84312 1 1 Constatările, interpretările şi concluziile prezentate în acest raport nu reflectă în mod obligatoriu părerile şi poziţia Directorilor Executivi din Cuprins cadrul Băncii Mondiale, Uniunii Europene sau Guvernului României. Utilizarea TRACE (un instrument de evaluare rapidă a energiei Sumar /1 urbane) reprezintă o componentă a activităţii realizate în cadrul Programului de Dezvoltare Regională în România – o activitate de Metodologie /9 servicii de consultanţă de tip compensatoriu, realizate de Banca Cadru general /11 Mondială la solicitarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Legislația națională din domeniul energiei /11 Administraţiei Publice, din fonduri UE. Raportul a fost realizat de o echipă formată din Manuela Moț, Ranjan Bose, Sebastian Burduja şi Craiova – Cadru general /18 Marcel Ionescu-Heroiu. Cristina Zirimis a asigurat suportul logistic şi administrativ pe tot parcursul procesului. Echipa doreşte să Analiza sectorială a orașului Craiova /23 mulţumească colegilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale Iluminatul stradal /23 şi Administraţiei Publice (în special lui Ionuţ Trincă, Costel Jitaru şi Energia electrică /25 Bogdan Ţigău), precum şi colegilor din cadrul Primăriei Craiova şi Clădirile municipale /27 Consiliului Judeţean Dolj, care au oferit sprijin echipei pe parcursul Sistemul de termoficare /29 realizării raportului. Se cuvin mulțumiri și colegilor Stephen Hammer, Transportul urban /33 Feng Liu, Paula Restrepo și Pedzi Makumbe pentru comentariile Deșeurile solide /42 oferite pe acest raport. Apa potabilă și apa uzată /46 TRACE (Tool for Rapid Assessement of City Energy - a fost elaborat de unitatea Băncii Mondiale ESMAP (Energy Sector Management Recomandări privind eficiența energetică /53 Assistance Program), instrumentul putând fi descărcat gratuit de pe Transportul urban /54 pagina de web: www.esmap.org/TRACE. Clădirile municipale /60 Strategia și planul de acțiune privind eficiența energetică /63 Ghid de achiziții pentru un nou sistem de iluminat stradal /65 Campaniile de conștientizare /66 Anexe /71 1 1 Sumar locale să obțină o evaluare rapidă a performanței energetice a orașelor lor și să identifice acele sectoare care ar putea fi supuse unor evaluări mai aprofundate. De ce un studiu asupra eficienței energetice? Principalul impuls pentru realizarea acestui raport (și a celorlalte rapoarte Limitările TRACE întocmite pentru ceilalți șase poli de creștere) este solicitarea primită de la Faptul că TRACE este simplu și ușor de implementat înseamnă și că Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Cererea a fost presupune o serie de limitări cu privire la profunzimea analizei. De transmisă în contextul pregătirilor pentru perioada de programare 2014 - exemplu, instrumentul poate identifica sistemul de termoficare ca sector 2020, eficiența energetică fiind una dintre temel e majore ale strategiei prioritar în ceea ce privește potențialul de economisire de energie, dar nu Europa 2020 și o prioritate esențială pentru toate țările membre UE. În intră în detalii cu privire la costurile necesare pentru realizarea proiectelor România, autoritățile locale care vor dori să acceseze fonduri pentru de reabilitare a sistemului de termoficare. Așadar, chiar dacă ar rezulta că eficiență energetică prin Programul Operațional Regional 2014-2020 va potențialul de economisire a energiei este ridicat, costurile de reabilitare trebui să pregătească mai întâi strategii de eficiență energetică. pot fi chiar și mai mari, astfel că o investiție în acest sector poate să nu se Instrumentul TRACE vizează în mod specific autoritățile locale și este un justifice. De asemenea, chiar dacă TRACE se concentrează în mod specific bun instrument pentru elaborarea unor astfel de strategii. pe categoriile de servicii care intră în competența autorităților locale, instrumentul nu poate lua în considerare mecanismele instituționale și Ce este TRACE? legislative care trebuie să fie în vigoare pentru a face posibilă o anumită TRACE (Tool for Rapid Assessment of City Energy – Instrument de Evaluare recomandare pe linie de eficiență energetică. Rapidă a Eficienței Urbane) este un instrument simplu și practic de evaluare rapidă a utilizării de energie în orașe. Instrumentul ajută la Frontierele teritoriului investigat abordarea cu prioritate a sectoarelor cu un potențial semnificativ de Cu toate că acest studiu se concentrează asupra polilor de creștere din economisire a energiei și identifică intervențiile adecvate pe linie de România, analiza a fost limitată la centrele urbane ale acestora. Motivul eficiență energetică în cadrul a șase sectoare de servicii – transport, clădiri este destul de simplu: este aproape imposibil să fie colectați indicatori municipale, apă potabilă și apă uzată, iluminat public, deșeuri solide, individuali pentru toate localitățile din componența zonei metropolitane precum și energie electrică și energie termică. Este vorba despre un extinse. În cele mai multe cazuri, acest lucru ar fi necesitat discuții instrument simplu, necostisitor, ușor de utilizat și practic, care poate fi aprofundate cu mai mult de 20 de localități și asigurarea faptului că aplicat în orice cadru socio-economic. acestea au toți indicatorii necesari pentru un anumit sector de servicii și că utilizează aceeași metodologie pentru calcularea acestor indicatori. Totuși, Avantajele TRACE analiza sectorială și recomandările au luat în considerare nivelul TRACE este unul dintre instrumentele cele mai puternice de evaluare a metropolitan, iar secțiunea privind practicile pentru o planificare urbană eficienței energetice, special creat pentru orașe. Este simplu și ușor de sănătoasă a ținut cont de același nivel metropolitan. implementat, destul de intuitiv și permite o analiză rapidă a potențialului de economisire a energiei în șase domenii cheie de servicii publice: Sinteza constatărilor transport urban; apă potabilă și apă reziduală; clădiri municipale; iluminat După Revoluţia din 1989, România şi-a început tranziţia de la un sistem stradal; energie electrică și termoficare; și managementul deșeurilor centralizat la o economie de piaţă. În prezent, ţara este membră a Uniunii solide. Instrumentul poate fi implementat relativ rapid, nu este costisitor Europene (UE) şi a NATO. După mai bine de zece ani de restructurări și nu solicită extrem de multe date. Mai mult, el permite autorităților economice şi schimbări politice, ţara a întreprins paşi importanţi pentru a 1 ajunge din urmă performanţele economice ale ţărilor dezvoltate din UE. dificultate, fie că se utilizează autoturisme private sau mijloace de Deşi reformele radicale au generat schimbări semnificative, standardul de transport public. Printre principalele provocări ale transportului public se viaţă al românilor se plasează încă sub media UE. numără modernizarea flotei de autobuze şi dezvoltarea unei reţele pentru Oraşul Craiova reprezintă un important nod pentru transportul transportul nemotorizat prin crearea unui număr mai mare de piste naţional, fiind poziţionat la intersecţia a trei şosele europene care pentru biciclişti şi extinderea reţelei de alei pietonale. Acest sector are un traversează teritoriul României, făcând legătura între vestul şi sud-estul potenţial foarte mare în materie de economisire a energiei, fiind nevoie Europei. Oraşul este localizat pe Coridorul IV pan-european, coridor care de măsuri adecvate pentru scăderea consumului de combustibil şi face legătura între România şi vestul Europei, fiind, în acelaşi timp, în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Sistemul judeţean de apropierea Coridorului IX, cel care leagă partea de nord de partea de sud a încălzire se confruntă cu o serie de provocări cauzate de datoriile mari pe Europei. Nu în cele din urmă, la o distanţă de doar 70 de km, Craiova se care regia locală Termo le are la CET, principala centrală termică învecinează cu râul Dunărea în partea de sud. judeţeană a cărei responsabilitate constă în producerea apei calde şi a Cândva un puternic centru industrial al României, care se agentului termic de care are nevoie oraşul. În plus, o parte din aceste concentra pe sectoarele automobilistic, aeroportuar, chimic şi de datorii reprezintă facturi restante ale populaţiei. Primăria nu poate stinge prelucrare, în prezent, oraşul rămâne cunoscut ca nod industrial, deşi aceste datorii și nici nu poate continua subvenţionarea sectorului aşa cum multe dintre fabricile şi uzinele care funcţionau în perioada regimului se prezintă în acest moment. Din acest motiv, administraţia locală a comunist şi-au închis porţile. Craiova găzduieşte unele dintre cele mai hotărât că cea mai bună soluţie pentru toate părţile implicate constă în importante companii din ţară, cum sunt Ford, CEZ şi Electroputere, ceea fuzionarea Termo cu CE Oltenia, complex care deţine CET-ul. Cu toate ce face ca oraşul să joace un rol deosebit de important în dezvoltarea acestea, pentru viitor, edilii oraşului vor trebui să găsească soluţii pentru economică a regiunii de sud. În prezent, economia se axează pe sectorul pierderile apărute în reţea, deoarece conductele de apă şi căldură sunt în industrial şi pe cel de servicii, unde este angajată peste 50% din forţa de proprietatea Primăriei. muncă a oraşului. Cu toate acestea, asemeni altor oraşe din România, şi Asemeni altor oraşe din România, clădirile municipale din Craiova Craiova a avut de suferit ca urmare a declinului demografic, la mijlocul necesită măsuri adecvate pentru realizarea de îmbunătăţiri în domeniul anilor 2000 oraşul confruntându-se cu o reducere masivă a populaţiei. eficienţei energetice – în special unităţile din domeniul sanitar şi Perioada de tranziţie de după căderea regimului comunist a dus educaţional care se află în administrarea autorităţilor locale. Ar trebui la schimbări semnificative în ceea ce priveşte viaţa socială şi economică a realizat un program de evaluare a tuturor clădirilor municipale, alături de rezidenţilor din Craiova. Unele dintre aceste schimbări au avut un impact stabilirea unor măsuri în domeniul auditului şi modernizării acestor clădiri pozitiv asupra vieţii locuitorilor din Craiova, pe când altele au generat o pentru a se putea identifica acele clădiri care pot asigura cel mai mare serie de inconvenienţe şi dificultăţi. În primii ani ai perioadei de tranziţie, potenţial de economisire, precum şi măsurile adecvate de intervenţie. În oraşul a reprezentat un punct de atracţie pentru locuitorii din diferite ceea ce priveşte sistemul de furnizare a apei, deşi acesta acoperă întregul zone ale judeţului Dolj şi din alte zone ale României. Acest proces a dus la oraş – iar majoritatea gospodăriilor din Craiova au montate apometre –, o depopulare masivă a zonelor rurale din judeţul Dolj. În acelaşi timp, din reţeaua înregistrează pierderi foarte mari. În plus, pentru îmbunătăţirea cauza constrângerilor de ordin economic, o parte a populaţiei din zona eficienţei globale a sistemului de apă, conductele supradimensionate urbană a Craiovei s-a mutat în zona metropolitană extinsă. trebuie înlocuite cu altele mai mici, eficiente din punct de vedere În mod similar cu tendinţa existentă la nivelul întregii ţări, energetic. În cele din urmă, deşi în Craiova a fost implementat sistemul de numărul în creştere de autoturisme din ultimii ani a generat o adevărată colectare selectivă a deşeurilor, mai sunt multe de făcut pentru congestie a traficului, a crescut consumul de combustibil, precum şi nivelul îmbunătăţirea procentului de reciclare. emisiilor de gaze cu efect de seră. Naveta a început să se realizeze cu 2 Există şi o serie de lucruri pozitive pe care oraşul Craiova le-a decongestionarea traficului, să perfecţioneze sistemul de iluminat şi să realizat în ultima vreme. Aproape toate străzile din oraş beneficiază de realizeze o îmbunătăţire a managementului deşeurilor solide prin iluminat, iar administraţia locală are un plan ambiţios de implementare a creşterea gradului de colectare selectivă. unui sistem sofisticat, de înaltă tehnologie, bazat pe iluminatul cu LED -uri. Prezentul raport se axează pe implementarea analizei TRACE în În Craiova există un sistem funcţional de transport cu tramvaiul. În acest Craiova în luna aprilie 2013 şi evidenţiază o serie de idei cu privire la moment, se realizează lucrări de reabilitare a liniilor de tramvai pentru acţiunile viitoare ale municipalităţii pentru îmbunătăţirea performanţei în îmbunătăţirea accesului către platformele industriale, autorităţile locale domeniul energetic. TRACE (Tool for Rapid Assessment of City Energy) luând în calcul şi extinderea ulterioară a acestei reţele de transport cu reprezintă un instrument de analiză simplu şi rapid, u tilizat pentru tramvaiul. Municipalitatea a elaborat planuri concrete pentru evaluarea performanţei energetice a şase categorii de servicii (transportul îmbunătăţirea şi facilitarea transportului non-motorizat în oraş prin urban, clădirile municipale, apa potabilă şi apa uzată, managementul extinderea aleilor pietonale şi crearea unui număr mai mare de piste deşeurilor solide, iluminatul stradal, precum şi energia electrică şi pentru biciclişti. Cantitatea de deşeuri solide generată în Craio va este încălzirea), dar şi pentru a oferi recomandări cu privire la îmbunătăţirea similară oricărui alt oraş din regiune. Depozitul de deşeuri constă într -o eficienţei energetice. Pentru fiecare dintre aceste categorii de servicii, groapă de gunoi ecologică amplasată la periferia oraşului. În acelaşi timp, TRACE utilizează un algoritm de evaluare comparativă pentru a determina au fost realizate lucrări de reabilitare în unele şcoli, instituţii medicale şi potenţialul de economisire a energiei şi, luând în considerare nivelul de centre de asistenţă socială din oraş, iar în unele clădiri sistemul clasic de influenţă a autorităţilor locale, stabileşte priorităţile de acţiune ale încălzire cu apă caldă a fost înlocuit cu unul care are la bază sursele de acestora în funcţie de domeniul în care se pot realiza cele mai mari energie regenerabilă. Cu toate acestea, este necesară continuarea reduceri de costuri. lucrărilor pentru a scădea consumul energetic, a reduce facturile de Pentru a finaliza colectarea datelor şi pentru a înţelege cât mai căldură şi a face ca oraşul să devină mai eficient. bine problemele existente la nivelul oraşului, în aprilie 2013, Banca Asemeni oricărui alt oraş din ţară, Craiova nu poate lua nicio Mondială a organizat o vizită pe teren. Implementarea analizei TRACE în hotărâre în ceea ce priveşte sectorul energiei electrice, deoarece tarifele Craiova a fost realizată în colaborare cu autorităţile locale şi cu furnizorii sunt reglementate de administraţia naţională, care continuă să publici și privați de servicii comunitare de utilități. La finalul acestei analize subvenţioneze preţul energiei pentru utilizatorii casnici. Liberalizarea cantitative şi calitative, au fost făcute o serie de recomandări prezentate, sectorului energetic pentru consumatorii industriali este în plin proces de pe scurt, mai jos. realizare, iar din 2013 va începe să afecteze şi consumatorii casnici. Astfel, subvenţiile vor fi reduse treptat până la sfârşitul anului 2017, atunci când Dezvoltarea transportului public se preconizează a se încheia procesul de liberalizare a pieţei. În acest Prima recomandare din cadrul analizei TRACE pentru administraţia locală moment, administraţia centrală încurajează producerea de energie din din Craiova face referire la dezvoltarea transportului public în oraş astfel surse regenerabile, producătorii primind certificate verzi, deşi acordarea încât acesta să fie mai atractiv pentru populaţie, să scadă consumul de câtorva dintre aceste de certificate a fost amânată până în 2017. combustibil şi să realizeze o economie semnificativă de energie. Pe termen scurt şi mediu, autorităţile din Craiova şi -au propus şi Administraţia locală şi-a propus deja să investească în modernizarea flotei au demarat implementarea unor proiecte cu scopul de a reduce consumul de transport public şi să înlocuiască vehiculele care și-au încheiat durata de energie în oraş, care, în cele din urmă, vor duce la îmbunătăţirea de viață cu autobuze moderne şi eficiente din punct de vedere energetic. calităţii vieţii craiovenilor. Autorităţile locale intenţionează să În acest moment se realizează un sistem nou de management şi achiziţioneze autobuze cu un consum redus de combustibil, să dezvolte monitorizare a traficului, care este în conformitate cu scopul reţele pietonale, să construiască pasarele şi pasaje subterane pentru municipalităţii de a îmbunătăţi calitatea serviciilor de transport public în 3 oraşul Craiova. Extinderea sistemului de bilete electronice şi echiparea Craiova puţine străzi au impuse limite de viteză, iar autorităţile locale ar tuturor staţiilor de autobuz cu ecrane care să afişeze informaţii cu pr ivire trebui să extindă aceste restricţii şi în alte zone din oraş. Administraţia la orarul autobuzelor, traseele şi eventualele întârzieri vor ajuta călătorii publică locală ar trebui să preia această iniţiativă şi să demareze o serie de să îşi planifice mai bine călătoriile. De asemenea, analiza TRACE măsuri menite să descurajeze utilizarea autoturismelor proprietate recomandă luarea de măsuri suplimentare, cum ar fi un sistem de personală. De exemplu, municipalitatea ar putea avea în vedere stabilirea transport în comun rapid (bus rapid transit) prin care să se acorde unor „zile fără maşini” pentru a educa și a îndruma prin puterea prioritate mijloacelor de transport public, precum şi realizarea unor benzi exemplului. dedicate autobuzelor, care să ajute la decongestionarea traficului. În final, un sistem de transport în comun fiabil, care oferă un nivel ridicat de Programul de evaluare comparativă a clădirilor municipale confort, va fi mai atractiv şi îi va determina pe locuitorii oraşului să Asemeni celor mai multe oraşe din România, municipiul Craiova nu are o folosească mai mult autobuzele şi tramvaiele, stimulându -i, astfel, să-şi bază de date prin care să se evalueze performanţa energetică a clădirilor lase acasă autoturismele personale. aflate în administrarea Primăriei. Pentru soluţionarea acestei probleme, una dintre primele recomandări din analiza TRACE constă în realizarea Transportul nemotorizat unei baze de date care să ofere informaţii despre clădirile din municipiu cu Această recomandare din analiza TRACE încurajează municipalitatea să cel mai mare potenţial de economisire. Acest lucru se poate realiza prin promoveze şi să dezvolte transportul cu vehicule fără motor în oraşul intermediul unui proces de evaluare cu ajutorul unor indicatori cheie. În Craiova şi să extindă infrastructura aferentă. Scopul final este creşterea cele din urmă, prin publicarea analizelor şi actualizarea datelor în mod numărului de persoane care merg pe jos sau cu bicicleta şi scăderea regulat, acest proces poate facilita competiţia între administratorii numărului de persoane care folosesc vehicule proprietate personală. clădirilor şi, eventual, poate duce la un schimb productiv de date şi la o Pentru a se realiza acest lucru, la nivelul oraşului , trebuie să se realizeze colaborare benefică. mai multe alei pietonale şi piste speciale pentru biciclete. Autorităţile locale pun accentul pe îmbunătăţirea accesibilităţii cu ajutorul mijloacelor Auditul şi modernizarea clădirilor municipale de transport care nu utilizează combustibil. Acest lucru va duce la După finalizarea programului de evaluare, următoarea etapă recomandată creşterea calităţii vieţii în oraş şi, în acelaşi timp, va încuraja dezvoltarea în urma analizei TRACE constă în realizarea unui audit complet al clădirilor afacerilor în jurul zonelor pietonale nou construite, inclusiv a unor locaţii aflate în administrarea Primăriei Craiova. Acest audit va ajuta la pentru petrecerea timpului liber şi de agrement, cum sunt restaurantele şi elaborarea unui plan privind modul în care pot fi alocate resursele pentru magazinele. În viitorul apropiat, Primăria intenţionează să transforme îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor municipale din oraş. centrul oraşului într-o mare reţea de alei pietonale întinse pe câţiva Rezultatele obţinute vor putea determina autorităţile locale să aloce kilometri pătraţi, cu magazine, pieţe şi locuri de agrement. În plus, fonduri pentru realizarea de modernizări în domeniul eficienţei administraţia locală va construi piste pentru biciclişti în zonele din oraș energetice, pentru achiziţia de echipamente noi şi pentru efectuarea unor unde infrastructura rutieră permite acest lucru. lucrări de renovare a anumitor clădiri. Până în acest moment au fost reabilitate o serie de şcoli şi grădiniţe aflate în administrarea Primăriei, Măsuri de restricţionare a traficului autorităţile locale intenţionând să continue aceste lucrări şi pe viitor Dat fiind că numărul autoturismelor private a crescut în ultimii ani, pentru a renova şi alte unităţi de învățământ și de cultură din oraşul autorităţile locale ar trebui să găsească modalităţi de limitare a utilizării Craiova. maşinilor personale şi de a se concentra pe alternative de transport durabile, eficiente şi mai puţin costisitoare. În acest moment, în oraşul 4 Strategia şi planul de acţiune privind eficienţa energetică este încurajarea administraţiei locale să întreprindă campanii publice de Această recomandare a analizei TRACE încurajează administraţia locală să educare şi formare a cetățenilor pentru a le creşte gradul de dezvolte o strategie şi un plan de acţiune adecvate în domeniul eficienţei conştientizare şi de înţelegere cu privire la nevoia reducerii consumului energetice. Scopul final constă în reducerea emisiilor de gaze cu efect de de energie, schimbându-le astfel atitudinea în raport cu eficienţa seră şi asigurarea unei mai bune calităţi a vieţii pentru craioveni. Acest energetică. Municipalitatea ar trebui să le ofere cetăţenilor informaţii plan constă în includerea unor ţinte clare în ceea ce priveş te nivelul de accesibile despre eficienţa energetică astfel încât să îi convingă să îşi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi etapele concrete schimbe comportamentul şi, în cele din urmă, să îi ajute să înţeleagă cât în vederea atingerii aceste scopuri. Strategia în domeniul eficienţei de important este să locuiești într-un oraş mai puţin poluat şi mai sănătos. energetice trebuie să prezinte viziunea şi obiectivele programelor din domeniul energetic şi, în acelaşi timp, să ofere o listă a activităţilor şi Recomandări prioritare proiectelor specifice, care să ajute municipalitatea să ducă la îndeplinire Procesul derulat de echipa de proiect pentru a ajunge la recomandările aceste obiective. Un plan bine elaborat, care să cuprindă un set de măsuri prezentate mai sus a urmat două etape. Pe de-o parte, evaluarea TRACE a concrete, va duce la creşterea competitivităţii economice și va deschide urmat un mecanism progresiv de analiză, care a permis echipei să noi căi de asigurare a unei independențe energetice extinse la nivel local. identifice un număr de sectoare prioritare. Sectoarele prioritare alese au fost, de obicei, cele cu un potențial ridicat de economisire a energiei și de Ghid de achiziţii pentru noul sistem de iluminat stradal reducere a costurilor, precum și cele asupra cărora autoritățile locale au Municipiul Craiova ar trebui să elaboreze un ghid specific de achiziții un grad sporit de control. Sectoarele care se află fie în gestiunea pentru iluminatul public şi să aleagă o soluţie eficace de înlocuire a operatorilor privați, fie sub controlul consiliilor județene sau al sistemului de iluminat, care are la bază o tehnologie modernă şi eficientă. autorităților naționale nu au fost, de regulă, luate în considerare. Liniile directoare aferente noii tehnologii de iluminat stradal pot conține o Pe baza discuțiilor cu operatorii de servicii de utilitate publică și abordare tripartită a problemei: furnizarea aceluiaşi nivel de intensitate pe baza vizitelor de teren și a datelor colectate, echipa de proiect a luminoasă cu un consum redus de energie, reducerea emisiilor de carbon întocmit o listă de recomandări cheie pentru fiecare dintre aceste asociate şi obţinerea unor costuri operaţionale reduse. Administraţia sectoare prioritare. Apoi, acestea au fost discutate cu autoritățile locale, locală trebuie să aibă în vedere elaborarea unui man ual cu privire la care au ales un anumit număr de recomandări prioritare (de obicei, îmbunătăţirea vizibilităţii cu privire la iluminatul stradal, precum şi o serie aproximativ zece). de linii directoare de siguranţă, inspirate de cele mai bune practici din În câteva cazuri, autoritățile locale au ales sectoare și întreaga lume, după cum se precizează în evaluarea TRACE. Manualul va recomandări prioritare care nu au neapărat cel mai ridicat potențial de include parametrii cu privire la intensitatea luminoasă, distanţa dintre economisire. Matricea de mai jos oferă o imagine a sectoarelor prioritare stâlpi şi tipul lămpii de iluminat, precum şi operaţiunile privind iluminatul și a recomandărilor alese pentru orașul Craiova. sau reducerea intensităţii luminoase pe parcursul nopţii pentru toate tipurile de străzi din oraş. Abordarea comparativă a polilor de creștere Având avantajul implementării TRACE în 7 dintre cele mai mari orașe din Campaniile de conștientizare România, echipa a identificat un număr de provocări comune și o serie de Ultima, dar nu cea din urmă recomandare a evaluării TRACE sfătuiește abordări comune pentru rezolvarea aspectelor legate de eficiența autoritățile locale să organizeze acțiuni ce îi vor face pe oameni mai energetică. De exemplu, a devenit destul de clar că aproape fiecare oraș conștienți de beneficiile eficienţei energetice şi care îi vor determina să cu sistem centralizat de alimentare cu energie termică are probleme acționeze în sensul unei economisiri tot mai mari de energie. Scopul final legate de funcționarea eficientă a acestuia. Sistemele de termoficare din 5 România au fost construite aproape exclusiv înainte de 1989, iar acum Sectoare prioritare în materie de îmbunătățiri ale eficienței energetice în prezintă multe segmente de conducte cu scurgeri și slab izolate. În plus, polii de creștere sistemele centralizate de încălzire nu au fost construite pentru a deservi și Brașov Cluj Constanța Craiova Iași Ploiești Timișoara mari unități industriale (care, în mare parte, nu mai există) și nu au fost Vehicule proiectate pentru contorizare individuală a consumului (fiind proprietate 3 1 1 2 2 3 2 implementată o structură verticală de distribuție în blocurile de personală apartamente în loc de una orizontală). Ca urmare a pierderilor din sistem Transport 2 2 3 1 4 4 4 (care se reflectă, în cele din urmă, în facturile lunare), pentru că public intensitatea căldurii nu poate fi ajustată sau oprită atunci când nu este Sistem de 1 5 2 1 2 1 necesară, precum și din cauza prețurilor mari și în creștere ale energiei termoficare Clădiri termice, mulți oameni au ales să se debranșeze de la rețelele centralizate 5 3 4 3 3 5 5 municipale de alimentare cu energie termică. Aproape fiecare pol de creștere a fost Iluminat afectat de debranșări de la sistemul centralizat de încălzire întrucât 4 4 5 4 5 - 3 stradal oamenii au recurs la alternative individuale de obț inere a energiei termice Management (de ex., microcentrale de apartament, pe bază de gaz). În unele orașe, al deșeurilor - - - - - - - precum Brașov, cei care s-au debranșat de la sistemul centralizat solide reprezintă o majoritate considerabilă a populației; în alte orașe, precum Apă potabilă 6 - - - - - - Constanța, numărul oamenilor care au părăsit sistemul centralizat este și apă uzată mai mic. Management al autorității - - - 5 - 1 - Pentru cei mai mulți poli de creștere, transportul urban (vehicule locale proprietate personală și transport public) a fost identificat ca sector cheie cu toate că orașe precum Iași și Timișoara (care au cele mai dezvoltate rețele de tramvai din România, după București) au sisteme eficiente de De asemenea, câțiva poli de creștere au redactat – sau se află în proces de transport din punct de vedere energetic și, în cazul lor, acest sector este redactare – rapoarte privind Planurile de Acţiune pentru Energie Durabilă plasat mai jos pe lista priorităților. (PAED) din cadrul Convenției Primarilor (de ex., Brașov, Cluj-Napoca, În general, managementul deșeurilor solide, la fel ca apa potabilă Timișoara), în timp ce alții (ex., Ploiești și Craiova) iau în considerare și apa uzată nu au ajuns pe lista priorităților a polilor de creștere. Pe de -o începerea acestui demers. parte, sistemele de management al deșeurilor solide din România tind să Pe ansamblu, fiecare pol de creștere care a făcut parte din acest se afle de cele mai multe ori în gestiunea operatorilor privați, iar studiu a luat măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice în ultimii ani și îmbunătățirile pe linie de eficiență energetică din aceste sisteme sunt toți au lecții de bune practici pe care le pot împărtăși cu alte orașe. făcute de aceste companii. Pe de altă parte, sistemele de apă potabilă și apă uzată sunt, în general, gestionate de companii de stat, în cadrul cărora consiliile județene sunt acționarii majoritari. 6 Matrice cu priorități de eficiență energetică și programe propuse 7 Importanța unei bune planificări urbane pentru eficiența energetică Cu toate că TRACE nu se ocupă în mod special de acest aspect, planificarea urbană joacă un rol crucial în eficiența energetică. Orașele care promovează și încurajează tipare de dezvoltare densă și compactă tind, pe ansamblu, să fie mai eficiente din punct de vedere energetic. În general, orașele cu densitate mare au nevoie de mai puține investiții în dezvoltarea și menținerea infrastructurii de servicii publice (drumuri, rețele de apă potabilă și de canalizare, iluminat stradal, sisteme de management al deșeurilor solide, transport publice etc.); de asemenea, ele permit profituri mai mari pentru operatorii de transport public (din moment ce fiecare punct de tranzit din astfel de orașe deservește, în medie, mai mulți oameni decât în orașele mai puțin dense), fac posibil mersul pe jos, dar și cu bicicleta ca moduri de deplasare, descurajează utilizarea vehiculelor cu motor și limitează poluarea ce decurge din transport. Totodată, orașele cu densitate mare contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, necesită mai puține cheltuieli cu energia pentru furnizarea de servicii publice fundamentale (de ex., costuri de pompare a apei sau cheltuieli cu carburantul pentru colectarea deșeurilor solide). Se estimează că energia consumată pentru necesitățile de transport dintr -un oraș cu o densitate mai mică de 25 de persoane per hectar ar putea ajunge la o medie anuală de 55.000 MJ de persoană. În schimb, într-o zonă urbană cu o densitate de 1 100 de persoane per hectar, această medie este de trei ori mai scăzută. Drept urmare, o secțiune separată privind planificarea teritorială a fost introdusă în acest raport; ea conține câteva aspecte cheie pentru fiecare oraș studiat. O analiză mai aprofundată privind provocările legate de planificarea teritorială din orașele din România se regăsește în raportul „Enhanced Spatial Planning.” 1 Agenția Europeană de Mediu, Urban sprawl in Europe: The ignored challenge, Raportul nr. 10, Copenhaga, 2006. 8 Metodologie potențialul relativ de îmbunătățire. Cu cât este mai mare numărul orașelor din baza de date, cu atât rezultatele vor fi mai exacte. TRACE, instrumentul de evaluare rapidă a energiei urbane, cuprinde trei 3. Evaluarea și ierarhizarea sectoarelor individuale componente cheie: (i) un modul de evaluare comparativă a energiei, care În timpul vizitei de teren, sunt derulate mai multe întâlniri și interviuri compară indicatori cheie de performanță (ICP) din orașe similare; (ii) un în vederea colectării de date suplimentare din cadrul direcțiilor și modul de prioritizare a sectoarelor în funcție de potențialul propriu de agențiilor municipale, consolidând rezultatele evaluării comparative cu economisire a energiei; (iii) un modul de selecție a intervențiilor, care informații de context. La sfârșitul primei faze, are loc un proces de funcționează ca un ansamblu de măsuri deja testate în materie de prioritizare pentru a identifica sectoarele cu cel mai mare potențial eficiență energetică. Aceste trei componente sunt integrate într -o tehnic de economisire a energiei. Costurile cu energia sunt, de aplicație software ușor de utilizat, prin care sunt p arcurse mai multe etape asemenea, evaluate întrucât intră în competența autorităților locale să consecutive: de la colectarea inițială de date până la generarea unui le controleze sau să le influențeze. Sectoarele prioritare sunt analizate raport ce conține o matrice cu recomandări pentru îmbunătățirea în detaliu în cea de-a doua fază. eficienței energetice – adaptate la contextul specific al fiecărui oraș – și cu opțiuni de implementare și financiare. Etapele sunt următoarele: Principalul cadru al TRACE 1. Colectarea de date privind energia utilizată de orașele evaluate TRACE conține o bază de date cu 28 de indicatori cheie de performanță, colectați din peste 100 de orașe. Fiecare dintre valorile numerice pe baza cărora se configurează indicatorii cheie de performanță se colectează înainte de punerea în aplicare a instrumentului și, odată ce TRACE este lansat, această colecție de informații va fi dezvoltată cu date actuale și fiabile. 2. Analiza comparativă a utilizării de energie în orașe similare Performanța unui oraș este raportată la cea a unor orașe similare – selectate în funcție de populație, climă și dezvoltare umană – pentru a determina nivelul comparativ al acesteia în șase sectoare de servicii (între 3 și 6 indicatori cheie de performanță per sector fiind luați în considerare). Procesul de evaluare comparativă oferă o imagine de ansamblu a performanței energetice, astfel că orașul poate să-și determine poziția relativă față de orașe similare în cazul fiecărui sector de servicii. Intensitatea energetică relativă (IER) sau, mai simplu spus, procentul cu care poate fi redusă energia cosumată într-un anume sector, este calculată pe baza unei formule simple. Formula ia în considerare toate orașele care au rezultate mai bune la anumiți indicatori cheie de performanță (de ex., energia utilizată per stâlp de iluminat) și estimează 9 4. Ierarhizarea recomandărilor privind eficiența energetică Modulul de evaluare comparativă a TRACE TRACE conține un set de peste 60 de recomandări – aplicate și testate – pentru îmbunătățirea eficienței energetice în fiecare sector de servicii. Printre acestea, se numără:  Clădiri | Program de modernizare a iluminatului  Management organizațional | Grup de lucru pe eficiență energetică, Achiziții eficiente energetic  Energie electrică & energie termică | Program de încălzire solară a apei, aplicat pe clădiri  Iluminat public | Program înlocuire cu LED-uri a lămpilor de semaforizare  Transport | Restricționarea traficului în zone urbane congestionate, Întreținerea flotei de autobuze  Deșeuri | Program de management și remorcare eficientă a deșeurilor  Apă potabilă & apă uzată | Program de înlocuire a pompelor Recomandările sunt apoi evaluate pe baza a cinci factori diferiți: factorul financiar; resurse umane; date și informații; politici, reglementări și punere în aplicare; bunuri și infrastructură. Acest pas sprijină municipalitățile în clasificarea măsurilor care intră în aria de competență a acestora. Apoi, TRACE permite ca recomandările să fie reprezentate grafic într-o matrice de 3x3, pe baza a două atribute (potențialul de economisire de energie și Raportul cuprinde: primul cost), la care se adaugă un filtru care permite utilizatorului să  Informații generale despre oraș, precum datele de context, prioritățile sorteze recomandările în funcție de viteza de implementare. cheie de dezvoltare ale orașului, factorii de eficiență energetică, Recomandările pentru fiecare sector prioritar sunt evaluate bariere etc. cantitativ și calitativ pe baza unor date cheie, care cuprind inclusiv  O analiză o celor șase sectoare de servicii, inclusiv o sinteză a cerințele instituționale, potențialul de economisire a energiei și co - rezultatelor evaluării comparative. beneficiile. Acele recomandări care merg mai departe vor fi însoțite de  Un sumar al clasificării prioritare a sectoarelor la scara întregului oraș opțiuni de implementare, studii de caz, referințe la instrumente de și aflate sub controlul municipalității. implementare și bune practici.  O sinteză a recomandărilor ca propunere de Plan de Acțiune al Orașului 5. Pregătirea și depunerea raportului  O secțiune de anexe, ce cuprinde prezentări detaliate de recomandări Un Raport final prezintă evaluarea orașului, alături de informații privind de îmbunătățire a eficienței energetice și exemple de bune practici. cadrul general și diverse aspecte culese din vizitele de teren și incluse în Raportul final permite orașului să dezvolte cele mai fezabile recomandări secțiunile introductive și în anexe. într-o manieră structurată în vederea îmbunătățirii performanțelor sale de ansamblu și în vederea reducerii costurilor de energie. 10 Cadru general ţară, în căutarea de oportunităţi mai bune oferite de ţările din vestul Europei. Alţi factori responsabili deacest declin constau în îmbătrânirea populaţiei, precum şi în creşterea semnificativă a numărului de familii fără A şaptea cea mai mare ţară ca populaţie din Uniunea Europeană (UE), copii. România are un caracter predominant urban, deşi nivelul de România este localizată în sud-estul Europei, în bazinul inferior al fluviului urbanizare este încă redus comparativ cu ţările din vestul Europei; Dunărea. Litoralul României se întinde de -a lungul Mării Negre, România jumătate din populaţie locuieşte în municipii, oraşe mari sau oraşe mici, deţinând şi o mare parte din Delta Dunării. România se învecinează cu iar 10% locuieşte în capitală. Ungaria şi Serbia la vest şi sud-vest, cu Bulgaria la sud, cu Republica Conform rezultatelor recensământului din 2012, oraşele cele mai Moldova la est şi cu Ucraina la nord şi est. Lanţul Munţilor Carpaţi acoperă populate sunt următoarele: aproximativ 50% din teritoriul României. Clima României este temperat- continentală, cu veri călduroase şi ierni reci. După ce a fost una dintr e Tabelul 1. Clasificarea oraşelor selectate din România, în funcţie de populaţie ţările blocului comunist timp de aproape jumătate de secol, prin Revoluţia din 1989 România a răsturnat regimul autoritar, începând, ulterior, Oraş Recensământ 2012 2002 / Clasificare perioada de tranziţie de la un sistem centralizat către democraţie şi Bucureşti 1.667.985 1.934.449 (#1) economie de piaţă, prin implementarea unei serii de reforme şi schimbări Cluj-Napoca 309.136 318.027 (#3) structurale. Dacă în primă instanţă economia a fost axată pe agricultură, în Timişoara 303.708 317.651 (#4) perioada comunistă accentul s-a mutat, treptat, pe industrie, în ultimele Iaşi 263.410 321.580 (#2) două decenii făcându-se paşi importanţi către o economie bazată pe Constanţa 254.693 310.526 (#5) servicii. În 2004, România a fost primită în NATO, iar, trei ani mai târziu, a Craiova 243.765 302.622 (#6) devenit stat membru UE. Galaţi 231.204 298.584 (#7) După o perioadă de restructurări economice masive şi schimbări Braşov 227.961 283.901 (#8) politice, ţara a făcut paşi importanţi pentru a prinde din urmă Ploieşti 197.522 232.452 (#9) performanţa economică a ţărilor dezvoltate din UE. Deşi politicile Oradea 183.123 206.527 (#11) guvernamentale şi reformele radicale au generat schimbări semnificative, nivelul veniturilor românilor este încă sub nivelul mediu al ţărilor UE. În Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Recensământul din 2011 plus, disparităţile din România dovedesc faptul că există diferenţe (www.recensamantromania.ro/rezultate-2/) semnificative în ceea ce priveşte standardele de viaţă la nivelul diferitelor regiuni. Ţara este împărţită în 41 de judeţe, plus municipiul -capitală Legislația națională în domeniul energiei Bucureşti, şi în opt regiuni de dezvoltare (deşi, în aprilie 2013, regiunile Consumul de energie pe cap de locuitor în România este de aproape două încă nu aveau puteri administrative oficiale). Exceptând Bucureştiul, ori mai scăzut decât media UE, de 1,6 tep (tonă echivalent petrol). Între fiecare regiune de dezvoltare este organizată în jurul unui pol central de 1990 şi 2000, consumul de energie s-a diminuat, în medie, cu 5% pe an, creştere (oraş) şi cuprinde între patru şi şapte judeţe. Deşi este una dintre după 2000 înregistrând o uşoară creştere, cu 1,3% pe an. În 2009, la ţările cu cea mai mare populaţie din Europa, România s-a confruntat cu un începutul crizei economice, consumul de energie a scăzut cu 14 procente, declin al populaţiei în ultimii ani. Populaţia stabilă a scăzut cu 7,1% în crescând, ulterior, cu doar 1,3% în 2010. În timpul recesiunii economice, ultimii zece ani, de la aproximativ 22 milioane la 20,1 milioane, conform PIB-ul ţării a urmat o tendinţă de descreştere similară, scăzând cu 8,3%. rezultatelor recensământului din 2012. Totuşi, declinul populaţiei nu a fost Eficienţa energetică la nivel naţional a crescut semnificativ între 1990 şi chiar o surpriză. După aderarea României la UE, mulţi români au plecat din 2000, de la 23% la 39%. Aceasta reprezintă o consecinţă a creşterii 11 ponderii surselor de energie cu eficienţă ridicată (hidroenergie) în 2016. Obiectivul intermediar de 940 mii tep până în 2010 a fost de ansamblul surselor de energie electrică, precum şi a îmbunătăţirii departe depăşit, România reuşind să înregistreze o economisire a energiei eficienţei centralelor termice. Totuşi, nivelul rămâne scăzut, comparativ cu de 2,2 milioane tep. Planul prevede un potenţial mare de economisire a media din țările UE. energiei pentru sectorul industrial prin intermediul acordurilor voluntare, La începutul anilor `90, România a creat primul său cadru încheiate pe termen lung între agenţi industriali şi Guvern, în plus față de instituţional privind eficienţa energetică, odată cu înfiinţarea Agenţiei investiţiile în echipamente care să supravegheze consumul energetic. Române pentru Conservarea Energiei, principalul organism specializat din Estimările arată faptul că ţările UE care au astfel de acorduri ţară în domeniul eficienţei energetice. Zece ani mai târziu, România a implementate au atins un nivel de economisire a energiei cuprins între adoptat Strategia naţională privind eficienţa energetică, un document care 10% și 20%. Marii consumatori trebuie să realizeze audituri energetice şi evidenţiază etapele ce trebuie parcurse pentru creşterea eficienţei programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice, fiind necesar să se energetice. În anii 2000, România a ratificat Protocolul de la Kyoto în întocmească anual o balanţă energetică pentru cei care consumă 1.000 cadrul Convenţiilor Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, prin tep/an şi o dată la doi ani pentru cei care consumă între 200 şi 1.000 care ţara s-a angajat să reducă, între 2008 şi 2012, emisiile de gaze cu tep/an. Începând din anul 2000, pentru clădirile noi, pentru locuinţele efect de seră cu 8%, comparativ cu nivelul din 1989. mono familiale şi pentru apartamentele care sunt scoase la vânzare sau Fondul Român pentru Eficienţa Energiei a devenit funcţional în închiriate se emite un certificat energetic. Lucrările de izolare termică au 2003 şi de atunci a oferit subvenţii pentru investiţiile aferente a 27 de beneficiat de scutiri de taxe, iar pentru lucrările de renovare s-a asigurat proiecte în domeniul eficienţei energetice, promovate de mari operatori cofinanţare. 2 4 industriali, subvenţii care se ridică la suma de 14,4 milioane USD. Pentru Al doilea plan de acţiune pentru eficienţa energetică pune a se conforma cerinţelor UE, Guvernul a transpus în legislaţia naţională accentul pe economisirea energiei în sectorul energiei primare şi în cel al Directiva nr. 2006/32/CE cu privire la eficienţa energetică în rândul energiei electrice, precum şi pe promovarea energiei produse din surse utilizatorilor finali şi al furnizorilor de energie, prin care statelor membre regenerabile. UE li se solicită să întreprindă măsuri pentru reducerea consumului de Prima Strategie naţională în domeniul eficienţei energetice 5 energie cu cel puţin 9% pentru perioada 2008-2016 (comparativ cu pentru perioada 2004-2015 a stabilit un obiectiv ambiţios de 40% privind consumul înregistrat în cei cinci ani anteriori). reducerea consumului aferente perioadei 2005-2014. Scăderea Foaia de parcurs în domeniul energiei pentru România a fost consumului energetic ar trebui realizată prin programe de promovare a aprobată în 2003, pe parcursul negocierilor pentru aderarea la UE. Ca standardelor ridicate în domeniul eficienţei energetice pentru noile urmare a Directivei UE privind reducerea consumului de energie, Primul instalaţii electrice, cu ţinte aferente, după cum urmează: 41% p entru 3 plan de acţiune privind eficienţa energetică pentru perioada 2007-2010 clădiri, 29% pentru sectorul energetic, 16% pentru industrie şi 14% pentru a stabilit un nivel de economisire a energiei de 2,8 milioane tep până în transporturi. Câţiva ani mai târziu, Strategia naţională în domeniul 2016, având ca scop și o reducere anuală cu 1,5% pentru peri oada 2008- eficienţei energetice aferente perioadei 2007 -2020 a stabilit și alte obiective pentru a reduce intensitatea energetică cu 41% până în 2020 cu 2 ajutorul unor soluţii fezabile care să acopere toate cererile viitoare în Fondul Român pentru Eficienţa Energiei www.free.org.ro/index.php?Itemid=112&id=96&lang=ro&option=com_content&t 4 ask=view Al doilea plan de acţiune pentru eficienţa energetică este disponibil la adresa: 3 Primul plan de acţiune pentru eficienţa energetică pentru perioada 2007-2010, www.minind.ro/dezbateri_publice/2011/PNAEE_12_cu_anexe_2_11082011.pdf 5 disponibil la: Prima Strategie Naţională în Domeniul Eficienţei Energetice pentru perioada www.ec.europa.eu/energy/demand/legislation/doc/neeap/romania_en.pdf 2004-2015, disponibilă la: www.minind.ro/domenii_sectoare/H163-04.html 12 6 domeniul energetic la nivelul ţării, la un preţ mai mic. Până atunci, regenerabile pentru a creşte ponderea cantităţii de electricitate produsă economisirea estimată a energiei primare şi reducerea pierderilor ar din astfel de surse. Potenţialul României în ceea ce priveşte sursele trebui să se plaseze între 25% şi 40% (20%-25% pentru industrie, 40%-50% regenerabile de energie este estimat la 14.718 ktep. Totuşi, dezvoltarea pentru clădiri şi 35%-40% pentru transporturi), prin îmbunătăţirea unui astfel de potenţial energetic este împiedicată de limitările eficienţei în sectorul energetic. Ţinta de economisire a energiei a fost tehnologiilor depăşite, de eficienţa economică şi de restricţiile de mediu. stabilită la 3,4 milioane tep până în 2020. În acest context, se preconizează Astfel, planul are în vedere accelerarea transferului de tehnologii că o economisire de 1,9 milioane tep va fi generată de înlocuitorii de neconvenţionale de la companii cu experienţă, de la asocierile în combustibil, de 800 ktep din cogenerarea cu randament ridicat (combinat participaţiune şi de la parteneriatele public-private. Obiectivul stabilit căldură şi electricitate) şi 600 ktep din noile unităţi pe cărbune. pentru ponderea surselor regenerabile de energie în consumul total de Principalul obiectiv al Strategiei naţionale privind alimentarea cu energie a fost stabilit la 33% pentru 2010, 35% pentru 2015 şi 38% pentru 7 energie termică a localităţilor, aprobată în 2004 răspunde principalelor 2020. Utilizarea energiilor regenerabile ar putea duce la o economisire a probleme care fac referire la eficienţa energetică a sistemului de încălzire. energiei primare de 1,8 milioane tep până în 2020. Planul naţional de 9 Sistemul de alimentare cu energie termică se bazează pe tehnologii acţiune în domeniul energiei din surse regenerabile , care evidenţiază depăşite şi pe reţele de conducte vechi, cu o eficienţă energetică scăzută, politica naţională în domeniul energiilor regenerabile, a fost elaborat în cu pierderi foarte mari (în medie, de circa 35%), alături de cheltuieli 2010, în contextul dificil al crizei economice. Acesta încuraja consumul de ridicate de producţie, transport şi distribuţie. Izolaţia deficitară a clădirilor biocombustibil lichid, de gaz lichefiat, de energie geotermală şi energie adaugă încă 15% la aceste pierderi. Acţiunile care au ca scop creşterea curată, precum şi includerea biogazului în grila gazelor naturale şi eficienţei energetice includ implementarea la scară largă a staţiilor de utilizarea tehnologiilor moderne. Directiva nr. 2009/28/CE privind cogenerare, modernizarea reţelei, diversificarea energiei primare utilizate promovarea utilizării energiei din surse regenerabile stipulează că pentru producerea energiei termice şi montarea de contoare în clădirile obiectivul naţional privind aportul de energie din surse regenerabile la rezidenţiale. Consumul de resurse aferent sistemelor de încălzire cantitatea finală de energie produsă să fie de 24% până în 2020. Consumul centralizată ar trebui să scadă cu 612 mii tone. Cu toate acestea, total de energie preconizat pentru 2020 a fost stabilit la 30.278 ktep, din modernizarea întregului sistem de încălzire este un proces foarte care 7.267 ktep să fie din energie regenerabilă. Acelaşi plan stabileşte şi costisitor, pentru care este nevoie de o investiţie de câteva miliarde de ţintele pentru sectoare industriale specifice, după cum urmează: 10% euro. pentru transporturi, 22% pentru căldură şi 42% pentru electricitate. 8 Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, România a primit sprijin din partea Băncii Europene pentru aprobată în 2003, încurajează producerea de energie din surse Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru a ajuta companiile să îşi deschidă linii de credit aferente proiectelor în domeniul eficienţei energetice. Ţara beneficiază, de asemenea, de sprijin financiar şi prin 6 Strategia Naţională în Domeniul Eficienţei Energetice aferentă perioadei 2007- intermediul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii 2020 – versiunea actualizată pentru perioada 2011-2020, disponibilă la: Economice, care are ca scop și creşterea eficienţei energetice. www.minind.ro/dezbateri_publice/2011/Strategie_2007_actualizata_2011_01092 011.pdf 7 9 Strategia Naţională privind Alimentarea cu Energie Termică a Localităţilor Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile – www.termopitesti.ro/HG%20882-2004.pdf disponibil (în limba română) la: 8 Strategia Naţională de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie a fost www.minind.ro/pnaer/PNAER_29%20iunie_2010_final_Alx.pdf aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.535/2003, disponibilă la: www.leg- disponibil (în limba engleză) la: armonizata.minind.ro/leg_armonizata/energie/HG_1535_2003.pdf www.ec.europa.eu/energy/renewables/action_plan_en.htm (click pe “Romania”). 13 12 Întreprinderile mici şi mijlocii pot primi un sprijin financiar de până la 65% Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 cu privire la reabilitarea pentru o perioadă de trei ani, sprijin care să le ajute să obţină certificatele termică a blocurilor de locuinţe a oferit programului un caracter de mediu pentru aparatura şi echipamentul de birou. consecvent prin specificarea nivelului minim privind reabilitarea termică. 10 Conform Ordonanţei Guvernului nr. 22/2008 cu privire la Lucrările de realizare beneficiază de sprijin financiar de la bugetul de stat eficienţa energetică şi promovarea la consumatorii finali a utilizării (50%), bugetul local (30%) şi asociaţiile de proprietari (20%). Din 2009, energiei din surse regenerabile, administraţia publică locală din oraşele cu MDRAP a oferit fonduri echivalente cu 190 milioane USD (660 milioane o populaţie mai mare de 20.000 de locuitori trebuie să elaboreze planuri RON) pentru reabilitarea a 3.500 de clădiri rezidenţiale multietajate din de acţiune care să genereze o economisire de energie cât mai eficientă în peste 100 de oraşe şi municipii. Legea permite consiliilor locale să acorde cea mai scurtă perioadă de timp (de la 3 la 6 ani). În acelaşi mod, exceptări de la plata taxelor pentru acele clădiri rezidenţiale ai căror companiile şi unităţile administraţiei centrale şi locale care deţin mai mult proprietari au realizat lucrările de reabilitare din fonduri proprii. de 25 de automobile trebuie să realizeze programe de gestionare şi La finalul anului 2012, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13 monitorizare a consumului de combustibil. 63/2012 a adus o serie de modificări la programul de reabilitare Programul naţional multianual privind reabilitarea termică a desfăşurat sub coordonarea MDRAP. Conform noilor norme, clădirile clădirilor rezidenţiale construite între 1950 şi 1990 a demarat în 2005 şi rezidenţiale din municipiile care au depus cereri de finanţare prin se îmbunătăţeşte în fiecare an. Programul se desfăşoară sub coordonarea Programul Operaţional Regional (Axa Prioritară 1 Sprijinirea dezvoltării Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) şi se durabile a oraşelor – poli urbani de creştere – Domeniul de intervenţie 1.2 realizează în parteneriat cu autorităţile locale. Acest program are ca scop Reabilitarea termică a clădirilor rezidenţiale) nu vor mai beneficia de creşterea performanţei energetice a clădirilor, îmbunătăţirea calităţii vieţii sprijin prin programul multianual de reabilitare termică. Totuşi, vestea locuitorilor şi, nu în ultimul rând, contribuirea la îmbunătăţirea peisajului bună este că programul s-a extins şi în cazul caselor care au fost construite urban. Clădirile publice şi de locuit construite între 1950 şi 1990 au o în perioada 1950-1990. Noile norme clarifică şi modul în care autorităţile izolaţie deficitară şi oferă un confort termic scăzut, lucru care cauzează locale pot stabili aşa-zisa „taxă de reabilitare termică”. Această taxă va fi pierderi mari de energie. Principalii beneficiari ai programului sunt plătită în cazul clădirilor pentru care nu s -a adus nicio contribuţie asociaţiile de proprietari. Izolarea termică poate reduce cheltuielile de financiară pe parcursul procesului de reabilitare. întreţinere şi poate diminua pierderile de căldură şi consumul de apă Ca urmare a succesului înregistrat de programul de reabilitare, caldă. Se poate obţine o creştere a eficienţei energetice cu până la 25%, Guvernul s-a gândit să reducă fondurile publice disponibile acestor iar factura la căldură poate scădea cu până la 40% în perioada iernii. Mai proiecte, în prezent existând posibilitatea contractării unor împrumuturi mult decât atât, pe perioada verii, clădirile reabilitate termic pot asigura cu garanţii guvernamentale. Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. locuinţelor un confort termic adecvat, fără costurile suplimentare aferente aerului condiţionat. Ghidul cu privire la modalitatea de realizare a 11 lucrărilor de reabilitare poate fi găsit pe pagina de internet a MDRAP. 12 Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, disponibilă la: www.mdrl.ro/_documente/lucrari_publice/reabilitare_termica/OUG_reabilitare.p 10 Ordonanţa Guvernului nr. 22/2008, disponibilă la: df Regulamentele metodologice, disponibile la: www.dreptonline.ro/legislatie/og_eficienta_energetica_consumatori_finali_surse www.mdrl.ro/_documente/lucrari_publice/reabilitare_termica/Norme.pdf 13 _regenerabile_energie_22_2008.php# Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 63/2012, disponibilă la: 11 Ghidul este disponibil la adresa: www.mdrt.ro/dezvoltare-regionala/programul-operational-regional-2007-2013/- www.mdrt.ro/userfiles/constructii_ancheta_publica_contr429_contr411.pdf 8748 14 14 69/2010, asociaţiile de proprietari trebuie să plătească un avans de 10% cu o suprafaţă construită mai mare de 500 de metri pătraţi şi clădirile de din sumă, diferenţa urmând a fi acoperită prin împrumut bancar. dimensiuni similare vizitate des de public trebuie să expună certificatul Asociaţiile de proprietari returnează împrumutul din economiile făcute ca energetic într-un loc vizibil unde să poată fi uşor ob servat. Începând cu urmare a diminuării facturilor la căldură, după finalizarea lucrărilor de data de 9 iulie 2015, pragul de 500 metri pătraţi va scădea la 250 metri reabilitare termică. Acest nou program cuprinde clădirile vechi construite pătraţi. între 1950 şi 1990, cele construite după 1990 şi locuinţele individuale. În conformitate cu cerinţele UE, România a adoptat Legea nr. Prin Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor rezidenţiale. 15 clădirilor , statelor membre li se cere să adopte metodologia de calculare Certificatul privind performanţa energetică se emite ţinând cont de a performanţei energetice a clădirilor, care ar trebui să cuprindă consumul final de energie al clădirilor şi apartamentelor. România a 16 caracteristicile termice, izolarea termică, furnizarea apei, instalaţiile de aer transpus în legislaţia naţională şi Directiva UE 2003/30/CE privind condiţionat, instalaţiile de iluminat încorporate, condiţiile climatice din promovarea utilizării biocombustibililor şi a altor combustibili regenerabil i interior şi, nu în ultimul rând, energia electrică produsă prin cogenerare. în domeniul transportului. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 17 Legislaţia UE face referire atât la clădirile vechi, cât şi la cele nou 1844/2005 a stabilit un aport de 2% energie din surse regenerabile în construite. Legea nu se aplică în cazul clădirilor istorice, caselor de sectorul transportului până la data aderării României la UE (2007) şi un rugăciune, clădirilor cu caracter temporar, clădirilor cu destinaţie aport de 5,75% până în 2010. 18 rezidenţială pentru o perioadă limitată în cursul unui an şi clădirilor Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 stabileşte singulare a căror suprafaţă nu depăşeşte 50 de metri pătraţi. Principalul măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, oferind ajutor obiectiv al legii este ca, până în decembrie 2020, toate clădirile nou persoanelor cu venituri mici pentru a-şi plăti facturile de căldură. Guvernul construite să aibă un consum de energie aproape egal cu zero. Aceleaşi oferă sprijin populaţiei care foloseşte sistemul centralizat de încălzire, dar criterii se aplică până la 31 decembrie 2018 şi în cazul clădirilor nou şi persoanelor care folosesc un sistem de încălzire bazat pe alt tip de construite care sunt ocupate şi deţinute de autorităţi publice. Statele combustibil: gaze naturale, lemne, cărbune etc. Sprijinul financiar oferit membre trebuie să elaboreze planuri naţionale care să pună în practică persoanelor singure şi familiilor cu venituri reduse care beneficiază de definiţia clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, ajutor de la bugetul de stat poate varia între 10% şi 90%. Şi din bugetul precum şi ţintele intermediare de îmbunătăţire a performanţei energetice local se poate oferi un sprijin financiar care să varieze între 7% şi 63% din a clădirilor noi până în 2015. În acelaşi timp, statele membre trebuie să valoarea totală a facturii la căldură. emită certificate privind performanţa energetică, ce vor cuprinde Şaizeci şi două de oraşe din România se află printre semnatarele performanţa energetică a clădirii, împreună cu recomandările pentru Convenţiei Primarilor, principala mişcare europeană în care sunt implicate reducerea costurilor. Acest certificat trebuie să fie disponibil atunci când autorităţile locale şi regionale ce se angajează în mod voluntar pentru clădirea/locuinţa urmează a fi închiriată sau vândută. Clădirile municipale creşterea eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile lor, precum şi pentru reducerea cu 20% a 14 Ordonanţa de Urgenţă nr. 69/2010 aprobată prin Legea nr. 76/2011, disponibilă 16 la: Directiva 2003/30/CE disponibilă la adresa: www.eur- www.dreptonline.ro/legislatie/oug_69_2010_reabilitarea_termica_cladirilor_locui lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2003:123:0042:0042:EN:PDF 17 t_finantare_credite_bancare_garantie_guvernamentala.php Ordonanța de Urgență nr. 1844/2005, disponibilă la: 15 Directiva 31/2010/EC, disponibilă la: www.eur- http://ngo.ro/pipermail/mediu_ngo.ro/2006-February/004597.html 18 lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32010L0031:EN:NOT Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece. 15 emisiilor de CO2 până în 2020. Participanţii la Convenţie trebuie să depună distribuitoare sunt: CEZ, ENEL Energie Muntenia, Enel Energie, E.ON şi un Plan de acţiune privind energia durabilă (PAED), care să evidenţieze Electrica Distribuţie (cu cele trei filiale: Electrica Distribuţie Transilvania acţiunile pe care intenţionează să le întreprindă în ceea ce priveşte Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Sud şi Electrica Distribuţie economisirea de energie. În iunie 2013, dintre cele 62 de oraşe, 28 îşi Muntenia Nord). Distribuitorii de energie sunt, implicit, furnizori de depuseseră deja PAED-urile la Bruxelles, aceste oraşe fiind următoarele: energie. În consecinţă, principalii furnizori sunt Electrica Furnizare, CEZ, Sfântu Gheorghe, Sîntimbru, Ciugud, Lipova, Nădlac, Cluj -Napoca, Alba ENEL Energie (responsabil pentru zonele Dobrogea şi Banat), ENEL Energie Iulia, Târgu-Mureș, Pecica, Făgăraș, Mizil, Slobozia, Aiud, Râmnicu Vâlc ea, Muntenia şi E.ON Energie România. Dintre cei 177 de furnizori de energie 20 Sântana, Petroșani, Zlatna, Bucureşti (Sector 1), Timișoara, Cugir, Satu înregistraţi în România, în realitate doar 20 de companii sunt active. Mare, Moinești, Arad, Baia Mare, Vaslui, Bistrița, Brașov şi Avrig. Până Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei 21 acum au fost aprobate 11 PAED-uri, respectiv cele elaborate de Moinești, (ANRE) a fost înfiinţată în 1999 şi reprezintă organismul de reglementare Vaslui, Alba Iulia, Bistrița, Mizil, Slobozia, Brașov, Arad, Aiud, Râmnicu în domeniul energiei electrice (inclusiv al căldurii produse prin cogenerare) Vâlcea şi Baia Mare. şi al gazelor naturale. Autoritatea are ca obiectiv autorizarea, elaborarea de regulamente tehnice şi comerciale şi protejarea intereselor Sectorul energiei electrice consumatorilor şi investitorilor. Autoritatea reglementează tarifele pentru La finalul lui 2012, capacitatea instalată a uzinelor producătoare de energie şi gaze naturale pentru consumatorii casnici şi necasnici, aprobă energie electrică din România era de 18.481 MW, pe când energia metodologia de calcul pentru stabilirea tarifelor şi a preţurilor şi stabileşte electrică netă disponibilă era de 15.998 MW, conform datelor oferite de tarifele pentru consumatorii captivi (cei care nu îşi pot alege furnizorul de 19 Transelectrica . Energia electrică netă furnizată era de 11.424 MW, iar energie). Autoritatea stabileşte, de asemenea, tarifele pentru companiile consumul casnic se ridica la 7.413 MW. În februarie 2013, împărţirea de electricitate, pentru sistemele de transport şi distribuţie a energiei consumului casnic pe tipuri de energie produsă arăta că aportul cel mai electrice şi pentru activităţile asociate producerii de căldură prin mare este dat de cărbune (33% – 2.593 MW), urmat de hidrocarburi cogenerare. OPCOM este operatorul pieţei de energie electrică din (23,9% – 1.877 MW), hidroenergie (24,8% – 1.948 MW) şi energie România şi a fost înfiinţat în anul 2000 ca societate comercială pe acţiuni, nucleară (18,1% – 1.419 MW). Energia eoliană este aproape inexistentă, filială a operatorului român de transport şi de sistem, Transelectrica. cu un aport de doar 0,3% sau 24 MW. Compania furnizează cadrul aferent desfăşurării activităţii agenţilor Sectorul energiei electrice este unul deschis, cu mai mulţi jucători comerciali pe piaţa angro de energie electrică; operatorul îşi exercită rolul pe piaţă. Există destul de multe companii producătoare de energie de operator al pieţei pentru ziua următoare și administrator al electrică, un număr destul de important de distribuitori şi un număr certificatelor verzi, precum şi al platformei de tranzacţiona re a notabil de furnizori. Totuşi, există un singur jucător responsabil de certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. transportul energiei electrice şi care deţine întreaga reţea de transport, Certificatele verzi reprezintă un mecanism de promovare a reprezentat de compania de stat Transelectrica. Producţia energiei energiei electrice produse din surse regenerabile, precum hidroenergia, electrice se împarte între şapte mari producători, şi anume: Complexul utilizată în cadrul centralelor electrice cu o capacitate instalată de până la Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, Nuclear Electrica, CE Arad, SC Electrocentrale Deva, Hidroeletrica şi OMV Petrom. Companiile 20 Complexul Energetic Oltenia a fost înfiinţat în 2012 în urma fuziunii a patru mari societăţi energetice, şi anume Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Tg.-Jiu, 19 Planul de perspectivă al RET – Perioada 2010-2014 şi orientativ 2019 Complex Energetic Turceni, Complex Energetic Craiova şi Complex Energetic http://www.transelectrica.ro/PDF/Planul%20de%20Perspectiva%20al%20RET%20 Rovinari. 21 2010-2014-2019%2013dec.pdf Mai multe informaţii despre ANRE, disponibile la: www.anre.ro 16 10 MW, care folosesc energia eoliană, solară (fotovoltaică), geotermală şi generoase programe de sprijin din UE, în detrimentul industriei locale care gazele naturale asociate, biomasa, biogazul, gazele generate din trebuia să suporte costurile mai mari ale consumului de energie. fermentarea depozitării deşeurilor şi din fermentarea sedimentelor În final, la nivel administrativ, este important de menţionat că, obţinute în urma epurării apelor uzate. Producătorii de energie primesc un după alegerile legislative din decembrie 2012, în noua structură certificat verde pentru fiecare MW de energie produsă din surse guvernamentală a fost inclus Ministrul Delegat pentru Energie, instituţie regenerabile şi transmisă în sistemul naţional de energie. Legea impune nouă care ar trebui să aducă mai multă consecvenţă în ceea ce priveşte furnizorilor să achiziţioneze o cotă obligatorie de certificate verzi din politicile naţionale în domeniul energiei electrice. cantitatea totală de energie electrică distribuită consumatorilor finali. Această cotă este publicată în fiecare an. Anual, există un număr de Liberalizarea pieţei gazelor naturale şi a energiei electrice certificate verzi disponibile. Certificatele verzi au valabilitate nelimitată şi Prin Memorandumul de Înțelegere semnat cu FMI, Banca Mondială şi pot fi tranzacţionate separat de energia electrică asociată prin contracte Comisia Europeană în martie 2012 se asigură o deschidere a pieţei bilaterale sau pe piaţa centralizată a certificatelor verzi. Preţul variază de energiei electrice şi a gazelor naturale. Preţul reglementat al energiei la 27 euro (pentru protejarea producătorului) până la 55 euro (pentru electrice pentru consumatorii casnici şi necasnici va fi eliminat treptat protejarea consumatorului). La finalul anului 2012, în România erau până în 2017, acelaşi principiu fiind aplicat în cazul gazelor naturale până disponibile 300 de milioane de certificate verzi aferente perioadei 2013- în 2018. 2019. În iulie 2012, UE a aprobat distribuirea suplimentară a 71,4 milioane Procentul de creştere a preţului gazelor naturale pentru de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013 - consumatorii necasnici (agenţi economici şi consumatori industriali) va fi 2019. de 35%, cumulat pentru anii 2013 şi 2014. Pentru consumatorii casnici, De menţionat că legislaţia privind certificatele verzi a suferit preţul va creşte cu 10% în 2013, cu încă 10% în 2014 şi cu câte 12% pentru modificări substanţiale în iunie 2013, când stimulentele pentru producţia fiecare an din 2015 până în 2018. Preţul la energia electrică va creşte de energie din surse regenerabile au fost reduse şi s -a renunţat la cerinţa treptat, în acelaşi timp cu creşterea cotei de energie electrică ca marii consumatori industriali să îşi plătească o parte din costurile din comercializată pe piaţa liberă. Preţul aferent energiei electrice pentru 22 sectorul energiei produse din surse regenerabile . Noile măsuri, în consumatorii necasnici a crescut deja începând cu septembrie 2012, vigoare de la 1 iulie 2013, aduc modificări la Legea 220/2008 privind atunci când cota comercializată pe piaţa liberă a crescut cu 15% şi cu încă promovarea energiei din surse regenerabile. Pentru fiecare MW produs, 30% în ianuarie 2013. Eliminarea tarifelor reglementate se va încheia în noile microcentrale hidroelectrice cu o capacitate instalată mai mică de 10 ianuarie 2017. Consumatorii casnici vor plăti mai mult începând cu iulie MW vor primi un singur certificat verde (în loc de trei), centralele electrice 2013. Până la finalul lui 2017, atunci când se va încheia eliminarea solare vor primi patru certificate (în loc de şase), iar centralele electrice treptată a preţului reglementat, consumatorii casnici vor avea eoliene vor primi un certificat (în loc de două). Aceste schimbări au fost posibilitatea de a-şi alege furnizorul de energie. Furnizorul trebuie să adoptate ca răspuns la presiunile exercitate de marii consumatori introducă în factura finală „componenta de piaţă concurenţială”, oferind industriali, care au arătat că România a implementat unul dintre cele mai consumatorilor informaţii care să îi ajute să opteze pentru cea mai bună ofertă, precum preţurile în funcţie de tensiune, tarifele aferente 22 transportului şi distribuţiei, metodele de plată şi numărul de zile până la Mai multe informații sunt disponibile la: scadenţa facturii, dar şi citirea contoarelor. www.media.hotnews.ro/media_server1/document-2013-04-2-14540999-0- proiect-privind-suspendarea-schemei-sprijin.pdf 17 Craiova – Cadru general înregistrate la recensământul din 2002. Orașul are o suprafață de 81,4 2 Craiova reprezintă principalul nod comercial aflat la sud -vest de Bucureşti km , și o populație de 2.994 locuitori pe kmp. Începând din anul 2012, și cel mai important centru economic și social din Regiunea Oltenia. Zona Metropolitană Craiova cuprinde orașele Craiova, Filiași și Segarcea, Reședința județului Dolj, orașul Craiova este localizat la o distanță de 227 precum și 10 comunități rurale: Breasta, Ghercești, Mischii, Pielești, de kilometri față de București și la mai puțin de 70 de kilometri față de Predești, Șimnicu de Sus, Ișalnița, Țugui, Bucovăț și Vârvoru de Jos. Zona 2 râul Dunărea și de granița cu Bulgaria. Orașul se află în Câmpia Română, la Metropolitană se întinde pe o suprafață de 600 de km , aici regăsindu-se aceeași distanță de râul Dunărea (în partea de sud) și de Munții Carpați (în un număr de 293.762 locuitori. Principala provocare a zonei partea de nord). Craiova este un adevărat centru pentru sectoarele de metropolitane din punct de vedere demografic o reprezintă procesul de gaze naturale, produse petroliere și petrochimice, și pentru centralele îmbătrânire a populației. Procentul de populație vârstnică a cre scut atât termice și hidroelectrice. Metropola este cunoscută pentru instituțiile de mult încât, în unele comunități rurale, această categorie de populație academice, fiind, în același timp, un centru cultural și istoric cu un bogat și este net superioară numeric altor categorii de vârstă (de ex., Mischii). valoros patrimoniu cultural și arhitectural. La fel ca în majoritatea zonelor Oraşul Craiova reprezintă un important nod pentru transportul din România, clima din Craiova este temperat-continentală; cu toate naţional datorită poziţionării sale la intersecţia a trei şosele europene care acestea, poziționarea geografică a orașului în depresiu nea din apropierea traversează teritoriul României, făcând legătura între vestul şi sud -estul curburii lanţului munţilor Carpaţi face ca aici clima să fie mai caldă decât în Europei (adică E70, E69 și E574). Craiova se află pe Coridorul IV Pan- alte părți ale țării, cu veri fierbinți și ierni blânde. european, care face legătura între România şi vestul Europei, și la o distanță de 200 de km de Coridorul IX, cel care leagă partea de nord şi de Statuia lui Mihai Viteazul din centrul orașului Craiova partea de sud a Europei. Nu este lipsit de importanță faptul că orașul se află la doar 80 de km de Coridorul VII pan-european (de-a lungul cursului râului Dunărea). În Craiova se află singurul aeroport din regiunea de sud- vest a României, care a beneficiat de lucrări de reabilitare și modernizare. Începând cu anul 1960, Craiova a devenit un centru industrial important datorită dezvoltării rapide a industriei de mașini, aeronauticii, industriei chimice, industriei alimentare și industriei extractive și energetice. În timpul regimului comunist, Craiova și-a câştigat renumele de oraș puternic industrializat, fiind unul dintre cele mai importante din țară. La acel moment, economia locală se baza pe industria automobilistică, aviatică, chimică și pe sectoarele de prelucrare. Și astăzi industria continuă să joace un rol important atât pentru economia locală, cât și pentru dezvoltarea zonei metropolitane. Poziționarea geografică foarte bună a orașului la intersecția unor șosele și căi ferate europene, precum și accesibilitatea asigurată de unicul aeroport din regiune au Sursa: www.panoramio.com ajutat Craiova să devină gazda unui bazin larg de industrii și servicii. Pe viitor, oraşul ar trebui să profite de conexiunile de transport și să sprijine Conform recensământului din 2012, orașul Craiova are 243.745 de crearea de noi oportunităţi pentru populaţie prin atragerea unui număr rezidenți permanenți, ceea ce reprezintă o scădere cu 19% față de cifrele mai mare de investitori în regiune. 18 În prezent, compania Ford -- marele producător american de număr mare de companii care activează în domeniul industrial şi în cel de automobile --, Electroputere -- un mare producător de motoare electrice servicii, cele mai multe activând în industriile: electromecanică, industriale şi piese de rezervă -- şi CEZ -- grupul ceh care activează în alimentară, de transporturi, de depozitare şi a comerţului en gros și en domeniul energetic -- sunt câteva dintre principalele companii cu sediul în detail. A doua zonă a Craiovei, cea din partea de nord a oraşului, este mai Craiova. Cu câţiva ani în urmă, Ford a preluat unitățile fostei uzine de fragmentată; aici se remarcă gruparea Işalniţa, cu un profil industrial şi Automobile Craiova, deţinută, anterior, de producătorul coreean de termoenergetic; a doua grupare, care se întinde către Șimnicu de Jos, este automobile Daewoo. În 2012, Complexul Energetic Craiova a fuzionat cu mai modestă, cu accent pe exploatarea de gaze naturale şi petrol, alţi trei jucători din domeniul energetic, şi anume: Societatea Naţională a construcţii şi avicultură. Cea de-a treia zonă economică a Craiovei se Lignitului Oltenia, Complexul Energetic Turceni şi Complexul E nergetic regăseşte în partea de vest a oraşului şi se axează pe industria uşoară, Rovinari, formând CE Oltenia, cel mai mare grup energetic din ţară. Un alt cum este pielăritul şi tricotatul. În cele din urmă, a patra zonă, cea din sud, sector dinamic şi aflat în plină dezvoltare în această regiune este acoperă industria alimentară şi cea de service auto. reprezentat de companiile care activează în domeniul IT şi al tehnologiei de înaltă performanţă, al căror număr a crescut, din anul 2000, de cinci Centrul oraşului Craiova ori. Începând cu anul 2007, 38% din populaţie lucra în sectorul industrial, 26% în turism şi comerţ, 16% în zona de servicii şi 10% în construcţii. Din perspectiva migrării, în primii ani ai perioadei de tranziţie de după 1989, oraşul a atras un număr mare de persoane venite din alte zone ale ţării, inclusiv din judeţul Dolj. Această situaţie a dus la un fenomen de depopulare masivă a zonelor rurale din acest judeţ. Ulterior, populaţia oraşului Craiova a scăzut din cauza numărului mare de relocări ale populaţiei către zona metropolitană extinsă. În ultimii ani, regiunea a urmat tiparul existent la nivel naţional, înregistrând o scădere accentuată a numărului de locuitori. Între anii 1990 și 2006, numărul de locuitori din judeţ a scăzut cu 14%. În primă instanţă, această scădere a populaţiei a afectat zonele rurale, însă, treptat, fenomenul s-a extins şi către comunităţile urbane. În perioada 2001 – 2006, municipiul Craiova a pierdut un număr de aproximativ 11.000 de locuitori, ceea ce a reprezentat 41% din pierderea de populație suferită pe întreg județul Dolj. Sursa: www.commons.wikimedia.org Conform studiului elaborat de Grupul de Economii Aplicate (GEA) 23 în anul 2009, oraşul este împărţit în patru zone economice. Zona cu cea Oraşul Craiova mai este cunoscut pentru Universitatea sa şi pentru mai mare densitate de companii se află în partea de est a oraşului, pe Facultatea de medicină, precum şi pentru unele locuri istorice, cu un drumul către aeroport şi către Bucureşti. În această zonă se regăsesc un trecut bogat şi, nu în cele din urmă, pentru Parcul Nicolae Romanescu, o creaţie foarte frumoasă, a cărei proiectare iniţială a primit medalia de aur 23 la Târgul Internaţional de Comerţ din 1990. Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere Craiova este disponibil la adresa: www.primariacraiova.ro/www.primariacraiova.ro/pcv/gallery/pidu/n2- pidu.pdf. 19 Parcul Romanescu din Craiova faţadei clădirii în care locuiesc vor beneficia, pe o perioadă de cinci ani, de exceptări de la plata impozitului pe clădire. Aceste exceptări se acordă în baza unui certificat privind performanţa energetică sau a unui audit energetic, ataşate dovezii că lucrările de reabilitare au fost realizate şi finalizate în conformitate cu standardele solicitate. La fel ca majoritatea oraşelor din România, Craiova face parte din programul naţional „Termoficare 2006 – 2015, Căldură şi confort”, pentru reabilitarea sistemului judeţean de încălzire, având ca scop îmbunătăţirea 24 distribuţiei agentului termic către beneficiarii finali. Conform strategiei naţionale privitoare la energia termică, sunt necesare investiţii de 2,7 miliarde EUR pentru îmbunătăţirea sistemelor de termoficare la nivelul întregii ţări (aproximativ 340 milioane EUR pe an). În cadrul acestui Sursa: www.brodyaga.com program, oraşul Craiova este eligibil pentru obţinerea de fonduri de la Guvern în vederea cofinanţării lucrărilor de reabilitare a sistemului de Legislaţia locală în domeniul eficienței energetice distribuţie a agentului termic şi a apei calde. De exemplu, în anul 2012 În decursul timpului, administraţia locală din Craiova a întreprins o serie oraşul a beneficiat de fonduri guvernamentale nerambursabile în valoare de demersuri menite să reducă pierderile de energie şi să îmbunătăţească de 2,8 milioane RON şi de 1 milion RON de la bugetul local. condiţiile de mediu din oraş. În anul 2009, la nivelul tuturor polilor de creştere, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a Dezvoltarea urbană şi provocările din domeniul energetic în acordat oraşului Craiova una dintre cele mai mici finanţări (de doar oraşul Craiova 590.000 RON) pentru programul de reabilitare a clădirilor rezidenţiale Cu toate că analiza TRACE nu se referă în mod direct acest aspect, una construite între anii 1950 și 1989. În cadrul acestui program, doar 9 clădiri dintre metodele cele mai eficiente de stimulare a eficienței energetice în (140 de apartamente) au beneficiat de lucrări de reabilitare termică, orașe constă în promovarea tiparelor de dezvoltare densă şi a extinderii având ca scop îmbunătăţirea izolaţiei şi creşterea eficienţei energetice. În urbane compacte. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea strategică a anul 2007, municipalitatea Craiova a contribuit cu suma de 770.000 RON instrumentelor de amenajare teritorială. Cu cât un oraş are o densitate de la bugetul local pentru realizarea izolaţiei termice a unor clădiri mai mică şi o populaţie mai răspândită, cu atât mai mari vor fi cheltuielile rezidenţiale din oraş. La sfârşitul lui 2012, prin Programul Operaţional în domeniul energetic şi cu atât oraşul va fi mai puţin eficient şi mai puțin Regional 2007-2013, s-au acordat 22,8 milioane EUR pentru proiectele de profitabil în materie de servicii publice. În principiu, lipsa unei densități reabilitare termică a şase judeţe din Regiunea Sud -Vest. Conform ghidului adecvate cauzează o întreagă gamă de consecințe suboptimale. Pe de-o aplicantului, o unitate teritorial-administrativă poate primi fonduri parte, transportul public este mai puţin viabil, astfel că tot mai multe nerambursabile de până la 35% din valoarea totală a proiectului. În anul persoane vor fi nevoite să folosească autoturismele proprietate personală 2013, Primăria a depus cereri de finanțare pentru obţinerea de fonduri pentru a se deplasa. Călătoria aferentă navetei cu automobilul privat va europene necesare reabilitării a 93 de clădiri rezidenţiale din Craiova. Consiliul Local Craiova poate aproba exceptări de la plata 24 Programul „Termoficare 2006 – 2015, Căldură şi confort” este disponibil la impozitului pe clădiri pentru o perioadă de minim şapte ani în cazul în adresa: www.legestart.ro/Hotararea-462-2006-aprobarea-programului- care proprietarii au efectuat reabilitarea termică a clădirilor rezidenţiale Termoficare-2006-2015-caldura-confort-infiintarea-Unitatii-management- din fonduri proprii. În plus, persoanele care plătesc pentru reabilitarea proiectului-(MzEzMDY1).htm. 20 dura mai mult în zonele extinse, străzile din oraş vor deveni aglomerate, extinderii serviciilor publice care vor trebui să deservească noile cartiere şi iar autoturismele vor petrece mai mult timp în trafic. De aemenea, în cazul să-și asigure continuitatea în comunităţile deja existente. în care reţelele de apă şi canalizare trebuie să deservească o zonă mai În acelaşi timp, structura reţelei de străzi existente în Craiova – întinsă, va fi nevoie de un consum suplimentar de energie necesar sau absenţa acesteia – sugerează faptul că, de obicei, administrația locală distribuţiei apei prin conducte. Camioanele care colectează deşeurile vor nu a recurs la o planificare teritorială adecvată care să -i permită să parcurge distanţe mai mari şi vor petrece mai mult timp deplasându-se controleze extinderea și consumul de energie. Străzile nu respectă un plan către şi dinspre locurile de depozitare a deşeurilor. Reţeaua de ilum inat coerent, iar acest lucru va fi imposibil de schimbat în viitorul apropiat mai stradal va trebui să acopere un număr mai mare de străzi şi va consuma cu seamă în cartierele vechi. mai multă energie electrică. Nu în ultimul rând, reţeaua de termoficare devine mai puțin viabilă în zonele cu densitate redusă din cauza costurilor Masa urbană din Zona metropolitană Craiova mari de producţie şi distribuţie şi din cauza faptului că pierderile de căldură sunt mai însemnate în cazul unei reţele de distribuţie mai extinse. Aceste exemple sugerează că aproape toate zonele importante evaluate prin intermediul TRACE sunt strâns legate de anumite tendinţe şi tipare de densitate. După cum arată un studiu al Băncii Mondiale, cele mai multe oraşe din lume (fie că sunt localizate în ţări dezvoltate sau în curs de dezvoltare) au început să piardă din densitate. Dat fiind că tot mai multe persoane utilizează autoturismele proprietate personală pentru a se deplasa, disponibilitatea oamenilor de a se muta mai departe de centrele orașelor în căutarea unei calități mai ridicate a vieții crește și ea . Iar, odată cu creșterea veniturilor disponibile, aceste persoane își vor permite și locuințe mai mari.. Însă autorităților locale nu le lipseşte puterea de a face faţă acestor provocări. Ele au la dispoziţie o serie de instrumente pe care le pot utiliza pentru a se asigura că pierderea de densitate nu este prea pronunțată și că orașul se extinde într-un mod organizat, compact și durabil Zona metropolitană a municipiului Craiova s-a extins cu 22% în perioada 1992 – 2002. De fapt, întregul oraş a înregistrat o creştere semnificativă (27%), unele dintre localităţile învecinate având şi ele aceeaşi tendinţă (Pielești – 66%, Breasta – 23% etc.). După cum reiese clar din figura de mai jos, masa urbană a Craiovei s -a extins iniţial către sud şi Din păcate, unele dintre cartierele noi şi o parte din localităţile care se est, în ciuda unei topografii destul de plane a oraşului. Acest tipar nu este dezvoltă în împrejurimi continuă să se extindă în absenţa unei planificări unul cu adevărat eficient şi durabil; în mod ideal, expansiunea circulară adecvate: este interesant cum extinderea are loc de-a lungul şoselei sau a facilitează utilizarea inteligentă a spaţiului şi reduce cheltuielile aferente infrastructurii principale. Acest lucru pune presiune asupra furnizări i de servicii publice întrucât, în acest caz, reţelele trebuie să urmeze un tipar 21 alungit, iar nu o creștere circulară, care ar permite îmbunătăţirea ce s-ar traduce prin costuri reduse pentru transportul public, pentru eficienţei energetice. distribuţia apei, a energiei, a agentului termic şi a gazelor naturale, pentru Pentru a oferi un exemplu simplu, merită să se ia în considerare managementul deşeurilor solide etc. În schimb, construirea haotică pe un autobuz care are traseul de-a lungul şoselei principale. Dacă un cartier terenurile virane de la periferia oraşului va însemna o reducere a densităţii arată la fel ca cel prezentat în figura de mai jos, asemen ea uneia dintre şi va presupune cheltuieli mai mari pentru furnizarea serviciilor necesare localităţile periurbane de lângă Craiova, staţia de autobuz va deservi un locuitorilor din zonele respective. Odată cu creşterea numărului de număr redus de case sau de construcţii înalte, ră spândite pe un perimetru navetişti, traficul devine din ce în ce mai congestionat, și gradul de poluare restrâns, de o parte și de alta a drumului. Pentru deservirea întregii străzi, crește. Iar odată ce calitatea vieții este percepută ca fiind în scădere, vor trebui să existe multe staţii de autobuz. Însă, o dezvoltare teritorială oraşul va fi din ce în ce mai expus riscului de a pierde una dintre resursele durabilă arată altfel: ea presupune străzi laterale conectate la șoseaua vitale, necesare continuării creşterii economice – locuitorii săi. Din acest principală și mai multe rânduri de locuințe dezvoltate de-a lungul lor.. motiv, cele mai importante sarcini ale autorităţilor din Craiova constau în Pentru același număr de locuințe, dar răspândite mai degrabă circular, obținerea unei dezvoltări durabile și în construirea unui oraș foarte lungimea totală a şoselei principale (şi a traseului parcurs de autobuz) va fi eficient. Pentru atingerea acestor obiective, autorităţile locale trebuie să 25 mai scurtă, ceteris paribus. utilizeze planificarea teritorială ca pe un instrument puternic de control al extinderii oraşului. Unele tipare de infrastructură pot genera un consum suboptimal de energie Riscul extinderii urbane şi al ineficienţei energetice semnificative sunt deosebit de ridicate în cazul unui oraş cum este Craiova datorită profilului său geografic. Relieful plat permite o extindere în toate direcţiile și care – lăsată necontrolată – poate duce la un tipar de dezvoltare haotică. În contextul tendinţelor actuale, oamenii şi societățile comerciale care se află din ce în ce mai departe de zonele centrale vor reduce din e ficienţa energetică a oraşului şi vor crea presiuni suplimentare asupra furnizării de servicii publice. Politicile inteligente în domeniul planificării teritoriale şi urbane ar putea ajuta la stimularea unui tipar de dezvoltare mai compactă, ceea 25 Celelalte lucruri rămânând neschimbate (n. trad.). 22 Analiza sectorială a orașului Craiova prezintă mai bine decât în cazul Craiovei devin modele de referință pentru acesta din urmă. De exemplu, dacă în mai multe oraşe se înregistrează un consum mai redus de energie per stâlp de iluminat, acesta devine un Analiza şi recomandările prezentate în continuare pun accentul pe modul indicator al faptului că şi autorităţile locale din Craiova pot realiza o în care oraşul Craiova poate deveni cu adevărat durabil. Deşi punctul economisire a energiei în domeniul „Iluminatului stradal” (prin principal de interes îl va reprezenta eficienţa energetică, scopul analizei modernizarea acestuia, prin înlocuirea vechilor lămpi care au un consum transcende acest nivel. Energia este destul de uşor de cuantificat şi ridicat de energie cu unele mai eficiente din punct de vedere energetic şi măsurat, aceasta reprezentând, de asemenea, un element obligatoriu de aşa mai departe). Potenţialul energetic şi de reducere a cheltuielilor se luat în considerare atunci când vorbim de dezvoltarea oraşului în sens mai calculează pentru fiecare dintre cele şase zone de servicii. Ulterior, se larg. Aproape tot ce se realizează la nivelul oraşului are nevoie de un realizează lista priorităţilor ţinând cont de domeniul în care se poate oarecare aport de energie. Aşadar, TRACE (Tool for Rapid Assessment of obţine cea mai mare economisire. Această listă va genera o serie de City Energy) nu este numai un instrument de evaluare a potenţialului recomandări susceptibile să aibă cel mai semnificativ impact în ceea ce energetic şi a economisirilor, ci este şi un instrument care permite priveşte eficienţa energetică, în schimbul unui minim de efort şi de autorităţilor locale şi factorilor de decizie să privească oraşele ca fiind un resurse investite. tot unitar. Pe scurt, TRACE reprezintă un instrument de diagnostic, menit a Echipa care realizează analiza TRACE a finalizat interviurile şi ajuta oraşele să devină mai durabile. vizitele de teren, reuşind astfel să îşi formeze o imagine mai clară cu TRACE se axează pe şase categorii de servicii furnizate la nivel privire la durabilitatea, provocările şi oportunităţile din domeniul municipal: transportul urban, clădirile municipale, apa potabilă şi apa energetic în Craiova. Capitolele care urmează cuprind o analiză concisă a uzată, energia electrică şi încălzirea, iluminatul public şi managementul fiecăruia dintre cele şase sectoare evaluate prin intermediul TRACE, deşeurilor solide. Pentru evaluarea fiecăreia dintre aceste categorii de precum şi a celor mai importante constatări. servicii, TRACE trebuie să colecteze un anumit număr de indicatori. O parte din aceşti indicatori sunt aferenţi nivelului energetic (cum este Iluminatul stradal consumul de carburant utilizat de flota de transport public), însă alţi În materie de eficiență energetică, iluminatul stradal din Craiova se indicatori nu fac referire la consumul energetic (de ex., împărţirea modală prezintă bine în ciuda unui consum electric destul de ridicat atât pe a transportului urban). Indicatorii aferenţi nivelului energetic sunt foarte kilometru de stradă iluminată, cât și pe stâlp de iluminat. Per ansamblu, utili atunci când se analizează consumul de energie şi potenţialul de acest sector se încadrează în normele de eficiență energetică și se bazează reducere a costurilor pentru fiecare sector, în timp ce indicatorii care nu pe o tehnologie avansată pentru managementul și controlul sistemului, sunt aferenţi consumului energetic oferă o imagine mai clară a supra având implementat și un program de temporizare a iluminatului stradal. serviciilor de utilitate publică şi ajută la alegerea celor mai bune În acest moment, compania Luxten este responsabilă de recomandări care merg mai departe de aspectele ce țin de domeniul iluminatul stradal în Craiova. În anul 2002, compania a semnat un acord energetic. de concesiune cu Primăria orașului pentru suma de 20 milioane de euro, Potenţialul energetic şi de reducere a costurilor este analizat prin acord prin care și-a asumat responsabilitatea pentru funcționarea, intermediul procesului de evaluare. Fiecare indicator selectat pentru mentenanța și extinderea sistemului de iluminat din Craiova. Contractul se oraşul Craiova este comparat cu indicatorul similar aferent altor oraşe va încheia anul viitor, iar administrația locală va trebui să aleagă un alt aflate în baza de date TRACE. Această comparaţie poate fi realizată în mai operator. multe moduri. Ca atare, orașele pot fi comparate pe baza nivelului de dezvoltare, pe baza climei sau a populației. Oraşele ai căror indicatori se 23 Mai mult de 95% din cei 261 de kilometri de străzi din Craiova menționate mai sus, inclusiv iluminatul de Crăciun, care se face cu LED-uri. beneficiază de iluminat, cifră care face ca orașul să se prezinte mai bine Consumul mediu pe stâlp de iluminat a fost de 932,37 kWh, astfel că decât majoritatea orașelor aflate în baza de date a TRACE (de ex. Banja orașul este mai bine plasat în baza de date a TRACE comparativ cu alte Luka, Skopie și Tbilisi). În acest moment, în întregul oraș , există 18.600 orașe din Europa de Est care au aceeși climă, cum sunt Sarajevo sau Banja stâlpi de iluminat, toți fiind dotați cu lămpi cu vapori de sodiu. Luka; totuși, acesta se află cu mult în urma altor localități, precum Cluj - Napoca sau Brașov. Consumul de electricitate pe stâlp de iluminat în Lampă cu vapori de sodiu în Craiova Craiova este cel mai mare dintre toți cei șapte poli de creștere. Consumul de electricitate pe kilometru de drum iluminat – kWhe/km Fiecare kilometru de stradă iluminată înregistrează un consum electric de de aproximativ 40.000 kWh, aceasta fiind una dintre cele mai mari cifre la nivelul orașelor din Europa de Est, doar Sarajevo și Ploiești depășind consumul de electricitate aferent iluminatului stradal din Craiova. De Programul de iluminat stradal a fost implementat în Craiova acum câțiva exemplu, consumul din Craiova este de patru ori mai mare decât în Tbilisi ani. Acesta permite pornirea automată a iluminatului stâlpilor în funcție și de două ori mai mare decât în Timișoara, Cluj-Napoca și Iași. de intensitatea luminii naturale. În ceea ce privește acesta aspect, orașul În ciuda acestui lucru, consumul energetic total este comparabil este împărțit pe mai multe zone. În fiecare zonă sunt instalate cu al altor orașe din regiune. În ultimii ani, iluminatul stradal din Craiova a temporizatoare pentru modificarea luminozității, acestea controlând beneficiat de intervenții majore de reabilitare, lămpile cu mercur fiind intensitatea luminoasă aferentă unei anumite suprafețe în funcție de înlocuite cu lămpi mai eficiente, cu vapori de sodiu. Consumul total de perioada din zi/an. Pe perioada nopții, intensitatea luminii scade între 1 ș i energie electrică este sub 10.000.000 kWh, cuprinzând aici și iluminatul 4 AM prin intermediul unui sistem inteligent, automat, de telegestiune. clădirilor, iluminatul de sărbători și operarea fântânilor din oraș. În anul Energia electrică este furnizată printr-un sistem centralizat, care poate 2012, cheltuielile aferente întregului sistem de iluminat s-au ridicat la 1,26 controla toți stâlpii de iluminat din oraș, inclusiv la nivelul intensității milioane USD, sumă ce reprezintă mai puțin de 1% din bugetul local. În luminii. medie, factura lunară atinge o valoare aproximativă de 350.000 RON (circa Administrația publică locală din Craiova a aprobat deja o serie de 100.000 USD). În anul 2012 consumul de energie electrică pentru indicatori în ceea ce privește performanța iluminatului stradal. Conform iluminatul străzilor a fost aproximativ egal cu cel din 2011. Cantitatea de acestor indicatori, operatorul care asigură iluminatul stradal și/sau energie electrică consumată se referă la toate tipurile de iluminat 24 furnizorul de energie electrică ar trebui să poată soluționa în 24 d e ore uri eficiente din punct de vedere energetic. În plus, sistemul de iluminat va orice problemă apărută în cadrul sistemului. trebui să fie extins cu 662 stâlpi care să acopere 20 de kilometri de rețea supraterană și 8 kilometri de rețea subterană. În al doilea rând, Stâlp de iluminat cu temporizator pentru modificarea luminozității intensitatea lămpilor va trebui redusă de la 129,16 Wați la 94 Wați pe stâlp de iluminat. Proiectul lămpilor cu LED-uri va cuprinde și iluminatul unor clădiri istorice, monumente și statui din oraș. Trebuie menționat faptul că o companie germană și-a exprimat interesul de a furniza energia electrică pentru iluminatul stradal din Craiova la un tarif mai redus decât cel perceput de actualul operator local, compania CEZ. Primăria este deschisă atât pentru soluții viabile, cât și pentru reducerea facturilor de energie aferente iluminatului stradal. Dacă în Craiova se va implementa sistemul de iluminat stradal cu LED-uri, va fi nevoie de un set nou de linii directoare, mai bine elaborate pentru evaluarea performanţei sistemului. Deşi tehnologia bazată pe LED - uri este foarte scumpă, administraţia locală ia în considerare și avantajele unui astfel de sistem sofisticat, inclusiv reducerea consumului de electricitate şi a costurilor aferente. Primăria speră să obţină fondurile Începând din anul 2005, municipalitatea orașului Craiova a investit foarte necesare din mai multe surse (fonduri externe, credite şi finanţări mult în reabilitarea și modernizarea sistemului de iluminat public din oraș. nerambursabile). Numai în ultimii ani, autoritățile locale au cheltuit peste 13,6 milioane Primăria elaborează un alt proiect inovator prin care RON pentru îmbunătățirea, modernizarea și extinderea acestuia. intenţionează să plaseze panouri fotovoltaice pe clădirile istorice din Municipalitatea este în continuare preocupată de extinderea acestui centrul oraşului. Iniţial, autorităţile locale vor demara un proiect pilot în serviciu în toate zonele din Craiova, inclusiv în cartierele de la periferie care vor include două clădiri istorice de locuit şi, ulterior, vor extinde care nu sunt încă iluminate. această iniţiativă, urmând să includă şi alte clădiri istorice din zona În anul 2013, contractul cu firma Luxten pentru lucrări de centrală. mentenanță s-a prelungit cu încă un an, până în anul 2014. Între timp, Primăria pregătește o licitație pentru alegerea următorului operator. Noul Energia electrică acord va trebui semnat pe o perioadă de 30 de ani, perioada maximă Principalul operator de electricitate din Craiova şi din regiune este admisă de lege pentru concesiunea serviciilor de utilități publice. Viitorul compania CEZ, un mare grup energetic ceh. Asemeni marilor jucători în operator ales va trebui să poată oferi asistență administrației locale domeniul energetic din ţară, compania este atât distribuitor, cât şi furnizor pentru implementarea unui plan foarte ambițios, dar și costisitor, de de electricitate. CEZ furnizează electricitate pentru şapte judeţe din înlocuire a lămpilor cu vapori de sodiu din acest moment cu lămpi cu LED- regiunea Sud-Vest, şi anume: Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți, Teleorman, Argeș uri. Va trebui elaborat un studiu despre soluțiile bazate pe iluminatului cu şi Vâlcea, având un total de 1.371.398 beneficiari şi deservind 3,5 milioane LED-uri, care să ofere un set de linii directoare viitorului operator în de persoane. domeniul iluminatului stradal, astfel încât acesta să știe cum ar trebui să Electricitatea furnizată are diferite niveluri de intensitate, de la arate noul sistem de iluminat din Craiova. În primul rând, toți cei peste joasă tensiune la înaltă tensiune, atât pentru beneficiarii casnici, cât şi 18.000 de stâlpi de iluminat din oraș vor trebui echipați cu lămpi cu LED - 25 pentru cei industriali. CEZ a semnat un acord de concesiune pe 40 de ani şi 336.982.733 kWh era consumul înregistrat de agenţii economici. Totuși, pentru furnizarea de electricitate în regiunea Sud-Vest. Pierderile de ordin această cifră nu include consumul industrial şi agenţii economici care se tehnic sunt similare mediei la nivel de ţară, situându -se la aproximativ încadrează în categoria consumatorilor eligibili – adică acei clienţi care îşi 11%. Procentul de colectare a facturilor de electricitate din Craiova este pot alege furnizorul de energie datorită faptului că au capacitatea tehnică foarte ridicat, acest lucru însemnând că majoritatea populaţiei îşi plăteşte de a se branșa direct la reţea. Consumul mediu zilnic în oraş era de facturile la timp. 1.457.498 kWh, din care puţin peste 450.000 kWh l-a reprezentat consumul clienţilor casnici, 923.340 kWh al agenţilor economici şi doar Stâlpi de înaltă tensiune 24.411 kWh a fost consumul clădirilor municipale. Oraşul se prezintă destul de bine în ceea ce privește de energia consumată. Cu un consum mediu de 1.974 kWh de persoană, Craiova stă mai bine decât alte orașe care au un indice dezvoltare umană similar din baza de date TRACE (de ex., Banja Luka, Sarajevo). Acesta este cel mai mic consum energetic dintre toți cei șapte poli de creștere, după Timișoara. Consumul de electricitate pe cap de locuitor – kWhe/cap de locuitor Sursa: www.romanialibera.ro În anul 2007, la reţeaua de electricitate din Craiova erau conectate 102.323 gospodării, însă, în zona metropolitană extinsă, numărul de locuinţe branşate la sistemul de electricitate era mult mai mic, de doar câteva mii. În prezent, CEZ deserveşte un numă r de 300.000 de consumatori casnici din judeţul Dolj, dintre care 108.119 locuiesc în Legislaţia din România în domeniul energetic este destul de restrictivă şi Craiova. Compania furnizează servicii de electricitate pentru 6.730 agenţi impune transparenţă atunci când se vorbeşte despre producție şi tarife. economici din oraş, asigură 4.369 conexiuni la reţeaua de iluminat stradal Comerţul cu energie se desfăşoară pe două pieţe. Una este Piaţa şi deserveşte 97 de clădiri publice şi administrative. Centralizată a Contractelor Bilaterale, care impune ca toate companiile din Consumul lunar de energie variază în funcţie de anotimp, de la 57 domeniul energetic să vândă energia electrică produsă în cadrul sesiunilor MW pe perioada verii la 70 MW pe perioada lunilor de iarnă. În anul 2012, de licitaţie; al doilea sistem constă în „Piaţa din ziua următoare”, sistem consumul total de energie electrică din Craiova s -a ridicat la 531.986.920 reglementat de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul kWh, dintre care 165.328.476 kWh reprezenta consumul clienţilor casnici Energiei (ANRE). Tarifele de energie pentru consumatorii casnici au la bază 26 costurile de producere şi distribuţie, precum şi preţurile stabilite de ANRE. sistemul pensiilor pentru agricultori, persoanele care beneficiază de ajutor Autoritatea română reglementează preţurile pentru consumatorii captivi – social, veteranii de război şi participanţii la Revoluţia din 1989. adică gospodăriile care nu au capacitatea tehnică de a-şi alege furnizorul de energie. Şi unii agenţi economici intră în categoria consumatorilor Clădirile municipale captivi, trebuind, astfel, să plătească tariful impus de ANRE. Majoritatea clădirilor municipale din Craiova cuprind instituţii Preţul pentru energia electrică depinde de consum, de intervalul educaţionale, cum sunt şcolile şi grădiniţele, dar şi alte unităţi, şi anume: orar, de tipul energiei electrice, de nivelul de tensiune şi de consumator. săli de sport, cămine, săli pentru reprezentaţii artistice etc. În total, în De exemplu, tarifele pornesc de la 0,1640 RON pe kWh (fără TVA) pentru oraş, regăsim 250 de instituţii educaţionale, cuprinzând aici grădiniţe, joasă tensiune de până la 1kV, cu rezervare, şi poate ajunge până la şcoli, licee şi colegii naţionale. În Craiova există şi trei spit ale, care includ 0,6062 RON în intervalele orare de vârf. Persoanele cu venituri mici un total de 28 de clădiri. În plus, există câteva spaţii comerciale, două plătesc un aşa-zis „tarif social,” adică o valoare mai mică a energiei, care clădiri administrative unde îşi are sediul Primăria, o altă clădire de birouri se aplică din anul 2005 în cazul consumatorilor ale căror venituri lunare administrative, câteva centre culturale şi unităţi de îngrijire şi asistenţă sunt mai mici sau egale cu salariul minim pe economie. Aceştia pot plăti socială. un tarif minim de 0,1894 RON pentru 2 kWh pe zi şi pot ajunge la 0,8964 Ca în cazul multor oraşe din România, datele privind clădirile RON în cazul în care depăşesc 3 kWh pe zi. Persoanele care aleg să municipale din Craiova sunt incomplete. plătească o factură de tip monom – un tarif unic indiferent de cantitatea de energie consumată – plătesc 0,4547 RON pe kWh pentru joasă Primăria Craiova tensiune (până la 1 kV) şi 0,3536 RON pentru medie tensiune (de la 1 la 110 kV). Cei care optează pentru tariful cu rezervare, în funcţie de perioada din zi, pot ajunge să plătească între 0,1640 RON pe kWh şi 0,6062 RON pe kWh (fără TVA). Tariful mediu pentru agenţi economici şi consumatori industriali variază între 0,1698 RON pe kWh fără TVA (pentru înaltă tensiune) şi 0,8908 RON pe kWh fără TVA (pentru joasă tensiune). De exemplu, tarifele pentru energia electrică de intensitate ridicată egală cu sau care depăşeşte 220 kV pentru un consum mediu în intervalele orare de vârf (0,4843 RON pe kWh) sunt mai mici decât cele aferente energiei de intensitate scăzută în intervalul orar standard dintr-o zi (0,2524 RON pe kWh). Toate facturile de energie includ taxele radio şi TV. Legea impune ca fiecare posesor de televizor şi aparat radio să plătească o taxă lunară pentru a putea sprijini companiile naţionale de televiziune şi Sursa: www.indiscret.ro radiodifuziune. Fiecare familie trebuie să plătească 4 RON pentru taxa TV, pe lângă cei 2,5 RON pentru taxa radio. Agenţii economici plătesc lunar 50 Deşi se cunoaşte numărul total de clădiri municipale, Primăria nu poate RON pentru ambele taxe. Există anumite categorii de populaţie care sunt oferi informaţii cu privire la suprafaţa desfăşurată a tuturor clădirilor pe exceptate de la plata acestor taxe, în care intră pensionarii proveniţi din care le administrează sau cu privire la consumul de electricitate aferent acestei suprafeţe. Pe de altă parte, au fost disponibile informaţii cu privire 27 la consumul de agent termic din unele clădiri municipale, însă aceste date Pentru asigurarea încălzirii acestor unităţi, administraţia locală a plătit erau destul de neclare, deoarece unele clădiri nu erau branşate la reţeaua facturi de 1,4 milioane USD. În total, centrala de termoficare a distribuit de termoficare, utilizând, pentru încălzire, centrale pe gaze naturale. peste 18.000 Gcal pentru toate clădirile municipale din oraş. Conform Drept urmare, analiza TRACE aferentă consumului de căldură se bazează datelor primite de la Primărie, în anul 2012, cheltuielile totale pentru pe o mostră exemplificatoare de 55 şcoli şi un spital municipal. facturile de electricitate, căldură şi combustibil ale clădirilor municipale Conform datelor oferite de furnizorul local de energie, CEZ, în administrate de autorităţile locale s-au ridicat la 24,2 milioane RON anul 2012, consumul de energie electrică al tuturor clădirilor municipale (aproximativ 7,2 milioane USD). Cea mai mare parte din aceşti bani a din Craiova s-a ridicat la valoarea de 8.910.130 kWh, cu un consum mediu acoperit costurile aferente energiei electrice consumate în instituţiile zilnic de 24.411 kWh. La un preţ mediu de 0,5 RON pe kWh, se presupune educaţionale (10,2 milioane RON). Cheltuielile pentru clădirile rezidenţiale că municipalitatea a plătit doar pentru energia electrică în jur de 4,4 publice şi pentru iluminatul stradal s-au ridicat la suma de 8,1 milioane milioane RON, ceea ce înseamnă aproximativ 1,3 milioane USD. Analiza RON, iar facturile de electricitate ale spitalelor s-au ridicat la 3,8 milioane TRACE cu privire la consumul de agent termic a luat în calcul un număr de RON. Cheltuielile pentru energie ale birourilor administrative din Craiova, 55 de şcoli şi un spital municipal, a căror suprafaţă totală se ridică la inclusiv clădirile Primăriei, s-au ridicat la aproximativ 600.000 RON. Pentru 2 112.043 m . În anul 2012, consumul de agent termic din aceste unităţi s -a energia consumată în instituţiile culturale şi în centrele de îngrijire a ridicat la 20.698.576 kWth, din care rezultă o medie de 184,74 k Wth pe persoanelor vârstnice, Primăria a plătit sub 1 milion RON. 2 m . Această cifră este comparabilă cu a altor oraşe aflate în baza de date a În ultimii ani, administraţia locală s-a implicat activ în mai multe analizei TRACE, cum sunt Tallinn și Varşovia, însă depăşeşte puţin valoarea proiecte care au avut ca scop îmbunătăţirea consumului energetic din înregistrată de alte oraşe din regiune, cum sunt Belgrad și Skopje. clădirile municipale. Consumul de energie termică pe metru pătrat în clădirile municipale din Craiova este cel mai mare dintre toți cei șapte poli de creștere. Grădiniţa Voiniceii a fost reabilitată Consumul de agent termic în clădirile municipale – kWh/m2 În unele şcoli şi grădiniţe din oraş, au fost realizate lucrări de reabilitare şi renovare. Lucrările de renovare au inclus înlocuirea vechilor ferestre cu termopane (ferestre cu geamuri duble), schimbarea caloriferelor şi, în 28 unele cazuri, izolarea termică. Pentru a ajuta la încălzirea apei, pe unele Cu toate acestea, reabilitarea nu a inclus izolarea termică sau instalarea de şcoli şi grădiniţe au fost montate panouri fotovoltaice. În ultima perioadă, repartitoare, iar, din acest motiv, în clădire nu se poate controla şi ajusta municipalitatea a investit peste 4,3 milioane RON pentru înlocuirea intensitatea căldurii. vechiului sistem de încălzire din 22 de instituţii educaţionale cu sisteme de Deşi ideea de bază a proiectului de reabilitare nu consta neapărat încălzire bazate pe energia solară, geotermală şi eoliană. Acest lucru a dus în creşterea eficienţei energetice, au fost realizate o serie de îmbunătăţiri nu doar la creşterea eficienţei energetice a acestor clădiri, ci şi la şi în acest scop. Înainte de renovare, apa caldă şi căldura nu atingeau reducerea facturilor de încălzire. temperaturile adecvate, astfel că, în majoritatea timpului, copiii sufereau Una dintre clădirile care a fost reabilitată şi renovată recent este de frig pe perioada iernii. În acest moment, nivelul de confort în clădire a Grădiniţa Voiniceii din cartierul Brazda lui Novac, construcţie pe două crescut semnificativ, iar apa caldă şi căldura au temperaturile adecvate. 2 etaje, cu o suprafaţă desfăşurată de 1.883 m . Clădirea găzduieşte 200 de După finalizarea proiectului, eficienţa termică a clădirii s-a îmbunătăţit cu copii în grădiniţă, pe lângă alţi 50 de copii mici în centrul de zi. Proiectul de 10%. Înainte de renovare, consumul energetic se ridica la 93 Gcal la nivelul renovare a demarat în anul 2007 cu sprijinul Ministerului Educaţiei, însă lunii ianuarie 2009 şi la 82 Gcal în februarie. După reabilitare, cantitatea Guvernul nu a mai putut oferi sprijinul financiar necesar, astfel că Primăria de căldură utilizată a scăzut la 86 Gcal în ianuarie 2010 şi la 73 Gcal în Craiova a preluat proiectul. Lucrările de reabilitare s-au încheiat în anul februarie. Pe perioada iernii, consumul de căldură atinge o medie de 80 2010, ridicându-se la un cost total de 1,7 milioane RON. Reţelele de Gcal, ceea ce reprezintă un consum de aproximativ 256 k Wth pe metru încălzire şi apă au fost modernizate, sistemul d e canalizare a fost renovat, pătrat. iar garniturile şi cablurile electrice au fost schimbate. Lucrările de reabilitare au inclus înlocuirea vechii tâmplării de lemn cu ferestre Sistemul de termoficare termopan cu geamuri duble şi uşi vitrate, montarea de gresie şi parchet Sistemul de termoficare este gestionat de o companie publică nou şi modernizarea băilor şi a bucătăriilor. În plus, pe acoperiş au fost administrată de autorităţile locale. În anul 1999, Termo Craiova s-a montate câteva panouri solare folosite pentru producerea de apă caldă. desprins de Apă Oltenia, compania furnizoare de apă, şi a devenit o instituţie autonomă – Primăria deţine 95% dintre acţiuni, iar Regia Panouri solare instalate pe acoperişul Grădiniţei Voiniceii Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Fondului Locativ (RAADPFL) deţine restul de 5%. Înainte de toate, Termo este o companie furnizoare, însă produce şi o cantitate redusă de căldură/apă caldă. Compania de termoficare deserveşte 65.000 de apartamente din 3.700 clădiri rezidenţiale mari din oraş. Iniţial, un număr de 80.000 de apartamente erau branşate la sistemul de termoficare, însă numărul acestora a scăzut treptat odată ce populaţia început să opteze pentru microcentrale de apartament. Un procent de 92% din căldura furnizată de Termo în oraşul Craiova este achiziţionată de la CET II, uzina producătoare de electricitate pe bază de cărbune, care face parte din cel mai mare grup energetic din ţară, CE Oltenia. CET II produce atât agent termic, cât şi energie, obţinute prin cogenerare. Combustibilul necesar pentru producerea agentului termic provine de la minele de cărbuni din apropiere, aflate la o distanţă de 50 km. 29 Un procent de 8% din apa caldă şi căldura furnizate în Craiova de unităţile Termo pe bază de gaze naturale. În anul 2012, Termo a este produs de Termo prin cele 16 centrale de cartier care utilizează furnizat în Craiova 500.000 Gcal, dintre care 450.000 Gcal au fost produse gazele naturale. În total, oraşul are 105 puncte termice, majoritatea dintre de către CET II şi doar 50.000 Gcal de unităţile mici ale Termo care produc ele primind apa caldă de la uzina de termoficare CET II în propriile electricitate pe bază de gaze naturale. Cheltuielile anuale aferente schimbătoare de căldură. combustibilului necesar pentru producerea a 500.000 Gcal de agent termic se ridică la 122 milioane RON (aproximativ 33,4 milioane USD), Uzina de termoficare CET II dintre care 15 milioane RON se cheltuiesc pentru gaze naturale şi 107 milioane RON pe cărbune. Centrale de termoficare în Craiova Sursa: www.panoramio.com Timp de şapte luni pe an, în timpul verii şi al primăverii, Termo produce doar apă caldă, iar, în sezonul de iarnă, compania generează atât apă caldă, cât şi căldură. Din acest motiv, capacitatea unităţilor de producere a agentului termic este mai scăzută pe perioada verii, comparativ cu lunile Din cantitatea totală de agent termic furnizat, puţin peste 400.000 Gcal de iarnă, când cererea de agent termic şi apă caldă creşte semnificativ. ajung la apartamentele din Craiova. O mare parte din căldură se pierde Distribuţia reţelei secundare aparţine Consiliului Judeţean Dolj şi este de-a lungul reţelei de distribuţie şi doar un mic procent se pierde din administrată de Termo, însă transportul sau reţeaua primară este cauza scurgerilor din conductele de transport. Totalul pierderilor de agent gestionată de CET. termic din reţea este de 38,7%, aceasta fiind una dintre cele mai mari cifre Costul căldurii produse de CET este de 256 RON/Gcal, mai scăzut din baza de date a TRACE. Cifra este mai mare decât cea înregistrată în decât cel aferent căldurii produse de TERMO (336 RON/Gcal). Populaţia Cluj-Napoca şi Ploiești, însă este de aproape două ori mai mică decât plăteşte 220 RON/Gcal, preţ care include subvenţia suportată de Primărie. pierderile înregistrate de reţeaua de distribuţie a agentului termic din Agenţii economici plătesc un preţ puţin mai ridicat, de 263,41 RON/Gcal. Brașov. Clădirile municipale plătesc 263,4 RON/Gcal, în cazul în care apa Pierderile de ordin tehnic de agent termic din reţeaua primară caldă este produsă de uzina producătoare de electricitate pe bază de sunt de 5%, însă pierderile înregistrate de uzinele producătoare de cărbune (CET) şi aproximativ 270 RON/Gcal dacă apa caldă este produsă electricitate pe bază de cărbune şi gaze naturale din reţeaua secundară se 30 ridică la 22,7%. Pierderile înregistrate de uzinele Termo pe bază de gaze milioane de euro), din care aproape jumătate constau în facturi la căldură naturale sunt şi mai mari. Mai mult decât atât, încasările deficitare sporesc restante. Din cauza problemelor financiare şi a cererii scăzute de nivelul total de pierderi. În acest moment, peste 20% din apartamentele căldură/apă caldă, angajaţii Termo lucrează, pe perioada primăverii şi a rezidenţiale din Craiova au restanţe la plata facturilor de căldură. Oamenii verii, doar patru zile pe săptămână. spun pur şi simplu că nu au bani şi, astfel, asociaţiile de proprietari nu pot În ciuda pierderilor mari din sistem, în ultimii ani, Termo şi plăti la timp facturile de căldură. Mai mult decât atât, uneori, Primăria nu administraţia locală au reuşit să realizeze o serie de investiţii prin plăteşte subvenţiile la timp, situaţie care agravează procesul de colectare modernizarea unora dintre unităţile de termoficare din Craiova. De a veniturilor. exemplu, din totalul de 105 puncte termice, în 23 de unităţi a fost instalat sistemul SCADA, iar în alte trei puncte termice se realizează lucrări de Procentul de agent termic pierdut pe reţea reabilitare. În anul 2012 a fost implementat un alt proiect de peste 1 milion de euro, având ca scop modernizarea reţelei de termoficare. Cu toate acestea, din cauză că nu deţine sursa primară de combustibil (cărbunele), Termo nu a fost eligibilă să aplice pentru fonduri structurale europene având ca scop reabilitarea reţelei de distribuţie. Mai sunt foarte multe lucruri de făcut pentru creşterea eficienţei sistemului şi pentru diminuarea pierderilor. Municipalitatea are nevoie de cel puţin 94 milioane EUR pentru finalizarea lucrărilor de modernizare a reţelei secundare. Cu toate acestea, suma nu va acoperi lucrările de îmbunătăţire a sistemului de distribuţie din clădirile rezidenţiale şi trecerea de la distribuţia pe verticală a apei calde şi a agentului termic la modelul pe orizontală. Actualul sistem de distribuţie pe verticală generează o serie de inconvenienţe, deoarece apa caldă constituie o problemă constantă pentru cei care locuiesc la etajele superioare. Astfel, calitatea slabă a serviciilor îi îndepărtează pe oameni de sistemul Situaţia financiară a Termo devine şi mai grea atunci când se impun centralizat de încălzire. În fiecare lună, sute de apartamente se penalităţi. Conform acordului dintre Termo şi CE Oltenia (cel care deţine debranşează de la sistemul centralizat şi optează pentru microcentrale CET II), operatorul sistemului de termoficare trebuie să plătească individuale de încălzire. La mijlocul anilor 2000, 80.000 de apartamente penalităţi în cazul în care nu poate plăti la timp agentul termic. Deşi erau branşate la reţeaua centralizată de apă caldă şi agent termic. În plăteşte taxe de întârziere către CET, compania nu impune penalităţi prezent, numărul beneficiarilor a scăzut la 65.000, deoar ece 20% din populaţiei. De exemplu, pentru fiecare 100 Gcal furnizate, valoarea medie clienţi au ales să părăsească sistemul centralizat de încălzire. Acest lucru de colectare a veniturilor acoperă doar 77 Gcal, deşi Termo trebuie să se reflectă în evoluţia furnizării gigacaloriei în Craiova. Treptat, producerea plătească CET toată cantitatea de 100 Gcal plus penalităţile aferente, în şi furnizarea de agent termic au scăzut. Dacă la sfârşitul anilor ’90, în oraş cazul în care plăţile nu sunt procesate la timp. Î n acest moment, era furnizată o cantitate de aproape 800.000 Gcal, la mijlocul anilor 2000 penalităţile pe care Termo le are de plătit către CET se ridică la 1,5 această cifră a scăzut până la valoarea de 645.000 Gcal. Cererea de agent milioane RON pe lună. Prin urmare, în ultimii ani, datoriile înregistrate de termic a atins cel mai scăzut nivel în anul 2010, când a fost vândută o Termo au crescut în mod semnificativ. În prezent, datoriile pe care Termo cantitate de doar 457.111 Gcal. le are către CE Oltenia se ridică la 200 milioane RON (aproximativ 50 31 Însă această situaţie este reversibilă şi populaţia poate fi atrasă ajuta la recuperarea clienţilor deoarece din ce în ce mai multe persoane se pentru a se rebranşa la sistemul centralizat de încălzire în cazul în care vor rebranşa la sistemul centralizat de încălzire. calitatea serviciilor se va îmbunătăţi. Una dintre modalităţile de realizare a În acelaşi timp, furnizorul de agent termic face toate eforturile acestui lucru constă în înlocuirea sistemului vechi şi ineficient de pentru a-şi asigura noi clienţi. De exemplu, 736 dintre noile apartamente distribuţie pe verticală cu o schemă de distribuţie pe orizontală, soluţie care se construiesc în prezent în Craiova vor fi branşate la reţeaua de care nu numai că va duce la creşterea calităţii serviciilor, dar va genera şi încălzire centralizată. economii considerabile atât în ceea ce priveşte consumul, cât şi facturile de căldură. Distribuţia pe orizontală într-una dintre clădirile reabilitate din Craiova În această privinţă, Termo şi Primăria Craiova şi -au unit eforturile pentru implementarea unui proiect pilot. Un bloc de patru etaje cu 14 apartamente din cartierul Craiovița Nouă a beneficiat de lucrări majore de reabilitare a reţelei de apă caldă şi de distribuţie a agentului termic. Bloc reabilitat termic în Craiova Cu toate acestea, viitorul companiei Termo rămâne nesigur. Aceasta are datorii de milioane de euro către CE Oltenia, iar Primăria nu are capacitatea financiară de a plăti aceste datorii şi nu mai poate sprijini sistemul centralizat de încălzire din Craiova în condiţiile în care se prezintă în acest moment. În urma discuţiilor cu toate părţile interesate, Primăria a decis că soluţia ar fi ca Termo să fuzioneze cu CE Oltenia, şi , astfel, furnizorul de agent termic va face parte din cel mai mare grup energetic Termo a înlocuit sistemul de distribuţie pe verticală cu modelul pe din ţară. Această opţiune va duce la anularea datoriei de 50 milioane de orizontală, iar Primăria s-a ocupat de izolaţia termică a blocului. În fiecare euro, iar, ceea ce este mai important, sistemul centralizat de încălzire va apartament au fost înlocuite ţevile şi au fost instalate repartitoare de continua să funcţioneze. Dacă planurile se vor materializa, procesul de căldură. În acest moment, fiecare beneficiar este branşat la patru ţevi fuziune va fi demarat în toamna lui 2013. plasate în exteriorul apartamentului, aflate pe casa scării de la fiecare etaj; În orice caz, dacă Termo fuzionează cu CE Oltenia, administraţia o ţeavă este pentru apă rece, una pentru apă caldă şi două ţevi sunt locală ar putea avea în vedere reabilitarea reţelei de încălzire centralizată, pentru căldură. Prin urmare, consumul de căldură s -a redus cu 40%. precum şi investiţii pentru modernizarea acesteia. De asemenea, structura Astfel, au scăzut şi facturile de căldură, s-a îmbunătăţit calitatea serviciilor, nou propusă poate depune aplicaţii pentru obţinerea de fonduri UE, dat iar confortul din apartamente a crescut. Mai multe astfel de proiecte vor 32 fiind că va deţine materia primă necesară producerii de agent termic. Între date a analizei TRACE. Acest procent este scăzut şi comparativ cu alte timp, Primăria este preocupată de îmbunătăţirea eficienţei energetice a oraşe din Europa de Est, cum sunt Sarajevo, Belgrad sau Kiev. clădirilor rezidenţiale. Municipalitatea are în vedere reabilitarea a 300 de Materialul rulant din care este compusă flota de autobuze variază apartamente construite în perioada regimului comunist, precum şi a unor de la autobuze foarte vechi, cu un consum ridicat, la vehicule noi, instituţii educaţionale. În luna mai 2013, administraţia locală a depus moderne, eficiente din punct de vedere energetic. În total, 25% din flota propuneri de reabilitare termică a 93 de clădiri rezidenţiale pentru a de autobuze este destul de veche, operând de aproape 30 de ani, şi beneficia de sprijin financiar prin Programul Operaţional Regional 2007 - poluează mult. 17 dintre cele 29 de autobuze standard MAN Mercedes 2013 – Axa 1, Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de sunt noi, iar 12 sunt vechi. Aceste autobuze pot transporta maximum 96 creştere. Valoarea totală a proiectelor depăşeşte 37 milioane RON, din de călători. care contribuţia administraţiei locale este de aproximativ 16 milioane RON. Pentru a depune aceste proiecte, autorităţile locale trebuie să Sistemul de transport public Craiova obţină aprobarea scrisă a fiecărui proprietar de apartament, un proces de lungă durată care ar trebui simplificat pentru POR 2014 -2020. Transportul urban Transportul public Craiova foloseşte autobuzele şi tramvaiele ca mijloace de transport public. Acest sector este administrat, în principal, de regia locală de transport, instituţie subordonată Primăriei. În plus, există şi o companie de transport privat care operează pe câteva dintre traseele din oraş. Principalul operator din Craiova este Regia Autonomă de Transport Craiova (RATC), instituţie aflată în subordinea Consiliului Local Craiova. RATC are un depozit de tramvaie şi două depozite de autobuze, unde se regăseşte o flotă de material rulant formată din 203 mijloace de transport. Compania asigură funcţionalitatea flotei publice formată din 158 autobuze şi tramvaie aflate în uz. O companie privată, Frații Bacriz, acoperă un procent mic din transportul public din oraş, prin intermediul a Sursa: www.rat-craiova.ro 35 de microbuze care operează pe câteva dintre traseele deservite şi de RATC. Regia de transport asigură 17 trasee de autobuz (dintre care trei Flota de autobuze cuprinde şi un număr de 12 autobuze BMC de mici sunt pentru autobuze rapide) şi trei trasee de tramvai care traversează dimensiuni, având un număr total de 70 de locuri pe scaune şi în picioare. întregul oraş. RATC asigură câteva curse de autobuz către platformele În plus, mai există 27 de autobuze Prestige, care pot transporta 43 de industriale aflate în afara oraşului Craiova, inclusiv către producătorul de pasageri şi 8 autobuze Iveco de mici dimensiuni, care pot transporta până automobile Ford. la 28 de persoane. Unele dintre cele mai vechi autobuze funcţionale, Un procent de doar 30% din navetiştii din Craiova folosesc utilizate de mai bine de 25 de ani, sunt BredaMeranini sau Bredabus, transportul public, cifră care plasează oraşul în partea de jos în baza de fabricate în Italia, cu o capacitate de 66 de locuri pe s caune şi în picioare. Însă cele mai vechi vehicule din flota RATC, care aproape au depăşit ciclul 33 de viaţă de 30 de ani, sunt cele 31 de autobuze UDM, fabricate în Craiova este printre puţinele oraşe din România care nu a u renunţat la România, care au o capacitatea de 100 de locuri. reţeaua de tramvaie. În timp ce municipalitatea din unele oraşe a hotărât desfiinţarea reţelei de tramvaie şi înlocuirea acesteia cu autobuze sau Autobuz MAN, utilizat în Craiova troleibuze, autorităţile locale din Craiova au decis să menţină tramvaiele. Reţeaua de tramvaie a fost înfiinţată în 1987, cu un traseu unic de 34 de kilometri. Până în acest moment, au fost reabilitaţi 13 kilometri, alţi 12 kilometri fiind în curs de modernizare. Lungimea traseelor de tramvai din oraş este destul de mare. Conform analizei TRACE, Craiova are o alocare a a liniilor de tramvai de 139,3 kilometri la 1.000 de persoane, cifră mai mare decât în alte oraşe din România, inclusiv București şi Cluj-Napoca. Flota cuprinde 38 de tramvaie, dintre care doar 19 sunt funcţionale. Vagoanele sunt foarte vechi, unele dintre ele fiind fabricate la sfârşitul anilor ’70. În trecut, RATC avea posibilitatea de a înlocui unele dintre tramvaiele foarte vechi cu 16 vagoane de dimensiuni medii, cu un consum redus de energie. Unele dintre tramvaie sunt echipate cu patru În ultimii ani, RATC a fost interesată de corelarea capacităţii de transport motoare, iar altele au un singur motor de 120 kWh. Vagoanele pot cu fluxul de călători. Astfel, orarul de trafic este flexibil şi se ajustează în transporta 300 de călători, atât în picioare, cât şi pe scaune. funcţie de nevoile de trafic. În timpul săptămânii, majoritatea autobuzelor circulă de la 5:30 AM până la 11:00 PM, având o frecvenţă de 3-4 minute Tramvai în Craiova la orele de vârf, şi de 7-8 minute atunci când traficul nu mai este la fel de intens. Cursele către platformele industriale au un orar special, de la 5:30 dimineaţa până la 9:30 PM. Autobuz UDM, unul dintre cele mai vechi aflate în flota de transport public a municipiului Craiova La orele de vârf, de la 5:30 până la 8:30 AM şi de la 3:30 la 5:30 PM, tramvaiele sosesc în staţii la fiecare 4 minute. 34 Transportul public din Craiova se prezintă destul de bine în ceea menţină funcţională această reţea, atât timp cât tendinţele şi tiparele de ce priveşte intensitatea energetică. Cu un consum de 0,2974 MJ per densitate o fac viabilă. pasager – kilometru, comparativ cu alte oraşe cu un indice similar de Compania privată de transport, Frații Bacriz, a început să dezvoltare umană, oraşul se plasează în partea de jos în baza de date a funcţioneze din anul 1996 şi deserveşte trei trasee. Acestea se suprapun analizei TRACE. Craiova se prezintă mai bine decât majoritatea oraşelor cu cele asigurate de RATC, motiv pentru care Frații Bacriz intră în din regiune, mai precis Pristina, Belgrad sau Varşovia. Oraşul se află uşor concurenţă cu operatorul de transport public. Flota companiei cuprinde în urma unora dintre polii de creştere din ţară, cum sunt Brașov, Ploiești şi 30 de microbuze IVECO, care respectă normele de emisie impuse de Cluj-Napoca. standardele EURO 4 şi EURO 5, având o capacitate de 29 de locuri pe În anul 2012, RATC a cheltuit 4,6 milioane USD pe combustibilul scaune şi în picioare şi un procent mediu de ocupare de 50%. Întreţinerea necesar funcţionării flotei de transport public în oraş. Cea mai mare parte acestor autobuze este foarte costisitoare, deoarece catalizatorul trebuie din cheltuieli, aproximativ 4,4 milioane USD, a constat în achiziţia a 2,4 schimbat la fiecare trei luni. milioane de litri de combustibil diesel, necesar operării flotei de autobuze. Compania a plătit mai puţin de 200.000 USD pentru 1.600.000 kWh de Microbuz aparţinând flotei companiei Fratii Bacriz energie electrică pentru funcţionarea tramvaielor. Consum energetic pe transport public – MJ/pasager - km Sursa: www.micapi.ro Dintre cei 5.189.092 kilometri aferenţi sistemului de transport public în Şoferii de autobuz lucrează în două ture, fiecare vehicul parcurgând anul 2012, aproximativ 10% sunt utilizaţi de tramvaie (504.43 8 kilometri). aproximativ 200 de kilometri zilnic. În medie, compania transportă circa Un calcul simplu arată faptul că 10% din numărul total de kilometri 435.000 de călători anual. Fraţii Bacriz utilizează aceleaşi staţii de autobuz, acoperiţi de reţeaua de transport public costă mai puţin de 5% din motiv pentru care RATC a solicitat companiei private de transport să cheltuielile pentru combustibilul necesar întregii flote. Acesta dovedeşte plătească pentru întreţinerea acestora, însă compania a refuzat acest faptul că tramvaiele rămân, în continuare, mijloacele de transport cele lucru. Călătorii din Craiova plătesc un tarif unic de 2 RON pe călătorie, atât mai eficiente şi, astfel, factorii de decizie din Craiova au toate motivele să pe traseele deservite de RATC, cât şi pe cele deservite de operatorul privat de transport. 35 Tariful a fost aprobat de către Consiliul Local Craiova şi este Portugalia pentru a lua parte la programul CIVITAS MODERN (Mobilitatea, 26 similar multora dintre polii de creştere, cu excepţia oraşelor Ploiești şi Dezvoltarea şi Reducerea consumului de energie) . Valoarea totală a Constanța, unde transportul public este ceva mai ieftin. Biletele se găsesc proiectului pentru oraşul Craiova a fost de 2,6 milioane de euro, cu sprijin la chioşcurile special create şi în câteva magazine care au fost de acord cu din partea UE şi de la bugetul local. Au fost stabilite scopuri ambiţioase vânzarea biletelor. În microbuzele Frații Bacriz, călătorii cumpără biletele pentru realizarea unui transport durabil şi pentru folosirea mijloacelor de la persoanele care le vând în vehicul. Ca în multe oraşe din România, durabile de transport prin îmbunătăţirea eficienţei şi accesibilităţii administraţia locală oferă reduceri pentru anumite categorii de călători transportului public. Proiectul a fost implementat de Primărie în care folosesc transportul public. Pensionarii care au pensii de sub 1.000 colaborare cu RATC şi a constat într-o serie de acţiuni menite a duce la un RON pe lună şi copiii cu vârsta sub cinci ani circulă gratuit, Primăria transport urban mai curat, bazat pe implicarea părţilor interesate şi pe o subvenţionând biletele şi abonamentele lunare. Elevii pot beneficia de o abordare axată pe performanţă. Scopurile principale ale programului reducere cu 50% a abonamentului lunar, iar studenţii beneficiază de o CIVITAS au constat în creşterea capacităţii transportului public din Craiova, reducere de 75% pentru abonamentul lunar. Pensionarii a căror pensie transformarea acestuia într-unul atractiv pentru călători, îmbunătăţirea depăşeşte 1.000 RON pot achiziţiona un abonament lunar pe o singură managementului veniturilor, introducerea unui sistem avansat privind linie în oraş la jumătate de preţ. informarea şi de tehnologia comunicării şi, nu în cele din urmă, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Tarif transport public – RON/călătorie Unul dintre obiective consta în alimentarea cu combustibil alternativ a câtorva dintre autobuzele din oraş şi, pe termen lung, trecerea la o flotă mai curată. Pentru aceasta, prima etapă a reprezentat -o montarea de filtre biodiesel la 10 autobuze, astfel: 7 autobuze UDM, 1 autobuz Mercedes, 1 autobuz MAN şi 1 autobuz Bredabus. Au fost achiziţionate echipamente speciale pentru modificarea motoarelor diesel pentru combustibil bio, iar şoferii de autobuz au fost instruiți pentru utilizarea acestui sistem. Din anul 2010, pentru o parte din flota de autobuze s-a început utilizarea unui amestec de combustibil de până la 20%. Introducerea combustibilului bio a dus la scăderea noxelor emise de motoarele autobuzelor şi la îmbunătăţirea performanţei acestora. În plus, pe 9 tramvaie au fost montate variatoare de tensiune (sisteme electronice de conducere), reducându-se astfel consumul de Sursă: Regiile de transport din cei şapte poli de creştere energie electrică cu 40%. O altă componentă a programului CIVITAS are ca scop În timp, Primăria Craiova şi RATC au depus eforturi pentru îmbunătăţirea îmbunătăţirea fluxului în trafic al autobuzelor. În cadrul unui proiect pilot, calităţii transportului public din oraş, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru creşterea eficienţei globale a sistemului de 26 Mai multe informaţii despre CIVITAS MODERN sunt disponibile la adresa: transport. Craiova se află printre puţinele oraşe din România care au www.civitas.eu/index.php?id=70&proj_id=12l şi mai multe informaţii despre participat la programul CIVITAS, instrument cu finanţare UE, având ca scop proiectele din Craiova sunt disponibile la adresa: îmbunătăţirea mobilităţii şi creşterea calităţii transportului public din www.civitas.eu/index.php?id=66&sel_menu=35&city_id=97 oraşe. În anul 2008, Craiova s-a alăturat celor trei oraşe din Spania, Italia şi 36 80 de autobuze şi 27 de tramvaie care deservesc cele mai utilizate trasee transport public şi din staţii. Camerele trimit imaginile şi informaţiile către din oraş vor fi echipate cu sistem GPS care să permită monitorizarea dispeceri, intervenţia putându-se face în timp util, dacă este cazul. traseelor. De asemenea, în 20 dintre cele 285 de staţii de autobuz au fost instalate ecrane electronice care oferă informaţii cu privire la orarele de Aparat pentru bilete electronice în Craiova călătorie şi la traseu. Pe aceste autobuze au fost montate şi dispozitive pentru validarea electronică a biletelor. Pe 10 autobuze din Craiova au fost montate filtre biodiesel Sursa: www.eltis.ro Ţinând cont că tramvaiele s-au dovedit a fi mijloacele de transport cele mai eficiente din punct de vedere financiar din Craiova, administraţia Sursa: www.civitas.eu locală a demarat o serie de acţiuni pentru modernizarea reţelei de tramvaie existente pentru ca aceasta să fie cât mai atractivă pentru Biletele electronice reprezintă o modalitate de colectare a datelor privind călători. La sfârşitul anului 2012, Primăria Craiova a acordat fonduri pentru numărul de pasageri, profilul acestora şi de încasare a banilor în avans. reabilitarea liniilor de tramvai în cadrul Programului Operaţional Regional Acest lucru duce la optimizarea traseelor de autobuz şi tramvai, limitând, 2007-2013. Reabilitarea liniilor de tramvai face parte dintr-un program în acelaşi timp, numărul celor care călătoresc în mod clandestin. Proiectul mai amplu care se încadrează în Axa 1 – Polii de creştere, cuprinzând presupune montarea a 30 de dispozitive automate de validare a biletelor, modernizarea infrastructurii de transport pentru îmbunătăţirea fluxului de inclusiv 10 dispozitive pentru biletele pe hârtie şi pentru încărcarea muncitori între platformele industriale şi oraş. Valoarea totală a cardurilor în unele staţii de autobuz. În plus, vor fi montate 20 de proiectului este de 60 milioane RON, din care 38 milioane RON reprezintă dispozitive pentru reîncărcarea cardurilor în punctele de vânzare a fonduri nerambursabile UE, 20 milioane RON sunt fonduri de la bugetul de biletelor RATC. stat şi 1,1 milioane RON reprezintă cofinanţarea de la bugetul local. În acelaşi timp, au fost montate, într-o primă fază, camere video Programul de reabilitare a liniilor de tramvai a demarat în primăvara pe 15 autobuze şi în 10 staţii de autobuz din zonele nelocuite, unde puțini anului 2013. Una dintre etapele proiectului constă în mo dernizarea a 1,6 călători folosesc transportul public, şi în cele de la periferie. Sistemul de kilometri de linii duble de tramvai pe Bulevardul Decebal, de la Podul supraveghere are ca scop monitorizarea vehiculelor şi a staţiilor de Electroputere până la Strada Caracal. O a doua etapă are ca scop autobuz pentru a creşte gradul de siguranţă a pasagerilor şi a reduce reabilitarea a 11 kilometri de căi de rulare simple de pe Bulevardul N. furturile, vandalismul şi comportamentul anti-social din mijloacele de Titulescu, Strada Severinului, cu acces la depozitul de tramvaie. 37 Odată finalizat proiectul, reţeaua de tramvaie va face mai puţin Transportul privat zgomot şi va fi mai atractivă pentru populaţie. Deşi proiectul ar trebui Asemeni multor oraşe din România, traficul din Craiova reprezintă o finalizat în trei ani, edilii oraşului sunt optimişti, spunând că liniile de problemă serioasă, deoarece numărul proprietarilor de autoturisme tramvai vor fi funcţionale înainte de termenul stabilit. Între timp, Primăria private a crescut după 1989, odată cu deschiderea acestei pieţe. În special trebuie să prezinte un plan pentru modernizarea tramvaielor şi înlocuirea în ultimii ani, s-a înregistrat o creştere a numărului de autoturisme în mijloacelor vechi, stricate, cu material rulant nou. Funcţionarea Craiova. Majoritatea persoanelor nu cumpără autotu risme pentru a le tramvaielor a fost întreruptă pe durata desfăşurării proiectului de utiliza în timpul liber, pentru cumpărături sau pentru a merge în vacanţă, reabilitare, fiind introduse autobuze care să deservească traseele de ci pentru naveta zilnică spre locul de muncă, inclusiv către platformele tramvai. industriale de la periferia oraşului. Creşterea numărului de autoturisme private a dus la un trafic Reabilitarea reţelei de tramvaie în Craiova congestionat şi la creşterea consumului de combustibil, situaţie care se traduce printr-o creştere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, a poluării aerului şi a poluării fonice în oraş. În prezent, în Craiova, există un număr de aproximativ 85.000 de autoturisme. La o populaţie de 243.745 locuitori, un calcul matematic arată faptul că la fiecare 2,8 locuitori regăsim un autoturism. 21% din autoturismele private folosesc motorină, iar celelalte folosesc benzină. În Craiova sunt 1.801 taxiuri şi 1.227 motorete. Consiliul Local a hotărât interzicerea taxiurilor mai vechi de 10 ani. Tariful pentru cursele de taxi este aprobat de Consiliul Local Craiova. În acest moment, tariful este de 1,49 RON pe kilometru. În anul 2012, consumul de combustibil pentru autoturismele private s-a ridicat la aproximativ 45 milioane de litri de motorină şi benzină, adică echivalentul a aproximativ 81 milioane USD. Nu este de Sursa: www.gds.ro mirare faptul că intensitatea energetică pentru transportul privat din oraş este de 2,1789 MJ per pasager-kilometru, cifră care plasează oraşul Ţinând cont de faptul că flota RATC nu poate satisface numărul de călători Craiova la mijlocul bazei de date a TRACE. Deşi se prezintă mult mai bine de pe aceste trasee, urmează a fi împrumutate 20-25 de autobuze de decât alte oraşe cu un indice similar de dezvoltare umană, cum sunt capacitate mare de la Regia Autonomă de Transport București. Budapesta sau Varşovia, Craiova se prezintă mult mai rău decât unele Cu scopul de a diminua emisiile de gaze cu efect de seră din oraş, oraşe din regiune, cum sunt Sarajevo și Belgrad. Consumul energetic al la un moment dat, RATC a avut în vedere extinderea numărului de transportului privat în Craiova este similar cu cel din alți poli de creștere, mijloace de transport electric prin introducerea unor troleibuze ecologice. cum ar fi Ploiești sau Brașov, dar este mai mare decât în Timișoara sau Costul total a fost estimat la 30 milioane RON. În acest scop, în anul 2012, Cluj-Napoca. Primăria Craiova a demarat studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. 30% din numărul de autoturisme din oraş au o vechime cuprinsă între 6 şi 10 ani. Aproximativ o pătrime din autoturisme au o vechime cuprinsă între 11 şi 15 ani, iar altă pătrime au o vechime cuprinsă între 16 38 şi 20 de ani sau sunt mai vechi. Doar 1,6% din autoturisme au o vechime Alee pietonală în centrul oraşului Craiova de până la 2 ani şi circa 9% au între 3 şi 5 ani vechime. Consumul energetic pentru transportul privat – MJ/pasager-kilometru În viitorul apropiat, administraţia publică locală va implemen ta proiecte Ca alte oraşe din România, Craiova este inclus în programul naţional de specifice având ca scop încurajarea transportului nepoluant, extinderea casare („Programul Rabla”), prin care persoanelor care aduc autoturismele aleilor pietonale şi construirea mai multor piste pentru biciclişti în oraşul vechi li se oferă un voucher pentru achiziţia unui autoturism nou. Craiova. Programul a avut un rol important în reînnoirea parcului auto din România. Sistemul de management al traficului din Craiova, cum sunt Piste pentru bicicliști în Parcul Romanescu semafoarele şi instrumentele de semnalizare, este administrat de compania privată UTI. Recent, pe toate semafoarele din oraş au fost montate lămpi cu LED-uri. Există un sistem de supraveghere a traficului care acoperă principalele intersecţii din oraş, sistem admin istrat de Primărie în parteneriat cu poliţia locală. Craiova are puţine artere pietonale. Principala arteră pietonală şi cea mai populară se află în centrul oraşului. În această zonă există restaurante, magazine, fântâni arteziene şi locuri de agrement, ceea ce o face să fie cel mai atractiv loc din oraş. Viitorul proiect de reabilitare a centrului istoric are în vedere şi extinderea reţelei de alei pietonale. Nici în ceea ce priveşte pistele pentru biciclişti oraşul nu se prezintă foarte bine. Aceştia pot circula doar pe o anumită alee, o pistă special creată (velodrom) în Parcul Romanescu. Sursa: www.craiovaforum.ro 39 Ca peste tot în România, din cauză că numărul proprietarilor de cealaltă în apropierea Colegiului Naţional Carol I), vehiculele sunt parcate autoturisme din Craiova a crescut în ultimii zece ani, atât traficul, cât şi în orice alt loc, inclusiv pe carosabil, îngreunând traficul. parcarea ridică probleme în oraş. Traficul este foarte congestionat în O parcare subterană construită în centrul oraşului, pe Bulevardul special în centrul oraşului, iar locurile de parcare nu sunt suficiente pentru Al. I. Cuza, în spatele Teatrului Naţional Marin Sorescu, ar putea numărul mare de autoturisme care invadează străzile. Nu este uşor să reprezenta o soluţie pentru situaţia parcărilor haotice din Craiova. Acesta conduci în Craiova şi, uneori, aceasta este o provocare nu doar pentru este un proiect amplu, de 81 milioane RON (aproximativ 18,3 milioane de şoferi, ci şi pentru pietoni. Majoritatea străzilor din centrul oraşului şi din euro), care beneficiază de sprijin din fondurile structurale UE. Licitaţia cartierele învecinate sunt foarte înguste, cu un singur sens şi, de cele mai pentru alegerea companiei de construcţii a demarat în aprilie 2013. multe ori, sunt pline de maşini parcate pe carosabil sau pe trotuar, pietonii Parcarea cu două niveluri va avea o suprafaţă de 17.532 metri pătraţi şi un având foarte puţin loc pentru circulat. Conform legii privind drumuri le număr de 619 locuri, dintre care 33 special create pentru motociclete. publice, autoturismele pot fi parcate pe trotuar dacă lasă cel puţin 1 Parcarea va fi dotată cu 240 prize electrice pentru încărcarea metru liber pentru pietoni. Această normă este rar respectată, în acumulatoarelor maşinilor electrice. majoritatea timpului pietonii neputând folosi trotuarele. Acestora le este În prezent, există o şosea de centură în nordul Craiovei, care face foarte greu să se strecoare printre autoturismele parcate pe trotuar şi legătura între aeroport şi fosta uzină chimică Doljchim. Administraţia clădiri şi, uneori, sunt nevoiţi să circule pe stradă, pe lângă autoturismele publică locală intenţionează să continue decongestionarea traficului prin parcate. Acest lucru nu este sigur nici pentru pietoni, nici pentru şoferi. construirea unei linii de centură în partea de sud a oraşului. Această linie de centură va permite autoturismelor să ocolească oraşul Craiova, Maşini parcate pe trotuarele din Craiova vehiculele nemaifiind astfel nevoite să ajungă în centrul oraşului şi să îngreuneze şi mai mult traficul deja aglomerat. Trafic congestionat în Craiova Circulaţia taxiurilor duce la congestionarea traficului şi reprezintă, în acelaşi timp, o provocare în ceea ce priveşte parcarea în centrul oraşului. De exemplu, deşi Primăria a stabilit două zone special destinate parcării Ca parte a programului CIVITAS, administraţia locală a încurajat proiectul taxiurilor în centrul oraşului (una în apropierea aşa-zisului bloc Casa Albă şi de partajare a maşinii pentru călătoria către platformele industriale din partea de vest a oraşului în vederea decongestionării traficului. Această 40 măsură stimulează angajaţii să folosească o maşină în comun cu alte trei 2007-2013 și având ca scop îmbunătăţirea accesului forţei de muncă la persoane, ducând, astfel, la reducerea traficului, dar şi la reducerea cele două platforme industriale prin modernizarea transportului public. consumului de combustibil şi a cheltuielilor. Primele studii care susțin elaborarea şi planificarea tehnică a proiectului de partajare a maşinii au Se preconizează îmbunătăţirea sistemului de management al traficului fost demarate în 2009. Recent, a fost finalizat pasajul rutier din centrul oraşului, care are ca scop decongestionarea traficului pe ruta Calea Bucureşti – Bulevardul N. Titulescu, proiect ce a beneficiat de sprijin financiar prin POR 2007- 2013. Timpul necesar călătoriei a fost redus cu 10%, fiind mult diminuat şi timpul de aşteptare în intersecţii. Au fost reabilitaţi 5.300 metri pătraţi de trotuar şi 2.200 metri pătraţi de zonă verde. De asemenea, au fost instalaţi 37 de stâlpi pentru liniile de tramvai şi au fost montate 180 de indicatoare rutiere, pe lângă cele 12 treceri de pietoni şi cele 6 semafoare noi. Noul pasaj rutier din Craiova Sursa: www.adevarul.ro În prezent, este în curs de elaborare un proiect ce are ca scop fluidizarea traficului congestionat din centrul oraşului; prin acest proiect, Craiova va beneficia de un sistem nou de semnalizare, vor fi instalate semafoare noi, mijloace automate de direcţionare a traficului şi indicatoare rutiere noi. Intersecţiile vor fi monitorizate prin intermediul camerelor video. Direcţia de management a traficului şi poliţia locală vor fi informate despre orice problemă şi accident apărute în trafic, asigurându-se astfel intervenţia rapidă la faţa locului. Până la finalizarea proiectului, administratorii oraşului speră ca timpul de aşteptare din intersecţii să scadă semnificativ, timpul alocat călătoriei cu autoturismul sau tramvaiul pe axa est -vest a Sursa: www.gds.ro Craiovei să fie redus cu 17% şi un număr cât mai mare de persoane să utilizeze transportul în comun. Acest lucru va duce şi la creşterea În acest moment sunt elaborate alte câteva proiecte ample, menite să siguranţei pasagerilor şi a autoturismelor, la scăderea emisiilor de gaze cu soluţioneze problema traficului congestionat şi să faciliteze fluxul de efect de seră, va reduce cheltuielile necesare întreţinerii autoturismelor şi transport în oraş. În acest moment autorităţile locale implementează un va creşte gradul de siguranţă pentru participanţii la trafic. nou sistem de management al traficului având ca scop monitorizarea a 16 Reabilitarea infrastructurii rutiere pe axa nord-sud va duce la dintre cele mai aglomerate intersecţii din oraş. Această componentă face îmbunătăţirea traficului şi a transportului urban către platformele parte dintr-un proiect mai amplu, elaborat cu sprijin financiar prin POR industriale. Acest proiect este elaborat cu fonduri obţinute prin POR 2007 - 41 2013, ridicându-se la un cost total de 83,8 milioane RON. Lucrările Pasajul subteran va reduce cu 14% timpul alocat călătoriei, va principale cuprind reabilitarea şi modernizarea câtorva străzi (Bariera realiza o delimitare mai clară a benzilor şi a direcţiilor de deplasare, şi va Vâlcii, Strada Caracal şi Strada Râului), construirea de noi piste pentru duce la creşterea cu 7% a numărului de persoane care folosesc transportul biciclete şi extinderea infrastructurii de utilităţi publice. public. Reabilitarea infrastructurii din Craiova Lucrări la pasajul subteran din centrul Craiovei Sursa: www.oradedolj.oradestiri.ro Sursă: www.gds.ro Se preconizează că timpul alocat călătoriei către zonele industriale se va Deşeurile solide reduce cu 30%, iar numărul de călători care utilizează transportul public va Serviciul de deşeuri solide din municipiul Craiova se află atât sub creşte cu 6%. management public, cât și management privat. Colectarea deşeurilor Mai există un alt proiect care beneficiază de sprijin financiar prin solide este realizată de Salubritate, o companie aflată în subordinea POR 2007-2013 şi care are ca scop fluidizarea traficului congestionat pe primăriei, în timp ce groapa de gunoi este gestionată de Ecosud, o entitate axa nord-vest în Craiova. 8 kilometri de drum (adică Bulevardele Olteniei şi privată. Tineretului şi străzile Pelendava, Brestei, Amaradia şi Toamnei) vor Societatea Salubritate a fost înfiinţată în 2011, în subordinea beneficia de reabilitare şi modernizare. Se preconizează că timpul alocat Consiliului Local al municipiului Craiova, şi se ocupă cu colectarea călătoriei va scădea cu 12%, crescând, în schimb, cu 8% numărul deşeurilor solide în Craiova şi în câteva localităţi din judeţul Dolj, precum navetiştilor care vor utiliza transportul public. 14 staţii vor beneficia de şi cu transportul lor la groapa ecologică de gunoi de la Mofleni, care este lucrări de modernizare, vor fi înfiinţate 800 de locuri de parcare, pe lângă amplasată la periferia oraşului. Societatea Salubritate deserveşte cele şase locuri de parcare special dedicate taxiurilor. aproximativ 200.000 de oameni din municipiul Craiova, din care 162.000 În cele din urmă, prin POR 2007-2013, se va construi un pasaj locuiesc în clădiri rezidenţiale, iar 42.000 în case individuale. Până la subteran de 405 metri care va uni intersecţia dintre străzile Arieș, Cuza şi sfârşitul anului 2012, societatea avea contracte încheiate cu 19.617 Împăratul Traian, pasaj ce are ca scop îmbunătăţirea traficului din centrul gospodării, 438 clădiri rezidenţiale, 2.750 de agenţi economici, şi 185 de oraşului. acorduri cu clădiri municipale. În 2012, cantitatea de deşeuri solide colectate din municipiul Craiova a ajuns la 81.665 de tone. Fiecare 42 cetăţean al Craiovei produce anual 334,7 kilograme de deşeuri. Craiova colectarea selectivă se realizează cu ajutorul a 250 de containere (100 generează mai puţine deşeuri menajere decât unele oraşe din regiune cu pentru hârtie, 119 pentru plastic şi metal, 31 pentru sticlă) amplasate în aceeași climă, cum ar fi Belgrad, Banja Luka, Sarajevo, dar o cantitate mai 87 de locaţii din oraş. De asemenea, 20 de străzi din municipiul Craiova mare decât alte orașe din Europa de Est, inclusiv Skopje sau Gaziantep. In sunt direct implicate în procesul de colectare selectivă. Operatorul de comparație cu alte alți poli de creștere, cantitatea de deșeuri în Craiova deşeuri distribuie oamenilor saci de plastic, astfel încât aceştia să poată este similară cu cea din Cluj-Napoca sau Brașov, dar este mai mare decât separa deşeurile organice de deşeurile menajere reciclabile. în Timișoara sau Ploiești. Containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor solide Deşeuri pe cap de locuitor - kg/persoană Însă, în ciuda acestor eforturi, procentul de deşeuri reciclate nu este foarte mare. În ceea ce priveşte separarea deşeurilor organice de Deşeurile solide sunt colectate zilnic din zona centrală şi o dată la 2 zile din deşeurile menajere reciclabile, persoanele care locuiesc în gospodării sunt celelalte zone ale oraşului. În medie, un camion colectează zilnic deşeurile mai reticente decât cei care locuiesc în clădiri rezidenţiale. Totodată, de la 20.000 oameni din clădiri rezidenţiale. În prezent, societatea oamenii din comunităţile sărace fură uneori până la 75% din conţinutul Salubritate ridică deşeurile menajere de la gospodării o dată pe containerelor de deşeuri. Din acest motiv, când camioanele vin să ridice săptămână, dar se are în vederea o creştere a frecvenţei de colectare la de deşeurile, containerele sunt aproape goale. În 2012, au fost colectate doar două ori pe săptămână în viitor. De la pieţele agroalimentare, spitale şi 16.000 de tone de deşeuri reciclabile, ceea ce reprezintă numai 3,5% din agenţi economici, deşeurile solide sunt colectate zilnic. cantitatea totală de deşeuri menajere generate din oraş. Craiova are una În 2011, primăria a făcut eforturi considerabile pentru a dintre cele mai mici rate de colectare selectivă existente în baza de date implementa în oraş colectarea selectivă. În anul respectiv, societatea TRACE în comparaţie cu oraşe cu un indice similar al dezvoltării umane. Salubritate a amplasat în întreg oraşul 136 containere tip iglu, cu o Această cifră este de două ori mai mică decât în Bucureşti și de şase ori capacitate de 2,5 metri cubi (mc), în care oamenii să poată depozita mai mică decât în Bratislava. Este una dintre cele mai mici procente din deşeuri de plastic, hârtie şi metal. 62 de containere au fost alocate pentru toți cei șapte poli de creștere, o cifra similară cu cea din Iași și Craiova, hârtie, 62 pentru plastic şi metal şi 12 pentru sticlă. În a doua parte a fiind de aproape 8 ori mai mică decât în Cluj și de patru ori mai mică decât anului 2012, numărul containerelor a crescut cu 114 igluuri. În prezent, în Timișoara. 43 Procentul de deşeuri reciclate implicat activ în colectarea echipamentelor electronice, cum ar fi radiourile, televizoarele, frigiderele, calculatoarele etc. Municipalitatea organizează astfel de campanii de colectare de câteva ori pe an, astfel încât Craiova să poată realiza obiectivul stabilit, respectiv 4,5 kilograme pe persoană pe an. Sunt acordate stimulente celor care predau cea mai mare cantitate de electronice şi câştigă competiţia. Una din ultimele campanii a fost relativ un succes – oraşul a reuşit să colecteze 17,4 tone de electronice. În aprilie 2013, Consiliul Local al municipiului Craiova a aprobat creşterea tarifelor lunare de colectare a deşeurilor solide pentru a ajuta societatea Salubritate să depăşească problemele financiare. Noile tarife, intrate în vigoare din vara anului 2013, sunt de 7 RON (TVA inclus) pentru clienţii din clădiri rezidenţiale şi de 76,8 RON (TVA inclus) pe metru cub de 27 deşeuri solide pentru agenţi economici. Gospodăriile individuale plătesc Cea mai mare parte a deşeurilor reciclate o reprezintă hârtia şi cartonul, tarife diferite - 2 EUR pe 100 kilograme de deşeuri. Societatea Salubritate respectiv 168 tone. În afară de cele 24 de tone de metale şi aluminiu, au se confruntă cu unele probleme la colectarea veniturilor fiscale de la fost reciclate 27 de tone de plastic. Colectarea sticlei este cea mai populaţie; numai 85% dintre clienţii casnici achită la timp sumele cuvenite problematică. Oraşul are tone de sticle care trebuie reciclate, dar pentru deşeurile solide. Taxa de depozitare la groapa de gunoi este de 21 societatea Salubritate nu poate să le vândă din cauza absenţei c ererii. EUR pe tonă. Există doar câteva companii în ţară unde sticlele ar putea fi reciclate. În Societatea lucrează cu aproximativ 30 de camioane şi orice caz, condiţiile (numai sticle incolore) şi costurile de transport ridicate autobasculante mari, dintre care 20 sunt camioane compactoare, fiecare descurajează societatea Salubritate să trimită mai departe sticlele. cu o capacitate de încărcare de 20 metri cubi de deşeuri. Camioanele sunt Deşeurile periculoase care provin de la spitale sunt colectate echipate cu sisteme GPS, care contribuie la optimizarea procesului de separat de două companii private. Deşeurile din construcţii şi demolări ridicare şi transport. Societatea mai dispune şi de 5 autobasculante, care ridică probleme serioase operatorului de deşeuri solide. Deoarece nu sunt utilizate pentru ridicarea deşeurilor din construcţii şi demolări, există reglementări legale în această privinţă, companiile de construcţi i precum şi a celor biodegradabile din parcuri şi grădini. Flota de aruncă pur şi simplu aceste deşeuri la marginea oraşului. În 2012, circa compactoare cuprinde 7 camioane DAF, cu o vechime de şapte ani, 7 800 de tone de deşeuri din construcţii au fost depozitate lângă groapa de camioane Renault, cu o vechime de cinci ani, şi 6 camioane româneşti gunoi de la Mofleni. Primăria intenţionează să se ocupe de această vechi produse la fosta fabrică Roman Braşov. O parte din flota de problemă în viitorul apropiat. camioane a atins limita duratei de viaţă şi trebuie înlocuită. Potenţialul Conform reglementărilor UE şi legislaţiei naţionale în domeniul financiar al societăţii permite modernizarea a numai patru camioane în mediului, oraşele ar trebui să recicleze 15% din deşeurile solide. În cazul în 2013. care nu se atinge acest procent, sunt aplicate penalităţi (100 RON pe tonă). În 2012, Craiova a reuşit să realizeze obiectivul impus, deoarece deşeurile de sol şi cele biodegradabile colectate din parcuri şi grădini, 27 Mai multe informaţii despre noile tarife pentru colectarea şi transportul precum şi solul argilo-nisipos utilizat pentru cimitire au fost considerate deşeurilor solide în Craiova sunt disponibile la : www.salubritate- deşeuri reciclabile. Aspectul pozitiv este că municipiul Craiova este craiova.ro/tarife.html. 44 Societatea utilizează anual aproape 280.000 litri de motorină (în dispune de 4 tipuri de containere pentru deşeuri organice, hârtie, PET -uri medie, 23.000 litri pe lună), echivalentul a 500.000 USD, pentru a pune în şi sticlă. După instalarea în Craiova a platformelor subterane, primăria va funcțiune flota de camioane care acoperă activităţile de colectare şi trebui să găsească o soluţie privind deşeurile din construcţii şi demolări transport. Cheltuielile lunare de funcţionare a societăţii sunt de 2,1 pentru a împiedica aruncarea lor în noile containere de colectare. De milioane RON, din care 6,5% pentru combustibil, 39% pentru salarii şi 50% asemenea, administraţia publică locală doreşte să îmbunătăţească rata de pentru taxa de depozitare perceput la groapa de gunoi. colectare selectivă în oraş prin organizarea de campanii publice care să -i sensibilizeze pe oameni în această privinţă. Autogunoieră din Craiova Groapa de gunoi este localizată la Mofleni, la numai câţiva kilometri de centrul oraşului, şi este administrată de Ecosud, o societate privată care a semnat un contract de concesiune cu Primăria Craiova pentru utilizarea facilităţii pe o perioadă de 39 de ani. Groapa de gunoi a fost construită în 2005 și în parteneriat cu primăria, care a pus la dispoziţie 54 de hectare de teren. Depozitul de deşeuri solide este inclus în Planul general privind deşeurile solide realizat pentru judeţul Dolj, un proiect de 50 de milioane EUR dezvoltat cu ajutorul Programului Operaţional Sectorial Mediu şi coordonat de Consiliul Judeţean Dolj. Jumătate din investiţii vor fi canalizate către zona Craiovei. La finalizarea proiectului, acesta va acoperi toate cele 111 localităţi din judeţul Dolj. Groapa de gunoi dispune de 30 de celule din care trei sunt deja pline. În prezent, Ecosud utilizează cea de-a patra celulă. Fiecare celulă se întinde pe o suprafaţă de 1,3 hectare şi durează până la doi ani să se Activităţile de reciclare nu aduc prea multe venituri deoarece tarifele atingă capacitatea sa de umplere. Construcţia fiecărei celule necesită o pentru deşeurile reciclabile sunt destul de mici. Societatea vinde sticlele investiţie de 500.000 EUR. din plastic (PET-urile) cu 0,92 RON pe sticlă şi primeşte 3 RON pe un Aproximativ 94.000 de tone de deşeuri solide au fost depozitate kilogram de metal şi 0,21 RON pe un kilogram de hârtie/carton. La sfârşitul la groapa de gunoi în 2012. Circa 90% provin din municipiul Craiova şi din anului 2012, societatea Salubritate a reuşit să vândă 96 tone de hârtie şi alte câteva localităţi. În medie, 260 de tone sunt depozitate zilnic la 17,4 tone de plastic. groapa de gunoi, o cifră care a scăzut în ultimii ani. Până în 2009, în groapa În viitor, primăria intenţionează să modernizeze sectorul de gunoi se depozitau zilnic 350 de tone de deşeuri solide. Acest aspect deşeurilor solide şi să ofere servicii mai bune locuitorilor oraşului. Una are legătură cu faptul că au fost generate mai puţine deşeuri solide din dintre principalele măsuri incluse în planul general referitor la deşeurile cauza crizei economice deoarece oamenii dispun de mai puţini bani solide este instalarea de platforme subterane. Asemenea containere pentru hrană şi alte bunuri. inovative de colectare selectivă a deşeurilor au fost deja instalate în Aproximativ 60 de camioane vin la groapa de gunoi pentru a Ploieşti. În Craiova, se intenţionează amplasarea în oraş a 759 de descărca deşeurile colectate din Craiova şi din alte zone. Deşi groapa de platforme subterane cu o capacitate de 3 şi de 5 metri cubi, acoperind 438 gunoi nu dispune încă de o staţie de sortare sau de o instalaţie de de platforme gospodăreşti ecologice. 509 platforme vor fi destinate compostare, în fiecare lună, aproximativ 35 - 40 de tone de produse din deşeurilor organice, 110 deşeurilor din plastic (PET -uri), 110 vor fi utilizate plastic (inclusiv sticle din plastic) sunt colectate manual de 15 angajaţi. pentru hârtie şi 30 pentru sticlă. Un număr de 30 de platforme vor Oamenii sunt stimulaţi să păstreze unele produse reciclabile după ce îşi 45 ating obiectivul. Planul general include staţii de compostare şi sortare. Ca Staţia de tratare a levigatului de la groapa de gunoi şi groapa de gunoi Vitalia din Ploieşti, unitatea de depozitare de la Mofleni dispune de o staţie de tratare a levigatului prin osmoză inversă unde e ste evacuată apa uzată care vine de la groapa de gunoi. Groapa de gunoi de la Mofleni Apa potabilă și apa uzată Apa potabilă Sectorul apei din Craiova, atât cel al apei potabile, cât şi cel al apelor uzate, este administrat de compania Apă Oltenia, o societate publică al cărui acţionar principal este Primăria Craiova, care deţine 75% din acţiuni. 15% din acestea aparţin Consiliului Judeţean Dolj, 7% sunt deţinute de Filiaşi (un oraş din zona metropolitană), iar restul acţiunilor aparţin altor localităţi deservite de societatea Apă Oltenia. Apă Oltenia este un operator de apă regional, care răspunde de distribuţia apei potabile tratate şi de gestionarea apelor uzate din La groapa de gunoi se realizează actualmente o staţie de biogaz. Experţii municipiul Craiova şi localităţile învecinate. Societatea deserveşte 10 au evaluat producţia potenţială de biogaz a celor trei celule care sunt, în localităţi din zona metropolitană extinsă, grupate într -o asociaţie de acest moment, pline. În acest moment, este prea devreme pentru a se dezvoltare intercomunitară. Se preconizează că, în viitorul apropiat, vor cunoaşte puterea instalată potenţială a staţiei de biogaz. Oricum, s -a decis intra în acest grup alte câteva localităţi. În afară de Craiova, societatea deja ca, de îndată ce staţia devine operaţională, o parte din electricitatea furnizează apă şi altor comunităţi din judeţul Dolj. Unele din marile unităţi produsă să fie vândută centralei de termoficare din oraş. În zona industriale din Craiova (cum ar fi Ford) preiau apa direct de la Apă Oltenia metropolitană extinsă, ar trebui construite patru staţii de transfer, inclusiv sau de la sursa de apă (aşa cum este cazul centralei electrice Oltenia). una în Işalniţa şi una în Vârvor, pentru a îmbunătăţi operaţiunile cu Lungimea reţelei de apă este de 475 kilometri de conducte din oţel şi deşeuri solide din regiune. La semnarea contractului aferent planului carbon. Majoritatea conductelor sunt vechi, unele chiar de la începutul general, administratorii judeţului Dolj vor lansa licitaţia în urma căreia va fi secolului al XX-lea. ales operatorul programului integrat referitor la deşeurile solide. 46 Apa furnizată municipiului Craiova provine din surse supraterane poate ajunge la 55.000 metri cubi. Circa 10.000 metri cubi de apă sunt , în şi subterane. Din 1976, sursa supraterană de apă pentru Craiova este râul mod normal, în regim de rezervă. În medie, debitul de apă în cazul apei Jiu - Işalniţa, asigurând 42% din totalul apei furnizate oraşului. Capacitatea gravitaţionale poate ajunge la 1.600 metri cubi pe oră, iar , prin pompare, de debit este de 900 de litri pe secundă. Apa este luată din râul Jiu şi este se ajunge la un debit de 2.000 metri cubi pe oră. Cea mai mare parte a adusă în rezervorul de la Işalniţa, iar de aici este trimisă către Şimnic, unde apei cu care este alimentat municipiul Craiova trebuie pompată. se amestecă cu alte ape. Sursele subterane sunt, în mare parte, drenuri şi ape de izvor. 38% din apa din Craiova provine de la o mare sursă de apă de Extinderea reţelei de apă, realizată de societatea Apă Oltenia izvor, Izvarna, situată în judeţul Gorj, la circa 117 kilometri de Craiova. Sursa de apă Izvarna Sursa: www.apaoltenia.ro În prezent, societatea lucrează cu mai multe pompe de diferite capacităţi, acestea variind de la 3 kWh până la 400 kWh. Există o pompă supradimensionată în Işalniţa, la care se adaugă câteva pompe mai mici cu Sursa: www.apaoltenia.ro capacitate de la 3 până la 160 kWh. La Şimnic, sunt patru pompe cu o capacitate de 90 kWh fiecare; două dintre ele sunt utilizate numai în Izvarna furnizează apă municipiului Craiova din anul 1967, în prezent cu un timpul nopţii, cam de patru ori pe lună. Staţia de apă de la Făcăi dispune debit de 760 litri pe secundă. Datorită faptului că izvorăşte direct din de o pompă supradimensionată de 160 kWh , care funcţionează circa 10 munţi, Izvarna este o apă de foarte bună calitate, care necesită doar o ore pe zi, şi de câteva pompe mai mici de 37 kWh şi de 2,2 kWh. Staţia de uşoară clorinare. Apa ajunge printr-un sistem gravitaţional la rezervorul de apă de la Secui foloseşte cinci pompe cu capacităţi cuprinse între 55 kWh la Şimnic, unde are loc procesul de clorinare. 20% din apa furnizată şi 90 kWh. municipiului Craiova provine din mici surse subterane, cum ar fi puţuri şi În timp, societatea Apă Oltenia a reuşit să modernizeze şi să drenuri de mică adâncime. Apa captată de la aceste drenuri este clorinată extindă reţeaua de alimentare cu apă prin intermediul fondurilor ISPA şi al la Făcăi şi este apoi pompată în sistemul de distribuţie al Craiovei. fondurilor BERD, totalizând peste 70 milioane EUR. În ansamblu, în ultima Există cinci rezervoare la Şimnic, fiecare cu o capacitate de 5.000 decadă s-au reabilitat peste 61 kilometri de conducte de apă şi au fost metri cubi, care se adaugă la trei mari acumulări de 10.000 metri cubi instalate contoare în majoritatea clădirilor rezidenţiale din Craiova. fiecare. Per total, cantitatea maximă de apă stocată în aceste rezervoare 47 În prezent, aproape 90% din clienţi dispun de apometre şi pot electricitate. Cheltuielile totale pentru serviciile de distribuţie a apei ajung controla consumul de apă din apartamentele lor. Ca urmare a contorizării, la puţin peste 13 milioane USD. 63% din cheltuielile totale acoperă randamentul de pompare a crescut cu 43%. De exemplu, activitatea de salariile pentru cei 1.030 de angajaţi ai societăţii. pompare de la staţia de apă Işalniţa necesită numai două pompe supradimensionate în loc de patru, câte erau utilizate înainte. Densitatea energetică pentru tratarea apei potabile - kWhe/mc Majoritatea apartamentelor din Craiova sunt acum dotate cu apometre Procentul de pierderi de apă (36,4%) plasează Craiova în partea inferioară a bazei de date TRACE. Craiova ocupă o poziţie mai bună decât alte oraşe din regiune, cum ar fi Cluj-Napoca, Constanța sau Timișoara, dar posibilitatea de îmbunătăţire a acestor performanţe este relevată de Sursa: www.apometre.wordpress.com comparaţia cu alte localităţi, inclusiv Ploieşti şi Iași. Una dintre cauzele Consumul de apă din municipiul Craiova se ridică la 213 litri pe persoană care provoacă pierderile de apă este reţeaua veche, dar şi absenţa unui pe zi. În 2012, producţia anuală de apă pentru Craiova a fost de 25,5 sistem SCADA. În prezent, monitorizarea conductelor de distribuţie din milioane de metri cubi şi a necesitat un consum de electricitate de reţea se realizează manual, ceea ce face ca procesul de observare a 9.281.531 kWh. În medie, pentru producerea unui metru cub de apă tuturor scurgerilor care pot apărea la conducte şi cel de reacţie promptă potabilă este necesar un consum de 0,35 kWh. Această cifră plasează să fie mai dificile. Un sistem SCADA ar facilita o mai bună monitorizare a Craiova la mijlocul bazei de date TRACE, prin comparaţie cu oraşe cu o reţelei de apă şi ar creşte randamentului total al sistemului de distribuţie. climă asemănătoare. De exemplu, Craiova ocupă un loc mai bun decât Societatea speră ca un astfel de sistem SCADA să fie achiziţionat în Sarajevo, Belgrad și Priștina. Orașul înregistrează un consum energetic următoarea programare financiară a fondurilor structurale. similar cu cel din Cluj-Napoca, mai mic decât în Iași și Constanța, dar mai Ca peste tot în ţară, tarifele pentru apă sunt propuse de societate mare decât în Brașov, Ploiești sau Timișoara. şi sunt aprobate de Consiliul Municipal Local şi de Autoritatea Naţională Majoritatea pompelor de apă funcţionează în timpul nopţii de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice deoarece electricitatea este mai ieftină cu 60%. În medie, pentru a pompa (ANRSC). Tarifele trebuie să ţină cont de nivelul de accesibilitate socială. În apa, societatea Apă Oltenia cheltuieşte lunar 90.000 RON pentru prezent, populaţia plăteşte 2,75 RON pe metru cub de apă potabilă (fără TVA). Această cifră este comparabilă cu majoritatea polilor de creştere din 48 ţară (a se vedea mai jos). Tariful pentru apele uzate este de 1,65 RON pe În acelaşi timp, mulţi clienţi nu plătesc în funcţie de consumul propriu de metru cub, din care 0,7 RON este perceput pentru canalizare. apă, ci pe baza consumului total de apă din clădire, care se împarte în mod egal la toţi utilizatorii. Consumul mediu de apă potabilă din clădirile Tarifele pentru apă - RON/metru cub (fără TVA) – 2013 rezidenţiale este de 4 metri cubi de apă pe lună şi de 6,3 metri cubi lunar, inclusiv apa uzată. Oraşul are nevoie, în medie, de circa 1.700 metri cubi pentru a acoperi necesarul zilnic de apă. Reabilitarea reţelei de apă, realizată de societatea Apă Olte nia Sursa: ANRSC În trecut, au existat unele dificultăţi în colectarea veniturilor din serviciile de apă şi canal de la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară, dar această problemă a fost recent rezolvată deoarece comunităţile au început să -şi plătească o parte din datorii. Acum gradul de încasare a facturilor a ajuns la 90%. Totuşi, mai sunt unele probleme, deoarece unii clienţi nu declară cantitatea reală de apă consumată. Procentul de apă nefacturată Sursă: www.apaoltenia.ro În prezent, societatea implementează un proiect mare în valoare de 630 milioane RON cu ajutorul fondurilor structurale UE, vizând reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare, ape uzate şi apă potabilă din Dolj. Printre obiectivele proiectului, se numără: construirea a 15 kilometri de reţea nouă de apă în zona metropolitană, 35 kilometri de conducte de la Işalniţa până la Filiaşi, reabilitarea staţiei de tratare a apelor uzate Işalniţa şi modernizarea sistemului de colectare a nămolurilor din Craiova. Cu toate acestea, sunt necesari mai mulţi bani pentru ca societatea să devină realmente un operator regional, capabil să furnizeze servicii de apă atât în Dolj, cât şi în Gorj. Pe termen scurt, societatea se va concentra asupra creşterii randamentului pompelor de apă. Majoritatea pompelor sunt 49 supradimensionate şi necesită o intensitate energetică ridicată. Din acest Staţia de tratare a apelor uzate de la Făcăi motiv, acestea trebuie înlocuite cu pompe mai mici, cu o capacitate de 3,5 kWh şi 7,5 kWh, fapt ce ar facilita reducerea consumului global de energie. Societatea ia în considerare încheierea unui parteneriat cu o companie de servicii energetice (Energy Service Company - ESCO), care doreşte să investească în pompe noi şi să îşi recupereze investiţiile mai târziu. Pompele de apă nu sunt foarte scumpe, aşadar ESCO ar putea să îşi recupereze investiţiile într-un an sau doi. În acelaşi timp, Apă Oltenia intenţionează să se concentreze şi asupra educării populaţiei în ceea ce priveşte modul de utilizare mai eficientă a apei. Apa uzată Staţia de tratare a apelor uzate aparţine Primăriei Craiova şi este administrată de societatea Apă Oltenia. Unitatea se întinde pe o suprafaţă Sursa: www.apaoltenia.ro de 20 hectare şi este amplasată la periferia oraşului, în Făcăi. Noua unitate de tratare a apelor uzate a fost terminată în 2012, ca parte a unui proiect Craiova ocupă o poziţie mai bună în baza de date TRACE decât majoritatea de 35 de milioane EUR, finanţat prin ISPA. Staţia deserveşte circa 70% din oraşelor cu aceeaşi climă. Din această perspectivă, orașul are un consum populaţia din judeţul Dolj. În orice caz, nu toate gospodăriile din judeţ sunt energetic similar cu Brașovul, cel mai mic dintre toți polii de crește re. racordate la reţeaua de canalizare. În zilele secetoase, debitul de apă Societatea Apă Oltenia are nevoie de numai 0,06 kWh electricitate pentru ajunge la 129.600 metri cubi pe zi, iar debitul maxim pe oră este de 9.000 tratarea unui metru cub de apă uzată, cifră care plasează Craiova în partea metri cubi. Debitul maxim de apă în zilele cu precipitaţii este de 18.000 inferioară a bazei de date TRACE. metri cubi pe oră. În 2012, în municipiul Craiova, consumul de ape uzate a fost de Densitatea energetică pentru tratarea apelor uzate - kWhe/m3 34 milioane metri cubi, cu 8 milioane metri cubi mai mult decât cantitatea de apă potabilă produsă. Diferenţa se explică prin faptul că societatea nu dispune de drenaje pentru apele pluviale, astfel că apele pluviale pătrund direct în reţeaua de canalizare, fără nicio separare. Unităţile industriale au propriile lor drenaje şi trimit apele uzate direct la staţia de tra tare a apelor uzate. Noua unitate de tratare a apelor uzate este echipată cu un sistem SCADA, care permite o monitorizare foarte eficientă a reţelei de ape uzate. 50 În 2012, societatea a avut un consum de aproape 4 milioane kWh de electricitate pentru tratarea a 34 milioane metri cubi de ape uzate. Probabil că aspectul cel mai important în legătură cu noua staţie de tratare a apelor uzate este capacitatea sa de a produce biogaz. Exploatarea instalaţiei de biogaz se va face în funcţie de cât de eficientă va fi colectarea apei de canal/a nămolurilor. Bazinul de fermentare a biogazului de la staţia de tratare a apelor uzate din lângă Craiova Bazinul de fermentare a biogazului are o capacitate de 10.000 metri cubi şi poate genera până la 600 kW electricitate – 27 metri cubi pe oră de biogaz. În viitor, societatea Apă Oltenia intenţionează să continue să investească în extinderea reţelei de ape uzate din judeţele Dolj şi Gorj pentru a putea să crească accesul populaţiei la serviciile de canalizare. De asemenea, societatea este interesată de reabilitarea şi de modernizarea conductelor de ape uzate existente, fapt ce ar contribui semnificativ la reducerea pierderilor totale din reţeaua de apă. 51 52 Recomandări privind eficienţa energetică municipale.” Sectorul cu cel mai mare potenţial de economisire a energiei din Craiova este cel al “Vehiculelor proprietate personală”, deşi TRACE este un instrument ce permite estimarea potenţialului de administraţia publică locală nu are prea mult control asupra acestui economisire a energiei pentru diferite categorii de servicii ale oraşului prin domeniu. Deşi „ Sistemul de termoficare” este pe locul doi în ceea ce evaluarea performanţei unui oraş în comparaţie cu alte oraşe cu priveşte potenţialul de economisire a energiei, Primăria orașului a decis să caracteristici similare, precum clima, populaţia sau indicele de dezvoltare nu îl ia în considerare pentru moment din cauza viitoarei fuziuni a umană. De exemplu, consumul de energie pentru un stâlp de iluminat societăţii de termoficare cu CE Oltenia. După finalizarea fuziunii şi stradal din Craiova a fost comparat cu consumul similar al altor oraşe din ştergerea datoriilor, primăria va căuta căi de îmbunătăţire a baza de date TRACE, cu un climat similar. Potenţialul de economisire a performanţelor conductelor secundare. „Transportul public”, domeniu din energiei în privința iluminatului stradal din Craiova a fost calculat pe baza subordinea primăriei municipiului Craiova, poate atinge importante unei metode ce a luat în considerare oraşele care au obținut performanțe reduceri privind consumul energetic. Alte două domenii evidențiate de mai bune decât Craiova, precum și gradul lor de performanță. TRACE ca având un potențial bun din punct de vedere al economisirii Cu cât baza de date TRACE dispune de mai multe informaţii, cu energetice sunt „Iluminatul stradal” și “Clădirile municipale”, aflate sub atât rezultatele oferite sunt mai exacte. În prezent, TRACE dispune de date controlul autorităților municipale. Sectorul „Apă” are potenţial de privind aproape 100 de oraşe, ceea ce permite comparaţii corecte. Nivelul economisire a energiei, dar administratorii orașului consideră că controlului local determină și el potenţialul de economisire a energiei. Cu modernizarea infrastructurii de apă în tot judeţul Dolj va putea contribui cât autorităţile publice au mai mult control local asupra unei anumite zone la îmbunătăţirea performanţelor întregii reţele. TRACE a identificat, de a serviciilor, cu atât potenţialul de economisire a energiei este mai mare. asemenea, un anumit potenţial de economisire a energiei la „Deşeurile Ca în multe alte oraşe din România, în Craiova unele servicii de utilități solide”, domeniu care este sub administrare mixtă publică și privată. publice sunt administrate chiar de primărie, în timp ce altele rămân în sectorul privat sau sunt reglementate la nivel naţional. De exemplu, Prioritizarea sectoarelor deşeurile solide sunt gestionate atât de municipalitate, cât şi de societăţi din sectorul privat: colectarea deşeurilor revine primăriei, iar groapa de gunoi se află sub administrarea unei societăţi private. Administrația locală are o influenţă foarte redusă asupra sectorului energetic deoarece guvernul decide, la nivel naţional, politicile şi reglementările. O altă zonă a serviciilor asupra căreia controlul la nivel local este considerat a fi unul redus o reprezintă cea a „vehiculelor proprietate personală” . Politicile şi deciziile aferente acestui sector sunt stabilite la nivel guvernamental, implicarea administraţiei locale având caracter limitat. După calcularea potenţialului de economisire a energiei pentru fiecare sector, prin intermediul TRACE s-a realizat o ierarhizare a sectoarelor pe baza potenţialului de economisire a energiei. Sectoarele cu cel mai mare potenţial de economisire a energiei din Craiova sunt: „Vehiculele proprietate personală,” „Sistemul de termoficare,” Apa potabilă,” „Transportul public,” „Iluminatul stradal,” „şi „Clădirile 53 Toate priorităţile identificate de TRACE au fost prezentate şi discutate cu eficienței energetice a clădirilor municipale ar putea fi făcute în tandem cu oficialii din administraţia publică locală. S-au evidenţiat opt recomandări, modernizările care cresc rezistența clădirilor la dezastre. care vor fi discutate mai detaliat în secţiunile de mai jos. Trebuie menționat, încă de la început, că toate recomandările Transportul urban prezentate în această secțiune ar trebui considerate ca fiind indicative, iar Unul dintre principalele domenii de intervenţie cu potenţial semnificativ nu normative. Cu toate că instrumentul TRACE permite o privire de de economisire a energiei în cazul municipiului Craiova, așa cum a fost ansamblu asupra celor mai importante aspecte legate de eficiența identificat prin TRACE, este transportul urban. O serie de iniţiative energetică din cadrul unei municipalități, acesta nu furnizează o analiză promovate de autorităţile p ublice locale, care urmează să fie puse în aprofundată a fiecărui sector. De exemplu, în cele mai multe orașe aplicare în viitorul apropiat, vizează îmbunătăţirea transportului public din studiate, sectorul cu cel mai mare potențial de economisire a energiei a oraş şi urmăresc ca acesta să devină mai atractiv pentru locuitorii Craiovei. fost sistemul de termoficare. În mod evident, pentru obținerea unor De la achiziţionarea unui parc auto eficient din perspectiva consumului de reduceri semnificative ale consumului în acest sector implică, de obicei, și combustibil şi mai puţin poluant, la extinderea reţelei de transport public costuri ridicate. Aceste costuri pot depăși posibilele beneficii și ar putea să nemotorizat și până la îmbunătăţirea traficului din oraş – aceste eforturi nu justifice eventualele investiții în acest sector. De asemenea, dacă ar trebui să se încadreze în cea mai mare parte în activităţile pe care oamenii continuă să se debranșeze de la sistem, orice investiții în administraţia publică locală le întreprinde deja sau intenţionează să le reabilitarea rețelei de termoficare s-ar putea dovedi inutile. desfăşoare în viitorul apropriat. În aceeași logică, recomandările privind transportul urban ar De asemenea, părţile interesate relevante din oraş ar trebui să trebui să aibă la bază, în mod ideal, un plan de mobilitate urbană (BERD ar înfiinţeze o bază de date cu indicatorii cheie din domeniul transportului. trebui, de fapt, să pregătească planuri de mobilitate pentru toți cei șapte Aceşti indicatori ar trebui să cuprindă informaţiile de bază cu privire la poli de creștere și pentru București). Recomandările enunțate în acest distribuţia traficului pe mijloacele de transport în oraş, pentru a observa raport sunt generale, în esență, și sunt extrase dintr -o listă predefinită de câţi oameni utilizează transportul public, cât de mulţi sunt cei care merg intervenții propuse în cadrul mecanismului TRACE. Autoritățile publice ar pe jos sau cu bicicleta şi câți utilizează automobilele proprietate personală trebui să privească aceste recomandări ca pe niște indicații despre ce pentru a face naveta. Aceste informaţii sunt vitale pentru orice oraş în poate fi făcut pentru îmbunătățirea performanței energetice a orașului și vederea pregătirii unui plan detaliat de mobilitate, care ar trebui să pentru reducerea costurilor cu energia. Decizia de a implementa sau nu o constituie fundamentul dezvoltării unei reţele durabile de transport. În anumită recomandare ar trebui luată pe baza unui studiu complet de prezent, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice fezabilitate. De exemplu, dezvoltarea unei rețele pentru biciclete, în loc să colaborează cu BERD pentru pregătirea planurilor de mobilitate pentru determine reducerea ponderii persoanelor care fac naveta cu toţi cei şapte poli de creştere şi pentru Bucureşti. autovehiculele proprietate personală, poate avea efectul advers al reducerii ponderii oamenilor care utilizează transportul public. În cele din urmă, intervențiile pe linie de eficiență energetică nu Dezvoltarea transportului public ar trebui privite izolat. Deseori, acestea aduc beneficii în mai multe Una dintre principalele recomandări TRACE pentru municipiul Craiova este sectoare. De exemplu, îmbunătățirea rețelei de transport public nu numai cea de a stimula dezvoltarea unui transport public modern şi sigur. Acest că va încuraja utilizarea unor opțiuni de navetă mai eficiente, dar ar putea lucru nu numai că ar oferi cetăţenilor servicii de o mai bună calitate, dar ar determina și creșterea calității vieții, dezvoltarea economiilor locale și un şi reduce utilizarea autoturismelor proprietate personală, încurajând, în acces mai bun la oportunități pentru comunitățile marginalizate. În schimb, oamenii să se deplaseze cu autobuzul şi cu tramvaiul. Utilizarea în aceeași ordine de idei, intervențiile care au ca scop îmbunătățirea mai mare măsură a transportului public ar reduce semnificativ consumul 54 de combustibil, ar îmbunătăţi calitatea aerului în oraş şi, în ansamblu, ar Autobuze pe gaz natural care circulă în zona metropolitană din spori calitatea vieţii pentru locuitorii municipiului Craiova. Washington, D.C. Acest obiectiv ambiţios poate fi realizat prin implementarea unui set de măsuri, care ar include: acordarea de prioritate transportului public în detrimentul transportului privat, crearea unui sistem special de semnalizare pentru autobuze, introducerea în vânzare a bieletelor, asigurarea accesului pasagerilor la informaţii utile despre orarul autobuzelor şi adoptarea unor politici şi reglementări mai bune în domeniul planificării urbane. Unele dintre aceste măsuri se implementează deja, dar administratorii orașului ar trebui să aibă în vedere punerea în practică şi a altor instrumente care ar putea să crească numărul persoanelor care utilizează transportul public. Autoritatea locală din domeniul transportului a încercat îmbunătățirea condiţiilor de călătorie şi diminuarea consumului de Sursa: www.fastcoexist.com combustibil, încercând să optimizeze reţeaua de transport public, precum și să creeze un echilibru între capacitatea de transport şi fluxul de În această direcţie s-au făcut deja câţiva paşi concreţi. Recent, Consiliul pasageri. Dezvoltarea economică a oraşului a influenţat fluxurile de Local Craiova a aprobat fondurile (circa 6 milioane RON) pentru pasageri, societatea de transport trebuind să stabilească traseele optime achiziţionarea primului lot de autobuze noi. Acestea vor funcţiona cu gaz ale autobuzelor, adaptate la noile condiții. Una dintre principalele natural şi vor fi echipate cu instalaţii de aer condiţionat. Autoritățile locale priorităţi pentru administraţia publică locală este reînnoirea flotei de speră ca achiziţionarea noului parc auto să devină eligibilă în cadrul autobuze. Actuala flotă de transport public, administrată de RATC, are o programării financiare a POR pentru perioada 2014-2020 întrucât alte vechime medie de 30-35 de ani. Majoritatea autobuzelor sunt vechi, state membre UE au reuşit să utilizeze fonduri structurale pentru astfel de foarte poluante şi destul de incomode. Unele autobuze sunt second-hand, scopuri. iar durata lor de viaţă era deja aproape de sfârşit în momentul achiziției Cu toate acestea, fondurile UE nu vor fi suficiente pentru întreaga lor. În plus, costurile de întreţinere ale unui astfel de parc auto vechi sunt flotă, factorii locali de decizie ar trebui să găsească soluţii alternative. De foarte mari, iar societatea de transport public a cheltuit mult pentru asemenea, reînnoirea flotei de transport public ar trebui corelată cu reparaţii de-a lungul timpului. Autorităţile publice locale sunt hotărâte să modernizarea şi reabilitarea infrastructurii de transport public. În acest fel, investească în modernizarea flotei de transport public şi sunt încurajate să autorităţile locale vor spori nu numai eficienţa de ansamblu a sistemului, dea curs unor astfel de iniţiative pentru a face sistemul de transport public ci şi atractivitatea sa pentru populaţie. Scopul final este ca transportul mai accesibil, mai atractiv şi mai confortabil pentru locuitorii oraşului. public să fie utilizat de cât mai mulţi oameni. Pentru ca acest lucru să se Pe termen scurt, administratorii municipiului ar trebui să se întâmple, transportul public trebuie să fie accesibil, confortabil şi sigur. La concentreze asupra înlocuirii acelor autobuze care au ajuns la sfârşitul următoarea achiziţie de autobuze, este important să se analizeze dacă duratei de viaţă. Pe termen lung, un obiectiv ambiţios este de a dezvolta o sunt îndeplinite normele cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră. . flotă de autobuze nepoluante prin înlocuirea vechiului parc auto cu 200 - Noile vehicule trebuie să respecte cele mai înalte standarde europene 250 de vehicule noi, moderne şi eficiente din punct de vedere energetic. referitoare la emisiile de gaze, respectiv EURO 4 sau EURO 5. Astfel de criterii ar trebui să contribuie nu numai la îmbunătăţirea calităţii aerului pe plan local, dar şi la reducerea consumului de combustibil. Cu cât este 55 mai înalt standardul privind emisiile de gaze ale vehiculelor, cu atât creşte În plus, mai există câteva moduri de a creşte gradul de utilizare a probabilitatea unui consum mai redus de combustibil, reducându-se astfel transportului public şi de a atrage mai mulţi oameni să circule cu și emisiile de particule fine, dioxid de azot, ozon, CO 2 şi de alţi poluanţi. autobuzele şi tramvaiele. Autorităţile locale au început deja să Reducerea emisiilor are ca rezultat o creştere a calităţii aerului şi o implementeze sistemul biletelor electronice, ca parte a unui proiect pilot scădere a riscului de afecţiuni respiratorii asociate cu poluarea aerului. în cadrul programului CIVITAS. Deocamdată, acest sistem a fost introdus O altă prioritate pentru municipiul Craiova este menţinerea în doar pe câteva trasee de autobuz din oraş, dar autorităţile publice locale folosinţă a reţelei de tramvaie. Tramvaiele sunt cele mai eficiente mijloace se gândesc la extinderea lui la întreaga flotă de transport public. Sistemul de transport deoarece funcţionează cu costuri reduse, cu un consum mic de bilete electronice nu numai că reduce costul călătoriei şi contribuie la de energie şi pot transporta un număr mare de pasageri. În prezent, este creşterea numărului de persoane care călătoresc cu autobuzul şi fac în curs de implementare un proiect amplu privind reabilitarea a 11 naveta, dar oferă și sprijin pentru colectarea şi transferul veniturilor, kilometri de reţea de tramvaie, care conectează platformele industriale precum şi pentru numărarea pasagerilor. Câteva oraşe din România, din oraş. După încheierea reabilitării reţelei de tramvaie, primăria printre care Bucureşti, Arad şi Timişoara, au implementat acest mijloc intenţionează să achiziţioneze tramvaie noi, moderne şi eficiente. accesibil, modern şi eficient de plată pentru transportul public. În cadrul Autorităţile publice locale speră să poată să cumpere iniţial circa 20 de programului CIVITAS, câteva zeci de staţii de autobuz din Craiova au fost tramvaie. În viitor, se doreşte extinderea reţelei de tramvaie până la echipate cu ecrane electronice care afişează informaţii utile despre aeroport. traseele autobuzelor, orare, întârzieri etc. Tramvaie noi, care circulă în Oradea Ecran care afişează informaţii despre traseele autobuzelor din Craiova Sursa: www.realitatea.net De asemenea, autorităţile publice locale au în vedere introducerea troleibuzelor, un alt mijloc de transport eficient şi mai puţin costisitor. Nu în ultimul rând, primăria doreşte să extindă transportul public în zona metropolitană extinsă şi să lege municipiul Craiova de comunele Sursa: www.tramclub.org învecinate, până la Pieleşti, aflat la circa 30 kilometri distanţă de Craiova. 56 Această recomandare TRACE încurajează autorităţile publice locale din Nu în ultimul rând, autorităţile oraşului Craiova ar putea avea în vedere municipiul Craiova să extindă amplasarea acestor ecrane de afişare la modificarea unora dintre actualele reglementări în materie de urbanism. toate staţiile de autobuz din oraş pentru a -i ajuta pe pasageri să îşi De exemplu, pentru a obţine certificatele de urbanism, dezvoltatorii ar planifice mai bine călătoriile. RATC are în vedere reabilitarea eficientă a trebui să poată demonstra modul în care noua construcţie se conectează staţiilor de autobuz prin implicarea companiilor de publicitate care ar la reţeaua de transport public existentă sau planificată. De asemenea, putea fi interesate să investească în stațiile de aşteptare. Această dacă se permite o densitate mai mare a construcţiilor în apropierea abordare ar fi benefică pentru ambele părţi. Firmele de publicitate vor coridoarelor bine deservite de mijloacele de transport în comun, se poate amplasa reclame şi afişe în staţiile de autobuz, iar RATC va dispune de crea o bază bună pentru transportul public; această măsură ar trebui stații de aşteptare noi şi moderne. utilizată împreună cu alte măsuri de amenajare teritorială, cum ar fi O altă cale de îmbunătăţire a transportului public este înfiinţarea asigurarea de parcări acoperite pentru clădirile rezidenţiale şi pentru cele de benzi dedicate autobuzelor. Acestea vor permite ca autobuzele să aibă de birouri. Unele oraşe din lume, printre care şi Curitiba sau Brasilia, prioritate în intersecţii şi să evite congestionarea traficului, reducându-se încurajează o mare densitate a construcţiilor rezidenţiale şi comerciale, în astfel durata călătoriilor. De asemenea, ar trebui avută în vedere şi o jurul a şi la câţiva paşi de staţiile de transport, şi o densitate mai redusă a infrastructură specială pentru semnalizarea priorităţii autobuzelor în lor în celelalte zone din oraş. trafic. Acest sistem este conectat la autobuze prin transpondere care utilizează informaţiile GIS şi favorizează fluxul de autobuze care se apropie Transportul nemotorizat de intersecţie prin prelungirea duratei culorii verzi a semaforului sau prin Una dintre principalele recomandări TRACE pentru administratorii orașului reducerea duratei ciclului pentru automobile. Craiova este aceea de a încuraja şi extinde infrastructura pentru transportul nemotorizat prin construirea de reţele pietonale şi piste Benzi dedicate pentru autobuze în Los Angeles dedicate pentru biciclete. Un transport nemotorizat eficient, cu zero consum de combustibil, contribuie la reducerea poluării, îmbunătăţeşte calitatea aerului şi este benefic pentru sănătatea populaţiei. Cu o investiţie iniţială de 1.000.000 USD şi o durată de implementare de doi ani, astfel de programe pot duce la o economisire a energiei între 100.000 şi 200.000 kWh pe an. Această recomandare TRACE este menită să sprijine autoritățile locale în stimularea şi promovarea utilizării mijloacelor de transport care funcţionează fără combustibil, ajutând oamenii să devină mai deschişi în ceea ce priveşte mersul pe jos şi cu bicicleta ca soluţie pentru un mediu mai sănătos, mai eficient şi mai prosper, şi oferindu-le posibilitatea de a se baza mai puţin pe automobilele proprietate personală. Zonele pietonale nu numai că oferă locuitorilor oraşului posibilitatea de a utiliza mijloace de transport alternative, mai bune şi mai sănătoase, dar stimulează și activitatea economică locală prin creşterea numărului de restaurante şi Sursa:www.laist.com magazine în zonele dedicate. 57 Autorităţile publice locale pun deja în aplicare unele dintre aceste substanţială de la plata impozitelor proprietarilor privați care deţin măsuri recomandate de TRACE. În prezent, este în curs de implementare clădirile istorice, situate în vecinătate, care ar fi dispuşi să îşi reabiliteze şi un proiect amplu care vizează reabilitarea centrului istoric, inclusiv să îşi renoveze casele pe cont propriu. Municipalităţile care au investit în realizarea unei largi alei pietonale. Valoarea totală a proiectului este de 48 reţeaua pietonală au contribuit la creșterea calităţii vieţii în oraşele milioane EUR, incluzând și fonduri acordate prin programul POR 2007- respective şi au stimulat, de asemenea, dezvoltarea afacerilor. Cluj - 2013, contribuţia autorităților locale fiind de 3,5 milioane de euro. Una Napoca este un bun exemplu în acest sens. După transformarea Pieţei dintre principalele componente ale acestui proiect, care se întinde pe o Muzeului din centrul oraşului într-o zonă pietonală, nu numai că traficul suprafaţă de 12,5 hectare, este realizarea unei zone pietonale care să pietonal a luat amploare, dar au crescut substanţial şi numărul unităţilor cuprindă 11 străzi (respectiv Nicolaescu-Plopşor, Th. Aman, Panait economice şi al activităţilor comerciale din zonă. În prezent, această zonă Moşoiu, Fraţii Buzeşti, Roman Rolland, România Muncitoare, Traian pietonală din Cluj-Napoca include câteva locuri de agrement şi de Demestrescu, Olteţ, Lipscani, Dreptăţii şi aleea România Muncitoare). Vor recreere, cum ar fi restaurantele, barurile, magazinele şi unităţile cu fi modernizate 2,3 hectare de străzi şi trotuare. În plus, strada Lipscani va autoservire, devenind una dintre cele mai populare zone din oraş. deveni loc de desfăşurare pentru expoziţii, târguri, evenimente artistice, culturale şi sportive, în timp ce, pe străzile Buzeşti şi Femina, vor fi Piața Muzeului, înainte (în stânga) şi după (în dreapta) transformarea sa înfiinţate două noi pieţe. Pentru monitorizarea zonei şi asigurarea în zonă pietonală siguranţei oamenilor, vor fi instalate 43 de camere video. Străzile din centrul oraşului vor deveni o zonă pietonală amplă Sursa: www.arhitectura-1906.ro Încurajarea cetăţenilor să folosească bicicletele prin extinderea pistelor de ciclism existente este cea de-a două prioritate majoră a administraţiei publice locale când vine vorba de transportul nemotorizat. Construirea unei noi reţele de piste de biciclete este parte a unui proiect de 8,2 milioane de euro (TVA inclus), dezvoltat pe axa est-vest a oraşului. Vor fi construite piste pentru biciclete pe traseul de la Peco Severinului până la Sursa: www.craiovaforum.ro pasajul Electroputere, trecând pe străzile Severinului şi Calea Bucureşti. Acestea vor fi amenajate pe trotuare și vor avea lățimi cuprinse între 1 Vor fi amplasate și o serie de facilităţi şi puncte de atracţie, inclusiv fântâni metru (aferente celor cu o singură bandă) și 1,5 metri (aferente celor cu 2 arteziene, vase mobile cu flori, bănci, lămpi pentru iluminatul stradal, benzi). Se va reduce astfel lăţimea trotuarelor, păstrându-se, însă, toalete publice şi copaci. Primăria intenţionează să ofere o scutire 58 aliniamentul copacilor şi al stâlpilor de iluminat. În acest fel, pistele de are duce la decongestionarea traficului, la reducerea consumului de biciclete vor arăta ca nişte alei mici mărginite de borduri. Licitaţia pentru combustibil şi la un mediu mai curat şi mai sănătos. selectarea companiei de construcţii care va implementa proiectul este în În prezent, Craiova implementează mai multe proiecte mari de curs de desfășurare. De asemenea, există planuri de construire a unei infrastructură pentru îmbunătăţirea traficului în oraş. Printre acestea se reţele de piste de biciclete de 11.000 metri pătraţi de-a lungul străzilor numără un tunel care are ca scop decongestionarea traficului în centrul Râului şi Caracal, ca parte a proiectului care vizează îmbunătăţirea oraşului şi câteva lucrări de reabilitarea a infrastructurii rutiere care să traficului pe axa nord-sud din oraş. Autorităţile locale ar putea lua în acopere legăturile cu platformele industriale de la periferia oraşului. considerare organizarea unei staţii de biciclete în centrul oraşului, unde Proiectul de reabilitare a drumurilor pe axa nord-sud va îmbunătăţi oamenii ar putea să închirieze biciclete. De exemplu, modelul „I velo”, traficul şi transportul urban către platformele industriale, în timp ce un care a fost realizat în parteneriat cu o bancă comercială în câteva municipii proiect similar are ca scop să faciliteze traficul între partea de nord şi cea din România, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Bucureşti, funcţionează cu de vest ale municipiului Craiova. Totodată, construirea unui pasaj succes și în special vara. subteran va îmbunătăţi traficul în zona de centru, precum şi în alte părţi ale oraşului. Odată cu finalizarea acestor proiecte, va fi eliminat timpul de Staţie de biciclete „I Velo” în parcul Herăstrău din Bucureşti aşteptare la intersecţii, se vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră, iar costurile de întreţinere a vehiculelor vor fi mai mici. Sunt şanse ca durata unei deplasări până în zonele industriale de la periferia oraşului să se reducă cu 10 până la 30%, iar numărul celor care utilizează transportul public să progreseze cu până la 12%. O modalitate de rezolvare a problemei congestionării traficului este impunerea anumitor limite de viteză. Administraţia publică din municipiul Craiova a restricţionat deja viteza la 30 -40 kilometri pe oră în anumite zone din centrul oraşului. Astfel de restricţii de viteză trebuie impuse în toată zona de centru, măsură care ar descuraja probabil traficul . Totodată, administraţia locală ar trebui să ia în considerare mărirea taxelor de parcare în centrul Craiovei. Prin creşterea taxei de parcare, unii oameni vor fi descurajaţi să se deplaseze cu maşina proprietate personală în zona centrală. Sursa: www.freerider.ro Autorităţile publice locale ar putea să ia în considerare restricţionarea accesului în oraş pentru autobuzele care asigură Măsuri de restricţionare a traficului transportul interregional. O astfel de interdicţie este în vigoare în Cluj - O altă recomandare importantă făcută de TRACE autorităţilor publice ale Napoca, unde autorităţile locale au limitat la 3 numărul staţiilor „legale” în municipiului Craiova se referă la reducerea utilizării autovehiculelor oraş pentru autobuzele care circulă în zona metropolitană extinsă. proprietate personală prin înlocuirea lor cu mijloace de transport mai Primăria municipiului Craiova ar trebui să analizeze acest model şi să ia în durabile, mai eficiente şi mai puţin costisitoare. Creşterea numărului de considerare interzicerea în oraş a autobuzelor vechi şi poluante care automobile private în oraş ar trebui controlată prin măsuri care să îi asigură transportul interregional sau, cel puţin, limitarea accesului lor la determine pe oameni să prefere alte modalităţi de deplasare, cum ar fi zonele de periferie. autobuzele, tramvaiele, mersul cu bicicleta sau pe jos. Astfel de opţiuni 59 Indicator de limitare a vitezei la 30 km/h Clădirile Municipale Programul de evaluare comparativă a clădirilor municipale Una dintre principalele recomandări pe care echipa TRACE le face celor mai multe administraţii publice din România, care au găzduit implementarea acestui instrument este necesitatea unei baze de date energetice a clădirilor municipale, în care toate informaţiile referitoare la energie pot fi urmărite şi monitorizate. Craiova nu este o excepţie. Fără a dispune de o bază de date energetice corespunzătoare, este foarte dificil de implementat orice program de eficienţă energetică. Nimeni nu poate ști dacă investiţiile în eficienţa energetică au avut realmente efect dacă nu este clar câtă energie au consumat clădirile înainte şi după intervenţii. Majoritatea autorităţilor locale din oraşele în care a fost implementat TRACE nu dispun de o bază de date adecvată și fiabilă privind clădirile pe Sursa: www.lorencic.ro care le administrează (de ex., şcoli, grădiniţe, spitale, birouri ale administraţiei publice, centre culturale, unităţi sportive şi de asistenţă O altă modalitate eficientă de rezolvare a problemei congestionării socială), consumurile de electricitate şi de căldură, suprafaţele utile. traficului este înfiinţarea unor aşa-numite „insule pietonale”, zone în care accesul vehiculelor private este restricţionat, iar fluxul de mijloace de Spitalul Victor Babeş este sub administrarea Primăriei transport în comun, de biciclişti şi de pietoni este încurajat. Astfel de „insule pietonale” sunt formate din câteva străzi în anumite părţi ale oraşului, unde se aplică o serie de măsuri prin care accesul vehiculelor proprietate personală este interzis și sancționat și prin care se reduce spaţiul disponibil pentru aceste autoturisme. Nu în ultimul rând, mai multe iniţiative civice organizate de autorităţile publice locale ar putea contribui, de asemene a, la reducerea utilizării vehiculelor private. Primăria ar putea lua în considerare introducerea unor așa-zise „zile fără maşini” pentru a educa şi a îndruma prin puterea exemplului personal, acţiuni la care oamenii ar putea participa în mod voluntar. Craiova ar putea învăţa din cele mai bune practici ale altor oraşe din lume, cum ar fi Puerto Princesa din Filipine, unde autorităţile publice locale au restricţionat circulaţia tricicletelor în zona centrală într-o anumită zi a săptămânii. Sursa: www.vbabes-cv.ro Ca multe alte oraşe din România, Craiova nu colectează indicatorii de bază privind clădirile municipale care sunt administrate de Primărie, date care ar permite identificarea cazurilor pentru care programele de eficienţă 60 energetică sunt cele mai potrivite. De exemplu, municipalitatea a putut De asemenea, datele privind consumul de energie le vor fi foarte utile furniza date privind cheltuielile cu consumul total de energie în cazul autorităților locale atunci când vor depune cereri de finanțare prin clădirilor municipale, dar nu a existat nicio separare între electricitate şi fondurile Programului Operațional Regional 2014-2020, în cadrul căruia căldură, între cantitățile de kWh şi de Gcal care s -au consumat în realitate, eficienţa energetică va fi unul dintre cei mai importanţi piloni. Următoarea cu cheltuielile aferente, și nici informaţii despre suprafaţa pentru care s-au programare financiară POR va permite municipalităţilor să solicite fonduri calculat costurile respective. Deşi au fost disponibile unele informaţii care să fie investite în îmbunătăţirea eficienţei energetice de ansamblu a privind consumul de energie în şcoli şi spitale, datele respective erau oraşelor aflate în administrarea lor prin reducerea facturilor la energie, și insuficiente, incomplete, destul de incerte şi prost organizate. care să contribuie la economisirea banilor de la bugetul local, ajutând Această problemă poate fi gestionată prin crearea unei baze de astfel primăria să devină mai eficientă. date corespunzătoare, clară şi bine organizată, care ar putea fi utilizată În procesul de evaluare comparativă a clădirilor municipale ar pentru pregătirea unei analize eficiente privind potenţialul de economisire trebui să fie pusă la dispoziție o bază de date care să cuprindă o serie de a energiei de care dispun aceste clădiri. Baza de date ar trebui să includă informaţii specifice, inclusiv tipul construcţiei, data construcţiei şi unele informaţii de bază privind suprafaţa clădirilor, consumurile anuale renovării sau reabilitării (dacă este cazul), suprafaţa utilă, tipul de de electricitate şi de căldură, precum şi energia economisită după încălzire, detalii privind facturile de utilităţi, respectiv de electricitate, executarea lucrării de renovare sau de reabilitare termică. Deşi autorităţile căldură şi apă din ultimii ani, precum şi modurile de funcționare ale locale din Craiova plătesc facturile pentru energia termică şi energia instalaţiilor de răcire, de încălzire şi de iluminat. electrică, acestea nu au o imagine clară, uşor accesibilă privind cantitatea de energie consumată de fapt în aceste clădiri sau cu privire la modul în Şcoala Petrache Poenaru din Craiova care cheltuielile cu energia ar putea fi reduse. Colegiul Naţional Fraţii Buzeşti din Craiova Sursa: www.gds.ro O mică echipă specializată din cadrul primăriei şi câţiva consultanţi externi Sursa: www.editie.ro ar putea primi sarcina de a pregăti acest audit complet al clădirilor municipale, beneficiind de asistenţa mai multor departamente din cadrul 61 administraţiei publice locale. Datele ar trebui publicate şi actualizate Auditarea clădirilor urmăreşte consumul specific de energie în periodic pentru a permite competiţia între administratorii clădirilor şi cazul utilizatorilor finali şi al aparaturilor folosite în activitățile lor, cum ar pentru a deschide calea către un schimb productiv de informaţii şi spre fi calculatoarele, instalaţiile de iluminat, de încălzire şi de aer condiţionat cooperare. O astfel de bază de date este valoroasă pentru evaluarea etc. În funcţie de rezultate, s-ar putea să fie necesar ca administraţia comparativă a clădirilor şi pentru determinarea potenţialului maxim de publică locală să aloce fonduri pentru îmbunătățiri pe linie de eficienţă economisire a energiei, cu costurile cele mai reduse. În ultimă instanță, energetică, pentru achiziţionarea de echipamente noi şi pentru unele analiza ar trebui să identifice cele mai bune opţiuni de economisire a lucrări de renovare a clădirilor. Programul de retehnologizare poate fi energiei. De asemenea, baza de date i-ar putea fi foarte utilă executat într-un mod eficient din perspectiva costurilor prin implicarea administraţiei publice la realizarea unui audit al clădirilor municipale din companiilor de servicii energetice (CSE), care vor plăti costul iniţial al oraş şi la ierarhizarea lor ulterioară în vederea retehnologizării. modernizărilor şi vor primi o parte din economiile realizate prin Analiza TRACE include câteva modele diferite pe care autorităţile retehnologizare. Programele de auditare şi modernizare au un impact publice locale are trebui să le ia în considerare când organizează evaluarea puternic asupra economisirii energiei, deoarece studiile arată că comparativă (a se vedea Anexele). Oraşul ucrainean Liov este un bun reducerile pot să ajungă până la 25% din consumul iniţial. exemplu al faptului că o evaluare comparativă eficientă a clădirilor ar În ultimii ani, Primăria Municipiului Craiova a susţinut activ putea determina o economisire considerabilă a energiei. Municipalitatea a economisirea energiei, a încurajat reducerea consumului de energie în reuşit să diminueze cu 10% consumul anual de energie în toate cele 530 toate formele sale atât în clădirile private, cât și în cele publice . Însă, în de clădiri publice ale sale şi să reducă cu 12% consumul de apă printr -un această privinţă, au fost luate destul de puţine măsuri, cum sunt, de program de monitorizare şi țintire pentru controlul utilizării energiei şi al exemplu, lucrările de renovare şi reabilitare termică sau înlocuirea apei. Începând din 2010, programul a generat economii de 1,2 milioane instalaţiilor clasice de încălzire cu echipamente pe bază de resurse USD, cu costuri minime. Programul furnizează celor care se ocupă de energetice regenerabile, nepoluante. administrarea oraşului date privind consumul lunar de energie termică, Au fost realizate lucrări de reabilitare la mai multe unităţi de gaze naturale, electricitate şi apă în toate clădirile municipale. Aceste învăţământ din oraş. Câteva clădiri municipale, inclusiv unităţi care oferă informaţii au permis stabilirea obiectivelor anuale pe baza consumului asistenţă socială, şi-au înlocuit instalaţia clasică de încălzire cu unele care istoric şi a negocierilor cu privire la ajustări. Consumul a fost analizat lunar utilizează energia solară şi geotermală, proces care a dus la o reducere şi toate abaterile şi performanţele au fost comunicate publicului printr -o semnificativă a facturilor pentru energie. Unele dintre aceste lucrări de campanie de afişare. Ulterior, primăria oraşului Liov a înfiinţat o nouă reabilitarea au fost realizate cu ajutorul fondurilor din POR 2007-2013. În unitate de management energetic şi a pregătit tot personalul responsabil viitorul apropiat, autorităţile publice locale intenţionează să reabiliteze şi cu privire la utilizarea utilităţilor într-o direcție, unitate sau clădire să renoveze unele dintre clădirile municipale din Craiova cu ajutorul administrativă. fondurilor structurale UE. Una dintre principalele priorităţi este reabilitarea unei clădiri istorice din centrul oraşului, care găzduieşte Auditarea şi modernizarea clădirilor municipale Colegiul Naţional Carol I şi Teatrul Liric Elena Teodorini. Primăria speră că După pregătirea evaluării comparative a clădirilor municipale, următorul proiecte similare vor deveni eligibile pentru finanţări UE în perioada de pas pe care administrația publică locală a municipiului Craiova ar trebui să programare 2014-2020. îl ia în considerare este un proces de auditare şi modernizare. Acesta ar putea permite reducerea costurilor în clădirile municipale și a amprentei de carbon a oraşului. 62 Colegiul Naţional Carol I şi Teatrul Liric Elena Teodorini din Craiova Clădiri rezidenţiale reabilitate termic din Craiova Sursa: www.gds.ro Germania oferă două exemple de succes în ceea ce priveşte îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor municipale şi reducerea Strategia şi planul de acţiune privind eficienţa energetică costurilor aferente. Primăria oraşului Berlin, în parteneriat cu Agenţia Una dintre recomandările făcute prin TRACE administraţiei publice din pentru Energie din Berlin, a realizat modernizarea unor clădiri publice şi municipiul Craiova este aceea de a dezvolta o strategie și un plan de private pe baza unor licitații pentru lucrări care să garanteze reducerea acţiune în domeniul eficienței energetice. Acestea ar ajuta la reducerea emisiilor. Licitaţiile publice pentru lucrările de retehnologizare impun, în consumului de energie şi la diminuarea nivelului emisiilor de gaze cu efect medie, o reducere cu 26% a emisiilor de gaze cu efect de seră; prin de seră şi ar conduce la un mediu mai sănătos şi la o mai bună calitate a urmare, companiile de servicii energetice (CSE) câştigătoare sunt obligate vieţii pentru cetăţeni. Un plan bine conceput, cu un set de măsuri să furnizeze soluţii energetice durabile. În cadrul acestui program, până în concrete, care să adreseze problema consumului de energie, ar putea prezent, au fost modernizate 1.400 de clădiri fără niciun cost pentru contribui, de asemenea, la sporirea competitivităţii economice a oraşului proprietari, reuşindu-se obţinerea unor reduceri anuale de peste 60.400 şi la deschiderea căilor spre o mai mare independenţă energetică locală. tone pe an de CO2 şi realizându-se economii substanţiale. Acesta ar putea constitui o bună ocazie de a integra diverse iniţiative într- Într-un alt caz de succes, Primăria oraşului Frankfurt a semnat un un ansamblu coerent de măsuri care să sporească eficienţa energetică la contract cu o societate privată pentru instalarea şi administrarea unui nivelul întregului oraş. În ultimă instanță, strategia poate fi utilizată ca un sistem de management energetic pentru trei clădiri municipale instrument de promovare internă şi externă, care ar permite orașului să importante în vederea diminuării cheltuielilor pentru energie şi apă şi a obțină sprijin pentru viitoarele lucrări vizând eficienţa energetică. reducerii emisiilor de gaze de gaze cu efect de seră. Societatea a investit În conformitate cu această recomandare TRACE, autorităţile 680.000 USD în echipamente de control. Capitalul investit a fost recuperat publice locale ale municipiului Craiova încearcă să diminueze consumul de din economisirea energiei (54%) pe o perioadă de opt ani, iar restul (de energie şi să facă oraşul să devină mai durabil şi mai eficient. În acest scop, 46%) era prognozat să reducă din costurile de operare ale clădirilor. Prin administratorii publici sunt hotărâţi să pregătească un plan de acţiune comparaţie cu costurile anuale anterioare de 1,7 milioane USD, reducerea pentru energie durabilă (Sustainable Energy Action Plans - SEAP) cândva în potenţială a costurilor a fost estimată la 217.000 USD. cursul anului următor. Acesta ar trebui să aibă câteva secţiuni importante, 63 care să vizeze consumul de energie din domeniul serviciilor publice, Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu inclusiv termoficarea, transportul, clădirile municipale, iluminatul stradal planul necesită o monitorizare atentă pentru ca atingerea ţintelor şi deşeurile solide. Măsurile luate în fiecare dintre aceste sectoare ar intermediare şi progresul în vederea realizării obiectivelor generale ale trebuie să includă anumiţi indicatori, cum ar fi consumul total de energie strategiei să fie asigurate. Este necesar să existe un plan de monitorizare şi în oraş, economiile totale realizate prin punerea în aplicare a iniţiativelor un ansamblu de indicatori de performanţă care să poată fi urmăriţi la privind eficienţa energetică şi procentul de astfel de iniţiative pentru care intervale regulate. Măsurile trebuie să fie însoţite de ţinte care să indice sunt colectate date anual. progresul estimat într-un interval de timp stabilit, dar şi de un plan de monitorizare eficient. Monitorizarea ar trebui să ia în considerare indicatorii de performanţă, mijloacele de măsurare şi procesele de validare a măsurătorilor, alături de programul activității de măsurare şi de alocarea responsabilităţilor. Indicatorii TRACE reprezintă un punct de plecare foarte bun, oferind o serie de domenii cheie de performanţă pentru eficienţa energetică – cum ar fi transportul urban, clădirile municipale, iluminatul stradal, apa, deşeurile solide, energia electrică –, care pot fi utilizate pentru monitorizarea performanţei energetice a oraşului. Însă, în planul de acţiune, pot fi introduşi și alţi indicatori, cum sunt cei cu privire la eficienţa energetică în clădirile aflate în proprietate privată şi în întreprinderile industriale. Unele oraşe din Europa şi din întreaga lume şi -au pregătit planuri Sursa: www.genesys-project.eu de acţiune pentru eficienţa energetică, stabilind obiective clare în ceea ce priveşte modul de reducere a consumului de energie şi măsurile care ar Strategia ar trebui să combine ținte măsurabile şi realistice, să traseze trebui implementate pentru a ajuta municipalităţile să îndeplinească calendare de implementare bine definite şi să aloce responsabilităţi clare. respectivele obiective. De exemplu, pentru a reduce cu 30% consumul de Planul ar trebui să prezinte pe scurt ce măsuri specifice trebuie luate energie până în 2015, Primăria oraşului Philadelphia a adoptat o serie de pentru a reduce consumul de energie şi care sunt proiectele care ar trebui măsuri care au ajutat municipalitatea să facă progrese extraordinare. implementate în acest scop. Aceste măsuri includ o gamă largă de activităţi, începând de la In mod ideal, planul ar trebui să precizeze de la bun început modernizarea clădirilor municipale, înlocuirea flotei urbane de vehicule, cantitatea potenţială de emisii de gaze cu efect de seră care ar putea fi încurajarea angajaţilor să economisească energia, instalarea de becuri cu redusă ca urmare a implementării fiecărui proiect, alături de costurile și de LED-uri şi crearea de norme de eficienţă energetică pentru clădiri, până la calendarul pentru implementare corespunzătoare. Nu în ultimul rând, oferirea de stimulente fiscale celor care înregistrează cele mai bune planul de acţiuni ar trebui să menţioneze responsabilii cu monitorizarea şi performanţe în materie de eficienţă energetică, organizarea de competiţii implementarea planului, din cadrul administraţiei publice locale. Strategia între cartiere pentru reducerea consumului de energie, dezvoltarea unei din domeniul eficienței energetice ar trebui dezvoltată de reprezentanții campanii de marketing în sprijinul eficienţe energetice la nivelul întregului municipalității în colaborare cu celelalte grupuri de actori care vor fi oraş şi construirea de locuinţe sociale eficiente din punct de vedere implicați în punerea sa în aplicare și împreună cu părțile interesate care energetic. vor fi afectate de aceasta. 64 Mii de oraşe din Europa au devenit semnatare ale Convenţiei planuri SEAP depuse de oraşe din România, respectiv Moineşti, Vaslui, Primarilor, principala mişcare europeană, înfiinţată în 2008, ce reuneşte Alba-Iulia, Bistriţa, Mizil, Slobozia, Braşov, Arad, Aiud, Râmnicu Vâlcea şi autorităţile locale şi regionale care s-au angajat să crească eficienţa Baia Mare. energetică şi să utilizeze sursele de energie regenerabilă pe teritoriile lor. Capitala Suediei este unul dintre semnatarii Convenţiei Primarilor. Primăria oraşului Stockholm a elaborat un plan integrat de management şi planificare urbană, cu viziune urbană cuprinzătoare, programe de mediu şi acţiuni concrete pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru abordarea problemei schimbărilor climatice. Planul a fost implementat în districtul din sud al Hammarby Sjöstad, care urmăreşte să devină de două ori mai durabil faţă de reprezentanții celor mai bune practici suedeze din 1995. Districtul a implementat managementul integrat al resurselor (respectiv deşeurile, energia, apa potabilă şi apa uzată) printr-o colaborare sistematică cu părţile interesate şi a transformat metabolismul urban linear într-unul ciclic. Primele evaluări indică faptul că districtul suedez a realizat reduceri cuprinse între 28% şi 42% la consumul de energii neregenerabile, la care se adaugă reduceri între 29% şi 37% privind potenţialul de încălzire globală. Astfel de Sursa: www.europa.eu rezultate pozitive ar putea fi obţinute şi Craiova, cu condiţia ca factorii politici să continue să ia măsurile corecte. Principalul obiectiv al acestui proces este reducerea cu 20% a emisiilor locale de gaze cu efect de seră până în anul 2020, făcând astfel ca oraşele Ghid de achiziţii pentru un nou sistem de iluminat stradal să îşi reducă impactul negativ asupra climei. După ce primarul unui oraș Această recomandare TRACE este menită să sprijine administraţia locală semnează Convenţia Primarilor, autorităţile publice locale pregătesc să realizeze un ghid de achiziţii pentru sistemul de iluminat stradal. planurile de acţiune, care transpun angajamentele politice în acţiuni şi Indicaţiile generale referitoare la o nouă tehnologie în materie de iluminat măsuri concrete. În prezent, există 4.759 de semnatari ai Convenţiei public pot contribui la asigurarea aceloraşi niveluri de iluminat, dar cu un Primarilor, reprezentând peste 169 milioane de locuitori din toată Europa. consum mai mic de energie, la reducea emisiilor de carbon aferente şi a Mai mult de jumătate din administraţiile locale semnatare au depus deja costurilor operaţionale. Extinderea duratei nominale de viaţă reduce, de la Bruxelles planurile lor de acţiune pentru energie durabilă ( PAED - asemenea, necesarul și costurile de întreţinere, precum şi numărul Sustainable Energy Action Plans - SEAP). În iunie 2013, în România, existau întreruperilor serviciului de iluminat, ameliorând astfel sănătatea şi 62 de oraşe mici şi mari semnatare ale angajamentul politic de a reduce siguranţa publică. Anual, ar putea fi economisită o energie de 200.000 consumul de energie până în 2020. 28 dintre aceste oraşe au depus la kWh, cu o investiţie iniţială mai mică de 100.000 USD. Bruxelles planurile de măsuri privind reducerea eficienței energetice. Această recomandare se bazează pe actualele demersuri ale Patru dintre cei şapte poli de creştere din România au devenit administraţiei locale de selectare a noului furnizor de servicii de iluminat semnatari ai Convenţiei Primarilor, respectiv Cluj-Napoca, Timişoara, stradal fiind menită să contribuie la conceperea unor soluţii mai bune şi Braşov şi Ploieşti. Trei dintre ei - Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov – şi-au eficiente pentru Craiova în materie de iluminat public. În viitorul apropiat, depus planurile SEAP la Bruxelles şi, până în prezent, a fost aprobat numai autorităţile locale publice au planuri ambiţioase de înlocuire a lămpilor cu planul elaborat de Braşov. În ansamblu, Convenţia Primarilor a aprobat 11 65 vapori de sodiu existente cu becuri cu LED-uri, care sunt mai eficiente, dar furnizorii privați pentru a se ajunge la cel mai redus cost operaţional şi mai scumpe. În acest scop, administraţia locală trebuie să elaborez e posibil. În sfârşit, ofertele de achiziţie ar trebui să includă criterii foarte norme care vor stabili reguli stricte şi clare referitoare la ce ar trebui să importante de furnizare a unei analize pe un ciclu de viaţă de şapte ani întreprindă furnizorul de servicii de iluminat stradal pentru a îmbunătăţi privind costurile echipamentelor inițiale, cheltuielile de întreținere și eficienţa globală a sistemului şi pentru a reduce costurile aferente. consumul de energie.. Regiunea Midlands din Marea Britanie este un bun exemplu de Iluminatul stradal în zona centrală din Craiova creştere a eficienţei energetice prin utilizarea celor mai bune practici în materie de achiziții.. Nouă consilii din Midlands au încheiat un parteneriat cu Midlands Highways Alliance pentru a obţine o economisire eficientă a energiei pentru autostrăzile mari şi medii, şi o serie de servicii profesionale de construcţii civile. Acestea au făcut schimb de bune practici privind contractele de întreținere și au recurs la achiziţii comune de noi tehnologii pentru iluminatul stradal şi semnalizarea rutieră. În normele de achiziţie, au fost prezentate specificaţiile minime şi cele ideale privind tehnologiile de iluminat stradal astfel încât să fie realizate reducerile de emisii de carbon și de costuri stabilite. S-a estimat că, până în 2011, proiectul va avea ca rezultat, la nivelul regiunii, economii de 11 milioane GBP (aproape 13 milioane de euro) din lucrările de întreţinere şi amenajare a autostrăzilor. Sursa: www.panoramio.com Campanii de conștientizare În final, ultima recomandare TRACE pentru administraţia publică locală a Primăria ar putea lua în considerare elaborarea unui ma nual despre municipiului Craiova se referă la ajutarea cetăţenilor să devină mai proiectarea iluminatului stradal, inspirat de cele mai bune practici IESNA conştienţi de beneficiile eficienţei energetice şi să acţioneze ca atare. (Societatea de Inginerie a Iluminatului din America de Nord) în materie de Scopul final este acela de a încuraja autoritățile locale să deruleze norme de vizibilitate şi siguranţă. Acesta ar trebui să stabilească anumiţi campanii publice de formare şi de educare a cetățenilor în vederea parametri privind iluminarea, distanţa dintre stâlpi şi tipul lămpilor, creșterii sensibilizării și înțelegerii lor privind necesitatea reducerii precum şi reducerea sau sporirea intensității luminii pe timp de noapte consumului de energie și în vederea schimbării atitudinii lor față de pentru toate tipurile de străzi din oraş. eficiența energetică. Municipalitatea ar trebui să pună la dispoziţia Ulterior, licitaţia pentru selectarea noului furnizor de servicii de cetăţenilor informaţii accesibile referitoare la eficienţa energetică astfel iluminat stradal ar trebui să includă cerinţe specifice cu privire la încât să îi determine pe oameni să îşi modifice comportamentul şi să fie proiectare, instalare, întreţinere şi costuri operaţionale. Viitorul contract mai conştienţi de importanța de a locui într-un oraș mai eficient şi mai de concesiune ar trebui semnat pe o perioadă mai mare de 10 ani, pentru durabil. Cu o investiţie iniţială cuprinsă între 100.000 USD şi 1 milion USD, a i se acorda operatorului iluminatului stradal suficient timp pentru a-şi campaniile de sensibilizare a populaţiei ar putea conduce la o economisire recupera investiţia. Contractul trebuie să prevadă cerinţe stricte în a energiei cuprinsă între 100.000 și 200.000 kWh pe an. materie de iluminat şi ar trebui să atragă o competiție cât mai mare între 66 Promovarea eficienţei energetice se poate realiza în mai multe interesate ar trebui invitate să participe la aceste programe, inclusiv moduri, de la campanii publicitare, evenimente publice şi prezentări în organizaţiile non-profit, societăţile de utilităţi şi întreprinderile private. mass-media locală până la pagini de internet specializate, programe de O altă modalitate de promovare a eficienţei energetice este prin pregătire în şcoli, centre de afaceri şi centre comunitare şi un program de campaniile publice de educare a populaţiei care ar putea să disemineze promovare a campionilor eficienţei energetice. În timp ce principalul informații despre beneficiile consumului redus de energie. Administraţia beneficiu al unor astfel de acţiuni publice ar fi schimbarea publică locală ar trebui să ia legătura cu o companie de marketing şi comportamentului locuitorilor orașului, beneficiul indirect s-ar traduce publicitate pentru a elabora împreună o strategie prin care informaţiile printr-o presiune mai redusă asupra infrastructurii energetice, o cantitate privind eficienţa energetică să ajungă la locuitorilor oraşului. Cu ajutorul mai mică de emisii de gaze cu efect de seră, o mai bună calitate a aerului mai multor instrumente de comunicare, precum afişele, panourile şi economii financiare. publicitare, pliantele, anunţurile în mass-media locală şi reclamele, oamenii pot afla cum pot deveni mai atenți la utilizarea energiei și cum Promovarea colectării selective în Altamira, Mexic pot elimina consumul inutil. Uneori, este util să se apeleze la o societate de utilităţi publice sau la o companie privată pentru a sprijini finanţarea unor astfel de campanii. Promovarea reciclării deşeurilor solide Sursa: www.pcwastemgmt.com Un sector din Craiova care ar putea fi printre principalele vizate de astfel de campanii este colectarea selectivă a deşeurilor solide. După ce vor fi Sursa: www.factreports.revues.org instalate containerele subterane de colectare, locuitorii oraşului ar trebui învățați să separe deşeurile organice de deşeurile reciclabile şi să pună Una dintre modalităţile de creștere a conștientizării populaţiei este obiectele în containerele colorate corespunzătoare. Primăria municipiului utilizarea programelor specifice de formare. Primăria ar putea încheia un Craiova şi societatea Salubritate, operatoru gestioneză deşeurile solide, ar parteneriat cu un furnizor de servicii de educare și instruire pentru a trebui să organizeze campanii publice şi să îi înveţe pe oameni despre dezvolta programe de pregătire care ar putea să se desfăşoare în şcoli şi în colectarea selectivă, folosind pliante şi afişe răspândite în tot oraşul. Ca clădiri de birouri. Principalii actori vizaţi ar fi marii consumatori de energie, urmare a acestor acţiuni, se estimează o îmbunătăţire a ratei de colectare precum birourile, unităţile de producţie ş.a.m.d. De asemenea, alte părţi selectivă în oraş. Aceeaşi abordare ar putea fi utilizată şi în privinţa promovării transportului nemotorizat. De exemplu, după ce vor fi amenajate noile 67 piste specializate, oamenii ar trebui să fie încurajaţi să folosească mai mult O altă metodă interesantă şi eficientă, care ar putea contribui la bicicletele şi mai puţin vehiculele proprietate personală. De asemenea, sensibilizarea populaţiei este implicarea campionilor locali ai eficienţei Primăria Craiovei şi RATC ar trebui să organizeze campanii de informare energetice, care i-ar putea învăţa pe oameni despre importanţa şi pentru a atrage atenţia asupra beneficiilor transportului public. O astfel de beneficiile acesteia. Primăria recrutează şi pregăteşte, pe bază de campanie ar trebui să se concentreze pe promovarea transportului public voluntariat, persoane private, reprezentanți ai autorităților publice sau ca mod de transport fiabil, rapid, confortabil, sigur, ieftin şi accesibil în diferite entităţi locale (de ex., organizaţii non-profit, societăţi comerciale comparaţie cu alte moduri de transport (vehicule private). sau trusturi medicale) pentru ca acestea să vorbească despre beneficiile reducerii consumului de energie şi a costurilor aferente. Aceşti promotori Promovarea transportului public devin vectori de primă linie în promovarea eficienţei energetice, fac prezentări şi ţin discursuri în sesiuni de informare speciale sau distribuie pliante şi informează oamenii cu privire la modalităţi simple de economisire a energiei. Promovarea eficienţei apei în Miami Surse: www.irenesoo.wordpress.com; www.bangalore.citizenmatters.in. Sursa: www.miamidade.gov Campionii eficienţei energetice ar trebui să fie în contact permanent cu o persoană desemnată din partea municipalității, care ar trebui să le ofere sprijin informațional și logistic și sa le monitorizeze progresul. În plus, Sursa: www.keepcalm.o-matic.co.uk administraţia publică locală ar trebui să monitorizeze şi ea eficienţa globală a programului. Trebuie să ţină cont de numărul de persoane care participă la programele de pregătire, de numărul de vizitatori ai paginilor 68 de internet care promovează eficienţa energetică, de articolele din mass- media despre eficienţă energetică din oraş şi de numărul de promotori pregătiţi. Comitatul Meath din Irlanda este un bun exemplu al modului în care campaniile publice privind eficienţa energetică îi pot face pe oameni să devină mai interesaţi de acest subiect. Autorităţile locale au extins Săptămâna Conștientizării privind Energia („Energy Awareness Week”) la toţi locuitorii comitatului Meath utilizând o campanie publică dinamică de sensibilizare în rândul consumatorilor, ce a cuprins activităţi diverse, precum vizitele în şcoli, afişarea de informaţii în spaţii publice, tratarea pe larg a subiectului în mass-media, competiţii, introducerea unei așa-numite „zile fără maşini” şi oferte promoționale la achiziționarea de lămpi fluorescente compacte. Nu numai că această campanie a contribuit semnificativ la creşterea numărului de solicitări legate de eficienţa energetică, dar a încurajat cu adevărat locuitorii comitatului să aleagă, în viitor, opţiuni durabile de transport şi de energie. Costul campaniei a fost sub 5.000 USD, la care s-au adăugat premiile şi sponsorizările asigurate de companiile locale şi de alte entităţi din domeniul energetic. 69 70 71 72 Recomandări detaliate din analiza TRACE Îmbunătăţirea eficienţei energetice în Craiova, România Anexa 1: Dezvoltarea transportului public /74 Anexa 2: Moduri de transport nemotorizat /79 Anexa 3: Măsuri de restricţionare a traficului /83 Anexa 4: Auditarea şi modernizarea clădirilor municipale /86 Anexa 5: Evaluarea comparativă a clădirilor municipale /91 Anexa 6: Strategia și planul de acțiune privind eficiența energetică /99 Anexa 7: Ghid de achiziţii pentru un nou sistem de iluminat stradal /103 Anexa 8: Campanii de conștientizare /107 Anexa 9: Listă de abrevieri pentru orașele din baza de date TRACE /112 73 ANEXA 1: Dezvoltarea transportului public DESCRIERE ATRIBUTE Dezvoltarea sau îmbunătăţirea sistemului de transport public şi luarea de măsuri pentru Potenţial de economisire a energiei creşterea accesibilităţii şi a utilizării acestuia. Transportul public realizează valori mai reduse de > 200.000 kWh/an emisii pe cap de locuitor decât automobilele proprietate personală şi are potenţialul de a asigura Cost iniţial o reţea de transport echitabilă. O reducere a numărului de vehicule proprietate personală aflate > 1.000.000 USD în trafic poate contribui la reducerea emisiilor şi la îmbunătăţirea calităţii aerului. Viteză de implementare > 2 ani OPŢIUNI DE IMPLEMENTARE Avantaje colaterale Activitate de Emisii de carbon reduse Metodologie Calitate mai bună a aerului implementare Siguranţă şi sănătate publică sporite Autoritatea locală (AL) instituie măsuri dedicate privind prioritatea autobuzelor. Aceasta permite autobuzelor să evite cozile din trafic, Prioritatea sporindu-le fiabilitatea şi îmbunătăţind timpii de deplasare. Se poate aplica autobuzelor o serie de măsuri care includ benzi speciale pentru autobuze şi prioritate în intersecții. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Bogota. Autoritatea locală investeşte în infrastructura necesară pentru semnalizarea priorităţii autobuzelor. Aceste sisteme se conectează la autobuze prin intermediul unor transpondere care utilizează informaţii GIS Semnalizare şi favorizează fluxul de autobuze care se apropie de intersecţie, prin prelungirea duratei culorii verzi a semaforului sau prin reducerea duratei ciclului pentru automobile. Autoritatea locală asigură staţii de aşteptare de calitate pentru pasageri, dublate de servicii informaţionale adecvate. Furnizarea de informaţii în Informare timp real privind succedarea autobuzelor permite utilizatorilor să înţeleagă şi să gestioneze timpii de aşteptare. Aceste servicii cresc atractivitatea transportului public. Autoritatea locală investeşte în infrastructura necesară pentru emiterea de Operare bilete electronice. Aceasta permite utilizarea unui număr mai mare de 74 autobuze într-un interval de timp dat cu un singur bilet, reducând costul călătoriei şi facilitând accesul la autobuze pentru persoanele cu veniturile cele mai mici, atrăgând totodată o bază mai mare de utilizatori atunci când se realizează o combinaţie cu alte mijloace de transport, precum calea ferată sau metroul. Autoritatea locală corelează proiectele de dezvoltare cu densitate mare cu existenţa şi finanţarea transportului public. Autoritatea locală analizează ordonanţele de zonare a oraşului şi are în vedere următoarele modificări: creşterea raportului permis între suprafaţa utilă şi suprafaţa locurilor de parcare în locurile situate în apropierea nodurilor de transport public. În zonele unde situaţia o permite, se va proceda la rezonarea terenurilor cu utilizare unică pentru a permite mai multe utilizări ale aceluiaşi teren. Reglementări şi Acceptarea unor proiecte de dezvoltare cu densitate mai mare de-a lungul direcţii de coridoarelor de transport public bine deservite creează o bază de sistematizare utilizatori pentru transportul public şi poate fi utilizată în combinaţie cu alte măsuri de sistematizare, precum plafonarea locurilor de parcare prevăzute pentru clădirile rezidenţiale şi de birouri, descurajând astfel utilizarea automobilelor. Pentru a obţine certificatul de urbanism, dezvoltatorii trebuie să prezinte modul în care proiectul care urmează a fi realizat este conectat la reţeaua de transport public existentă sau planificată. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Curitiba. Autoritatea locală subvenţionează călătoriile din transportul public. În Subvenţii anumite zone, aceasta poate constitui un stimulent pentru utilizarea transportului public. MONITORIZARE Monitorizarea progresiei şi a eficienţei recomandărilor, odată implementate, este fundamentală pentru o înţelegere exactă a valorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o recomandare, trebuie definită o ţintă (sau un set de ţinte) care să indice nivelul de progres preconizat într-un interval de timp dat. În acelaşi timp, este necesară realizarea unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie complicat sau mare consumator de timp, dar trebuie să acopere cel puțin următoarele aspecte: identificarea surselor de informaţii, identificarea indicatorilor de performanţă, un mijloc de măsurare şi de validare a 75 echipamentelor sau a proceselor de măsurare, protocoale de menţinere a evidenţelor, un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), repartizarea responsabilităţilor pentru fiecare aspect al procesului, un mijloc de auditare şi analizare a performanţelor şi, în sfârşit, stabilirea ciclurilor de raportare şi analiză. Unele măsuri sugerate, care se corelează în mod specific cu această recomandare, sunt următoarele:  Efectuarea de studii cu privire la numărul de pasageri din transportul public;  Stabilirea distribuţiei pe mijloace de transport a persoanelor care călătoresc în zonă sau în oraş. STUDII DE CAZ Sistemul BRT, Bogota, Columbia Sursa: ESMAP (2009). „Good practices in city energy efficiency: Bogota, Colombia – Bus Rapid Transit for Urban Transport Energy”, disponibil online la http://esmap.org/esmap/sites/esmap.org/files/Bogota_Case_Study_020310.pdf. La finalizarea primelor sale două faze, sistemul TransMilenio BRT deserveşte circa 1,5 milioane de pasageri zilnic şi a diminuat cu 47% consumul de combustibil la nivelul oraşului. Principalii factori de succes au fost: sistematizarea completă, la nivel de oraş, a infrastructurii, utilizarea de tehnologii de ultimă oră, aplicarea unei varietăţi de caracteristici de proiectare pentru a deservi volume mari de pasageri, precum şi utilizarea unui sistem simplu de bilete de călătorie cu un singur tarif. Nu sunt necesare subvenţii pentru funcţionarea sistemului, aceasta fiind acoperită integral din tariful biletelor. Costul total de capital al proiectului s-a ridicat a la 240 milioane USD. Sistemul este administrat de o companie înfiinţată de primar, dar care funcţionează independent de administraţia oraşului. Deşi compania ră spunde de toate lucrările de sistematizare, întreţinere şi construcţie a infrastructurii, precum şi de organizarea orarelor serviciilor de autobuze, autobuzele şi şoferii sunt contractaţi prin firme private, rezultând astfel o structură de management complexă, dar inovatoare. Sistematizarea utilizării terenului şi a transportului public, Curitiba, Brazilia Sursa: Banca Mondială (2010). „Curitiba, Brazil – Cost Is No Barrier to Ecological and Economic Urban Planning, Development, and Management . In Eco2 Cities: Ecological Cities as Economic Cities, pages 169-182”, disponibil online la http://www.esmap.org/esmap/sites/esmap.org/files/CS_Curitiba.pdf. Cazul oraşului brazilian Curitiba arată că costurile nu reprezintă o barieră pentru o sistematizare, o dezvoltare şi un management urban ecologice şi economice. Curitiba a realizat un mediu urban durabil printr-un urbanism integrat. Pentru a evita o dispersare nesistematizată, în Curitiba, dezvoltarea urbană a fost direcţionată liniar, pe axe strategice de-a lungul cărora s-a încurajat dezvoltarea multor proiecte rezidenţiale şi comerciale, corelate cu planul general integrat al oraşului şi cu zonarea utilizării terenurilor. În Curitiba s-a adoptat un sistem de transport cu autobuzul accesibil, dar inovator, în locul unor căi ferate costisitoare, a căror construcţie necesita mult mai mult timp. Sistemul de transport cu autobuzul din Curitiba, eficient şi bine conceput, deserveşte majoritatea zonelor urbane, iar procentul de utilizatori ai transportului public (autobuz) a atins 45%. În prezent, traficul din oraş este mai puţin aglomerat, ceea ce a dus la reducerea consumului de combustibil şi la o îmbunătăţire a calităţii aerului. Suprafeţele verzi au fost extinse – mai ales în parcurile create pentru a îmbunătăţi prevenirea inundaţiilor – prin reglementări care au permis transferul drepturilor de dezvoltare pentru conservarea zonelor verzi 76 şi a zonelor de patrimoniu cultural. Corelarea densităţii proiectelor de dezvoltare cu existenţa transportului public, Curitiba, Brazilia Sursa: Rabinovitch, J. (1992) „Curitiba: towards sustainable urban development”, Environment and Urbanization, Vol.4 (2) pp. 62-73, disponibil online la: http://eau.sagepub.com/content/4/2/62.abstract Planul general al oraşului Curitiba a integrat transportul cu sistematizarea utilizării terenurilor. Legile de zonare se utilizează pentru direcţionarea creşterii liniare prin atragerea densităţii rezidenţiale şi comerciale de-a lungul unei linii de transport public. Este permisă dezvoltarea de proiecte rezidenţiale şi comerciale de înaltă densitate, situate la o distanţă faţă de staţie care poate fi parcursă pe jos, cu densităţi mult mai reduse în alte zone ale oraşului. Zona centrală a oraşului este parţial închisă traficului vehiculelor, fiind create străzi pietonale. De asemenea, o ierarhie strictă a străzilor protejează prioritatea de trecere pentru actualul sistem BRT ( Bus Rapid Transit), ceea ce a contribuit semnificativ la reuşita reţelei de transport. Urbanism integrat şi utilizarea eficientă a resurselor, Singapore Sursa: Good practices in City Energy Efficiency: Eco2 Cities – Land and Resource Management in Singapore, disponibil online la: http://www.esmap.org/esmap/node/1230 Singapore este un oraş-stat insular, situat la extremitatea sudică a Peninsulei Malaiezia. Cu o suprafaţă mică, de 700 kilometri pătrați, şi o populaţie de 4,8 milioane de locuitori, Singapore s-a dezvoltat datorită unui urbanism inovator, integrat cu utilizarea eficientă a terenului şi a resurselor naturale. Dimensiunile reduse ale oraşului ridică probleme privind disponibilitatea terenurilor şi a resurselor naturale. Pentru optimizarea utilizării terenurilor, Singapore promovează dezvoltarea proiectelor de înaltă densitate, nu numai pentru companii şi entităţi comerciale, dar şi pentru structuri rezidenţiale. Densitatea ridicată se pretează la o productivitate economică ridicată pe unitatea de teren şi facilitează identificarea de spaţii verzi şi zone naturale destinate conservării. În plus, dezvoltarea proiectelor de înaltă densitate a avut drept rezultat o utilizare mai extinsă a transportului public, de oarece principalele zone de afaceri, comerciale şi rezidenţiale sunt bine racordate la o reţea integrată de transport public. În 2004, transportul public, ca pondere în totalul modurilor de transport pe durata orelor de vârf de dimineaţă, a atins o cotă de 63%. Utilizarea semnificativă a transportului public ajută la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Procentul ridicat de utilizare a transportului public înseamnă, de asemenea, că Singapore şi-a putut recupera toate costurile operaţionale ale transportului public din vânzarea biletelor – lucru realizat numai în Hong Kong, China, şi Singapore, dintre oraşele moderne, puternic dezvoltate. Urbanism regional integrat, Auckland, Noua Zeelandă Sursa: Good Practices in City Energy Efficiency: Eco2 Cities – Integrated Regional Urban Planning in Auckland, disponibil online la: http://www.esmap.org/esmap/node/1227. Interconectarea dintre aspectele cu caracter naţional şi local din Auckland (precum construcţia de case şi educaţia) cu creşterea şi inovaţia şi investiţiile majore necesare (mai ales în ceea ce priveşte transportul terestru) au creat probleme complexe şi dificile între o serie întreagă de autorităţi. În ciuda importanţei oraşului Auckland pentru economia Noii Zeelande şi pentru sferele de interes comun, precum 77 transportul şi alimentarea cu energie, guvernul naţional nu a jucat, la început, un rol important în orientarea sistematizări lor la nivel regional şi local. Au apărut preocupări cu privire la faptul că, în absenţa unui acord cu privire la o strategie şi un cadru regional general, procesul decizional în regiune poate deveni ad hoc şi contradictoriu dacă fiecare parte interesată ar încerca să-şi impună punctul de vedere dintr-o perspectivă îngustă şi fără a lua în considerare regiunea în ansamblu. În consecinţă, exista o nevoie evidentă de sistematizare strategică și coordonată pentru întreaga regiune Auckland, care să permită menţinerea competitivităţii oraşului în lumea globalizată actuală. Răspunsul a implicat un proces început în 2001, de pregătire a unei strategii de dezvoltare regională, care îşi propune asigurarea unei viziuni a ceea ce ar putea deveni oraşul Auckland în 50 de ani. INSTRUMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI Instrumente şi instrucţiuni Public Transport Authority Western Australia (2009).„Bus Priority Measures Principles and Design” Un document director pentru planificarea metodelor şi abordărilor pentru asigurarea priorităţii autobuzelor. Disponibil online la: http://www.pta.wa.gov.au/PublicationsandPolicies/DesignandPlanningGuidelines/tabid/109/Default.aspx. Transport for London (2006). „Accessible bus stop design guidance” Un document director pentru proiectarea staţiilor de autobuz, care să faciliteze urcarea pasagerilor în autovehicul. Disponibil online la: http://www.tfl.gov.uk/assets/downloads/businessandpartners/accessibile_bus_stop_design_guidance.pdf. 78 ANEXA 2: Moduri de transport nemotorizat DESCRIERE ATRIBUTE Modurile de transport nemotorizat prezintă un consum zero de combustibil de operare şi Potenţial de economisire a energiei necesită costuri reduse de capital pentru implementare. În afară de îmbunătăţirea sănătăţii 100.000-200.000 kWh/an utilizatorilor, utilizarea acestor mijloace reduce poluarea sonoră şi îmbunătăţeşte calitatea Cost iniţial aerului. > 1.000.000 USD Viteză de implementare Printre beneficii se numără o calitate îmbunătăţită a vieţii, costuri operaţionale mai reduse > 2 ani pentru utilizatori şi furnizori şi cerinţe mai scăzute de infrastructură. Avantaje colaterale Emisii de carbon reduse OPŢIUNI DE IMPLEMENTARE Calitate mai bună a aerului Activitate de Siguranţă şi sănătate publică sporite Metodologie implementare Autoritatea locală (AL) pietonalizează reţelele de străzi sau zonele urbane mai extinse. Permanentă sau temporară, închiderea străzilor pentru vehiculele cu motor creşte gradul de conştientizare a populaţiei cu privire la mijloacele de transport nemotorizat, elimină vehiculele zgomotoase şi Pietonalizare poluante şi creează oportunităţi pentru pieţe stradale şi alte iniţiative. Autoritatea locală studiază fezabilitatea şi capacitatea de preluare din sondaje operate la origine şi la destinaţie, distribuţia traficului pe mijloace de transport şi, ulterior, proiectează reţele adecvate modelelor de navetă şi deplasărilor locale/în cartier. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Oxford. Autoritatea locală include reţele dedicate pentru biciclişti/pietoni în cadrul planurilor sale de transport sau de utilizare a terenurilor urbane. Înlocuirea sau rezervarea drepturilor de acces în zonele nou construite creează condiţiile necesare pentru adoptarea de moduri de transport nemotorizat, Reţele dedicate care ar putea fi mai puţin favorizate dacă drumurile s-ar adresa numai automobilelor. Cheia succesului o reprezintă corelarea reţelelor pentru biciclişti şi pentru pietoni la nivel local cu calitatea mediului – este nevoie de canalizare adecvată şi de un nivel corespunzător de iluminare şi de umbră. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Bogota. 79 Autoritatea locală acordă microcredite care pot fi utilizate pentru creşterea numărului de biciclete aflate în proprietate personală. O creştere a numărului deţinătorilor de biciclete poate avea beneficii financiare Microcredite semnificative pentru muncitorii cu venituri reduse, care nu vor mai fi dependenţi de un transport public costisitor, ineficient şi cu intervale mari de succedare. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Lima. Autoritatea locală introduce programe de închiriere a bicicletelor, care asigură biciclete la cerere, contra cost. Factorul cheie al succesului unui astfel de demers constă în stabilirea unor tarife care să încurajeze utilizarea, dar şi a unor proceduri de securitate pentru evitarea şi pedepsirea furtului. Programe de Sistemele cu utilizatori înregistraţi necesită un card bancar sau detalii închiriere bancare despre utilizatori, dar nu sunt neapărat accesibile tuturor. Sistemele cu utilizatori neînregistraţi sunt mai flexibile, dar mai expuse la abuzuri. Marcarea bicicletelor şi a instalaţiilor poate crea venituri pentru autoritatea locală. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Paris. MONITORIZARE Monitorizarea progresiei şi a eficienţei recomandărilor, odată implementate, este fundamentală pentru o înţelegere exactă a valorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o recomandare, trebuie definită o ţintă (sau un set de ţinte) care să indice nivelul de progres preconizat într-un interval de timp dat. În acelaşi timp, este necesară realizarea unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie complicat sau mare consumator de timp, dar trebuie să acopere cel puțin următoarele aspecte: identificarea surselor de informaţii, identificarea indicatorilor de performanţă, un mijloc de măsurare şi de validare a echipamentelor sau a proceselor de măsurare, protocoale de menţinere a evidenţelor, un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), repartizarea responsabilităţilor pentru fiecare aspect al procesului, un mijloc de auditare şi analizare a performanţelor şi, în sfârşit, stabilirea ciclurilor de raportare şi analiză. Unele măsuri sugerate, care se corelează în mod specific cu această recomandare, sunt următoarele:  Efectuarea de studii cu privire la numărul de biciclete aflate în circulaţie prin utilizarea contoarelor de trafic pe drumuri şi piste pentru biciclete;  Stabilirea distribuţiei pe mijloace de transport a persoanelor care călătoresc în zonă sau în oraş; 80  Stabilirea unor indicatori cheie de performanță, precum procentul modurilor de transport nemotorizat, schimbul de moduri, km de infrastructură dedicată pentru biciclişti/pietoni, preluarea unor sisteme de promovare a mersului cu bicicleta prin analiza registrelor de subvenţii. STUDII DE CAZ Pietonalizare cu închiderea drumurilor, Oxford, Anglia Sursa: Comisia Europeană, Directoratul General Mediu (2004). „Reclaiming city streets for people: Chaos or quality of life?”, disponibil online la: http://ec.europa.eu/environment/pubs/pdf/streets_people.pdf. Principalele străzi comerciale au fost complet redate pietonilor, în timp ce alte drumuri de trecere din zona centrală sunt a ccesibile numai autobuzelor şi pietonilor. Adoptarea unei abordări integrate, treptate a implementării programului de închidere a drumurilor a fost considerată esenţială pentru reuşita elementului de realocare a unui spaţiu semnificativ pentru drumuri, din cadrul proiectului. Opozanţii proiectului în valoare de 6 milioane USD au folosit cu precădere motivul înrăutăţirii aglomerărilor în trafic pe două drumuri importante din oraş; au existat şi comercianţi cu amănuntul îngrijoraţi de accesul vehiculelor de aprovizionare şi de nivelul comerţului. Aceste probleme au fost abordate în cadrul unui proces extins de consultare şi al unei campanii publicitare eficiente, care au precedat implementarea proiectului. Acest proces a inclus broşuri, mesaje publicitare pe autobuze, afişe amplasate în întregul oraş şi o serie de comunicate de presă. Reţea dedicată pentru biciclete, Bogota, Columbia Sursa: C40 Cities (2010). „Bogota, Colombia: Bogota's CicloRuta is one of the most comprehensive cycling systems in the world”, disponibil online la: http://www.c40cities.org/bestpractices/transport/bogota_cycling.jsp. CicloRutas este considerată o reţea unică pentru biciclete, al cărei proiect a ţinut cont de topografia oraşului pentru a crea o fluenţă şi o funcţionalitate maximă (caracteristici naturale şi construite, dealuri, cursuri de apă, parcuri, facilităţi esenţiale). Într-o perioadă de numai 7 ani, ca urmare a unei investiţii de 50 milioane USD, utilizarea bicicletelor în reţea a crescut cu peste 268%. CicloRutas joacă un rol important pentru grupurile cu venituri mici, având în vedere că 23% dintre deplasările efectuate de grupul cu veniturile cele mai reduse se fac pe jos sau cu bicicleta. Dezvoltarea CicloRutas a contribuit, de asemenea, la recuperarea spaţiului public de-a lungul malurilor râurilor şi al zonelor umede, deoarece timp de mulţi ani, acestea din urmă au fost ocupate de aşezări ilegale. Microcredite pentru biciclete, Lima, Peru Sursa: ICLEI (2009). „Case study 46: Assistance to purchase bicycles – Lima, Peru” în „Sustainable Urban Energy Planning: A handbook for cities and towns in developing countries”, disponibil online la: http://www.unhabitat.org/pmss/listItemDetails.aspx?publicationID=2839. În 1990, municipalitatea oraşului Lima a înfiinţat un program de microcredite pentru a permite achiziţia de biciclete de către cetăţenii cu venituri mici. Prin economisirea costurilor zilnice cu transportul public, muncitorii vor constata o creştere efectivă a veni turilor cu peste 12% după rambursarea împrumutului. Pentru extinderea reuşitei programului, s-au depus eforturi pentru standardizarea utilizării 81 bicicletelor în oraş. Măsurile în acest sens au constat în realizarea unui manual de standarde tehnice pentru proiectarea şi sistematizarea pistelor pentru biciclete. Închiriere de biciclete, Velib, Paris, Franţa Sursa: C40 Cities (2010). „Paris, France Velib – a new Paris love affair”, disponibil la: http://www.c40cities.org/bestpractices/transport/paris_cycling.jsp. Parisul a lansat un sistem de închiriere non-stop prin intermediul Velib, un parteneriat public-privat între Primăria Parisului şi o companie condusă de un important grup din domeniul publicităţii. Utilizatorii trebuie să achiziţioneze un abonament zilnic, săptămânal sau anual, iar închirierea de biciclete este gratuită pentru prima jumătate de oră a fiecărei deplasări individuale, iar apoi se percepe un preţ fix. Valorile crescânde ale preţurilor asigură menţinerea în circulaţie a bicicletelor. De reţinut că primăria Parisului generează venituri din proiect fără nicio investiţie (care a costat 108 milioane USD). Motivul acestui succes l-a constituit parteneriatul public-privat, prin care compania privată achită costurile operaţionale plus drepturi pentru spaţiul publicitar către Primărie, finanţate din veniturile din publicitate. INSTRUMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI Instrumente şi instrucţiuni Sustrans (2007). „Technical guidelines for the development of cycle facilities” O serie de documente directoare pentru profesionişti cu privire la detaliile proiectării reţelelor pentru biciclete. Disponibil online la: http://www.sustrans.org.uk/resources/design-and- construction/technical-guidelines. Transport for London (2010). „London Cycling Design Standards” Un document director pentru reducerea barierelor din calea utilizării bicicletelor în vederea îndeplinirii obiectivelor legate de siguranţa rutieră. Disponibil online la: http://www.tfl.gov.uk/businessandpartners/publications/2766.aspx. 82 ANEXA 3: Măsuri de restricţionare a traficului DESCRIERE ATRIBUTE Descurajarea potenţialilor şoferi de a-şi utiliza automobilele proprietate personală are drept Potenţial de economisire a energiei rezultat un număr mai redus de automobile în trafic. Se încurajează utilizarea modurilor de 100.000-200.000 kWh/an transport alternative, ceea ce are ca efect creşterea viabilităţii acestora (o creştere a numărului Cost iniţial de utilizatori ai transportului public, de exemplu). 100.000-1.000.000 USD Scoaterea vehiculelor din trafic reduce consumul de combustibil şi necesitatea de spaţiu rutier. Viteză de implementare 1-2 ani OPŢIUNI DE IMPLEMENTARE Avantaje colaterale Activitate de Emisii de carbon reduse Metodologie Calitate mai bună a aerului implementare Siguranţă şi sănătate publică sporite Autoritatea locală (AL) impune interdicţii generale. Posibilele tipuri de interdicţii generale includ interdicţiile pe tipuri de vehicule, care exclud de la circulaţie categorii întregi de vehicule, sau interdicţii în funcţie de numerele de înmatriculare, prin care sunt excluse de la circulaţie anumite numere de Interdicţii înmatriculare. Un punct slab al interdicţiei în funcţie de numerele de generale înmatriculare este acela că persoanele cu venituri mai mari pot fi astfel determinate să achiziţioneze un al doilea automobil, ceea ce nu numai că anulează scopul interdicţiei, dar şi dezavantajează persoanele cu venituri mai reduse. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Guangzhou. AL raţionalizează permisele auto. Instituirea de cote pentru vehiculele proprietate personală permite înmatricularea unui număr limitat de vehicule într-o perioadă de timp dată. Cu toate acestea, având în vedere Emiterea de neelasticitatea cererii de maşini, această măsură are deseori ca efect preţuri permise auto de achiziţie foarte ridicate pentru permisele auto – mecanism care îi favorizează pe cei bogaţi şi care marginalizează segmentele cu venituri mai reduse ale societăţii. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Singapore. AL autorizează şi stimulează „zilele fără maşini”, pentru educare şi îndrumare Iniţiative civice prin puterea exemplului. Participarea la aceste iniţiative este voluntară, şi nu executorie. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Puerto Princesa. 83 MONITORIZARE Monitorizarea progresiei şi a eficienţei recomandărilor, odată implementate, este fundamentală pentru o înţelegere exactă a valorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o recomandare, trebuie definită o ţintă (sau un set de ţinte) care să indice nivelul de progres preconizat într-un interval de timp dat. În acelaşi timp, este necesară realizarea unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie complicat sau mare consumator de timp, dar trebuie să acopere cel puțin următoa rele aspecte: identificarea surselor de informaţii, identificarea indicatorilor de performanţă, un mijloc de măsurare şi de validare a echipamentelor sau a proceselor de măsurare, protocoale de menţinere a evidenţelor, un program pentru activitatea de măsu rare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), repartizarea responsabilităţilor pentru fiecare aspect al procesului, un mijloc de auditare şi analizare a performanţelor şi, în sfârşit, stabilirea ciclurilor de raportare şi analiză. Unele măsuri sugerate, care se corelează în mod specific cu această recomandare, sunt următoarele:  Efectuarea de studii de trafic cu privire la numărul de vehicule în trafic înainte şi după implementare;  Stabilirea distribuţiei pe mijloace de transport a persoanelor care călătoresc în zonă sau în oraş;  Confruntarea datelor de înregistrare ale utilizatorilor cu schemele plătite sau cu cele voluntare;  Efectuarea analizei statistice a datelor cu privire la rata de creştere a înmatriculărilor de automobile. STUDII DE CAZ Interdicţii pentru vehicule: Interdicţii pentru motociclete, Guangzhou, China Sursa: Institute for Transportation and Development Policy (2008). „Case study: motorcycles in Guangzhou”, disponibil online la : http://www.itdp.org/documents/Guangzhou%20Case%20Studies%20-%20Motorcycles%2015-Sep-08.pdf. Utilizarea motocicletelor a fost complet interzisă în oraşul Guangzhou. Interdicţia a fost aplicată treptat, începând cu un moratoriu asupra permiselor noi, iar apoi s-a extins pentru diferite drumuri şi diferite perioade de timp. Aplicarea treptată a fost esenţială pentru a permite publicului să se familiarizeze cu interdicţia respectivă, iar furnizarea eficientă de infrastructuri/servicii suplimentare a sprijinit această trecere de la un mod de transport la altul. Numeroşi motociclişti au trecut la biciclete şi autobuze şi au apărut ricşele ca înlocuitori populari ai motocicletelor. De la aplicarea iniţială a interdicţiei, accidentele rutiere au scăzut cu 40%. Raţionalizare, Singapore, Singapore Sursa: Sustainable Urban Transport Project (2010). „The Vehicle Quota System in Singapore”, disponibil online la: http://www.sutp.org/index2.php?option=com_content&do_pdf=1&id=1582. Singapore limitează la o valoare fixă numărul de vehicule noi a căror înmatriculare este permisă. Potenţialii cumpărători trebuie să liciteze pentru un permis netransferabil, care le permite să deţină un vehicul pentru un anumit număr de ani. Proiectul a trebuit modificat la scurt timp după aplicare în vederea protecţiei împotriva acţiunilor speculative. La început, permisele erau transferabile, iar în primele două luni de la eliberarea primei tranşe de permise, 20% dintre acestea şi-au schimbat proprietarul în cadrul unor tranzacţii de „vânzare-cumpărare” care au adus speculanţilor profituri considerabile, de până la 5.000 de dolari singaporezi. Deoarece sistemul de raţionalizare nu controlează 84 distanţa anuală parcursă, succesul măsurii de înregistrare raţionalizată în ceea ce priveşte limitarea utilizării vehiculelor a depins de susţinerea sa prin alte măsuri de restricţionare a traficului, precum taxe ridicatede utilizare a drumurilor, tarife mari de parcare şi taxarea electronică pentru utilizarea drumurilor. Zile fără condus, Pauză de o zi, Puerto Princesa, Filipine Sursa: ICLEI (2001). „Vehicular Reduction Strategy for Air Pollution Prevention and Climate Change Miti gation; A Case of Puerto Princesa City, Philippines”, disponibil online la: http://www.iclei.org/index.php?id=1193. Introdus ca parte a zonării şi redirecţionării, acest program stipulează o pauză de o zi pentru şoferii de triciclete din centrul de afaceri al oraşului. Reglementarea tricicletelor folosite ilegal constituie un impediment major deoarece neregulile în aplicare conduc la inegalitate între conducătorii legali şi cei ilegali de triciclete-taxi. În plus, potenţialul de venituri al celor care respectă ziua de pauză se pierde în avantajul operatorilor ilegali. INSTRUMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI Instrumente şi instrucţiuni Sierra Club of Canada (2001). „How to Stage a Car Free Day In Your Community” Un document director pentru pregătirea şi planificarea unei zile fără maşini în comunitate. Disponibil online la: http://www.worldcarfree.net/wcfd/documents/cfd_howto.pdf. 85 ANEXA 4: Auditarea şi modernizarea clădirilor municipale DESCRIERE ATRIBUTE Dezvoltarea unui program de auditare şi modernizare, orientat asupra tuturor serviciilor, pentru Potenţial de economisire a energiei analizarea şi implementarea oportunităţilor de îmbunătăţire şi modernizare pentru creşterea > 200.000 kWh/an eficienţei energetice. Beneficiile programului vor consta în economiile de costuri pentru serviciile Cost iniţial autorităţii municipale şi reducerea amprentei de carbon a autorității locale (AL). > 1.000.000 USD Programul va identifica oportunităţi de economisire imediată şi va aplica elemente cu amortizare Viteză de implementare rapidă, care să genereze economii de costuri, care să poată fi direcţionate spre alte servicii 1-2 ani municipale. Avantaje colaterale Emisii de carbon reduse OPŢIUNI DE IMPLEMENTARE Calitate mai bună a aerului Activitate de implementare Metodologie Siguranţă şi sănătate publică sporite O creştere a oportunităţilor de ocupare Identificarea unui angajat din cadrul AL sau angajarea unei a forţei de muncă persoane nou care să răspundă de execuţia şi implementarea de Economii financiare Identificarea coordonatorului proiecte de eficienţă energetică în clădirile de birouri de program pentru birouri municipale. Această persoană trebuie să fie capabilă să colaboreze cu mai multe agenţii, să cunoască sistemele de construcţie şi să gestioneze relaţia cu subcontractorii. Utilizarea rezultatelor obţinute din programul de evaluare comparativă sau a datelor privind clădirile de birouri colectate de personalul Programului pentru birouri, identificarea oportunităţilor preliminare de eficienţă energetică, precum: sisteme de iluminat noi, sisteme de aer condiţionat noi, sisteme Identificarea oportunităţilor de încălzire noi, computere noi, posibilităţi de răcire a serverelor preliminare etc. Clădirile de birouri pot fi clădiri mai complexe şi pot include o varietate de tipuri de sisteme; de exemplu, unele au sisteme de A/C simple, instalate la fereastră (sau nu au A/C), iar altele pot avea sisteme de A/C centralizate mai mari, cu răcitoare, turnuri de răcire, unităţi de tratare a aerului şi sistem de conducte. 86 Parcurgerea unei varietăţi de clădiri de birouri, în vederea identificării de oportunităţi specifice de eficienţă energetică pentru următoarele activităţi şi utilizări finale:  sisteme de iluminat;  sisteme de aer condiţionat;  sisteme de încălzire;  computere; Efectuarea de audituri  camere pentru servere şi răcirea serverelor; energetice detaliate  aparate (răcitor de apă, frigider, automate). Foaia de calcul EE pentru birourile municipale include metode de estimare pentru potenţialul de eficienţă energetică pentru birouri, inclusiv modernizarea echipamentelor, modificări de comportament (stingerea luminilor, valori de referinţă pentru încălzire, durata funcţionării etc.), precum şi îndrumări cu privire la achiziţii. Alocarea bugetelor pentru îmbunătăţiri pe linie de eficienţă energetică în clădirile de birouri municipale. Combinarea îmbunătăţirilor cu renovările normale ale clădirilor poate fi cea mai bună utilizare a finanţărilor limitate. De exemplu, dacă este nevoie de înlocuirea acoperişului, din cauza infiltraţiilor, trebuie să se realizeze izolaţia şi să se monteze un acoperiş alb; sau, Stabilirea bugetului şi a dacă se instalează ferestre noi, acestea pot fi îmbunătăţite, cerinţelor montându-se ferestre cu un grad superior de izolare prin utilizarea fondurilor Programului de eficienţă energetică pentru clădirile de birouri. Alternativ, se pot încheia contracte cu companiile de servicii energetice (CSE), care vor suporta costul iniţial al îmbunătăţirilor şi vor împărţi economiile rezultate în urma modernizării. Modernizări/îmbunătăţiri de Luarea în considerare a datelor evaluării comparative, a structură auditurilor energetice detaliate şi a limitelor bugetare, a 87 modernizărilor de structură, a înlocuirilor de echipamente şi a îmbunătăţirii lucrărilor de renovare pentru fiecare clădire în parte. Pregătirea unei cereri de propunere pentru a permite contractorilor de lucrări mecanice sau electrice să liciteze pentru proiectele de modernizare. Combinarea unui număr mare de lucrări de modernizare similare pentru zeci de clădiri Angajarea unui contractor de birouri va permite AL să obţină economii de scară şi pentru aplicarea asigurarea calităţii, cu cheltuieli indirecte mai reduse. Alternativ, modernizărilor pregătirea unei cereri de propunere şi acordarea unui contract de servicii energetice unei companii private (CSE) care va garanta economisirea de energie, care va plăti investiţia iniţială şi care va împărţi cu AL economiile ulterioare. Vizitarea şi verificarea executării fiecărui proiect de construcţii conform specificaţiilor din cererea de propunereîn materie de Verificarea lucrărilor de modernizare în vederea creşterii eficienţei energetice. modernizare şi a Colectarea în continuare a facturilor la electricitate şi căldură performanţelor pentru fiecare clădire cu sisteme îmbunătăţite şi compararea acestora cu datele istorice. MONITORIZARE Monitorizarea progresiei şi a eficienţei recomandărilor, odată implementate, este fundamentală pentru o înţelegere exactă a valorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o recomandare, trebuie definită o ţintă (sau un set de ţinte) care să indice n ivelul de progres preconizat într-un interval de timp dat. În acelaşi timp, este necesară realizarea unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie complicat sau mare consumator de timp, dar trebuie să acopere cel puțin următoarele aspecte: identificarea surselor de informaţii, identificarea indicatorilor de performanţă, un mijloc de măsurare şi de validare a echipamentelor sau a proceselor de măsurare, protocoale de menţinere a evidenţelor, un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), repartizarea responsabilităţilor pentru fiecare aspect al procesului, un mijloc de auditare şi analizare a performanţelor şi, în sfârşit, stabilirea ciclurilor de raportare şi analiză. 88 Unele măsuri sugerate, care se corelează în mod specific cu această recomandare, sunt următoarele:  USD/mp – Evaluarea comparativă a costului anual al energiei pe metru pătrat pentru toate clădirile de birouri municipale;  kWhe/mp – Evaluarea consumului anual de energie electrică pe metru pătrat pentru toate clădirile de birouri municipale;  kWht/mp – Evaluarea consumului anual de energie termică pe metru pătrat pentru toate clădirile de birouri municipale;  USD/an economisiţi – totalul economiilor de energie generate pe durata de viaţă a programului. STUDII DE CAZ Model de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirilor, Berlin, Germania Sursa: http://www.c40cities.org/bestpractices/buildings/berlin_efficiency.jsp. Autorităţile locale din Berlin, în parteneriat cu Agenţia de Energie Berlin (BEA), au creat, în premieră, un model excelent p entru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor. Acestea asigură modernizarea clădirilor private şi publice, pregătind licitaţii pentru lucrări care vor garanta reducerea nivelului de emisii. În licitaţiile publice pentru lucrările de modernizare sunt stabilite reducerile cu o medie de 26% a nivelului de CO2; astfel, companiile de servicii energetice (CSE) câştigătoare trebuie să asigure soluţii energetice durabile. Până în prezent, au fost îmbunătăţite 1.400 de clădiri, asigurând reduceri de CO2 de peste 60.400 de tone anual – îmbunătăţirile fiind gratuite pentru proprietarii clădirilor –, iar economiile obţinute în aceste clădiri au fost imediate. Contractare internă, Stuttgart, Germania Sursa: http://www.c40cities.org/bestpractices/buildings/stuttgart_efficiency.jsp. Oraşul Stuttgart economiseşte 7.200 de tone de CO2 anual printr-o formă inovatoare de contractare internă, care utilizează un fond de rulment pentru finanţarea măsurilor de economisire a energiei şi a apei. Oraşul reinvesteşte economiile direct în noi activităţi, creând astfel un ciclu de îmbunătăţiri în domeniul mediului şi al reducerii emisiilor. Studiile de caz UE şi Campania Display Sursa: http://www.display-campaign.org/page_162.html. Campania europeană Display este o schemă voluntară concepută de experţi în energie din oraşe europene. La iniţierea acesteia, în 2003, campania a urmărit încurajarea autorităţilor locale în direcţia prezentării publice a performanţelor energetice şi de mediu ale clădirilor publice, utilizând aceeaşi etichetă energetică folosită pentru aparatele de uz casnic. Din 2008, companiile private sunt, de asem enea, încurajate să utilizeze Display pentru activităţile de responsabilitate socială corporativă (RSC) proprii. Sistem de management energetic, Frankfurt, Germania Sursa: http://www.managenergy.net/download/r164.pdf În 1996, autorităţile locale din Frankfurt (departamentul Construcţii) au încheiat un contract cu o companie privată pentru instalarea şi operarea unui sistem de management energetic (SME) pentru sediul primăriei (Romer), Paulskirche şi muzeul „Schirn”. Scopul proiectului este de a reduce costurile de energie şi apă, precum şi emisiile de CO2. 89 Pe baza costurilor anuale de 2,6 milioane DM înregistrate în 1992/1993, reducerile potenţiale de costuri au fost estimate la aproximativ 320.000 DM anual. Pentru obţinerea acestor reduceri de costuri, era necesară o investiţie de 1 milion DM pentru echipamente de control. Rambursarea capitalului investit urma să se realizeze din economiile de energie (54%) pe o perioadă de 8 ani. Restul de 46% va reprezenta reducerea costurilor operaţionale ale clădirilor. Biroul eficient energetic al viitorului (EoF), Garston, Marea Britanie Sursa: http://projects.bre.co.uk/envbuild/index.html Noua clădire ecologică de la Garston a fost construită în scop demonstrativ pentru specificaţiile de performanţă ale biroului eficient energetic al viitorului (EoF), fiind realizată de un număr de companii reprezentând producătorii, proiectanţii şi instalatorii de componente pentru clădiri şi de utilităţi de combustibil, ca parte a proiectului EoF derulat de BRECSU (Building Research Energy Conservation Support Unit). O componentă cheie o reprezintă necesitatea de reducere a consumului de energie şi a emisiilor de CO2 cu 30% faţă de cele mai bune practici actuale. În noua clădire nu se utilizează instalaţii de aer condiţionat – principalul consumator de energie în numeroase clădiri de birouri existente. Alte economii se vor realiza printr-o mai bună utilizare a iluminatului natural şi prin utilizarea „masei termice” a clădirii pentru controlul temperaturilor. INSTRUMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI Instrumente şi instrucţiuni EU LOCAL ENERGY ACTION Good practices 2005 – Broşură cu exemple de bune practici ale agenţiilor pentru energie din Europa. Disponibil online la: http://www.managenergy.net/download/gp2005.pdf ESMAP Public Procurement of Energy Efficiency Services – Ghid de bune practici de achiziţii din întreaga lume. Disponibil online: Disponibil online la: http://www.esmap.org/Public_Procurement_of_Energy_Efficiency_Services.pdf Codul de Conservare a Energiei în Clădiri furnizează cerinţele minime pentru proiectarea şi construcţia eficientă energetic a clădirilor şi a sistemelor aferente acestora.Disponibil online la: http://www.emt-india.net/ECBC/ECBC-UserGuide/ECBC-UserGuide.pdf 90 ANEXA 5: Evaluarea comparativă a clădirilor municipale DESCRIERE ATRIBUTE Dezvoltarea unui program de evaluare energetică comparativă a clădirilor municipale, care Potenţial de economisire a energiei colectează şi raportează anual utilizarea energiei, facturile la energie, utilizarea apei, facturile la 100.000-200.000 kWh/an apă, suprafeţele utile şi numele administratorilor clădirilor (dacă există). Obiectivul programului Cost iniţial este de a identifica clădirile cele mai mari consumatoare de energie din portofoliul autorității < 100.000 USD locale (AL) pentru a permite îndreptarea atenţiei către cele mai bune oportunităţi de realizare a Viteză de implementare eficienţei energetice. 1-2 ani Beneficiile programului constau în utilizarea cea mai eficientă a resurselor programului de Avantaje colaterale eficienţă energetică şi alocarea de timp şi bani proiectelor celor mai uşor realizabile. De Emisii de carbon reduse asemenea, programul va stabili date anuale pentru calculul energiei/amprentei de carbon pentru Utilizare eficientă a apei serviciile municipale. Calitate mai bună a aerului Această recomandare este cea mai adecvată pentru oraşele mari, cu dimensiunile şi capacitatea Economii financiare necesare pentru aplicarea unui asemenea program. Monitorizarea şi analiza sistematică a consumului de energie al clădirilor şi identificarea posibilităţilor de îmbunătăţire reprezintă un bun punct de plecare pentru majoritatea oraşelor. Totuşi, stabilirea unei referinţe adecvate necesită o analiză detaliată deoarece clădiri similare pot dispune de factori de bază cu variaţii semnificative, de ex., tipurile de chiriaşi, densitatea de ocupare (persoane pe metru pătrat). OPŢIUNI DE IMPLEMENTARE Activitate de Metodologie implementare Desemnarea sau alocarea a 1-2 persoane care au capacitatea, Desemnarea unui experienţa şi personalitatea necesare pentru a colecta o gamă largă de coordonator al date de la mai multe departamente ale administraţiei oraşului. activităţii de evaluare Alternativ, se poate angaja un consultant extern drept coordonator comparativă pentru activităţile de mai jos. Definirea informaţiilor esenţiale şi oportune, utile pentru o bază de date Identificarea de evaluare comparativă a performanţelor energetice. Facturile la cerinţelor de electricitate reprezintă numai o parte din baza de date de evaluare evaluare comparativă comparativă, pentru contextualizarea informaţiilor fiind necesare multe 91 alte date cheie. Datele pot include:  numele şi adresa clădirii;  numerele de cont pentru plata energiei electrice, a gazului şi a apei;  facturile la energie electrică, gaze şi apă pentru ultimii 3 ani;  suprafeţele utile ale clădirii;  locul în care se află contoarele de energie şi de apă şi suprafeţele utile aferente;  data construcţiei şi data renovării majore;  administratorul clădirii (dacă există);  tipurile de sisteme de încălzire, răcire şi iluminare din clădire. Stabilirea unui proces eficient pentru colectarea datelor pentru baza de date. Identificarea departamentului şi a persoanelor care au acces la informaţiile dorite. Stabilirea datelor care trebuie colectate anual şi a Stabilirea strategiei unei metode de primire a datelor în fiecare an. Stabilirea unei metode de colectare a datelor de verificare a datelor şi alocarea de timp pentru validare. Este posibil ca unele date să nu existe în departamentele AL; în acest caz, datele primare trebuie colectate de echipa de evaluare comparativă (adică suprafeţele utile, suprafeţele alocate contoarelor). Se solicită personalului începător să demareze procesul dificil de solicitare, primire şi verificare a datelor, precum şi de colectare a datelor primare de la sursă. Alternativ, se concepe o cerere de propunere şi se încheie un contract Începerea colectării cu obiectivul specific de colectare a datelor de evaluare comparativă a datelor energiei pentru toate clădirile municipale. Datele pot fi stocate pe foi de calcul sau cu ajutorul instrumentelor software speciale pentru energie. Verificările trebuie să fie detaliate şi de calitate pentru a asigura acurateţea introducerii datelor. Analizarea şi Efectuarea unei analize a datelor colectate pentru a asigura acurateţea interpretarea datelor acestora şi începerea identificării oportunităţilor. Printre exemplele de 92 analiză se numără:  compararea consumului de electricitate în kWh/mp/an pe tip de clădire;  compararea consumului de căldură în kWth/mp/an pe tip de clădire;  compararea consumului total de energie în USD/mp/an pe tip de clădire; Începând de la clădirile cu performanţele cele mai ridicate, respectiv cele mai scăzute, se verifică suprafeţele utile alocate contoarelor de utilităţi şi se notează orice situaţie specială care poate determina creşterea sau scăderea utilizării energiei (camere de servere, spaţii neocupate, renovări etc.). Rezultatul fazei de analiză trebuie utilizat pentru a stabili o valoare de referinţă adecvată pentru factorii de bază care afectează utilizarea energiei în oraş. Această operaţiune este necesară deoarece factorii respectivi pot varia semnificativ de la un oraş la altul şi de la o clădire la Stabilirea unei valori alta. Aceşti factori pot include: de referinţă  tipurile de chiriaşi; personalizate  densitatea de ocupare (persoane/mp);  managementul energetic al clădirii; De regulă, această evaluare a performanţelor se realizează pentru etichetarea clădirii. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Singapore. Unul dintre factorii motivanţi cei mai semnificativi pentru eficienţa energetică în administrarea clădirilor este presiunea concurenţei deoarece niciun proprietar sau administrator de clădire nu vrea să fie considerat ca având clădirile cu performanţele cele mai slabe. Prin Prezentarea internă a urmare, existenţa aceleiaşi intensităţi energetice, la nivel intern, în evaluării comparative toate departamentele şi la toţi operatorii, va determina o îmbunătăţire inerentă a consumului de energie. Aceasta va permite administratorilor să-şi împărtăşească experienţa, precum şi transmiterea cunoştinţelor către întregul personal AL. 93 Cea mai curajoasă declaraţie care să demonstreze capacitatea de a conduce în domeniul eficienţei energetice a clădirilor constă în aducerea la cunoştinţa publicului, a presei, a electoratului şi a posibililor adversari politici a datelor cu privire la performanţele energetice. Această ultimă fază a programului de evaluare comparativă poate avea Publicarea evaluării loc la mai mulţi ani după demararea programului, când datele indică comparative îmbunătăţiri şi tendinţe pozitive de progres în direcţia eficientizării activităţilor de guvernare. Apoi AL poate solicita (sau impune, aşa cum a început să se procedeze în unele oraşe) proprietarilor de clădiri private să-şi evalueze comparativ clădirile şi să publice rezultatele acestor evaluări. MONITORIZARE Monitorizarea progresiei şi a eficienţei recomandărilor, odată implementate, este fundamentală pentru o înţelegere exactă a valorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o recomandare, trebuie definită o ţintă (sau un set de ţinte) care să indice nivelul de progres preconizat într-un interval de timp dat. În acelaşi timp, este necesară realizarea unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie complicat sau mare consumator de timp, dar trebuie să acopere cel puțin următoarele aspecte: identificarea surselor de informaţii, identificarea indicatorilor de performanţă, un mijloc de măsurare şi de validare a echipamentelor sau a proceselor de măsurare, protocoale de menţinere a evidenţelor, un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), repartizarea responsabilităţilor pentru fiecare aspect al procesului, un mijloc de auditare şi analizare a performanţelor şi, în sfârşit, stabilirea ciclurilor de raportare şi analiză. Unele măsuri sugerate, care se corelează în mod specific cu această recomandare, sunt următoarele:  kWhe/mp – intensitate anuală a energiei electrice pe tip de clădiri (şcoli, birouri, rezidenţiale, spitale, diverse);  kWht/mp – intensitate anuală a energiei termice pe tip de clădiri;  USD/mp – cost anual al intensităţii energetice pe tip de clădiri. STUDII DE CAZ Eficienţa energetică în clădirile publice, Kiev, Ucraina Sursa: ESMAP (2010). „Good Practices in City Energy Efficiency: Kiev, Ukraine – Energy Efficiency in Public Buildings”, disponibil online la: http://www.esmap.org/esmap/node/656. 94 În cadrul proiectului pentru eficienţa energetică a clădirilor publice din Kiev, au fost modernizate cu sisteme şi echipamente rentabile şi eficiente din punct de vedere energetic 1.270 de clădiri publice din Kiev – inclusiv instituţii sanitare, de învăţământ şi culturale. Proiectul s- a concentrat asupra părţii de ofertă, precum sisteme de automatizare şi de control, dar şi asupra unor măsuri pe partea de cerere, pre cum instalarea de sisteme de contorizare şi de protecţie împotriva factorilor de mediu, precum şi a unei politici viabile de tari fe la încălzire. Proiectul a fost derulat de Administraţia de Stat a oraşului Kiev (KCSA). Economiile obţinute prin modernizare au fost estima te la 333.423 gigacalorii (Gcal)/an până în 2006 – în funcţie de grad/zile din anul de referinţă – , altfel spus, economii de circa 26% în comparaţie cu nivelul de consum energetic al clădirilor anterior proiectului. De asemenea, aceste modernizări au determinat creşterea nivel ului de confort în clădire, au contribuit la dezvoltarea unei industrii de servicii pentru eficienţa energetică şi au condus la creşterea, în conştiinţa publică, a importanţei eficienţei energetice. Proiectul a costat 27,4 milioane USD şi a fost finanţat printr-un împrumut de la Banca Mondială, o contribuţie de la guvernul suedez şi din fondurile KCSA. În urma succesului proiectului, multe alte oraşe din Ucraina au solicitat informaţii cu privire la proiect şi şi -au exprimat interesul pentru aplicarea unor soluţii similare pentru clădirile publice proprii. Planul general pentru eficienţa energetică a clădirilor (BEEMP), Singapore Sursa: http://www.esu.com.sg/pdf/research6_greece/Methodology_of_Building_Energy_Performance_Benchmarking.pdf; http://www.bdg.nus.edu.sg/BuildingEnergy/energy_masterplan/index.html. Raportul Comitetului inter-agenţii pentru eficienţă energetică (IACEE) a identificat direcţii strategice pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor, ramurilor industriale şi sectoarelor de transport. Planul general pentru eficienţa energetică a clădirilor (BEEMP) formulat de Autoritatea pentru Clădiri şi Construcţii (BCA) detaliază diferitele iniţiative întreprinse de aceasta pentru implementarea acestor recomandări. Planul conţine programe şi măsuri care se extind pe întreaga durată de viaţă al clădirii. Planul începe cu un set de standarde de eficienţă energetică pentru a asigura o proiectare corectă a clădirilor de la bun început şi continuă cu un program de eficienţă energetică pentru a asigura menţinerea eficienţei operaţionale a acestora pe întreaga durată de viaţă a clădirii. BEEMP constă în următoarele programe:  Analizarea şi actualizarea standardelor energetice;  Auditul energetic al clădirilor selectate;  Indicii de eficienţă energetică (IEE) şi evaluarea comparativă a performanţelor;  Managementul energetic al clădirilor publice;  Contractarea performanţelor;  Cercetare şi dezvoltare. Programul de etichetare a clădirilor inteligente energetic, Singapore Sursa: http://www.e2singapore.gov.sg/buildings/energysmart-building-label.html. Programul de etichetare a clădirilor inteligente energetic, derulat de Unitatea pentru Durabilitate Energetică (ESU) a Universităţii Naţionale 95 din Singapore (NUS) şi de Agenţia Naţională pentru Mediu (NEA), îşi propune să promoveze eficienţa energetică şi co nservarea energiei în sectorul imobiliar prin recunoaşterea clădirilor eficiente energetic. Energy Smart Tool este un sistem de evaluare comparativă online, care se poate utiliza pentru aprecierea performanţelor energetice ale clădirilor de birouri şi ale hotelurilor. Acesta permite deţinătorilor de clădiri să examineze modelele de consum de energie din cadrul clădirilor şi să le compare cu normele industriale. Câştigători i primesc, în cadrul unei festivităţi anuale de premiere, o etichetă de clădire inteligentă energetic; aceasta este reexaminată o dată la trei ani. În afara contribuţiei la reducerea consumului de energie şi a emisiilor de carbon în sectorul imobiliar, clădirile inteligente energetic:  realizează economii energetice datorită managementului energetic activ;  asigură niveluri mai ridicate de satisfacţie ocupanţilor;  îmbunătăţesc imaginea corporativă a companiei. Reţeaua municipală de eficienţă energetică, Bulgaria Sursa: http://www.munee.org/files/MEEIS.pdf. Treizeci şi cinci de oraşe din Bulgaria au înfiinţat Reţeaua Municipală de Eficienţă Energetică (MEEN). EnEffect este secretariatul reţelei. Din aprilie 2001, MEEN a primit patru asociaţii municipale în calitate de membri colectivi. În vederea creării unui plan energetic municipal de succes, MEEN promovează dezvoltarea a două elemente cheie: o bază de date energetică şi un program de formare pentru funcţion arii municipali. Informaţiile generale sunt colectate în „paşapoarte” municipale. Aceste informaţii sunt colectate prin intermediul studiilor diferitelor organizaţii şi sunt introduse într-o bază de date sau într-un sistem de informaţii privind eficienţa energetică (EEIS). EEIS are două niveluri: bază de date şi analiză. Baza de date, o aplicaţie Microsoft Access, conţine informaţii tehnice obiective, iar analiza conţine informaţii netehnice, precum documente financiare, instituţionale şi de reglementare, elaborate la nivel naţional. Aceste informaţii sunt organizate pe trei categorii: consum la nivel de municipalitate, consum la nivel de unitate şi producţie la nivel de municipalitate. Sisteme de management energetic în clădirile publice, Liov, Ucraina Sursa: ESMAP (2011). „Good Practices in City Energy Efficiency: Lviv, Ukraine – Energy Management Systems in Public Buildings”, disponibil online la http://www.esmap.org/esmap/sites/esmap.org/files/Lviv%20Buildings%20Case%20final%20edited%20042611_0.pdf. Oraşul ucrainean Liov a reuşit reducerea consumului anual de energie în clădirile sale publice cu aproape 10%, iar consumul de apă de robinet s-a redus cu circa 12 procente prin intermediul unui program de monitorizare şi ţintire (M&T) pentru controlul consumului de energie şi de apă. Aceasta a generat economii nete estimate de 9,5 milioane UAH (1,2 milioane USD) în 2010. Programul M&T a fost lansat în decembrie 2006 şi a devenit complet operaţional în mai 2007. Acesta a furnizat autorităţilor oraşului datele de consum lunar pentru termoficare, gaze naturale, electricitate şi apă în toate cele 530 de clădiri publice ale oraşului. În cadrul programului, utilizarea utilităţilor este raportată şi analizată lunar; ţintele pentru consumul lunar de utilităţi se stabilesc anual, pe baza consumului istoric şi a negocierilor pentru reglare (în cazul modificărilor predictibile ale tiparelor de consum). Consumul anual este comparat lunar cu ţinta, abaterile sunt imediat observate şi remediate, iar performanţele clădirilor sunt comunicate publicului printr-o campanie de tip Display. 96 Prin programul M&T s-au obţinut economii semnificative, cu investiţii şi costuri de program recurente minime. Aceste reduceri la facturile de utilităţi s-au dovedit valoroase în contextul constrângerilor fiscale şi al creşterii preţurilor la energie. Programul a beneficiat de o condiţie iniţială esenţială, majoritatea clădirilor publice din oraş fiind deja contorizate pentru consumul de apă şi e nergie; de asemenea, oraşul colabora cu programe internaţionale de asistenţă în materie de energie municipală încă de la sfârşitul anilor 1990. O administraţie locală puternică şi un puternic devotament au reprezentat factorii cheie de succes ai programului M&T pentru consumul de apă şi de energie al oraşului Liov. În cadrul administraţiei locale s-a constituit o nouă Unitate de Management Energetic (EMU) şi s-au mobilizat resurse pentru formarea întregului personal în domeniul utilizării responsabile a utilităţilor clădirii în cadrul unei divizii administrative, unităţi sau clădiri. Sistemul M&T a indus responsabilitate, a creat transparenţă şi a permis controlul informat al utilizării energiei şi a apei în clădirile publice, punând o bază solidă pentru creşterea constantă a eficienţei utilizării apei şi energiei. Programul de management energetic al clădirilor publice, Liov, Ucraina Sursa: http://www.ecobuild-project.org/docs/ws2-kopets.pdf. Ca parte a iniţiativei Oraşe Eficiente Energetic din Ucraina, lansată în 2007 ca iniţiativă a 4 oraşe, susţinută de MHME, NAER şi Asociaţia europeană a autorităţilor locale „Energie-Cites”, oraşul Liov a promovat o politică energetică durabilă şi planuri de acţiune la nivel local. Oraşul a dezvoltat un Program de management energetic al clădirilor publice prin intermediul iniţiativei Oraşe Eficiente Ener getic din Ucraina. Acesta implică colectarea cu regularitate a datelor prin intermediul diverselor agenţii, precum şi o monitorizare şi o analiză ulterioară a consumului de energie al clădirilor în vederea identificării de oportunităţi de dezvoltare uşor realizabile. SMEU Software, România Sursa: http://www.munee.org/files/SMEU-romania.pdf. Programul SMEU a fost creat pentru stabilirea priorităţilor pentru planurile de acţiune municipale din domeniul energetic şi pentru a evalua costurile şi consumul global de energie. Obiectivul acestui program este de a colecta, organiza şi utiliza datele energetice pentru ca factorii de decizie să poată analiza tendinţele de utilizare a energiei de către consumatori şi să construiască cu exactitate bugetul pentru energie aferent perioadei următoare. Programul SMEU împarte datele în module individuale şi interdependente pentru colectarea de date privind diferitele aspecte ale ciclului energetic. Modulul Locality colectează informații anual, inclusiv suprafaţă, populaţie şi temperatură medie, dar şi informaţ ii generale privind municipalitatea, precum numărul de clădiri şi numărul de locuinţe dintr-o clădire. NYC Greener Buildings, SUA Sursa: http://council.nyc.gov/html/releases/prestated_4_22_09.shtml. Clădirile municipale din New York City au fost evaluate comparativ din punctul de vedere al eficienţei energetice. Proiectul, iniţiat la 9 decembrie 2009 prin adoptarea planului „Greener, Greater Buildings Plan” (cunoscut anterior sub numele Intro. No. 476-A, Benchmarking Energy and Water Use), situează oraşul în fruntea unui efort naţional de îmbunătăţire a eficienţei energetice a construcţiilor, efort menit să diminueze amprenta de carbon a Americii şi utilizarea de combustibili fosili foarte poluanţi pentru producţia de electricitate. 97 Proiectul a utilizat instrumentul de management energetic Energy Star Portfolio Manager al Agenţiei SUA pentru Mediu (EPA), c are constituie o parte integrantă a procesului de certificare LEED (Leadership în Energie şi Design Ecologic), instituit şi coordonat de Consiliul SUA pentru clădiri ecologice (USGBC). Planul îşi propune reducerea amprentei totale de carbon a oraşului cu 30% până în 2030 (iniţial 2017), cinci procente din red ucerea respectivă provenind de la clădirile guvernamentale, comerciale şi rezidenţiale. După finalizarea fazei iniţiale, proprietarilor clădirilor li se va solicita să efectueze evaluări comparative anuale. INSTRUMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI Instrumente şi instrucţiuni Target Finder permite utilizatorilor să stabilească un obiectiv de performanţă energetică pentru proiecte de design şi renovări majore ale clădirilor. Disponibil online la: http://www.energystar.gov/index.cfm?c=new_bldg_design.bus_target_finder. Portfolio Manager este un instrument interactiv de management energetic pentru urmărirea şi evaluarea consumului de energie şi de apă a întregului portofoliu de clădiri. Disponibil online la: http://www.energystar.gov/index.cfm?c=evaluate_performance.bus_portfoliomanager. O prezentare a Agenţiei pentru Energie a oraşului Berlin cu privire la Parteneriatul pentru economisirea energiei al oraşului Berlin– „Un model de succes” , 29 iunie 2010. Disponibil online la: http://siteresources.worldbank.org/INTRUSSIANFEDERATION/Resources/305499- 1280310219472/CArce_BEA_ENG.pdf 98 Anexa 6: Strategia și planul de acțiune privind eficiența energetică ATRIBUTE Potenţial de economisire a energiei DESCRIERE 100.000-200.000 kWh/an Elaborarea pentru municipalitate a unei strategii și a unui plan de acțiune cuprinzătoare privind Cost iniţial eficiența energetică. Strategia trebuie să aibă ținte cuantificabile și realiste, calendare trasate și 100.000-1.000.000 USD responsabilități atribuite. Documentul trebuie redactat în colaborare cu reprezentanți din Viteză de implementare întreaga municipalitate și grupurile care vor fi afectate de strategie. < 1 an O strategie municipală privind eficiența energetică va contribui la reunirea unei game diverse de Avantaje colaterale inițiative într-un plan coerent privind eficiența energetică la nivelul întregului oraș. Cu un plan de Emisii de carbon reduse acțiune unic, strategia va facilita, de asemenea, monitorizarea progreselor. Calitate mai bună a aerului Strategia poate fi, de asemenea, utilizată de municipalitate ca instrument de promovare internă Sănătate și siguranță publică sporite şi externă, care ar permite orașului să obțină sprijin pentru viitoarele lucrări vizând eficienţa Creșterea oportunităților de angajare energetică. Economii financiare Siguranța furnizării OPȚIUNI DE IMPLEMENTARE Activitate de Metodologie implementare Primarul emite un aviz pentru o analiză și o strategie Aviz al primarului interdepartamentală privind eficiența energetică. Regulament Autoritatea locală (AL) introduce regulamente care cer ca instituțiile (Rapoarte anuale publice să raporteze anual cu privire la consumul total de energie, la privind eficiența măsurile luate pentru a îmbunătăți eficiența energetică și la impactul energetică) măsurilor de eficientizare. Autoritatea locală numește un funcționar public de conducere pentru a Numirea unui monitoriza utilizarea energiei și eficiența energetică în cadrul direcțiilor funcționar privind autorității municipale și al instituțiilor publice. Includerea activităților de eficiența energetică colectare și administrare a datelor în fișele de post ale angajaților municipali responsabili de inițiativele privind eficiența energetică. 99 MONITORIZAREA Monitorizarea progresului şi a eficienţei recomandărilor, odată implementate, este fundamentală pentru o înţelegere exactă a valorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o recomandare, trebuie definită o ţintă (sau un set de ţinte) care să indice nivelul de progres estimat într-un interval de timp dat. În acelaşi timp, este necesară realizarea unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie complicat sau mare consumator de timp, dar trebuie să acopere cel puțin următoarele aspecte: identificarea surselor de informaţii, identificarea indicatorilor de performanţă, un mijloc de măsurare şi de validare a echipamentelor sau a proceselor de măsurare, protocoale de menţinere a evidenţelor, un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), repartizarea responsabilităţilor pentru fiecare aspect al procesului, un mijloc de auditare şi analizare a performanţelor şi, în sfârşit, stabilirea ciclurilor de raportare şi analiză. Unele măsuri sugerate, care se corelează în mod specific cu această recomandare, sunt următoarele:  Cuantumul total de energie consumată de autoritatea municipală.  Economiile totale de energie obținute pe baza inițiativelor privind eficiența energetică.  Procentul de inițiative privind eficiența energetică pentru care se colectează date în fiecare an.  Stabilirea de ținte pentru autoritatea locală în cazul fiecărui indicator cheie de performanţă, cum este, de exemplu, îmbunătățirea cu 20% a unui astfel de indicator în următorii 5 ani. Generarea de rapoarte anuale privind progresul în atingerea țintelor stabilite. Monitorizarea și actualizarea planului de acțiune în mod frecvent. STUDII DE CAZ Inițiative municipale de abordare a problemelor schimbărilor climatice, Bridgeport, Connecticut, SUA Sursa: Adunarea Generală din Connecticut „Inițiative municipale de abordare a problemelor schimbărilor climatice“, http://www.cga.ct.gov/2010/rpt/2010-R-0300.htm. Regional Plan Association, Exemplar al Ordinului executiv al primarului, disponibil online la http://www.rpa.org/bgreen/BGreen_2020_Executive_Order.pdf. Regional Plan Association „BGreen 2020: Un Plan durabil pentru Bridgeport, Connecticut”, disponibil online la: http://www.rpa.org/bgreen/BGreen-2020.pdf. În 2008, primarul a emis un ordin care stabilea ca obiectiv pentru autoritățile locale reducerea emisiilor anuale de gaze cu efect de seră la nivelul de referință al anului 1990; potrivit planului de conservare și dezvoltare a orașului, emisiile anuale trebuiau reduse cu 7% până în 2012 și cu 20% până în 2020. Pentru atingerea acestui obiectiv, ordinul prevedea ca municipalitatea să obțină, până în 2012, cel puțin 25% din electricitate din surse regenerabile și ca noile proiecte publice majore de construcție și de renovare să primească cel puţin calificativul silver în cadrul programului de evaluare Leadership in Energy and Environmental Design (LEED) sau un echivalent al acestuia din alte sisteme de evaluare similare. Prin acest ordin, era înființat un Comitet consultativ comunitar privind durabilitatea, cu următoarele atribuții: 100  supravegherea finalizării unui inventar al gazelor cu efect de seră la nivelul întregului oraş şi al administraţiei municipale;  emiterea de recomandări către primar și municipalitate cu privire la modalitățile de atingere a obiectivelor de durabilitate ale orașului;  pregătirea de materiale educaționale pentru gospodării și firme, care să descrie schimbările climatice și măsurile pe care acestea le pot lua pentru a promova durabilitatea;  identificarea oportunităților de dezvoltare a economiei și a forţei de muncă, asociate cu locurile de muncă ce contribuie la prezervarea și restaurarea calității mediului. Municipalitatea, în colaborare cu Consiliul regional de afaceri din Bridgeport, a elaborat un program de promovare a durabilităţii. Programul include măsuri specifice de auditare a utilizării energiei, de reducere a amprentei totale de carbon a clădirilor din oraș, de utilizare a unor tehnici avansate de tratare a deșeurilor și de analiză a fezabilității privind instalarea de sisteme de energie regenerabilă în clădiri publice și private. De la emiterea ordinului, municipalitatea și Consiliul regional de afaceri au elaborat și un plan detaliat de durabilitate, BGreen2020. Planul a fost realizat pe baza unui proces de planificare pe 18 luni împreună cu un Comitet consultativ comunitar și cinci subcomitete tehnice. Procesul a implicat peste 200 de participanți din partea autorităților municipale, statale și federale, a companiilor private și a grupurilor civice și de cartier. Planul reprezintă o strategie detaliată de îmbunătățire a calității vieții, a echității sociale și a concurenței economice pe baza reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a creșterii rezistenței comunității la impactul schimbărilor climatice. Strategia privind eficiența energetică, Spania Sursa: Comisia Europeană – „Strategia privind economiile de energie şi eficiența energetică în Spania”. Material disponibil online la:http://ec.europa.eu/energy/demand/legislation/doc/neeap/es_neeap_en.pdf. „Evaluarea economiilor de energie”, material disponibil online la: http://www.evaluate-energy- savings.eu/emeees/en/countries/Spain/index.php. Strategia privind economiile de energie şi eficiența energetică în Spania 2008-2012 (E4), care constituie planul de acțiune național privind eficiența energetică (NEEAP), vizează să garanteze siguranța furnizării în termeni de cantitate și de cost și să asigure un nivel minim de autonomie, luând în considerare impactul asupra mediului și concurența economică. Planul identifică 7 sectoare, printre care se numără: agricultura, clădirile, echipamentele casnice și de birou, industria, serviciile publice, transportul și transformarea de energie. În cadrul fiecăruia dintre aceste sectoare, planul stabilește obiective strategice, precum şi direcţiile de politică energetică în vederea atingerii acestor obiective. Planul instituie ca țintă specifică pentru 2012 o economisire a energiei de 24.776 mii tep, spre deosebire de obiectivul de 13,7% prognozat în planul inițial pentru anii 2004-2012. Planul monitorizează, de asemenea, progresele față de cele derulate anterior, identifică investiția și potențialul de îmbunătățire din fiecare sector și stabilește obiective pentru viitorul imediat. Finanțarea planului se face prin intermediul investițiilor în sectorul privat și în servicii publice, care ajung la utilizatorii finali (consumatorii) și la angajatori; investițiile acestora îmbunătățesc procesele sau echipamentele de pe piață în așa fel încât serviciile furnizate să necesite un consum redus de energie. 101 Programul de economisire a energiei și resurselor, Brisbane, Australia Sursa: Bunele practici privind Eficiența energetică a orașului: Orașe Eco2: Programul de economisire a energiei și a resurselor în Brisbane, disponibil online la: http://www.esmap.org/esmap/node/1225. Se estimează că populația din Brisbane va continua să crească în următoarele două decenii. În 2007, Consiliul municipal din Brisbane a emis un planul de acțiune al orașului Brisbane privind schimbările climatice și energia, în care sunt prezentate acțiunile care urmează a fi realizate pe termen scurt (aproximativ 18 luni) și pe termen lung (mai mult de cinci ani). Brisbane se confruntă cu trei provocări majore: schimbările climatice, cererea mare de petrol și emisiile de gaze cu efect de seră. Analizele arată că, dacă Brisbane reacționează inteligent la aceste provocări, orașul poate genera avantaje economice semnificative prin dezvoltarea de industrii durabile, economisind , în acelaşi timp, resurse. Brisbane este un promotor activ al unor abordări abordări diverse în materie de dezvoltare durabilă. În plus, în documentul de politici publice al orașului, „O viziune comună: viața din Brisbane în 2026“, autoritățile s-au angajat ca, până în 2026, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră la jumătate, să refolosească toate apele uzate și să refacă 40% din habitatul natural. Planificarea și managementul integrat al resurselor, Stockholm, Suedia Sursa: Bunele practici privind Eficiența energetică a orașului: Orașe Eco2 – Managementul integrat al resurselor în Stockholm, disponibil online la: http://www.esmap.org/esmap/node/1228. Orașul Stockholm, capitala Suediei, a căutat să realizeze sistematizarea și managementul integrat al orașului, pentru ca acesta să devină unul durabil. Orașul are o viziune urbanistică largă, programe de mediu și planuri de acțiune concrete pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru confruntarea cu, schimbările climatice. Sunt puse în practică abordări de urbanism integrat, care iau în considerare avantajele ecologice și utilizarea eficientă a resurselor. Dezvoltarea continuă din cartierul de sud al orașului, Hammarby Sjöstad, este un bun exemplu pentru înțelegerea abordărilor i ntegrate de urbanism și reamenajări durabile. Districtul vizează să ajungă de două ori mai durabil decât cel mai bun model de bune practici suedeze din 1995. Acesta implementează managementul integrat al resurselor (deșeuri, energie, apă și canalizare) printr-o colaborare continuă cu toate părțile interesate și a transformat metabolismul urban liniar într-unul ciclic, cunoscut sub denumirea de Modelul Hammarby. Potrivit Grontmij AB, o firmă privată de consultanță din Stockholm, primele evaluări ale cartierelor inițial amenajate din Hammarby Sjöstad arată că districtul suedez a realizat reduceri cuprinse între 28% şi 42% la consumul de energii neregenerabile, la care se adaugă reduceri între 29% şi 37% privind potenţialul de încălzire globală. INSTRUMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI Instrumente și instrucțiuni Nu este cazul. 102 ANEXA 7: Ghid de achiziții pentru un nou sistem de iluminat stradal DESCRIERE ATRIBUTE Becurile incandescente, utilizate în mod tradiţional la iluminatul stradal, sunt foarte ineficiente Potenţial de economisire a energiei deoarece produc puţină lumină şi multă energie termică pe baza unui consum semnificativ de > 200.000 kWh/an energie electrică. Sunt adesea prost concepute, răspândind inutil aceeași lumină în toate Cost iniţial direcţiile, inclusiv spre cer, fapt ce măreşte şi mai mult ineficienţa lor energetică. Noile tehnologii < 100.000 USD de producere a becurilor pot adesea să crească semnificativ eficienţa lor, extinzându-le, totodată, Viteză de implementare şi durata nominală de viaţă. Corpurile de iluminat utilizate în mod tradiţional au, de obicei, o < 1 an durată nominală de viaţă scurtă, de aproximativ cinci ani, necesitând înlocuiri frecvente. Avantaje colaterale Emisii de carbon reduse Scopul acestei recomandări este de a realiza un ghid prin care să se anunţe achiziţia de noi becuri Sănătate și siguranță publică sporite când se vor înlocui cele defecte. Schimbarea tehnologiei de iluminat poate duce la obţinerea Economii financiare aceluiaşi grad de iluminare cu un consum mai mic de energie, reducându-se atât emisiile de carbon asociate, cât şi costurile operaţionale. Extinderea duratei nominale de viaţă diminuează, de asemenea, necesarul de întreţinere şi costurile aferente, limitând şi întreruperile serviciului; astfel, sănătatea şi siguranţa publică sunt îmbunătățite. OPŢIUNI DE IMPLEMENTARE Activitate de Metodologie implementare Elaborarea unui manual de proiectare pentru iluminatul public stradal, care să respecte cele mai bune practici IESNA (Societatea de Inginerie a Iluminatului din America de Nord) în materie de norme Manuale îmbunătățite de vizibilitate şi siguranţă. Manualul de proiectare ar trebui să de proiectare a includă anumiți parametri pentru iluminat, recomandări privind iluminatului stradal distanţa dintre stâlpi, tipul lămpilor şi al corpurilor de iluminat, precum şi în ceea ce privește operaţiunile de iluminare pe timp de noapte şi de reducere gradată a intensității luminii pentru toate tipurile de străzi din oraş. Contracte de servicii Pregătirea unei cereri de ofertă pentru ca companiile de servicii energetice pentru noile energetice (CSE) să facă propuneri de furnizare a iluminatului stradal 103 instalaţii de iluminat pentru oraş. Solicitarea ar trebui să se refere şi la costurile de stradal proiectare, de instalare, de întreţinere şi operaţionale (consum de energie). Contractele ar trebui încheiate pe o perioadă de timp mai lungă (peste 10 ani) şi să includă cerinţe stricte în ceea ce priveşte iluminatul (specificaţiile minime şi maxime). Scopul contractelor va fi acela de a atrage competiţia în sectorul privat pentru oferirea celui mai scăzut cost operaţional posibil. Impunerea condiției ca toate ofertele depuse pentru achiziţia de noi Componenta de analiză instalaţii de iluminat stradal, de lămpi de schimb sau pentru a costului pe durata de activitățile de întreţinere să includă o analiză pe durata de viaţă a viaţă în cadrul ofertelor costului iniţial, a costurilor de întreţinere şi a costurilor de energie depuse pentru o durată de 7 ani. MONITORIZARE Monitorizarea progresului şi a eficienţei recomandărilor, odată implementate, este fundamentală pentru o înţelegere exactă a valorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o recomandare, trebuie definită o ţintă (sau un set de ţinte) care să indice nivelul de progres estimat într-un interval de timp dat. În acelaşi timp, este necesară realizarea unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie complicat sau mare consumator de timp, dar trebuie să acopere cel puțin următoarele aspecte: identificarea surselor de informaţii, identificarea indicatorilor de performanţă, un mijloc de măsurare şi de validare a echipamentelor sau a proceselor de măsurare, protocoale de menţinere a evidenţelor, un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), repartizarea responsabilităţilor pentru fiecare aspect al procesului, un mijloc de auditare şi analizare a performanţelor şi, în sfârşit, stabilirea ciclurilor de raportare şi analiză. Unele măsuri sugerate, care se corelează în mod specific cu această recomandare, sunt următoarele:  Lumeni / Watt – eficienţa luminoasă pentru standardele de proiectare în vigoare în materie de achiziţie de lămpi;  Waţi / km – valori medii pentru diferite tipuri şi lăţimi de stradă. 104 STUDII DE CAZ Midlands Highways Alliance (MHA), Marea Britanie Sursa: http://www.emcbe.com/Highways-general/idea%20case%2study.pdf. Desfăşurându-şi activitatea în cadrul Parteneriatului pentru Eficienţă şi Progres din regiunea East Midlands (EMIEP - East Midlands Improvement and Efficiency Partnership), Midlands Highways Alliance (MHA) va obţine la nivelul regiunii, până în 2011, econom ii de 11 milioane GBP din lucrări de întreţinere şi de amenajare a autostrăzilor. Cu sprijinul organizaţiei Constructing Excellence, cele nouă consilii din regiune şi agenţia pentru autostrăzi (Highways Agency) au realizat economii bazate pe eficienţă aplicând un cadru de achiziţii pentru sisteme de autostrăzi de dimensiuni medii şi mari şi pentru servicii profesionale de lucrări de construcţii civile, inspirat din cele mai bune practici; acești actori au făcut schimb de bune practici privind contractele de întreţinere şi au recurs la achiziţii comune de noi tehnologii pentru iluminatul stradal şi semnalizarea rutieră. Documentul evidenţiază specificaţiile minime şi cele ideale pentru tehnologiile de iluminat stradal astfel încât să fie realizate reducerile de emisii de carbon și de costuri stabilite. Proiectul „Lighting the Way”, Australia Sursa: http://www.iclei.org/fileadmin/user_upload/documents/ANZ/CCP/CCP-AU/EnergyToolbox/lightingtheway.pdf. Australia s-a angajat să limiteze creşterile de emisii de gaze cu efect de seră. În prezent, sunt în curs de implementare la toate nivelurile administraţiei publice inițiative privind creşterea eficienţei iluminatului public, inclusiv proiecte de testare a acestora în cadrul autorităților publice centrale și locale. Iluminatul public al drumurilor secundare este, pentru administraţia publică locală, o sursă importantă a emisiilor de gaze de seră. Există multe feluri de a îmbunătăţi calitatea iluminatului, reducând totodată atât costurile, cât şi emisiile de gaze cu efect de seră. Diversele părţi interesate au realizat ghidul de achiziţii, „Lighting the Way”, care oferă informaţii menite să ajute autoritățile locale să îmbunătăţească iluminatul public pe străzile secundare din comunităţile lor, reducând, astfel, emisiile de gaze cu efect de seră, diminuând costurile, riscurile şi răspunderea în caz de incidente. Aceste rezultate pot fi obţinute prin aplicarea unor soluţii eficiente energetic, care să asigure servicii mai bune de iluminat stradal şi care să fie în concordanță cu standardele australiene (AS/NZS 1158). Acest ghid prezintă aspecte tehnice şi de altă natură, referitoare la iluminatul eficient energetic. El oferă, de asemenea, consiliilor locale câteva îndrumări privind îmbunătăţirea capacităţii lor de negociere privind aspectele ce ţin de iluminatul public cu societățile de distribuție. Câteva tipuri de lămpi oferă avantaje considerabile faţă de lămpile standard de 80 waţi, cu vapori de mercur, în ceea ce priveşte consumul de energie, diminuarea luminozităţii, randamentul luminos, întreţinerea, durata de viaţă, aspectul estetic şi performanţa la temperaturi variate. 105 INSTRUMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI Instrumente și instrucțiuni European Lamp Companies Federation (Federaţia companiilor europene producătoare de lămpi). „Saving Energy through Lighting”, un ghid de achiziţii pentru iluminatul eficient, incluzând un capitol referitor la iluminatul stradal. Disponibil online la: http://buybright.elcfed.org/uploads/fmanager/saving_energy_through_lighting_jc.pdf. Autoritatea de dezvoltare şi cercetare energetică a statului New York. „How to guide to Effective Energy-Efficient Street” (Ghid pentru un iluminat stradal cu adevărat eficient energetic). Disponibil online la: http://www.rpi.edu/dept/lrc/nystreet/how-to-officials.pdf. ESMAP - Public Procurement of Energy Efficiency Services (Achiziţii publice de servicii de eficienţă energetică) - Ghid de bune practici în achiziţii din întreaga lume. Disponibil onlie la: http://www.esmap.org/Public_Procurement_of_Energy_Efficiency_Services.pdf. 106 ANEXA 8: Campaniile de conștientizare DESCRIERE ATRIBUTE Campaniile publice de formare şi educare vor crește gradul de conștientizare și de înțelegere a Potenţial de economisire a energiei cetățenilor cu privire la beneficiile eficienţei energetice şi pot contribui la schimbări de atitudine 100.000-200.000 kWh/an faţă de aceasta. Oferirea de informaţii privind modalităţile simple de a spori eficienţa energetică Cost iniţial poate contribui la modificarea comportamentului cetăţenilor şi la economisiri de energie per 100.000-1.000.000 USD ansamblu. Acest lucru se poate realiza prin: Viteză de implementare  Campanii publicitare; < 1 an  Evenimente publice; Avantaje colaterale  Articole în presa locală; Emisii de carbon reduse  Pagină de internet accesibilă utilizatorilor, cu informaţii privind eficienţa energetică; Sănătate și siguranță publică sporite  Programe de pregătire în şcoli, centre comunitare şi unităţi economice; Calitate îmbunătățită a aerului  Un program al campionilor eficienţei energetice. Economii financiare Siguranța furnizării Principalele beneficii sunt schimbările comportamentale în direcția eficienței energetice, care duc la reducerea consumului de energie în oraş. Printre beneficiile indirecte se numără: o presiune mai mică asupra infrastructurii energetice, emisii de carbon mai reduse şi o mai bună calitate a aerului. OPȚIUNI DE IMPLEMENTARE Activitate de Metodologie implementare Lucrând cu un furnizor experimentat de servicii de formare/educare experimentat, autoritatea locală (AL) dezvoltă programe de pregătire care pot fi desfăşurate în şcoli şi birouri. Aceste programe ar trebui să îi vizeze pe Programe țintite marii consumatori de energie, cum sunt, de exemplu, clădirile de birouri. de formare Aceste programe pot fi, de asemenea, implementate pe baza unui parteneriat cu alte organizaţii, cum ar fi companiile de utilităţi, întreprinderile şi ONG-urile. Campanii publice Lucrând cu o societate de marketing şi publicitate cu experienţă în de educare campaniile publice de educare, AL dezvoltă o strategie prin care informaţiile 107 privind eficienţa energetică să fie transmise locuitorilor oraşului. Aceastea pot fi incluse pe afişe, panouri publicitare şi pliante, precum şi în anunţurile din presa locală şi în reclame. Pentru finanţarea campaniei, poate fi semnat un parteneriat cu o societate comercială sau cu o companie de utilităţi publice. AL recrutează și formează promotori locali ai eficienţei energetice, care să îi învețe pe oameni despre importanţa şi beneficiile eficienţei energetice. Campion al eficienței energetice poate fi oricine este interesat în a face cunoscut mesajul despre eficiența energetică, pe lângă autorităţi municipale, societăți comerciale, grupuri comunitare locale, ONG-uri, organizații de sănătate sau elevi. Activitatea de implementare poate fi desfăşurată în mai multe moduri:  Invitarea campionilor la cursuri de 'formare de formatori' şi punerea la dispoziţia acestora a sprijinul necesar pentru susţinerea Campioni ai sesiunilor de informare în cadrul comunităţii lor. eficienţei  Instruirea campionilor cu privire la căile simple de economisire a energetice energiei și oferirea de pliante pe care să le distribuie în comunitatea lor. Asigurarea asupra faptului că promotorii îi informează pe oameni despre calitatea lor de contacte locale pentru orice întrebări privind eficienţa energetică. Deoarece promotorii eficienţei energetice sunt adesea voluntari, ar trebui desemnat un funcţionar care să le ofere asistenţă şi să îi încurajeze, care să desfășoare activități ulterioare în mod periodic şi care să monitorizeze progresul fiecărui program de sensbilizare a publicului prin intermediul campionilor eficienţei energetice. MONITORIZARE Monitorizarea progresului şi a eficienţei recomandărilor, odată implementate, este fundamentală pentru o înţelegere exactă a valorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o recomandare, trebuie definită o ţintă (sau un set de ţinte) care să indice nivelul de progres estimat într-un interval de timp dat. În acelaşi timp, este necesară realizarea unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie complicat sau mare consumator de timp, dar trebuie să acopere cel puțin următoarele aspecte: 108 identificarea surselor de informaţii, identificarea indicatorilor de performanţă, un mijloc de măsurare şi de validare a echipamentelor sau a proceselor de măsurare, protocoale de menţinere a evidenţelor, un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), repartizarea responsabilităţilor pentru fiecare aspect al procesului, un mijloc de auditare şi analizare a performanţelor şi, în sfârşit, stabilirea ciclurilor de raportare şi analiză. Unele măsuri sugerate, care se corelează în mod specific cu această recomandare, sunt următoarele:  Numărul de persoane care participă anual la programele de formare.  Numărul lunar de accesări a paginii de internet referitoare la eficienţa energetică (dacă este cazul) sau numărul de solicitări de măsuri în domeniul eficienţei energetice.  Numărul de articole de presă despre eficienţa energetică din oraş  Numărul de campioni ai eficienţei energetice instruiți (dacă a fost aleasă această opţiune). STUDII DE CAZ PlaNYC, New York, Statele Unite ale Americii Sursa: PlaNYC, http://www.nyc.gov/html/planyc2030/html/plan/energy.shtml ;http://www.nyc.gov/html/planyc2030/downloads/pdf/planyc_energy_progress_2010.pdf. PlaNYC este un plan complex privind durabilitatea pentru viitorul oraşului New York. Planul propune o strategie de reducere a amprentei de gaze cu efect de seră a oraşului, de îmbunătățire a infrastructurii și a mediului înconjurător, în același timp cu adaptarea sa la o populație în creștere cu aproape un milion,. Recunoscând importanţa reducerii emisiilor globale de carbon şi valoarea îndrumării prin puterea exemplului, orașul New York şi-a stabilit ţinta de reducere a emisiilor totale de carbon cu 30% sub nivelurile din 2005. La capitolul energetic al planului, municipalitatea a decis să iniţieze ample programe de educare, de formare și de control al calităţii pentru promovarea eficienţei energetice. În 2010, primăria a lansat o campanie de conștientizare pe tema energiei şi a organizat programe de formare, certificare şi monitorizare. Până la înfiinţarea unei Autorităţi privind Eficienţa Energetică, planul propune ca aceste măsuri să fie puse în practică printr-o serie de parteneriate. Oficiul pentru eficienţă energetică, Toronto, Canada Sursa: Primăria oraşului Toronto, http://www.toronto.ca/energy/saving_tips.htm. Pe pagina de internet a orașului, Oficiul pentru Eficienţă Energetică din Toronto oferă informaţii şi sugestii privind economisirea energiei pentru gospodării, agenții economici şi dezvoltatori. De exemplu, Oficiul coordonează „Eficienţa energetică în acţiune” (E3@Work), un program de sensibilizare care vizează economisirea banilor şi promovarea practicilor de eficienţă energetică prin controlul consumului de energie a echipamentelor de birou. Dezvoltat şi implementat de Primăria oraşului Toronto în 2002, acest program este, în prezent, promovat în spațiile comerciale și clădirile de birouri din întreg oraşul. Obiectivul este de a reduce consumul de energie şi costurile de funcționare a clădirilor, de a îmbunătăţi fiabilitatea şi securitatea energetică, şi de a contribui la conservarea mediului. 109 Low Carbon Singapore, Singapore Sursa: Low Carbon Singapore, http://www.lowcarbonsg.com. „Low Carbon Singapore” este o comunitate online care are ca scop sprijinirea eforturilor de reducere a emisiilor de carbon în Singapore şi de încurajare a unei economii bazate pe emisii scăzute de dioxid de carbon. Proiectul urmăreşte educarea oamenilor, a comunităţilor, a agenților economici şi a organizaţiilor pe problemele legate de schimbarea climei, încălzirea globală şi energia nepoluantă, prin furnizarea de informaţii, ştiri, recomandări şi materiale de studiu privind diverse căi de reducere a emisiilor de carbon, inclusiv cea a adoptării tehnologiilor şi comportamentelor care implică eficienţă energetică şi o utilizarea energiilor nepoluante. „Low Carbon Singapore” aparține companiei Green Future Solutions, cu sediul în Singapore, care derulează campanii de conștientizare privind aspectele de mediu și care militează pentru luarea de măsuri în favoarea unui viitor fără poluare printr-o reţea de website-uri, evenimente, prezentări, publicații și consultanță. Programul de management al emisiilor de carbon și de eficienţă energetică (Carbon Management Energy Efficiency - CMEE), Consiliul oraşului Walsall, Marea Britanie Sursa: Walsall Council, http://www.walsall.gov.uk/index/energy_awareness_staff_presentations.htm. Consiliul oraşului Walsall desfăşoară împreună cu Carbon Trust un proiect de instruire pe tema conștientizării aspectelor legate de energie, în cadrul programului CMEE (ce beneficiază de finanțare), care cuprinde:  Studii energetice ale clădirilor consiliului cu cea mai scăzută eficienţă energetică.  Evaluarea fezabilităţii unui sistem de co-generare de căldură și electricitate în centrele de agrement ale consiliului. Sensibilizarea personalului autorităților locale prin mai multe prezentări privind energia realizate pentru directori, pentru administratorii de clădiri, pentru administratori de şcoală şi pentru membrii din conducerea consiliului. Până acum, au fost instruite 226 de persoane pe baza prezentărilor realizate de Carbon Trust şi adaptate, cu ajutorul unor activiști ecologişti, la nevoile Consiliului oraşului Walsall. Scopul programului CMEE este de a identifica şi realiza reduceri semnificative ale emisiilor de carbon pe întreg teritoriul administrat de consiliu, alături de importante economii financiare. Prin reducerea cheltuielilor cu energia, consiliul va reduce şi numărul creditelor de carbon pe care trebuie să le cumpere conform Angajamentului de Reducere a emisiilor de Carbon, intrat în vigoare în 2010. Academia de Eficienţă Energetică Siemens, Brisbane, Australia Sursa: Siemens, http://aunz.siemens.com/EVENTS/ENERGYEACADEMY/Pages/IN_EnergyEfficiencyAcademy.aspx ; http://www.siemens.com/sustainability/report/09/pool/pdf/siemens_sr_2009.pdf. Academia de Eficienţă Energetică Siemens aduce laolaltă experţi de renume la nivel internaţional şi local pentru a-și face cunoscute analizele și opiniile în materie de politici guvernamentale, tehnologii emergente, factori de influență ai pieţei şi cu privire la implementarea de bune practici. Pe lângă adoptarea şi prezentarea propriilor practici privind eficienţa energetică, academia organizează periodic programe de pregătire 110 pentru agenți economici pe teme precum:  Scheme de stimulente: Explicații privind mecanismele de piaţă, granturile şi finanţările;  Construirea unor afaceri de succes pentru eficienţa energetică;  Politicile guvernamentale privind eficienţa energetică în Australia;  „Tehnologia de ultimă generaţie – Ce urmează după?”;  Implementarea de bune practici în materie de reglare a vitezei motoarelor şi privind calitatea energiei;  Monitorizarea energiei în unităţile industriale şi comerciale. Săptămâna conștientizării cu privire la energie, Meath, Irlanda Sursa: ManagEnergy, „EU LOCAL ENERGY ACTION: Good practices 2005”, disponibil online la: http://www.managenergy.net/download/gp2005.pdf. În 2004, Agenţia de management energetic din Meath (Meath Energy Management Agency - MEMA) a extins „Săptămâna conștientizării cu privire la energie” la toţi cei care locuiesc sau lucrează în comitatul Meath din Irlanda, utilizând o campanie media puternică pentru a sensibiliza consumatori cu privire la problema energiei. Vizite în şcoli, afişe cu informaţii, tratarea pe larg a subiectului în mass-media, competiţii, introducerea unei așa-numite „Zi fără maşini” şi o oferte promoționale la lămpile fluorescente compacte – toate acestea au încurajat participarea tuturor cetățenilor. Campania a determinat o creştere spectaculoasă a solicitărilor de informaţii adresate agenţiei. Competiţiile şi promoţiile au îmbunătăţit şi ele nivelul local de cunoaștere cu privire eficienţa energetică şi au încurajat oamenii să aleagă, în viitor, opţiuni durabile de transport şi de energie. Autorităţile locale au extins Săptămâna de Conștientizare privind Energia („Energy Awareness Week”) la toţi locuitorii comitatului Meath utilizând o campanie publică dinamică de sensibilizare în rândul consumatorilor, ce a cuprins activităţi diverse, precum vizitele în şcoli, afişarea de informaţii în spaţii publice, tratarea pe larg a subiectului în mass-media, competiţii, introducerea unei așa-numite „Zi fără maşini” şi o oferte promoționale la lămpile fluorescente compacte. Nu numai că această campanie a contribuit semnificativ la creşterea numărului de solicitări legate de eficienţa energetică, dar a încurajat cu adevărat locuitorii comitatului să aleagă, în viitor, opţiuni durabile de transport şi de energie. Costul campaniei a fost sub 5.000 USD, la care s-au adăugat premiile şi sponsorizările asigurate de companiile locale şi de alte entităţi din domeniul energetic. Activităţile din „Săptămâna conștientizării cu privire la energie” au fost coordonate şi derulate de MEMA cu sprijinul Departamentului de mediu al Consiliului Comitatului Meath. Costurile directe ale campaniei au fost de 4.470 USD, acestea acoperind tipărirea şi multiplicarea materialelor promoţionale, premiile şi asigurarea de veste reflectorizante pentru participanţii la „autobuzul pietonal”. Premiile suplimentare şi sponsorizările au fost asigurate de companiile locale şi de organizaţia Sustainable Energy Ireland (SEI). INSTRUMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI Instrumente și instrucțiuni „EU LOCAL ENERGY ACTION: Good practices 2005”, http://www.managenergy.net/download/gp2005.pdf. 111 ANEXA 9: Listă de abrevieri pentru orașele din baza de date TRACE Oraș Țară Abreviere oraș Oraș Țară Abreviere oraș 1 Addis Abeba Etiopia ADD 38 Karachi Pakistan KAR 2 Amman Iordania AMM 39 Kathmandu Nepal KAT 3 Baku Azerbaidjan BAK 40 Kiev Ucraina KIE 4 Bangkok Thailanda BAN 41 Kuala Malaiezia KUA Lumpur 5 Belgrad Serbia BE1 42 Lima Peru LIM 6 Belo Brazilia BEL 43 Ljubljana Slovenia LJU Horizonte 7 Bangalore India BEN 44 Mexico Mexic MEX City 8 Bhopal India BHO 45 Mumbay India MUM 9 Bratislava Slovacia BRA 46 Mysore India MYS 10 Brașov România BR1/BRA 47 New York USA NEW 11 București România BUC 48 Odessa Ucraina ODE 12 Budapest Ungaria BUD 49 Paris Franța PAR 13 Cairo Egipt CAI 50 Patna India PAT 14 Cape Town Africa de CAP 51 Phnom Cambodgia PHN Sud Penh 15 Casablanca Maroc CAS 52 Ploiești România PLO 16 Cebu Filipine CEB 53 Pokhara Nepal POK 17 Cluj-Napoca România CLU 54 Porto Portugalia POR 18 Colombo Sri Lanka COL 55 Pune India PUN 19 Constanta România CON 56 Quezon Filipine QUE City 20 Craiova România CRA 57 Rio de Brazilia RIO Janeiro 21 Dakar Senegal DAK 58 Sangli India SAN 22 Danang Vietnam DAN 59 Sarajevo Bosnia și SAR Herțegovina 23 Dhaka Bangladesh DHA 60 Seoul Coreea de Sud SEO 24 Gaziantep Turcia GAZ 61 Shanghai China SHA 25 Guangzhou China GUA 62 Singapore Singapore SIN 112 26 Guntur India GUN 63 Sofia Bulgaria SOF 27 Hanoi Vietnam HAN 64 Surabaya Indonezia SUR 28 Helsinki Finlanda HEL 65 Sydney Australia SYD 29 Ho Chi Minh Vietnam HO 66 Tallinn Estonia TAL 30 Hong Kong China HON 67 Tbilisi Georgia TBI 31 Iași România IAS 68 Teheran Iran TEH 32 Indore India IND 69 Timișoara România TIM 33 Jabalpur India JAB 70 Tokyo Japonia TOK 34 Jakarta Indonezia JAK 71 Toronto Canada TOR 35 Jeddah Arabia JED 72 Urumqi China URU Saudită 36 Johannesburg Africa de JOH 73 Vijaywada India VIJ Sud 37 Kanpur India KAN 74 Yerevan Armenia YER 113