2100 2050 2018 2018 2018 2018 Conceptul și planul de acțiuni pentru Serviciile climatice din REPUBLICA MOLDOVA Text: Nickolai Denisov și Ecaterina Melnicenco (Zoï Environment Network), Lidia Treșcilo (Serviciul Hidrometeorologic de Stat din Republica Moldova) Contribuții: Violeta Bălan (Serviciul Hidrometeorologic de Stat din Republica Mol- dova), Daniel Kull (Banca Mondială), participanții la atelierele de lucru consultativ și de aprobare pentru Cadrul național al serviciilor climatice din Republica Mol- dova (Chișinău, 27–28 iunie și 6 decembrie 2018) Copiere-redactare: Geoff Hughes (Zoï Environment Network) Design grafic și machetare: Carolyn Daniel (Zoï Environment Network) © Zoï Environment Network 2019 CUPRINS 1 INTRODUCERE.......................................................................................................................... 5 2 FURFURNIZAREA ȘI UTILIZAREA SERVICIILOR CLIMATICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ����������� 8 Serviciul Hidrometeorologic de Stat............................................................................................ 8 Alți furnizori de date sau servicii.................................................................................................11 Informațiile despre climă și schimbările climatice..................................................................... 12 Situația și evoluția instituțiilor.................................................................................................... 13 Consumatorii – nevoile și percepțiile acestora......................................................................... 15 3 IMPLEMENTAREA CADRULUI NAȚIONAL AL SERVICIILOR CLIMATICE .......................... 17 Provocări și lacune.................................................................................................................... 17 Colaborarea cu consumatorii.................................................................................................... 19 Configurarea guvernării și durabilitate...................................................................................... 20 Furnizarea serviciilor interconectate......................................................................................... 22 Abordarea sectoarelor prioritare............................................................................................... 23 Asigurarea vizibilității................................................................................................................. 24 BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................... 26 NOTIȚE FINALE ................................................................................................................... 27 ANEXE .................................................................................................................................. 29 1 Planul de acțiuni pentru crearea și implementarea Cadrului Național al Serviciilor Climatice din Republica Moldova..............................................................................29 2 Domeniile de acțiune mai vaste susținute de actorii CNSC......................................................30 3 Lista de figuri 1.1 Componentele funcționale (pilonii) ale CGSC 2.1 Rețelele naționale de observații meteorologice din Moldova 2.2 Rețelele naționale de observații hidrologice din Moldova 2.3 Cadrul instituțional aferent CNSC din Moldova 3.1 Provocările și lacunele CNSC din Moldova 3.2 Elementele de bază ale CNSC din Moldova Lista de tabele 2.1 Modalitățile de transfer al informației ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat 2.2 Colectarea datelor hidrometeorologice și produsele informative din Moldova 2.3 Cererea din partea consumatorilor de produse informative hidrometeorologice 3.1 Acțiunile în comparație cu provocările și lacunele CNSC Lista de casete 1.1 Pilonii Cadrului Global al Serviciilor Climatice 3.1 Sugestii pentru îmbunătățirea interacțiunii între SHS și mass-media Lista de abrevieri ADA Agenția Austriacă pentru Dezvoltare ANDR Agenția Națională de Dezvoltare Rurală CCONUSC Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice CCP Comitetul consultativ al partenerilor Cadrului global al serviciilor climatice CGSC Cadrul global al serviciilor climatice CNSC Cadrul național al serviciilor climatice FAO Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură GFDRR Instrumentul global de reducere a dezastrelor și de redresare MADRM Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova MoldATSA furnizorul de servicii de aeronavigație din Republica Moldova OMM Organizația Meteorologică Mondială ONG organizație neguvernamentală PNUD Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare SHS Serviciul Hidrometeorologic de Stat din Republica Moldova SMS serviciu de mesagerie scurtă TV televiziune URSS Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste 4 1 INTRODUCERE Viziunea Cadrului Global al Serviciilor Climatice CGSC accelerează și coordonează imple- (CGSC)1 prevede o gestionare mai bună a ris- mentarea tehnică, bazată pe raționamente curilor determinate de variabilitatea și schimbă- științifice, a măsurilor menite să determine re- rile climatice și adaptarea la schimbările clima- zultate climatice mai bune. Grație participării tice prin elaborarea și încorporarea prognozelor extinse și acoperirii mari, cadrul permite dez- și datelor climatice bazate pe dovezi științifice în voltarea și aplicarea serviciilor climatice ce procesul de planificare, elaborare a politicilor și ar contribui la procesul decizional de la toate aplicare a practicilor la nivel global, regional și nivelurile în sprijinul abordării riscurilor clima- național. Împreună cu datele socioeconomice și tice. În continuare sunt prezentate cele cinci informațiile suplimentare de alt fel, observațiile componente ale CGSC (Figura 1.1): climatice urmează a fi integrate efectiv pentru dezvoltarea și furnizarea către consumatorii de ● Observații și monitorizare; servicii climatice – producătorii agricoli, funcți- onarii din sănătatea publică, managerii pentru ● Sistemul informațional al serviciilor reducerea riscului de dezastre, administratorii climatice; resurselor acvatice și alții – a informațiilor ce ● Cercetări, modelări și predicții; i-ar putea ajuta să minimizeze pagubele deter- minate de variabilitatea și schimbările climatice ● Platforma interfeței utilizatorului; și să gestioneze sistemele naturale și umane de ● Dezvoltarea capacităților. o manieră eficientă. Figura 1.1 Componentele funcționale (pilonii) ale CGSC CONSU CONSU MATORII DEZVOLTAREA MATORII CAPACITĂȚILOR E AR OB SE Z RV RI ICE AȚ I O I ȘI M O NIT I ER ȚI C SIS AT DI C CE E M TĂ TE UL R I PR LI I, M O D L Ă RI Ș C M IN E O R FO RM IC IIL PL AȚ I O N A L A L S E R V I AT U LU F OR OR MA I Z AT NTERF E ȚEI UTILI Sursa: adaptare de la OMM 2018 5 Caseta 1.1 Pilonii Cadrului global al serviciilor climatice OBSERVAȚII ȘI MONITORIZARE Serviciile climatice efective necesită un anumit volum de diverse tipuri de observații de o calitate corespunzătoare, efectuate la locul și timpul potrivit. Pentru măsurarea variabilelor climatice fizice și chimice ale atmosferei, uscatului și oceanelor sunt necesare atât observații de pe suprafața tere- stră, cât și din spațiu, inclusiv ale ciclului carbonului și hidrologic, și al criosferei. În plus, prestarea serviciilor climatice utile implică, de asemenea, existența datelor socioeconomice, biologice și de mediu. CERCETĂRI, MODELĂRI ȘI PREDICȚII Investițiile naționale și internaționale în observațiile, cercetările și modelările climatice din ultimele decenii au determinat progrese considerabile în predicțiile și proiecțiile climatice experimentale și aplicate. Aplicarea sistematică a cunoștințelor climatice existente în soluții practice necesită o revizuire a modului în care sunt desfășurate cercetările climatice. Satisfacerea nevoilor diverse de servicii climatice necesită dezvoltarea rețelelor profesionale ce ar conecta cercetătorii climatici cu specialiștii practicieni din teren. SISTEMUL INFORMAȚIONAL AL SERVICIILOR CLIMATICE Sistemul informațional este principalul mecanism prin care informațiile despre climă – din trecut, prezent sau viitor – sunt arhivate, analizate, modelate, partajate și procesate. Acesta produce și oferă produse informative climatice autorizate prin mecanisme operaționale, standarde tehnice, comunicare și autentificare. Printre atribuțiile sale se regăsesc analiza și monitorizarea, evaluarea și atribuirea, predicțiile (lunare, sezoniere, deceniu) și proiecțiile (scara centenară) climatice. PLATFORMA INTERFEȚEI UTILIZATORULUI Platforma interfeței utilizatorului asigură mijloacele structurate de interacțiune între utilizatorii, cercetătorii și furnizorii de servicii climatice în vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor. Obiec- tivul platformei interfeței utilizatorului constă în promovarea unui proces decizional efectiv ținând cont de considerentele climatice. Necesitatea luării deciziilor legate de climă va fi factorul determi- nant ce va încuraja furnizorii și consumatorii să elaboreze informații climatice mai utile. DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR CGSC își propune să dezvolte capacitatea țărilor de a aplica și genera informații și produse climat- ice relevante și specifice preocupărilor sale. Dat fiind faptul că multe din țări duc lipsă de politici, instituții sau resurse umane ce le-ar permite să beneficieze de datele și produsele noi sau existente sau să lanseze un dialog național pentru abordarea acestor aspecte, componenta de dezvoltare a capacităților poate fi privită ca fundamentul ce leagă și susține ceilalți patru piloni. Sursa: adaptare de la www.wmo.int/gfcs/ CGSC se axează pe dezvoltarea și furniza- sectorul energetic; sănătatea; și gestionarea rea serviciilor pe cinci direcții prioritare ce apelor. abordează subiecte esențiale pentru existen- ța umană și care prezintă oportunități imedi- Cadrul Global al Serviciilor Climatice este promo- ate de a contribui la siguranța și bunăstarea vat și facilitat de Organizația Meteorologică Mondi- umană. Acestea sunt: agricultura și siguranța ală (OMM) în cooperare cu Comitetul Consultativ alimentelor; reducerea riscului de dezastre; al Partenerilor (CCP) CGSC. Urmare a deciziei 6 CCP prin care Republica Moldova a fost identifi- În baza dezbaterilor purtate în cadrul atelierului cată ca țară prioritară, Banca Mondială ca mem- de lucru consultativ au fost elaborate conceptul și bru al CCP, împreună cu Instrumentul global de planul de acțiuni pentru Cadrul Național al Servici- reducere a dezastrelor și de redresare (GFDRR), ilor Climatice din Moldova, care au fost prezentate s-a oferit să conducă eforturile din țară și a sprijinit ca document pentru dezbateri în cadrul atelieru- conceptualizarea și crearea Cadrului Național al lui de lucru pentru aprobarea CNSC, organizat la Serviciilor Climatice (CNSC) din Moldova.2 Chișinău în 6 decembrie 2018.4 Atelierul de lucru a aprobat în principiu și a detaliat în continuare Activitățile au demarat în decembrie 2017 grație conceptul și domeniile de acțiune, reconfirmând suportului oferit de Zoï Environment Network – o angajamentul principalilor actori instituționali din organizație internațională non-profit cu sediul în Moldova pentru îmbunătățirea furnizării, accesului Elveția specializată în informațiile de mediu, co- și utilizării datelor climatice și hidrometeorologice. municare și fortificarea capacităților în domeniu – și implementate în colaborare activă cu Serviciul Deși principalul furnizor de date hidrometeorologi- Hidrometeorologic de Stat (SHS) din Moldova și ce din Moldova este SHS, comunitatea furnizorilor cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și de informații climatice și prestatorilor de servicii Mediului al Republicii Moldova (MADRM). climatice din țară este mai vastă. Astfel, CNSC va asigura mecanismul de coordonare pentru abor- Ca prim pas, la Chișinău a fost organizat un ateli- darea subiectelor aferente producerii și furnizării er de lucru consultativ național în perioada 26–27 serviciilor climatice, asigurând totodată platforma iunie 20183 pentru a pune în discuție statu-quo și pentru promovarea colaborării și cooperării efici- direcția strategică pentru serviciile climatice din ente între diverșii actori din domeniu. Moldova. Principalul obiectiv al atelierului a fost să reunească furnizorii și consumatorii de informații Conceptul detaliază modul în care urmează a fi climatice din Moldova cu organizațiile și experții in- fortificate sau inaugurate în Republica Moldo- ternaționali în vederea dezbaterii serviciilor clima- va principalele elemente structurale (pilonii) ale tice. Un alt obiectiv a fost partajarea experiențelor CNSC pentru a realiza viziunea CGSC, astfel și perspectivelor din alte țări. La eveniment au axându-se primordial pe interfața utilizatorului, participat peste 70 de reprezentanți ai autorităților produsele determinate de cerere și cadrele insti- naționale, locale și regionale (inclusiv din capitala tuțional și de resurse. Pe scurt, pentru promova- Chișinău, unitatea teritorial-administrativă Găgă- rea și implementarea CNSC în Moldova, acesta uzia, regiunea transnistreană, anumite comuni- sugerează: tăți rurale), ONG, mediul academic, cercetători și persoane de afaceri. Consumatorii și furnizorii de  Implicarea consumatorilor prin crearea unei informații climatice au fost reprezentați în măsură interfețe robuste, antrenându-i în designul egală. CNSC, înțelegându-le și dezvoltându-le capacitățile; Dezbaterile privind viitorul serviciilor climatice din  Actualizarea sau dezvoltarea de produse și Moldova s-au bazat pe sumarul conceptual al servicii noi ce ar satisface nevoile specifice CNSC elaborat anterior reuniunii. Printre alte con- ale consumatorilor; tribuții, sumarul s-a bazat pe o serie de interviuri aprofundate cu furnizorii și consumatorii de date  Asigurarea fluxului constant și cooperativ de hidrometeorologice din Moldova, organizate în date ce ar contribui și ar susține aceste pro- perioada februarie–aprilie 2018 în vederea con- duse și servicii; tribuirii la consultările naționale și la elaborarea  Obținerea resurselor și delegarea autorității ulterioară a CNSC. În calitate de respondenți au suficiente să asigure funcționarea eficientă și servit 14 organizații guvernamentale, neguverna- durabilitatea CNSC. mentale, academice și din mediul de afaceri, care au inclus atât furnizorii de date primare, informații cu destinație generală sau axate pe consumatori, Planul de acțiuni din Anexă prezintă elementele cât și utilizatorii de date primare sau prelucrate, foii de parcurs și cum de atins acele borne pe ter- prognoze sau alte produse informative din secto- men scurt și lung. Progresele înregistrate și viteza rul agrar, gestiunea apelor, sănătate, răspunsul la de realizare a obiectivelor trasate vor depinde atât dezastre, energetic, serviciile municipale, mediul de voința politică, cât și de asigurarea nivelului co- științific și hidrometeorologie. respunzător al resurselor. 7 2 FURNIZAREA ȘI UTILIZAREA SERVICIILOR CLIMATICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT Legea nr.1536 din 25 februarie 1998 cu privire Potrivit legii, Serviciul Hidrometeorologic de la activitatea hidrometeorologică5 este principa- Stat din Republica Moldova este unicul furnizor lul instrument de reglementare a activităților din de date hidrometeorologice din țară, deși astfel acest domeniu. (Ultimele amendamente la une- de date mai sunt colectate și prelucrate de o se- le din prevederile legii au fost operate în 2005.) rie de alte organizații (Tabelul 2.3). Kamyanets- Podilsky Novo-Dniester Uman Figura 2.1 Rețele naționale de observații Reservoir meteorologice din Republica Moldova Mohyliv Podilsky Pr ivd Ocnita .B Synyuk Chernivtsi Briceni uh Ca inar Lipcani Edinet ha Donduseni Rau Drochia Soroca Cotesti-Stinca Pervomaysk t Camenca C ub o Reservoir Riscani Floresti lt a n ie D ste Botosani Glodeni Soldanesti r Kodyma Balti Suceava Singerei Rezina Ribnita Falesti MOLDOVA UKRAINE Jijia Ty lih Mo Telenesti t Dubasari o rl y ul Ra k ldo Reservoir Yag u Cornesti Bravicea Sire va Ve t Calarasi Ich Orhei l. K Se el uya Kuchu Dubasari r. K Ungheni lnyk Straseni uya Codrii Bis Iasi Grigoriopol rhan lnyk trita Pietra Neamt Roman Nisporeni (5x) Baltata Bicaz ROMANIA Lapusna Chisinau Ialoveni Bic Tiraspol Pr u t Hincesti Anenii-Noi Tighina Bo Slobozia Kohy Vaslui tna Causeni lnyk Bacau Cimislia Leova Stefan-Voda Yuzhny Darmanesti Odessa d Olt la Basarabeasca Bar Dniester Comrat Lyman tus Tro Sarata Barlad Cantemir Chornomorsk Ialpug Ceadir- Bilhorod- Lunga Dnistrovsky Cahul Taraclia a Stație meteorologică e S Post meteorologic Focsani Vulcanesti k Stație agrometeorologică c Giurgiulesti la et B S ir Galati 0 50 km Izmayil Braila Hartă elaborată de Zoï Environment Network, Aprilie 2019 Buzau Danube Buz au Sursa: Serviciul Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova (www.meteo.md) Sursa: adaptare de la SHS Tulcea 8 În 2017, rețeaua națională de observații me- măsurate sau determinate vizual. Toate îm- teorologice a SHS includea 14 stații meteo- preună acestea însumează conținutul bănci- rologice, 15 posturi agrometeorologice și 32 lor polivalente de date meteorologice ce sunt de mini-stații meteorologice automatizate cu folosite la compilarea prognozelor hidromete- un set redus de senzori, instalate în toate re- orologice pentru furnizarea către consumatori giunile țării pentru creșterea densității rețelei a informației despre vremea reală în punctele și a calității serviciului clientelă. În prezent, de observație, emiterea avertizărilor meteo și numărul de stații meteorologice din Moldova pentru caracterizarea regimului meteorologic (cu o suprafață terestră totală de circa 34 000 și al climei în anumite regiuni. km2) este aproape de cel optimal potrivit stan- dardelor internaționale. Observațiile agrometeorologice sunt efectua- te la 13 din cele 14 stații meteorologice și la Observațiile meteorologice sunt efectuate în toate 15 posturi agrometeorologice ale SHS. conformitate cu standardele OMM și includ În 2016 rețeaua agrometeorologică a fost mo- peste 80 de variabile meteorologice și hidro- dernizată cu noile seturi Delta-T2 pentru de- logice, ce sunt înregistrate instrumental, fie terminarea umidității solului. Kamyanets- Podilsky Novo-Dniester Uman Figura 2.2 Rețele naționale de observații Reservoir hidrologice din Republica Moldova Mohyliv Podilsky Pr ivd .B Briceni Synyuk Chernivtsi uh iste Dragh Vilia nc a ha Ca i me hu r Edinet na Ca Rau C iu r Soroca Cotesti-Stinca Pervomaysk t Cub Camenca Reservoir Drochia i olta Beloc Floresti n ie D ste tsa daru s a Botosani r Kodyma b ni Balti Ry Rezina C al Suceava Singerei Ribnita Ciul MOLDOVA UKRAINE Falesti Jijia Ty ucul lih Mo M ic y o rl ul t Dubasari Ra k ldo Yag u Reservoir Sire va Orhei Ve t l. K Calarasi Iche Se uya Kuchu l Dubasari r. K Ungheni lnyk uya Bis Iasi Grigoriopol rhan Straseni lnyk trita Pietra Neamt Roman Nisporeni Bicaz ROMANIA Chisinau Pr u t Bic Tiraspol Posturi hidrologice Hincesti Tighina Bo Slobozia Kohy Măsurători de nivele Vaslui tna lnyk Bacau de debite Măsurători Cimislia Causeni Yuzhny Darmanesti Măsurători în lacuri Leova Odessa d Olt la Basarabeasca Bar Dniester tus Comrat Lyman Tro Sarata Barlad Chornomorsk Zone de acoperire Ialpug Ceadir- Bilhorod- Lunga Dnistrovsky Bazinul râului Nistru Cahul Taraclia a Bazinul râului Prut e S Bazinul râurilor Focsanimici din sistemul fluviului Dunărea Vulcanesti k Bazinul râurilor mici ale Mării Negre c la et B S ir Galati 0 50 km Izmayil Braila Hartă elaborată de Zoï Environment Network, Februarie 2019 Buzau Danube Buzau de Stat al Republicii Moldova (www.meteo.md) Sursa: Serviciul Hidrometeorologic Sursa: adaptare de la SHS Tulcea 9 Rețeaua națională de monitorizare hidrologică a Recenta modernizare a website-ului SHS, reali- apelor de suprafață cuprinde 54 de posturi hidro- zată în cadrul unui proiect internațional de dez- logice amplasate în bazinele râurilor Nistru, Prut voltare a programului național de adaptare la și ale râurilor mici din zona de acoperire a fluviului schimbările climatice6, a făcut posibilă prezenta- Dunăre și a Mării Negre. Treizeci din posturile de rea îmbunătățită a informației în format vizual și măsurare a nivelului fluvial sunt automatizate. furnizarea către consumatori a unui spectru mai Rețeaua furnizează datele pentru prognozele vast de date. La momentul de față, consumatorii hidrologice, pentru pregătirea anuarelor hidro- dispun de opțiunea obținerii prognozelor pentru logice și pentru cuantificarea împreună cu țările localități (orașe) individuale, a hărților cu averti- învecinate a debitului râurilor transfrontaliere. zări meteo și a informației de la stațiile de ob- servații, inclusiv imagini de pe camerele de rețea Tabelul 2.1 prezintă sumar modalitățile de furni- (unde sunt disponibile). Avertizările meteo sunt zare a informației de la SHS. afișate folosind protocoalele Meteoalarm7, care sunt, de asemenea, folosite pentru furnizarea SHS este unicul titular al Fondului național de datelor prin intermediul platformei Meteoalarm date hidrometeorologice, gestionându-l pe cel din Moldova.8 din urmă în conformitate cu propriile reglemen- tări. Amplasat în incinta sediului SHS, Fondul re- Datele solicitate de autorități, alte organizații prezintă o arhivă pe suport de hârtie (doar o parte de stat, întreprinderi sau entitățile de cercetări a informației este stocată electronic) ce conține științifice (în scopuri științifice) sunt oferite cu ti- date pentru întreaga perioadă a observațiilor din tlu gratuit. Pe de altă parte, SHS oferă servicii Moldova, începând cu sfârșitul secolului XIX. contra plată companiilor private, organizațiilor Tabelul 2.1 Modalitățile de transfer al informației de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat Grupul-țintă Tipul de mesaje Poșta electronică, mesageria telefonică Guvernul central și administrațiile Informații despre posibile dezastre naturale (prognoze meteoro- locale logice, hidrologice și agrometeorologice) Instituțiile responsabile pentru Analize ale condițiilor meteorologice, agrometeorologice sau prevenirea și răspunsul la situații hidrologice pentru ultima săptămână, lună de urgență Informații de 10 zile despre precipitații și umiditatea solului Agențiile sectoriale din agricultură, energetică, transport, silvicultură Companiile de construcție Autoritățile de mediu Site-ul meteo.md Prognoze meteo pe termen scurt (o zi, săptămână) Avertizări (meteorologice, hidrologice, calitatea mediului) Anumite date din rețeaua națională de observații Publicul larg Analize ale condițiilor hidrometeorologice existente pentru o săptămână, 10 zile, lună, sezon, an Informații despre fenomene și înregistrări hidrometeorologice neobișnuite În sezonul rece, informații de 10 zile despre grosimea stratului de zăpadă sau grosimea gheții pe râuri și rezervoare Mass media Informații SHS furnizate în mass media în funcție de contracte Publicul larg (prin intermediul (prognoze) sau avertizări cu privire la evenimente adverse sau canalelor de difuzare) periculoase (notificare obligatorie) Interviuri la solicitare pentru mass media indiferent de prevederile contractuale Sursa: SHS 10 neguvernamentale și de cercetări științifice, la fel să furnizeze servicii meteorologice în aviație, ca și altor entități ce implementează activități în MoldATSA generează prognoze pentru opera- cadrul proiectelor, contribuind o parte din sumele torii de transport aerian. încasate la bugetul de Stat din Moldova. Serviciul specializat pentru modificarea vremii Date hidrometeorologice mai sunt generate, (Serviciul Antigrindină) și Ministerul Apărării de asemenea, la Centrul Hidrometeorologic de asemenea generează prognoze în scopu- din Tiraspol, în gestiunea căruia se află 13 rile sale (acesta din urmă – pentru informarea posturi de observație cu măsurători manuale forțelor aeriene naționale). în regiunea transnistreană. La momentul de față finanțarea pentru înlocuirea echipamen- Institutul de Ecologie și Geografie al Acade - tului învechit de la posturi cu senzori automa- miei de Științe derulează studii finanțate de tizați nu este disponibilă. Similar este depășită la bugetul de Stat în cicluri de patru ani. În și durata de serviciu a utilajului laboratoarelor ultimii patru ani accentul studiilor a fost pe analitice ale Centrului. Toate prelevările și pro- vulnerabilitatea la pericolele naturale, inclu - cesările de probe sunt efectuate în conformi- siv cele determinate de schimbările climati - tate cu standardele analitice din fosta URSS. ce. Au fost efectuate studii locale și a fost Datele sunt partajate între stațiile de observa- publicat Atlasul național al resurselor climati - ții meteorologice din Tiraspol, Râbnița, Dubă- ce. Datele meteorologice și hidrologice sunt sari și Camenca prin canale de comunicare furnizate de SHS și sunt introduse manual în obișnuite folosind telegrame codificate, fiind baza de date a Institutului. Pe lângă studiile la fel transferate și la SHS. Centrul oferă infor- finanțate de la bugetul de Stat, Institutul ofe - mații la solicitarea consumatorilor interesați – ră evaluări ale vulnerabilității și riscurilor în circa 600 anual. Cele mai frecvente solicitări anumite regiuni sau localități – analiza riscu - sunt de prognoze și informații hidrologice sau lui de inundații în raionul Cahul, de exemplu meteorologice, inclusiv condițiile meteo la – pe bază de contract sau de proiect. Institu - momentul producerii accidentelor rutiere sau tul își exploatează propriile stații de cercetări în legătură cu pierderile sau pagubele suferite și dispune de acces la stațiile similare ale al - de culturi în contextul revendicării subvențiilor tor organizații educaționale sau de cerceta - oferite producătorilor agricoli. Organizațiilor re, așa ca Universitatea de Stat din Tiraspol de Stat informația în cauză le este oferită cu de la Chișinău. La fiecare patru ani Institutul titlu gratuit, iar consumatorii particulari achi- este supus acreditării, care stă la baza noului tă o plată conform tarifelor stabilite. Sumele plan de activitate pe patru ani; prin urmare, încasate sunt transferate la bugetul regional, nu este garantat că accentul cercetărilor va din care la rândul său sunt finanțate operațiu- fi același pentru următoarea perioadă de pla - nile Centrului. nificare. Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție ALȚI FURNIZORI DE DATE a Plantelor al Academiei de Științe a elaborat SAU SERVICII un sistem de prognozare a bolilor de culturi agricole.9 Sistemul folosește seriile temporale Autoritatea de servicii de aeronavigație din istorice de observații meteorologice și cerce- Republica Moldova (MoldATSA) monitorizea- tările din domeniul bolilor plantelor și este me- ză condițiile meteorologice pe aeroportul din nit să furnizeze informații producătorilor agri- Chișinău și în conformitate cu Legea privind coli despre necesitatea aplicării tratamentelor activitatea hidrometeorologică transmite date- la culturi, momentul optim pentru plantare și le la Fondul Hidrometeorologic național. Po- recoltare sau alte operațiuni agrotehnologice. trivit acordului încheiat cu SHS, radarul me- Cea mai mare parte a sistemului este acce- teorologic din proprietatea SHS este instalat sibilă prin abonament, iar o parte mai mică pe teritoriul aeroportului cu condiția că SHS este în domeniul public. Pentru interacțiunea va partaja datele. Integrarea datelor acestui directă cu producătorii agricoli, Institutul coo- radar cu observațiile de la radarul din Româ- perează cu Agenția Națională de Dezvoltare nia va îmbunătăți folosirea acestora pentru Rurală (ACSA). Participarea la proiectele cu prognoza meteo, la fel ca și vizualizarea date- finanțare din exterior permite Institutului să lor. În calitate de agenție națională autorizată actualizeze și să întrețină sistemul.10 11 Compania austriacă privată Pessl Instruments anuale; descrierea fenomenelor meteorologi- GmbH11 prestează servicii în Moldova prin in- ce observate; la fel ca și pregătirea altor in- stalarea stațiilor meteorologice automatizate formații despre vreme și condițiile climatice de dimensiuni mici la întreprinderile agrico- pentru autoritățile publice, agenții economici le și furnizarea către producătorii agricoli de și persoanele fizice. Serviciile prestate la co- prognoze individuale cu privire la condițiile mandă includ furnizarea informațiilor despre agrometeorologice și bolile culturilor, de rând caracteristicile meteorologice și climatice în cu recomandări agrotehnice și fitosanitare. În orice locație pentru orice perioadă de timp, prezent circa 150 astfel de stații deservesc la fel ca și evaluări ale resurselor energetice peste 300 de consumatori din țară (o stație eoliene sau solare și selectarea locațiilor opti- meteorologică poate fi deținută în comun de male pentru instalațiile energetice eoliene sau mai mulți consumatori). Datele observațiilor solare. Rezultatele studiilor și analizelor des- sunt transmise în timp real prin canale de tele- fășurate de SHS sunt publicate în manualele fonie mobilă la compania elvețiano-americană de referință, monografii și rezumatele climati- Meteoblue,12 care este responsabilă pentru ce din Moldova. modelare și prognozare. (Datele colectate nu sunt transmise la SHS). De asemenea, pro- Oficiul Schimbarea Climei din cadrul gnozele se pot baza și pe datele teledetecției. Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale Serviciile sunt furnizate pe bază de contract, și Mediului este principala organizație iar 90% din utilizatorii acestora sunt antrenați responsabilă pentru raportarea internațională în sectorul agrar. Cele mai întrebate sunt pro- în contextul participării Moldovei la Convenția- gnozele meteo speciale pentru 3 sau 4 zile cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor împreună cu recomandările pentru tratarea Climatice (CCONUSC) și alte angajamente plantelor pentru aceeași perioadă. aferente climei. La începutul anului 2018, în cea de-a patra comunicare națională în Companiile private de construcție din sectorul contextul CCONUSC,13 Moldova a inclus energetic din Moldova instalează generatoare analiza vulnerabilității și a impactului exercitat eoliene dotate cu senzori de viteză ai curenți- de schimbările climatice în raioanele țării. lor aerieni de altitudine. De regulă, datele co- Oficiul mai elaborează, de asemenea, politici lectate nu sunt transmise. naționale de adaptare. În speță, principalii actori, cum ar fi sectoarele silvic, sănătății și Într-un studiu realizat în contextul dezvoltării energetic, au demarat elaborarea strategiilor CNSC (← vezi Introducere), respondenții au sectoriale de adaptare în cadrul primului proiect remarcat că se conduc de prognozele meteo național de adaptare la schimbările climatice. disponibile pe platformele online gratuite, Cel de-al doilea proiect național de adaptare, cum ar fi: desfășurat în colaborare cu FAO, se va axa pe sectorul agrar.  Gismeteo.md, Gismeteo.ru, Rp5.ru (Rusia); Oficiul Schimbarea Climei folosește date-  Weather.com, Accuweather.com (SUA); le observațiilor SHS și publică, în contextul  Windy.com, Ventusky.com (Cehia). dezvoltării comunicărilor naționale, proiecții pe termen lung ale schimbărilor climatice. Pe web-siteul acestuia14 sunt prezentate docu- INFORMAȚIILE DESPRE CLIMĂ ȘI mentele produse de Oficiu și comunicările SCHIMBĂRILE CLIMATICE naționale, de rând cu celelalte materiale ex- pediate la adresa secretariatului CCONUSC. SHS este responsabil atât pentru studierea Oficiul mai gestionează și un portal dedicat climei țării, cât și pentru furnizarea de infor- activităților aferente adaptării în Moldova15 și mații relevante organizațiilor interesate. Acti- un alt portal unde se preconizează pub- vitatea implică analizarea datelor observații- licarea principalilor indicatori ai măsurilor de lor meteorologice și a tendințelor climatice din adaptare la nivel de țară.16 Moldova. Serviciile standard includ furnizarea de tabele cu date meteorologice și rezumate MADRM a fost acreditat de Fondul Verde lunare și anuale; analiza condițiilor meteoro- pentru Climă (FVC). Oficiul Schimbarea Cli- logice pentru 10 zile, lunare, sezoniere sau mei coordonează această activitate și este în 12 proces de adoptare a unui document strategic Siguranța Alimentelor (stații locale pentru pro- ce definește prioritățile țării pentru finanțare tecția plantelor) și Agenția Națională de Sănă- de la FVC. În scopul coordonării planificării și tate Publică din cadrul Ministerului Sănătății, acțiunilor legate de schimbările climatice, se Muncii și Protecției Sociale. discută oportunitatea înființării unei Comisii Naționale interinstituționale pentru Schimbă- rile Climatice.17 SITUAȚIA ȘI EVOLUȚIA INSTITUȚIILOR Printre alte organizații ce operează cu date meteorologice pentru generarea analizelor Tabelul 2.2 și Figura 2.2 prezintă climatice în domeniile sale de activitate se re- rezumatul situației la zi a colectării datelor găsesc Institutul de Pedologie, Agrochimie și hidrometeorologice și climatice și a generării Protecție a Solului, Agenția Națională pentru informațiilor în interesul diverșilor consumatori. Tabelul 2.2 Colectarea datelor hidrometeorologice și produsele informative din Moldova PRODUSELE INFORMATIVE PRINCIPALII CONSUMATORI ului li cali ctor ona vaț ii* met eo e s e / nați l i / lo ali ser r o / ă e cifi c era l g ion a c tori Ob Hid Clim S p G e n R e S e AUTORITĂȚI Serviciul Hidrometeorologic de Stat Regiunea Centrul Hidrometeorologic de la Tiraspol transnistreană Autoritatea serviciilor de aeronavigație din Moldova Ministerul Apărării Serviciul Antigrindină Agenția Națională pentru Securitatea Alimentelor CERCETĂRI ȘI DEZVOLTARE Oficiul Schimbarea Climei Agenția Națională de Sănătate Publică Institutul de Ecologie și Geografie Institutul de Genetică Institutul de Agrochimie și Protecție a Solului Râul Eco-Tiras Nistru MEDIUL DE AFACERI Pessl Instruments GmbH Instalații eoliene Servicii on-line internaționale Observații hidrometeorologice (de exemplu, emisiile de gaze cu efect de seră, răspunsul plantelor, pagubele cauzate de dezastrele naturale sau altele de felul acestora nu sunt luate în considerare) În măsură limitată / în proporție mică 13 În 2017 în Moldova au demarat reformele ad- În 2018 reforma a continuat la nivelul organ- ministrative pentru optimizarea funcționării in- izațiilor subordonate ministerelor: de exemplu, stituțiilor Statului. La prima etapă a reformei sub egida MARDM a fost creată Agenția de s-au produs schimbări la nivel ministerial, în Mediu, combinând funcțiile de control și su- rezultatul cărora SHS a intrat în structura Minis- praveghere a calității mediului. Se așteaptă ca terului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Me- nou-creata agenție să preia funcțiile SHS de diului. monitorizare a poluării mediului.18 Figura 2.3 Cadrul instituțional aferent CNSC din Moldova Furnizorii de servicii climatice din Moldova Alt e au to at rit St ă de ți Pilonii Cadrului Global al ic og Serviciilor Climatice orr o ol ete Serviciul Hidrom Consumatorii Users Cadrul ZATORULUI instituțional din Moldova VAȚII E OLTAR R G SE Publicul / presa Agrar N ZIE TILI T B EZV OS O N A AU RGEC ID R O O F IDP AȚ IN ER RIAȘ IȘ O N RF F S Transporturilor Energetic VM IA EE RĂ ATC H ĂR IC CR EERSC TE TIII ȘI S IN ET PRO E DUSE INFORMATIV RC CE Apărare Urgențe R I E A FACE MEDIUL D Mediu Sănătate O problemă gravă cu producția de date hi- resursele pentru formarea vocațională sunt in- drometeorologice și climatice este dificulta- suficiente. În speță, există oportunități limitate tea atragerii în domeniu a tinerilor specialiști. pentru schimb de experiență cu serviciile me- Moldova nu dispune de instituții de învățământ teorologice din străinătate. O problemă conexă superior pentru formarea profesională a me- este și nivelul scăzut al salarizării colaborato- teorologilor, hidrologilor sau climatologilor, iar rilor SHS. 14 CONSUMATORII – NEVOILE ȘI PERCEPȚIILE ACESTORA Informațiile meteorologice și climatice sunt strucții și protecția mediului – și terminând cu folosite în scopuri diverse, începând cu efec- procesarea revendicărilor de asigurări. Tabe- tuarea cercetărilor științifice și elaborarea și lul 2.3 prezintă sumar cererea pentru diverse- implementarea proiectelor – inclusiv în con- le tipuri de produse informative. Tabelul 2.3 Cererea din partea consumatorilor pentru produsele informative hidrometeorologice Tipul de informații Sursele Consumatorii Cererea Alertă de urgențe SHS Inspectoratul General pentru Situații Solicitate predominant de de Urgență către Guvern În conformitate cu reglementările de serviciu (circa 70 de entități publice) Prognoza zilnică SHS Publicul larg prin intermediul mass Cerere foarte mare, cel mai media popular tip de prognoză Inspectoratul General pentru Situații În scopuri de planificare (de de Urgență exemplu, pentru Serviciul Organizațiile ce dețin contracte de Antigrindină, pe baza datelor prestare a serviciilor radarului) Prognoza meteo și SHS Inspectoratul General pentru Situații Publicul larg hidrologică pe termen de Urgență Pentru planificarea din diverse scurt (până la 7 zile) Publicul larg prin intermediul web- sectoare (agrar, silvic, ener- site-ului și mass media getic) Prognoza meteorologică SHS Publicul larg prin intermediul website-ului Pentru planificarea din diverse lunară Organizațiile ce dețin contracte de sectoare (agrar, silvic, ener- prestare a serviciilor getic) Prognoza meteorologică SHS Publicul larg prin intermediul website-ului sezonieră Organizațiile ce dețin contracte de pre- stare a serviciilor Prognoza recoltei pentru SHS Întreprinderile de Stat sezon Sectorul agrar ACSA Producătorii agricoli Proiecțiile climatice pe Oficiul Publicul larg prin intermediul web- Pentru fundamentarea termen lung Schimbarea site-ului proiectelor și strategiile de Climei Proiecții tematice pentru sectoare adaptare sectoriale (sănătate, (pe bază de proiecte) agrar, silvic) Sursa: rezultatele și analiza studiului CNSC Studiul CNSC nu a elucidat suficient nevoile le și proiecțiile meteo pe termen lung. Ast- diverselor sectoare de obținere a prognozelor fel de informații sunt preponderent folosite cu durata mai mare de două săptămâni. Majo- în cadrul proiectelor individuale, de cerce- ritatea răspunsurilor s-au referit la prognozele tare sau finanțate pe bani străini. Pe mo- pe termen scurt pentru o perioadă între trei și tiv de lipsă a metodologiei, interes scăzut șapte zile (vezi Tabelul 2.3). De asemenea, în din partea consumatorilor și riscuri înalte sectorul agrar sunt întrebate prognozele pen- pentru asigurători, asigurările contra riscu- tru sezon, acesta fiind și unicul sector pentru rilor climatice nu sunt nici ele dezvoltate.20 care astfel de prognoze sunt elaborate. Opiniile privind calitatea și precizia prognoze- În lipsa unei abordări sistemice față de pla- lor meteorologice pentru un termen de până nificarea strategică în Republica Moldova,19 la 7 zile variază de la absolut satisfăcătoare se atestă o cerere mică pentru prognoze- până la complet opusă. Această diversitate de 15 opinii poate fi parțial explicată prin faptul că, informații despre climă erau SHS (42%), diver- consumatorii de rând – spre deosebire de pro- se alte website-uri (35%) și canalele TV sau fesioniștii antrenați în răspunsul la situații de radio (12%). Mai puțin de 1% folosesc aplica- urgență și cei din sectorul agrar – rareori iau țiile telefoniei mobile sau alte surse. Respon- în seamă sursa prognozelor meteo. Multe din denții sunt mulțumiți de calitatea informațiilor canalele de difuzare mass media se bazează disponibile, însă și-ar dori să beneficieze de nu pe datele SHS, ci pe sursele deschise, care date ce ar fi mai bine adaptate nevoilor sale, nu întotdeauna furnizează informații precise. inclusiv prognoze de o precizie mai mare, SHS monitorizează precizia prognozelor sale, prognoze localizate și servicii suplimentare însă încă nu a inițiat un dialog cu consumatorii extrem de personalizate (cum ar fi datele cu informațiilor sale pentru a le explica rezultate- privire la radiația solară sau tiparul curenților le sau pentru a compara calitatea prognoze- aerieni pentru nevoile generării energiei alter- lor sale cu cea a prognozelor din alte surse.21 native). În 57% de cazuri, consumatorii erau dispuși să achite serviciile prestate. Cei ce nu Unii consumatori nu sunt conștienți de exis- erau dispuși să achite considerau costul ser- tența website-ului SHS, iar alții au atribuit viciilor ca fiind responsabilitatea Guvernului. eronat alte website-uri22 ca fiind ale SHS. În special în regiunile în care contactul direct Aceste constatări sunt în concordanță cu cu SHS nu este posibil, se știe puțin despre răspunsurile la chestionarul SHS25 primite de informațiile online oficiale. Acest lucru se da- la participanții la atelierul de lucru SHS din torează parțial faptului că mass media nu în- 2017 organizat imediat după atelierul de lucru totdeauna face uz de date meteo oficiale, dar Meteoalarm la Chișinău.26 Aproape 80% din chiar și atunci când o face, rareori indică sur- participanți – majoritar consumatori instituți- sa datelor. În același timp, consumatorii înșiși onali de nivel național – au raportat o apre- deseori aleg sursele ce sunt cele mai comode ciere înaltă pentru serviciile SHS, evaluând pentru acces și utilizare și care nu sunt nea- prognozele și avertizările acestuia ca fiind părat surse oficiale. credibile, dar nu și foarte credibile. Cele mai frecvent folosite servicii erau prognozele de la Consumatorii au remarcat, de asemenea, o zi până la 7 zile. Circa 80% din respondenți că mulți s-au confruntat cu dificultăți prac- au evaluat interacțiunea cu SHS ca fiind una tice în obținerea datelor de la SHS contra bună. Consumatorii au considerat că datele plată din cauza că informația cu privire la furnizate de SHS erau suficiente, opiniile fiind costul serviciilor nu poate fi găsită ușor,23 divizate egal referitor la cât de ușor puteau iar depunerea unei cereri deseori necesită o fi acestea înțelese. Aproximativ 70% conside- consultare în prealabil cu colaboratorii SHS. rau informațiile SHS ca fiind oportune și actu- alizate și mai toți respondenții erau mulțumiți Sondajul rapid efectuat printre participanții de modul în care acestea erau prezentate. la atelierul de lucru consultativ cu privire la CNSC din iunie 201824 completează interviuri- Între timp, analiza finalizată recent a le aprofundate realizate din rândul consuma- practicilor SHS de gestionare a calității torilor de date. Printre cei 39 de respondenți a remarcat printre altele că abordările intervievați s-au regăsit reprezentanți din sec- SHS față de monitorizarea și analizarea torul agrar, gestiunea apelor și alimentarea informațiilor și cerințelor consumatorilor nu cu apă, sănătatea publică, reducerea riscului sunt încă clar definite și că nu există nici o de dezastre, energetic, gestiunea terenurilor, metodologie pentru determinarea, înțelegerea transporturi și infrastructură, servicii munici- și satisfacerea consecventă a nevoilor pale și autorități locale, hidrometeorologie, consumatorilor. Analiza a sugerat fortificarea învățământ și mass media. Majoritatea res- implicării de către SHS a clienților și utilizato- pondenților (85%) reprezentau agenții guver- rilor și stabilirea metodelor de obținere, mo- namentale de nivel național. nitorizare și analizare a informațiilor despre percepțiile consumatorilor, de exemplu prin Respondenții au confirmat faptul că, principa- intermediul chestionarelor privind satisfacția lele sale surse de date hidrometeorologice și clienților. 16 3 IMPLEMENTAREA CADRULUI NAȚIONAL AL SERVICIILOR CLIMATICE PROVOCĂRI ȘI LACUNE După cum este elucidat în capitolul precedent, lanțul valoric există provocări și lacune, ce Moldova dispune de un sistem absolut func- urmează a fi abordate pentru instituirea unui țional de furnizare către consumatori a date- Cadru național al serviciilor climatice efectiv și lor hidrometeorologice și climatice. Totuși, în eficient (Figura 3.1). Figura 3.1 Provocările și lacunele CNSC din Moldova Furnizorii de servicii 1 climatice din Moldova 2 Alt ea ut 7 or it ăț i Pilonii Cadrului Global al Serviciilor Climatice ze 7 no 3 prog Cercetări și 1 Lipsa abordării strategice față ATO R U LU I R VAŢI I de folosirea informației climatice 6 Lacunele și provocările 2 CNSC din Moldova OBSE Lipsa implicării conștientizării TILIZ în rândul consumatorilor RE Ă 3 U OZ LTA AȚA Cine achită? Lipsa unui model GN 4 VO nanciar transparent și durabil RF R O IP TE Ș EZ 4 ER RE S IN VI TA ID Alternative private rețelelor de IC II Ș CERCE IȘ observații de Stat I PR 5ATIVE R ODU TĂ SE INFORM 5 7 R CE Idei și resurse pentru servicii noi? 7 CE ME 6 DIU L DE Buget și capacități limitate în cadrul SHS AFACERI 7 Lipsa integrării între diverși furnizori și servicii 17 Aceste provocări și lacune includ: viziunii CGSC în Moldova va necesita atât acți- uni transversale (cum ar fi dialogul îmbunătățit ● Participarea insuficientă a consumatorilor la cu consumatorii, consolidarea guvernării, spori- elaborarea serviciilor și produselor climatice rea durabilității și a vizibilității CNSC), cât și acți- și gradul scăzut de conștientizare a servicii- uni ce implică anumite sectoare sau intervale de lor / produselor existente și ce le-ar fi utile; timp: ● Lipsa dorinței și capacității unei proporții Consolidarea interfeței, dialogului considerabile a consumatorilor de a plăti și a capacităților consumatorilor de pentru produsele și serviciile climatice, de date climatice prin cooptarea aces- rând cu subfinanțarea severă a SHS și ob- tora în proiectarea, implementarea ligația acestuia de a contribui cu fonduri la și supravegherea CNSC; bugetul de Stat pe baza plăților încasate pentru serviciile auxiliare; Configurarea unei guvernări efi- ciente pe termen lung și a unui ● Lipsa bugetului și capacităților în SHS pen- model de durabilitate pentru ser- tru interacțiunea proactivă cu consumatorii viciile climatice din Moldova; și mass media, dezvoltarea sistemelor ana- litice moderne (de exemplu, de prognozare Extinderea și modernizarea gamei meteorologică și hidrologică) și atragerea și de produse informative climatice retenția cadrelor calificate; pentru furnizarea serviciilor inter- conectate ce ar satisface întreg ● Lipsa imaginației și experimentării (inclusiv spectrul de solicitări din partea a suportului juridic și economic de care este con-sumatorilor și fortificarea mult nevoie) pentru dezvoltarea noilor capacităților respective printre produse și servicii climatice, de exemplu în partenerii CNSC din Moldova; asigurările climatice, rezistența la factorii climatici, prognoze extinse, furnizarea la Inițierea unor parteneriate pe ter- comandă a datelor și serviciilor etc.; men lung cu sectoarele prioritare din Moldova ca principalii desti- ● Interacțiunea și integrarea insuficientă între natari ai produselor și serviciilor diverșii actori implicați în lanțul valoric al CNSC; informațiilor climatice, complicate de refor- ma administrativă în derulare care creează Asigurarea vizibilității CNSC în me- incertitudini suplimentare în aspect de dis- diul decidenților de politici, mass tribuire a funcțiilor și mandatelor și de media și publicului larg ca o con- repartizare a finanțelor aferente; diție obligatorie pentru o susținere publică și politică robustă. ● Abundența sporită a surselor alternative de informații și servicii meteorologice, în com- Odată cu abordarea actualelor provocări princi- binație cu lipsa clarității și transparenței palelor deficiențe (vezi Tabelul 3.1), conjunctura referitor la sursele de date în mass media și din Moldova va corespunde viziunii CGSC ce online; implică prezența elementelor structurale dinam- ice de bază susținute de eforturi exhaustive de ● Lipsa unei abordări sistemice față de plani- fortificare a capacităților (Caseta 1.1). ficarea strategică, ceea ce parțial ar expli- ca cererea scăzută de informații legate de Următoarele compartimente prezintă sumar tendințe și proiecții climatice etc. pe termen principalele probleme și pașii pentru fiecare din lung și consecințele probabile la nivel aceste domenii reieșind din analiza și dezbate- național, sectorial, regional sau individual. rile purtate anterior, pe parcursul și ulterior desfășurării atelierelor de lucru consultative și În conformitate cu dezbaterile și elaborările din de aprobare a CNSC. Anexa sugerează ac- cadrul atelierelor de lucru CNSC din iunie și de- tivități concrete pentru implementarea acestor cembrie 2018,28 promovarea și implementarea acțiuni și, astfel, a Cadrului. 18 Tabelul 3.1 Acțiunile în comparație cu provocările și lacunele CNSC SOLUȚII Colaborarea cu Guvernare / Servicii inter- Sectoare Asigurarea consumatorii durabilitate conectate prioritare vizibilității PROVOCĂRI Integrarea precară Plăți pentru servicii Bugetul / capacitățile SHS Inovații / servicii noi Alternative private Implicarea consumatorilor Abordare strategică COLABORAREA CU CONSUMATORII Ideea unui mecanism ce ar permite furnizorilor diferite – începând cu autoritățile naționale și și consumatorilor de informații climatice cu terminând cu producătorii agricoli individuali. regularitate să se întrunească, să discute și Odată stabilită, aceasta va permite eșantionarea să abordeze nevoile sale s-a bucurat de o și monitorizarea cu regularitate a opiniilor și susținere copleșitoare în cadrul atelierelor comentariilor consumatorilor și colectarea de lucru CNSC. Participanții au convenit că contribuțiilor la noile produse și servicii climatice, CNSC urmează să inițieze de o manieră facilitând creșterea capacităților nemijlocit a participativă și interactivă un dialog permanent consumatorilor pentru cultivarea continuă a cu diversele tipuri de consumatori. Interacțiunea cererii. În aspect practic, reuniuni în persoană în prin ‘platformele interfeței utilizatorului’ sau cadrul unei mese rotunde ar putea fi convocate mecanisme similare reprezintă un element de câteva ori pe an, de fiecare dată axându-se pe crucial al designului CNSC, deoarece permite un set diferit de probleme comune unui anumit proiectarea în sens invers a produselor, datelor grup de consumatori și/sau sector al economiei. și informațiilor climatice, reieșind din înțelegerea O astfel de agendă dinamică va asigura nemijlocită a ceea de ce au nevoie și ce-și continuitatea dialogului purtat cu consumatorii și doresc consumatorii cu adevărat. Evidențierea va contribui la evitarea dezbaterilor pe subiecte posibilităților de prelucrare, generare și furnizare vagi, ce sunt neinteresante publicului. Pe lângă de informații mai bune și mai multe necesită un colectarea solicitărilor de la consumatori și dialog exhaustiv cu grupuri diverse (începând contribuirea la proiectarea corespunzătoare de cu politicienii și mass media și terminând cu servicii informative climatice noi sau ajustarea consumatorii individuali). celor existente (→ vezi Servicii interconectate), astfel de ședințe ar putea servi, de asemenea, Platforma pentru dialogul CNSC din Moldova ca instrument de comunicare pentru promovarea ar urma să integreze consumatorii din diverse potențialului și rezultatelor CNSC (→ vezi sectoare, cu niveluri de experiență și capacități Asigurarea vizibilității CNSC). 19 Printre instrumentele pentru înțelegerea con- Urmează a fi evaluate și activate și alte canale sumatorilor CNSC și a nevoilor acestora se moderne de accesare a datelor (cum ar fi , de regăsesc folosirea activă a instrumentelor de exemplu, SMS / mesajele de tip push, aplicațiile analiză a pieței, cum ar fi sondajele on-line sau mobile, etc.) Un element important pentru fa- off-line și studiile în focus-grupuri pentru colec- cilitarea interfeței utilizatorului digitale este fur- tarea părerilor consumatorilor. Studiile off-line nizarea de informații on-line clare și accesibile efectuate cu regularitate ar putea fi contractate cu privire la costul diverselor servicii și produse din exterior de la agențiile de marketing profe- informative, cât și referitor la condițiile pentru sioniste sau de la alte organizații specializate, obținerea gratuită a datelor și informațiilor. fie ar putea fi efectuate în contextul întrevede- rilor în persoană sau cu alte ocazii potrivite.29 În cele din urmă, nu toți consumatorii potențiali Instrumentele on-line pentru monitorizarea ne- înțeleg necesitatea, valoarea și posibilitățile obți- voilor consumatorilor și a impactului informați- nerii informațiilor hidrometeorologice și climatice ilor vor fi integrate în interfața utilizator digitală specifice, iar în anumite grupuri de consumatori a SHS și a altor organizații furnizoare de infor- mai urmează încă a fi creată cererea deplină mații climatice.30 pentru un spectru variat de informații. Creșterea gradului de conștientizare și consolidarea capa- În epoca e-guvernării,31 tot mai mult consumato- cităților actualilor și potențialilor consumatori cu rii sunt obișnuiți să obțină informațiile ce-i intere- privire la serviciile și informațiile climatice vor fa- sează de o manieră simplă și rapid. Segmentul cilita conturarea viitoarei piețe a serviciilor clima- digital al platformei utilizatorului CNSC trebuie tice, vor contribui la îmbunătățirea modelelor de să fie ușor accesibil și de folosit și trebuie să co- desfășurare a afacerilor în furnizarea serviciilor respundă spectrului vast de nevoi – de la date climatice (→ vezi Configurarea guvernării și du- elementare accesibile într-un format simplu rabilitate) și vor spori în general impactul infor- și până la informații mai complexe și detaliate mațiilor climatice. În speță, consumatorii trebuie din studiile științifice. O soluție practică în acest să înțeleagă natura prognozelor meteorologice context ar fi investirea continuă în dezvoltarea și incertitudinea aferentă acestora, la fel și avan- și modernizarea website-ului SHS ca principa- tajele mizării pe sursele oficiale de informații lul furnizor de servicii climatice din Moldova.32 spre deosebire de alte surse ușor disponibile. CONFIGURAREA GUVERNĂRII ȘI DURABILITATE Pentru deservirea optimală a consumatorilor După cum s-au expus participanții la atelierele de de-a lungul întregului lanț valoric al informațiilor lucru CNSC, dezbaterile de amploare referitor la climatice, mecanismul de guvernare și struc- modelul de guvernare și durabilitate pentru tura clară a CNSC vor asigura concordanța CNSC ar putea fi un pic premature până nu va fi și complementaritatea mandatelor diverșilor stabilit un dialog permanent cu consumatorii (→ furnizori de servicii climatice. Cadrul va trebui vezi Colaborarea cu consumatorii) și până nu vor să-și găsească locul în structura juridică și in- fi cunoscute definitiv rezultatele reformei stituțională din Moldova, cu mandat și resurse administrative în derulare (→ vezi Furnizarea ser- desemnate pentru funcțiile de coordonare viciilor climatice în Republica Moldova). Totuși, (Figura 3.2). În sprijinul serviciilor urmează a SHS este privit ca entitatea de bază responsabilă fi instituit un model de finanțare transparent și de coordonarea și furnizarea datelor hidrometeo- realist, posibil bazat pe finanțare de la bugetul rologice și climatice. Un dialog mai amplu cu con- de Stat în combinație cu plățile pentru servicii sumatorii, inclusiv cu reprezentanții sectoarelor prestate consumatorilor sau în funcție de caz, interesate, ar putea facilita influențarea rezulta- plus asistență internațională. telor reajustării instituționale în derulare. 20 Figura 3.2 Elementele de bază ale CNSC din Moldova Furnizorii de servicii climatice din Moldova 1 Alt ea at ut e St or it cd ăț gi i Pilonii Cadrului Global lo ro al Serviciilor Climatice teo me idro Serviciul H 3 I Z ATO R U LU I R VAȚI I Elementele de bază ale CNSC din Moldova OBSE 1 Platforma de consultare a 2 consumatorilor și dialog UTIL tematic / sectorial E OZ AȚA ARE GN RF OLT R O 2 IP TE Ș ER RI ZV TĂ IN S Mecanism de supraveghere VI CERCE DE IC și coordonare inter-agenții / II Ș ȘI I PR intersectorială al CNSC VE RI ODU S E I N F O R M AT I TĂ RCE CE RI FACE 3 Secretariat și catalizator MEDIUL DE A (“motorul” CNSC) Același dialog ar urma să contribuie la contura- lemelor nesoluționate nereglementate de legislația rea și posibil integrarea unui mecanism de în vigoare. Printre acestea se regăsesc: supraveghere și coordonare interinstituțională și în mod ideal intersectorială, prin intermediul că- ● Rolul general de coordonare (→ vezi mai sus) și ruia reprezentanții furnizorilor și consumatorilor relațiile clare între diverșii actori implicați presta- de informații să fie mandatați să ia decizii stra- tori de produse informative climatice și furnizori tegice referitor la dezvoltarea CNSC și să moni- de servicii climatice; torizeze progresele realizate. ● Incertitudinile rămase legate de costul servicii- lor informative climatice și modelul financiar Ca opțiune alternativă, acest rol ar putea fi pentru furnizarea acestora; delegat unei entități interinstituționale existente, ● Problemele de autorizare și deținere a datelor de exemplu Comisiei pentru Schimbarea Climei / schimbului de date cu furnizorii de informații atunci când, sau dacă, va fi creată (→ vezi meteorologice din afara sistemului guverna- Furnizarea și utilizarea serviciilor climatice).33 mental (de exemplu, operatorii privați); ● Introducerea prevederilor juridice cu privire la Serviciile informative climatice nu sunt definite ca noua infrastructură rezistentă la condițiile cli- atare în legislația Moldovei. Aceasta este o lacună, matice și planurile sau programele sectoriale dar reprezintă și o ocazie de asigurare a mandatu- / regionale ca instrument pentru introducerea lui politic necesar pentru activitățile CNSC, consti- gândirii axate pe climă în procesul decizional tuind o oportunitate pentru clarificarea tuturor prob- strategic și operațiunile de zi cu zi.34 21 Opțiunile pentru aprobarea legală a scopului timp, o proporție considerabilă a consumato- CNSC, structurii și a implementării acestuia, de rilor nu este mulțumită de faptul că datele ne- rând cu clarificările necesare, implică necesi- prelucrate nu sunt întotdeauna public accesi- tatea unui document guvernamental, așa ca o bile, în timp ce alții solicită produse specifice Hotărâre de Guvern sau ordin al MADRM, sau ce nu sunt în prezent oferite și care ar necesita amendamente la Legea cu privire la activitatea finanțare suplimentară. Aceste potențiale pro- hidrometeorologică. Alegerea acestuia este duse și servicii noi oferă oportunități de afa- determinată de progresele ulterioare la capi- ceri, pentru care consumatorii s-ar putea să tolul reformei administrative și depinde parțial fie dispuși să acopere costurile de dezvolta- de eventualele mandate în hidrometeorologie. re și producere (→ vezi Servicii interconec- Opțiunile suplimentare includ introducerea lim- tate și Sectoare prioritare). Atât CNSC, cât și bajului și a prevederilor CNSC în document- SHS, au nevoie de un model de afaceri realist ele sectoriale, cum ar fi conceptul preconizat și de un plan de afaceri bazate pe o combina- al sistemului informațional național integrat de ție formată din alocațiile de la bugetul de Stat mediu.35 și asistența internațională și un mecanism transparent de plată pentru servicii.36 Baza Reforma instituțională și legislativă va fi în- legislativă și normativă îmbunătățită va codi- soțită de un model realist de durabilitate fi- fica acest model și va contribui la asigurarea nanciară. În lipsa accesului la surse financiare durabilității financiare a serviciilor climaterice suficiente, SHS este în prezent sub presiune și la responsabilitățile obligatorii din punct de să genereze venituri suplimentare. În același vedere juridic de furnizare a acestora. 2100 2050 2018 2018 FURNIZAREA SERVICIILOR cațiile în aspect de producere sau resurse? INTERCONECTATE ● Cine în Moldova ar putea furniza produse- le și serviciile necesare și cum ar putea țara Diverși consumatori necesită un volum divers crea structura optimală pentru acestea? de informații climatice: începând cu prognoze pe termen foarte scurt sau scurt pentru răspun- Dialogul sistematic cu consumatorii (→ vezi Co- sul la situații de urgență (care este, de obicei, laborarea cu consumatorii) va contribui la acu- responsabilitatea nemijlocită a SHS), prog- mularea înțelegerii nevoilor specifice ale consu- noze pentru sezon în sectorul agrar, proiecțiile matorilor și va ajuta să ofere răspuns la prima multianuale ale schimbărilor climatice pentru întrebare și va propune idei de produse și servi- planificare pe termen lung, ce ar putea implica cii inovatoare. alți actori și organizații. Creșterea cererii și perfecționarea metodologiei În mod ideal, înțelegând ceea ce-și doresc analitice și cea a cercetărilor vor contribui pro- consumatorii din Moldova, cine și cum este ca- babil la sporirea complexității produselor infor- pabil și dispus să furnizeze informații în inter- mative. Acest fapt va exercita o presiune tot mai valele de timp solicitate și cum să stabilească mare pe competențele tehnice ale organizațiilor interacțiuni optimale între aceștia (→ vezi Con- din Moldova38 – atât pe instrumente, cât și pe figurarea guvernării și durabilitate), totalitatea forța de muncă calificată. Afluxul insuficient de furnizorilor de informații ar urma să fie capabilă cadre calificate pe piața muncii din sectorul hi- să presteze un spectru neîntrerupt de servicii drometeorologic din Moldova a fost vociferat ca ce ar corespunde acestor diverse cereri. Între- motiv major de îngrijorare în cadrul consultărilor bările de bază ar fi: CNSC. ● De ce este nevoie?37 În aspect de produse localizate, s-ar putea să ● Pot fi nevoile satisfăcute și care ar fi impli- fie necesar de cooptat capacități suplimentare 22 pentru atenuarea diferențelor regionale, de ex- specii de plante sau folosirea tehnicilor avansate emplu prin ridicarea calității rețelei de observații de modelare sau de cercetare științifică ar putea și a capacităților de schimb al datelor în regi- necesita cooperare cu alți parteneri. SHS poate unea transnistreană la nivelul restului țării. furniza prognoze meteorologice, însă o analiză suplimentară a impacturilor și relațiilor ar urma În cele din urmă, produsele și serviciile mai să se bazeze tot mai mult pe informații specifice specifice solicitate necesită competențe sec- sectorului în cauză și pe cooperarea cu experții toriale mai înguste: explicarea modului în care și organizațiile respective (→ vezi Sectoarele pri- temperaturile ridicate ar putea influența anumite oritare). ABORDAREA SECTOARELOR PRIORITARE Alte sectoare ce ar putea fi gata și dispuse să be- neficieze de noile servicii climatice adaptate sunt CGSC se axează pe cinci sectoare, care sunt sănătatea (de exemplu, corelația între maladii și principalii beneficiari ai serviciilor climatice la ni- schimbările climatice), energia alternativă (de vel global: agricultura și siguranța alimentelor, exemplu, suport pentru dezvoltarea și exploatarea reducerea riscului de dezastre, energetic, gesti- instalațiilor eoliene) și reducerea riscului de dez- onarea apelor și sănătatea. După cum s-a con- astre. În cazul celui din urmă, ar fi important de venit în cadrul consultărilor CNSC, toate aces- efectuat o analiză intersectorială complexă a ris- te sectoare sunt foarte relevante în Moldova. curilor pentru personalizarea și ajustarea produ- Sectoarele adiționale sugerate în cadrul CNSC selor informative climatice și pentru creșterea gra- includ silvicultura (care poate fi considerată ca dului de folosire a acestora în procesul decizional. parte componentă a agriculturii), biodiversitatea Hidrocentralele oferă oportunități interesante de și transporturile cu infrastructura sa. Actuala conlucrare transfrontalieră cu România și Ucraina provocare constă în ajungerea la un acord co- din vecinătate, unde există cerere pentru facilita- mun cu privire la: care din sectoare ar avea cea rea fluxului transfrontalier de informații hidrologice mai mare cerere de informații, produse și servi- sau de alt fel în timp util. cii climatice; care din acestea ar oferi oportuni- tăți imediate pentru dezvoltarea de noi servicii În calitate de oportunități sectoriale de lungă du- prin sinergii și complementaritate între diverșii rată mai puțin evidente ar putea servi infrastruc- actori și care ar putea contribui cu resurse fi- tura nou-construită rezistentă la acțiunea climei. nanciare, umane sau de alt fel la elaborarea și Codurile și reglementările existente cu privire la implementarea noilor servicii. construcții ar putea fi revizuite în aspect de schim- bări climatice ca parte integrantă a planificării și O alegere evidentă ar fi sectorul agrar, unde mai designului construcțiilor.39 Nevoile și oportunitățile mulți actori deservesc în prezent consumatorii pentru serviciile informative climatice în industria naționali și regionali (cf. Tabelul 2.3) prin furniza- asigurărilor ar putea fi discutate în contextul practi- rea de analize și proiecții climatice de lungă dura- cilor naționale de gestionare a pagubelor produse tă; prognoze agrometeorologice regionale și lo- de condițiile meteorologice și al experienței altor cale pentru sezon; date meteorologice extrem de țări.40 localizate și în timp util; prognoze fenologice, ale dăunătorilor și bolilor cu îndrumări specifice pen- Pentru identificarea nevoilor, priorităților și a posi- tru protecția plantelor și recomandări agrotehno- bilităților din fiecare sector urmează a fi instituit un logice. Integrarea acestor fluxuri de o manieră dialog permanent atât prin contact direct cu prin- sinergetică pentru furnizarea către diversitatea cipalele organizații din fiecare din sectoarele-țintă, de consumatori agricoli a celor mai bune servicii cât și prin consultări cu consumatorii, organizate posibile, consolidând totodată cooperarea, siner- cu regularitate (→ vezi Colaborarea cu consuma- giile și durabilitatea financiară între furnizorii de torii și Servicii interconectate). O cooperare inter- date și servicii, ar putea constitui un argument sectorială mai robustă ar putea îmbunătăți fluxuri- robust în favoarea dezvoltării CNSC. le de date existente. 23 ASIGURAREA VIZIBILITĂȚII Decidenții și mass media se numără printre ru că nu ar corespunde nevoilor publicului, ci principalele grupuri-țintă vizate de activitățile doar pentru că publicul s-ar putea să nu fie de comunicare în contextul CNSC. Factorii conștient de existența lor (→ vezi Furnizarea și de decizie de la toate nivelurile urmează a fi utilizarea serviciilor climatice). De exemplu, o clar informați despre beneficiile și nevoile de proporție impunătoare a potențialilor consuma- servicii informative climatice și despre modul tori din Moldova consideră că SHS furnizează de abordare și sprijinire a acestora. O impor- doar prognoze, neconștientizând multitudinea tanță crucială pentru durabilitatea Cadrului de date și servicii suplimentare disponibile prin o are explicația continuă a beneficiilor oferite intermediul TV, radio sau pe website-ul acestu- de serviciile climatice și menținerea vizibilității ia. Mass media este un consumator important acestora pentru persoanele cu roluri de decizii al serviciilor CNSC ei înșiși, dar și un canal politice, legislative sau financiare. important de implicare a politicienilor și a pub- licului larg. Menținerea cu regularitate a legă- În măsura posibilității, decidenții vor fi direct turii cu presa (Caseta 3.1), stabilirea relațiilor antrenați în activitățile CNSC axate pe consu- contractuale cu companiile mass-media și o matori, la fel ca și în mecanismul de guvernare responsabilitate juridică mai mare din ambele (→ vezi Colaborarea cu consumatorii și Con- părți ar putea contribui la sporirea eficienței figurarea guvernării și durabilitate). Totuși, în difuzării nu doar a informațiilor climatice, dar realitate aceasta va asigura doar oportunități și a cunoașterii despre existența CNSC ca un limitate de interacționare în persoană și cu reg- cadru național fiabil. Acoperirea publicului din ularitate și doar cu o parte din aceștia, în timp Moldova prin rețelele de socializare și activi- ce acoperirea celorlalți va necesita desfășurar- tățile axate prin intermediul liderilor de opinie ea unor campanii de informare axate, folosind din blogosferă s-ar putea dovedi o strategie ex- abordări bazate pe dovezi. Scopul acestei abor- trem de productivă pentru augmentarea vizibil- dări este de a demonstra valoarea adăugată ității CNSC. (adică, economică sau monetară) a diverselor tipuri de informații climatice și a potențialului În general, CNSC necesită o strategie de co- acestora folosind exemplele practice ale preve- municare exhaustivă și sistematică susținută nirii sau reducerii pagubelor sau ale beneficii- prin capacități și fonduri corespunzătoare din lor oferite. Pentru a asigura o bază suficientă partea partenerilor CNSC.42 Strategia ar urma de dovezi, ar fi util de organizat în Moldova un să abordeze diversele grupuri-țintă prin cana- studiu exhaustiv al tuturor beneficiilor econom- le de comunicare corespunzătoare, începând ice sau de alt fel pe care le oferă CNSC41 pentru cu comunicarea obișnuită prin intermediul monitorizarea sistematică a folosirii serviciilor mass-media și activități sau evenimente di- climatice și a opiniilor consumatorilor și pentru recte de promovare la nivel național și local și replicarea cazurilor de succes. terminând cu publicarea axată de buletine in- formaționale, fișe informative, videoclipuri, etc. Publicul larg deseori nu valorifică întregul po- online sau offline și activitatea cotidiană de tențial al informațiilor climatice disponibile nu menținere a relațiilor de încredere cu canalele pentru că publicul nu le-ar aprecia sau pent- de comunicare. 24 Caseta 3.1 Sugestii pentru îmbunătățirea interacțiunii între SHS și mass-media Dezvoltarea capacităților colaboratorilor de bază ai SHS în materie de comu- nicare cu mass-media și crearea în cadrul SHS a unui post nou pentru comu- nicare și relații mass-media. Elaborarea unei strategii de comunicare și conștientizare pentru SHS privind ghidarea tuturor activităților de comunicare desfășurate de SHS și elaborarea planului de implementare ajustabil anual. Luarea în considerare a ajustărilor puțin-costisitoare ale comunicărilor desfășu- rate de SHS online: ● Deschiderea a cel puțin un cont în rețelele de socializare (majoritatea ser- viciilor hidrometeorologice naționale din UE sunt active pe Facebook și Twit- ter – platforme ce ar putea deveni opțiunea preferată); ● Pregătirea buletinelor informative lunare pentru mass-media și publicul larg; ● Publicarea fișelor informative despre serviciile disponibile și prețuri pentru potențialii consumatori. Desfășurarea eforturilor continue de dezvoltare a relațiilor între SHS și serviciile hidrometeorologice naționale ale altor țări și organizarea vizitelor de studiu și a stagiilor folosind fonduri europene sau alte surse internaționale. Încurajarea și obligarea canalelor de comunicare în masă întotdeauna să indice sursa informațiilor hidrometeorologice pe care le publică sau le difuzează. Sursa: Rezumatul prezentat de Tanja Cegnar (Agenția Mediului din Slovenia) cu privire la rezultatul mesei rotunde organizate între SHS și mass media imediat după desfășurarea atelierului de lucru consultativ privind CNSC din iunie 2018 (Zoï Environment Network 2018) 25 BIBLIOGRAFIE Deutsche Gesellschaft für Technische Zusammenarbeit. Climate Proofing for Development. Adapting to Climate Change, Reducing Risk. Eschborn, 2011. Finnish Meteorological Institute. Completion Report for DRCMP/CS-22/SSS-3/A Between SHS and FMI. Helsinki, 2 December 2014. JBA Consulting. Development of a Verification Mechanism and Quality Manage- ment System (QMS) for the Moldova SHS Quality Management System Gap Analysis Report. August 2018 . Serviciul Hidrometeorologic de Stat din Republica Moldova. Analiza chestionar- elor privind activitatea Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS). Meteoalarm workshop 2017. United Nations Development Programme. Concepția sistemului integrat in- formațional de protecție a mediului. Pr 16/01366. Mainstreaming biodiversity conservation into Moldova territorial planning policies and land-use practices. Development of the Environmental Integrated Information System Concept. Chișinău, 2018. United Nations Economic Commission for Europe and Organization for Securi- ty and Co-operation in Europe. Strategic Framework for Adaptation to Climate Change in the Dniester River Basin. Geneva – Vienna 2015. World Bank, United Nations International Strategy for Disaster Reduction, World Meteorological Organization and Finnish Meteorological Institute. Strengthening the Hydrometeorological Services in South Eastern Europe. South Eastern Eu- rope Disaster Risk Mitigation and Adaptation Programme. 2008. World Meteorological Organization. Step-by-step Guidelines for Establishing a National Framework for Climate Services. Geneva, 2018. Zoï Environment Network. Report of the national consultation workshop on the National Framework for Climate Services in the Republic of Moldova. Geneva, 2018. Zoï Environment Network. Report of the national endorsement workshop on the National Framework for Climate Services in the Republic of Moldova. Geneva, 2019. *** Au fost consultate, de asemenea, proiectele sau documentele finale ale Cad- relor naționale ale serviciilor climatice și / sau planurile de acțiune respective43 din Burkina Faso, Chad, Côte d’Ivoire, Madagascar, Mali, Niger, Africa de Sud, Senegal, Tanzania și Vanuatu, la fel ca și informațiile aferente planurilor și activ- ităților CNSC din China,44 Germania,45 Elveția46 și Regatul Unit.47 26 NOTIȚE FINALE 1. https://www.wmo.int/gfcs/ 2. În scopul dezbaterilor pentru atelierul din Moldova și în spiritul spațiului informațional ‘neîntrerupt’, în acest context particular ‘serviciile climatice’ au inclus furnizarea oricăror date hidrologice sau despre vreme și livrarea produselor informative sau analitice de-a lungul întregului lanț valoric. Din aceste considerente, în prezentul document noțiunile de climă (spre deosebire de schimbările climatice) și informații hidrometeorologice sunt folosite interschimbabil. 3. Zoï Environment Network 2018 4. Zoï Environment Network 2019 5. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311612&lang=1 6. https://undp-adaptation.exposure.co/improving-meteorological-services-in-moldova 7. http://www.meteoalarm.eu/ 8. http://www.meteoalarm.eu/en_UK/0/0/MD-Moldova.html 9. www.eco-con.net 10. De exemplu, proiectul comun cu Ucraina cu privire la dăunătorii plantelor: http://eaptc. eu/en/awarded-grant-projects-md-ua/view-strengthening-regional-capacities-for-apply- ing-environmentally-friendly-technologies-in-integrated-pest-management-systems.html. 11. www.pesslinstruments.com 12. www.meteoblue.com 13. Disponibilă în engleză sau română pe clima.md 14. clima.md 15. adapt-clima.md 16. portal.clima.md 17. http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=5114 18. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=375961&lang=1 19. Printre angajamentele și strategiile pe termen lung existente în prezent se regăsesc pro- gramul ‘Moldova 2030’, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU (pentru care au fost stabilite ținte naționale specifice), Strategia națională de adaptare la schimbarea climei, la fel ca și contribuția țării determinată național la soluționarea provocărilor climatice globale. 20. Doar câteva companii din Moldova oferă asigurări meteo (de exemplu, pentru pagubele provocate de grindină sau înghețuri). De regulă, în caz de urgențe meteorologice, pro- ducătorii agricoli preferă să apeleze direct la subvențiile de Stat pentru compensarea pagubelor. 21. De fapt, SHS nu angajează specialiști în domeniul relațiilor cu publicul sau cu mass media, care ar putea parțial atenua aceste probleme. Aceste funcții sunt îndeplinite ad hoc de angajații diviziunilor în cauză, care nu au posibilitatea să se implice sistematic în dialogul cu consumatorii. În prezent, SHS participă la un proiect pentru standardizarea și îmbunătățirea gestionării calității sale, în cadrul căruia vor fi elaborate unele din procese- le interne axate pe consumator. 22. De exemplu, gismeteo.md 23. De exemplu, fiind doar disponibilă pe versiunea veche a website-ului SHS: http://old. meteo.md/pret_rum.rtf 24. Zoï Environment Network 2018 25. Serviciul Hidrometeorologic de Stat 2017 26. h t t p : / / w w w. m e t e o . m d / i n d e x . p h p / r o / n e w s / d e t a i l / s e r v i c i u l - h i d r o m e t e o r o l o g - ic-de-stat-din-republica-moldova-a-celebrat-aderar 27. JBA Consulting 2018 28. Zoï Environment Network 2018, 2019 29. Similar modului în care au procedat cei de la SHS în continuarea reuniunii Meteoalarm în noiembrie 2017 30. După cum a fost recomandat, de exemplu, în contextul analizei managementului calității SHS (JBA Consulting 2018) 31. Care este într-un stadiu destul de avansat în Moldova, vezi, de exemplu, http://www. egov.md/ 27 32. Deja mult îmbunătățit recent grație suportului oferit de Zentralanstalt für Meteorologie und Geodynamik în cadrul proiectului de adaptare finanțat de PNUD-ADA 33. Avantajele corelării CNSC cu un astfel de organ existent în materie de politici sunt eviden- te, însă dezavantajul ar putea fi că schimbările climatice constituie doar parțial conținutul serviciilor climatice după cum sunt definite în contextul CGSC și al procesului aferent. 34. După cum se procedează tot mai mult cu investițiile noi din Europa și la nivel global (vezi, de exemplu, GIZ 2011) 35. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare 2018 36. Printre sugestiile oferite în cadrul atelierului de lucru consultativ pentru CNSC a fost ur- mătoarea schemă (Zoï Environment Network 2018): SHS sau un alt organ responsabil va furniza informații programelor și actorilor de Stat la zero cost, iar întreprinderilor priva- te – conform unei scări glisante în funcție de veniturile acestora și folosirea informațiilor (metodologia urmează a fi elaborată). Instituțiile de cercetări științifice și ONG-urile ar urma să achite un cost dacă consumatorul beneficiază de finanțare externă sau fără cost pentru cercetările științifice activități analitice neremunerate, etc. 37. De exemplu, sunt prognozele pe termen mediu suficient de detaliate pentru a sprijini pro- cesul decizional sau trebuie acestea să fie adaptate nevoilor specifice pentru a permite persoanelor să folosească optimal informațiile furnizate? 38. De exemplu, a fost recunoscut faptul că s-ar putea să fie necesar de actualizat capacită- țile de prognozare ale SHS pentru facilitarea elaborării mai ușoare a produselor moderne (JBA Consulting 2018; Institutul Meteorologic din Finlanda 2014) 39. În acest scop, codurile și reglementările din construcții ar putea fi fortificate prin prevederi vizând rezistența la acțiunea climei a proiectelor de construcții noi, în care SHS îi revine potențialul rol de furnizare a informațiilor, oferire a consultațiilor și evaluare a conformi- tății. 40. Vezi, de exemplu, https://www.worldbank.org/en/results/2017/12/01/climate-insurance. În 2013–2014 Cadrul strategic de adaptare a bazinului râului Nistru la schimbarea climei a identificat extinderea asigurărilor climatice ca măsură de adaptare promițătoare în Mol- dova și Ucraina (UNECE, OSCE 2015). 41. În 2008 Banca Mondială a estimat că furnizarea direcționată și mai bună a informațiilor climatice, inclusiv dezvoltarea de produse și servicii axate pe consumator, ar putea oferi Republicii Moldova beneficii de peste 70 milioane euro pe o perioadă de zece ani (Ban- ca Mondială et al. 2008). Schimbările climatice iminente doar vor spori această sumă. Acesta a fost unul din motivele pentru suportul internațional continuu în acest domeniu din ultimul deceniu, inclusiv actualul suport pentru conceptualizarea și crearea Cadrului național al serviciilor climatice. 42. Dar pentru început, în cadrul însuși al SHS, cf. Caseta 3.1 43. http://www.wmo.int/gfcs/national-action-plans 44. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2405880716300577 45. https://public.wmo.int/en/resources/bulletin/implementing-gfcs-swiss-and-german-natio- nal-showcases 46. Ibid; https://www.meteoswiss.admin.ch/home/research-and-cooperation/nccs.html 47. https://www.metoffice.gov.uk/services/climate-services/climate-service-uk 28 ANEXA 1 Planul de acțiuni pentru crearea și implementarea CNSC în Republica Moldova Intervalul Sursa de Nr. Activitatea finanțare Obiectivul 1: Stabilirea cadrului instituțional al CNSC și asigurarea durabilității implementării acestuia 1. Identificarea aranjamentelor instituționale și a responsabil- ităților CNSC la nivel național, inclusiv mecanismele de dirijare 1-3 ani Bugetul de Stat și coordonare sub conducerea SHS Suport extern 2. Ajustarea structurii organizaționale și a funcțiilor SHS în ve- derea îndeplinirii sarcinilor de coordonare și conducere în pro- 1-5 ani Bugetul SHS cesul implementării serviciilor climatice 3. Elaborarea unui model de afaceri durabil CNSC–SHS și a unei strategii de lungă durată pentru implementarea acestuia, cu 1-3 ani Bugetul de Stat modificarea legislației relevante Suport extern 4. Revizuirea Hotărârii de Guvern nr.330 din 03.04.2006 (lista serviciilor SHS furnizate cu titlu gratuit sau contra plată) și ac- 1-3 ani Bugetul de Stat tualizarea listei de servicii și a tarifelor în contextul CNSC Suport extern Obiectivul 2: Asigurarea implicării consumatorilor în elaborarea serviciilor climatice 5. Evaluarea cererii, opiniilor și gradului de satisfacție al consumatorilor vis- à-vis de serviciile climatice (sondaje, focus-grupuri, gestionarea părerilor Anual Bugetul de Stat consumatorilor la SHS, mese rotunde și întrevederi sectoriale) 6. Îmbunătățirea interfeței web și dezvoltarea în continuare a serviciilor Bugetul de Stat portalului de tip “ghișeu unic” și noile canale de comunicare ale SHS 2-4 ani Suport extern (SMS / mesagerie de tip push, aplicații pentru telefonia mobilă, etc.) 7. Elaborarea registrului de experți și organizații furnizoare de informații 1-3 ani Bugetul de Stat în domeniul serviciilor climatice Suport extern Obiectivul 3: Furnizarea către consumatori a serviciilor climatice continue și interconectate 8. Îmbunătățirea rețelelor de observații, a capacităților și tehnologiilor de prognozare din cadrul SHS și cele ale altor parteneri CNSC 3-5 ani Suport extern 9. Crearea instrumentelor instituționale și operaționale pentru in- Bugetul de Stat tegrarea și interoperabilitatea schimbului de date cu rețelele de 1-5 ani Suport extern observații existente ca parte componentă a CNSC 10. Aplicarea instrumentelor IT moderne pentru arhivarea datelor de la Bugetul de Stat 1-3 ani Suport extern fondul național de date ce sunt relevante pentru serviciile climatice 11. Elaborarea și lansarea noilor produse informative climatice pen- Bugetul de Stat 1-5 ani Suport extern tru publicul larg, mediul de afaceri și instituțiile publice 12. Restabilirea sau introducerea învățământului universitar în dome- Bugetul de Stat 3-5 ani Suport extern niile relevante pentru serviciile climatice din Moldova 13. Organizarea instruirii tinerilor specialiști prin schimb internațional Bugetul de Stat de specialiști sau stagii pentru creșterea competențelor acestora 1-5 ani Suport extern în implementarea serviciilor climatice Obiectivul 4: Abordarea sectoarelor prioritare prin servicii climatice 14. Desfășurarea evaluării nevoilor de furnizare a serviciilor climatice pe termen lung în conformitate cu standardele internaționale, cu Bugetul de Stat 1-5 ani Suport extern abordarea diverselor sectoare ale economiei naționale 1-3 ani Bugetul de Stat 15. Dezvoltarea serviciilor climatice axate pe sectoarele prioritare Suport extern 16. Elaborarea ghidurilor pentru incorporarea perspectivelor și infor- 1-3 ani Bugetul de Stat mațiilor climatice în planificarea sectorială și dezvoltarea regională Suport extern Obiectivul 5: Asigurarea vizibilității implementării CNSC 17. Elaborarea și implementarea strategiei de comunicare CNSC pentru diversele grupuri-țintă prin intermediul diverselor cana- 1-5 ani Bugetul de Stat le de comunicare 29 ANEXA 2 Domeniile de acțiune mai vaste susținute de actorii CNSC Cos- Intervalul de Sursele de finanțare ACȚIUNILE tul timp, ani Alte Interna- * 1–2 3–5 SHS din țară ționale COLABORAREA CU CONSUMATORII Organizarea cu regularitate a întreveder- ilor sau meselor rotunde cu consumatorii și agendă dinamică axată pe un sector € Crearea registrului de experți în materie de servicii informative climatice și dome- niile de competență ale acestora pentru € abordarea solicitărilor de la consumatori Desfășurarea studiilor sistematice și or- ganizarea focus-grupurilor pentru evalu- € area cererii și opiniilor consumatorilor Integrarea gestionării opiniilor consuma- torilor pe website-ul SHS (și cel al altor € parteneri CNSC) Modernizarea continuă a rețelei și a ser- viciilor de pe portalul de tip ghișeu unic și crearea noilor canale de comunicare €€ (SMS sau mesageria de tip push, aplicații pentru telefonia mobilă, etc.) Prezentarea online și actualizarea cu regularitate a informațiilor transparente € privind costul și regulile de acces la date și servicii Fortificarea capacităților consumatorilor de înțelegere a informațiilor climatice și hidrometeorologice (adică, folosirea TV, €€ alte canale, publicitate, prezentarea îm- bunătățită a prognozelor, educație) CONFIGURAREA GUVERNĂRII ȘI DURABILITATE Dezbaterea aranjamentelor instituționale și a responsabilităților CNSC în cadrul di- € alogului cu consumatorii Evaluarea opțiunilor pentru mecanismele de supraveghere și coordonare CNSC, € adică evaluarea și aplicarea experienței existente din alte țări Evaluarea soluțiilor pentru instituționaliza- rea CNSC (revizuirea legilor, hotărârilor € de Guvern, ordinelor MADRM etc.) Asigurarea suportului necesar pentru dezvoltarea legislației aferente CNSC și a contribuțiilor la alte acte relevante (adică, €€ prin intermediul unui grup de lucru inter- instituțional și intersectorial) Dezvoltarea modelului de durabilitate fi- nanciară CNSC – SHS și a strategiei de €€ lungă durată pentru implementarea aces- tuia FURNIZAREA SERVICIILOR INTERCONECTATE (NEÎNTRERUPTE) Evaluarea gradului de satisfacție al con- sumatorului de actualele servicii climatice și dezvoltarea ideilor de produse și ser- € vicii noi diverse ca interval de timp și aco- perire geografică 30 Modernizarea și dezvoltarea capacităților de prognozare și a tehnologiilor SHS și a altor parteneri CNSC €€ Lichidarea lacunelor din rețelele de ob- servații regionale (de exemplu, din regi- €€ unea transnistreană) Stabilirea aranjamentelor pentru inte- grarea și interoperabilitatea și schimbul de date cu diversele rețele de observații € existente (e-registru și e-hărți comune, acorduri, licențiere) Asigurarea arhivării electronice complete a datelor observațiilor din trecut €€ Elaborarea produselor informative climat- ice populare pentru publicul larg (cf. At- € lasul sănătății în funcție de climă al OMM) Restabilirea învățământului de nivel uni- versitar în materie de hidrometeorologie și climă în Moldova și schimbul inter- €€ național de tineri specialiști ABORDAREA SECTOARELOR PRIORITARE Agrearea sectoarelor prioritare și a ser- viciilor (produselor) informative ce ur- € mează a fi elaborate pentru acestea Elaborarea soluțiilor integrate de servicii climatice de-a lungul întregului lanț valo- ric și spectru de furnizori pentru câteva €€ din sectoarele CNSC selectate Explorarea noilor oportunități de servicii de lungă durată și a nevoilor de revizuire a legislației, cu asigurări legate de climă și dezastre naturale, rezistența la acți- €€ unea climei a noilor construcții etc. Elaborarea ghidurilor pentru incorporarea perspectivelor și informațiilor climatice în planificarea dezvoltării regionale și secto- € riale ASIGURAREA VIZIBILITĂȚII ÎNTRE FACTORI DE DECIZIE Colectarea, analizarea și comunicarea către decidenții de politici a beneficiilor economice și non-economice ale CNSC €€ și a organizării acestuia Continuarea dialogului sistematic și a cooperării axate pe mass-media (și alții) € Dezvoltarea și instituționalizarea capa- ciităților SHS (și ale altor parteneri CNSC) pentru relațiile mass-media și cu €€ publicul Explorarea celor mai bune strategii și teh- nici de comunicare și relații cu publicul de € la OMM și țările-membre ale acesteia Crearea instituțiilor și a centrelor de in- formare despre climă locale în anumite €€ regiuni interesate din Moldova Elaborarea și implementarea unei strate- gii de comunicare CNSC exhaustive pen- €€ tru diversele grupuri-țintă și canale de comunicare * € – necesități bugetare mici, €€ – necesități bugetare moderate sau considerabile 31