverse cu impact asupra regiunilor rurale ­ opiunile de atenuare a riscurilor, anvergura i costuri estimative ................................................................. 30 Tabelul 11. Asigurrile în agricultur ­ contribuiile achitate companiei MOLDASIG în anul 2006............................................................................................................................................... 32 Tabelul 12. Alocaiile bugetare ale ageniilor principale .............................................................. 43 Caseta 1: Asigurrile meteorologice în baz de indice.................................................................. 84 Caseta 2: Avantajele i provocrile asigurrilor în baz de indice................................................ 85 Caseta 3: Comparaia nivelurilor de cheltuili indicative anticipate implicate în funciile de subscriere i administrare în cazul asigurrilor tradiionale i ale celor în baz de indice............ 86 iv CONTRIBUII Acest raport a fost pregtit de o echip mixt a Organizaiei Naiunilor Unite pentru Agricultur i Produse Alimentare (FAO) i a Bncii Mondiale, în consultare activ cu autoritile din Moldova. Raportul include rezultatele unei serii de misiuni realizate în anul 20061, precum i contribuiile personalului2. Biroul Prim-Ministrului a nominalizat Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare în calitate de agenie coordonatoare a acestei iniiative multisectoriale. A fost creat un grup de lucru pentru studiul dat în scopul facilitrii participrii unui spectru larg de organizaii din diverse sectoare, inclusiv: ageniile de resort, instituiile de studii i cercetri tiinifice, organizaiile neguvernamentale, precum i altele. Grupul de lucru a fost organizat în funcie de domeniul tematic abordat, inclusiv: ingineria resurselor acvatice (ameliorarea inundaiilor i secetelor); gestiunea solului (eroziunea solului, alunecri de teren) i cutremurele, fenomenele hidrometeorologice (secete, îngheuri, grindin, ploi abundente), precum i aspectele economice de atenuare a riscurilor. Raportul a fost pregtit cu asistena i contribuia multor persoane din Guvernul Moldovei, a ageniilor sale de resort i a instituiilor de proiectare i cercetri tiinifice, ale cror contribuii la documentul în cauz sunt foarte mult apreciate. Printre acetia se numr: Grecianîi Zinaida, Guvernul Republicii Moldova, prim vice prim Ministru Alcaz Vasilie, Academia de tiine din Moldova, Institutul de Geologie i Seismologie, director Andrie Serafim, Institutul de Pedologie i Agrochimie "N.A.Dimo", director Apostol Ion, Departamentul Situaii Excepionale, Unitatea Protecie Civil, consultant Arnut Nicolai, Academia de tiine din Moldova, Institutul de Geologie i Seismologie, Laboratorul de Hidrogeologie i Geologie Inginereasc, cercettor principal Axenova Natalia, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Departamentul Meteorologie, Centrul pentru Prognoze Meteorologice, ef de centru Balan Nina, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Departamentul Hidrologie, ef adjunct de departament Bannicov Alexander, Agenia Relaii Funciare i Cadastru, director general Berghe Natalia, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Unitatea Relaii Internaionale i Integrare European, ef de unitate Bîrc Larisa, Societatea Naional de Cruce Roie Moldova, preedinte 1 John Fraser Stewart, coordonator de echip, Jolanta Kryspin-Watson, specialist în instituii, William Sutton, economist; Suha Satana, economist, George Pankiewicz, meteorolog, Michael Sandoz, specialist în gestiunea resurselor acvatice, Eric Smaling, specialist în materie de conservare a solurilor, Arcadie Capcelea, specialist în resurse naturale, Tatiana Belous, consultant în aspecte de mediu ambiant; Benoist Veillerette, economist în agricultur, Michael Thurman, specialist în gestiunea secetelor, Vladimir Tsirkunov, prognoze ale vremii / mediul ambiant, Usaid el-Hanbali, irigare, Lucy Hancock, hidrometeorologie / editor. v Blinaru Victor, Departamentul Situaii Excepionale, Unitatea Gestiune Operaional, ef de unitate Bodiul Alexandru, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Unitatea Cultivarea Plantelor, Cultivarea Seminelor, Creterea Fructelor i Legumelor i Gestiunea Pepinierei, sef adjunct de unitate Boian Ilie, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, director adjunct Borta Irina, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Departamentul Meteorologie, Centrul de prognoze pe termen lung, inginer principal Breneter Iurie, Departamentul Situaii Excepionale, Unitatea Gestiuni Operaionale, subunitatea Comunicri i Avertizri, ef de subunitate Brînzila Dumitru, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Unitatea Relaii Internaionale i Integrare European, ef de unitate Bugaeva Tatiana, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Departamentul Meteorologie, Centrul de Prognoze Meteorologice i Climaterice, ef de Centru Butnikii Vladimir, Administraia Serviciilor de Trafic Aerian Moldova, unitatea Navigaia Aerian a Aviaiei Civile, ef de unitate Bulgari Valeriu, Sindicatele Republicane ale Asociaiei Productorilor Agricoli "UniAgroProject", preedinte Buza Ion, MOLDASIG (companie de asigurri), Unitatea de Asigurare contra Riscurilor în Agricultur, ef de unitate Calanic Anatol, Institutul Acvaproiect, inginer ef Cara Oleg, Biroul Naional de Statistic, director general adjunct Catrinescu Valeriu, Institutul Acvaproiect, director Catrua Vasile, Institutul de Proiectare Iprocom, director Cazac Valeriu, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, director Cebanu Alexandru, Ministerul Aprrii, Serviciul Topografic al Armatei Naionale, ef de Serviciu Cerbari Valerian, Institutul de Pedologie i Agrochimie "N.A.Dimo", Laboratorul Pedologie, ef de Laborator Cernenchi Vasile, Societatea Naional de Cruce Roie, director executiv Ciurea Lucreia, Guvernul Moldovei, Secia Asisten Tehnic Extern, ef de secie Constantinov Ion, Institutul de Pedologie i Agrochimie "N.A.Dimo", Laboratorul Prevenirea Eroziunilor, ef de Laborator Constantinov Tatiana, Academia de tiine din Moldova, Institutul de Ecologie i Geografie, director Cunir Anatolie, Asociaia de Stat pentru Protecia Solurilor, director Drumea Anatol, Academia de tiine din Moldova, Institutul de Geologie i Seismologie, director onorific, ef al unitii Seismologie Dumitracu Ivan, Asociaia de Stat pentru Protecia Solului, ef de proiect Egorov Nicolae, Inspectoratul Ecologic de Stat, consultant Galupa Dumitru, Institutul de Cercetri i Amenajri Silvice, director Garaba Ion, Serviciul Special pentru Influen Activ asupra Proceselor Hidrometeorologice, director Gacenco Alexei, Administraia Serviciilor de Trafic Aerian Moldova, Unitatea MEC a Aviaiei Civile, ef de unitate Gîlca Gavriil, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Departamentul Monitorizarea vi Calitii Mediului Ambiant, ef de departament Globu Gheorghe, Departamentul Situaii Excepionale, Unitatea Situaii Excepionale, raionul Orhei, ef de unitate Gorodenco Anatolie, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Minister Ilie Ilie, Academia de tiine din Moldova, Institutul de Geologie i Seismologie, Centrul pentru Seismologie Experimental, ef de centru Izbînda Anatolie, Agenia pentru Construcii i Dezvoltare a Teritoriului, director general adjunct Jalalite Gene, Agenia Geologic de Stat AGeoM, director general Kirilovici Sergei, Institutul Acvaproiect, Unitatea Aprovizionare cu Ap i Automatizare, ef de unitate Mihailescu Constantin, Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale, ministru Mironova Tatiana, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Departamentul Meteorologie, Centrul Prognozelor Agrometeorologice, ef de centru Melian Ruslan, Institutul Acvaproiect, Unitatea tiin i Dezvoltare, ef de unitate Mîndru Marina, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Unitatea Relaii Internaionale i Integrare European, specialist principal Moraru Constantin, Academia de tiine din Moldova, Institutul de Geologie i Seismologie, Laboratorul Hidrogeologie i Geologie Inginereasc, ef de laborator Mustea Lilian, Departamentul Situaii Excepionale, Unitatea Situaii Excepionale, raionul Hânceti, ef de unitate Orlova Elena, Biroul Naional de Statistic, Unitatea Statistic Agricol i Ambiant, ef de unitate Palamarciuc Andrei, Institutul Acvaproiect, inginer ef de Proiect Pencov Mihai, Concernul Republican de Gestiune a Apelor "Apele Moldovei", director general Pominov Vasilii, Institutul Acvaproiect, inginer ef de Proiect Sandu Maia, Ministerul Economiei i Comerului, Unitatea General Programul de Elaborare a Politicilor Microeconomice, director al unitii generale eremet Eugen, Agenia Geologic de Stat AGeoM, Unitatea Geotehnic, geolog umleanschii Andrei, Departamentul de Stat Situaii Excepionale,ef de departament Sclearuc Natalia, Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu, proiectul DFID, consultant local Sudarev Alexander, Agenia Geologic de Stat AGeoM, Unitatea Geotehnic, ef de unitate Treschilo Lidia, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Departamentul Meteorologie, ef de departament Vasilcov Vasile, Departamentul de Stat Situaii Excepionale, Unitatea Protecie Inginereasc, ef de unitate Vizant Valentin, Administraia Serviciilor de Trafic Aerian Moldova, director general vii SUMAR EXECUTIV i. Republica Moldova este vulnerabil la un ir de riscuri i tendine naturale cu impact asupra veniturilor rurale, inclusiv eroziuni, alunecri de teren, secete, furtuni cu ploi toreniale, grindin, îngheuri, inundaii i cutremure. Acest raport a fost pregtit de ctre o echip mixt a Bncii Mondiale i a Organizaiei Naiunilor Unite pentru Agricultur i Produse Alimentare (FAO), care a colaborat cu, consultând activ, autoritile din Moldova i instituiile responsabile, în scopul determinrii i evalurii vulnerabilitii naturale a regiunilor rurale i a agriculturii, precum i pentru sugerarea msurilor de atenuare a riscului. Aceast axare corespunde prioritilor Guvernului Moldova i ale Strategiei de Asisten pentru ar (SA) a Bncii Mondiale. ii. Principalele riscuri naturale cu impact asupra regiunilor rurale din Moldova sunt caracterizate printr-un spectru vast de densiti ale repartiiei i categorii de impact. Acestea includ: eroziunile i alunecrile de teren ce cauzeaz prejudicii permanente bazei de resurse, furtunile anuale cu ploi toreniale i grindina ce cauzeaz prejudicii tranzitorii, inundaii devastatoare ocazionale, secete grave ocazionale, precum i seisme catastrofale la aproximativ fiecare treizeci de ani, care se soldeaz cu prejudicii considerabile infrastructurii i pierderi de viei omeneti. Frecvena raportat i severitatea fenomenelor naturale devastatoare sunt în ascensiune, care sunt interpretate de specialiti, în mod diferit, ca fiind datorate schimbrilor climaterice sau metodologiei de raportare, fie unui artefact statistic condiionat de perioada limitat de timp cuprins în rapoarte, complicând i mai mult anualizarea datelor i comparaiile. Nu exist o singur metod convenit pentru compararea efectelor i cheltuielilor anualizate ale acestor riscuri discrepante. iii. Din moment ce nu exist o singur metod aprobat global pentru categorisirea acestor prejudicii discrepante, prioritatea riscurilor este stabilit în continuare din punct de vedere al pericolului relativ, pe care acestea le prezint pentru agricultura i veniturile rurale din Moldova, precum i din perspectiva posibilitilor Guvernului de a ameliora eficient prejudiciile. inând cont de locul de frunte al agriculturii în economia Moldovei, riscurile ce afecteaz regiunile rurale i agricultura continu s submineze tenacitatea i rezistena rii la ocurile i obstacolele economice. Drept riscuri principale pentru veniturile rurale servesc eroziunile continue, care condiioneaz prejudicii ireversibile pentru gospodriile agricole din Moldova, de rând cu vremea nefast, inclusiv secete, inundaii, furtuni de var puternice, grindina i îngheurile, care reduc productivitatea agriculturii i cauzeaz prejudicii infrastructurii rurale. De asemenea, riscul cutremurelor în Moldova este înalt, fapt ce s-ar putea solda cu prejudicii catastrofale infrastructurii în orice moment în urmtoarele câteva decenii. Alunecrile de teren reprezint un pericol considerabil, dei ceva mai mic. iv. Schimbrile climaterice. În acest raport schimbrile climaterice nu sunt analizate ca un pericol separat, dar din punct de vedere al posibilitii influenrii dinamicii câtorva alte pericole principale, în particular a eroziunilor, secetelor i inundaiilor. Acest raport susine recomandrile principale expuse în Prima Comunicare Naional a Moldovei fa de viii UNFCCC (anul 2000) vis-ŕ-vis de productivitatea rural. Acestea prevd necesitatea fortificrii sistemului de rezervoare, reabilitarea digurilor în regiunile cu pericol de inundare, o irigare mai eficient, implementarea sistemelor agricole în scopul creterii rezistenei la eroziuni, creterea calitii solurilor, precum i identificarea speciilor de plante adaptate la predispunerea Moldovei fa de temperaturi mai ridicate i umiditate mai sczut. Tabelul i. Principalele cauze naturale ale prejudiciilor pentru agricultur i estimrile anualizate ale prejudiciilor Prejudici estimative Cauze naturale anualizate Prejudiciile msurate ca Remarce (dolari SUA / an) Probabil, cheltuielile Costul anual al produciei agricole suplimentare aferente Eroziuni 40 milioane pierdute ca rezultat al eroziunilor. impactului mai jos de SCERS i alte surse. nivelul fenomenului nu au fost estimate pe motiv de lips de date. SIG. Pornete de la presupoziia c un cutremur similar celui din anul 1986 Deteriorare a infrastructurii. Seisme 40 milioane recidiveaz odat la 30 de ani. Valorile Frecvena nu este clar, dar, estimate includ atât prejudiciile directe, aparent, nu este în cretere. cât i cele indirecte. Pagube nete pentru producia culturilor în ar. Valorile estimate sunt dominate de cost i frecvena presupus a secetei catastrofale din anul 2000. Valorile estimate minime presupun un atare Pagube la fiecare câiva ani, Valoarea estimat fenomen odat la un secol, din moment intermitent foarte severe. Dinamic ascendent a Secete maxim: 20 milioane; ce impactul su a fost mai sever, valoarea estimat deoarece acesta a implicat îngheuri volumului de prejudicii, minim: 1,6 milioane coincidente. Valorile estimate maxime nefiind clar dac aceasta se presupun prejudicii catastrofale ce datoreaz climei, recidiveaz odat la fiecare 7 ani, iar infrastructurii sau raportrii. acea frecven s-ar putea s creasc graie schimbrilor climatice. Estimrile personalului i consultanilor. Vreme Prejudicii directe raportate la DSSE, Prejudicii anuale localizate nefavorabil, în media anilor 1998-2005. Prejudiciile i considerabile culturilor i special ploi indirecte nu sunt incluse. Prejudiciile infrastructurii. Tendine de toreniale, Peste 7,5 milioane raportate cauzate de grindin sunt sporire a numrului de grindin, vânt limitate doar la evenimentele mari, de rapoarte asupra puternic i aceea subestimarea vis-ŕ-vis de prejudiciilor, motivul nu îngheuri evenimentele de cdere a grindinii tinde s fie mic. este clar. Au loc cu iregularitate. Datele furnizate Prejudicii anuale localizate de Acvaproiect în perioada anilor 1947 ­ i considerabile culturilor i 2000 indic prejudicii medii în valoare infrastructurii. Tendine de Inundaii 5 milioane sporire a numrului de (Acvaproiect) de 5 milioane / an. Prejudicii medii directe raportate la DSSE în perioada rapoarte asupra anilor 1998-2005 (fr inundaii majore) prejudiciilor; nu este clar de 0,6 milioane / an. dac se datoreaz climei, infrastructurii sau raportrii. Alunecri de 1,3 milioane DSSE i AgeoM le estimeaz pe acestea Prejudicii anuale localizate ix teren la 1,3 milioane dolari SUA anual. considerabile culturilor i infrastructurii. v. Reieind din aceste explicaii, Tabelul i de mai sus prezint o estimare a prejudiciilor anualizate condiionate de pericolele existente pentru productivitatea rural din Moldova. Pagubele indicate în acest tabel însumeaz de la 3,5 pân la 7 la sut din PNB anual al Moldovei, în linii generale comparabile cu experiena internaional, care înregistreaz prejudicii medii anuale cauzate de riscuri naturale ce se ridic pân la aproximativ 13 la sut din PNB în cele mai pauperizate ri ale lumii. AMELIORAREA PREJUDICIILOR Recomandri vi. Controlul eroziunilor ar putea fi promovat prin intermediul msurilor agrotehnice, inclusiv selectarea tehnicilor de cultivare i producie, împdurirea i aa msuri hidrotehnice, cum ar fi colectarea apelor i structuri fizice pentru limitarea eroziunea solului. În dependen de eficacitatea msurilor întreprinse, ar putea fi pe deplin justificat efectuarea investiiilor pentru prevenirea sau remedierea prejudiciilor aferente eroziunilor. Totui, s-ar putea s dureze pân când beneficiile se vor materializa i nu se vor acumula doar în acele comuniti, în care msurile sunt realizate. De aceea, se cere intervenia Guvernului pentru realizarea acestor beneficii poteniale. Moldova a elaborat un program naional ambiios de control al eroziunilor, dar acesta este finanat sub nivel, în valoare de aproximativ 1,5 milioane de dolari SUA pe an. Urmeaz ca tehnicile durabile de gestiune a terenurilor pentru prevenirea i remedierea eroziunilor s fie perfecionate, cu promovarea stimulentelor pentru adoptarea acestora. Iar finanarea public trebuie s suplineasc eforturile private. vii. Partea de sud a Moldovei este expus riscului de cutremur cu localizare în România, care cauzeaz prejudici devastatoare Moldovei odat la câteva decenii. Specialitii regionali consider c în prezent presiunea crete în falia Vrancea, cu eventualitatea unui seism catastrofal în orice moment. O list cu activiti prioritare, estimate în valoare de 0,13 milioane de dolari SUA, ar contribui la gestiunea riscului seismic. Îmbuntirile sugerate ar putea facilita cartografierea seismic, evaluarea vulnerabilitii i a riscurilor, contribui la procesul de proiectare urban i luare a deciziilor în materie de retro- fortificare i/sau reconstrucie seismic, cum ar fi, de exemplu, fortificarea structural a edificiilor i a ancorelor de salvare, care ar reduce în continuare vulnerabilitatea. Vulnerabilitatea poate fi redus prin îmbuntirea cartografierii seismice, evalurii vulnerabilitii, monitorizrii i retro-fortificrii unor atare edificii publice principale, cum ar fi spitalele, colile, unitile de rspuns la situaiile de urgen etc. x Urmeaz s fie evaluat eficacitatea fortificrii codului curent de construcii i a sistemului de proiectare i permitere a utilizrii terenurilor. viii. Riscurile de secet ar putea fi atenuate prin adoptarea practicilor agricole i a soiurilor de culturi adecvate, prin intermediul îmbuntirii prognozei meteorologice i a rspunsului, precum i prin irigarea anumitor regiuni limitate. Schemele de asigurare ar putea oferi opiuni pentru diminuarea riscului pe viitor. ix. Oportunitile pentru utilizarea irigrii în scopul atenurii riscurilor de secet sunt limitate la o suprafa sub 100.000 ha. Suprafaa cândva irigat abundent a Moldovei a diminuat pe durata tranziiei. În unele regiuni reabilitarea irigrii ar fi economic justificat. Un program elaborat la mijlocul anilor 1990 a definit o serie de lucrri cu REP (la acel moment) estimat între 12 i 42 la sut. Sugestiile individuale pentru reabilitarea irigrii trebuie s fie susinute de la caz la caz, în baza cererii, ulterior studiilor economice i a fezabilitii. Vor fi asigurate investiii publice în studii ale fezabilitii i asisten acordat productorilor agricoli mici pentru accesul colectiv la suportul tehnic i financiar necesar. x. Regiuni extinse din partea de sud i sud-centru a rii, care sunt expuse secetelor, nu sunt irigate, sau sugerate spre a fi irigate. Atenuarea riscului secetelor în acele regiuni va miza pe adaptarea msurilor agrotehnice i pe îndrumrile sistemelor de monitorizare a secetei. (i) Prognoza secetelor va solicita acces la prognozele pe lung durat, precum ar fi cele pregtite de consoriul European ECMWF, datele de satelit cu privire la umiditatea solului i debutul secetei, o reea fortificat de monitorizare a umiditiii solului în punctele cheie pe tot cuprinsul rii, precum i pe capacitatea de comunicare în scopul transmiterii mai rapide a msurrilor relevante la Serviciul Hidrometeorologic i la comunitile agricole. (ii) Oferirea unei recomandri eficiente cu privire la extindere va solicita creterea capacitii MAIA de a elabora i disemina îndrumri cu privire la tehnicile agricole corespunztoare, adaptate climatului variabil (i muabil) al Moldovei, ghidate de perspective de prognozare îmbuntite ale Serviciului Hidrometeorologic pentru un ir de perioade cronologice. Capacitatea de prognozare a secetelor a Serviciului Hidrometeorologic de Stat din Moldova urmeaz s fie modernizat prin garantarea accesului la prognozele Europene i la datele de satelit EUMetsat, unei reele modernizate de msurri agrometeorologice, precum i prin comunicarea mai rapid a msurrilor la centrul de hidrometeorologie. Extensiunea agricol urmeaz s fie fortificat în coordonare cu irigarea i actualizrile cu privire la prognoz în scopul asigurrii diseminrii în atenia productorilor agricoli a tehnicilor de minimizare a vulnerabilitii acestora fa de vreme i clim. xi. Prioritile pentru diminuarea riscurilor de inundaie includ îmbuntirea xi prognozei hidrologice i garantarea siguranei digurilor mici selecte. Inundaiile care cauzeaz cele mai mari prejudicii în Moldova sunt cele generate de râurile sale interne mici, care la rândul lor sunt cauzate de furtuni locale. Aceste râuri nu sunt bine controlate de infrastructur sau vegetaia natural de cumpn. Predispunerea micilor diguri spre faliment în timpul furtunilor este de aa natur, c prezena digurilor favorizeaz creterea riscului de inundare. Protecia de baz contra episoadelor de inundare la o rat de probabilitate egal cu 1 la sut este inclus într-un pachet de msuri de control al inundaiilor, în valoare de 60 de milioane de dolari SUA, sugerate de Guvern. Totui, pân la instituirea unei atare infrastructuri, opiunea cu cost minimal pentru reducerea vulnerabilitii ar fi prin combinarea aplicrii zonrii suprafeelor inundabile, unde acest lucru e fezabil, cu diseminarea avertizrilor perfecionate despre viituri în scopul facilitrii msurilor pe termen scurt de gestiune a riscului ce urmeaz s fie operaionalizate local. Perfecionarea avertizrilor despre inundaii va condiiona modernizarea capacitii hidrometeorologice. Caracterul furtunilor ce reprezint cauz de baz a viiturilor în bazinele secundare din Moldova este local i subit; de aceea, prognozarea va solicita crearea capacitilor de "relatare în regim real" bine stabilite, adic prognoze chibzuite local pentru o perioad de 0-6 ore. Atenuarea riscului acestora ar solicita, de asemenea, capacitate de transmitere imediat a informaiei autoritilor, care ar urma s acioneze în baza acestora. Radarele aflate în prezent în dotarea serviciului anti-grindin ar putea fi configurate pentru a sprijini capacitatea de relatare în regim real i ar putea contribui la reeaua European de radare. xii. Prognoza inundaiilor este mai puin problematic în cazul râurilor transfrontaliere mari din Moldova, precum râurile Prut i Nistru, aa cum inundaiile cauzate de aceste râuri sunt condiionate de cderi masive de ploi toreniale sau fenomene condiionate de topirea zpezilor mai sus de nivelul Moldovei în apele de cumpn superioare din Carpai. Mai mult ca atât, râurile Prut, Nistru i Bâc au fost controlate eficient prin lucrri de infrastructur, realizate între anii 1960 i 1970. Totui, viiturile râurilor mai mari ar putea exercita un impact potenial catastrofal în cazul eurii infrastructurii de control al inundaiilor. Fortificarea este inclus în pachetul sugerat de Guvern, în valoare de 60 de milioane de dolari SUA, de lucrri menite s controleze inundaiile; totui, pân la implementarea unei atare fortificri, sistemele axate pe oferirea avertizrilor despre distrugerea digurilor trebuie s reprezinte o prioritate înalt pentru instalare. Costul estimat al sistemelor de avertizare despre distrugerea digurilor în cazul celor patru zgazuri majore din Moldova este de 3 milioane de dolari SUA. xiii. În toate cumpenele, cartografierea actualizat a regiunilor cu risc de inundare i utilizarea lor existent i sugerat ar permite planificarea utilizrii terenurilor în scopul prevenirii sau descurajrii aezrilor umane în vile inundabile, iar efectuarea unui studiu exhaustiv cu privire la condiiile de siguran a digurilor mici ar putea fi i ea justificat. Capacitatea Serviciului Hidrometeorologic de Stat de prognozare a inundaiilor urmeaz s fie modernizat în direcia îmbuntirii prognozrii pentru urmtoarele 0-6 ore: Serviciul Hidrometeorologic trebuie s obin acces la prognozele oferite de ECMWF, datele de satelit de la EUMetsat, precum i la prestarea datelor din reeaua de msurri veridice. Urmeaz a fi inaugurat xii relatarea operaional în regim real, cuplând modelele hidrologice cu modelele de precipitare. Reeaua de radare anti-grindin a MAIA trebuie s fie reconfigurat pentru a servi intereselor meteorologice i urmeaz s fac schimb de date cu reelele de radare din UE i CSI. Desemnarea vilor inundabile i utilizarea terenurilor urmeaz s fie actualizate i cartografiate, cu diminuarea riscului de inundare prin intermediul planificrii i aplicrii corespunztoare a utilizrii terenurilor. Sistemele de avertizare a deteriorrii digurilor urmeaz s fie inaugurate la toate cele patru zgazuri principale din Moldova. Se impune necesitatea efecturii proteciei de baz contra fenomenelor de inundaie cu grad de probabilitate de recidiv de 1 la sut. Trebuie s fie efectuat un studiu cu privire la sigurana digurilor mici, cu elaborarea unui plan de aciuni pentru atenuarea oricror riscuri prioritare identificate. xiv.Fenomene meteorologice severe de multe feluri afecteaz Moldova, dar cea mai mare proporie de prejudicii este cauzat de fenomenele de convecie din lunile mai pân august, precum i de îngheurile din luna mai. Furtunile din lunile mai-august (inclusiv sub- categoria marcat anterior ca fiind ceea ce cauzeaz inundaii) sunt, potrivit esenei sale, foarte locale i cu debut subit: grindina, ploi toreniale ce cauzeaz viituri ale râurilor mici, precum i vânturi puternice. În ceea ce ine de diminuarea riscului inundaiilor, aceste evenimente foarte devastatoare accentueaz necesitatea ca Moldova s-i îmbunteasc capacitatea de prognozare capabil s genereze i s ofere avertizri despre evenimente locale subite. Se cer investiii incrementale relativ mici, primordial în staiuni de prognozare, pentru axarea pe furtuni (în contrast cu inundaiile). Pentru a prezice îngheurile din luna mai, avertizrile ar avea, de asemenea, nevoie de cartografiere micro- climateric. Diminuarea riscului de grindin prin intermediul rachetelor anti-grindin este costisitoare, iar beneficiile sunt incerte. De aceea, nu se recomand extinderea ulterioar a serviciilor. Totui, reconfigurarea acoperirii existente cu servicii de radar anti-grindin ar putea, în mare parte, asista la asigurarea unei capaciti de rezoluie înalt a prognozei meteorologice în scopul atenurii impactului vremii nefaste, precum i al inundaiilor. xv. Avertizrile Serviciului Hidrometeorologic vor fi valoroase doar dac vor fi suplimentate de îndrumrile DSSE sau MAIA în materie de aciuni de atenuare a riscurilor ce urmeaz a fi întreprinse ca rspuns la avertizarea despre evenimentele anticipate. Microclimatul Moldovei urmeaz s fie cartografiat în scopul facilitrii unor avertizri bine stabilite i exacte despre îngheuri. Nu se recomand continuarea investiiilor în modificarea vremii. Urmeaz s fie fortificate expansiunea agricol i capacitatea de avertizare în xiii situaii de urgen pentru identificarea i diseminarea msurilor de atenuare a riscurilor, adaptate la regiunile vulnerabile la îngheuri, grindin i furtuni, precum i adecvate perioadei de timp de avertizare în prealabil, pe care Serviciul Hidrometeorologic o poate oferi. xvi. Acest raport nu vizeaz riscul alunecrilor de teren ca prezentând cel mai înalt grad de risc la acest nivel pentru agricultur i regiunile rurale (adic, nivelul ce include eroziunile, secetele, inundaiile i vremea advers). Msurile prioritare pentru atenuarea riscului alunecrilor de teren trebuie s sublinieze monitorizarea i gestiunea riscului: de la caz la caz i atunci, când valoarea infrastructurii expuse pericolului este egal cu costul opiunilor inginereti (estimat la valoarea de 7.000 de dolari SUA la hectar), s-ar putea s fie indicate intervenii inginereti. Totui, unde e cazul, cele mai cost-eficiente mijloace de prevenire i control al alunecrilor de teren sunt împdurirea regiunilor vulnerabile. Reeaua de monitorizare a alunecrilor de teren trebuie s fie modernizat, cu elaborarea cartografierii riscurilor, plus sprijinirea campaniilor de contientizare. Stabilizarea terenurilor agricole afectate de alunecri de teren prin intermediul împduririi. OPIUNILE DE TRANSFER AL RISCURILOR xvii. Schemele de asigurare reprezint o modalitate cost-eficient de repartizare a riscurilor pe o durat lung de timp i într-un numr mare de persoane. În sectorul agrar, asigurrile ar putea aborda unele din riscurilor asociate cu fenomenele meteorologice extreme, aa cum ar fi, de exemplu, grindina, îngheurile sau secetele considerabile. xviii. În Moldova a fost introdus o schem subvenionat de asigurri în agricultur prin promulgarea unei legi în anul 2004. Schema este implementat de compania de stat Moldasig. Experiena din multe ri a indicat c atare scheme tradiionale de asigurri ale culturilor contra pericolelor multiple (ACPM) prezint multe dezavantaje, inclusiv complexitatea i cheltuielile foarte mari de implementare, necesitând subvenii guvernamentale considerabile. De aceea, acest raport conchide c ACPM nu reprezint o strategie potrivit pentru diminuarea riscurilor din agricultur pentru Moldova. În schimb, analiza a recomandat: Pilotarea unor asigurri private contra vremii nefaste, în baz de indice, pentru pericole vaste, precum ar fi secetele i îngheurile, plus Produse de asigurare tradiionale, în sectorul privat, pentru pericole localizate, precum ar fi grindina. FORTIFICAREA INSTITUIONAL xiv xix. Au fost analizate prevederile instituionale pentru atenuarea calamitilor, cu urmtoarele recomandri. xx. Elaborarea unei strategii naionale intersectoriale de pregtire pentru i reducere a riscurilor. În prezent, un ir larg de instituii dein roluri i responsabiliti de monitorizare sau reacionare la diverse categorii de riscuri i exist necesitatea unei coordonri generale, raionalizri a responsabilitilor, precum i a unei alocri în baz de prioriti a resurselor limitate. Este necesar o analiz per ansamblu în scopul asigurrii coordonrii msurilor de monitorizare, contientizare public sau extindere i msuri publice, precum protecia civil. Experiena internaional sugereaz necesitatea unei uniti responsabile. Opiunile de asigurare a coordonrii includ împuternicirea unei agenii existente, instituirea unei agenii noi, sau/i elaborarea unui mecanism de coordonare între agenii. inând cont de latura multisectorial a provocrii date, elaborarea i convenirea asupra conceptului i msurilor de implementare a unei strategii naionale de reducere a riscurilor urmeaz s fie efectuate printr-un proces de participare a multitudinii de pri implicate. xxi.Responsabilitatea de baz pentru coordonarea i atenuarea pericolelor cauzate de fenomene meteorologice pentru veniturile rurale nu trebuie numaidecât s manifeste caracter urgent. Principalele pericole pentru veniturile rurale în Moldova au rareori un caracter urgent. Corelarea perceput dintre pericole i urgene tinde s minimizeze perceperea pericolului pe care îl prezint pentru economie fenomenele adverse cu debut treptat, precum ar fi secetele i eroziunile, unde este necesar o strategie de perspectiv i un rspuns pe un termen mai lung. Rspunsul la provocarea de atenuare a riscurilor de fenomene adverse cu debut treptat ar putea ine de competena MAIA i MMARN. O reea de oficii de extindere organizate sub egida MAIA ar putea juca un rol crucial în pregtirea Moldovei pentru reelele de prevenire a fenomenelor meteorologice adverse, avertizare i diminuare a prejudiciilor. Exist oportuniti considerabile pentru aceste dou ministere i instituiile subordonate acestora de cretere a capacitii naionale de atenuare a riscurilor condiionate de calamiti i de gestiune prin intermediul unui schimb mai bun de informaie, flux informaional i planificare. xxii. Dezvoltarea cartografierii i a capacitii unei baze SIG pentru perfecionarea cartografierii riscurilor i a vulnerabilitii, inclusiv tipurile de soluri predispuse la eroziuni i alunecri de teren i utilizarea terenurilor, hidrologia i inundaiile, microclimatele afectate de îngheuri i riscul seismic; la fel ca i legturile dintre pericole (de exemplu, inundaiile, cutremurele i eroziunile sporesc riscurile alunecrilor de teren). xxiii. Îmbuntirea pregtirii pentru situaiile de urgen, avertizarea precoce i comunicarea. Sistemele informaionale de comunicare în situaii de urgen i gestiune a calamitilor sunt precare în Moldova, iar utilajul din dotarea serviciului de rspuns la situaiile de urgen este în prezent absent sau învechit. Moldova se confrunt cu prejudicii considerabile cauzate de furtunile estivale, care sunt, potrivit esenei sale, greu de prognozat. În timp ce Serviciul Hidrometeorologic poate, cu certitudine, s perfecioneze oportunitatea în timp a prognozelor sale prin msuri tehnice, utilizarea xv acelor prognoze pentru realizarea unor rezultate mai bune va solicita adaptarea abordrilor curente. În acest context, consolidarea datelor i schimbul de informaie, prin utilizarea tehnologiilor informaionale moderne, vor fi de importan primordial. xxiv. Planificarea utilizrii terenurilor trebuie s mizeze pe îmbuntirea cartografierii hidrologice i seismice, având drept scop evitarea aezrilor omeneti în regiunile predispuse la inundaii, cu informarea despre procesele de dezvoltare rural i planificare urban, plus rezoluiile cu privire la retro-fortificarea i/sau reconstrucia seismic. Tabelul ii. Riscurile pentru productivitatea rural -- opiunile de atenuare, anvergura i cheltuielile estimate Fenomene adverse Opiunile de atenuare Anvergura i costul opiunilor de atenuare 1. Elaborarea i implementarea unui Program de Control al Întreg teritoriul Moldovei, cu accent pe regiunile prioritare. Cost estimat Eroziunilor, inclusiv ­ 3 milioane dolari SUA. Va prevedea oferirea îndrumrii asupra modului de msuri agrotehnice, adaptare individual a tehnicilor pentru a fi potrivite condiiilor i utilizrii 1. Eroziuni împdurirea terenurilor locale, cu introducerea stimulentelor de prevenire a eroziunilor. agricole erodate grav Implementarea programului va include creterea competenelor, unele i/sau afectate de investiii de catalizare în teren, împdurirea terenurilor agricole degradate i surpturi i unele s-ar putea s fie sprijinite de unele msuri de reformare a politicilor. Trebuie investiii tehnice s fie analizate oportunitile de sprijinire a împduririi cu finanare carbon. hidrotehnice 2.a.Sistemele de Întreg teritoriul Moldovei - 132.000 dolari SUA. Modernizarea continu a prognozare, monitorizare utilajului staiei seismice a Institutului de Geologie i Seismologie, plus i avertizare formare în monitorizarea întregii ri, ar putea reduce pierderile umane cauzate de un posibil eveniment seismic. 2. b. Zonarea, Zonele urbane ­ 127.000 dolari SUA. Evaluarea impactului în construcii perfecionarea i al Institutului de Geologie i Seismologie i pilotarea evalurii riscurilor ar putea facilita atenuarea impactului asupra infrastructurii. Analiza i 2. Cutremure aplicarea standardelor de construcii revizuirea posibil a planurilor de dezvoltare urban. Analiza practicilor existente ale codului de construcii i aplicare. Infrastructura cu risc ridicat din zonele cu predispoziie seismic. Fortificarea seismic trebuie s se axeze preponderent pe instituiile 2. c. Retro-fortificarea publice urbane principale i pe ancorele de salvare, dar s-ar putea s fie seismic necesare, de asemenea, i pentru infrastructura rural (ex., diguri, spitale sau coli rurale). Anvergura i costul pot fi determinate doar dup evaluarea anterioar a vulnerabilitii. Cost estimat ­ de la 200.000 pân la 500.000 dolari SUA. Sub 100.000 hectare ­ irigarea nu reprezint un rspuns adecvat pentru abordarea riscurilor de secet în toate zonele susceptibile la secete. Trebuie s fie adoptate i alte intervenii non-structurale. Un program de la mijlocul anilor 1990 ce acoperea o suprafa de 83.000 hectare la un cost de 54 3.a.Reabilitarea milioane dolari SUA a rezultat într-un spectru de REP ce varia între 12 i 42 infrastructurii de irigare la sut pentru diverse sub-scheme ale programului. Mai recent, o REP medie de 60 la sut a fost estimat pentru unele parcele pilot de 20ha sprijinite de FAO, dei circumstanele de sprijin au sporit beneficiile economice. Valorile estimate ale costului la hectar pentru acele parcele pilot variau între 500 i 1.200 dolari SUA. Cu îndrumarea REP, ar putea fi determinate regiunile prioritare, iar cheltuielile ar putea fi împrite cu beneficiarii poteniali. 3. Secete Întreg teritoriul Moldovei. Cost estimat la 3 milioane dolari SUA. Va 3.b. Sistem de prevedea actualizarea capacitii agrometeorologice a Serviciului prognozare i avertizare Hidrometeorologic de prognozare pe tot cuprinsul rii. Aceasta va permite, precoce de asemenea, crearea unor sisteme de prognozare i avertizare precoce necesare pentru facilitarea atenurii inundaiilor i fenomenelor climaterice adverse severe (facei referin la punctele 3 i 4). 3.c. Diseminarea practicilor de gestiune a Întreg teritoriul Moldovei. Modernizarea serviciilor agricole extinse ar terenurilor, apelor i oferi ghidare tuturor productorilor agricoli din Moldova în utilizarea culturilor prin intermediul monitorizrii i prognozrii secetelor i a altei informaii agrometeorologice. îmbuntirii serviciilor de Regiunile anterior irigate: Analiza oportunitii reabilitrii sau întreinerii consiliere i a formrii sistemelor de irigare. xvi 4.a. Sisteme de control al Toate regiunile ameninate de pericolul eurii digului ­ suprafaa inundaiilor (ex., diguri, estimat expus pericolului este de aproximativ 73.000 ha. Cost estimat ­ zgazuri) i întreinerea 60 milioane dolari SUA. Un program naional de dezvoltare sau reabilitare i reabilitarea a infrastructurii de control asupra inundaiilor în scopul oferirii proteciei infrastructurii elementare contra inundaiilor cu o probabilitate anual mai mare de 1 la sut, inclusiv regiunile expuse pericolului cauzate de digurile mari i mici. Toate regiunile din vile inundabile de râurile mari i mici vor beneficia de crearea sistemelor de avertizare. (i) Pentru zonele din josul apelor celor patru diguri majore inaugurarea sistemelor de alarm i avertizare mass-media despre eecul potenial al digurilor. Cost estimat ­ 3 milioane dolari SUA. (ii) pentru toate zonele din vile inundabile ­ modernizarea capacitii 4. Inundaii Serviciului Hidrometeorologic de oferire a prognozelor i relatrilor în regim real despre episoadele de precipitaii abundente, cu rezoluie înalt, 4.b. Sisteme de creterea capacitii DSSE de a aciona la informaia hidrometeorologic monitorizare i avertizare prin, de exemplu, gestiunea infrastructurii sau evacuarea local, unde e cazul. Costul modernizrii globale a capacitii Serviciului Hidrometeorologic este estimat în jur de 3 milioane dolari SUA, pornind de la presupoziia utilizrii reelelor existente de radare. Evaluarea necesitilor, inclusiv estimarea costului, pentru creterea competenelor DSSE n-a fost posibil în cadrul acestui raport. (iii) Trebuie s fie efectuat analiza i actualizarea cartografierii i desemnarea regiunilor cu risc de inundaie, cu adoptarea ghidurilor pentru limitarea dezvoltrii economice în zonele susceptibile inundaiilor i aezrilor omeneti în zonele cu risc sporit. Studiu, costul n-a fost estimat. (i) Pentru fenomenele de convecie severe din lunile mai pân în august ­ toate regiunile. În ceea ce ine de sistemele de prognozare i avertizare a inundaiilor, ar putea fi realizate prin modernizarea capacitii Serviciului Hidrometeorologic, plus creterea capacitii DSSE i a autoritilor locale 5.a. Avertizri despre s ofere îndrumare i s coordoneze ripostele corespunztoare la vremea nefast (grindin, prognozele i relatrile în regim real hidrometeorologice. îngheuri, furtuni) (ii) Avertizri despre îngheuri (o a doua prioritate în aceast categorie) în regiunile selecte expuse riscului. Suplimentar la modernizarea capacitii hidrometeorologice necesare pentru prognozarea evenimentelor de convecie severe i a inundaiilor, microclimatele susceptibile urmeaz s fie cartografiate, cu fortificarea capacitii MAIA de a oferi îndrumare pentru agricultura expus riscului. Solicit o capacitate bun de prognozare meteo, reea de radare i rachete 5. Vreme sol-aer. Costul actual este 1,4 milioane dolari SUA pe an (sau 9,4 la sut nefast 5.b. Influen activ asupra norilor de grindin din cheltuielile publice ale Moldovei destinate serviciilor agricole în anul 2006); acoperea integral a rii ar costa 3,9 milioane dolari SUA pe an. Beneficiile anuale nu sunt verificabile. 5.c. Diseminarea Toate zonele agricole i toate condiiile. Modernizarea serviciilor de tehnicilor agricole i a consiliere i a mecanismelor de asigurare a comunicaiilor în oferirea soiurilor de culturi îndrumrilor cu privire la riscuri i beneficiile adoptrii seminelor i adecvate rsadului potrivit, optimizarea regimurilor de plantare i colectare etc. Cheltuieli limitate aferente formrii i diseminrii. Ar putea repartiza uniform riscul în rândul productorilor agricoli, astfel încât niciunul s nu fie expus unor prejudicii absolute. Totui, nu se 5.d. Scheme de asigurri recomand subvenionarea de stat a asigurrilor culturilor, iar dezvoltarea asigurrilor în sectorul privat în Moldova ar fi dificil de catalizat i, de aceea, este puin probabil ca produsele de asigurare private contra prejudiciilor agricole s fie disponibile pe termen mediu. 6.a. Creterea competenelor de 6. Alunecri monitorizare, dezvoltarea Toate zonele cu versani. Ar putea servi în calitate de salvgardare contra de teren cartografierii riscurilor i viitoarelor prejudicii în agricultur i infrastructur în regiunile expuse realizarea campaniilor de riscului. Costul nu este estimat. contientizare Infrastructura i edificii cu valoare mare expuse riscului. Cost ridicat (7.000 dolari SUA pe ha), astfel sunt justificate doar în cazul bunurilor, 6.b. Lucrri inginereti activelor, infrastructurii i edificiilor foarte valoroase. Programul Naional pentru protecia propus pentru Protecia contra Fenomenelor Geologice Adverse va costa infrastructurii i a 9,26 milioane dolari SUA în urmtorii 15 ani (sau 618.000 dolari SUA / an) edificiilor de valoare i ar include evaluarea riscului naional i investiii specifice în Chiinu, Soroca i satele din raioanele Orhei, Bli, Ungheni, Soroca, Lpuna, Chiinu, Cahul, Taraclia, Tighina xvii Toate regiunile în pant afectate de alunecri de teren (circa 15.000 6.c. Împdurirea ha). Elaborarea i implementarea unui program de ameliorare a terenurilor agricole alunecrilor de teren care ar prevedea creterea competenelor i degradate împdurirea terenurilor agricole afectate, plus introducerea stimulentelor. Cheltuielile de împdurire se ridic la 400-1.000 dolari SUA pe ha. Trebuie s fie analizate oportunitile de sprijinire a împduririi cu finanare carbon. 7a. Gestiunea calamitilor: planificarea Pentru calamitile cu caracter urgent 1 milion de dolari SUA. costurilor neprevzute Planificarea activitilor neprevzute i creterea competenelor i 7. Probleme pentru serviciile de modernizarea echipamentului. intersectoriale salvare i asisten Nivel naional. Elaborarea i adoptarea unei strategii naionale 7b. Coordonare intersectoriale de atenuare a fenomenelor adverse pentru regiunile rurale i actualizarea i corelarea bazelor de date spaiale relevante sub form de SIG comune accesibile instituiilor cheie xviii 1. INTRODUCERE OBIECTIV 1. Obiectivul acestui raport este informarea dezbaterilor ce condiioneaz elaborarea unor propuneri concrete pentru atenuarea riscurilor de evenimente adverse în Moldova. În cele mai bune practici globale curente, gestiunea riscului fenomenelor naturale adverse sconteaz pe perceperea faptului c riscul apare atunci, când fenomenele naturale adverse sunt asociate cu vulnerabilitatea, iar în schimb, riscul poate fi minimizat, fie prin atenuarea fenomenelor adverse naturale, fie prin soluionarea vulnerabilitii. Acest raport face referin la ambele abordri i se axeaz pe evidenierea principalelor oportuniti de atenuare a riscului. CORELAREA CU STRATEGIA GUVERNULUI MOLDOVEI 2. Un ir de documente în materie de politici, inclusiv cele enumerate mai jos, se refer la perfecionarea capacitii naionale de atenuare a efectelor naturale adverse i minimizarea impactului fenomenelor meteorologice adverse (în particular, asupra celor pauperizai i a comunitilor rurale), creând un mediu facilitator pentru o iniiativ de atenuare a fenomenelor adverse, precum i acordarea sprijinului pentru aceasta. - Strategia de Cretere Economic i Reducere a Srciei (anii 2004-2006), aprobat prin Legea nr. 398-XV din 2 decembrie 2004 (Montorul Oficial, 2005, nr.5-12, articolul 44) - Programul de Activiti al Guvernului pentru anii 2005-2009 "Modernizarea rii ­ Bunstarea Oamenilor", 2005 - Programul de Aciuni UE ­ Republica Moldova (anii 2005-2007), aprobat prin Rezoluia de Guvern nr.356 din 22 aprilie 2005 (Monitorul Oficial, 2005, nr.65-66, articolul 412) - Strategia i Planul de Aciuni pentru Reforma Administraiei Publice Centrale, aprobat prin Decizia de Guvern nr.1402 din 30 decembrie 2005 - Strategia pentru Dezvoltarea Sectorului Agroalimentar pentru anii 2006-2015 (proiect de document), martie 2006 - Planul Naional de Aciuni pentru Combaterea Pustiirii în Republica Moldova, aprobat prin Decizia de Guvern nr. 367 din 13 aprilie 2000 - Strategia Naional pentru Dezvoltarea Durabil a Fondului Silvic, aprobat de Parlamentul Moldovei în anul 2001 CORELAREA CU STRATEGIA BNCII MONDIALE 3. Strategia de Asisten pentru ar (SA) a Bncii Mondiale. SA curent (AF05- AF08) noteaz durabilitatea i îmbuntirea realizrilor recente în domeniul creterii economice i reducerii srciei în calitate de prioriti pentru Moldova. Obiectivul general stabilit de AID i de Guvernul Moldovei este reducerea nivelului înalt de srcie prin: (a) promovarea condiiilor pentru o cretere durabil i crearea locurilor de munc; (b) îmbuntirea accesului la capitalul social, serviciile sociale i infrastructura comunitar, plus minimizarea riscurilor ambiante; 1 precum i prin (c) îmbuntirea guvernrii în sectorul public i combaterea corupiei. 4. SA accentueaz importana riscurilor meteorologice pentru sectorul agrar. Matricea programului SA (extrasul prezentat în continuare) sugereaz elaborarea unei strategii pentru reducerea unor atare riscuri. Tabelul 1. Extras din Matricea Programului SA Identificare Descriere Constrângere Vulnerabilitate sporit a produciei agricole la vremea auster (facei referin la srcia în regiunile rural). Aciune Iniierea implementrii strategiei în scopul asistrii productorilor agricoli la atenuarea riscului aferent vremii i la reducerea instabilitii creterii. Obiectiv vizat Guvernul adopt o strategie i un plan de aciuni pentru atenuarea fenomenelor naturale adverse, în coordonare cu donatorii, ctre finele anului 2007. 5. SA constat faptul c sectorul agricol se confrunt cu un ir de alte constrângeri principale, fapt care condiioneaz scderea preurilor gospodriilor individuale i o recuperare lent. La nivel de gospodrie agricol, pericolul continuu al reversibilitii privatizrii pmânturilor previne apariia gospodriilor agricole restructurate i consolidate. Combinaia profiturilor joase i a performanei slabe a creterii în agricultur împiedic dezvoltarea economiei nebazate pe gospodriile agricole i dezvoltarea oportunitilor de angajare în câmpul muncii în afara gospodriilor agricole, care ar putea asigura ieirea locuitorilor rurali din srcie. 6. Acest raport sprijin la direct obiectivul vizat al SA, servind în calitate de fundament pentru iniierea strategiei menite s ajute productorii agricoli s reduc riscul aferent vremii. O abordare integrat a gestiunii riscurilor pentru fenomenele adverse din Moldova va facilita asigurarea axrii resurselor limitate pe investiii, fapt ce va salvgarda baza de resurse naturale agricole, va sprijini creterea, proteja infrastructura rural expus riscului, reduce impactul fenomenelor naturale adverse asupra productorilor agricoli rurali pauperizai i va spori randamentul terenurilor. Acest raport va sprijini elaborarea, în baza principiului de participare, a strategiei naionale pentru atenuarea fenomenelor adverse. 7. Finanare carbon. Accesul la finanarea carbon ar putea fi instrumental pentru combaterea eroziunilor i pentru stabilizarea alunecrilor de teren. În pofida necesitii convenite i urgente de restaurare a 50.000-100.000 de hectare de pduri în regiunile cu cea mai mare predispunere la degradare, în deceniul ce a urmat independena i anterior iniierii proiectului Fondul Carbon Prototip, sprijinit de Banc în Moldova, au fost împdurite doar câteva mii de hectare de terenuri predispuse la eroziuni. Totui, au fost împdurite 34.000 de hectare în ultimii trei ani, circa 20.000 hectare la direct în cadrul proiectului FCP, iar restul fiind aparent rezultatul efectului catalitic al proiectului în atenionarea asupra necesitii unor atare iniiative. Autoritile silvice deja i-au exprimat interesul fa de posibilitatea extinderii sau repetrii proiectului. Raportul consider opiunile de valorificare a finanrii carbon pentru asistarea la limitarea eroziunilor i alunecrilor de teren. CONINUTUL RAPORTULUI 8. Urmtorul compartiment, Capitolul 2, caracterizeaz principalele fenomene naturale 2 adverse ce afecteaz sectorul rural i agricultura din Moldova, inclusiv frecvena, impactul i valorile estimate ale prejudiciilor cauzate de acestea. Sunt analizate propunerile pentru atenuarea fenomenelor adverse sau reducerea vulnerabilitii, cu estimri indicative ale beneficiilor propunerilor principale ca practice. Capitolul 3 dezbate schemele de asigurri în calitate de mecanisme de repartiie uniform a riscurilor pentru atenuarea impactului fenomenelor naturale adverse; Capitolul 4 prezint alte aspecte instituionale. Ultimul compartiment, Capitolul 5, însumeaz recomandrile principale. 3 2. FENOMENELE NATURALE ADVERSE PRINCIPALE ­ FRECVENA, IMPACTUL, ATENUAREA 9. Principalele fenomene adverse pentru Moldova sunt condiionate de variabilitatea climei sale decât de austeritatea sa; fragilitatea landaftului decât nocivitatea pentru oameni; precum i de lipsa pregtirii pentru cutremure decât de o geografie care prezint intrinsec un pericol. Aceste circumstane condiioneaz prejudicii reale. De exemplu, valorile medii relativ moderate ale temperaturii i precipitaiilor din Moldova reprezint un climat, marcat prin alternarea perioadelor de secete i a perioadelor de cderi de ploi abundente, care se succed cu divers frecven pe durata sezonului de vegetaie. Similar, grindina i îngheurile cauzeaz pagube considerabile, intermitent i (în cazul grindinii) local. În ultimele decenii s-a redus productivitatea gospodriilor agricole din Moldova, aa cum tendinele de despdurire i alte utilizri necontrolate ale terenurilor au favorizat eroziunea solurilor i o epidemie a alunecrilor de teren. Seismele sunt rare, epicentrul fiind de regul localizat adiacent în România; totui, regiunile nepregtite din Moldova sufer de prejudicii considerabile condiionate de cutremure atunci când seismele se manifest, aa cum i se întâmpl cu certitudine din când în când, inând cont de prezena unei zone regionale cu falia activ. 10. Populaia Moldovei i economia naional, în particular sectorul rural, sunt vulnerabile la aceste fenomene adverse, care au limitat creterea, au sporit srcia i au afectat mediul ambiant. Guvernul poate depune eforturi considerabile pentru a reduce prejudiciile prin creterea competenelor sale de evaluare, prognozare, pregtire i atenuare a fenomenelor adverse. Totui, pe motiv de resurse limitate, nu toate msurile utile pot fi implementate. De aceea, este necesar elaborarea unei strategii, Figura 1. Pagubele cauzate de calamiti, total i ca cot în PIB, în care ar stabili prioritatea investiiilor rile cele mai srace i cele mai bogate, anii 1985 ­ 1999 (Munich Re) principale, ar organiza sinergii i ar ine cont de analizele de costuri i beneficii. 11. Principalele date pentru iniierea pregtirilor unei strategii naionale pentru reducerea riscurilor în sectorul rural sunt determinarea frecvenei, impactului i a prejudiciilor celor mai costisitoare tipuri de fenomene naturale adverse ce le afecteaz. Totui, datele disponibile indic faptul c fenomenele adverse principale din Moldova sunt caracterizate prin cel mai amplu spectru de perioade cronologice i repartiii statistice, variind de la secete devastatoare regionale cu manifestare rar i cutremure cu o manifestare i mai rar pân la pierderi anuale cauzate de grindin cu aciune foarte localizat, eroziuni de lung durat a solurilor extrem de bogate ale 4 Moldovei care au loc sub form de deteriorare continu fr particulariti a bazei economice a rii. Suplimentar, fenomenele climaterice adverse impun un cost anual permanent i considerabil, palmaresul fiind deinut de efectul advers al inundaiilor, care ocazional devin catastrofale. Nu exist o singur metod unificat i acceptat pentru estimarea recurenei i cheltuielilor aferente acestor evenimente disparate, în particular inând cont de faptul c datele disponibile sugereaz c recurena i severitatea efectelor adverse ale inundaiilor i secetelor pare s fie în cretere (Anexa A, Tabelul A2), fiind condiionate fie de dinamica climatic aferent, fie posibil de schimbrile din infrastructur, sau raportare;3 de altfel, aceste schimbri ar putea s reprezinte doar artefacte statistice ale unei perioade scurte de înregistrare. 12. Reieind din aceste explicaii, tabelul ce urmeaz însumeaz impactul i valorile estimate ale pagubelor cauzate de principalele fenomene adverse ce afecteaz Moldova. Tabelul indic faptul c prejudiciile anuale cauzate de fenomenele adverse ale Moldovei constituie în medie circa 5-15 la sut din PIB naional. inând cont c acestea includ pierderi neaferente calamitilor, valoarea estimat corespunde experienei internaionale, care sugereaz c pierderile anuale aferente calamitilor variaz de la 2 la sut din PIB în cele mai bogate ri ale lumii pân la 13 la sut din PIB pentru cele mai srace state. Tabelul 2. Principalele cauze naturale de pierderi în agricultur i estimrile anualizate a pagubelor Cauze naturale Prejudicii estimative Prejudicii msurate ca Remarce anualizate (dolari SUA / an) Eroziuni 40 milioane Costul anual al produciei Probabil, cheltuielile agricole pierdute ca rezultat al suplimentare aferente eroziunilor. SCERS i alte impactului mai jos de surse. nivelul fenomenului nu au fost estimate pe motiv de lips de date. Cutremure 40 milioane SIG. Pornete de la Deteriorare a presupoziia c un cutremur infrastructurii. Frecvena similar celui din anul 1986 nu este clar, dar, recidiveaz odat la 30 de ani. aparent, nu este în Valorile estimate includ atât cretere. pagubele directe, cât i cele indirecte. Secete Valoarea estimat Pagube nete pentru producia Pagube la fiecare câiva maxim: 20 milioane; culturilor în ar. Valorile ani, intermitent foarte valoarea estimat estimate sunt dominate de cost severe. Dinamic minim: 1,6 milioane i frecvena presupus a ascendent a volumului secetei catastrofale din anul de pagube, nefiind clar 2000. Valorile estimate dac aceasta se datoreaz minime presupun un atare climei, infrastructurii sau fenomen odat la un secol, din raportrii. moment ce impactul su a fost mai sever deoarece acesta a implicat îngheuri coincidente. Valorile estimate maxime presupun pagube catastrofale 3Începând cu anii 1990, au fost revizuite definiiile de evenimente periculoase i severe. În prezent, acestea reflect extrema în cadrul contextului Moldovei; anterior, acestea erau corelate cu mediile pentru teritoriul Uniunii Sovietice. 5 ce recidiveaz odat la fiecare 7 ani, iar acea frecven s-ar putea s creasc datorit schimbrilor climatice. Estimrile personalului i consultanilor. Vreme Peste 7,5 milioane Pagube directe raportate la Pagube anuale localizate nefavorabil, în DSSE, media anilor 1998- i considerabile culturilor special ploi 2005. Pagubele indirecte nu i infrastructurii. Tendine toreniale, sunt incluse. Pagubele de sporire a numrului de grindin, vânt raportate cauzate de grindin rapoarte asupra puternic i sunt limitate doar la pagubelor, motivul nu îngheuri evenimentele mari, de aceea este clar. subestimarea vis-ŕ-vis de evenimentele de cdere a grindinii tinde s fie mic. Inundaii 5 milioane Au loc cu iregularitate. Datele Pagube anuale localizate (Acvaproiect) furnizate de Acvaproiect în i considerabile culturilor perioada anilor 1947 ­ 2000 i infrastructurii. Tendine indic pagube medii în valoare de sporire a numrului de de 5 milioane / an. Pagube rapoarte asupra medii directe raportate la pagubelor; nu este clar DSSE în perioada anilor 1998- dac aceasta se datoreaz 2005 (fr inundaii majore) climei, infrastructurii sau 0,6 milioane / an. raportrii. Alunecri de 1,3 milioane DSSE i AgeoM le estimeaz Pagube anuale localizate teren pe acestea la 1,3 milioane i considerabile culturilor dolari SUA anual. i infrastructurii. 13. Principalele surse de informaie sunt precum urmeaz. · Institutul de Geologie i Seismologie al Academiei de tiine din Moldova (IGS) monitorizeaz cutremurele. · Departamentul de Stat Situaii Excepionale (DSSE) coordoneaz în fiecare an evaluarea prejudiciilor cauzate de calamitile naturale i ofer intervenii i asisten precoce. · Acvaproiect reprezint institutul de proiectri al Concernului de Gestiune a Apelor "Apele Moldova" care se ocup de diguri, zgazuri i sistemele de irigare. · Institutul de tiine de Pedologie i Agrochimie "N.A.Dimo" (ISA) se ocup de fenomenele de degradare a terenurilor i eroziune a solurilor. · Agenia Geologic de Stat (AGeoM) se ocup de fenomenul alunecrilor de teren. 14. Majoritatea pierderilor i prejudiciilor sunt suportate de indivizi (de regul, populaia pauperizat rural) aa cum sunt rar efectuate pli de compensare, existând urmtoarele trei excepii: (i) în caz de cutremur, Guvernul mobilizeaz fondurile excepionale pentru compensare parial pentru pierderile fizice i indirecte; (ii) un fond de rezerv este prevzut anual de ctre 6 autoritile centrale i locale, i care este gestionat de ctre Departamentul de Stat Situaii Excepionale (DSSE) care servete pentru ameliorarea calamitilor în cazul unor evenimente excepionale localizate (inundaii, evenimente climaterice extreme, etc.) Aceste fonduri compenseaz doar parial prejudiciile i variaz în limita a 1 ­ 2 milioane de dolari SUA din bugetul naional (în anul 2006, 2,3 milioane de dolari SUA) i 2 la sut din bugetele locale; (iii) un program de asigurri pentru regiunile rurale pentru acoperirea acestor riscuri i-a demarat operaiunile în anul 2006, dup cum va fi elucidat în continuare. EROZIUNI Frecvena i impactul 15. Moldova este supus eroziunilor cauzate de ape i de vânturi ­ un proces continuu care rezult în pagube ireversibile pentru baza de resurse agricole, plus i exercitarea unui impact descendent. Solurile de cernoziom ale Moldovei ­ principala resurs natural a rii i istoric cheia economiei sale ­ devin erodate i îi pierd fertilitatea. Majoritatea solurilor din Moldova, iniial de origine de loess, sunt relativ adânci, dar coninutul de materie organic este concentrat în grosimea de un metru superioar, care este vulnerabil la eroziuni. Eroziunile cauzate de ape au loc ca eroziune sub form de band condiionat de uvoiul de suprafa în pant, sau sub form de secven pâru ­ rigol ­ râp, prin intermediul creia fâii de terenuri sunt erodate cauzând sporirea adâncimii i limii, iar eroziunile cauzate de vânturi joac un rol în zone de sud a Moldovei. Gradul de eroziuni este în funcie de patru factori: (i) capacitatea de eroziune a cderilor de precipitaii sub form de ploi; (ii) proprietile stratului superior al solului; (iii) gradientul pantei i lungimea; i (iv) utilizarea, acoperirea i gestiunea terenurilor. Riscul Moldovei este în mod natural ridicat de primii trei factori: ploile toreniale cu intensitate mare sunt frecvente; stratul superior de sol aluvial este extrem de predispus la eroziune (cu atât mai mult în condiii de secete), plus terenul Moldovei este deluros, cu versani lungi. 16. Circa 43 la sut din terenurile agricole din Moldova sunt erodate într-un fel sau altul, cu circa 6,4 la sut fiind considerate "cu grad avansat de erodare". Prejudiciile anuale cauzate solurilor variaz de la 5 pân la 10 tone la hectar pentru terenurile uor erodate pân la peste 30 tone la hectar pentru solurile foarte erodate. Tabelul 3 din continuare prezint starea terenurilor din Moldova i magnitudinea dinamicii de deteriorare. Suprafeele erodate cresc în mediu cu circa 7.700 hectare pe an. Dup cum indic Tabelul 3b, datele din literatur prezint un spectru de valori estimative ale costurilor economice ale eroziunii. Acest raport se bazeaz în mod conservativ pe estimarea costurilor economice ale eroziunii în funcie de impactul direct pe loc al produciei agricole pierdute, care este estimat de IPA a fi în jur de 40 milioane de dolari SUA pe an4. Dar este foarte probabil s fie exercitat i un impact suplimentar descendent aferent depozitrii sedimentului; totui, cuantificarea n-a fost posibil de efectuat datorit deficitului de date (detalii ulterioare sunt prezentate în Anexa D). Tabelul 3a. Trsturile principale ale eroziunii solurilor în Moldova (anul 2005) 4O analiz a costurilor Eroziunii Solurilor în Statele Unite a constatat c circa 75 la sut din costuri se datorau prejudiciilor nemijlocite pe loc, dar cea mai considerabil component a costului eroziunii este pierderea microelementelor din sol ("Costurile economice i ambiante ale eroziunii solurilor i beneficiile de conservare", Science Magazine Vol. 267, februarie 1995). 7 Lipsa Eroziune Eroziune Eroziune eroziunii uoar moderat avansat Total Terenuri agricole 1,211 511 255 135 2.112 (mii hectare) Modificarea anual în - 7,7 + 2,6 + 1,0 + 4,1 suprafeele de terenuri agricole erodate (mii hectare) Proporia terenurilor în 57,3 la sut 24,2 la sut 12,1 la sut 6,4 la sut 100,0 la sut ar în anul 2005 Pierderi medii anuale de 5-10 tone 10-20 tone 20-30 tone soluri la hectar erodat Pierderea fertilitii solului < 20 la sut 20-40 la sut 40-60 la sut Pagube medii totale anuale circa 26 de soluri (milioane tone) Sursa: IPA: datele colectate i analizate de ctre misiune (anul 2006). Tabelul 3b. Variaia valorilor estimative ale prejudiciilor economice cauzate de eroziuni Sursa Prejudici Datorate IPA, SCERS 50-200 milioane dolari SUA/an Eroziunilor suprafeelor TACIS râul Prut 75 milioane dolari SUA /an Eroziunilor suprafeelor SCERS 1500 milioane lei/an Eroziunilor suprafeelor Terenuri deja pierdute 371 milioane dolari SUA Râpelor (IPA) 7 milioane dolari SUA /an Râpelor PRSP 200 milioane lei/an Râpelor i alunecrilor de teren Studiul de referin FCP 8,4 milioane dolari SUA /an Alunecrilor de teren DSSE (Tabelul A) 10 milioane lei/an Alunecrilor de teren SCERS 1400 milioane lei/an Pierderii productivitii FCP Moldova 53 milioane dolari SUA /an Pierderii productivitii Atenuarea riscului de erodare 17. Formarea rigolelor i râpelor poate fi în mare msur evitat i stopat. Controlul fizic al acestora trebuie s fie cu prioritate mare i trebuie s fie condus de autoritile locale, ASPS i de populaia rural. O schem de oferire a stimulentelor utilizatorilor locali de terenuri ar putea ajuta la controlul eroziunilor sub form de rigole. 18. Eroziunea de suprafa este rspândit pe soluri din loess, dar ratele curente de pierderi ale solului pot fi considerabil reduse prin adoptarea unor practici mai optime de gestiune a terenurilor, inclusiv schimbarea acoperirii cu vegetaie a terenurilor, reducerea lungimii versanilor i adoptarea tehnologiilor de conservare a solurilor i apelor (dar nu i terase). O abordare major, sensibil i cu un cost redus ar fi împdurirea i re-împdurirea terenurilor degradate i în proces de degradare. Costul reîmpduririi i îngrijirii este de aproximativ 1.000 dolari SUA / hectar pentru primii câiva ani pân la crearea unei pturi forestiere, cu posibilitatea accesului la finanare carbon suplimentar aferent Protocolului de la Kyoto în contextul proiectelor Mecanismului de Dezvoltare Pur (MDP) pentru acoperirea parial a acestor cheltuieli. 19. Cea mai eficient ameliorare a fenomenelor adverse aferente terenurilor este proiectarea 8 sistemelor de utilizare a terenurilor la nivel de landaft cu beneficii multiple pentru diverse pri implicate i care ar servi atât obiectivelor de producie, cât i celor de protecie. Calitatea i vulnerabilitatea terenurilor trebuie s fie balansate la utilizarea acestora în agricultur, producia animalier i serviciul silvic într-un mod integrat. Abordrile agro-forestiere i silvo-pastorale merit un sprijin robust în calitate de abordri inovatorii multilaterale pentru valorificarea terenurilor, alturi de programele deja în derulare în cadrul ICAS i MoldSilva. 20. Calitatea datelor necesit atenie. Dei disponibilitatea datelor cu privire la fenomenele adverse abordate este satisfctoare, Hrile Ecologice de Stat au demonstrat consecvent valori mai mici decât datele preluate din tabelele i textele rapoartelor. Mai mult ca atât, evalurile eroziunilor trebuie s fie interpretate cu precauie. Valorile estimative ale IPA sunt bazate pe fâiile de scurgere care au o lime de 4m i o lungime de 15m. Extrapolarea constatrilor de la atare mini-fâii la toate regiunile din raza sa deseori rezult în supraestimri, aa cum o parte din materialul erodat se re-sedimenteaz pe versanii inferiori sau la fundul vilor. IPA a publicat un tabel relevând `Degradarea solurilor pe terenurile agricole din Moldova'. Acesta prezint o serie de procese de degradare a solului, costul crora este, de asemenea, estimat. Totui, nu este suficient de clar i transparent pentru a fi utilizat în calitate de referin. 21. Necesitile de cretere a competenelor includ formare profesional i la nivel local, la fel ca i sporirea contientizrii publice. Dou necesiti în materie de cretere a competenelor sunt deosebit de urgente: · Planificarea spaial i studiile scenariilor, inclusiv atenuarea fenomenelor adverse, sunt considerabil îmbuntite prin utilizarea tehnologiilor informaionale geografice. Acestea devin din ce în ce mai mult disponibile în Moldova, dar împrtiate între diverse institute i indivizi. Este necesar o capacitate de planificare spaial la nivel naional, unde SIG i infrastructura de sondare la distan sunt concentrate în scopul îmbuntirii cartografierii riscurilor cauzate de fenomene adverse i a planificrii utilizrii terenurilor explicite spaial. Agenia de Stat Relaii Funciare i Cadastru în prezent pare s fie mai bine echipat pentru a-i exercita funciile, dar ar fi recomandabil de fcut schimb de servicii, responsabiliti i oportuniti de formare cu alte institute relevante menionate în acest raport. · Este nevoie de elaborat o metodologie naional pentru evaluarea riscurilor; inclusiv fortificarea autoritilor naionale în utilizarea teoriei riscurilor în calitate de instrument pentru luarea deciziilor; pregtirea hrilor naionale ale riscurilor în calitate de instrument pentru luarea deciziilor i angajamentul public; revizuirea metodologiei existente sau elaborarea unei metodologii noi pentru evaluarea exhaustiv a prejudiciilor cauzate de calamitile naturale, inclusiv aspectele economice, sociale, umanitare i ambiante pe termen scurt i lung; precum i îmbuntirea gestionrii riscurilor în sistemele agricole, inclusiv cartografierea i evaluarea utilizrii terenurilor; dezvoltarea sistemelor de date cu privire la fenomenele adverse, practicile agricole generale, elaborarea instrumentelor analitice pentru analiza dinamicii impactului exercitat asupra agriculturii i sectoarelor asociate, inventarierea practicilor comunitare de gestiune a terenurilor, strategiile locale de soluionare, la fel ca i evaluarea i identificarea practicilor de cultivare, animaliere, piscicole i silvice i a sistemelor de producie agricol pentru regiunile vulnerabile. 9 22. Sunt necesare investiii în sector pentru a reduce riscurile de alunecri de teren i eroziuni. Dei nu mai puin de trei planuri de aciuni naionale majore sunt îndreptate spre realizarea doar a acestui obiectiv, o subfinanare enorm a rezultat într-un decalaj major între planuri i intenii, i aciunile reale în regiunile rurale. Acest decalaj trebuie s fie rezolvat fie prin stabilirea prioritilor a ce urmeaz de fcut în primul rând, de ctre cine i când, fie prin creterea nivelului investiiilor. S-ar putea s fie necesar îmbuntirea determinrii prioritilor pentru un Program complex de dezvoltarea a terenurilor degradate i ameliorare a fertilitii solului, care a manifestat tendine spre stabilirea unor obiective ambiioase, adic reducerea eroziunilor la zero i aplicarea unor cote de fertilizatori care în msur deplin ar compensa prejudiciile. Ca rezultat, costurile unor atare programe devin foarte mari, în timp ce preferin se acord unei stratificri în baza prioritilor. 23. Extinderea operaiunilor de implementare comun, de felul Fondului Carbon Prototip, ar putea oferi o opiune durabil de capturare a resurselor financiare incrementale solicitate, necesare pentru împdurire. 24. Facilitarea unei 'gestionri durabile a terenurilor' din partea unor aa agenii guvernamentale, cum ar fi SEI, ASPS, ar trebuie s conduc la definirea 'celor mai bune practici', ce urmeaz s fie împrtite cu grupuri mai mari de utilizatori ai terenurilor din ar. Vis-ŕ-vis de gestiunea durabil a cernoziomurilor, trebuie s fie importat experiena rilor din vecintate, care se confrunt cu probleme similare. Msurile agrotehnice includ cultivarea conturului, rotaia culturilor, tehnicile de arat, aratul minimal, plantarea speciilor ce reduc "splarea terenurilor", îmbuntirea punilor i plantrii culturilor multianuale (fâneelor, livezilor) mai sus de un anumit versant. Msurile hidrotehnice includ benzi de protecie pe câmpuri, protecia malurilor fluviale, structuri ce reduc viteza apelor, uniti de colectare a apelor, plantarea copacilor dea-lungul conturului, împdurirea, etc. Beneficiile scontate de la aceste intervenii includ: conservarea solului i reducerea procesului de eroziuni i alunecri de teren; creterea infiltrrii apelor în soluri; prin intermediul depozitrilor organice de humus ­ creterea fertilitii; reducerea eroziunilor cauzate de vânturi; regenerarea profilurilor solurilor; o contribuie la creterea productivitii solurilor. 25. S-a observat c beneficiile investirii în msurile de control al eroziunii se materializeaz de regul lent, nu beneficiaz întotdeauna comunitile implicate în protecia solului i în msurile de împdurire i sunt relativ cost-intensive. Din aceste considerente, programele de control al eroziunilor trebuie s implice cu precauie participarea comunitilor, fapt ce poate compensa prejudiciile directe datorit msurilor adoptate (de exemplu, atunci când împdurirea substituie regiunile date sub puni sau cultivate). În msura maximal posibil, interveniile trebuie s realizeze beneficii financiare tangibile (de exemplu, împdurirea cu copaci productivi). 26. Un program de coordonare în valoare de 3 milioane de dolari SUA pentru creterea competenelor, reforma politicilor i investiii catalitice în teritoriu este sugerat în Anexa D, Tabelul D5, ce abordeaz eroziunile, alunecrile de teren i cutremurele. SECETELE Frecvena i impactul 10 27. Secetele reprezint un risc perceput principal în Moldova. În pofida acestui fapt, acesta este un fenomen care este foarte dificil de calificat i descris. Acestea sunt uneori definite în termeni absolui (de exemplu, un anumit numr de sptmâni fr ploi), iar alteori ­ în termeni relativi (de exemplu, cderi de ploi sub 50 la sut din valoarea medie). Alternativ, acestea sunt de regul definite, de asemenea, sub form de gestiune a apelor menite scopurilor produciei agricole: secetele au loc atunci când producia agricol a suferit drept consecin a lipsei de ap. În acel sens, secetele sunt în mare msur dependente de posibilitatea asigurrii accesului la ape suplimentare, de exemplu, ca rezultat al irigrii. Pentru a complica lucrurile, secetele prezint o magnitudine i o rspândire geografic diverse, variind de la secete obinuite pân la cele excepionale, de la cele cu localizare local pân la dimensiuni naionale. 28. În scopurile aferente acestui studiu, ar putea fi distinse dou tipuri secete: · Secete ce au loc relativ cu regularitate, care afecteaz producia agricol într-o msur considerabil, dar nu catastrofal. Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) din Moldova raporteaz c partea de nord a Moldovei se confrunt cu secete odat la fiecare 10 ani în mediu, partea central a Moldovei ­ odat la fiecare 5 sau 6 ani, iar partea de sud a Moldovei ­ odat la fiecare 3 sau 4 ani. Secetele cu o rspândire mai mare decât un raion au avut loc de apte ori între anii 1990 i 2004 (1990, 1992, 1994, 1996, 2000, 2001 i 2003 respectiv); · Secetele excepionale, cum ar fi condiiile climaterice excepionale din anul 2000: cderile de ploi practic au încetat începând cu a doua jumtate a lunii mai a anului 2000 pân la finele lunii iulie în raioanele Cahul, Tighina, Taraclia i Orhei. Precipitaiile au fost cu 80 la sut sub media istoric pentru luna mai i cu 61 la sut sub cea pentru luna iunie. 29. Seceta i îngheurile severe din anul 2000 constituie 73 la sut din prejudiciile cauzate de factori meteorologici pe care le-a suferit Moldova în perioada anilor 1998-2005. Prejudiciile au evoluat precum urmeaz: un înghe tardiv a avut loc în nopile din 3 i 4 mai, tocmai când muli din pomii fructiferi i culturi erau în floare. Acesta a fost urmat de 45 de zile cu precipitaii foarte puine sau lips complet de acestea, cauzând i mai mult reducerea considerabil a recoltei deja afectate. DSSE a efectuat o evaluare detaliat a pagubelor cauzate de seceta din anul 2000, cu participarea funcionarilor MAIA, autoritilor locale i a reprezentanilor productorilor. Prejudiciile au fost estimate în valoare de 2,1 miliarde de lei moldoveneti, echivalentul a circa 170 milioane dolari SUA. Traducerea acestui eveniment unic în pagube medii anuale este delicat pentru urmtoarele trei motive majore: a. În ultimul deceniu, DSSE în mod similar a cuantificat doar aceast secet izolat, dei foarte important, în timp ce celelalte n-au fost evaluate; b. Foarte des, în dependen de timpul anului în care au loc secetele, acestea ar putea afecta negativ un grup de culturi, fiind în schimb favorabile pentru altele. De exemplu, seceta din anul 2003 a rezultat într-un declin dramatic al produciei de cereale (grâu, orz), dar a crescut uor producia de struguri, care în termeni economici a compensat pierderile de cereale, deoarece strugurii au o valoare mai mare; 11 c. Frecvena atribuit secetei din anul 2000 nu este sigur. În timp ce unii experi au estimat-o pe aceasta drept fiind un eveniment excepional, seceta din anul 2003 a fost, potrivit unor msurri, un event de o magnitudine cvasi-similar. De asemenea, inând cont de schimbrile climaterice, frecvena evenimentelor extreme nu poate fi stabilit cu referin la datele statistice din trecut. Unele prognoze de schimbri climaterice indic faptul c secetele meteorologice, printre alte fenomene adverse, vor deveni mai frecvente i cu o intensitate mai mare în Moldova.5 Pe de alt parte, efectele secetei au fost exacerbate în anul 2000 din cauza eventualitii unui înghe precedent. De fapt, datele înregistrate în secolul douzeci relev o cretere general a precipitaiilor anuale în Moldova. Analizând aceste date, expertul meteorologic al echipei a recomandat costurile anuale ale unor atare evenimente s fie, pe bun drept, calculate reieind din seceta din anul 2000 ca fiind un eveniment ce are loc odat la suta de ani, fiind adnotat cu o valoare incert. Atenuarea riscului de secete 30. Operaiunile în situaii de urgen. Secetele recente au fost urmate de intervenii de urgen axate pe ajutarea la restaurarea activitilor productive. FAO a sprijinit unele aa intervenii, cum ar fi achiziionarea i repartizarea de urgen a rsadului de legume i a materialului semincer de porumb productorilor agricoli afectai de secete (337.000 dolari SUA) în anul 2001, ulterior secetei din anul 2000, i aprovizionarea de urgen a materialului semincer de grâne de iarn productorilor agricoli afectai de îngheuri i secete (374.000 dolari SUA) în scopul ameliorrii pariale a îngheului din anul 2003, urmat de secet. Totui, acestea au constituit doar operaiuni de atenuare a consecinelor i au compensat doar parial prejudiciile de anvergur mare. 31. Irigarea este o msur valoroas pentru atenuarea riscului de secet. În anii normali, recoltele pot crete de la 25 la sut pân la 50 la sut, în timp ce în anii secetoi, irigaia ar putea preveni pagubele. Din acest motiv, pe timpurile sovietice, investiii importante erau efectuate în vederea dezvoltrii unui sistem bazat pe evi presurizate (irigarea de suprafa este interzis prin lege), mizând pe evi care s ridice apa la înlimi de pân la 200 metri. Suprafaa vizat obinuia s cuprind 199.000 hectare (cu excepia Transnistriei), iar costul total al acestor investiii a fost estimat la circa 1 miliard de dolari SUA (valorile din anul 2006). 32. Totui, din acea er, suprafeele irigate au sczut dramatic i constituie în prezent circa 5 la sut din anvergura sa anterioar. Aceasta este rezultatul unei combinaii de factori: (i) echipamentul învechit ­ în particular, staiunile de pompare; (ii) deteriorarea utilajului, întreinerea cruia n-a fost asigurat i/sau care a fost prdat ­ potrivit FAO, 95 la sut din pompe sunt în prezent defectate; (iii) costul în cretere al energiei consumate de pompe, în prezent inaccesibil pentru productorii agricoli privai; (iv) colapsul general al sectorului agrar pe parcursul anilor 1990; (v) procesul de restructurare a gospodriilor agricole, aa cum vechiul sistem nu este adaptat la noua dimensiune a fâiilor. 33. Ca rezultat al pierderii irigaiei, de rând cu ali factori, s-au deteriorat performanele 5N. Lalykin i G. Syrodoev, ,,Unele abordri fa de evaluarea impactului schimbrilor climaterice asupra resurselor acvatice," R. Korobov, ed. 2004, Clima Moldovei în secolul XX: prognoza schimbrilor, impactului, rspunsurilor, pp. 194-205. 12 recoltelor. Au fost depuse dou tentative de reabilitare a prilor majore ale reelei de irigare: (i) În anul 1996, Programul Naional de Irigare (PNI) a efectuat screening-ul suprafeelor acoperite existente la capitolul viabilitate financiar, eventual recomandând 82.695 hectare pentru reabilitare. Reabilitarea a fost estimat s coste în total de 53,5 milioane dolari SUA, la un cost mediu de 645 dolari SUA la hectar; (ii) În anul 2001, un proiect de program pentru sectorul acvatic a sugerat reabilitarea unei suprafee teoretice de 126.500 hectare la un cost de 71,5 milioane dolari SUA, costul unitii fiind de 565 dolari SUA pentru hectar reabilitat. Niciunul din programele date n-a fost finanat, parial pe motiv de lips de resurse bugetare. În cazul celei de-a doua scheme, exist o siguran particular vis-ŕ-vis de viabilitatea economic a investiiei propuse, aa cum aceasta nu este corelat unor anumite sisteme de irigare. Eficiena economic a reabilitrii irigaiei urmeaz s fie evaluat în baza principiului individual pentru fiecare schem în parte, aa cum aceasta depinde de un ir de factori, inclusiv: (i) înlimea, la care urmeaz s fie pompat apa; (ii) trsturile recoltei, deoarece culturile cu valoare mare (struguri, legume, mere) ar justifica mai bine investiiile în reabilitarea irigrii decât în cazul grâului sau orzului; (iii) starea fizic a unitilor de irigare precedente; (iv) tehnica de irigare în cadrul gospodriei agricole ce urmeaz a fi aplicat. Aa cum prima evaluare este deja învechit cu aproximativ un deceniu, iar ce-e dea doua nu este corelat unui studiu detaliat a schemelor individuale, dimensiunea real a suprafeelor irigate economic viabile va rmâne necunoscut pân nu vor fi efectuate studii de fezabilitate în continuare. 34. Aparent, ultimii circa 2-3 ani au indicat semne de recuperare parial a sectorului de irigare. "Acvaproiect" a recepionat câteva solicitri din partea productorilor agricoli i a investitorilor privai pentru anumite studii de fezabilitate pentru suprafee variind de la zeci pân la sute de hectare ce urmeaz a fi irigate. Irigarea acestor suprafee a fost considerat tehnic i financiar raionale, iar unele sunt pe cale de a fi finanate din fonduri private i/sau împrumuturi bancare. Aceast dinamic trebuie s fie încurajat. 35. Pe durata aceleiai perioade, în parteneriat cu Acvaproiect, FAO a implementat un proiect pilot în valoare de 600.000 dolari SUA pentru testarea a trei sisteme de irigare prin stropitori (sprinkler) în opt sectoare a câte 20 hectare fiecare în scopul comparrii performanei tehnice i eficienei financiare i economice ale acestor trei tehnici. Raportul final al proiectului nu este înc finalizat, dar aparent rezultatele sunt foarte pozitive. (Într-adevr, iniiativa a fost replicat i extins pe regiuni cu suprafee mai mari în cadrul proiectelor finanate de UE i Japonia). Proiectul FAO ofer o surs de informaie excelent pentru estimarea costului reabilitrii irigaiei, precum i a eficienei economice. În cele opt sectoare selectate, au fost create Asociaii ale Consumatorilor de Ap (ACA), cu formarea productorilor agricoli i pilotarea tehnicilor realizate pe parcursul a dou sau trei sezoane de cultivare, timp suficient pentru instalarea unitilor, monitorizarea performanei acestora i a randamentului culturilor, precum i pentru evaluarea cheltuielilor de întreinere, i astfel, a obine un fundament raional pentru evaluarea economic a acestor tehnici. Tabelul din continuare reprezint rezumatul rezultatelor proiectului, coninute în proiectul de raport final. Tabelul 4. Tehnologiile de irigare moderne la scar mic în cadrul gospodriilor agricole: rezultatele pilot 13 Sectorul pilot Suprafaa / Costul Costul Sistemul de Rata numrul de construciei, construciei irigare economic a productori dolari SUA la hectar profitabilitii agricoli (dolari SUA) Cubolta (nord) 24 hectare / 13 16,431 685 Furtun 52 la sut productori agricoli extensibil erpeni (centru) 29 hectare / 30 17,638 608 Furtun 52 la sut productori agricoli extensibil Grebleti 24 hectare / 18 11,454 477 Transferabil 67 la sut (centru) productori agricoli manual Zârneti (sud) 27 hectare / 25 17,092 633 Furtun 52 la sut productori agricoli extensibil Talmaz (sud) 21 hectare / 28 17,162 817 Transferabil 67 la sut productori agricoli manual Olneti (sud) 23 hectare / 10 28,023 1,218 Pivot central n/d productori agricoli Total Proiect 148 hectare / 124 107,800 728 60 la sut productori agricoli Sursa: FAO 36. În tabelul de mai sus, costurile corespund cheltuielilor actuale de achiziie i instalare, iar beneficiile sunt calculate prin compararea dintre cele trei sezoane de recoltare în care s-a beneficiat de investiii pentru irigare (roadele, caracteristicile cultivrii) vis-ŕ-vis de anii precedeni din afara proiectului. Costul la hectar constituie în medie 728 dolari SUA, puin peste valorile estimative efectuate pentru programele naionale. Eficiena economic este foarte înalt; ratele economice ale profitabilitii sunt de 52 la sut pentru sistemul de irigare cu furtun extensibil i de 67 la sut pentru sistemul de irigare transferabil manual. Totui, aceast eficien ar fi fost mai mic în cazul în care ar fi fost necesare lucrri majore de reabilitare în afara gospodriilor agricole, i care de fapt n-au fost necesare în aceste regiuni pilot. De aceea, se impune necesitatea unor studii de fezabilitate individuale, de la caz la caz. Mai mult ca atât, viabilitatea economic este foarte sensibil la randamentele mai joase ale recoltelor decât cele observate în aceste regiuni pilot. O diminuare cu 20 la sut a recoltelor de culturi ar afecta substanial performana i REP ar fi sczut pân la 23 la sut i 27 la sut respectiv (media pentru proiect constituia în jur de 25 la sut). Aceasta înseamn c ar fi necesare unele activiti suplimentare irigrii, cum ar fi, de exemplu serviciile de consult tehnic i accesul la credite i pieele de desfacere a produciei agricole pentru a se realiza acel nivel potenial de beneficii i la profitarea din plin de noile uniti de irigare. 37. În concluzie, pe durata perioadei interimare, atunci când finanarea programelor de anvergur mare care cuprindeau pri mari ale rii ar putea s nu fie fezabile, s-ar putea s fie util de satisfcut (tehnic i financiar) solicitrile venite din partea productorilor agricoli care intenioneaz s reabiliteze instalaiile sale de irigare, dar au nevoie de sprijin extern. Sunt recomandate investiii publice în sprijinirea acestor studii de fezabilitate i ajutarea productorilor agricoli mici s-i uneasc eforturile i s obin acces la aceste, precum i la alte, fonduri de credit. O prioritate relativ mare este irigarea în regiunile predispuse secetelor, unde sunt cultivate culturi cu valoare mare i care ar putea rsplti investiiile necesare pentru reabilitarea sistemelor delapidate i pentru îmbuntirea eficienei utilizrii energiei i apei. Asociaiilor Consumatorilor de Ap (ACA) li s-ar putea foarte util permite s se dezvolte în instituii durabile, cu capacitate adecvat în guvernare i gestiune financiar, planificarea i executarea responsabilitile de 14 întreinere i introducerea tehnologiilor potrivite de irigare în cadrul gospodriilor agricole. 38. Regiunile cele mai expuse riscului de secet din Moldova din regiunile de sud i sud- centru nu sunt i în anamneza recent ­ nici n-au fost ­ irigate. Aceasta evideniaz importana msurilor agrotehnice care pot fi adaptate regiunilor alimentate de ploi, sub îndrumarea monitorizrii i prognozrii secetelor. 39. Msurile agrotehnice. Trebuie s fie elaborate i diseminate msuri potrivite regiunilor neirigate susceptibile la secete. Acestea includ msurile agrotehnice care îmbuntesc retenia umiditii solului, aa cum ar fi aratul minim i meninerea pturii vegetale. Acestea includ, de asemenea, introducerea soiurilor de culturi rezistente la secet, optimizarea timpurilor de semnare i plantare (în conformitate cu prognozele agrometeorologice), plus eliminarea plantelor necultivate, fapt ce ar putea reduce evaporo-transpirarea cauzat de plante. Pentru a disemina aceste tehnologii, vor trebuie sprijinite serviciile de consiliere agricol, axându-se pe demonstrare, formare i consultare. Un proiect FAO în derulare fiind implementat pân în luna august 2007 include aceste msuri printre domeniile sale vizate. 40. Monitorizarea secetelor. Prognozarea secetelor este un aspect specializat al sarcinii de prognozare, ce implic deplasarea maselor de aer cu câteva zile sau sptmâni în avans, în mod ideal considerate de rând cu msurrile disponibile ale umiditii solului i temperaturii. În Moldova oficial nu sunt efectuate prognoze ale secetelor. Totui, SHS emite buletine Ministerului Agriculturii, care face referin la istoricul recent al cderilor de precipitaii i al temperaturilor i mediile vremii pe lung durat din Moldova. O iniiativ strâns corelat este lansarea de ctre SHS în anul 2006 a Centrului de Prognozri pe Termen Lung, care emite prognoze lunare i sezoniere pentru Moldova, în baza climei locale i a condiiilor fizico- geografice. Capacitatea SHS de prognozare a secetelor va spori considerabil prin asigurarea accesului la prognozele operaionale sezoniere i la distan medie de la Centrul European pentru Prognozarea Meteorologic la Distan Medie, sau de la Biroul Meteorologic din Regatul Unit i/sau Météo-France. SHS va beneficia, de asemenea, de datele de satelit pentru o alt viziune asupra umiditii solului i a debutului secetei, precum i de o reea fortificat de msurri ale umiditii solului în Moldova. Disponibilitatea prompt a datelor cu privire la temperatur i precipitaii din partea unei reele mai dense de staiuni ar fi, de asemenea, valoroase în acest scop; în prezent, unele posturi raporteaz doar lunar. VIITURI I INUNDAII Frecvena i impactul 41. În pofida uscciunii generale a Moldovei, aceasta este o ar cu riscuri considerabile de inundaie, în particular de-a lungul râuleelor interne mai mici ale Moldovei. Nivelul de prejudicii cauzate de inundaii nu este cunoscut, deoarece inundaiile locale nu sunt întotdeauna raportate, iar victimele individuale i pagubele private s-ar putea s nu fie înregistrate. Totui, prejudicii în valoare de 180 milioane de dolari SUA sunt atribuite la dou inundaii de la începutul anilor 1990: una ­ în bazinul râului Rut în aul 1991, iar cealalt ­ in Calmaui în luna august 1994. Inundaia din bazinul râului Rut a condiionat decesul a 21 de persoane, iar cea din Calmaui a ucis 29 pe durata a doar unei ore. Împreun, 67 de persoane i-au pierdut viaa în 15 inundaiile ce au avut loc de-a lungul râuleelor mici între anii 1985 i 2000. Merit atenie faptul c n-a fost înregistrat niciun deces pe durata acestei perioade provocat de inundaii cauzate de râurile mai mari Nistru i Prut i, similar, pagubele financiare cauzate de inundaii, prezentate în continuare, au fost înregistrate primordial pe motiv de inundaii pe cursurile interne ale apelor ulterior cderilor de ploi toreniale. Tabelul 5. Prejudiciile cauzate de inundaii în perioada anilor 1947-2000 în funcie de tipul de inundaie (în milioane de dolari SUA) Inundaii Inundaii Cderi de ploi de primvar estivale toreniale Total Nistru i Prut 19,96 33,24 0 53,2 Interne 0,01 0 232,19 232,2 Total 19,97 33,24 232,19 285,4 Sursa: Institutul Acvaproiect, anul 2000, Riscurile de inundaii în Moldova. 42. Inundaiile cauzate de râurile transfrontaliere din Moldova a constituit un pericol considerabil în trecut, cu prejudicii medii de circa 30 de milioane de dolari SUA anual. Dar râurile Prut i Nistru erau controlate într-atât de eficient de lucrrile de infrastructur întreprinse în anii 1960 i 1970, încât acestea n-au fost considerate ca fiind problematice în deceniile recente. Mai mult ca atât, prognozarea inundaiilor este intrinsec mai uoar pe râurile transfrontaliere, deoarece inundarea acestora este cauzat, de regul, de cderi de ploi toreniale i furtuni sau în evenimente de topire a zpezii mai sus de locul evenimentului în Moldova, în munii Carpai. Totui, inundarea râurilor mai mari este potenial catastrofale, în cazul în care ar eua infrastructura de control al inundaiilor. Harta cu indicarea amplasrii celor patru diguri principale, de rând cu impactul anvergurii vilor inundabile ale râurilor corespunztoare în cazul eurii digurilor, este inclus în Anexa C în calitate de Figura C2. 43. În cazul râuleelor mai mici, nivelul proteciei contra inundaiilor depinde într-o mare msur de starea tehnic a digurilor i zgazurilor, care în prezent au nevoie de reparaii substaniale: sigurana digurilor mici reprezint un motiv major de îngrijorare. Anexa C (Tabelul C1) prezint repartiia digurilor din Moldova în funcie de raioane, distribuite în funcie de stare i condiii. Unele diguri sunt cunoscute ca fiind într-o stare periculoas, dar cu excepia principalelor diguri, sunt efectuate foarte puine, dac sunt efectuate careva în genere, activiti de inspecie i întreinere a digurilor. 44. Pe cursurile de ape interne mai mici din Moldova, inundaiile sunt cauzate de cderile de ploi toreniale din cadrul Moldovei i ca rezultat al faptului c timpul de avertizare în avans este scurt. Cderile de ploi estivale sunt deosebit de imprevizibile i periculoase, iar zona central a Moldovei (Codru) este expus unui risc mai mare decât zona de nord. Exist relativ puine puncte de monitorizare, iar infrastructura de protecie contra inundaiilor a fost construit doar de-a lungul celor mai importante cursuri de ape. În linii generale, infrastructura deterioreaz, astfel crescând i riscul, în particular din cauza extinderii construciilor în regiunile expuse riscului; de exemplu, Hânceti, Basarabeasca, oldneti, Orhei i altele. Regiunile urbane din regiunile cu risc considerabil includ oraele cele mai mari ale Moldovei ­ Chiinu i Bli, precum i orelele Soroca, Orhei i multe altele. În Anexa C, prezentat ca Figura C1A, este elucidat harta care indic repartiia spaial a riscurilor de inundaie cauzate de factori naturali. 16 45. O alt problem aferent inundaiilor este construcia de anvergur i necontrolat a barajelor i lacurilor mici. Multe din lacurile zgzuite în deceniile recente astzi nu au proprietari, iar zgazurile deterioreaz. Multe sute de diguri de colectare sunt împrtiate pe tot întinsul regiunilor interne ale Moldovei. Datorit predispunerii acestor lucrri s eueze în timpul furtunilor i evenimentelor de inundaie majore, acestea mai degrab tind s sporeasc nivelul de risc de inundare în bazinele sale decât s le diminueze. Potenialele valuri de colaps, atunci când aceste diguri eueaz, reprezint un risc care urmeaz s fie abordat. 46. Datele din secolul douzeci indic o cretere general a cantitii de precipitaii anuale în Moldova. Creterea cantitii anuale totale de precipitaii în Moldova, observat în perioada anilor 1901-2000, indic o cretere a riscului de inundare. Atenuarea riscurilor de inundare 47. Exist trei varieti complementare de msuri de atenuare: (i) activiti de pregtire, inclusiv îmbuntirea prognozrii i a avertizrii precoce; (ii) intervenii de abordare a riscurilor create de numrul mare de diguri mici i medii, printre care unele nu sunt sigure; (iii) sisteme de control al inundaiilor, constând din infrastructuri fizice. Aceste componente trebuie s fie coordonate de o strategie general de reducere a riscurilor de inundare. 48. Sisteme de avertizare i prognozare a inundaiilor. Inundaiile cauzate de râurilor mari transfrontaliere din Moldova, în particular Nistru i Prut, sunt relativ uor de prognozat deoarece atare inundare îi are originea, de regul, din furtunile cu cderi de ploi toreniale sau evenimente de topire a zpezii în munii Carpai. Cu cooperarea serviciilor din Ucraina i România, SHS ar putea beneficia de avertizare cu câteva zile înainte despre valurile de inundare. 49. Inundaiile care cauzeaz prejudicii maximale sunt cele ce au loc din cauza râuleelor interne mici din Moldova, care sunt condiionate de furtunile din Moldova. Pentru început, aceste râulee nu sunt controlate de infrastructur; de fapt, predispunerea spre eec a digurilor i lacurilor amplasate de-a lungul râurilor mici în timpul furtunilor majore este de aa natur, c riscurile pericolelor de inundare pare s fie majorate de prezena acestora. Victimele inundaiilor din anii 1991 i 1994 în bazinele râurilor Rut i Calmaui au fost cauzate de colapsul digurilor de dimensiuni relativ mici. Prognozarea inundaiilor este îndeosebi de dificil, deoarece furtunile, care de regul reprezint cauza inundaiilor în bazinele secundare ale Moldovei, sunt locale i subite. Prognozarea ploilor toreniale asociate cu atare furtuni este o sarcin cu mult mai dificil decât prognozarea ploilor asociate cu particularitile regionale ale vremii, aa cum ar fi cele responsabile pentru inundaiile ce au loc în bazinele mai mari, cum ar fi cele ale râurilor Prut i Nistru. Prognozarea furtunilor mici se bazeaz pe tehnicile de "relatare în regim real" (prognoze de la 0 pân la 6 ore), implicând utilizarea datelor de radar, prognozele vânturilor prelevate din modelele numerice regionale de prezicere a vremii i alte capaciti suplimentare. Niciuna din organizaiile meteorologice din Moldova nu are acces la vreun sistem operaional de relatare în regim real; prognoza intensitii ploilor este disponibil doar în trei categorii vaste de gradare a ploilor (mare, medie sau mic) pentru trei regiuni ale Moldovei (nord, centru i sud). 50. Se recomand insistent ca riscurile de inundare s fie atenuate prin intermediul îmbuntirii capacitii de relatare în regim real, ulterior discutat în continuare în cadrul 17 compartimentului dedicat vremii severe. 51. În practic nu este utilizat niciun software hidrologic. Ar fi foarte util de recalibrat hidrologia Moldovei din punct de vedere al regiunilor celor mai predispuse la inundaii, i din rândul acestora, s determine în care din ele inundaiile ar putea fi prognozate i prezise. Reeaua de monitorizare urmeaz s fie extins în zonele de drenaj ale râurilor, cu îmbuntirea modelri. În regiunile predispuse la inundaii, acolo unde prognozarea i avertizarea precoce nu sunt fezabile, SHS i DSSE ar putea plasa avertizri generale despre zonele de pericol. În toate regiunile, acetia ar putea efectua consultaii publice pentru informarea populaiei despre pericolele poteniale în aceste regiuni i vis-ŕ-vis de modalitile în care acetia ar putea contribui la atenuarea lor, fie individual, fie prin aciuni colective. 52. Mai mult ca atât, a fost elaborat câte un sistem automatizat de avertizare pentru fiecare din cele trei diguri principale ale rii (Costeti-Stânca de pe râul Prut, Dubsari pe râul Nistru i Vatra pe râul Bâc), i dei n-a fost înc realizat o planificare similar pentru cel de-al patrulea dig (Dniestrovsk, mai superior pe râul Nistru în Ucraina), aceasta n-a fost considerat drept sarcin de o importan egal. Sistemele automatizare de avertizare vor fi declanate nu de evenimentul de inundare, dar de un eveniment de euare a digurilor. Pagubele provocate de un atare eveniment ar fi catastrofale pentru comunitile localizate de-a lungul mersului râurilor, mai jos de zgazuri de-a lungul curentului, iar sistemele de avertizare potenial ar oferi beneficii de atenuare a riscurilor majore. Costul total al implementrii proiectului, ce corespunde stabilirii unor sisteme automatizate de avertizare pentru cele patru diguri, a fost estimat în valoare de circa 3 milioane de dolari SUA. 53. Aceast activitate va include, de asemenea, o zonificare minuioas a vilor inundabile. Studiul i evaluarea prevederilor, cerinelor i strii zonificrii vilor inundabile, s-ar putea solda cu identificarea, cuantificarea, stabilirea prioritilor i executarea msurilor adecvate de ameliorare. Aceast activitate va (i) analiza prevederile i cerinele pentru zonificarea vilor inundabile, (ii) identifica principale realizri existente i prognozate cu privire la vile inundabile rurale i urbane, care nu numai c prezint o vulnerabilitate mare la inundaii, dar sunt expuse i unui risc ridicat de prejudicii i pierderi cauzate de inundaii, dar care totodat acioneaz, prin interferen cu i constricia fluxurilor inundaiilor, în direcia agravrii impactului inundaiilor în alte pri, i (iii) defini aciunile corespunztoare de redresare ce urmeaz a fi incluse în programul general. 54. Abordarea siguranei digurilor mici. Prioritatea primordial este inspectarea a circa 3.500 de lacuri i rezervoare mici, care au fost construite pentru irigare, controlul inundaiilor i pescuit (cu o capacitate total de 1,8 km3). Digurile n-au fost construite în conformitate cu standardele existente i nu exist în prezent o claritate vis-ŕ-vis de proprietatea asupra i responsabilitatea pentru operaiuni i întreinerea acestor structuri. Drept consecin, multe din diguri sunt vulnerabile la colaps în timpul inundaiilor. Acest pericol este augmentat în continuare de unele cumpene ca rezultat al lacurilor fiind planificate în cascade, cu potenial de cretere considerabil a gradului de inundare în cazul eurii a mai mult de un singur dig în aceleai cumpene. Este necesar elaborarea i implementarea unui plan de aciuni pentru îmbuntirea i creterea siguranei digurilor, cu accent pe eecul potenial al digurilor i rezervoarelor mici dup cderi de ploi toreniale i evenimente pronunate de scurgeri. Stabilizarea i întreinerea digurilor i rezervoarelor mici ar putea, suplimentar, contribui la atenuarea secetelor i la potenialul de valoare adugat prin intermediul operaiunilor de irigare 18 de scar mic. Includerea unei analize a siguranei i a fortificrii necesitilor, precum i punerea la dispoziie a unor sisteme de avertizare precoce, pentru principalele diguri i zgazuri fluviale ar fi, de asemenea, valoroase. Costul studiului ar fi în jur de 1 milion de dolari SUA. 55. Sistemele de control al inundaiilor. În luna octombrie 2000 Guvernul a aprobat oficial un program naional pentru protecia contra inundaiilor. Acesta reprezint un program pe 26 de ani (anii 2000-2025) desfurat în cinci trane a câte 5 ani, cu un cost total de circa 80 milioane de dolari SUA. Aceast investiie va proteja aproximativ 650 de aezri, 32.000 locuine sau edificii, 190 de sisteme de aprovizionare cu ap, 165 de sisteme de gestiune a apelor reziduale, o suprafa total de 72.600 hectare i o populaie de 100.000. Costul la hectar va constitui circa 1.100 de dolari SUA. O opiune alternativ, care cost cu 25 la sut mai puin, ar oferi protecie de baz contra inundaiilor cu probabiliti de exceden anuale peste 1 la sut. Costul la hectar va constitui atunci 850 de dolari SUA. Datorit lipsei finanrii, a fost înregistrat un progres minim la capitolul implementarea acestui program. 56. Analiza economic a celor dou opiuni a presupus urmtoarele: (i) repartiia cheltuielilor de investiie pe o perioad de 26 ani; (ii) cheltuielile de întreinere a noii infrastructuri la valoarea de 2 la sut pe an din costul investiional cumulativ; (iii) beneficiile vor spori cu 1/26 din pagubele anuale medii curente cauzate de inundaii; i (iv) rata economic a profitabilitii (REP) este calculat pe o perioad de 50 ani. În cazul Opiunii B, s-a inut cont doar de 75 la sut din cheltuielile investiionale i beneficiile au fost reduse pentru a ine cont de nivelul mai mic de protecie. REP estimative au fost relativ sczute în valoare de 3,2 la sut i 5,2 la sut respectiv (dar nu incorporeaz cele asociate cu prevenirea posibil a pierderilor de viei omeneti). inând cont de lipsa sever de finanare public, investiiile sugerate în cadrul acestui program naional urmeaz s fie ealonate i stabilite prioritatea lor în baza nivelului de risc i a pagubelor poteniale. Realizarea unui nivel satisfctor de protecie contra inundaiilor pare s invoce un buget estimat în valoare de 850 dolari SUA la hectar. VREME ADVERS Frecvena i impactul 57. Fenomene de vreme advers de diverse tipuri afecteaz Moldova, dar cota cea mai mare a prejudiciilor o deine evenimentele de convecie din lunile mai pân august, precum i de îngheurile din luna mai. Furtunile din lunile mai-august din Moldova sunt ca esen foarte localizate i foarte subite. Aceste evenimente includ ploi toreniale (ce servesc deseori drept cauz a viiturilor pe râurile mici, fapt menionat anterior), grindina i vânturile puternice, uneori în combinaie. Chiar i în absena inundaiilor cauzate de râuri, în majoritatea anilor, ploile toreniale estivale din Moldova impun un cost mai mare sub form de prejudicii economice decât orice alt fenomen meteorologic, cu excepia eroziunilor, deoarece acestea spal drumurile, deterioreaz reeaua de distribuie a energiei electrice, înfund fântânile i cauzeaz alte prejudicii infrastructurale. În ceea ce privete grindina, Moldova este deosebit de afectat din cauza zonei sale climaterice, fiind situat între Marea Neagr i dou lanuri muntoase, are o tendin relativ s genereze condiii de grindin. Grindina tinde s cauzeze prejudicii severe, dar extrem de localizate. Datele DSSE raporteaz prejudicii totale directe cauzate de grindin în valoare de circa 5,9 dolari SUA în perioada anilor 1998 ­ 2005, dar aceast valoare este subestimat, aa cum datele DSSE sunt limitate doar la fenomenele mari i ca atare tind s 19 exclud prejudiciile cauzate de grindina tipic, care sunt de regul localizate. 58. Prejudiciile cauzate de îngheuri culturilor au loc preponderent în timpul primverii i toamnei. Un înghe timpuriu în toamna anului 2002, combinat cu o secet ulterioar, este învinuit în mare parte pentru eecul de amploare în roada grâului de iarn din perioada anilor 2002/2003. Atenuarea riscurilor de vreme advers 59. Prognozare. Experiena indic faptul c prognozele vremii permit atenuarea prejudiciilor cauzate de vreme. De exemplu, managerii resurselor acvatice sunt în stare s dreneze lacurile i rezervoarele în pregtirea pentru viituri anticipate, sau s le alimenteze în anticiparea unor condiii de uscciune; managerii de curent electric i ageniile de transport ar putea pune la dispoziie echipe i materiale în anticiparea prejudicierii infrastructurii i a necesitilor posibile de reparaii; productorii agricoli ar putea mai bine atenua pagubele cauzate de îngheuri dac acetia ar fi anunai când s întreprind msuri speciale pentru protecia culturilor i a rsadului expuse; i aa mai departe. În Moldova, câteva investiii axate, relativ mici, ar putea foarte util crete exactitatea i scdea timpul de laten al prognozelor pentru atenuarea riscurilor. 60. Ploile toreniale. Majoritatea cunotinelor noastre din prezent despre structura furtunilor au fost deduse din studiile cu radarul. Serviciul Hidrometeorologic de Stat deine acces la datele de radar MoldATSA, prin intermediul unui acord informal încheiat în anul 2004. Totui, modemul, computerul i software SHS ­ toate necesit modernizare pentru vizualizarea corect a intensitilor cderilor de precipitaii. Pe 26 august 1994 MoldATSA a observat un fenomen de cdere de ploi toreniale cu peste 340mm înregistrate în mai puin de 24 ore. MoldATSA a contactat DSSE i Ministerul Agriculturii, dar aceste entiti nu tiau cât de exacte erau datele radarului. Regiunile afectate au fost Leueni i Calmaui, în apropiere de hotarul cu România, unde au avut loc inundaii serioase, la fel ca i un val de noroi ulterior colapsului unui dig: 47 de persoane au decedat, 5.000 locuine au fost distruse i prejudiciile economice au fost estimate la 1.000 milioane de MDL. 61. SHS deine acces, de asemenea, la reeaua de radare Doppler, aflate în gestiunea Serviciului Naional Meteorologic din România INMH. Sunt recepionate imagini ale norilor, dei cel mai adiacent radar din Iai, aflat chiar la hotar cu România, nu a mai funcionat din noiembrie 2005. 62. Serviciul Hidrometeorologic de Stat deine i el acces la datele sinoptice regionale i internaionale prin intermediul legturii de telecomunicaii regionale OMM cu Moscova, prin canalul de satelit al Météo-France, precum i direct prin intermediul serviciilor meteorologice naionale adiacente din România i Ucraina. Prognozarea este în mare parte efectuat în baza combinrii tehnicilor empirice (fcând uz de calcule manuale) i a produselor numerice de predicie a vremii de la centrele din Europa, inclusiv Germania, Regatul Unit, România, la fel ca i de la Centrul European pentru Prognozele Meteorologice la Distan Medie. 63. Reieind din datele disponibile, SHS este în stare s prognozeze ploile toreniale care sunt asociate particularitilor regionale ale vremii, cu un grad de succes relativ mare, dar inevitabil consider prognozarea ploilor toreniale asociate cu furtunile estivale o sarcin cu mult mai dificil. 20 64. Între lunile aprilie i septembrie în fiecare an, Serviciul anti-grindin are în gestiune ase radare MRL5 pentru identificarea regiunilor ce genereaz grindin în cadrul furtunilor. Structurile detaliate ale norilor pot fi monitorizate de aceste radare, care au o raz de aciune de pân la 300 km. Serviciul anti-grindin sugereaz modernizarea reelei sale pentru a include alte ase radare. 65. inând cont de necesitatea de monitorizare rapid a unei furtuni în evoluie cu o frecven înalt spaial i temporar, Moldova nu dispune de un sistem adecvat sau unificat de monitorizare. Mai rmân multe a fi fcute din punct de vedere al asigurrii unui sistem naional adecvat de monitorizare a furtunilor i a ploilor toreniale, cu platformele de procesare i software asociate i utilizarea mai bun a efectivului cu cunotine existente. Utilizarea unor aranjamente naionale, utilizând o staiune de lucru pentru prognoze cuplat la un sistem de relatare a vremii în regim real va facilita combinarea datelor de pe radare i de la satelit vis-ŕ-vis de poziionarea i extinderea furtunilor, cu posibilitatea efecturii prognozelor la distan mic. Nu numai c aceasta va sprijini prognozarea furtunilor, elaborarea unor atare aranjamente naionale va îmbunti, probabil, de asemenea, i rezultatele Serviciului Anti-grindin. 66. Cooperarea regional ar putea fi i ea actualizat. În timp ce cooperarea bilateral cu serviciul hidrometeorologic din România este excelent, exist oportuniti suplimentare pentru îmbuntirea capacitii de transmitere a datelor, utilizarea produselor meteorologice de radare i depistare a fulgerelor, utilizarea produselor numerice de predicie a vremii, plus i utilizarea centrului meteorologic regional de formare de la Bucureti. 67. O reea meteorologic regional de radare nu numai c se va dovedi s fie de asisten major în monitorizarea i punerea la dispoziie a prognozelor pentru distan mic pentru fenomenele meteorologice adverse, asociate cu o activitate de convecie pronunat (aa cum ar fi ploile toreniale, inundaiile, grindina i vântul puternic), dar care ar putea fi implementate fr careva cheltuieli eseniale. Ucraina, Bielorusia, Federaia Rus i Moldova dein deja un numr de radare MRL5 în funciune. Cadrele serviciului hidrometeorologic naional din Federaia Rus, RossHidromet, c o modernizare general a radarelor meteorologice în aceste ri ar fi foarte valoroas pentru contribuirea la monitorizarea cantitativ i în regim real a precipitaiilor din regiune. 68. Vânturi puternice. Reeaua Moldovei de staiuni pentru monitorizare meteorologic transmite cartierului general al SHS la Chiinu date cu privire la viteza vântului odat la fiecare trei ore (cu excepia cazurilor când a fost emis întiinarea despre o urgen, caz în care datele sunt transmise imediat). În actualul sistem, datele sunt remise prin intermediul reelei OMM la Moscova, unde informaia este procesat într-o hart sinoptic, care include datele de la alte centre regionale din regiunea Mrii Negre. Harta sinoptic de la Moscova este recepionat de Chiinu la 30 de minute dup expedierea datelor, fapt ce ar putea cauza un neajuns în cazul unor vânturi puternice pe durata unei perioade de activitate pronunat de convenie. S-ar putea de fcut mai multe, prin intermediul achiziiei unor staiuni meteoroogice automatizate, a unui modem modernizat i a unei platforme de procesare i software locale pentru vizualizarea hrilor sinoptice ale vitezei vânturilor i a altor parametri meteorologici din regiunea Mrii Negre. 69. Grindina. În scopul identificrii poriunilor generatoare de grindin din cadrul furtunilor, Serviciul Anti-grindin face uz de ase radare MRL5 proprii, de rând cu datele regionale, 21 inclusiv datele recepionate de la aerostatul meteorologic de la staiunile de la Odessa i Bucureti, precum i de imaginile de la satelit a norilor de furtun. Serviciul suplimenteaz cunotinele sale despre caracteristicile ciclului de via a furtunilor pentru a determina cronologia i localizarea regiunilor generatoare de grindin, pe care acesta ulterior se axeaz pentru preveniia cu rachete, care livreaz iodura de argint pentru prevenirea formrii grindinii prin prelucrarea norilor. În anul 2006, în efectivul Serviciului Specializat pentru Influen Activ asupra Proceselor Hidrometeorologice (SSIAPH)6 se numrau 860 de persoane, care este de zece ori peste cel central de la Ministerul Agriculturii i care a acumulat cheltuieli în sum de 23,61 milioane MDL (1,82 milioane dolari SUA), absorbind 9,4 la sut din cheltuielile publice ale Moldovei destinate serviciilor agrare. Acestea au fost valorificate în anul 2006 pentru achitarea salariilor i lansarea a 1.656 de rachete în 28 de zile, atunci când a fost identificat un risc ridicat de grindin. SSIAPH deine al doilea buget ca mrime din toate entitile implicate în atenuarea riscurilor dup fondul special pentru ameliorare (30 de milioane MDL) i depete pe cel al Asociaiei de Stat pentru Protecia Solului (21 de milioane MDL) i al DSSE (19 milioane MDL). În timp ce SSIAPH raporteaz c acesta în prezent acoper circa o-tremie din ar (702.000 hectare), acesta ar dori s-i lrgeasc acoperirea pentru a include întreaga ar, circa 2 milioane hectare, ctre anul 2010, cu creterea bugetului estimat la 50,87 milioane MDL (3,91 milioane dolari SUA), care atunci ar constitui cel mai mare buget destinat atenurii riscurilor i ar corespunde unui cost de 2.0 dolari SUA la hectar acoperit. Tabelul 6. Bugetul Serviciului pentru Influen Activ asupra Proceselor Hidrometeorologice 2006* 2007 2008 2009 2010 Suprafaa acoperit (1.000 hectare) 702,3 1000,0 1356,6 1633,4 1958,0 Budget (în milioane MDL) 23,61 26,0 35,52 42,49 50,87 Budget (în milioane dolari SUA) 1,82 2,00 2,73 3,27 3,91 Costul unui hectar acoperit 2,60 2,00 2,00 2,00 2,00 * = cheltuieli actuale 70. Acest cost pe unitate în valoare de 2,0 dolari SUA pentru un hectar este, probabil, o subestimare a costurilor veridice, aa cum acesta preponderent reprezint întreinerea unui sistem existent, adic acesta nu include deprecierea activelor (cheltuieli ireversibile), cum ar fi radarele, care sunt costisitoare. Pentru comparare, costul unor atare sisteme similare este estimat în jur de 3-5 dolari SUA pentru un hectar în Rusia i pân la 12 dolari SUA pentru un hectar în România, unde a fost instalat un nou sistem, iar deprecierea costurilor înalte iniiale este inclus în calcule. 71. Dei cheltuielile aferente extinderii i întreinerii unui sistem de rachete anti-grindin sunt relativ clare, beneficiile din contra ­ nu prea sunt. Tehnologia a fost dintotdeauna controversat ­ un raport al Academiei Naional de tiine din SUA a conchis c, "nu exist dovezi credibile din punct de vedere tiinific cum c grindina poate fi reprimat". Lipsa cunotinelor i dificultatea observrii detaliilor unei mari furtuni cu grindin face vizarea observrilor dificil, la fel ca i planificarea experimentelor care ar putea detecta modificrile induse. Programul Grupului de lucru al Organizaiei Meteorologice Mondiale cu privire la Fizica i Chimia Norilor i Studiile în domeniul Modificrii Vremii, în declaraia sa recent cu privire la modificarea vremii, menioneaz de asemenea referitor la suprimarea grindinii cum c evaluarea rezultatelor s-a dovedit a fi dificil. Pentru acele ri, care în prezent au programe de modificare a vremii în 6Anterior lunii octombrie 2005, era cunoscut sub numele de serviciu anti-grindin. 22 derulare, studiul NAS recomand ca, "rezoluia vis-ŕ-vis de implementarea sau continuarea unui program operaional reprezint un fapt ce ine de gestiunea riscurilor cost-beneficiu." Cu prere de ru, în Moldova, ca i oriunde în alte ri, exist un deficit de valori estimative veridice cu privire la beneficiile economice ale programului de rachete anti-grindin. Astfel, n-a fost posibil de efectuat o analiz cost-beneficiu convingtoare. 72. În pofida acestui fapt, a fost întreprins o tentativ de analiz cost/beneficiu în baza datelor furnizate de SSIAPH i care se bazeaz pe compararea prejudiciilor estimative cauzate de grindin înregistrate pe parcursul urmtorilor cinci ani: · 1997, 1998 i 1999, atunci când Serviciul Anti-grindin era totalmente funcional i se raporta s fi acoperind o suprafa de circa 2,1 milioane de hectare. La acel timp, nivelurile de prejudicii cauzate de grindin în Moldova erau, potrivit relatrilor, la un nivel relativ jos, estimate în valoare de 40,7 milioane MDL pe durata a trei ani. Prin aplicarea ratelor de schimb valutar valabile la acel moment, aceasta ar corespunde unor prejudicii anuale de circa 2,52 milioane dolari SUA; · 2000 i 2001, atunci când ca rezultat al crizei bugetare, sistemul anti-grindin nu mai funciona. Prejudiciile aferente grindinii acelei perioade s-au ridicat la 408,9 milioane MDL, sum ce corespundea unor prejudicii anuale în valoare de 13,64 milioane dolari SUA. 73. În baza acestor observri, beneficiile anuale pentru serviciu s-ar fi ridicat pân la 11,12 milioane dolari SUA, sum ce este de 2,8 ori mai mare decât costul anual al serviciului (3,91 milioane dolari SUA) preconizat pân în anul 2010, dac acesta ar fi cuprins întreaga ar. O atare analiz ar justifica serviciul. Totui, sursele de date nu au putut fi etalate de ctre autorii acestui raport i s-ar cere verificri i analize ulterioare pentru justificarea investiiei. În mod semnificativ, aceste estimri nu sunt consecvente cu prejudiciile cauzate de grindin, raportate de DSSE: 16,4 milioane dolari SUA în anul 1998, 0,3 milioane dolari SUA în anul 1999, 8,57 milioane dolari SUA în anul 2000 i 6,87 milioane dolari SUA în anul 2001. Utilizând aceste cifre, Serviciul Anti-grindin s-ar prea s nu exercite niciun impact. Mai mult decât atât, raportarea de ctre DSSE a prejudiciilor este sistematic limitat la evenimentele de anvergur mare, în timp ce majoritatea prejudiciilor cauzate de grindin este din cauza fenomenelor localizate. De asemenea, din moment ce datele sunt disponibile doar pentru cinci ani, eantionul este mult prea mic pentru a trage careva concluzii statistic semnificative. 74. De aceea, la acel moment n-a fost posibil de efectuat o evaluare cost-beneficiu riguroas a programului de rachete anti-grindin. Între timp, dup este indicat i în acest raport, exist un ir de alte msuri de atenuare a riscurilor, care promit o rat a profitabilitii suficient de mare în baza unor evaluri mai convingtoare a eficacitii acestora. Pentru sectorul agrar, exist numeroase alte necesiti investiionale cu prioritate mare pentru prestarea serviciilor clasei noi de productori agricoli de familie independeni, inclusiv îmbuntirea cercetrilor tiinifice i a extinderii, care au demonstrat rate mai mari ale profitabilitii. Într-un context precum cel al Moldovei, unde resursele sunt extrem de limitate, iar cererea este destul de mare, o activitate finanat public ar trebui justificat printr-o analiz cost-beneficiu riguroas. inând cont de volumul de cunotine curent despre eficacitatea sistemului de rachete anti-grindin, se recomand ca Moldova s se abin de la investiii suplimentare în extinderea acestui sistem. 23 75. Studiul NAS recomand mai multe studii tiinifice în materie de eficacitate a abordrilor de modificare a vremii. Aa cum tehnologia în cauz este înc în mare msur experimental, aceast recomandare este raional. Dar decât s-i cheltuiasc propriile sale resurse, Moldova ar avea mai multe de câtigat dac ar lsa finanarea acestor studii pe umerii rilor mai bogate. Între timp, utilitatea infrastructurii existente valorificat de Serviciul Anti-grindin ar putea fi sporit prin aplicarea acesteia la strategia mai vast de reducere a riscurilor meteorologice prin a pune reeaua sa de radare la dispoziia SHS. Aceasta ar rezulta în beneficii mutuale: în timp ce Serviciul Anti-grindin deine o parte din cel mai bun utilaj de monitorizare a grindinii i cele mai bine formate cadre adecvate din Moldova, ar fi fost mult mai eficient dac monitorizarea ar fi fost unificat i modernizat prin utilizarea unei sisteme naionale de monitorizare cu radare, de rând cu accesul la imaginile de satelit cu scanare rapid i utilizarea produselor EUMetsat care analizeaz furtunile cu evoluie rapid. 76. Îngheurile. Prognozarea îngheurilor reprezint un aspect specializat al prognozrii temperaturii minime, implicând prognoza ratei cu care aerul rece se va deplasa, la fel ca i modificrile de temperatur ce rezult din micarea peste pmânt mai înclzit sau mai rcit, sau deasupra suprafeelor versanilor. În absena vânturilor, prevalena îngheurilor este influenat de temperatura punctului de rou. Vgunile din vi sunt predispuse la îngheuri într-o msur mai mare. De aceea, o cerin principal pentru prognozarea îngheurilor este cartografierea digital cu rezoluie înalt, la fel ca i o înelegere a factorilor ce influeneaz micro-climele din regiunile sensibile la îngheuri. Acoperirea cu atare cartografiere în Moldova nu este adecvat în prezent pentru a permite prognozarea îngheurilor. 77. Tehnici agricole îmbuntite. Utilitatea avertizrilor emise de Serviciul Hidrometeorologic va fi cu mult mai mare dac acestea ar fi fost suplimentate de ghidarea DSSE sau MAIA cu privire la paii de atenuare a riscurilor de fenomene adverse ce urmeaz a fi întreprini în lumina evenimentelor prognozate. De exemplu, tehnicile pentru reducerea riscului de prejudicii cauzate de grindin în culturile cu valoare mare, cum ar fi strugurii, includ utilizarea plaselor ce acoper culturile i plantele pentru protecia lor fizic. Eficiena este estimat la peste 90 la sut. Urmeaz s fie fortificate extinderea agricol i capacitatea de avertizare în situaii de urgen pentru identificarea i diseminarea msurilor de atenuare a riscurilor adaptate regiunilor vulnerabile la îngheuri, grindin i furtuni, reieind din timpul de laten pe care îl poate asigura Serviciul Hidrometeorologic. ALUNECRILE DE TEREN Frecvena i impactul 78. Alunecrile de teren au loc cel mai frecvent în timpul lunilor de iarn i primvar ca rezultat al creterii ratelor de precipitaii, topire a zpezilor i saturare a solului. Frecvena alunecrilor de teren depinde de condiiile geologice, versani i umiditatea solului. Alunecrile de teren pot fi declanate de cutremure, în particular de-a lungul frontierei cu România, precum i de perturbrile solului care conduc la compactare, surpare i creterea nivelului de ape subterane. Ultimul fenomen tinde s se manifeste în locurile de construcii a edificiilor i a drumurilor, în cazul agriculturii intensive, despduririi i acolo, unde digurile au scurgeri. 24 79. Alunecrile de teren pot lua forma unor alunecri superficiale (1-2 metri), unde poate fi utilizat reîmpdurirea în calitate de instrument eficace de remediere, sau alunecri profunde (pân la 25 metri), unde msurile hidrotehnice i inginereti s-ar putea s fie mai potrivite. Alunecrile de teren din Moldova nu se manifest sub form de viituri cu noroi i se deplaseaz la viteze ce nu depesc 2-3 metri/zi. Dimensiunea acestora poate varia oriunde în limitele 50 m2 ­ 10 km2. Pericolul pe care acestea îl prezint ine de deplasrile locale, care s-ar putea s prejudicieze edificiilor i altor bunuri materiale. Datele cu privire la repartiia i dinamica alunecrilor de teren sunt prezentate în Anexa D. Frecvena Repartiiei Alunecrilor de Teren pe Hrile Ecologice de Stat indic regiunile afectate cel mai sever: zona dintre Nisporeni, Clrai i Bli, partea de vest a raionului Rezina i zone la nord de Cahul (dealurile Thigeci). Alunecrile de teren afecteaz sever circa 30.000 hectare. Aceast suprafa de terenuri cel mai mult afectat se mrete cu circa 1.000 hectare/an. 80. Costurile economice datorate alunecrilor de teren sunt dificil de evaluat, dar sunt destul de limitate. Exist estimativ de la 15.000 pân la 16.000 de localiti în ar care sunt expuse alunecrilor lente de teren, adic solul de suprafa în continuu alunec pe pante pe parcursul anilor. Fiind lent, procesul nu expune pericolului vieile omeneti. Sunt afectate preponderent terenurile silvice sau punile: estimrile variaz de la 30.000 hectare (potrivit Institutului de Geologie i Seismologie al Academiei de tiine) pân la 83.000 hectare, potrivit Ageniei Geologice (AGeoM)7. Între anii 1970 i 2004 s-a înregistrat o cretere continu a numrului de alunecri de teren (active), cu estimativ 1.000 hectare pe an. Partea central a rii este expus unui pericol deosebit de alunecri de teren, cu o densitate de 30-50 la 100 km2 în majoritatea regiunilor i peste 50 ­ în multe. 81. Prejudiciile sunt de dou feluri. a. Reducerea productivitii terenurilor propriu-zise. Potrivit discuiilor purtate cu AGeoM, acest cost direct este foarte limitat, aa cum terenurile de puni i silvice rmân productive, cu distrugerea a doar unor regiuni mici de fânee sau a unui numr limitat de copaci. Aceste costuri directe sunt neglijabile. b. Locuinele i edificiile prejudiciate direct de alunecrile de teren. Distrugerea actual din trecut sau prejudiciile cauzate edificiilor n-a fost uniform. În ultimii 10 ani (1996-2005) i potrivit DSSE, acestea au variat între 27.000 MDL (în anul 2002) i 44 milioane MDL (în anii 1998 i 1999). În medie, aceasta constituie 9,7 milioane MDL, echivalentul a circa 1,3 milioane de dolari SUA (dac e s inem cont de rata flotant a cursului valutar între MDL i dolarul SUA între anii 1996 i 2005). 82. Aceste evaluri ale impactului sunt efectuate de DSSE i se bazeaz pe datele colectate de autoritile locale i estimrile nivelurile intermediare i mai inferioare ale Departamentului i afiliaii acestuia. Aceste valori estimative sunt în mod recunoscut incomplete, aa cum acestea includ doar cazurile în care populaia s-a adresat la autoritile locale sau la ramura ministerului pentru asisten. În unele cazuri, victimele alunecrilor de teren urmeaz s spere la asisten i ca atare cazul dat i pagubele cauzate nu sunt înregistrate. Evaluarea impactului alunecrilor de 7edina misiunii, luna octombrie 2006. 25 teren, la fel ca i în alte pri ale lumii, include costurile directe (prejudiciul actual suportat de edificii i proprietate), la fel ca i costurile indirecte (perturbarea afacerilor, pierderi de venituri fiscale, diminuarea valorii proprietii, pierderea productivitii, etc.) Atenuarea riscurilor de alunecri de teren 83. Riscurile de alunecri de teren urmeaz s fie atenuate printr-o combinare de opiuni de monitorizare, gestiune a riscurilor i (unde acest lucru este fezabil) opiuni inginereti. Mai întâi, AGeoM va trebui s-i modernizeze capacitile sale de monitorizare. Accentul va fi plasat pe alunecrile de teren active care prezint un risc substanial, la fel ca i pe un sistem eficient de transfer al informaiei. Monitorizarea, avertizarea precoce i prognoza trebuie s fie efectuate în coordonare cu SHS i DSSE, aa cum exist o corelare strâns (ajungând pân la 90 la sut) între precipitaiile din toamn i iarn, nivelurile apelor subterane i suprafaa alunecrilor de teren active. 84. AGeoM trebuie s-i modernizeze reeaua sa de monitorizare în scopul realizrii rezultatelor scontate enumerate în tabelul de mai sus. Începând cu anul 1992 a fost substituit doar relativ puin utilaj, care i-a depit deja termenul su de exploatare. A sczut vertiginos numrul de maini de foraj. Laboratoarele nu mai pot asigura analizele chimice obligatorii. O list a echipamentului specificat de AgeoM pentru o modernizare de baz ar costa în total 328.000 dolari SUA. Principalele beneficii ar fi monitorizarea suprafeelor pentru a emite avertizri despre riscurile de alunecri de teren. 85. AGeoM are nevoie, de asemenea, de suport pentru elaborarea hrilor pericolelor de alunecri de teren, care vor permite autoritilor locale s reduc efectele alunecrilor de teren prin intermediul politicilor cu privire la zonificarea i utilizarea terenurilor i regulamentele de construcie. Aceasta va implica îmbuntirea monitorizrii i delimitrii suprafeelor susceptibile i a diverselor tipuri de riscuri de alunecri de teren în scopuri de planificare i zonificare, la fel ca i compilarea i evaluarea informaiei cu privire la impactul economic al fenomenelor adverse de alunecri de teren. AGeoM, autoritile locale, Departamentul Situaii de Urgen i industria de asigurri în proces de apariie ar trebuie s faciliteze aciunile de atenuare. Programele de educare i contientizare trebuie s încurajeze indivizii i comunitile din regiunile predispuse la alunecri de teren s se consulte cu departamentele de planificare i inginerie ale autoritilor locale. Forurile public-privat ar facilita stabilirea prioritilor regionale pentru studii, cartografiere, monitorizare, prognozare i atenuarea riscurilor de alunecri de teren. 86. Msurile de infrastructur pentru atenuarea alunecrilor de teren includ împdurirea sau acoperirea teritoriului cu alt gen de vegetaie, direcionarea apelor de la suprafa i drenarea apelor subterane de la alunecrile de teren, construcia structurilor de retenie sau a barajelor de separare la baza alunecrii de teren, instalarea pilonilor din beton în pantele predispuse la alunecri de teren, înlturarea maselor din vârful versanilor în scopul îmbuntirii stabilitii acestora, precum i mutarea structurilor de pe pantele instabile. Autoritile locale, AGeoM i Agenia pentru Dezvoltare Regional sunt abilitate cu elaborarea i implementarea msurilor de control al alunecrilor de teren. IPROCOM, o întreprindere de stat aflat la autofinanare, care este responsabil pentru planificarea i construcia infrastructurii rurale, particip la competiiile de licitaie, de rând cu alte agenii, anunate de autoritile locale (ulterior studiului geologic de AGeoM, finalizarea proiectului i aprobarea de ctre Agenia pentru Dezvoltare Regional i Ministerul Finanelor a alocaiilor bugetare federale ca 26 supliment la contribuiile autoritilor locale). 87. Costul acestor msuri este foarte mare. În regiunile rurale, costul mediu la hectar este estimat la 7.000 dolari SUA de ctre AGeoM. Acest fapt ar fcea investiiile neprofitabile, aa cum majoritatea acestor terenuri sunt acoperite cu vegetaie cu valoare economic sczut, cum ar fi fâneele sau copacii pdurilor. În multe cazuri împdurirea (la un cost de 400 dolari SUA ­ 1.000/hectare) poate fi realizat pentru prevenirea dezvoltrii ulterioare a alunecrilor pe terenurile agricole. În zonele urbane i în scopul proteciei edificiilor existente, potrivit studiilor de fezabilitate efectuate de IPROCOM, costul este mai mare. Dou exemple semnificative sunt Universitatea de Medicin care este expus pericolului de alunecri de teren i pentru care costul proteciei este estimat la 6,5 milioane MDL (0,5 milioane dolari SUA). Protecia prii de vest a Chiinului a fost estimat s fi solicitat investiii de ordinul a 12 - 15 milioane MDL (de la 1 pân la 1,2 milioane dolari SUA) pe an. Atare intervenii trebuie s fie realizate individual, de la caz la caz. CUTREMURE Frecvena i impactul 88. Un studiu a riscurilor percepute, efectuat în luna martie 2006, din cadrul acestui studiu, elucideaz motivul de îngrijorare în raioanele de sud ale Moldovei cu privire la riscul de cutremur (Tabelul 7). Tabelul 7. Riscul perceput al fenomenelor adverse principale selectate în Moldova ­ categorisire Secete Grindin Îngheuri Seism Inundaii Alunecri Suprafee de teren Eroziuni înnecate Moldova 1 2 3 4 5 6 7 8 Nord 2 1 3 5 5 7 4 8 Centru 1 2 4 6 5 3 7 8 Sud 2 4 3 1 5 6 8 7 89. Moldova este amplasat într-o regiune seismic a Munilor Carpai, care este cel mai tânr i seismic activ masiv din Europa. În fiecare au loc sute de ocuri, majoritatea dintre care nu pot fi reperate fr utilaj special. Tabelul ce urmeaz în continuare prezint seismele considerabile ce au avut loc în perioada anilor 1940-2003. Totui, doar trei din aceste cutremure au exercitat un impact considerabil ­ în anii 1940, 1986 i 1990. În mod similar, în secolul 19, au avut loc trei cutremure importante ­ în anii 1802, 1829 i 1839. Dup cum este evident, repartiia cronologic este foarte neuniform. Tabelul 8. Cutremure considerabile în Moldova, anii 1940-2003 Magnitudinea Data (scala fostei URSS) 20/10/1940 7 10/11/1940 9 07/09/1945 7-8 09/12/1945 7 04/03/1977 8 30/08/1986 8 27 30/05/1990 7-8 06/04/2001 5-6 03/05/2002 4-5 05/10/2003 4-5 Sursa: Biroul Naional de Statistic, anul 2005, Anuarul Statistic din Moldova 2005, p.15. 90. Un cutremur devastator, cu o magnitudine mai mare, mai bine documentat, a fost înregistrat la 30 august 1986. Exist diverse valori estimative a prejudiciilor ce au rezultat de pe urma acestui eveniment, care au fost considerabile în regiunile rurale, dar au capitalizat maximal în oraul capital Chiinu. Potrivit studiului comun efectuate de Crucea Roie ­ DSSE cu privire la atenuarea riscurilor, cutremurul a lezat 261 persoane, din care 45 au fost spitalizai i a lsat 1.200 de persoane fr acoperi. Prejudiciile au constituit 408 milioane ruble.8 91. Rata prevalent de schimb valutar anterior anului 1988 era 0,8 ruble / dolar SUA (dar chiar i aceasta era extrem de depreciat), însumând prejudicii actuale în valoare de 510 milioane dolari SUA. IGS specific prejudicii în valoare de 1.200 milioane dolari SUA, care includ 500- 600 milioane de dolari SUA sub form de pierderi directe (prejudicierea proprietii în limitele valorilor estimate de DSE), la fel ca i 667 milioane de dolari SUA sub form de compensare pentru familiile private de bunuri i prejudicii indirecte. Reieind din presupoziia c prejudiciile cauzate de seismul din anul 1986 sunt reprezentative pentru cele apte cele mai importante pe durata ultimilor 200 de ani, prejudiciile anuale medii sunt calculate a se fi ridicat la 40,8 milioane dolari SUA (inclusiv, pierderi directe i indirecte). Tabelul ce urmeaz în continuare prezint prejudiciile fizice cauzate de cutremurul din anul 1986. Tabelul 9. Prejudiciile cauzate de cutremurul din 30 august 1986 din Moldova Leziuni 261 Din care spitalizai au fost 45 Fr adpost 1.200 Cldiri deteriorate 7.015 Cldiri distruse 1.169 Prejudicii 510 milioane dolari SUA Compensaii familiilor private de bunuri 667 milioane dolari SUA Prejudicii minime i compensaii 1.167 milioane dolari SUA Surse: Institutul de Geologie i Seismologie al Academiei de tiine din Moldova; Societatea Crucea Roie Moldova i Departamentul Situaii Excepionale al Republicii Moldova, anul 2005, Determinarea vulnerabilitii raioanelor i a comunitilor din Republica Moldova la situaiile excepionale de genez natural i tehnologice, pp. 38-39. Atenuarea riscului de cutremur 92. Cutremurele nu pot fi evitate, dar vulnerabilitatea poate fi redus considerabil. În prezent, paii fundamentali întreprini în direcia atenurii riscurilor seismice vor fi îmbuntii prin cartografierea riscurilor, rezultând în reglementarea i planificarea adecvat a dezvoltrii, evaluri ale vulnerabilitii, fortificarea seismic retroactiv, precum i fortificarea parteneriatelor internaionale formulate pentru 8 Societatea Crucea Roie Moldova i Departamentul Situaii Excepionale al Republicii Moldova, anul 2005, Determinarea vulnerabilitii raioanelor i comunitilor din Republica Moldova la situaiile excepionale de genez natural i tehnologice, pp. 38-39. Rata de schimb valutar utilizat în aceast operaiune de convertire (posibil, rata oficial a URRS) este subiectul inflaiei. 28 adoptarea leciilor însuite în alte regiuni predispuse la cutremure. În Moldova au fost efectuate studii de zonificare micro-seismic pentru unele regiuni, cu identificarea unor zone cu risc ridicat. Un document recent elaborat de cadrele IGS9 indic faptul c rezultatele microzonrii au fost utilizate într-o analiz a scenariilor în baza SIG. Reieind din datele cutremurelor din anii 1940, 1977, 1986 i 1990, au fost elaborate scenarii care permit evaluarea riscului spaial, în baza fenomenelor adverse cunoscute i a vulnerabilitilor care sunt grupate în funcie de clase de stocuri de edificii. Un anumit "nivel de afectare" aferent fenomenului advers în cauz este ulterior atribuit unui ir de edificii afectate pentru fiecare clas de stocuri de edificii. Acesta poate fi corelat cu nivelul de victime anticipate (persoane lezate sau decedate). Urmeaz s fie fortificat capacitatea naional pentru a face uz de instrumentele de gestiune a riscurilor aferente cutremurelor, inclusiv identificarea riscurilor, evaluarea i manipulare scenariilor de cutremure, procesul de luare a deciziilor, formarea în materie de rspuns de urgen i pregtire, la fel ca i creterea contientizrii i a pregtirii cetenilor. 93. Institutul de Geologie i Seismologie al Academiei de tiine (IGS, anterior Institutul de Geologie i Geofizic, sau IGG) este responsabil pentru evaluarea fenomenelor adverse i a riscurilor, cât i pentru monitorizarea i avertizarea vis-ŕ-vis de cutremure în Moldova. Totui, harta existent a riscurilor seismice este învechit din punct de vedere a informaiei i exactitii, la fel ca i a metodologiei i aplicrii. Mai mult ca atât, aceasta nu corespunde standardelor Europene.10 94. IGS s-a angajat într-un efort de actualizare a hrii sale pentru fenomene adverse i riscuri. Hrile fenomenelor adverse in cont de intensitatea seismic maximal observat, capacitatea de amplificare a solului, topografie i nivelul apelor subterane. La cartografierea vulnerabilitii i riscurilor, principalii factori sunt repartiia spaial i densitatea populaiei, iar valoarea prejudiciilor cauzate activitii economice este calculat pentru fiecare raion. Harta preliminar a riscurilor indic faptul c riscul este cel mai mare în regiunea central, care are o populaie dens i o economie mai bine dezvoltat (în primul rând, capitala Chiinu) i unde este probabil impactul secundar al cutremurelor.11 95. IGS permanent întreprinde tentative de a îmbunti i actualiza hrile sale pentru fenomene adverse i riscuri, care rmân în continuare incomplete. Graie condiiilor precare ale solului, în unele regiuni expunerea este mai mare decât indicat pe hrile oficiale cu o unitate pe scara utilizat în fosta URSS, adic expunerea potenial în unele din aceste regiuni este nou i nu opt pe aceast scar. Dac prognozele existente cu privire la impactul schimbrii climei asupra structurii solului sunt corecte, impactul cutremurelor va deveni i mai mare decât în prezent. Cartografierea fenomenelor adverse este instrumental pentru politicile de dezvoltare speciale, planificarea utilizrii i dezvoltarea terenurilor, la fel ca i pentru stabilirea prioritilor geografice ale investiiilor de ameliorare. 9V. Alcaz, A. Zaicenco, I. Isiciko, 2003, Evaluarea riscului seismic în regiunile urbane ­ studiul de caz Municipiul Chiinu. Seminarul CEI "Riscuri naturale ­ cutremurele i riscurile co-seismice asociate, industriale i alunecrile de teren". Sofia, noiembrie 4-5. 10pp. 10(Eurocodul 8), în baza definiiei de micare seismic ulterior unei evaluri probabilistice a riscurilor seismice (PSHA). 11V. Alkaz, anul 2005, "Studiile Riscurilor i Fenomenelor Adverse Seismice în Republica Moldova," tiina i Tehnologia pentru Dezvoltarea Sigur a Sistemelor de Ancore de Salvare, 24-25 octombrie 2005, Bratislava, Republica Slovacia. 29 Tabelul 10. Fenomenele naturale adverse cu impact asupra regiunilor rurale ­ opiunile de atenuare a riscurilor, anvergura i costuri estimative Fenomene adverse Opiunile de atenuare Anvergura i costul opiunilor de atenuare 1. Elaborarea i implementarea unui Program de Control al Eroziunilor, inclusiv Întreg teritoriul Moldovei, cu accent pe regiunile prioritare. Cost estimat ­ 3 milioane dolari SUA. Va prevedea oferirea îndrumrii asupra modului de adaptare individual a tehnicilor pentru a fi potrivite condiiilor i utilizrii locale, cu 1. Eroziuni msuri agrotehnice, împdurirea terenurilor agricole erodate grav i/sau introducerea stimulentelor de prevenire a eroziunilor. Implementarea programului va include creterea competenelor, afectate de surpturi i unele investiii unele investiii de catalizare în teren, împdurirea terenurilor agricole degradate i s-ar putea s fie sprijinite de unele tehnice hidrotehnice. msuri de reformare a politicilor. Trebuie s fie analizate oportunitile de sprijinire a împduririi cu finanare carbon. 2.a. Sistemele de prognozare, Întreg teritoriul Moldovei - 132.000 dolari SUA. Modernizarea continu a utilajului staiei seismice a Institutului de monitorizare i avertizare Geologie i Seismologie, plus formare în monitorizarea întregii ri, ar putea reduce pierderile umane cauzate de un posibil eveniment seismic. Zonele urbane ­ 127.000 dolari SUA. Evaluarea impactului în construcii al Institutului de Geologie i Seismologie i 2. Cutremure 2. b. Zonarea, perfecionarea i aplicarea standardelor de construcii pilotarea evalurii riscurilor ar putea facilita atenuarea impactului asupra infrastructurii. Analiza i revizuirea posibil a planurilor de dezvoltare urban. Analiza practicilor existente ale codului de construcii i aplicare. Infrastructura cu risc ridicat din zonele cu predispoziie seismic. Fortificarea seismic trebuie s se axeze 2. c. Retro-fortificarea seismic preponderent pe instituiile publice urbane principale i pe ancorele de salvare, dar s-ar putea s fie necesare de asemenea i pentru infrastructura rural (ex., diguri, spitale sau coli rurale). Anvergura i costul pot fi determinate doar dup evaluarea anterioar a vulnerabilitii. Cost estimat ­ de la 200.000 pân la 500.000 dolari SUA. Sub 100.000 ha ­ irigarea nu reprezint un rspuns adecvat pentru abordarea riscurilor de secet în toate zonele susceptibile la secete. Trebuie s fie adoptate i alte intervenii non-structurale. Un program de la mijlocul anilor 1990 ce acoperea o suprafa de 83.000 ha la un cost de 54 milioane dolari SUA a rezultat într-un spectru al REP ce variaz 3.a. Reabilitarea infrastructurii de irigare între 12 i 42 la sut pentru diverse sub-scheme ale programului. Mai recent, o REP medie de 60 la sut a fost estimat pentru unele parcele pilot de 20ha sprijinite de FAO, dei circumstanele de sprijin au sporit beneficiile economice. Valorile estimate ale costului la hectar pentru acele parcele pilot variau între 500 i 1.200 dolari SUA. Cu îndrumarea REP, ar putea fi determinate regiunile prioritare, iar cheltuielile ar putea fi împrite cu beneficiarii poteniali. 3. Secete Întreg teritoriul Moldovei. Cost estimat la 3 milioane dolari SUA. Va prevedea actualizarea capacitii 3.b. Sistem de prognozare i avertizare agrometeorologice a Serviciului Hidrometeorologic de prognozare pe tot cuprinsul rii. Aceasta va permite, de precoce asemenea, crearea unor sisteme de prognozare i avertizare precoce necesare pentru facilitarea atenurii inundaiilor i fenomenelor climaterice adverse severe (facei referin la punctele 3 i 4). 3.c. Diseminarea practicilor de gestiune a terenurilor, apelor i culturilor prin Întreg teritoriul Moldovei. Modernizarea serviciilor agricole extinse ar oferi ghidare tuturor productorilor agricoli din intermediul îmbuntirii serviciilor de Moldova în utilizarea monitorizrii i prognozrii secetelor i a altei informaii agrometeorologice. consiliere i a formrii Regiunile anterior irigate: Analiza oportunitii reabilitrii sau întreinerii sistemelor de irigare. 4.a. Sisteme de control a inundaiilor (ex., Toate regiunile ameninate de pericolul eurii digului ­ suprafaa estimat expus pericolului este de aproximativ diguri, zgazuri) i întreinerea i 73.000 ha. Cost estimat ­ 60 milioane dolari SUA. Un program naional de dezvoltare sau reabilitare a infrastructurii reabilitarea infrastructurii de control asupra inundaiilor în scopul oferirii proteciei elementare contra inundaiilor cu o probabilitate anual mai mare de 1 la sut, inclusiv regiunile expuse pericolului digurilor mari i mici. 4. Inundaii Toate regiunile din vile inundabile de râurile mari i mici vor beneficia de crearea sistemelor de avertizare. (i) Pentru zonele din josul apelor celor patru diguri majore inaugurarea sistemelor de alarm i avertizare mass- 4.b. Sisteme de monitorizare i avertizare media despre eecul potenial al digurilor. Cost estimat ­ 3 milioane dolari SUA. (ii) pentru toate zonele din vile inundabile ­ modernizarea capacitii Serviciului Hidrometeorologic de oferire a prognozelor i relatrilor în regim real despre episoadele de precipitaii abundente, cu rezoluie înalt, creterea capacitii DSSE de a aciona la informaia hidrometeorologic prin, de exemplu, gestiunea infrastructurii sau 30 evacuarea local, unde e cazul. Costul modernizrii globale a capacitii Serviciului Hidrometeorologic este estimat în jur de 3 milioane dolari SUA, pornind de la presupoziia utilizrii reelelor existente de radare. Evaluarea necesitilor, inclusiv estimarea costului, pentru creterea competenelor DSSE n-a fost posibil în cadrul acestui raport. (iii) Trebuie s fie efectuat analiza i actualizarea cartografierii i desemnarea regiunilor cu risc de inundaie, cu adoptarea ghidurilor pentru limitarea dezvoltrii economice în zonele susceptibile inundaiilor i aezrilor omeneti în zonele cu risc sporit. Studiu, costul n-a fost estimat. (i) Pentru evenimentele convective severe din mai pân în august ­ toate regiunile. În ceea ce ine de sistemele de prognozare i avertizare a inundaiilor, ar putea fi realizate prin modernizarea capacitii Serviciului Hidrometeorologic, plus creterea capacitii DSSE i a autoritilor locale s ofere îndrumare i s coordoneze 5.a. Avertizri contra vremii nefaste ripostele corespunztoare la prognozele i relatrile în regim real hidrometeorologice. (grindin, îngheuri, furtuni) (ii) Avertizri despre îngheuri (o a doua prioritate în aceast categorie) în regiunile selecte expuse riscului. Suplimentar la modernizarea capacitii hidrometeorologice necesare pentru prezicerea evenimentelor convective severe i a inundaiilor, microclimatele susceptibile urmeaz s fie cartografiate, cu fortificarea capacitii MAIA de a oferi îndrumare pentru agricultura expus riscului. 5. Vreme Solicit o capacitate bun de prognozare meteo, reea de radare i rachete sol-aer. Costul actual este 1,4 milioane nefast 5.b. Influen activ asupra norilor de grindin dolari SUA pe an (sau 9,4 la sut din cheltuielile publice ale Moldovei destinate serviciilor agricole în anul 2006); acoperea integral a rii ar costa 3,9 milioane dolari SUA pe an. Beneficiile anuale nu sunt verificabile. 5.c. Diseminarea tehnicilor agricole i a Toate zonele agricole i toate condiiile. Modernizarea serviciilor de consiliere i a mecanismelor de asigurare a soiurilor de culturi adecvate comunicaiilor în oferirea îndrumrilor cu privire la riscuri i beneficiile adoptrii seminelor i rsadului potrivit, optimizarea regimurilor de plantare i colectare etc. Cheltuieli limitate aferente formrii i diseminrii. Ar putea repartiza riscul în rândul productorilor agricoli, astfel încât niciunul s nu fie expus unor pagube absolute. 5.d. Scheme de asigurri Totui, nu se recomand subvenionarea de stat a asigurrilor culturilor, iar dezvoltarea asigurrilor în sectorul privat în Moldova ar fi dificil de catalizat i, de aceea, este puin probabil ca produsele de asigurare private contra pagubelor agricole s fie disponibile pe termen mediu. 6.a. Creterea competenelor de monitori- zare, dezvoltarea cartografierii riscurilor i Toate zonele în pant. Ar putea servi în calitate de salvgardare contra viitoarelor pagube în agricultur i realizarea campaniilor de contientizare. infrastructur în regiunile expuse riscului. Costul nu este estimat. Infrastructura i edificii cu valoare mare expuse riscului. Cost ridicat (7.000 dolari SUA pe ha), astfel sunt justificate doar în cazul bunurilor foarte activelor, infrastructurii i edificiilor foarte valoroase. Programul Naional propus pentru 6. Alunecri de 6.b. Lucrri inginereti pentru protecia Protecia contra Fenomenelor Geologice Adverse va costa 9,26 milioane dolari SUA în urmtorii 15 ani (sau teren infrastructurii i a edificiilor de valoare 618.000 dolari SUA / an) i ar include evaluarea riscului naional i investiii specifice în Chiinu, Soroca i satele din raioanele Orhei, Bli, Ungheni, Soroca, Lpuna, Chiinu, Cahul, Taraclia, Tighina Toate regiunile în pant afectate de alunecri de teren (circa 15.000 ha). Elaborarea i implementarea unui program 6.c. Împdurirea terenurilor agricole de atenuare a alunecrilor de teren care ar prevedea creterea competenelor i împdurirea terenurilor agricole degradate. afectate, plus introducerea stimulentelor. Cheltuielile de împdurire se ridic la 400-1.000 dolari SUA pe ha. Trebuie s fie analizate oportunitile de sprijinire a împduririi cu finanare carbon. 7a. Gestiunea calamitilor: planificarea activitilor neprevzute pentru serviciile Pentru calamitile cu caracter urgent 1 milion de dolari SUA. 7. Probleme de salvare i asisten Planificarea activitilor neprevzute i creterea competenelor i modernizarea echipamentului. intersectoriale Nivel naional. Elaborarea i adoptarea unei strategii naionale intersectoriale de atenuare a fenomenelor adverse 7b. Coordonare pentru regiunile rurale i actualizarea i corelarea bazelor de date spaiale relevante sub form de GIS comune accesibile instituiilor cheie. 31 3. OPIUNILE DE TRANSFER AL RISCURILOR 96. Cea mai recent Strategie Agrar pentru Moldova12 vizeaz un mecanism special pentru a face fa riscurilor implicate în sectorul agrar: un Fond pentru Intervenii contra Calamitilor Naturale, care ar oferi compensaie parial pentru prejudiciile cauzate de calamitile climaterice (secete, grindin, îngheuri, etc.) i pentru evenimentele condiionate de conjunctura pieei (creterea subit a preului la gaze, combustibil motorin, lubrifiani, etc.) ASIGURAREA CULTURILOR PE CALE DE APARIIE ÎN MOLDOVA 97. În baza legii din anul 2004 cu privire la "asigurarea prin subvenii contra riscurilor de producie în sectorul agrar", compania aflat în proprietatea statului, MOLDASIG, a fost prima din cele 30 de companii de asigurri din Moldova care a oferit polie de asigurare cu acopereau riscurile agrare. Acestea includ seceta, grindina, ploile toreniale, inundaiile i diverse tipuri de îngheuri. Contribuiile sunt calculate ca procent din riscul acoperit, dup este elucidat în Tabelul ce urmeaz. Tabelul 11. Asigurrile în agricultur ­ contribuiile achitate companiei MOLDASIG în anul 2006 Contribuia de asigurri ca procent din suma asigurat Denumirea Secete Ploi Îngheuri Îngheuri Îngheuri Suflarea Incendiul lcuste culturii excesive Grindin toreniale Inundaii de de primvar toamn de iarn culturilor culturilor / pest Grâu de iarn 5 4 0,3 0,2 - - 2 - 0,1 0,05 Orz de iarn 5 4 0,3 0,2 - - 3 - 0,1 0,05 Spici de primvar 6 4 0,3 0,2 - - - - 0,1 0,05 Mazre, fasole 6 4 0,3 0,2 0,3 - - - - 0,08 Porumb 6 4 0,3 0,2 0,3 - - - - 0,05 Sfecla de zahr 6 3 0,3 0,2 3 - - 2 - 0,05 Floarea soarelui 6 5 0,3 0,2 0,3 - - 2 - 0,05 Soia 6 4 0,3 0,2 0,3 - - - - 0,05 Tutun 6 4 0,2 0,2 3 4 - - - 0,05 Legume 6 4 0,2 0,4 2 3 - 3 - 0,05 Cartofi 6 3 0,1 0,2 0,3 - - - - 0,05 Livezi fructifere 3 3 - - 6 - - - - 0,05 Livezi de baccifere 3 4 - - 6 - - - - 0,05 Struguri 3 4 - - 6 - - - - 0,05 Sursa: MOLDASIG ­ interviul conducerii, anul 2006 98. În anul 2006, MOLDASIG a eliberat polie în valoare de circa 3 milioane MDL pentru a acoperi aproximativ 80 de productori agricoli mari contra riscurilor climaterice majore, cele mai mari dou din acestea fiind grindina (70 la sut din polie) i îngheurile de iarn. Pân în 12Elaborarea Strategiei pentru Sectorul Agrar i al Industriei Alimentare, anii 2006-2015, Guvernul Moldovei, martie 2006 (proiect de document), pagina 19. 32 prezent, productori agricoli n-au solicitat nicio asigurare împotriva secetelor excepionale (tariful constituie doar 0,2 la sut din valoarea culturilor; totui, ea include "secetele excesive" doar dup cum acestea sunt definite prin lege, adic secete neobinuite). Clientela asigurat este reprezentat prin productorii agricoli de talie mare, cu dimensiunea medie a gospodriei agricole în jur de 700 hectare fiecare. Schema este intens subvenionat de Guvern, care a finanat 80 la sut din costul contribuiilor în anul 2006 i este planificat s finaneze 50 ­ 60 la sut din costul contribuiilor în anii urmtori. 99. În anul 2006, circa 1 milion MDL au fost achitai drept compensaie pentru prejudicii. Cererile productorilor agricoli au fost evaluate de ctre o comisie, inclusiv compania de asigurri, MAIA, DSSE i productorul agricol în cauz. În cazul în care episodul climateric a distrus recolta în întregime, compensaia a fost proiectat cu efect imediat; dac prejudiciile cauzate recoltei au fost pariale, compensaia urmeaz s fie achitat dup recoltare. Compensaia acoper toate prejudiciile minus circa 20 la sut. MOLDASIG vizeaz o marj de profit de circa de la 10 la sut pân la 15 la sut în medie pe termen lung. Aceasta reflect o estimare a costului economic real pentru schemele de asigurri ale rii. În acest an, aproximativ 1,5 milioane MDL au fost depuse într-un fond de rezerv pentru acoperirea riscurilor ulterioare. 100. Dei acest program de asigurri nu prea s-a bucurat de o popularitate mare în rândul productorilor agricoli pân acum, odat cu creterea acestuia, Guvernul planific s-i asume obligaii condiionale considerabile i s ofere, de asemenea, subvenii permanent în cretere pentru o perioad nedefinit de timp. Alocrile publice pentru subvenionarea contribuiilor de asigurri în agricultur au crescut deja de la 3,7 milioane MDL în anul 2006 pân la 15 milioane MDL în anul 2007. PROBLEMELE I OPIUNILE PENTRU ASIGURAREA RECOLTELOR ÎN MOLDOVA 101. Moldova se confrunt cu limitri considerabile la capitolul introducerea asigurrii recoltelor. Aceste probleme pot fi însumate dup cum urmeaz: · Productorii agricoli sufer de alte dificulti economice i structurale, în particular de pierderea pieelor, marja de profit joas i disponibilitatea resurselor i infrastructurii. În acest respect, productorii agricoli ar putea cota asigurrile ca fiind undeva jos în lista sa de prioriti pentru îmbuntirea circumstanelor sale economice. · Asigurrile, ca mecanism, funcioneaz cel mai eficient acolo, unde acestea sunt cuplate cu alte msuri de ameliorare a situaiei productorilor agricoli (de exemplu, îmbuntirea disponibilitii creditelor, accesul la piee, investiii pentru utilaj, echipamentul de irigare i altele). Asigurrile nu pot funciona eficient în izolare i vor fi interpretate în calitate de cost de ctre productorul agricol. De aceea, orice rezoluie vis-ŕ-vis de tipul i oportunitatea introducerii asigurrii recoltelor în Moldova trebuie s fie luat în contextul altor iniiative pentru dezvoltarea agriculturii. Asigurrile trebuie s fie, de asemenea, voluntare i implementate de sectorul privat (dei este posibil careva sprijin din partea Guvernului pentru micorarea costurilor la momentul introducerii acestora). 33 · Principalele fenomene adverse ce cauzeaz prejudicii rspândite recoltelor din Moldova sunt raportate ca fiind secetele (în cazul culturilor alimentate de ploi), grindina i îngheurile (în particular, în cazul viei de vie). Îngheurile de iarn pot, de asemenea, cauza prejudicii vaste culturilor sdite toamna. · Sectorul asigurrilor din Moldova este slab dezvoltat, în special în regiunile rurale i în rândul productorilor agricoli exist un deficit de contientizare despre asigurri. Moldasig este unica companie de asigurri implicat în asigurarea recoltelor i aceasta solicit subvenii din partea statului (vedei în continuare). · Exist o divizare structural între fostele gospodrii agricole mari de stat i gospodriile agricole mici private. Asigurrile trebuie s fie planificate în aa fel, încât toi productorii agricoli s poat beneficia de acoperire. · Capacitatea financiar de gestiune a riscurilor naionale sistemice majore, cum ar fi secetele, sunt în afara capacitii sectorului de asigurri din Moldova i ar fi dependente de reasigurrile internaionale. Este puin probabil c atare reasigurri vor fi disponibile pentru sprijinul unui tradiional program de asigurri ale culturilor productorilor agricoli individuali contra pericolelor multiple (ACPM). S-ar putea s fie mai disponibile pentru un program de indexare sau pentru asigurrile convenionale ale culturilor contra grindinii. · Legislaia în vigoare asigur cadrul pentru asigurrile subvenionate individuale ale culturilor contra pericolelor multiple. 102. Asigurrile culturilor contra pericolelor multiple (ACPM) care compenseaz prejudiciile cauzate recoltei în baz de gospodrie agricol individual pune probleme de selecie advers (asigurarea productorilor agricoli cu cel mai înalt risc) i hazard moral (influena productorului agricol asupra evalurii prejudiciilor în baza recoltei, care este dificil de controlat de ctre compania de asigurri). Funcionarea ACPM se soldeaz cu cheltuieli administrative mari i costuri de ajustare a prejudiciilor. Acestea solicit investiii considerabile în monitorizarea recoltelor gospodriilor agricole pentru prevenirea plilor ce depesc prejudiciile actual suferite de productorul agricol în cauz. Mai mult ca atât, asigurrile culturilor contra pericolelor multiple are riscuri corelate mari, din moment ce este expus unor cereri poteniale extrem de mari în anii adveri. Agenii de reasigurare internaionali nu sunt dispui s ofere reasigurare pentru ACPM, în particular pentru programele noi i nedovedite, i chiar dac i sunt disponibili, costurile sunt mari. Experiena pe plan internaional indic faptul c este extrem de dificil în aspect tehnic de asigurat recoltele de culturi la nivel de gospodrie agricol contra prejudiciilor cauzate de oricare numr de pericole naturale. S-ar putea s fie necesar un nivel masiv i nesustenabil de subvenii din partea guvernului pentru sprijinirea asigurrilor culturilor contra pericolelor multiple. 103. De aceea, asigurrile culturilor contra pericolelor multiple (ACPM) subvenionate pentru productorul agricol individual, dup cum este preconizat în legislaia în vigoare, nu par s fie o opiune recomandabil sau fezabil pentru Moldova. Aceast concluzie se bazeaz pe experiena negativ extensiv acumulat cu acest gen de asigurri ale culturilor administrate în multe alte ri. 34 ALTERNATIVELE DE ASIGURRI VIABILE RECOMANDATE 104. În calitate de alternativ la ACPM, acest raport recomand pilotarea a unei asigurri în baza indicelui meteorologic gestionate privat pentru pericole cu aciune vast, precum ar fi seceta i îngheul. Banca Mondial realizeaz proiecte pilot a acestui instrument financiar în Ucraina, Nicaragua i Malawi. În India exist o schem gestionat privat deja de trei ani. În cadrul Asigurrii în baza Indicelui Meteorologic, plile sunt achitate în baza msurrilor efectuate la o staiune a vremii, cum ar fi de exemplu temperatura sau cderile de precipitaii, sau o combinaie a câtorva parametri împreun. Se deduce un indice care corespunde în msura maximal posibil impactului anticipat al vremii asupra culturilor. În cazul asigurrilor în baz de indice, plile sunt astfel declanate de atingerea unei cote a indicelui pre-specificat i nu de recoltele realizate de gospodriile agricole. Cel mai important pericol pentru care asigurrile în baz de indice sunt potrivite este seceta (lipsa cderilor de ploi), în cazul culturilor alimentate de ploi. Asigurrile în baz de indice nu se potrivesc fenomenelor adverse localizate ale vremii, cum ar fi grindina, pentru care mai potrivite sunt sistemele de asigurri mai tradiionale. 105. Principalele avantaje ale asigurrilor în baz de indice fa de ACPM sunt simplificarea produsului; achitarea standardizat a revendicrilor efectuat productorilor agricoli din raioane în funcie de indice; evitarea evalurii în teritoriu a productorului agricol individual; cheltuieli administrative mai mici; achitri mai oportune a revendicrilor ulterior prejudiciilor; înrolarea productorilor agricoli efectuat de un efectiv de cadre mai puin specializat; precum i acomodarea mai uoar a productorilor agricoli mici în cadrul programului. Un dezavantaj ar fi potenialul de risc de baz (diferena dintre recolta actual a gospodriei agricole i plata cuantificat în funcie de indice). Studiile pilot în derulare identific problemele suplimentare i lecii învate. Contrar, totui, asigurrile în baz de indice sunt considerate drept o metod promitoare de asigurare contra riscului de secete. Un studiu pilot ar trebui s in cont de faptul c niciun program de asigurri nu poate funciona în regiunile cronic afectate de secete extrem de frecvente i severe. Acest mecanism este cel mai potrivit pentru zonele agrare viabile, alimentate din ploi, care sunt expuse unor ani secetoi nefrecveni, dar care prezint pericol. 106. Asigurrile în baz de indice, dup cum e cazul cu orice asigurri ale culturilor, reprezint un mecanism de sprijin de transfer al riscurilor, care se preconizeaz s funcioneze în cel mai eficient mod acolo, unde este corelat cu ameliorarea principalelor limitri ce afecteaz productorii agricoli, cum ar fi disponibilitatea pieei de credite agrare i în agricultura comercial, unde este disponibil o marj de profit adecvat în scopul permiterii achitrii contribuiei de asigurri necesare. Se anticipeaz c toi aceti factori vor afecta dorina i abilitatea productorilor agricoli de a achiziiona asigurri. De aceea, orice program pilot trebuie s fie vizat acolo unde i atunci când sunt satisfcute astfel de pre-condiii. 107. Pentru agenii de asigurare, interesul în dezvoltarea asigurrilor în baz de indice ar putea fi influenat de dorina acestora de a inova; gradul de atractivitate a oportunitii de profit a subscrierii; capacitatea acestora de a dezvolta noi produse; disponibilitatea asistenei tehnice; i accesul la re-asigurrile internaionale. Asigurrile în baz de indice par mai probabil s fie mai atractive pentru agenii de asigurare decât ACPM, aa cum sunt mai puin complicate, iar funcionarea acestora este mai puin costisitoare, plus cere o experien agrar mai mic pe 35 durata înrolrii productorului agricol i la evaluarea prejudiciilor. 108. Repartiia produselor în baz de indice a fost corelat în India i în câteva studii pilot cu credite în agricultur sau organizaiile de microfinanare. Acestea deseori au o acoperire rural mai bun decât majoritatea companiilor de asigurri. Un interes robust în dezvoltarea asigurrilor viabile în baz de indice de ctre companiile de asigurri din Moldova i organizaiile care ar putea sprijini distribuirea produselor ar constitui pre-condiiile necesare pentru succesul asigurrilor în baz de indice. Reieind din dimensiunea i penetrarea mic a sectorului de asigurri din Moldova i lipsa activitilor desfurate de acestea în sectorul rural, interesul pentru dezvoltarea asigurrilor în baz de indice, manifestat de agenii de asigurare, nu este evident. Oportunitatea asigurrilor în baz de indice urmeaz s fie studiat din punct de vedere tehnic i organizaional, vizând crearea unui program pilot, în cazul în care se constat existena pre-condiiilor favorabile. 109. Pregtirea programelor de asigurri pilot în baz de indice implic câteva etape: identificarea riscurilor ce urmeaz a fi acoperite i a regiunilor pilot; cuantificarea riscurilor; elaborarea contractului; precum i asigurarea organizrii aranjamentelor instituionale. Experiena internaional cu asigurrile în baz de indice este cea mai pozitiv în cazul produselor destinate secetelor (deficitului cderilor de precipitaii) i reieind din relevana secetelor pentru Moldova, acestea ar fi cel mai logic fenomen advers pentru un program pilot de asigurri în baz de indice.13 110. Accesul la reasigurrile internaionale al rilor în curs de dezvoltare a fost problematic atât pentru reasigurrile proprietii, în general, cât i pentru reasigurrile agrare, în particular. Accesul la reasigurri este deosebit de dificil la etapele precoce ale unui program nou. Unul din avantajele cheie ale asigurrilor în baza indicelui meteorologic este faptul c agenii de reasigurare internaionali din programele pilot au fost de acord s-i extind acoperirea numai în condiiile integritii i transparenei achitrii revendicrilor, care sunt declanate de msurrile efectuate de serviciile meteorologice naionale, care nu au erori sistematice structurale în cazul revendicrilor private. Nu toi agenii de asigurare sunt gata s accepte certificarea de ctre serviciul meteorologic a revendicrilor private, nici s presupun c acestea sunt independente de presiunile sociale. SERVICIUL ANTI-GRINDIN I ASIGURRILE 111. În Moldova funcioneaz un serviciu de prevenire a grindinii, ce face uz de un sistem costisitor de rachete amplasate la sol i staiuni radar. Cu certitudine, exist o relaie dintre asigurrile contra grindin i prevenirea grindinii, din care sunt evideniate urmtoarele puncte: · În timp ce este posibil c riscul grindinii este mic (frecven i severitate redus) în cadrul regiunilor geografice aflate în raza serviciului de prevenire a grindinii, nu exist vreun studiu oficial care ar demonstra cost-eficacitatea unui atare sistem. · Sistemul de prevenire a grindinii funcioneaz în cadrul regiunilor identificate drept fiind expuse celui mai înalt risc de grindin; totui, aceast evaluare a riscurilor aparent nu ine cont de valorile relative ale culturilor din regiunile aflate în raza sa de 13Detalii suplimentare despre experiena internaional cu asigurrile în baza indicelui sunt disponibile în rapoartele ce pot fi accesate pe sit-ul www.itf-commrisk.org. 36 aciune (de exemplu, via de vie fiind de o valoare mai înalt la hectar decât grâul); · Majoritatea suprafeelor din Moldova ­ 80 la sut din teritoriul naional ­ nu sunt acoperite de sistemul de prevenire a grindinii. · Cheltuielile pentru sistemul de prevenire a grindinii trebuie s fie acoperite de guvernul central i nu exist o modalitate uoar de colectare a contribuiilor de la productorii agricoli beneficiari; urmeaz s fie efectuat un studiu de cost-beneficiu pentru compararea eficienei abordrii curente cu rachete anti-grindin cu o abordare de diminuare a riscurilor în baza asigurrilor contra grindinii. · Orice sistem de prevenire a grindinii nu este sut la sut eficient i s-ar putea impune totui necesitatea unor asigurri contra grindinii; care ar trebui s poat fi oferit la o cot mai mic a contribuiilor reflectând riscul mai mic în regiunile aflate în raza aciunii sale; · Serviciile de prevenire a grindinii nu funcioneaz în rile din vecintate, aa ca România i Ucraina, care se confrunt cu niveluri similare de riscuri de grindin. În cazul României, asigurrile contra grindinii sunt oferite pe piaa asigurrilor private. În Ucraina asigurrile contra grindinii este, de asemenea, oferit, dar penetrarea este mic, iar piaa asigurrilor a suferit din cauza unor dificulti considerabile i este n proces de restructurare. 112. Indiferent de anvergura ulterioar a serviciului de prevenire a grindinii din Moldova, exist o oportunitate pozitiv pentru un produs de asigurri contra grindinii în Moldova, care ar putea fi oferit de agenii de asigurare privai. N-au fost înregistrate asigurri contra grindinii în anamneza rii, iar piaa asigurrilor nu deservete în prezent clientela sa rural. Totui, asigurrile contra grindinii ar constitui un punct de start pentru ca piaa asigurrilor s dezvolte o baz a clientelei sale i un portofoliu. 113. Pare probabil s fie necesare pre-condiii similare celor enumerate pentru asigurrile în baz de indice pentru atragerea sectorului de asigurri la dezvoltarea asigurrilor contra grindinii în Moldova. 114. Suplimentar, companiile de asigurri ar putea crete nivelul lor de cunotine despre procesul de subscriere a produsului contra grindinii în majoritatea altor ri Europene, prin dezvoltarea legturilor i a colaborrii atât cu companiile de asigurri contra grindinii, cât i cu agencii de reasigurare internaionali. În acelai timp, agenii de asigurare ar putea evalua în continuare cererea potenial, în particular în afara regiunilor aflate în raza de aciune a sistemului de prevenire a grindinii. Identificarea regiunilor, tipurilor de culturi i bazei clientelei vizate va permite elaborarea unui plan ealonat de introducere i extindere a asigurrilor contra grindinii. 115. Ar putea fi considerat subvenionarea contribuiilor la asigurri contra grindinii, cu intenia de reducere treptat a subveniilor odat cu trecerea timpului, în scopul sporirii stimulentelor pentru agenii de asigurare s dezvolte piaa de asigurri contra grindinii i pentru productorii agricoli s achiziioneze produsul dat. Redirecionarea alocaiilor bugetare de la subveniile ACPM în favoarea asigurrilor contra grindinii în baz de indice, va constitui fundamentul unor asigurri agrare durabile 37 în Moldova. În continuare, aceasta va oferi un mecanism continuu de protecie a productorilor agricoli contra impactului financiar al prejudiciilor cauzate de grindin, în cazul în care GM determin reducerea treptat a programului anti-grindin pe viitor. 116. Drept rezumat, principalele mesaje aferente asigurrilor sunt precum urmeaz: · S-ar putea a se dovedi util de inut cont de leciile învate în cadrul proiectelor pilot în derulare ale Bncii ale asigurrilor gestionate privat în baza indicelui meteorologic spre a fi aplicate în Moldova pentru a repartiza uniform riscurile determinate de pericole de amploare, precum ar fi secetele i îngheurile; · Sectorul privat trebuie s fie încurajat s ofere asigurri contra unor pericole localizate, cum ar fi prejudiciile cauzate de grindin prin utilizarea produselor tradiionale; · Riscul catastrofal, inclusiv secetele catastrofale, sunt dificil de asigurat i reasigurat. Asigurrile în baz de indice s-ar putea dovedi un instrument financiar valoros pentru abordarea riscurilor de secet pentru câteva proiecte pilot ale Bncii sunt promitoare, în timp ce ACPM s-a terminat prin euri în majoritatea rilor. Pentru orice program de asigurri contra secetelor vor fi necesare reasigurri internaionale, iar asigurrile în baza indicelui ar putea facilita accesul la piaa de reasigurri pentru acest risc. 4. DEZVOLTAREA INSTITUIILOR DE GESTIUNE I AMELIORARE A FENOMENELOR ADVERSE INSTITUIILE CHEIE 117. Instituiile implicate în atenuarea riscurilor fenomenelor naturale adverse în Moldova ar putea fi în linii generale divizate în comisii de coordonare a situaiilor de urgen, entiti de avertizare precoce i prognoze, ministerele de resort i entitile de gestiune a calamitilor. Niciuna din acestea nu beneficiaz de alocaii bugetare adecvate. Dei un cadru adecvat de reglementare i legal este în funciune, mai sunt înc multe de îmbuntit la capitolul coordonare i planificarea situaiilor neprevzute. În unele aspecte mai este necesar i creterea competenelor. 118. Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare (MAIA) colecteaz datele cu privire la prejudiciile cauzate agriculturii de ctre calamitile naturale. Datele sunt remise din raioane i sunt compilate i analizate de ctre Departamentul Culturi. MAIA promoveaz, de asemenea, asigurrile culturilor contra fenomenelor naturale adverse (îngheuri, grindin i secete), egalând ca sum compensaiile achitate de ctre compania de asigurri MOLDASIG (în anul 2006 dintr-o linie de buget a Guvernului, în valoare de aproximativ 12 milioane MDL). Serviciile anti- grindin sunt i ele sub egida MAIA. 119. Concernul Republican de Gestiune a Apelor "Apele Moldovei" (AM) este responsabil pentru planificarea repartizrii apelor, ameliorarea inundaiilor i înmltinirii, prestarea serviciilor de irigare i drenare, precum i evaluarea utilizrii apelor i drepturilor apelor, plus elaborarea politicilor naionale cu privire la ape. Începând cu anul 1996, AM i-a pierdut o parte din atribuii, cum ar fi, de exemplu, trusturile de construcie, cu reducerea efectivului de cadre de 38 la 18.000 angajai în anul 1991 pân la 5.000 în anul 1997 i pân la 1.549 în prezent. În afara departamentelor centrale, operaiunile de irigare i întreinere sunt asigurate de 14 directorate, în timp ce alii sunt implicai în controlul inundaiilor i al drenrii, precum i de alte aspecte. 120. Exist necesitatea soluionrii a dou probleme instituionale cu privire la Apele Moldovei, care se subordoneaz MAIA. Prima, nu este clar dac responsabilitatea pentru gestiunea sistemelor de drenare în scopul prevenirii sub-inundrii este a autoritilor locale sau a "Apele Moldovei". În primul caz, ar fi probabil necesare msuri de fortificare instituional, aa cum ar fi cursuri de formare. Ce-a de-a doua, specialitii juriti i-au exprimat îngrijorarea vis-ŕ- vis de conflictul de interese între "rolul dublu" al AM în calitate de factor de decizie în materie de politici din partea guvernului i furnizorul de ap i s-a sugerat c ar fi mai potrivit ca rolul AM s se dezvolte în cel al unei companii furnizor de ap. Totui, nu exist careva alte instituii în ar capabile s asigure beneficiul public al proteciei contra inundaiilor. De aceea, s-ar putea s nu fie posibil de privatizat în întregime i de redus funcia AM la doar furnizarea pur comercial a irigrii. Supravegherea procesului de elaborare a politicilor ar putea fi subordonat vice ministrului MERN prin ajustarea mandatului AM. În orice caz, instituia care în cele din urm va prelua responsabilitatea pentru procesul de elaborare a politicilor va trebuie s se consulte cu AM, aa cum aceasta posed cea mai mare experien operativ în gestiunea apelor. 121. De rând cu Apele Moldovei, mai sunt implicate i alte câteva agenii în atenuarea fenomenelor adverse. Acestea includ: · Agenia pentru Construcii i Dezvoltare a Teritoriului, care este responsabil pentru elaborarea actelor legislative i de reglementare, i aplicarea codului de construcii în scopul atenurii inundaiilor, alunecrilor de teren, cutremurelor i a inundaiilor subterane, planificarea i zonarea la nivel de ar, elaborarea standardelor pentru construcie i siguran pentru ameliorarea de urgen a consecinelor pentru populaie; · Institutul de Pedologie i Agrochimie al MAIA, care stabilete strategia Guvernului pentru controlul eroziunilor; · Agenia de Silvicultur Moldsilva, care raporteaz Guvernului Moldova, efectueaz lucrri de împdurire pentru stabilizarea alunecrilor de teren i pentru prevenirea eroziunilor, precum i gestiunea general a activelor forestiere naionale; · Institutul de proiectri IPROCOM, subordonat ACDT, este o agenie aflat la autofinanare, care proiecteaz i implementeaz în construcii proiecte de infrastructur rurale i urbane, inclusiv stabilizarea versanilor i alte msuri de atenuare a alunecrilor de teren; · Agenia Relaii Funciare i Cadastru, care raporteaz Guvernului Moldova, implementeaz msuri de control al eroziunilor i de stabilizare a terenurilor. 122. Trei agenii presteaz cea mai mare parte a serviciilor de observare, prognozare i avertizare precoce pentru gestiunea fenomenelor naturale adverse în Moldova. Acestea sunt precum urmeaz: · Serviciul Hidrometeorologic de Stat al Ministerului Ecologiei i Resurselor Naturale, 39 care monitorizeaz, prognozeaz i emite avertizrile aferente fenomenelor meteorologice, hidrologice i agrometeorologice adverse. Departamentul meteorologic are în dotare i întreine sistemul de posturi i staiuni i emite prognoze publice, inclusiv cu privire la fenomenele meteorologice i hidrologice nocive.14 · Agenia Geologic de Stat (AGeoM), care tot se refer la MERN, este responsabil pentru explorarea, monitorizarea i cartografierea bunurilor minerale, alunecrilor de teren i a nivelului apelor subterane. · Institutul de Ecologie i Geografie, Institutul de Geologie i Seismologie, ale Academiei de tiine din Moldova este implicat în monitorizarea cutremurelor, cartografierea regiunilor susceptibile la efectele naturale adverse, geologice i de alt gen (inclusiv, elaborarea metodologiei pentru cartografierea microclimatului), evaluarea riscurilor i sugerarea msurilor tiinifice pentru atenuarea impactului. 123. Asistena în calamiti i operaiunile de recuperare reprezint mandatul Departamentului de Stat Situaii Excepionale (DSSE), care a fost parte component a Ministerului Afacerilor Interne începând cu anul 2004. DSSE reprezint o organizaie civic organizat de-a lungul unor aspecte militare ­ dup cum e cazul cu majoritatea serviciilor de urgen din toat lumea. Departamentele centrale ale DSSE sunt: operaiuni, protecia civil, serviciile anti-incendiare i de salvare, finane, i relaii juridice. DSSE are în dotare circa 2.600 cadre, inclusiv 640 implicai în protecia civil. Acetia sunt dislocai în 54 subuniti DSSE în toate raioanele i de asemenea în municipiile individuale. Pentru calamitile extreme, DSSE dispune de dou brigzi armate, iar fiecare raion administrativ este impus s întrein o echip de intervenie în caz de accidente, de regul fiind format din 10 - 12 persoane cu formare elementar în ripost în caz de situaii de urgen. Formarea este asigurat în Ucraina, Bielorusia, Rusia i Moldova. Cooperarea cu NATO este considerabil. 124. DSSE conlucreaz strâns cu Societatea Crucea Roie Moldova, cu care a încheiat un acord de schimb operativ de informaie i de coordonare a interveniilor în caz de calamiti. Cele dou agenii au cooperat la producerea unei evaluri succinte a vulnerabilitii la diverse fenomene adverse i conlucreaz în vederea armonizrii cadrului legal la rigorile UE, crearea unui centru naional pentru crize i dezvoltarea unui sistem SIG pentru gestiunea urgenelor. 125. Autoritile locale sunt implicate în coordonarea cu DSSE i alte departamente locale, la fel ca i în mobilizarea fondurilor locale i a altor resurse pentru operaiuni de ameliorare i recuperare. Mai mult ca atât, în sarcina acestora intr i planificarea de urgen cu DSSE, de rând cu planificarea i zonarea, plus codurile de construcie, pentru atenuarea inundaiilor, alunecrilor de teren, cutremurelor i a inundaiilor subterane. 126. Moldova posed un cadru legal i regulamente coerente ce abordeaz gradul de pregtire i 14Rolul vital al serviciilor hidrometeorologice în prevenirea i atenuarea fenomenelor naturale adverse a fost discutat pe larg la conferina internaional "Atenuarea impactului fenomenelor adverse i a riscurilor asupra mediului ambiant i a societii", care a fost iniiat de MERN prin SHS i a fost organizat în anul 2005 la Chiinu cu sprijin din partea OMM. Urmtoarea conferin internaional "Rolul serviciilor hidrologice i meteorologice naionale în prevenirea i atenuarea impactului fenomenelor adverse naturale" va fi convocat la Chiinu în anul 2007. 40 rspuns la calamiti. Legea cu privire la Protecia Civil stabilete DSSE pe post de autoritate naional desemnat i pune la dispoziie roluri i responsabiliti clare pentru biroul Preedintelui, Parlament i principalele ministere. Responsabilitile pentru rspunsul iniial de urgen la toate fenomenele adverse majore cad pe umerii DSSE. Exist protocoale pentru emiterea avertizrilor despre fenomenele adverse hidrologice din partea ageniilor MERN i MAIA, dup care DSSE comunic i coordoneaz cu propria sa agenie, precum i cu alte agenii de protecie civil centrale, regionale i locale, dup cum e cazul, pentru operaiunile de prevenire, ameliorare, salvare i asisten. Alte legi includ prevederi pentru planificarea inofensiv a aezrilor umane, proiectarea urban i construcia edificiilor, la fel ca i prevederi pentru evaluarea i gestiunea riscurilor de inundaie. Moldova a semnat o serie de acorduri cu rile din regiune i este membru a câtorva organizaii responsabile pentru urgenele transfrontaliere i prevenirea accidentelor industriale. Legislaia cu privire la sectorul apelor nu pare s includ prevederi specifice pentru rspunsul la situaiile de urgen în caz de fenomene adverse hidrologice. 127. Comisia Republican pentru Situaiile de Urgen, creat în anul 2001, este instituia cheie în cazul fenomenelor pe care le abordeaz. eful Comisiei este prim ministrul, eful adjunct este directorul DSSE. Comisia include reprezentani ai tuturor ministerelor de resort i domeniul executiv. Comisiile pentru situaiile de urgen la nivel raional i local dispun de o structur similar i includ efi ai autoritilor locale i toate serviciile publice relevante. Comisia poart întrevederi cu regularitate odat la fiecare jumtate de an. În cazul declarrii unei situaii de urgen, membrii sunt imediat întiinai i se întâlnesc pentru a evalua pericolul la care este expus populaia, economia i infrastructura, plus realizarea rezoluiilor relevante. 128. Paralele acestei structuri sunt comisiile raionale i locale pentru gestiunea calamitilor, compuse din autoriti locale, ministerele de resort i cadrele DSSE. LIMITRILE FINANCIARE 129. Practic toate ageniile implicate în gestiunea calamitilor se confrunt cu lipsa de resurse financiare pentru achiziia i întreinerea adecvat a utilajului relevant, care în prezent în mare parte este învechit i s elaboreze i s implementeze programe i planuri orientate spre prevenire, atenuare i rspuns la fenomenele naturale adverse. Tabelul prezentat în continuare elucideaz bugetele solicitate i cele alocate pentru ageniile relevante în anul 2006. 130. În irul acestor agenii, situaia DSSE este una tipic. Salariile consum cea mai mare parte a bugetului, în timp ce exist puine fonduri investiionale: DSSE nu a fost în stare s-i substituie armata sa de vehicule în ultimii 20 de ani i continu s depind de utilajul i tehnologii de comunicare învechite. Alocaiilor bugetare ale AGeoM li s-au impus un plafon, în timp ce nevoile ageniei au crescut din an în an. Ctre anul 2008 se prognozeaz c necesitile vor atinge cota de 9 milioane MDL, în timp ce alocaia a rmas "îngheat" la 2,5 milioane MDL. 131. Fondul de rezerv. Suplimentar la bugetele ageniilor, exist un fond de rezerv gestionat de Ministerul Finanelor, în numele Guvernului, utilizat pentru interveniile în situaiile de urgen de toate ageniile implicate (dei nu i pentru acoperirea costurilor investiionale). Fondul de rezerv conine pân la 2 la sut din bugetul naional. Acesta nu este cumulativ i este completat prin defalcri anuale. Alocaiile fondului de rezerv a constituit 30 milioane MDL în 41 anul 2006. Alocaiile pot fi crescute prin transferuri de la alte linii de buget în cazul unei calamiti de mari proporii. DSSE raporteaz c circa 30 la sut din prejudiciile din regiunile rurale (aferente locuinelor i proprietii, dar nu i activitatea agrar) graie fenomenelor naturale adverse sunt compensate din fond. La general, circa 70 la sut din fondul de rezerv este desemnat pentru compensarea prejudiciilor cazate de fenomenele naturale adverse. COMUNICARE I AVERTIZARE PRECOCE 132. Serviciul Hidrometeorologic de Stat emite avertizri despre fenomenele meteorologice adverse. DSSE asist la diseminarea acestora, deoarece acestea ar putea rezulta în mobilizarea pentru unele intervenii posibile i eforturi de asisten, unde e cazul. Totui, sistemul de avertizare despre inundaii nu pare s funcioneze prea bine. Mai mult ca atât, dei ageniile din Moldova posed capacitatea de iniiere, proiectarea i funcionarea unui sistem de avertizare precoce pentru secete, la momentul de fa nu exist un atare sistem în funcie; la general, evenimentele nocive cu debut lent nu sunt antrenate în procesul de avertizare i, dei ine de atribuiile sale, DSSE nu a raportat niciodat asupra fenomenelor adverse aferente degradrii i eroziunii terenurilor. Avertizrile despre categoriile de fenomene adverse cu debut lent implic o analiz extensiv a datelor i o capacitate de prognozare, pentru care competenele naionale trebuie s fie revigorate, cu implementarea sistemelor operaionale. Sistemele de avertizare sunt preconizate pentru diguri, uzinele chimice, etc., dei implementarea acestora este împiedicat de lipsa resurselor. Digurile mari, în particular, au nevoie de sisteme dedicate locale de avertizare. Astfel de sisteme au fost proiectate, dar nu au fost înc implementate din cauz de lips de fonduri. 133. Comunicaiile între ageniile în cauz, de regul, fac uz de mijloacele standard, cum ar fi telefonul, faxul i telefonul mobil, totui pe timp de urgene pot fi create comunicaii prin radio. Efectivul DSSE are acces la canale de comunicaie radio dedicate, dar sistemul este utilat preponderent cu tehnologii învechite. În timp ce diferite organizaii au propriile sale frecvene radio interne, comunicarea între agenii, precum ar fi unitile medicale, de poliie i brigzile anti-incendiare poate fi stabilit pe o frecven standard activat pe timpuri de urgen. Comunicaiile cu satele prezint o provocare mai mare, aa cum multe comune rurale continu s posede o capacitate de comunicare limitat sau nicio capacitate în genere cu lumea din exterior. 134. În Moldova este necesar un Sistem Informaional de Gestiune a Situaiilor de Urgen; sunt disponibile opiuni "gata pregtite", dar adoptarea unui astfel de sistem trebuie s fie precedat de o evaluare a necesitilor i un studiu de fezabilitate. 135. Guvernul Republicii Moldova elaboreaz proiectul unei strategii naionale pentru resursele acvatice, care ar plasa accentul pe planificarea situaiilor neprevzute pentru o avertizare precoce, gestiune i ameliorare a fenomenelor naturale adverse, îmbuntirea monitorizrii i prognozrii hidrologice, precum i dezvoltarea, coordonarea i integrarea gestiunii riscurilor între Apele Moldovei i alte pri cointeresate.15 COORDONAREA I PLANIFICAREA SITUAIILOR NEPREVZUTE 15Decretul nr.325, 18 iulie 2003, "cu privire la ratificarea conceptului de politici naionale în domeniul resurselor acvatice." 42 136. Funciile de gestiune a calamitilor sunt împrite între câteva ministere i departamente de stat, autoritile publice locale i entitile economice. Dei direcia general este dictat de Comisiile pentru Situaiile de Urgen, iar verticalele autoritii din cadrul sistemului funcioneaz adecvat în majoritatea cazurilor, exist puin feedback ascendent de-a lungul ierarhiei de subordonare i legturile orizontale între multiplele instituii par s fie inadecvate în multe cazuri. Este nevoie de clarificat rolurile i responsabilitile pentru supraveghere strategic, planificarea, coordonarea i implementarea msurilor de ameliorare i rspuns la toate formele de fenomene meteorologice adverse. 137. Exist, de asemenea, necesitatea crerii unei strategii naionale, care ar asigura incorporarea prioritilor de atenuare a fenomenelor adverse în programele corespunztoare de dezvoltare naionale. Reieind din resursele limitate disponibile, atenuarea fenomenelor adverse trebuie s beneficieze, pe cât de mult posibil, de direcionarea acestora în cadrul programelor din sector în derulare, cum ar fi irigarea i dezvoltarea rural. 138. Se impune, de asemenea, o coordonare mai mare în utilizarea în comun i gestiunea datelor. Deseori este dificil chiar i pentru ageniile guvernamentale s fac schimb de date unele cu altele. Seturile de date variaz între ele, aa cum metodele de achiziie i clasificare uneori difer. Dei se atest o dinamic spre digitalizarea datelor, iar multe agenii sunt fie în proces de elaborare sau se gândesc la un sistem de sprijin al rezoluiilor bazate pe SIG, aceste tentative sunt de asemenea deseori incongruente i vor produce rezultate generale mai bune fiind armonizate. Tabelul 12. Alocaiile bugetare ale ageniilor principale Alocaii în Solicitarea Procentul din Ageniile Efectivul anul 2006 original de cadre (milioane pentru buget pentru MDL) 2006 investiii Aferente solului i geologiei Institutul de Pedologie i Agrochimie 80 1.47 2.2 20 Agenia Geologic AgeoM 180 2.50 6.0 24 Institutul de Ecologie i Geografie (ramura geografic) 60 1.20 n/d 20 Institutul de Geologie i Seismologie 55 0.87 n/d 38 Institutul de proiectare IPROCOM 120 5.50 5.5 33 Asociaia pentru Protecia Solurilor* 338 21.00 25.5 2 Meteorologice Serviciul hidrometeorologic 414 8.07 20.0 47 Serviciul Special pentru Influen Activ asupra Proceselor Hidro- 860 16.85 26.0 66 meteorologice (Serviciul Anti-grindin) Administraia Serviciilor de Trafic Aerian Moldova 26 n/d n/d n/d Hidrologice Concernul de Gestiune a Apelor ,,Apele Moldovei" 1549 12.55 38.0 0 Institutul Acvaproiect 120 4.00 8.0 50 Coordonare, Politici, Atenuarea i Rspunsul la calamiti Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare 79 2.41 2.90 0 43 Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale 25 0.83 n/d 17 Agenia pentru Construcii i Dezvoltare a Teritoriului 43 1.44 n/d 21 Asociaia de Silvicultur Moldsilva 21 0.73 1.28 0 Departamentul Situaii de Urgen (Protecia Civil) 643 19.00 28.0 3 Agenia Relaiile Funciare i Cadastru 40 1.408 1.7 30 Fondul de rezerv guvernamental n/d 30.00 n/d n/d 139. Comisiile pentru Situaii de Urgen i DSSE creeaz planuri de pregtire pentru i rspuns la situaii de urgen pentru o perioad de cinci ani, care sunt discutate, actualizate cu regularitate i ratificate la edinele sale. Planificarea pentru situaiile de urgen la nivel raional i local este actualizat în fiecare an, în baza consultaiilor publice i datelor colectate de autoriti. Exist, de asemenea, i o serie de planuri sectoriale, cum ar fi cele pentru protecia contra inundaiilor. Aceste planuri pot fi îmbuntite dup cum urmeaz: · Includerea msurilor pentru gestiunea i ameliorarea secetelor, care nu sunt limitate la msurile de rspuns la calamitile cu debut rapid; · Recunoaterea i specificarea legturilor i mecanismelor de coordonare inter-sectoriale; · Efectuarea unei analize cost-beneficiu pentru stabilirea prioritilor în rândul planurilor i msurilor operaionale; i · Implicarea tuturor ageniilor, în particular a celor din linia de frunte, cum ar fi Serviciul Hidrometeorologic, în procesul de planificare. RECOMANDRI 140. Urmeaz s fie elaborat la nivel naional i la nivelurile subnaionale o strategie coordonat de reducere a riscurilor pentru localitile rurale din Moldova printr-un proces de participare, fapt ce ar condiiona revizuirea mandatelor legislative i a cadrelor de reglementare în scopul asigurrii legturii capacitilor de atenuare a riscurilor majore. Este necesar o privire de ansamblu pentru asigurarea faptului c monitorizarea fenomenelor adverse, contientizarea public sau extinderea acestora, precum i msurile publice (cum ar fi protecia civil) nu se depesc sau nu rmân unele în urma celorlalte reciproc. Experiena internaional sugereaz necesitatea existenei unei responsabiliti desemnate pentru facilitarea procesului de elaborare a strategiei i supravegherii implementrii acesteia. 141. Opiunile pentru entitatea responsabil includ: împuternicirea unei agenii existente, crearea unei agenii noi, sau crearea unei structuri de coordonare. Important, principalele fenomene adverse cu impact asupra localitilor rurale deseori sunt de natur non-urgent; de exemplu, secetele i eroziunile. De aceea, responsabilitatea principal pentru coordonarea atenurii pericolelor fenomenelor naturale adverse, la care sunt expuse localitile rurale, nu trebuie numaidecât s fie legate de structuri de urgen. Corelaia perceput dintre fenomenele adverse i urgene tinde s minimizeze percepia pericolului pentru economie din partea unor fenomene adverse cu debut treptat, cum ar fi secetele i eroziunile. De exemplu, o reea de prestatori extini, supravegheat de MAIA, ar putea juca un rol important pentru gradul de pregtire al Moldovei pentru fenomenele naturale adverse, reelele de avertizare i ameliorare a prejudiciilor. 44 142. Urmeaz s fie creat o capacitate cu baz de date pentru cartografiere / SIG, care ar corela i ar îmbunti cartografierea riscurilor i vulnerabilitatea, pentru a cuprinde, inter alia, cartografierea eroziunilor, luncile inundabile, tipurile de sol, microclimatele afectate de îngheuri, riscurile alunecrilor de teren, riscurile seismice, precum i hidrologia. Din moment ce unele pericole sunt cuplate, de exemplu inundaiile, cutremurele i eroziunile sporesc riscul alunecrilor de teren, trebuie dezvoltat abilitatea de coordonare a analizei hrilor fenomenelor adverse. 143. Urmeaz s fie îmbuntite pregtirea pentru situaii de urgen, avertizarea precoce i comunicarea. Exist un deficit de comunicare în situaii de urgen i sisteme informaionale pentru gestiunea calamitilor în Moldova, iar echipamentul de rspuns la situaii de urgen este fie insuficient, fie învechit. Moldova se confrunt cu prejudicii severe cauzate de furtunile estivale, care sunt subite i au un caracter local. În timp ce serviciul hidrometeorologic poate îmbunti rezoluia i timpul de laten a prognozelor sale prin msuri tehnice, utilizarea acelor prognoze pentru realizarea unor rezultate mai bune va cere adaptarea msurilor curente de diseminare a informaiei i de rspuns. 144. Planificarea utilizrii terenurilor trebuie s se bazeze pe îmbuntirea cartografierii hidrologice i seismice, scopul fiind evitarea i descurajarea aezrilor umane în vile inundabile i informarea despre procesul de planificare urban i despre rezoluiile cu privire la planificarea dezvoltrii, eliberarea permiselor pentru construcii i retro-fortificarea seismic i/sau reconstrucia principalelor uniti i ancore de salvare vulnerabile. 45 5. REZUMATUL I RECOMANDRILE 145. Fenomenele naturale adverse din Moldova cauzeaz victime anuale i prejudicii considerabile, fapt ce ar putea restriciona dezvoltarea prin prejudicierea agriculturii (reducerea produciei agricole, culturi distruse, diminuarea fertilitii solului) i prejudicii cauzate edificiilor, stocurilor de materiale i utilajului capital, precum i infrastructurii. Prejudiciile i caracterul fenomenelor adverse responsabile variaz considerabil de la an la an. Ocazional, inundaiile, secetele i cutremurele exercit un impact catastrofal, în timp ce eroziunile continue distrug în permanen i mai puin vizibil baza de resurse a naiunii. Importana viitoare a diverselor fenomene climaterice adverse nu este clar, aa cum dinamica aparent în tendinele vremii sunt contradictorii. De exemplu, în timp ce prognozele schimbrilor climaterice sugereaz o scdere a precipitaiilor, experiena din prezent conchide în mod contrar. Amplasarea Moldovei ca regiune de tranziie dintre zonele climaterice sugereaz posibilitatea eventual a unui impact al variabilitii considerabile a vremii, iar msurile de ameliorare urmeaz s fie planificate corespunztor. 146. Pentru fiecare din fenomenele naturale adverse ale Moldovei, sunt disponibile câteva categorii de opiuni de ameliorare, reieind din competenele diverselor agenii care s-ar putea completa reciproc. a. Msurile de pregtire includ campanii de contientizare (pentru optimizarea comportamentului public în caz de calamiti), îmbuntirea capacitilor de prognozare (în particular, pentru fenomenele climaterice, prin modernizarea serviciilor agrometeorologice), sisteme de avertizare precoce (în particular, pentru riscurile de inundaie) i capacitatea de intervenie precoce în caz de calamitate pentru asistarea populaiei afectate. Printre cele mai importante msuri de pregtire pentru atenuarea impactului cauzat de fenomenele naturale adverse cu debut lent se numr identificarea i diseminarea msurilor de adaptare agrare, aa cum ar fi, îmbuntirea tehnicilor, soiuri de culturi i material semincer care sunt adaptate la riscurile anticipate, cum ar fi secetele, îngheurile, grindina; sau care ar putea reduce magnitudinea proceselor de degradare pe termen lung, cum ar fi eroziunea solurilor i alunecrile de teren; b. Asigurrile pot fi utilizate pentru repartiia riscului i protecia unui numr limitat de productori agricoli de prejudicii catastrofale. Considerarea opiunilor de asigurri ar putea, de asemenea, promova dezbateri i realizarea unui consens în cadrul sectorului agrar vis-ŕ-vis de meritele relative a investiiilor în asigurri comparativ cu alte opiuni de atenuare a riscurilor, cum ar fi ajustarea practicilor agricole. Dac sunt disponibile, ar putea fi cazul produselor tradiionale oferite de asigurrile agricole din sectorul privat pentru repartiia riscurilor asociate cu fenomene climaterice localizate dar recurente, cum ar fi grindina; ar putea fi explorate opiunile de pilotare a asigurrilor în baz de indice pentru pericolele de amploare mare, precum ar fi secetele i îngheurile. c. Gestiunea cumpenelor include îmbuntirea gestiunii apelor i solurilor, împdurirea i construcia infrastructurii de amploare mic la nivel de cumpene în scopul ameliorrii eroziunii solurilor, prevenirii inundaiilor i reducerii impactului secetelor. 46 d. Lucrri de infrastructur de amploare mare, cum ar fi construcia or reabilitarea unitilor de irigare, digurilor i zgazurilor de protecie contra inundaiilor, ar putea servi drept msuri eficiente pentru reducerea impactului condiiilor climaterice cronice, cum ar fi secetele i inundaiile. e. Sunt necesare msuri instituionale, inclusiv elaborarea unui cadru legal i de reglementare care ar aborda toate fenomenele adverse i ar promova coordonarea între agenii, pentru asigurarea corelrii eficiente a investiiilor sugerate în capacitile ageniilor individuale. 147. Recomandrile prezentate în continuare elucideaz utilizarea fondurilor publice limitate pentru cele mai "cost-eficiente" msuri i sugereaz opiuni pentru parteneriatul public-privat. Gradul de pregtire 148. În vederea impactului potenial i al costului relativ mic, o msur cu prioritate mare pentru atenuarea riscurilor include fortificarea capacitii Departamentului de Stat Situaii Excepionale în scopul creterii contientizrii publice despre sistemele de avertizare timpurie i rspunsurile adecvate pentru intervenii efective în cazul situaiilor de urgen cu debut rapid, cum ar fi inundaiile i activitatea seismic. Costul este estimat la 0,7 milioane dolari SUA. 149. Fortificarea Serviciului Hidrometeorologic i îmbuntirea comunicrii i colaborrii în reea cu alte servicii principale, cum ar fi MAIA, DSSE, autoritile pentru protecia contra inundaiilor i cu reeaua serviciilor radar anti-grindin, va permite o prognozare mai exact i ameliorarea fenomenelor adverse sau eforturi de prevenire. Stabilirea unei colaborri funcionale între Serviciul Hidrometeorologic i reeaua de radare a Serviciului Anti-grindin ar putea rezulta într-o modernizare considerabil a capacitii silvice. Investiii suplimentare în valoare de circa 3 milioane dolari SUA ar putea îmbunti rezoluia i descrete timpul de laten al prognozelor în aa msur, încât acestea ar putea avea o utilizate practic în facilitarea reducerii impactului inundaiilor, secetelor, furtunilor, îngheurilor i grindinii. 150. O reea de extindere agricol, supravegheat de MAIA, ar putea juca rolul decisiv în îmbuntirea gradului de pregtire prin identificarea, diseminarea îndrumrilor cu privire la introducerea tehnicilor agricole corespunztoare, rotaii i culturi, etc. Unele costuri asociate (de exemplu, pentru îmbuntirea seminelor, adaptarea utilajului, plasele de protecie contra grindinii) trebuie s fie suportate de productorii agricoli. Serviciile finanate de stat vor include: (i) Identificarea i testarea tehnicilor i soiurilor prin îmbuntirea demonstraiei i cercetrilor tiinifice aplicate; (ii) Diseminarea informaiei cu privire la tehnicile i abordrile îmbuntite. Proiectul Servicii Investiionale Rurale (RISP) sprijin în prezent serviciile de consiliere rurale. Acesta ar putea fi suplimentat prin formarea formatorilor adiional cu privire la tehnicile durabile, demonstraii i campanii de informare; (iii) Oferirea subveniilor sau a granturilor de sume echivalente pentru încurajarea i asistarea productorilor agricoli la investirea în funciile publice bune, cum ar fi controlul eroziunii i alunecrilor de teren prin intermediul împduririi sau al altor schimbri în utilizarea terenurilor. Asigurri 151. Urmeaz s fie examinate în continuare opiunile pentru încurajarea dezvoltrii 47 asigurrilor în agricultur pentru a reduce impactul fenomenelor meteorologice, cum ar fi grindina, îngheurile i secetele excepionale. Gestiunea cumpenelor 152. Ameliorarea gestiunii cumpenelor poate aborda riscurile de eroziuni i inundaii. Viabilitatea sa economic este robust. Totui, din moment ce ar putea dura muli ani pân beneficiile s se materializeze i s se acumuleze la beneficiarii ulteriori i/sau populaia general, exist un argument solid pentru contribuiile statului la costuri. Planificarea i îmbuntirile pot fi efectuate în funcie de cumpene, mizând pe mobilizarea comunitii i pregtirea de a se implica în intervenii pe termen lung. Ar putea fi explorate oportunitile pentru sprijinirea împduririlor terenurilor agricole degradate cu finanare carbon corespunztoare Protocolului de la Kyoto. Astfel de scheme sunt deja pilotate în Moldova i ar putea fi extinse în baza metodologiei existente. Infrastructura vast 153. Opiunile de atenuare a fenomenelor adverse, analizate în acest studiu i care ar condiiona investiii în infrastructur, includ reabilitarea irigaiilor i protecia contra inundaiilor. Guvernul deja a elaborat, dar nu i a finanat, un program major de reabilitare a irigaiilor. Costul estimativ la hectar este relativ mare (500-1.200 dolari SUA), dar profiturile economice ar putea justifica investiiile acolo, unde preurile i accesul la piee pentru produsele irigate sunt favorabile. Investiiile în irigare urmeaz s fie efectuate în funcie de cerere, iar finanarea trebuie s mizeze în primul rând pe sursele private, rolul statului fiind axat pe sprijinul acordat evalurilor fezabilitii pentru facilitarea axrii pe i, posibil, a reabilitrii structurilor majore între gospodriile agricole, cum ar fi staiunile de pompare, care s-ar pute s fie necesare pentru stabilirea sub-proiectelor finanate privat. inând cont de faptul c profiturile economice ale unor atare investiii sunt deseori relativ mici, protecia contra inundaiilor urmeaz s fie finanat într-un mod programatic, unde se stabilete prioritatea investiiilor i ealonarea acestora, în funcie de urgena i impactul posibil din punct de vedere al securitii umane i al prejudiciilor economice evitate. Msuri instituionale 154. Instituiile cheie i prile implicate urmeaz s elaboreze o strategie naional de ameliorare i reducere a riscurilor cauzate de fenomenele naturale adverse, sub form de colaborare i participare, în vederea stabilirii aranjamentelor funcionale pentru coordonare i definirea domeniilor critice, în care se cere fortificarea capacitilor. DSSE s-ar putea s fie candidatura logic în calitate de agenie de frunte pentru msurile de rspuns la situaiile de urgen. Totui, principalele fenomene adverse cu impact asupra veniturilor rurale, cum ar fi secetele i eroziunile, au un caracter predominant non-urgent. De aceea, s-ar putea s fie mai potrivit atribuirea unei responsabiliti instituionale separate (de exemplu, de MAIA, conlucrând activ cu MERN) pentru a conduce planificarea i reacionarea la fenomenele naturale adverse cu debut lent, ce exercit impact asupra regiunilor rurale. Mandatele instituionale urmeaz s fie clar definite pentru a clarifica responsabilitile i rezultatele scontate, precum i pentru a evita posibilitatea dublrii eforturilor i irosirii resurselor. 48 ANEXAA. PREJUDICIILE ECONOMICE I SOCIALE CAUZATE DE FENOMENELE NATURALE ADVERSE Tabelul A1 Frecvena diverselor tipuri de fenomene naturale adverse în Moldova, anii 1996-2004 Genul de situaie de urgen Urgene totale în anii 1996-2004 Pierderi de Prejudicii Numrul de viei (milioane evenimente omeneti MDL) Uragane (vânturi puternice) 53 16 176 Inundaii 37 10 327 Alunecri de teren 377 0 93.12 Ploi toreniale 42 7 207.8 Temperaturi sczute 3 3 0 Vârtejuri 11 0 5.57 Îngheuri 5 0 275 Promoroac pe liniile de electricitate (copaci) 4 0 336 Ploi abundente 3 0 2.84 Creterea nivelului apelor 99 0 3.99 Eroziunea solurilor 2 0 0 Grindin 29 0 64.98 Incendii în câmpurile de cereale 13 0 0,42 Secete 2 0 2,100 Furtuni 9 9 0 Ploi toreniale cu vânturi puternice 17 6 432.2 Furtuni cu zpad abundente (cderi de zpad) 5 0 0.21 TOTAL 711 51 4,030 Sursa: Crucea Roie Moldova, Studiul Special asupra Atenurii Fenomenelor Adverse 49 Tabelul A2. Fenomenele adverse anuale în perioada anilor 1976-2005 (ploi abundente, inundaii, vânturi puternice, grindin, cderi abundente de zpad, îngheuri i secete) 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 Media la Ploi >30mm/h 1 6 0 10 2 1 5 6 4 4 3.9 lb Ploi>50mm/12h 1 3 1 8 5 3 3 2 1 6 3.3 lc Ploi>120mm/3d 0 0 1 2 0 1 0 2 0 1 0.7 2a Inundaii (Prut) - - - - - - - - - - 2b Inundaii (Nistru) - - - - - - - - - - 2c Inundaii (râuri mici) - - - - - - - - - - 3 Vânturi >25m/s 0 4 1 0 1 3 2 2 0 0 1.3 4 Grindin >20mm diametru 2 4 5 6 11 16 2 13 15 12 8.6 5 Zpad >20mm/12h 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0.2 6a Înghe al aerului (<0C la 2m) 14 21 14 26 11 15 15 10 12 9 14.7 6b Înghe al pmântului (< 0C la 2cm) 23 34 30 40 41 43 30 27 21 29 31.8 7 Secete T 0.1 la Ploi >30mm/h 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Media lb Ploi>50mm/12h 5 6 0 4 1 6 4 6 2 3 3.7 lc Ploi>120mm/3d 1 5 8 6 3 14 7 5 6 5 6 2a Inundaii (Prut) 0 0 1 2 0 2 0 1 1 0 0.7 2b Inundaii (Nistru) - - - - - - 0 0 0 0 0 2c Inundaii (râuri mici) - - - - - - 0 0 0 0 0 3 Vânturi >25m/s - - - - - - 0 0 2 0 0.5 4 Grindin >20mm diametru 3 2 2 0 3 1 4 6 2 2 2.5 5 Zpad >20mm/12h 10 14 0 7 2 3 5 9 5 3 5.8 6a Înghe al aerului (<0C la 2m) 0 0 0 0 0 2 1 2 0 2 0.7 6b Înghe al pmântului (< 0C la 2cm) 8 21 18 3 8 3 14 12 10 17 11.4 7 Secete 31 40 30 11 29 11 31 22 22 36 26.3 P V T 0.3 la Ploi >30mm/h 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Media lb Ploi>50mm/12h 3 6 6 11 5 7 9 3 10 6 6.6 lc Ploi>120mm/3d 8 8 5 9 7 8 11 5 10 8 1.9 2a Inundaii (Prut) 1 2 1 0 0 2 1 0 0 1 0.8 2b Inundaii (Nistru) 0 0 0 0 0 0 1 0 0 2 0.3 2c Inundaii (râuri mici) 0 0 2 0 0 0 1 0 0 0 0.3 3 Vânturi >25m/s 0 1 2 0 0 0 1 1 1 2 0.8 4 Grindin >20mm diametru 4 1 5 1 5 5 8 4 1 2 3.6 5 Zpad >20mm/12h 13 14 16 8 9 3 2 4 1 4 7.4 6a Înghe al aerului (<0C la 2m) 2 0 2 2 2 3 0 1 1 2 1.5 6b Înghe al pmântului (< 0C la 2cm) 10 30 5 10 12 16 9 20 10 12 13.4 7 Secete 26 37 13 16 27 22 27 27 23 19 23.7 V P 0.2 Note: la, lb, lc: Datele FHS de la departamentul meteorologic al SHS 2a, 2b, 2c: Datele FHS pentru anii 1992-2005 de la departamentul hidrologic al SHS (format electronic) 3, 4, 5: Datele FHS de la departamentul meteorologic al SHS 6a, 6b: Datele FHS de la departamentul meteorologic al SHS: numrul de zile geroase în perioada vegetativ (lunile aprilie-octombrie) 7: Anii cu secete foarte severe potrivit AS IEiG (P=primvar, V=var, T=toamn) 50 Tabelul A3. Numrul de situaii de urgen i prejudiciile economice (milioane MDL) cauzate de fenomenele climaterice adverse în perioada anilor 1998-2005, potrivit datelor DSSE Fenomen meteorologic advers 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Total la Torrential rain Fenomene 3 3 1 5 3 2 1 8 26 Ploi toreniale Prejudicii 4.018 0.388 1.801 7.982 2.105 14.911 14.691 13.260 59.156 Aug Mai - Iun lb Torrential rain & strong wind Fenomene 7 0 0 1 4 0 4 4 20 Ploi toreniale cu vânt puternic Prejudicii 42 .S68 0.000 0.000 17.455 24.680 0.000 1.757 36.964 123.524 Iun - Iul Iun Iul Mai Aug [--. lc Torrential rain & grindin Fenomene 13 0 0 8 0 0 6 34 Ploi toreniale cu grindina abundent Prejudicii 88.222 0.000 0.000 84.919 0.000 0.000 36.270 22.347 231.758 Iun - Iul Mai - Iul Mai - Iun Iul Id Torrential rain, strong wind & grindin Fenomene 0 0 3 0 0 4 2 1 10 Ploi toreniale cu grindina mare cu vânt puternic Prejudicii 0.000 0.000 91.060 0.000 0.000 45.084 19.391 0.676 156.211 Iun Mai Iul Aug le Lengthy rain Fenomene 0 0 0 0 0 0 0 1 1 Ploi de lung durat Prejudicii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 2.000 2500 2a Floods Fenomene 2 5 0 0 7 6 0 1 21 Inundaii Prejudicii 2.387 5.717 0.000 0.000 41.390 1.730 0.000 0.624 51548 Mai Iul 2b High underground water Fenomene 14 85 0 0 0 0 3 0 102 Nivel inalt ai apelor subterane Prejudicii 0.006 2.994 0.000 0.000 0.000 0.000 0.598 0.000 9598 Mar 3 Strong winds Fenomene 9 8 5 3 6 6 5 0 42 Vânt puternic i uragan Prejudicii 6.507 2.506 0.627 0.556 11.826 1.208 0.726 0.000 23556 Apr Iul Mar 4 Large grindin Fenomene 0 2 1 3 8 12 7 10 43 Grindina mare / mcat Prejudicii 0.000 3.203 15.461 3.491 26.622 8.902 19.810 18.354 95543 Iul Aug Mai - Iun 5 Snowstorms Fenomene 0 1 1 1 0 0 1 1 5 Înzpeziri Prejudicii 0.000 0.000 0.000 0.212 0.000 0.000 0.000 0.000 0.212 Ian 6 Îngheuris Fenomene 0 1 1 2 1 0 1 1 7 Îngheuri Prejudicii 0.000 72.260 189.842 6.503 0.013 0.000 0.458 0.945 95.366 Mai Mai 7 Drought Fenomene 0 0 1 0 1 0 0 0 2 Secete Prejudicii 0.000 0.000 2098.057 0.000 2.126 0.000 0.000 0.000 169.971 Mai - Iun Total fenomene 48 105 13 23 30 30 31 33 313 Total prejudicii 143.808 93.068 2396548 121.118 108.762 71535 93.701 95.170 '1019443 Total decese 9 5 4 3 7 7 13 1 49 51 ANEXA B. INSTITUIILE DE GESTIUNE A FENOMENELOR ADVERSE Figura B1. Structura ageniilor oficiale de gestiune a fenomenelor adverse în Moldova Parlamentul Prim ministrul Vice Prim Ministrul Ministerul Academia de Ministerul Agriculturii i Ministerul Ecologiei i tiine din RM Industriei Alimentare Afacerilor Resurselor Interne Agenia Agenia Relaii Agenia Naturale Silvicol Funciare i pentru Cadastru Dezvoltare Regional Serviciul Agenia Institutul de Institutul de Institutul de Apele Serviciul Departament Hidro- Geologic Ecologie i Geologie i Pedologie i Moldovei Influen ul Situaii meteorol AgeoM Geografie Geofizic Agrochimie Activ Excepionale Institutul Asociaia pentru ogic asupra pentru Protecia Solurilor Institutul Proceselor amenajarea Acva- teritoriului Inspectoratul Ecologic Hidromet proiect eorologice Institutele de Ageniile Ecologice proeictri Municipale i Inspeciile Iprocon, Ecologice Raionale Unitile regionale pentru Subunitile Asociaiile etc. irigare i infrastructura apelor raionale raionale Autoritile Publice Locale 52 Tabelul B1. Responsabilitile instituionale pentru atenuarea riscurilor fenomenelor adverse naturale, monitorizare, reacia de urgen i recuperare # Instituia Subdiviziunile subordonate Responsabilitile de baz 1. Comisiile Comisia Guvernamental - Pregtirea recomandrilor cu privire la planificarea i Naional (eful pentru situaii de urgen pregtirea pentru situaiile de urgen, elaborarea politicilor i fiind PM) i locale a legislaiei naionale / locale; crearea bugetelor i fortificarea (efii fiind instituional, etc.; primarii) pentru Comisiile locale pentru situaii - detalierea i coordonarea msurilor i aciunilor de urgen în situaii de urgen de urgen caz de situaii de urgen; - organizarea i coordonarea activitilor post-recuperare; - analiza strii de pregtire pentru situaiile de urgen. 2 Ministerul Serviciul Special pentru - monitorizarea ploilor abundente i a grindinii; Agriculturii i Influen Activ asupra - protecia anti-grindin a culturilor; Industriei Proceselor Hidrometeorologice - stimularea precipitaiilor; Alimentare - dispersarea ceii. - elaborarea politicilor în materie de ape, programelor i planurilor de aciuni; Concernul Republican de - msuri i proiecte de protecie contra inundaiilor; Gestiune a Apelor "Apele - detalierea msurilor de urgen în caz de inundaii; Moldovei" / - proiecte de irigare i drenaj; Institutul Acvaproiect - controlul siguranei rezervoarelor de ap i a digurilor i zgazurilor pe cursul apelor; - participarea la lichidarea consecinelor fenomenelor naturale adverse relevante. - investigaiile solului; Institutul de Pedologie i - pregtirea metodologiei i metodelor de prevenire a Agrochimie (parial degradrii terenurilor i de ameliorare a solurilor (inclusiv, a subordonat de asemenea i eroziunilor cauzate de rigole, alunecrilor de teren i a Academiei de tiine) eroziunilor de suprafa); - pregtirea programelor naionale i a planurilor de aciuni în domeniul vizat; - extinderea celor mai bune practici agrare cu privire la conservarea solurilor prin intermediul activitilor demonstrative i formare. 3. Ministerul - monitorizarea vremii i a fenomenelor naturale adverse, Ecologiei i prognoze meteorologice (secete, grindin, îngheuri, ploi Resurselor Serviciul Hidrometeorologic abundente, vânturi puternice, etc.), hidrologice (inundaii) i Naturale de Stat agro-meteorologice; - avertizarea despre fenomenele naturale adverse; - diseminarea informaiei hidrometeorologice în rândul prilor implicate principale; - întreinerea Fondului Naional de date hidrometeorologice; - monitorizarea polurii mediului ambiant; - monitorizarea resurselor acvatice de suprafa, inclusiv a nivelului i cantitii apelor. - monitorizarea resurselor acvatice subterane (calitatea i nivelul apelor); Agenia Geologic de Stat - monitorizarea proceselor geologice periculoase (alunecrile AgeOM / Întreprinderea de de teren, rigole), inclusiv cartografiere i prognozare; Stat ,,Expediia - monitorizarea cutremurelor (prin indicatorii geodinamici); Hidrogeologic din Moldova" - întreinerea Arhivei Geologice Naionale. 53 Institutul de Geografie i - cartografierea condiiilor climaterice i a proceselor geologice Ecologie (subordonat periculoase; Academiei de tiine) - studii de micro-zonare Inspectoratul Ecologic de Stat - controlul ecologic i aplicare, inclusiv pentru implementarea msurilor i a planurilor de aciuni preventive contra degradrii terenurilor. 4. Ministerul Departamentul Situaii - legislaie naional, elaborarea politicilor i a programelor în Afacerilor Interne Excepionale i subunitile domeniul rspunsului la situaii de urgen i atenuarea sale teritoriale fenomenelor naturale adverse i a noxelor antropogene; - planificarea i implementarea rspunsului la situaii de urgen; - cutare i salvare; - elaborarea i funcionarea sistemelor de avertizare; - pregtire i formare în situaii de urgen; - recuperarea i reconstruciile post-calamiti; - monitorizarea securitii radioactivitii; - evaluarea prejudiciilor cauzate de calamiti. 5. Agenia Relaii Institutul pentru Amenajarea - proiectarea schemelor de ameliorare a solului naionale, Funciare i Teritoriului regionale i locale; Cadastru Asociaia de Stat pentru - implementarea msurilor de conservare a solului. (subordonat GM) Protecia Solurilor i sub- unitile sale teritoriale 6. Agenia de Stat de Institutul pentru Proiectare i - elaborarea politicilor naionale în materie de silvicultur, a Silvicultur Cercetri în Silvicultur legislaiei, materialelor de îndrumare, programelor i MoldSilva planurilor de aciuni în domeniul silvicol; (subordonat GM) Întreprinderile silvicole - pregtirea planurilor de gestiune a silviculturii; teritoriale - elaborarea proiectelor de împdurire i ameliorare a biodiversitii silvicole; - implementarea împduririi pe loc i a altor activiti silvicole, inclusiv împdurirea fâiilor protectoare ale câmpurilor agricole. 7. Academia de Institutul de Geologie i - monitorizarea activitii seismice; tiine Seismologie - elaborarea hrilor seismice; (subordonat GM) - evaluarea vulnerabilitii; Institutul de Geografie i - proiectarea hrilor; Ecologie - elaborarea metodologiei de cartografiere a eroziunilor de genez seismic, a alunecrilor de teren i a rigolelor; - cartografierea proceselor geologice periculoase (a rigolelor i a alunecrilor de teren); - efectuarea studiilor de micro-zonificare; - elaborarea metodologiei pentru zonificarea micro-climateric. 8. Agenia pentru Iprocom ­ Institutul de - proiecte anti-alunecri de teren în zonele urbane i rurale; Dezvoltare Proiectri Municipal - schiarea proiectelor de canalizare a furtunilor în localiti; Regional "Urbanproiect" ­ Institutul de - legislaia i reglementrile pentru atenuarea riscurilor (subordonat GM) Proiectri în Dezvoltarea seismice în domeniul construciilor; Regional i Planificarea - elaborarea standardelor naionale în domeniul construciilor; Fizic - planificarea regional i urban; "Cercon" ­ Institutul de - inspecia construciilor i aplicarea codului de construcii ale Proiectri în Construcii edificiilor Inspecia de Stat în Construcii 9. Autoritile Consiliile raionale - ducerea evidenei fenomenelor adverse; publice locale Administraiile satelor - planificarea i formarea în materie de pregtire pentru (primriile) situaiile de urgen; - planificarea i coordonarea activitilor de recuperare post- calamiti; 54 - avertizarea public i contientizarea public; - raportarea fenomenelor adverse autoritilor centrale. 10. Companiile de - asigurarea vieii; asigurri - asigurrile construciilor; - asigurrile culturilor. 11. Întreprinderile - planificarea i implementarea atenurii i pregtirii pentru economice de stat situaii de urgen; i private - formarea efectivului de cadre; - implementarea activitilor de recuperare post-calamiti. 12. Societatea civil / - contientizarea public; ONG - formare i educaie; - diseminarea informaiei; - elaborarea iniiativelor publice în domeniu; - studiile în teren i cercetrile tiinifice; - participarea publicului în activitile de atenuare i recuperare. 55 Tabelul B2. Finanarea din bugetul de stat a principalelor sectoare i agenii în anul 2006 Ageniile Cererea Efectivul de Salariu mediu lunar pentru o Bugetul total pentru salariile cadre Alocaii în anul 2006 original pentru persoan angajailor anul 2006 Numr MDL dolari SUA MDL, mii dolari SUA, Dolari SUA, mii MDL, mii mii MDL, milioane Aferente Solului i Geologiei Institutul de Pedologie i Agrochimie 30 800 62 0.77 0.06 1.47 0.11 2.20 Agenia Geologic AqeoM 130 1,300 100 2.81 0.22 2.50 0.19 6.00 Institutul de Ecologie i Geografie 60 1,200 92 0.86 0.07 1.20 0.09 n/d (departamentul geologie) Institutul de Geologie i Geofizic 55 815 63 0.54 0.04 0.87 0.07 n/d Institutul IPROCOM 120 2,612 201 3.76 0.29 5.50 0.42 5.50 Asociaia pentru Protecia Solurilor 338 1,188 91 4.82 0.37 21.00 1.62 52.00 Sub-total 833 7,015 600 13.56 1.04 32.54 2.50 65.70 Aferente meteorologiei Serviciul Hidrometeorologic 414 950 73 4.72 0.36 8.07 0.62 20.00 Serviciul Anti-grindin 360 442 34 4.56 0.35 16.85 1.30 26.00 MoIdATSA 26 3,875 298 1.21 0.09 n/d n/d Sub-total 1,300 5,267 405 10.40 0.81 24.02 1.02 46.00 Aferente apelor ,,Apele Moldovei" 1,549 400 31 7.44 0.57 12.55 0.97 38.00 Institutul Acvaproiect 120 2,000 154 2.88 0.22 4.00 0.31 8.00 Sub-total 1,663 2,400 135 10.32 0.70 16.55 1.27 46.00 Coordonare, politici, atenuarea i rspunsul la calamiti Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare 79 1,680 129 1.59 0.12 2.41 0.19 2.90 Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale 25 1,790 138 0.54 0.04 0.83 0.06 n/d Departamentul pentru Dezvoltarea Regional 43 1,000 77 0.52 0.04 1.44 0.11 n/d Asociaia silvicol MoldSilva 21 2,415 186 0.61 0.05 0.73 0.06 1.28 Departamentul Situaii Excepionale (protecia civil) 643 1,300 100 10.03 0.77 19.00 1.46 28.00 Agenia Relaii Funciare i Cadastru 40 1,400 108 0.67 0.05 1.41 0.11 1.70 Fondul de Rezerv Guvernamental n/d 30.00 2.31 n/d Sub-total 651 9,585 737 13.06 1.07 55.82 4.20 33.88 TOTAL 4,653.00 25,167.00 1.935.92 48.32 3.72 120.82 0.00 101.58 Sursa: Interviurile cu ageniile i Legea cu privire la Bugetul Guvernului, anul 2006 Note: Bugetul DSSE este parial i se refer doar la poriunea ce ine de aprarea civil. 56 ANEXA C. FENOMENELE ADVERSE PENTRU GESTIUNEA APELOR Figura C1. Zonele de risc pentru inundaiile cauzate de factori naturali 57 Figura C2. Localizarea principalelor diguri i extinderea impactului asupra vilor inundate de râuri la euarea digurilor 59 Tabelul C1. Informaia cu privire la starea digurilor pe 01 octombrie 2005 dintre care: Raion, în stare necesit reparaii indic un pericol propuse pentru a fi municipalitate, Numrul de diguri funcional ne-esenial potenial de scoas din exploatare UTA / rezervoare normal defeciune / funcional faliment 1 2 3 4 5 6 7 1 TOTAL PE REPUBLIC 3804 1706 1673 197 148 2 Municipiul Chiinu 44 29 10 4 1 3 Municipiul Bli 19 16 - 3 - 4 Anenii Noi 48 12 31 5 - 5 Basarabeasca 20 20 - - - 6 Briceni 211 18 184 7 2 7 Cahul 151 29 121 - 1 8 Cantemir 70 24 18 - 28 9 Clrai 75 38 28 6 3 10 Cueni 150 7 121 5 17 11 Cimilia 62 3 53 6 - 12 Criuleni 34 19 10 5 - 13 Dondueni 197 192 3 - 2 14 Drochia 158 158 - - - 15 Dubsari 5 - 5 - - 16 Edine 75 18 46 9 2 17 Fleti 311 139 161 10 1 IS Floreti 93 57 33 2 1 19 Glodeni 212 108 96 - 8 20 Hânceti 88 64 17 3 4 21 Ialoveni 59 10 29 - 20 22 Leova 72 15 50 7 - 23 Nisporeni 66 2 63 0 1 24 Ocnia 238 - 233 0 5 25 Orhei 142 121 - 20 1 26 Rezina 37 1 16 17 3 27 Râcani 277 188 70 18 1 28 Sângerei 228 116 93 1 18 29 Soroca 173 171 - 2 - 30 Streni 43 7 34 1 1 31oldneti 49 10 29 9 1 32tefan Vod 109 78 18 9 4 33 Taraclia 14 7 3 - 4 34 Teleneti 99 4 71 14 10 35 Ungheni 120 26 68 23 9 36 UTA Gguzia 55 5 39 11 - 60 Tabelul C2. Programul de protecia contra inundaiilor Nr. Indicatorii principali Unitatea de Cantitatea msur 1 Numrul total al localitilor unitate 1583 2 Numrul total de localiti din regiunile la risc de inundare unitate 659 3 Numrul total de edificii principale din regiunea expus riscului de inundare unitate 32267 4 Numrul total de edificii principale care sunt protejate unitate 30616 5 Numrul total de persoane protejate persoane 103287 6 Numrul total de edificii intenionate de a fi repoziionate unitate 1129 7 Numrul total de iazuri i lacuri de acumulare contra inundaiilor unitate 457 8 Lungimea fluxurilor de ape, a râurilor curate i a sistemelor de evacuare km 999,65 9 Suprafaa total a albiilor de ape curgtoare i de pante de diguri consolidate 100 m2 3270,23 10 Lungimea digurilor de protecie nou construite sau reconstruite km 606,71 11 Lungimea total a canalelor pentru apele ce se scurg de pe povârniuri km 207,82 12 Suprafaa regiunilor plate protejate contra inundaiilor hectar 72587,7 13 Numrul de obiecte poluante protejate contra inundaiilor unitate 165 14 Numrul de obiecte de aprovizionare cu ap protejate contra inundaiilor unitate 189 15 Numrul de poduri i construcii de evacuare a apei noi construite sau reconstruite din cadrul reelei de drumuri unitate 1361 16 Valoarea total a construciilor în preurile la 1 ianuarie 1998 mii, MDL 1020 17 Perioada general pentru implementarea setului de msuri de protecie ani 5,4 61 Tabelul C3. PROIECTUL SISTEME DE ALERT PENTR FALIMENTUL DIGURILOR Digul de la Digul de la Categoria Digul de la Digul de la Dubsari Costeti- Totaluri Stânca Vatra Dniestrovsk Aezri cuprinse de 76 21 9 72 178 notificare (nr.) Abonai telefonici ce 18000 4000 2000 urmeaz a fi notificai (nr.) Sirene (nr.) 98 18 31 Computere (nr.) 12 6 3 Complexe pentru 9 4 2 notificri telefonice automatizate (nr.) Modeme CP (nr.) 24 10 8 Staiuni radio FM 29 3 32 (nr.) Linii i cabluri (km) 36.7 27.6 14.2 Cheltuieli 945,000 272,000 253,000 1,000,000 2,470,000 investiionale totale (dolari SUA) inclusiv: Cheltuieli capitale i 126,000 34,000 29,000 de instalare (dolari SUA) Cheltuieli pentru 288,000 75,000 63,000 echipament / utilaj (dolari SUA) Note 1: Detalierea cheltuielilor investiionale totale în capitale / de instalare i cheltuieli pentru echipament / utilaj nu este clar sau este incomplet. Note 2: În cazul digului de la Dniestrovsk, principalii indicatori sunt nedefinii, iar costul investiional oferit reprezint doar o valoare estimativ presupus. Note 3: Costul estimat general indicat al proiectului în valoare de 2.970.000 dolari SUA include costuri investiionale (2.470.000 dolari SUA), proiectarea detaliilor sistemului de alert pentru digul de la Dniestrovsk (50.000 dolari SUA), pregtirea specificaiilor i a actelor de licitaie (20.000 dolari SUA), testarea sistemelor de alert (40.000 dolari SUA), elaborarea i executarea programului de formare (40.000 dolari SUA), elaborarea planurilor de aciuni pentru bazinele râurilor (50.000 dolari SUA), activiti de relaii cu publicul (10.000 dolari SUA), administrarea i supravegherea proiectului (150.000 dolari SUA) i cheltuieli neprevzute în valoare de 5 la sut (140.000 dolari SUA). 62 Tabelul C4. Programul de protecie contra inundaiilor subterane Nr. Principalii indicatori Unitatea de msur Cantitate 1 Numrul localitilor Total unitate 1534 Studii unitate 1534 Stabilitate ca fiind la risc de sub-flooding unitate 1230 Sugerate pentru protejare contra proceselor de sub-flooding unitate 1165 2 Suprafeele localitilor Total hectar 260561,76 Suprafaa sub-flooded (în baza studiilor) hectar 40524,52 Suprafaa cu risc de sub-flooding (în baza prognozei) hectar 42801,82 Sub protecia msurilor tehnice i inginereti hectar 25853,78 Sub protecia msurilor de adaptare hectar 15876,36 Teritorii neprotejate hectar 1071,68 3 Numrul de construcii Total unitate 963919 În regiunea sub-flooded (în baza studiilor) unitate 68999 În regiunea cu risc de sub-flooding (în baza prognozei) unitate 77056 Sub protecie contra sub-floods unitate 77056 4 Numrul populaiei Total mii persoane 2972,0 Cu reedin în regiunile expuse riscurilor de sub-flooding mii persoane 293,0 Sub protecie contra sub-flooding mii persoane 293,0 5 Principalele msuri tehnice i inginereti de protecie Drenare orizontal deschis i curarea albiei apelor hectar 9904,90 Drenare orizontal închis hectar 9915,19 Drenarea vertical hectar 4504,23 Drenarea preventiv hectar 232,20 Alte tipuri de drenare hectar 1297,26 Msuri adaptive hectar 15876,36 Acumulri de ape drenate unitate 174 Instalaii pentru purificare biologic unitate 596 Dispozitive ale sistemului funcional i de control unitate 2628 6 Msuri de protecie prin evacuarea mecanic a apelor drenate Suprafaa hectar 4694,95 Numrul de construcii unitate 7000 7 Costul msurilor de protejare (în preurile la 01.01.2001) Ingineria tehnic mii MDL 606191,89 Protecia mediului ambiant mii MDL 62752,02 Acumulri de ape drenate mii MDL 16205,26 Instalaii pentru purificarea biologic mii MDL 19278,46 Total mii MDL 703968,31 Convertite la rata de schimb 12,848 (la data de 01.01.2001) mii dolari SUA 54792,48 8 Eficiena (raionalitatea) economic a msurilor de protecie Coeficientul eficienei economice 0,145 Perioada de recuperare ani 6,91 Prejudicii prevenite mii MDL 115280,39 Costul unitii al msurii de protecie (pe construcie) mii MDL 9,14 63 Tabelul C5. Programul de Investiii în Sectorul Irigrii din care din care e o- t ela ic t t Nr. odc Numele sistemului hemc agr ic ltaotaa aa nt nt limatc ctael se totiisti ie me e men oune aaaf totaleii ie e men econom me oune îniisti Sub-s Zona Supraf Supraf veIn îniisti udar R udar Repara hipa hipa ec Ec udar veIn Supr cumulat cumulate infrastructur RI nvestiI Repara hipa hipa ec Ec udar veIn infrastructur ha ha mii, dolari mii, dolari mii, dolari mii, dolari mii, dolari mii, dolari mii, dolari mii, dolari SUA SUA SUA SUA % ha SUA SUA SUA SUA 1 1 - 1 Totcani N 1258 1258 235 51 171.04 64 47 42 3% 1258 235 51 171.04 61.17 2 1 - 6 Sireui N 594 594 103 94 46 20 20 80 42 94 42 3% 1852 345 45 217 24 20.80 107.41 3 6 - 9 Masivul Cahul III S 1649 1649 648 47 25 20 218 96 40431 36 2% 3501 993.92 242.44 239.76 511.73 4 1 ­ 8 Badragii Vechi N 4079 4079 914 05 694.25 21980 35 0% 7560 1907 98 936 69 239 76 731.53 5 2 - 2 Boroeni N 295 295 69 84 1512 54 72 33 2% 7B75 1977 81 951 81 233.76 78525 6 1-11 Caracuenii Vechi N 557 557 149.36 107 56 41 80 27.4% 6432 2127.17 951.81 347.32 828.04 7 6 - 1 Toceni S 170B 1709 526 01 22 68 296 69 206 84 27 0% 10141 2653 18 974.49 644.01 1034 66 8 6-6 Chircani-Zarneti 5 6737 6737 3740 29 21.00 1702.40 2016.89 24 6% 16676 6393 47 995.49 2346.41 3051.57 S 17-2 Masivul Talmaz S 1703 1703 1024 14 97 37 153 00 773.77 23.2% 18581 741761 I0B2 8S 2499 41 3825 34 10 6-9 Masivul Cahul II S 1455 1455 950 89 2310 321 32 60647 22 8% 20036 3353 50 111596 2520 73 4431 81 11 6 - 9 Masivul Cahul 1 S 2634 2634 1810.04 37 80 581 66 1190.38 22 6% 22670 10176 54 1153.76 3402 61 5622 1 7 12 11-6 Jora de Jos C 1160 603 300 74 5 25 185 03 110.47 21 1% 23273 10479.29 1159 01 3587.03 5732 G5 13 4-5 Masivul Carpineriii de Sud - SPP1 c 4146 271 124 10 9196 32.14 20.7% 23544 10603 39 1159 01 3679 59 5764 78 14 6-2 Polder I 6 446 133 98 64 44 24 54 40 19 2% 23677 10702 02 1159 01 3723.63 581918 15 15-7 Copanca S 1030 1030 862 52 291 81 570 72 18.5% 24707 11564 54 1159 01 4015 64 6339 90 16 5-4 Leova Sud S IBM! 1890 835 86 4 20 464 37 367 28 18 4% 2B597 124DO 40 116321 448D01 6757 18 17 17-3 Masivul Suvorov I S 7941 6357 2563 49 323 50 445.53 1794.36 16.4% 32S54 14963.89 1486.81 4925.54 8551.54 IS 3 - 3 Ungheni C 3401 3401 2009 93 78 33 875 83 1055 77 18 2% 36355 16973 82 1565 14 5801.37 9507.30 19 1-3 Grimancaui M 701 701 304 89 1 26 205 30 98 33 17.9% 37056 17278 70 1566 40 6006.67 9705 63 20 12-1 Dubsari Nord II C 9078 3078 4172.20 425.94 821.09 2925 16 17 7% 46134 211S0 9O 1992 34 SS?7.TS 12610 ?9 21 14-5 Pugcenii de Sud 1 1 C 7564 3606 1964.80 68.67 459.77 '356 36 17 6% 49740 2341570 206101 7327 54 14027.15 23 6-3 Polder II s 1349 1349 1099 59 458.72 640.67 17,2% 51089 24515.26 2061.01 7786.25 14666.02 23 12-1 Dubsari Nord 1 c 6659 685S 3340.06 462.16 559 82 2286.09 IS.7% 57948 27855 36 2523 16 6376 07 16956.11 24 14-11 Pugceni - SPP 16. 18 s 952 952 825 52 61.16 235.11 509.25 15.6% 58900 28680BB 2604 34 8611 18 17465 36 25 6-4 Polder III s 1863 1863 1705 22 633 34 1071.68 15.5% 60763 30386 10 3604 34 9244 52 16537.25 26 15-3 Masivul Bender s 726. 726 696 61 205 66 49095 15 5% 61489 31082 72 2604 34 9450 18 1902B2O 27 3-5 Bereti 1 c BSD 680 41B43 45 01 4607 325.35 15.4% 62169 31499.14 2649.35 9496.25 19353.55 2S 4 3 Cioara c 1106 1106 924 04 377 70 546 33 15.4% 632 75 32423 16 2649 35 9873 95 19899 88 23 11-7 Lopatna c 506 506 295.76 172.43 123 33 15.2% 63781 32718.94 2G4 9.35 10046.38 20023.2I 30 14-10 Nistrian s 1 456 1458 1174.36 57.33 3B6.75 750,26 15.2% 65239 3389330 27M68 1041314 20773 49 31 14-1 Galereani c 2982 425 257 44 24 32 42.15 190.97 151% 65664 34150 74 273100 10455 29 20964 46 32 17-3a Tudora s 661 661 32396 28 62 300 34 15 0% 66345 34479 70 2759 63 10455 39 21264 79 64 e din care din care Numele sistemului o- l t ela nt t ic nt t Nr. odc hemc agr ic aa aa e e limatc tota ctael se totiisti ie me men oune aaaf ie RIR totaleii me men oune îniisti Sub-s Zona Supraf Supraf îniisti veIn Repara hipa udar hipa udar ec Ec udar veIn econom Supr cumulat cumulate infrastructur nvestiI Repara hipa hipa ec Ec udar veIn infrastructur ha ha mii, dolari mii, dolari mii, dolari mii, dolari mii, dolari mii, dolari mii, dolari mii, dolari SUA SUA SUA SUA % ha SUA SUA SUA SUA 33 3-6 Grozeti 1 C 972 447 297 82 19 40 125 08 153 33 148% 66792 34777.52 2779 03 10580 37 21418 13 34 4.4 Parcela automata c 275 275 246 65 93.0S 153 59 142% 67067 35024.17 2779 03 10673 42 21571.72 35 2-6 Calincsti c 193? 232 65.11 76 72 16.39 14 1% 67299 35119 28 2779 03 10752 14 21588 11 36 3-7 Balaureti c 1306 948 511.68 14.05 42.10 455.51 14.1% 68247 35630.94 2793.08 10794.24 22043.62 37 15-2 Firladorti c 2103 433 26641 45 63 85 89 134.89 13 9% 68680 35897 35 2638 71 10860 12 22178 51 3S 4-1 Colul-Morii c 1939 1939 166700 7 35 659.06 1000 58 13 8% 70S19 37564.34 2846 06 11539.19 23179 09 39 3-1 Sculeni c 1290 1047 766 25 33.44 732 81 13 7% 71666 38330 59 2846 06 11572.62 23911 91 40 12-3 Coinita c 2237 1250 1122 96 423.56 69140 13 5% 72916 394S3 5S 2846 06 120011 a 24606 3J 41 14-7 Truseni s 274 274 256 14 95 16 160 99 135% 73190 39709 69 284606 12098 34 42 14-13 Roscani s 755 755 524 54 19 63 163 33 341.5B 13 3% 73945 40234 23 2865 70 12259 67 43 14-2 Criuleni c 703 561 509 64 42 57 136 30 330 97 13.2% 74526 40744.07 2908 27 12395 97 25439 84 44 9-7 Zaiuceni N 2209 1911 700 77 328 44 372.33 13 0% 76437 1111. 35 2906 27 12724.40 25812.17 45 8-3 Etulia s 7259 3308 2050 63 47.67 1113.40 889 55 12.9% 79745 43495.47 2955 94 13337.61 2G70'.73 46 17-2a A. A. Talmaz S 5SS 56S 624.59 199.53 425.06 12.9% 80311 4412006 2955.94 14037.33 27126.79 47 3-2 Blindesti c 601 113 9057 4 60 30.33 55.64 12.8% 80424 44210 63 2960.54 14067.66 27182.43 48 4-5-1 Masivul Crpinenii de Sus - SPP2 1 c 624 260 163 85 88 13 B06B4 44374 48 296QS4 14155 79 27258 15 49 9-8 Cerlina 591 591 403 39 51275 44777.67 2960.54 14356.66 27460.65 50 14-6 erpenl 1107 040 566 96 30 69 51 11-3 Tarasova 1 M 1980 780 289 30 183 10 100.20 12 0% 65 ANEXA D. DEGRADAREA TERENURILOR - TABELE 66 Tabelul D1. Starea de degradare a terenurilor, inclusiv eroziunile solului i alenecrile de teren A. Limitele pentru alunecrile de Numr 13,000-17,000 Suprafaa afectat potrivit literaturii 20,000-50,000 ha potrivit hrii ecologice 24,500-30,000 ha Media din hart 10-30 la 100km2 Studiul de referin al FCP 1 per 200 ha teren Suprafaa "distrus" 8,423 ha B. Limitele pentru rigole Numr 75,000 Suprafaa afectat potrivit hrii ecologice 8,000-12,500 ha Media din hart 10-20 la 10km2 Inspectoratul Ecologic de Stat 800 km2 Starea mediului ambiant din anul 6200 'active' C. Limitele pentru eroziuni Suprafaa afectat potrivit literaturii 8,000-14,000 km2 ISA, SCERS 26 milioane tone/an D1. Pierderile de soluri i pierderea asociat de carbon în funcie de regiune pentru anul 1995 REGIUNE Suprafee erodate Pierderi de Pierderi de Pierderi de Pierderi de Pierderi mii ha/an mii tone/an mii tone/an tone/ha, an tone/ha,an kg/ha,an Nord 652.4 3880.6 115.0 5.9 0.176 102 Centru 289.9 9828.0 255.5 33.9 0.881 511 Sud-est 103.6 740.8 21.2 7.2 0.205 119 Sud 384.9 7694.9 214.8 20.0 0.558 324 TOTAL 1430.8 22144.3 606.5 15.5 0.424 246 Sursa: Buletinul pentru monitorizarea ecopedologic, anul 1996. Ediia 3, Chiinu. 67 Tabelul D2. Dinamica degradrii terenurilor în deceniile recente A. Ratele creterii potrivit literaturii Alunecri de teren 500-2.300 Rigole 1.000 ha/an Eroziuni 0,86 la sut / an Eroziuni ­ Punctul de referin FCP Moldova 1,5 la sut / an 10.000 ha B. Dinamica eroziunilor 1975 1995 2005 Perioada 1995-2005 mii ha variaia hectare / an Neerodate 1457 1288 1211 -7700 Erodate minor 342 485 511 2600 Erodate moderat 213 245 255 1000 Erodate avansat 100 94 135 4100 TOTAL 2112 2112 2112 Sursa: Cerbari i Leah (ISA), fr dat. Procesul de degradare a solurilor din Moldova. C. Activarea alunecrilor de teren 1970 1980 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Numrul de cazuri de activare n/d n/d n/d 13 57 121 126 268 98 65 Regiuni administrative n/d n/d n/d 8 10 14 14 14 12 5 Suprafaa afectat (mii ha) 21,2 48,6 79,3 n/d n/d n/d n/d n/d 84,0 n/d Sursa: Studiul de referin FCP Moldova, anul 2003. 68 Tabelul D3. Prejudiciile economice cauzate de alunecrile de teren A. Prejudicii economice cauzate de alunecrile de teren (perioada 1996-2005) Anul Numrul alunecrilor de teren Cheltuieli (MDL) 1996 17 750,000 1997 64 960,000 1998 90 44,000,000 1999 197 44,000,000 2000 2 150,000 2001 1 3,300,000 2002 2 27,200 2003 4 270,000 2004 6 2,822,100 2005 2 399,000 Media 39 9,667,830 Sursa: DSSE B. Limitele prejudiciilor economice, potrivit literaturii Sursa Prejudicii Cauzate de ISA, SCERS 50-200 milioane dolari SUA / an eroziunea suprafeei TACIS râul Prut 75 milioane dolari SUA / an eroziunea suprafeei SCERS 1500 milioane MDL / an eroziunea suprafeei Terenuri deja epuizate 371 milioane dolari SUA rigole (ISA) 7 milioane dolari SUA / an rigole SCERS 200 milioane MDL / an rigole i alunecri de teren Studiul de referin al 8,4 milioane dolari SUA / an alunecri de teren DSSE (Tabelul A) 10 milioane MDL / an alunecri de teren SCERS 1400 milioane MDL / an pierderi în producie FCP Moldova 53 milioane dolari SUA / an pierderi în producie 69 Tabelul D4. Principalele cutremure în deceniile recente i impactul acestora An/Luna Magnitudinea Prejudicii înregistrate pentru mai mult de 7 cutremure (Richter) 1903/9 6,3 1904/2 6,3 1908/10 6,8 1912/5 6,4 1934/3 6,3 1939/9 6,1 1940/10 6,5 1940/11 7,4 Din totalul de 12.500 de edificii, peste 2.790 au fost avariate, inclusiv 172 (sau 6 la sut) care au fost distruse complet, 501 (sau 18 la sut) care au solicitat reabiltiare capital major i 625 (sau 22 la sut) care au necesitat reabilitare considerabil. S-a raportat decesul a 78 de persoane, alte circa 1.000 de persoane raportând leziuni. 1945/8 6,5 1945/12 6,3 1948/5 6,3 1977/3 7,2 Numrul total de edificii distruse s-a ridicat la cota 11.850 (informaia nu este disponibil pentru întreg teritoriul Moldovei). Peste 2.760 de edificii au fost complet distruse, inclusiv 2.260 de blocuri cu apartamente, 71 de grdinie de copii, 47 de spitale i policlinici. Peste 6.400 de edificii au solicitat lucrri majore de reparaie, iar alte 2.500 de edificii au necesitat reabilitare i fortificare. 1986/8 7,0 1.173 de edificii au fost complet distruse, inclusiv 757 de apartamente, 59 de coli i grdinie, precum i 39 de spitale. Peste 7.800 de edificii, inclusiv 5.972 de apartamente, au fost afectate considerabil i au solicitat reparaii i întriri considerabile. Circa 100 km de apeducte i conducte de canalizare au fost sever deteriorate, la fel ca i 52 km de linii de comunicaii, 12 km de linii de furnizare a electricitii i 13 km de conducte de gaze naturale. Seismul a cauzat un ir de alunecri de teren, cu decesul a dou persoane i spitalizarea a altor 561. nu mai puin de 3.737 de familii (sau 14.450 locuitori) au fost considerai s-i fi pierdut acoperiul deasupra capului. Prejudiciile economice aferente reabilitrii infrastructurii i a edificiilor au fost estimate în jur de 500-600 milioane dolari SUA. Pe lâng acestea, Guvernul URSS a mai oferit 667 milioane dolari SUA pentru compensarea familiilor afectate. 1990/5 6,7 1990/5 6,4 Surse: Site-ul IGG (http://igg.asm.md/EN/centre.htm); i Studiul MND, anul 2003 70 ANEXA E. ASPECTE HIDROMETEOROLOGICE Accentul activitilor axate pe fortificarea capacitii instituionale va trebuie plasat pe trei fenomene adverse principale care exercit un impact asupra economiei Moldovei, precum urmeaz: a. Convecia profund din luna mai pân în august (ploi abundente, inundaii localizate, grindin i vânturi); b. Secete severe în partea vegetativ a perioadei din luna mai pân în august; c. Îngheuri severe în luna mai; precum i pe îmbuntirea aranjamentelor instiutionale i dezvoltarea rolului SHS în cadrul sistemului naional de gesiune a calamitilor. 1 Fortificarea capacitii de atenuare a conveciei profunde Reducerea riscului impactului conveciei profunde în Moldova va însemna modernizarea sistemului curent de monitorizare i instalarea unui sistem de avertizare precoce, capabile s identifice regiunile expuse conveciei profunde cu mult înainte de impactul acestora. Recomandrile cu prioritate maximal sunt precum urmeaz: 1.1 Achiziia a 12 staiuni climaterice automatizate i a 12 staiuni hidrologice automatizate sugerate de SHS (2 milioane MDL). 1.2 Achiziia a dou modeme noi, platformei computerizate i pachetului de software pentru SHS pentru accesarea i vizualizarea datelor despre precipitaii de la radarul MoldATSA MRL5 (45 mii MDL). 1.3 Achiziia a sistemului staiunii de lucru dedicate prognozrii pentru SHS în scopul procesrii datelor sinoptice naionale (i regionale), vizualizrii hrilor, datelor radarului i de satelit, precum i a altor parametri meteorologici pentru regiune Mrii Negre (o soluie complet "de-a gata" funcinând pe echpament computerizat la cost mic, inclusiv staiunile de lucru ale prognozatorilor, comutator al mesajelor i satelit, plus plasarea pe web a produselor naionale ar costa nu mai mult de 2,1 milioane MDL, iar costurile anuale de suport tehnic i întreinere în jur de 320 mii MDL, totui, acestea ar putea fi considerabil reduse în cazul în care deja exist o careva funcionalitate). 1.4 Formarea efectivului de cadre al SHS în cadrul centrelor de prognozri internaionale i regionale, pentru a valorifica din plin de staiunile de lucur dedicate ale prognozatorilor, prcum i de produsele digitale de prognozare a vremii, în scopul creterii automatizrii procesului de prognozare i reducerii timpului de laten în prezicerea activitii de convecie profund (ar putea fi oferit formare ajustat necesitilor, costul variind între 170 mii MDL i 360 mii MDL, în funcie de localizare i durata cursului de formare). 1.5 Explorarea posibilitii de modernizare i asigurare a unei reele funcionale de radar MRL5 de rând cu serviciile hidrometeorologice din Ucraina, Bielorusia i Federaia Rus, 71 pentru a contribui la monitorizarea cantitativ în timp util a precipitaiilor în regiune. Explorarea oportunitii continurii proiectului TACIS "Planificarea pentru situaiile de urgen i protecia contra inundaiilor în EuroRegiunea inferioar a Dunrii" (2005/101- 096), cu efectivul dislocat în Comisia de Stat a Ucrainei pentru Gestiunea Apelor. 1.6 Achiziia unui sistem de modelare hidrologic dedicat pentru SHS, inclusiv o platform computerizat i pachetul de software pentru modelare (de exemplu, de la Wallingford Software, DHI sau Delft), pentru a include pachetul de software al SIG i cartografierea digital a terenului (ultima versiune care poate fi pus la dispoziie de serviciul meteorologic militar), pentru automatizarea analizei i modelrii debitelor râurilor (600 mii MDL, inclusiv pachetul de software pentru un model cu 400 noduri, plus suportul tehnic, licen pentru aplicaiile în timp util i computere personale dedicate). 1.7 Accesul în timp util la datele Meteosat i la produsele ,,Furtunile cu evoluie rapid" de la EUMETSAT, fie prin intermediul unui receptor EUMETCast, fie posibil prin apartenena în calitate de membru al EUMETSAT. Abonamentul anual de membru în calitate de stat cooperant ar fi de 1,9 milioane MDL. Totui, NMHS ale statelor non-membre, ale cror Produs Intern Brut pe cap de locuitor este sub 3.500 de dolari SUA, dein acces la datele Meteosat fr plat pentru utilizarea în Scop Oficial de Serviciu (PIB/C al Moldovei constituie 590 dolari SUA, potrivit Atlasului Statistic al Bncii Mondiale din anul 2003). Detalii ulterioare urmeaz s fie obinute direct de la EUMETSAT. Alte recomandri includ: 1.8 Achiziia unui complex nou pentru straturile superioare ale atmosferei (19,3 milioane MDL). 1.9 Cooperare bilateral în continuare cu serviciul hidrometeorologic din România, în particular pentru îmbuntirea capacitii de transmitere a datelor, utilizarea produselor meteorologice de radar i detecie a fulgerelor, utilizarea produselor digitale de prognozare a vremii, precum i utilizarea cnetrului regional de formare meteorologic de la Bucureti. 2 Fortificarea capacitii de ameliorare a secetelor Reducerea riscului impactului secetelor în Moldova va însemna utilizarea celormai recente prognoze sezoniere internaionale cu raz de aciune medie pentru asistarea planificrii rezervoarelor de ap i a strategiilor de plantare, plus obinerea unei înelegeri mai bune a impactului schimbrilor climaterice. Recomandrile cu prioritate maximal sunt precum urmeaz: 2.1 Accesul la produsele de prognozare climateric cu raz medie de aciune de la ECMWF, posibil prin apartenena în calitate de membru al ECMWF. Abonamentul anual de membru în calitate de stat cooperant ar constitui 72 mii MDL, plus o contribuie unic suplimentar în sum de 300 mii MDL, care ar putea fi ealonat pe o perioad de 5 ani. Alte recomandri includ: 2.2 Oferirea unui scenariu de schimbare a climei pentru Moldova pentru urmtorii 100 de ani, ce ar cuprinde implicaiile schimbrii climaterice prezise asupra mediului ambiant i a infrastructurii din 72 Moldova. Aceastea ar include biodiversitatea, aprovizionarea cu ap i regulamentele pentru edificii, de exemplu, similare unui studiu curent ce este realizat pentru guvernul din Hong Kong de ctre Centrul Hadley pentru Prognozarea Climei la Biroul Meteorologic din Regatul Unit (300 mii MDL). 3 Fortificarea capacitii de ameliorare a îngheurilor Reducerea riscului impactului îngheurilor în Moldova va însemna o cartografiere micro-climateric îmbuntit pentru Moldova, la fel ca i îmbuntirea monitorizrii automatizate a vremii, utilizând utilajul sugerat identificat în alineatul 6.1. Recomandarea cu prioritate maximal este: 3.1 Analiza necesitii i costului hrilor micro-climaterice ale riscurilor de îngheuri, în particular în regiunile sensibile la îngheuri din Moldova. 4 Îmbuntirea aranjamentelor instituionale i dezvoltarea rolului SHS în cadrul sistemului naional de gestiune a calamitilor Recomandrile cu prioritate maximal sunt precum urmeaz: 4.1 Formalizarea reprezentrii SHS, DSSE i a Ministerului Aprrii în Strategia Naional pentru Reducerea Calamitilor. 4.2 Elaborarea unui acord oficial între SHS i MoldATSA pentru prestarea datelor meteorologice de radar i considerarea posibilitii efecturii contribuiilor de ctre toate organizaiile implicate cu responsabilitate de monitorizare i prognozare hidrometeorologic din Moldova. Alte recomandri includ: 4.3 Stabilirea unui acord oficial între SHS i serviciul meteorologic militar pentru prestarea serviciilor de prognozare general militarilor în schimbul utilizrii SIG i a pachetului software pentru modelare i expertizei. 4.4 Analiza posibilitii îmbuntirii educaiei i formrii tuturor cadrelor implicate în activitatea hidrometeorologic din Moldova, probabil prin certificare în meteorologia operaional la Facultatea de Fizic a Universitii de Stat din Moldova, sau la Centrul Regional de Formare în Meteorologie de la Bucureti, în vederea creterii competeneelor i abilitii de reinere a cadrelor tot mai calificate necesare în acest domeniu. 4.5 Analiza beneficiilor economice a Serviciului Anti-grindin, inând cont de consensul internaional vis-ŕ-vis de veridicitatea tehnologiei i raportul beneficiu-cost sczut. Evaluarea utilizrii experienei meteorologilor ce activeaz cu radarele ai Serviciului Anti-grindin din cadrul SHS ca parte component a unui sistem de monitorizare a vremii anul împrejur. 4.6 Aplicarea unui proces ce ar permite certificarea SHS în cadrul ISO9001, facilitând un ir de noi servicii ce vor fi prestate în scopul permiterii acionrii SHS în calitate de autoritate de certificare pentru, de exemplu, schemele de asigurri. 73 4.7 Analiza legislaiei curente, conform creia se desfoar toat activitatea hidrometeorologic din Moldova, pentru stimularea dezvoltrii serviciilor aferente vremii cu valoare adugat (zonificarea inundaiilor i shceme naionale de asigurri), pentru clarificarea rolurilor i responsabilitilor ageniilor implicate în activitatea hidrometeorologic i avertizarea despre fenomenele naturale adverse. 4.8 Analiza necesitii unei formri i educaii elementare a publicului în materie de cunoatere a ce este de fcut în caz de un anumit fenomen sau a unei calamiti naturale i pentru familiarizarea publicului cu aceast informaie de la vârst fraged. 74 Tabelul E1. Structura organizatoric a monitorizrii vremii i dezavantajele i lacunele sale SHS MoldATSA Serviciul Anti- Serviciul militar (acoperire naional) (aeroportul Chiinu) grindin (6 localiti) (Mrculeti) Echipament de observri Staiuni meteorologice 18 (6 automatizate) 2 (automatizate) 1 (semi-automatizate) Posturi meteorologice 64 Radare Nu exist niciun radar 1 (precipitaii, acces 6 (reflectivitatea limitat) norilor) Staiuni aerologice 1 (nu sunt utilizate) Staiuni hidrologice 47 1) Ploi abundente 12 rapoarte manuale 06Z, 18Z Rezoluia de 4km la 64 rapoarte manuale lunar fiecare 10 minute 2) Inundaii fluviale 20 niveluri manuale zilnic 27 niveluri manuale lunar 3) Vânturi puternice 18 (6 automatizate) la fiecare 3 ore Evenimente raportate atunci, când Regiunile generatoare sunt observate de grindin 4) Grindin identificate pentru activitile de suprimare 5) Înzepeziri 18 manual raports 06Z Rezoluia de 4km la 64 manual raports every 5 days fiecare 10 minute 6) Îngheuri 2m temps every 3h 7) Secete (Utilizarea precipitaiilor i a temperaturii) Note: în cursiv (italic) sunt indicate instanele de prezentare mai frecvent a rapoartelor în situaii cu ape înalte sau vânturi puternice 75 Tabelul E2. Investiii recomandate Aciunea Localizarea Intervalul cronoologic Costul (MDL) Recipientul Cerine 6.1.1 Achiziia a 12 staiuni climaterice Repartiie naional, 2006 2,600,000 SHS Creterea frecvenei i veridicitii automatizate (inclusiv, montarea substituind echipamentul monitorizrii parametrilor meteorologici, în pluviometrelor pentru ploi) manual la staiunile particular a ploilor abundente i a vânturilor meteorologice selectate puternice 6.1.1 Achiziia a 12 staiuni Câte dou pe râurile Prut i 2006 2,600,000 SHS Creterea frecvenei i veridicitii hidrologice automatizate Nistru, celelalte urmând s fie monitorizrii nivelurilor fluviale, care amplsate în locuri strategice condiioneaz majoritatea inundaiilor pe principiul zonelor de fluviale din Moldova acoperire a altor râuri 6.1.2 Achiziia a dou modeme noi, Cartierul General SHS, 2006 45,000 SHS Accesibilitatea la datele cu rezoluie înalt în timp platforme computerizate i a pachetului Chiinu util despre precipitaii pentru Moldova va software pentru accesul i vizualizarea permite SHS s creasc acurateea datelor i s datelor despre precipitaii de la radarul reduc timpul de laten pentru fenomenele MRL5 MoldATSA severe de cderi de ploi. Radarul MRL5 MoldATSA repzreint o oportunitate unict, dar solicit ca SHS s-i modernizeze sistemul 6.1.3 Achiziia unui sistem de staiuni de Cartierul General SHS, 2006 2,100,000 max SHS Reducerea tergiversrii de 30 minute cu care se lucru ,,de-a gata" ale prognozatorului Chiinu confrunt în prezent pentru procesarea funcionând pe un computer dedicat, graficilor la Moscova i asigurarea accesului la inclusiv comutarea mesajelor i un ir mai vast de date i produse, îmbuntind procesarea datelor sinoptice naionale i considerabil capacitatea general de prognozare regionale, vizualizarea graficilor, datelor a Moldovei de radar, satelit i ali parametri meteoro- logici pentru regiunea Mrii Negre 6.1.3 Suport tehnic anual i întreinere Cartierul General SHS, 2006-2010 1,600,000 max SHS Asigurarea suportului operaional pentru pentru a permite funcionarea staiunii de Chiinu (analiza staiunile prognozatorului i maximizarea lucru dedicat a prognozatorului sistemului în utilizrii sistemului de staiuni de lucru, de anul2010) exemplu prin tranziia spre finaliti bazate pe reeaua global web de produse naionale 76 6.1.4 Formarea cadrelor la centre Centrul Meteorologic de 2006-2008 360,000 max, SHS, SAG i Maximizarea utilizrii staiunilor de lucru internaionale i regionale de prognozare, Formare Regional de la în dependen MoldATSA ar putea dedicate ale prognozatorilor i creterea pentru valorificarea mediului de staiuni Bucureti, Biroul de localizare i fi un beneficiu razei de aciune a datelor i produselor de de lucru dedicate ale prognozatorului i Meteorologic Exeter din lungimea avertizare precoce regionale i pentru învarea celor mai bune practici Regatul Unit sunt câteva cursului internaionale disponibile în Moldova de la centrele adiacente exemple 6.1.5 Prin organizarea unui seminar de Invitarea experilor la o 2006-2007 100,000 max, NMHS din Continuarea proiectului TACIS 2005/101- lucru de dou zile la Chiinu, a se edin a NMHS interesate dac vor fi Moldova, 096 i considerarea îmbuntirii explora posibilitatea de modernizare i la Chiinu achitate costurile Bielorusia, Ucraina valorificrii radarului MRL5 existent în asigurare a unei reele operaionale de T&S pentru toi i Federaia Rus regiune pentru a asigura îmbuntirea radare MRL5 de rând cu serviciile participanii, relei de radare operaionale cu rezoluia hidrometeorologice din Ucraina, inclusiv înalt, date cu frecven mare despre Bielorusia i Federaia Rus cheltuielile de precipitaii gzduire 6.1.6 Achiziia unui sistem dedicat de Cartierul General SHS, 2006-2007 380,000-630,000, SHS Automatizarea analizei i modelrii modelare hidrologic, inclusiv pechatul Chiinu în dependen de debiturilor fluviale în Moldova pentru de software, suportul tehnic, licenele nivelul de diminuarea timpului de laten pentru pentru aplicaiile în timp util i un detaliere, avertizrile despre fenomelele de computer dedicat aflueni etc. inundaii fluviale severe necesari 6.1.7 Accesul în timp util la datele Cartierul General SHS, 2007-2009 60,000- SHS i produsele pot Reducerea timpului de laten pentru Meteosat i produsele Furtunile cu Chiinu, în calitate de 1,900,000, în fi puse la dispoziia detectarea i combaterea formrii Evoluie Rapid de la EUMETSAT reprezentant al Moldovei dependen de organizaiilor furtunilor care sunt responsabile pentru accesul la implicate în studii, o fraciune impuntoare a prejudiciilor produse prin reprezentatnilor cauzate de vreme din Moldova intermediul mass-media i EUMETCast furnizorilor de servicii din Moldova 6.1.8 Achiziia unui nou complex Cartierul General SHS, 2006-2007 19,350,000 SHS Îmbuntira prognozrii formrii pentru partea superioar a atmosferei Chiinu grindinii, diametrul maxim al grindinii i intensitate printr-o monitorizare mai bun a parametrilor fizici ai norilor 6.1.9 Prin organizarea unei edine Chiinu, Bucureti 2006-2010 31,000 max INMH sau SHS Identificarea modalitilor de cretere a bilaterale la Bucureti sau Chiinu, a pentru T&S capacitii de transmitere a datelor, dezvolta în continuare cooperarea cu pentru persoane utilizrii produselor radarului serviciul hidrometeorologic din România din efectiv meteorologic i detecie a fulgerelor, utilizrii produselor digitale pentru prognozarea vremii i utilizrii centrului regional meteorologic de formare de la Bucureti 77 6.2.1 Accesul la produsele de Cartierul General SHS, 2007-2011 132,000 pe an SHS i produsele pot Îmbuntirea capacitii de prognozare prognozare climateric cu raz de Chiinu, în calitate de pentru 5 ani, fi puse la dispoziia a vremii cu raz medie de aciune, aciune medie de la ECMWF, sub reprezentant al Moldovei ulterior ­ 72,000 organizaiilor îmbuntirea posibilitii de atenuare a form de abonamente în calitate de pe an implicate în studii, aciunii secetelor membru cooperant cu ECMWF reprezentatnilor mass-media i furnizorilor de servicii din Moldova 6.2.2 Oferirea unui scenariu pentru SHS Cartierul General, 2006-2007 300,000 max Toate prile Determinarea impactului schimbrilor schimbrile climaterice pentru Moldova Chiinu cointeresate climaterice în Moldova asupra pentru urmtorii 100 de ani, ce cuprinde guvernamentale, fenomenelor meteorologice adverse implicaiile schimbrilor climaterice inclusiv în pentru urmtorii 100 de ani i contribuirea prezise asupra mediului ambiant i a agricultur, mediul la strategia naional de atenuare a infrastructurii Moldovei ambiant, transport i fenomenelor naturale adverse construcii 6.3.1 Prinorganizarea unui seminar de SHS Cartierul General, 2006-2007 50,000 max, SHS i consumatorii Determinarea fezabilitii cartografierii lucru de dou zile, analiza necesitilor i Chiinu dac costurile finali (reprezentanii îngheurilor microclimaterice în costului hrilor microclimatice a T&S vor fi productorilor Moldova, costul eventual al acesteia i riscurilor de îngheuri, în particular achitate pentru agricoli) beneficiile pe care le-ar aduce pentru regiunile sensibile la îngheuri din toi participanii, consumatorilor finali Moldova inclusiv cheltuielile de gzduire 6.4.4 Analiza posibilitii de îmbuntire Chiinu, Bucureti 2006-2010 80,000 în baza SHS, SAG, Creterea competenelor i abilitii de a educaiei i formrii întregului efectiv activitii de MoldATSA, reinere a cadrelor cu un nivel profesional implicat în activitatea hidrometeorologic consultan cu Universitatea de în ascensiune necesare în domeniul în din Moldova, probabil prin certificarea în durata de 1 Stat cauz meteorologia operaional la Facultatea de sptmân Fizic a Universitii de Stat din Moldova, sau la Centrul Regional de Formare în Meteorologie de la Bucureti h) Reforme i îmbuntirea politicilor Aciuni Localizarea Intervalul cronologic Costuri Recipientul Cerine 78 6.4.1 Formaliszarea reprezentrii SHS, Grupul de Lucru naional 2006 0 SHS, DSSE i Îmbuntirea reprezentrii prilor DSSE i a Ministerului Aprrii în pentru ameliorarea Ministerul implicate guvernamentale care dein strategia naional pentru reducerea fenomenelor naturale Aprrii experien în prestarea avertizrilor calamitilor adverse timpurii despre fenomenele naturale adverse, sau care atenueaz impactul 6.4.2 Elaborarea unui acord oficial între Chiinu 2006 0 SHS, MoldATSA Îmbuntirea utilizrii datelor radarului SHS i MoldATSA pentru punerea la MRL5 MoldATSA ca parte component a dispoziie a datelor meteorologice serviciului naional de avertizare contra furnizate de radar i considerarea vremii austere i asigurarea durabilitii posibilitii efecturii contribuiilor de acestuia spre folosul public ctre toate organizaiile implicate cu responsabilitate pentru monitorizarea i prognozarea hidrometeorologic în Moldova 6.4.3 Stabilirea unui acord oficial Chiinu, Mrculeti 2006-2008 0 SHS, serviciul Prestarea de servicii de prognozare între SHS i serviciul meteorologic general militarilor în schimbul utilizrii meteorologic militar militar GIS i a pachetului software de modelare i a experienei relevante 6.4.5 Analiza beneificiului economic al Chiinu 2006-2007 160,000 în Vice prim Asigurarea obinerii de ctre guvernul Serviciului Anti-grindin i evaluarea baza a unei ministrul Moldovei a celei mai mari valori pentru valorificrii experienei meteorologilor activiti de banii investiii în ageniile sale ce operatori ai radarelor ai Serviciului consultan cu activeaz în domeniul vremii i c Anti-grindin din cadrul SHS ca parte a durata de 2 experiena este valorificat pentru a unui sistem de monitorizare a vremii sptmâni scoate foloase anul îmrepujur efectuat de experi independeni 6.4.6 Asigurarea aplicrii unui proces Chiinu 2008-2011 1,000,000 SHS Permiterea SHS s ofere un spectru mai de certificare a SHS conform reprezint o larg de servicii i s acioneze în calitate standardului ISO9001 (gestiunea valoare de autoritate de certificare, de exemplu, calitii) estimativ a pentru schemele de asigurri costului suportat de SHS pentru corespunderea standardului ISO9001 79 6.4.7 Analiza legislaiei curente, de Chiinu 2007-2008 80,000 în baza Ministrul Ecologiei Stimularea dezvoltrii serviciilor cu care se conduc e activitatea activitii de i Resurselor valoare adugat în domeniul vremii hidrometeorologic în Moldova consultan cu Naturale (zonificarea inundaiilor i schemele de durata de 1 asigurri naionale), clarificarea rolurilor sptmân i a responsabilitilor ageniilor implicate în activitatea hidrometeorologic i avertizarea despre fenomenele naturale adverse 6.4.8 Analiza necesitilor de educaie i Chiinu 2007-2011 160,000 în Vice prim Permite publicului s cunoasc ce este formare elementar a publicului în baza activitii ministrul de fcut în caz de de calamitate natural materie de ce ese de fcut în de consultan i familiarizarea publicului cu aceast eventualitatea unui fenomen natural cu durata de 2 informaie de la vârst fraged advers, în vederea oferirii de educaie în sptmâni colile primare efectuat de experi independeni 80 ANEXA F. SPRE ASIGURRI ADECVATE ALE CULTURILOR ÎN MOLDOVA 1. Introducere 1. Guvernul Republicii Moldova a promulgat Legea nr. 243-XV, din 8 iulie 2004, cu privire la "Asigurri prin subvenionare contra riscurilor de producie în sectorul agricol". 2. Asigurrile cutlurilor sunt atractive în calitate de mecanism de stabilizarea a veniturilor productorilor agricol, salvgardarea resurselor financiare ale productorilor agricoli i ameliorarea capacitii de credit ulterior unor prejudicii aduse culturilor, astfel promovând creterea sustenabil a agriculturii. Acestea au potenialul s-i scoat pe productorii agricoli din cursele clasice ale srciei cauzate de pierderile condiionate de ocuri i dificultile continurii activitilor de producie în sezonul urmtor. Pentru guvern un avantaj ar fi potenialul de opereze oferirea oficial a compensaiilor definite productorilor agricoli, prin aceasta reducând dependena de i necesitatea unei asistene ineficiente ad hoc în situaii de calamiti. Asigurrile sunt un mecanism care sprijin anticipat planificarea pentru gestiunea riscurilor. 3. În pofida atractivitii sale, experiena multor ri cu asigurrile culturilor a fost plin de dificulti considerabile i neajunsuri. Provocarea pentru depire acestor dificulti poate s se amplifice atunci, când expunerile principale contra crora sunt fcute asigurrile sunt nite pericole catastrofale, cum ar fi secetele, plus atunci când serviciile rurale ­ de asigurri, bancare i pieele ­ sunt slab dezvoltate. Resursele necesare i costul administrrii asigurrilor tradiionale ale culturilor ar putea reduce atractivitatea asigurrilor ca instrument de gestiune a riscurilor. 4. Compartimentul 2 descrie experiena internaional în asigurrile culturilor. Compartimentul 3 consider opiunile pentru planificarea asigurrilor adecvate ale culturilor în Moldova. 2. Experiena internaional în asigurrile culturilor 5. Asigurrile culturilor sunt practicate în multe ri dezvoltate, dar nu este rspândit pe larg în majoritatea rilor în curs de dezvoltare. 6. Tradiional domin dou tipuri de programe de asigurri ale culturilor: asigurrile contra unui pericol desemnat (ce cuprind anumite pericole, cum ar fi grindina) i asigurrile contra pericolelor multiple, care acoper prejudiciile cauzate de orice pericol (de exemplu, secete, inundaii, vânturi, insecte i îngheuri). Mai recent, au fost introduse asigurrile în baz de indice drept o nou varietate de produse de asigurare. 2.1 Asigurrile contra unui pericol desemnat 7. Asigurarea culturilor contra pericolelor desemnate mizeaz pe msurarea actual a prejudiciilor procentuale din teren, la scurt timp dup prejudiciile cauzate de pericolul specificat contra cruia s-au asigurat culturile. Prejudiciile procentuale sunt aplicate la suma asigurat stabilit la momentul vânzrii poliei productorului agricol în cauz. O sum deductibil (de regul, de la 5 pân la 10 la sut din prejudicii) este incorporat pentru a elimina plile pentru prejudicii minore. 8. Asigurrile contra grindinii au un istoric lung i au înregistrat o penetrare vast în majoritatea rilor. Acestea sunt practicate în sectorul asigurrilor private, de regul fr subvenii. Asigurrile contra 81 grindinii au, la general, succes graie unei serii de motive: prejudiciile sunt independente i localizate, plus exist metode stabilite i obiective pentru evaluarea prejudiciilor în teritoriu pentru o gam larg de culturi. Piaa reasigurrilor este bine dezvoltat i poate proteja companiile de asigurri contra grindinii împotriva prejudiciilor totale neanticipat de mari dintr-un anumit an. 9. Pentru programele stabilite, contribuiile sunt calculate în baza prejudiciilor istorice în funcie de cultur i regiune. Pentru programele noi, pân când nu va fi acumulat experiena respectiv, contribuiile sunt de regl iniial stabilite în funcie de experiena din domeniu din alte ri i în baza datelor indicative cu privire la frecvena regional a grindinii furnizate de datele meteorologice colectate în trecut. 10. Asigurrile contra grindinii deseori includ prejudicii cauzate de incendii i pagube cauzate de vânturi. Alte pericole decât grindina pot fi i ele incluse în asigurare, utilizând o evaluare a prejudiciilor în baza cotei procentuale a acestora în prejudicii, cele mai importante fiind îngheurile fructelor i viei de vie. 11. Asigurrile culturilor contra pericolelor desemante nu este potrivit pentru secete, acolo unde impactul este treptat i progreseaz i unde acesta nu poate fi msurat cu uurin utilizând formula cotei procentuale a acestora din prejudicii. Importana secetelor în calitate de cauz a prejudiciilor pentru culturile irigate de ploi a condus la dezvotlarea ulterioar ca produs a asigurrilor culturilor contra pericolelor multiple. 2.2 Asigurarea culturilor contra pericolelor multiple 12. Asigurarea culturilor contra pericolelor multiple (ACPM) se bazeaz pe msurarea deficitului în recolta culturilor, spre deosebire de prejudiciile procentuale. Polia de asigurri stabilete o valoare prag a recoltei, de regul între 50 i 70 la sut din recolta medie, iar revendicarea este achitat în baza deficitului final al culturilor care este sub nivelul recoltei prag, înmulit cu un anumit pre convenit pentru o ton. 13. Asigurrile cuprind un spectru vast de pericole, aa cum este dificil de deosebit între cauzele individuale de reducere a recoltei culturilor, fie aflate în afara controlului de ctre productorii agricoli (de exemplu, lipsa cderilor de ploi), fie aflate sub controlul productorilor agricole (de exemplu, gestiunea precar). Aceasta genereaz o dificultate imediat pentru ACPM, adic exist probabilitatea c cereri disproporional mai mari vor fi achitate acelor productori agricoli, care au o gestiune precar. Din acelai motiv, productorii agricoli cu gestiune precar sunt acei care cel mai probabil vor recurge la selectarea acestui gen de asigurri. Programele de asigurri care un înregistrat succes cer ca agentul de asigurare s dein informaie adecvat despre natura riscurilor, contra crora sunt asigurate culturile. Aceasta înc s-a dovedit a fi extrem de dificil pentru asigurrile recoltelor la nivel de gospodrie agricol. Productorii agricoli întotdeauna vor cunoate mai multe despre recoltele sale poteniale ale culturilor decât agentul de asigurare. Aceast deinere asimetric de informaie reprezint o problem major aferent recoltelor agricole asigurate. În cazul în care un agent de asigurare nu este în stare s categoriseasc adecvat riscurile, atunci nu este posibil de asigurat o asigurare durabil. Acei ce tiu c au fost categorisii favorabil vor cumpra asigurarea în cauz; iar cei ce nu au fost categorisii favorabil ­ nu vor achiziiona. Aceste fenomen este cunoscut sub denumirea de selecie advers. 14. Agenii de asigurare trebuie s fie în stare, de asemenea, s monitorizeze comportamentul deintorului de poli de asigurare. Hazardul moral are loc atunci, când indivizii asigurai îi schimb comportamentul astfel încât s majoreze probabilitatea potenial sau magnitudinea prejudiciilor. În cazul asigurrilor recoltelor culturilor, hazardul moral are loc atunci, cânt ca rezultat al achiziiei asigurrii, productorii agricoli reduc utilizarea fertilizatorilor sau a pesticidelor, sau pur i simplu devin mai relaxai în gestiunea acestora. Ca exemplu extrem, hazardul moral este considerat fraud atunci, când deintorii polielor de asigurri fac o tentativ real de a genera prejudicii. 82 15. Asigurarea culturilor contra pericolelor multiple este foarte dezvoltat în SUA i Canada, foarte puine programe existând în Europa de vest (de exemplu, Spania) i America de sud (de exemplu, Argentina). Sistemul de garanii în asigurrile culturilor practicat în fosta Uniune Sovietic a fost, de asemenea, un program contra pericolelor multiple, în baza recoltei. Asigurri similare continu în unele pri ale Rusiei, iar legislaia similar a fost reintrodus în câteva foste state. 16. Dei multe ri privesc experiena SUA ca un model ce ar putea fi urmat, exist i câteva limitri importante pentru rile ce intenioneaz replicarea programului din SUA. Un dezavantaj important este c aproape toate programele ACPM sunt foarte mult subvenionate de guvern. Productorii agricoli nord- americani achit doar o fraciune din costul total al asigurrilor culturilor oferite de guvern (circa 25 la sut). Exist foarte puine ri în toat lumea care i-ar putea permite astfel de subvenii mari. Experiena din SUA i Canada ­ rile cu cele mai dezvoltate programe ACPM ­ indic faptul c calculele contribuiilor stabilite de actuari au fost consecvent subestimate, graie erorilor sistematice, cum ar fi selecia advers i hazardul moral. Ca rezultat, exist povara unor costuri enorme rezultante din asigurarea advers ce cad pe umerii guvernului, suplimentar la costul subveniilor contribuiilor i costul rambursrilor pentru administrarea programului. 17. În sumar, asigurarea culturilor contra pericolelor multiple, care indemnizeaz prejudiciile în baza gospodriilor agricole individuale, se confrunt cu cheltuieli administrative mari pentru depirea problemelor aferente seleciei adverse i hazardului moral. Aceasta necesit investiii considerabile în monitorizarea recoltelor agricole în scopul prevenirii achitrii plilor mai mari decât prejudiciile suferite de facto de ctre productorii agricoli. Mai mult ca atât, asigurarea culturilor contra pericolelor multiple are riscuri corelate mari, deoarece este expus unor revendicri poteniale extrem de mari în anii adveri. Agenii de reasigurare internaionali nu sunt dispui s ofere reasigurri pentru asigurarea culturilor contra pericolelor multiple, în particular pentru programele noi i incerte, iar chiar dac i sunt disponibile, costurile sunt mari. Experiena existent la moment indicat faptul c este foarte dificil, fr subvenii guvernamentale masive, de asigurat recoltele culturilor la nivel de gospodrie agricol contra prejudiciilor cauzate de un ir de pericole naturale. 2.3 Asigurrile în baz de indice 18. Asigurrile în baza indeclui reprezint o form alternativ i mai nou de asigurri care efectueaz pli nu în baza msurrilor recoltelor la nivel de gospodrie agricol, sau în funcie de evaluarea prejudiciilor procentuale, dar în funcie de un indice parametric separat. Cele mai importante asigurri contra vremii în baza indicelui sunt Indicele Vremii i Indicele Recoltei Regiunii.16 19. În cadrul asigurrilor în baza indicelui meteorologic, plile sunt bazate pe msurrile efectuate la o staiune meteorologic, cum ar fi cele ale temperaturii sau cderilor de ploi, sau o combinaie a câtorva parametri. Este dedus un indice care coreleaz pe cât de strâns posibil cu impactul anticipat al vremii asupra culturilor. În asigurrile în baza indicelui, de aceea, plile sunt declanate de realizarea unei valori a unui indice specificat în prealabil i nu de recoltele realizate ale gospodriei agricole. Cel mai important pericol pentru care asigurrile în baza indicelui vremii este potrivit este seceta (lipsa precipitaiilor sub form de ploi) pentru culturile irigate natural de ploi. 20. În cadrul asigurrilor în baza indeclui recoltei regiunii, pentru declanarea plilor sunt utilizate msurrile oficiale ale recoltei medii pe o unitate de suprafa, cum ar fi un raion sau regiune. Nu sunt 16 O descriere mai detaliat a asigurrilor în baza indicelui este disponibil în compartimentul 4 al publicaiei "Gestiunea Riscurilor de Producie Agricole: Inovaii din rile în Curs de Dezvoltare", publicaie a ARD, ce poate fi accesat pe internet la http://www.itf-commrisk.org/documents/agrisk.pdf. Aceast publicaie descrie, de asemenea, programele de asigurri în baza indicelui din diferite ri. 83 evaluate recoltele sau prejudiciile suferite de productorii agricoli individuali, iar toi productorii agricoli din unitatea de suprafa specificat sunt compensai proporional, potrivit formulei de compensaii pentru recoltele reduse de pe unitatea de suprafa (de exemplu, raion) în cauz. Caseta 1: Asigurrile meteorologice în baz de indice Produsele de asigurri contra vremii nefaste în baz de indice reprezint nite contracte pentru revendicri eventuale, în care achitarea plilor este determinat de un parametru meteorologic obiectiv (adic, precipitaiile sub form de ploi, temperatur sau umiditatea solului etc.), care este în msur mare corelat cu rezultatele recoltelor sau veniturilor la nivel de gospodrie agricol. Asigurrile indexate cderilor de precipitaii sub form de ploi sunt foarte bine potrivite produciei agricole în regiunile unde sunt înregistrate prejudicii rspândite ale culturilor cauzate de secete sau cderi excesive de ploi. În atare regiuni, cderile de ploi pot fi utilizate ca un indicator alternativ bun pentru prejudiciile actuale suferite de productorii agricoli. În alte regiuni, veniturile gospodriilor agricole ar putea fi indexate vis-a-vis de indicatorii temperaturii pentru producia sensibil la cldur sau îngheuri, cum ar fi cazul horticulturii. Indicele ce st la baz, utilizat în cazul unui produs de asigurri în baza indicelui, trebuie s fie corelat cu rezultatele recoltei sau veniturilor pentru gospodriile agricole amplasate pe o suprafa geografic mare. Mai mult ca atât, indicele urmeaz s corespund unui ir de caracteristici suplimentare care afecteaz gradul de înceredere sau siguran, de care dispun participanii pieei, cum c indicele este veridic, demn de încredere i lipsit de manipulri umane, adic faptul c riscul msurrii eronate a indicelui este redus. Caracteristicile pentru un indice potrivit sunt ca variabil aleatorie msurat s fie (a) observabil i uor de msurat; (b) obiectiv, (c) transparent; (d) verificabil independent; (e) posibil de raportat la momentul oportun; i (f) stabil i sustenabil în timp. Msurile disponibile public ale variabilelor meteorogologice corespund, în linii generale, acestor cerine. Asigurrile în baza indicelui sunt mai puin sensibile la unele probleme inerente asigurrilor tradiionale ale cutlurilor contra pericolelor multiple. Din moment ce achitarea plilor la contractele indexate este declanat automat odat ce parametrul meteorologic ajunge la cota specificat în prealabil, productorii agricoli asigurai beneficiaz de pli oportune. Declanarea automat minimizeaz, de asemenea, cheltuielile administrative pentru agentul de asigurare prin eliminarea necesitii unei evaluri istovitoare a prejudiciilor la nivel de teren agricol. Din moment ce cheltuielile administrative sunt mai mici, produsele sunt mai accesibile financiar productorilor agricoli datorit contribuiilor relativ mici.17 Obiectivul i caracterul exogen ale indicelui meteorologic previne atât "selecia advers" (atunci când productorii agricoli tiu mai multe despre riscurile sale decât agentul de asigurare, rezultând, astfel, în ne-înrolarea productorilor agricoli cu risc sczut i lsându-l pe agentul de asigurare doar cu riscuri majore), precum i a "hazardului moral" (atunci când comportamentul productorilor agricoli poate influena gradul de extindere a prejudiciilor care se calific pentru plile din asigurri). Produsele indexate faciliteaz, de asemenea, transferul riscurilor pe pieele internaionale, deoarece este probabil ca agenii de reasigurare internaionali s ofere condiii mai bune atunci, când asigurrile se bazeaz pe evenimente meteorologice msurabile i nu pe prejudiciile la nivel de gospodrie agricol. Sursa: CRMG, Banca Mondial 21. Dup cum reiese din Caseta 1, asigurrile în baza indicelui prezint promisiuni considerabile pentru depirea unor din constrângerile asigurrilor culturilor contra pericolelor multiple, graie unui ir de motive. În unele situaii, asigurrile în baza indicelui ofer o protecie mai mare contra riscurilor în comparaie cu asigurrile culturilor contra pericolelor multiple tradiionale, care achip indemnizaii în 17Aproximativ egale cu 10 la sut. 84 baza recoltelor gospodriilor agricole individuale. O reflectare serioas se impune în favoarea asigurrilor în baza indicelului drept alternativ eficient în materie de politici, deoarece acestea tind s protejeze sectorul produciei agrare contra prejudiciilor de amploare, pozitiv corelate cu recolta culturilor (de exemplu, cauzate de secete). Asigurrile în baza indicelui au avantaje poteniale considerabile, aa cum acestea sunt complet transparente (revendicrile sunt achitate în baza msurrilor la staiuni meteorologice), cuplate cu cheltuieli mici de administrare i reasigurrile fiind cu o probabilitate mai mare disponibile în acel caz. Astfel, riscurile unor prejudicii de amploare ale culturilor poate fi transferat pieelor financiare i de reasigurare. Caseta 2 prezint rezumatul unor particulariti ale asigurrilor în baza indicelui, comparativ cu asigurrile tradiionale ale culturilor contra pericolelor multiple, iar Caseta 3 compar costurile relative ale fiecrei activiti administrative. Caseta 2: Avantajele i provocrile asigurrilor în baz de indice Avantaje Provocri Hazard moral mai mic Riscuri de baz Indemnizaia nu depinde de recolta realizat de Fr o corelare suficient între indice i prejudiciile productorul agricol individual. actuale, asigurrile în baza indicelui nu reprezint un instrument eficient de gestiune a riscurilor. Selecie advers mai mic Acest fapt este atenuat de auto-asigurarea de ctre Indemnizaia se bazeaz pe informaie disponibil productorul agricol a unor riscuri de baz mai pe larg, aa c nu se poate profita de dispunerea mici; produse suplimentare subscrise de agenii de asimetric a informaiei. asigurare privai; combinarea asigurrilor în baza indicelui cu finanarea rural; plus oferirea Cheltuieli administrative mai mici acoperirii contra doar a evenimentelor extreme. Nu solicit subscriere i inspecii ale gospodriilor agricole individuale. Modelare statistic exact pentru asigurri Agenii de asigurare trebuie s îneleag Structur standardizat i transparent proprietile statistice ale indicelui de la baz. Structur uniform a contractelor. Educaie Disponibilitate i caracter de negociere Necesar pentru consumatori pentru evalaurea dac Standardizat i transparent, poate fi asigurrile în baza indicelui meteorologic va oferi o comercializat pe piee secundare. gestiune eficient a riscurilor. Funcia de re-asigurare Dimensiunea pieelor Asigurrile în baza indicelui pot fi utilizate pentru Piaa se mai afl înc în faza sa embrionar în rile un transfer mai facil al riscurilor de prejudicii vaste în curs de dezvoltare i se confrunt cu careva corelate produciei agricole. cheltuieli de iniiere a activitilor. Versatilitate Ciclurile meteorologice Pot fi uor asociate cu alte servicii financiare, Raionalitatea statistic în asigurri a contribuiei ar facilitând gestiunea riscurilor de baz. putea fi subminat de ciclurile meteorologice care schimb probabilitatea fenomenelor asigurate (adic, fenomenele El Nińo). Microclimatele Fac contractele în baza indicelui cderilor de ploi sau a recoltei colectate pe o anumit suprafa dificile pentru fenomene mai frecvente i localizate. Sursa: Banca Mondial (anul 2005) 85 Prognoze Informaia asimetric despre probabilitatea unui fenomen în viitorul apropiat va crea un potenial pentru selecia advers inter-temporal. 22. Dup cum este indicat în Caseta 2, cel mai mare dezavantaj al asigurrilor în baz de indice este riscul de baz. Acesta reprezint decalajul dintre rezultatul în baza indicelui, msurat la o staiune meteorologic, i prejudiciile sau pierderile actuale ale unui productor agricol individual. Asigurrile în baza indicelui necesit existena unei corelri pronunate în prejudicii în rândul productorilor agricoli dintr-un raion i din acest motiv cea mai mare parte a asigurrilor în baza indicelui a fost conceput pentru secete. Odat cu creterea severitii secetei, rezultatele gospodriilor agricole sunt ascendent corelate. Caseta 3: Comparaia nivelurilor de cheltuili indicative anticipate implicate în funciile de subscriere i administrare în cazul asigurrilor tradiionale i ale celor în baz de indice Funcia Tradiionale În baza indicelui Comentarii Stabilirea recoltei Funcia cheie: agenii Nu este necesar: Stabilirea recoltei asigurate de asigurare trebuie s utilizarea unui indice în productorilor agricoli stabileasc recolta la calitate de baz individuali nu este nivel de raion sau convenit pentru fezabil în agricultura gospodrie agricol. achitarea plilor. de amploare mic. Cost: mare Cost: mic Subscrierea Necesit evaluarea Nu este necesar, dar Produsul trebuie s fie riscurilor individuale agenii de asigurare adaptat situaiilor sau a riscurilor trebuie s-i expun meteorologice locale raionale localizate. clientela unui screening pentru a minimiza în scopul stabilirii riscul de baz. insteresului asigurabil. Cost: mare Cost: mic Vânzrile de polie de Procesul vânzrilor Procesul vânzrilor Educaia i extinderea asigurare solicit deprinderi solicit, de asemenea, rmân importante bune, deoarece cunoaterea bun a pentru orice cultur sau acestea implic decizii produselor. Nu exist produs în baza de subscriere. careva decizii majore indicelui. de subscriere în procesul vânzrilor. Cost: mare Cost: mediu Lucrul de birou / La general, sunt Certificate sau cupoane Un aspect important tehnologii complexe. simplificate. pentru reducerea inormaionale Cost: mare Cost: mediu costului este TI eficiente biroul principal i raioane. Inspecii în teritoriu Verificarea apariiei Nu sunt necesare. Agentul de asigurare culturilor. trebuie s monitorizeze condiiile de cultivare a Cost: mare Cost: mic culturilor în toate cazurile. 86 Ajustarea prejudiciilor Necesit inspecia Nu este necesar: plata Aceast categorie este prejudiciilor cutlurilor este efectuat conform una din cele mai i ajustarea indicelui msurat. importante divergene revendicrii. dintre produsele de Cost: mare Cost: mic asigurare tradiionale i cele în baza indicelui. Achitarea Achitarea Achitarea revendicrii. Odat ce revendicarea a revendicrilor revendicrii. fost finalizat, sunt Cost: mic Cost: mic suferite cheltuieli de achitare similare. Sursa: William Dick, CRMG 3. Problemele cu i opiunile pentru asigurarea culturilor în Moldova 23. Moldova se confrunt cu limitri considerabile în introducerea asigurrii culturilor. Aceste probleme pot fi însumate în rezumatul prezentat în continuare: · Productorii agricoli sufer de alte dificulti economice i structurale, în particular de pierderea pieei, marje joase de profit i disponibilitate redus de resurse i infrastructur. În aceast ordine de idei, productorii agricoli ar putea considera asigurrile ca având o prioritate joas în lista prioritilor sale de ameliorare a circumstanelor sale economice. · Asigurrile, ca mecanism, funcioneaz cel mia eficient acolo, unde sunt corelate cu alte msuri de ameliorare a situaiei productorilor agricoli (de exemplu, îmbuntirea disponibilitii creditelor, accesului la piee, ivnestiii în tehnic, utilaj de irigare). Asigurrile nu pot funciona eficient în izolare i productorul agricol le va considera atunci drept cheltuieli. De aceea, orice decizie cu privire la tipul i oportunitatea introducerii asugrii culturilor în Moldova trebuie s fie luat în contextul altor iniiative pentru dezvoltarea agriculturii. · Principalele fenomene adverse ce cauzeaz prejudicii de amploare culturilor în Moldova comunicate misiunii au fost secetele (pentru culturile irigante natural de ploi), grindina i îngheurile (în particular, pentru via de vie). Îngheurile de iarn pot cauza, de asemenea, prejudicii rspândite culturilor semnate toamna. · Sectorul asigurrile din Moldova este slab dezvoltat, în special în regiunile rurale, i exist o contientizare precar a asigurrilor în rândul productorilor agricoli. Moldasig este unica companie de asigurri ce activ reflect asupra oportunitii asigurrii culturilor agricole i care sunt la o etap precoce de elaborare a propunerilor de oferire a acoperirii, sub egida legii cu privire la subveniionare. Moldasig a comunicat c vizeaz iniial culturile de vi de vie, care urmeaz s fie asigurate contra prejudicilor cauzate de îngheuri i grindin, solicitând altoire repetat sau replantare. Productorii agricoli vizai iniiali vor fi gospodriile agricole mari, acest fapt fiind mai cost-eficace pentru asigurarea productorilor agricoli individuali. · Exist un decalaj structural între fostele gospodrii agricole mari de stat i gospodriile agricole mici private. Asigurrile urmeaz s fie proiectate în aa un mod, încât toi productorii agricoli s poat beneficia de acoperire. · Capacitatea financiar de gestiune a riscurilor sistemice mari naionale, cum ar fi secetele, sunt în afara capacitii sectorului de asigurri din Moldova i ar fi dependent de re- asigurrile internaionale. Nu pare probabil ca atare re-asigurare s fie disponibil pentru 87 sprijinirea programului tradiional de asigurri ale culturilor contra pericolelor multiple ale productorului agricol individual i pare mai probabil s fie fezabil pentru un program de asigurri în baza indicelui i pentru asigurrile convenionale ale culturilor contra grindinii. · Legislaia în vigoare ofer cadrul pentru asigurarea subvenionat, individual, a culturilor contra pericolelor multiple. 24. De aceea, asigurrile subvenionate ale culturilor contra pericolelor multiple pentru productorii agricoli individuali, dup cum prevede legislaia în vigoare, nu pare s fie o opiune recomandabil sau fezabil pentru Moldova. Aceast concluzie se bazeaz pe experiena negativ a acestui gen de asigurri ale culturilor administere în multe alte ri din lume, dup cum a fost elucidat anterior. Compartimentele 3.a. ­ 3.c., de aceea, reflect asupra opiunilor specifice pe care le analizeaz Ministerul Agriculturii. 3.1 Elaborarea asigurrilor meteorologice în baza indicelui, gestionate privat, pentru aa pericole de amploare mare, cum ar fi secetele i îngheurile Asigurrile meteorologice în baz de indice 25. Reieind din motivele expuse în acest raport, asigurrile meteorologice în baza indicelui sunt considerate ca având o probabilitate mai mare de a fi fezabile i potrivite decât asigurrile culturilor contra pericolelor multiple, pentru aa pericole, cum ar fi secetele, notând totodat c orice dezvoltare a asigurrilor rurale în Moldova este o sarcin semnificativ. 26. Rezumatul prezentat în continuare indic cadrul potenial pentru asigurrile meteorologice în baza indicelui din Moldova: Caseta 4: Cadrul pentru asigurrile meteorologice în baz de indice din Moldova Aspecte tehnice Comentarii Pericole asigurate Este probabil ca secetele s fie cel mai important pericol. Ulterior, ar putea fi elaborai indici suplimentari, vizând asnumite riscuri, de exemplu ­ îngheurile, precum i ploile excesive la recoltare, în baza evalurii cererii. Asigurrile în baza indicelui sunt maximal aplicabile în cazul pericolelor cu corelare mare cu pierderile la nivel de gospodrie agricol pe o suprafa vast (compartimentul 2.3.) Culturi Cerealele irigate natural din ploi (secete); strugurii (îngheuri) par s fie, cu o probabilitate mai mare, cele mai importante oportuniti pentru asigurrile în baza indicelui. Pragul pentru efectuarea plilor Nivelul pragului ("atacului") (de exemplu, volumul deficitului ("atac") i contribuia de ploi în mm) la care plile încep s fie efectuate este stabilit aa, încât s asigure o contribuie accesibil financiar. Se impune o diferen între atac i contribuie, în particular în regiunile cu riscuri sporite, i ar urma din analiza datelor meteorologice din trecut, de rând cu agro-meteorologii. Staiunile meteorologice Indicele se va baza pe msurrile efectuate la staiunile meteorologice oficial existente. Odat cu extinderea asigurrilor în baza indicelui, vor rezulta mai multe avantaje din sporirea densitii staiunilor prin introducerea unor staiuni automatizate de înregistrare, cu cost mic. Aspecte organizaionale i de 88 subscriere Productorii agricoli eligibili Orice productor agricol. Ulterior, programul s-ar putea s fie extins i altora care manifest interes în deficitul sau prejudiciile cauzate cutlurilor, de exemplu, comersanilor, furnizorilor de resurse. Sumele asigurate Productorul agricol achiziioneaz o sum de asigurare (suma asigurat) în baza suprafeei în hectare ce urmeaz a fi cultivat i a unor opiuni de sume asigurate la hectar (ce reflect costurile produciei). De regul, exist careva flexibilitate permis în suma asigurat disponibil spre a fi achiziionat de productorul agricol în cauz. Inspecii în teritoriu Validarea suprafeelor cultivate nu este solicitat, de regul, în cadrul unui produs în baza indicelui. Ajustarea prejudiciilor Plile sunt calculate în baza msurrilor efectuate la o anumit staiune meteorologic desemnat i nu sunt efectuate msurarea în teren a prejudiciilor aduse culturilor. Corelri Asigurrile s-ar putea s fie asociate unei instituii de împrumuturi pentru protecia creditului, iar instituile de împrumut ar putea, de asemenea, activa în calitate de debueuri de marketing. Aspecte structurale Asigurtorul Asigurrile în baza indicelui pot fi vândute i administrate de asigurtorii din sectorul privat, care ar putea intra în aranjamente de distrubire a produsului (instituii de împrumuturi, furnizorii de resurse, etc.) Reglementri Autoritile de reglementare trebuie s fie implicate în confirmarea acceptabilitii supunerii produselor în baz de indice marketingului, dar Guvernul nu va fi direct implicat în asigurarea acoperirii cu asigurri. Aspecte financiare Contribuia Contribuia va fi pasibil de achitare din timp de ctre productorul agricol, sau achitat ca parte component a aranjamentelor sezoniere de creditare cu bncile. Subvenii Produsul nu urmeaz s fie subveniionat. Purttorul riscurilor Riscul va fi acceptat de asigurtorii locali i re-asigurat (facei referin la 3.c.) Re-asigurri Este normal o relaie cu re-asigurtorii pentru a transfera o parte a riscului. Re-asigurtorii vor fi interesai s verifice ca preul programului original de asigurri s fie stabilit i gestionat în baza principiilor viabile ale sectorului privat. Facei referin la 3.c. 27. În prezent, Banca Mondial asist la pilotarea asigurrilor în baza indicelui în Ucraina. O descriere a programului pilot este disponibil într-un document separat (atât în limba englez, cât i în cea rus). Asigurrile recoltei în baz de indice 28. Opiunea asigurrilor în baz recoltei pe suprafa în Moldova, (facei referin la compartimentul 2.3. de mai sus) în calitate de alternativ asigurrilor în baza indicelui meteorologic va depinde într-o mare 89 msur de calitatea statisticilor oficiale cu privire la roada de pe suprafa pentru culturile irigate natural prin ploi la nivel de raion în Moldova. În Moldova, datele despre recolte ar putea fi inadecvate, în funcie de dimensiunea gospodriei agricole i tipul de proprietate. De exemplu, nu sunt disponibile date statistice despre gospodriile agricole mici independente, care constituie vasta majoritate a productorilor agricoli. Mai mult ca atât, datele cu privire la recoltele de pe suprafeele în cauz sunt supuse multor influene altele decât vremea, de exemplu, preurile disponibile productorilor agricoli, afecteaz intensitatea utilizrii fertilizatorilor; resursele s-ar putea s nu fi fost la dispoziie în unii ani; datele cu privire la producie sau recolte s-ar putea s fi fost distorsionate din cauza altor motive sau pe motiv de erori sistematice de raportare. Indicele meteorologic reprezint, de regul, opiunea preferat comparativ cu indicele în baz de recolta de pe o anumit suprafa pe motiv de transparen i acceptabilitate din partea productorilor agricoli. 29. În concluzie, asigurrile în baza indicelui meteorologic pare s fie un instrument plauzibil pe viitor pentru asigurrile contra secetelor în Moldova. Totui, atare asigurri ar fi cel mai eficiente în cazul unei abordri integrate vis-a-vis de îmbuntirile din alte servicii i piee rurale. Elaborearea prin intermediul studiilor de fezabilitate i introducerea sub form de pilot a asigurrilor în baz de indice va solicita asisten tehnic în continuare i angajamentul asigurtorilor din Moldova în calitate de parteneri. 3.2 Încurajarea sectorului privat s asigure contra pericolelor localizate, cum ar fi prejudiciile cauzate de grindin, prin utilizarea produselor tradiionale 30. Dup cum este elucidat în compartimentul 2.1, riscurile localizate, cum ar fi grindina, tradiional au fost lsate pe seaman asigurrilor din cadrul sectorului privat de asigurri. Grindin corspunde unei pre-condiii importante pentru asigurrile tradiionale, adic c se manifest localizat (fapt ce permite contribuiile s fie colectate de la muli clieni, doar o mic proporie din care vor suferi prejudicii i vor înainta revendicri într-un anumit an); plus corespunde i pre-condiiei ca prejudiciile s poat fi msurate obiectiv în teritoriu. Ulterior, nu exist nicio influen a productorului agricol asupra fenomenului de manifestare a grindinii, i ca atare, nu exist nici un hazard moral asociat cu apariia acesteia. Aceste pre- condiii au permis ca asigurrile contra grindinii s se extind cu succes în majoritatea rilor unde cade grindina, precum i subscrierea riscului în sectorul privat de asigurri, în majoritatea cazurilor ­ fr subvenii. 31. În Moldova funcioneaz un serviciu de prevenire a grindinii, ce face uz de un sistem costisitor de rachete amplasate la sol i staiuni radar. Cu certitudine, exist o relaie dintre asigurrile contra grindin i prevenirea grindinii, din care sunt evideniate urmtoarele puncte: · În timp ce este posibil c riscul grindinii este mic (frecven i severitate redus) în cadrul regiunilor geografice aflate în raza serviciului de prevenire a grindinii, nu exist vreun studiu oficial care ar demonstra cost-eficacitatea unui atare sistem. · Sistemul de prevenire a grindinii funcioneaz în cadrul regiunilor identificate drept fiind expuse celui mai înalt risc de grindin; totui, aceast evaluare a riscurilor aparent nu ine cont de valorile relative ale culturilor din regiunile aflate în raza sa de aciune (de exemplu, via de vie fiind de o valoare mai înalt la hectar decât grâul); · Majoritatea suprafeelor din Moldova ­ 80 la sut din teritoriul naional ­ nu sunt acoperite de sistemul de prevenire a grindinii. · Cheltuielile pentru sistemul de prevenire a grindinii trebuie s fie acoperite de guvernul central i nu exist o modalitate uoar de colectare a contribuiilor de la productorii agricoli beneficiari; urmeaz s fie efectuat un studiu de cost-beneficiu pentru compararea eficienei abordrii curente cu rachete anti-grindin cu o abordare de diminuare a riscurilor în baza asigurrilor contra grindinii. · Orice sistem de prevenire a grindinii nu este sut la sut eficient i s-ar putea impune totui 90 necesitatea unor asigurri contra grindinii; care ar trebui s poat fi oferit la o cot mai mic a contribuiilor reflectând riscul mai mic în regiunile aflate în raza aciunii sale; · Serviciile de prevenire a grindinii nu funcioneaz în rile din vecintate, aa ca România i Ucraina, care se confrunt cu niveluri similare de riscuri de grindin. În cazul României, asigurrile contra grindinii sunt oferite pe piaa asigurrilor private. În Ucraina asigurrile contra grindinii este, de asemenea, oferit, dar penetrarea este mic, iar piaa asigurrilor a suferit din cauza unor dificulti considerabile i este n proces de restructurare. 32. De aceea, indiferent de anvergura ulterioar a serviciului de prevenire a grindinii din Moldova, exist o oportunitate pozitiv pentru un produs de asigurri contra grindinii în Moldova, care ar putea fi oferit de asigurtorii privai. Na-u fost înregistrate asigurri contra grindinii în anamneza rii, iar piaa asigurrilor nu deservete în prezent clientela sa rural. Totui, asigurrile contra grindinii ar constitui un punct de start pentru ca piaa asigurrilor s dezvolte o baz a clientelei sale i un portofoliu. 33. În alte ri, dezvoltarea asigurrilor contra grindinii a fost o iniiativ a companiilor locale de asigurri din sectorul privat, frecvent vizând oportunitatea punerii pe pia a unui pachet întreg i de alte produse de asigurare (asigurarea vieii, asigurrile personal i a sntii, proprietii agricole, autoturismului...) clienilor rurali. Asigurtorii au creat relaii cu companiile internaionale de re-asigurri, care au oferit atât re-asigurri, cât i careva asisten tehnic limitat pentru spijinul elaborrii unui produs contra grindinii. Re-asigurtorii au fcut schimb de informaie cu clienii asigurtorilor si vis-a-vis de practicile din rile sale i au organizat un schimb de cadre pentru formare în aspecte tehnice între asigurtorii clienilor din alte ri. De o relevan deosebit pentru asigurrile contra grindinii a fost formarea în materie de proceduri i organizare a ajustrilor prejudiciilor, relevante pentru fiecare tip de culturi asigurat, care reprezint temelia unui sistem robust de asigurri contra grindinii. Colaborarea a constituit un aranjament reciproc benefic pentru agentul de asigurare i agentul de reasigurare deopotriv. De asemenea, agenii de asigurare au beneficiat de unele cursuri de formare organizate de Asociaia Internaional a Agenilor de Asigurare contra Grindininii. În cazul în care asigurrile contra grindinii nu vor fi subvenionate, dup cum e i firesc, o companie de asigurri ar putea dezvolta piaa sa sub form de iniiativ a sectorului privat, pur comercial. 34. În Moldova, este îneles c asigurrile contra grindinii nu funcioneaz înc (dei Moldasig este în proces de dezbatere cu grupurile internaionale de asigurri implicate în asigurarea / reasigurarea contra grindinii în scopul dezvoltrii acestei afaceri). Oat ce vor deveni funcionale, asigurrile contra grindinii ar putea fi, de asemenea, extinse pentru a include anumite pericole suplimentare, inclusiv incendiile cerealelor i, cu un grad mai mare de dificultate, asigurrile contra îngheurilor pentru struguri. Asigurrile contra îngheurilor pentru struguri impun o selecie minuioas a gospodriilor agricole, graie expunerilor diferite la prejudicii, potrivit unor factori, cum ar fi, cultivarea, varietatea (timpul înfloririi) i topografia local. De exemplu, în Turica asigurtorii contra grindinii au adugat treptat acest pericol pentru culturile cu valoare mare de struguri i fructe, iniial stabilind un portofoliu pentru asigurrile contra grindinii i incendiilor pentru culturile cereale i ulterior contra grindinii pentru fructe i struguri. În cazul asigurrilor contra îngheurilor pentru struguri, ar putea fi considerat o form a asigurrilor în baza indicelui de temperatur ca alternativ, dar dup cum s-a menionat mai sus, este probabil existena unui risc de baz considerabil pentru productorii agricoli individuali ce achiziioneaz un atare produs. 35. Guvernul trebuie s încurejeze sectorul privat de asigurri s dezvolte piaa asigurrilor contra grindinii în Moldova. Dei Moldasig ar putea i ea fi implicat în asigurarea pieei asigurrilor contra grindinii, aceasta nu trebuie s dein beneficii prefereniale comparativ cu asigurtorii privai. 3.3 Utilizarea pieelor internaionale de re-asigurri pentru repartizarea riscurilor 36. Accesul la capitalul oferit de pieele internaionale de re-asigurri permite unui asigurtor s 91 satisfac revendicrile în caz de circumstane, ce sunt în afara capacitii propriului su risc reinut. Caseta 5 prezentat în continuare ofer o descriere a funcionrii re-asigurrilor. Caseta 5. Explicaii asupra re-asigurrilor Reasigurarea Reasigurarea reprezint asigurarea asigurtorilor. La fel ca i asigurrile, re-asigurarea etse "fundamental promisiunea de a achita revendicrile posibile pe viitor contra unei contribuii achitate astzi." Asigurtorii deseori poart riscuri nediversificabile sau extreme în portofoliul lor i deoarece acetia nu doresc s-i asume întreg riscul, ei transfer o parte a acestor rirscuri companiilor de re-asigurare. Re- asigurtorilor li se achit o contribuie pentru preluarea unei fracii a riscului altor asigurtori. Re- asigurtorii ofer, de asemenea, recomandri asigurtorilor cu privire la dezvoltarea produselor i o asumare mai complex a riscurilor. Acordurile de reasigurare pot fi "proporionale" sau "neproporionale." În cazul acordurilor "proporionale", asigurtorii i reasigurtorii împart contribuiile i prejudiciile în proporia definit potrivit contractului, în timp ce în cazul acordurilor "neproporionale", asigurtorul de regul achit toate prejudiciile pân la o sum definit, iar reasigurtorul indemnizeaz prejudiciile ce depesc aceast limit. Reasigurrile "cota-parte" i "excedent" sunt exemple de acorduri de reasigurare proporionale. "Excesul prejudiciilor" i "stop prejudiciilor" sunt exemple de acorduri de reasigurare neproporionale. Reasigurtorii tind s opereze peste hotarele rilor în vederea dezvoltrii unor portofolii diversificate global. Peste 250 de reasigurtori din 50 de ri au scris contribuii anuale de reasigurare în valoare de circa 176 miliarde de dolari SUA în anul 2003. (a) Contribuiile de reasigurare altele decât pentru via au constituit 146 miliarde de dolari SUA, sau circa 14 la sut din industria asigurrilor primare globale altele decât asigurarea vieii. Doar 25 miliarde de dolari SUA din aceste contribuii sunt scrise în afara Americii de nord i Europei de vest. (b) Zece cei mai mari reasigurtori scriu în jur de 54 la sut din contribuiile de reasigurare i cei doi gigani din industrie, Munich RE i Swiss RE, scriu în jur de 49 miliarde de dolari SUA de contribuii pentru reasigurare. (c) "Securitizarea" (transformarea în titluri de valoare) reprezint o alternativ reasigurrilor tradiionale, prin intermediul creia riscurile catastrofale sunt transferate pieelor capitale sub form de obligaii financiare. "Securitizarea" a fost utilizat pentru expunerile catastrofale naturale, aa ca seismele i uraganele. Note: a. Rezumatul re-asigurrilor globale, potrivit lui Standard & Poor, ediia din anul 2004. b. America Latin: 4,7 miliarde dolari SUA, Asia: 13,8 miliarde dolari SUA, restul lumii: 6,7 miliarde dolari SUA. Pentru comparaie, Banca Mondial disburseaz aproximativ 0,5 miliarde de dolari SUA pe an sub form de granturi i împrumuturi pentru asisten de urgen rilor în curs de dezvoltare. c. Aceast sum a contribuiei include contribuiile de re-asigurare a vieii i sntii. Sursa: Swiss Re, anul 2004. 37. Din pcate, accesul la reasigurrile internaionale din partea rilor în curs de dezvoltare a fost problematic atât pentru re-asigurarea proprietii la general, cât i pentru re-asigurarea agrar în particular. Accesul la re-asigurri este deosebit de dificil la etapele timpurii ale noului program. Unul din avantajele principale ale asigurrilor în baza indicelui meteorologic este faptul c re-asigurtorii internaionali au fost dispui s-i extind acoperirea, pornind de la premisa integriti i transparenei revendicrilor, care sunt declanate de msurri transparente, efectuate de serviciile meteorologice naionale, care de regul sunt considerate independente de careva erori sistemice. 38. Necesitatea reasigurrilor în agricultur este cu mult mai crucial pentru pericolele, care au o 92 frecven corelat (sistemic, sau catastrofal), atunci când toat clientela asigurat ar putea fi afectat concomitent. Riscul sistemic clasic este seceta. În cazul programelor de asigurare contra secetelor, accesul la reasigurri este vital. Dac expunerile totale sunt mari, fapt probabil în cazul oricrei din rile cu agricultur considerabil irigat din ploi, se impune o planificare minuioas din timp pentru a face fa expunerilor financiare, potenial implicând a) capacitatea domestic de asigurare; b) capacitatea comercial de reasigurare; i c) accesul la finane pentru cheltuieli neprevzute prin intermediul guvernului, posibil asigurate i prin acorduri de împrumut pentru cheltuieli neprevzute cu organizaiile internaionale. Modelarea rezultatelor scontate ale unor asigurri în baz de indice în baza datelor meteorologice, plus calcularea asociat a ratelor contribuiilor, sunt relativ mai uoare de efectuat decât acolo, unde exist influene necunoscute asupra rezultatelor revendicrilor. De exemplu, în cazul asigurrii tradiionale a culturilor contra pericolelor multiple, este dificil de prezis eficiena evalurii prejudiciilor efectuat de productorul agricol individual, sau a volumului de eroare sistemic datorat seleciei adverse (achiziia asigurrilor de ctre productorii agricoli cu standarde de gestiune mai puin bune). 39. Noua capacitate de re-asigurare, atât prin intermediul agenilor de reasigurare, cât i prin pieele derivate, a fost deschis ca rezultat al dezvoltrii unor programe de asigurri în baz de indice. 40. În cazul asigurrilor în baza indicelui meteorologic, reieind din staiunile operate de serviciul meteorologic din Moldova, exist o mare probabilitate ca datele istorice i cele curente s fie acceptabile pentru un program de reasigurri. De exemplu, reasigurrile au fost recent confirmate ca sprijinind un program de asigurri contra secetei în baza staiunilor din India, Etiopia i Malawi. Totui, agenii de reasigurare ar dori s asigure caracterul adecvat pentru toate aspectele funcionrii acestui program i vis- a-vis de compania(iile) de asigurri pe care ei au fost contractai s o(îi) re-asigure, inclusiv, de exemplu, proiectarea contractelor, stabilirea ratelor, achitarea contribuiilor i sistemele de achitare a revendicrilor. În cazul asigurrilor în baza indicelui de recolt (reieind in raion ca unitatea de suprafa pentru msurarea recoltei), misiunea consider c re-asigurrile pe piaa internaional ar fi problematic. 41. În cazul Moldovei, misiunea consider c accesul la re-asigurrile internaionale ar fi fezabile pentru asigurrile contra grindinii, pe piaa convenional de re-asigurri ale culturilor, pornind de la premisa c standardele tehnice normale pentru funcionarea produsului pot fi demonstrate i c agentul de reasigurare va depune sârguina potrivit pentru subscrierea normal în acest domeniu. Dup cum a fost deja menionat, procedurile de asigurare contra grindinii sunt acceptate internaional i ar putea fi adoptate de agenii de asigurare din Moldova. Exist o pia a agenilor de reasigurare internaionali interesai de extinderea portofoliului lor de afaceri în asigurrile contra grindinii. 42. În cazul asigurrii culturilor contra pericolelor multiple, misiunea consider c capacitatea internaional de re-asigurare va fi foarte problematic i foarte puin probabil s fie disponibil. 43. Au fost efectuate studii considerabile asupra structurrii posibile a capacitii de re-asigurare pentru sprijinirea programelor de asigurri în baz de indice, care ar putea fi supuse unor expuneri potenial catastrofale. În concluzie, pot fi considerate trei niveluri de acoperire (în funcie de severitatea prejudiciilor totale suferite de program de durata sezonului de cultivare), precum urmeaz: - Nivelul 1: prejudiciile de rutin sunt suportate de productorii agricoli; - Nivelul 2: riscurile sunt transferate agenilor de asigurare locali i agenilor de reasigurare internaionali de pe piaa agenilor de reasigurare comerciali; - Nivelul 3: riscurile sunt transferate într-un instrument stabilit de guvern, posibil asigurat printr-un instrument de împrumut internaional de contingen, cum ar fi Opiunea în situaie de Calamitate pentru Cat (DOC), sau în mod alternativ, ar putea fi re-asigurate, dac este fezabil. Atare 93 fenomene sunt declanate de evenimente odat la fiecare (s zicem) 30 de ani, adic, cu o frecven foarte mic, dar cu o severitate mare. 44. În cazul asigurrilor contra grindinii, structura de re-asigurare adoptat este cu mult mai simpl. Un avantaj al demarrii cu asigurrile contra grindinii ar fi c variaiile anticipate în raportul prejudiciilor anuale (revendicrile împrite la contribuii) sunt bine înelese la scar internaional, iar programul de re-asigurare corespunztor dimensiunii portofoliului anticipat este o chestie de rutin pentru agenii de reasigurare. 94