85009 Acest raport a fost elaborat de o echipă formată din Marcel Ionescu- Heroiu, Sebastian Burduja, Ha Thi Thu Vu, Graham Glenday, Victor Giosan, Manuela Moț, Dumitru Sandu, Elena Iorga, Nicolae Țarălungă, Adina Vințan, Nolin Huddleston, Paula Tufiș și Florian Gaman. Studiile aprofundate de caz au fost pregătite de Centrul de Cercetare pe Politici Europene (European Policies Research Centre – Universitatea Strathclyde, Glasgow, Marea Britanie). Raportul a beneficiat de comentariile colegilor Lewis Raymond Hawke, Cătălin Păuna și Shilpa B. Pradhan. Echipa ar dori să transmită mulțumiri către Elisabeth Huybens și Elisabetta Capannelli pentru sfaturile, sprijinul și îndrumările oferite de- a lungul elaborării acestui raport. Echipa ar dori, de asemenea, să mulțumească partenerilor de dialog din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și al Agențiilor de Dezvoltare Regională (în special Gabriel Friptu, Bogdan Țigău, Laurențiu Caprian și Ionuț Trincă) pentru sugestiile oferite, pentru sprijinul acordat în elaborarea acestui studiu, precum și pentru colaborarea excelentă de-a lungul întregului proiect. Se cuvin mulțumiri și celor peste 150 de beneficiari intervievați ai Programului Operațional Regional pentru timpul acordat și pentru sugestiile extrem de utile pe care le-au transmis. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest raport nu reflectă în mod necesar punctele de vedere și poziția Directorilor Executivi din cadrul Băncii Mondiale, Uniunii Europene sau Guvernului României. 20 Februarie 2014 Cuprins Rezumat .............................................................................................................................................................. xi I. Introducere ....................................................................................................................................................... 1 Obiectiv şi domeniu de aplicare .......................................................................................................................... 1 Metodologie........................................................................................................................................................ 3 Cadrul privind Managementul investiţiilor publice (MIP) ............................................................................... 4 Surse primare şi secundare ........................................................................................................................... 10 Publicul.............................................................................................................................................................. 11 Structura raportului .......................................................................................................................................... 11 II. Contextul POR în România ..............................................................................................................................13 A. POR 2007-2013 ............................................................................................................................................. 13 B. POR 2014-2020 ............................................................................................................................................. 18 III. Analiza modelelor de selecţie a proiectelor pentru POR (2007 -2013) ............................................................23 Analiza Modelelor de Selecţie a Proiectelor pentru POR 2007 - 2013 ............................................................. 25 Orientarea investiţiilor, pregătirea proiectelor şi evaluarea preliminară ......................................................... 31 Orientarea investiţiilor .................................................................................................................................. 31 Dezvoltarea proiectelor ................................................................................................................................ 33 Evaluare preliminară .................................................................................................................................... 33 Evaluarea formală a proiectelor ....................................................................................................................... 34 Analiza independentă a evaluărilor .................................................................................................................. 37 Proceduri de evaluare ................................................................................................................................... 37 Evaluatorii..................................................................................................................................................... 37 Input din cererile de finanțare ...................................................................................................................... 38 Criterii de evaluare ....................................................................................................................................... 38 Selecţia proiectelor, proiectul tehnic detaliat şi stabilirea bugetului ............................................................... 41 Selecţia proiectelor ....................................................................................................................................... 41 Proiect tehnic detaliat .................................................................................................................................. 42 Stabilirea bugetului ...................................................................................................................................... 42 IV. Practicile POR în ţările UE selectate ...............................................................................................................43 Sinteza studiilor de caz ..................................................................................................................................... 44 Dimensiunea proiectului şi relevanţa pentru managementul investiţiilor publice ....................................... 44 Evoluţie, nu revoluţie .................................................................................................................................... 45 Motivaţiile din spatele proiectelor MIP finanţate de la bugetul de stat vs. proiectele finanţate din fonduri UE ................................................................................................................................................................. 45 Măsurarea succesului pe termen scurt ......................................................................................................... 46 Supra-aglomerarea iniţiativelor?.................................................................................................................. 46 Abordare descendentă, abordare ascendentă ............................................................................................. 47 Simplificarea tehnicilor de evaluare şi selecţie ............................................................................................. 49 Recomandări privind bunele practici ale UE relevante pentru România .......................................................... 51 Opţiuni pentru construirea capacităţii.......................................................................................................... 53 Opţiuni pentru Construirea Capacităţii – Proiecte de tip Contracte de Servicii ............................................ 55 V. Principii de bază pentru un model eficient de selectare a proiectelor .............................................................59 Obținerea unui echilibru între impact şi absorbţie ........................................................................................... 59 Definirea impactului ......................................................................................................................................... 61 Înţelegerea complexităţii modelului de selecție a proiectelor ......................................................................... 65 iii VI. Stabilirea bazei pentru îmbunătăţirea modelelor de selecție a proiectelor în România .................................69 Priorităţi strategice pentru dezvoltarea economică a României ...................................................................... 69 Recomandările Băncii Mondiale cu privire la sprijinirea oraşelor competitive ale României ....................... 70 Strategia Europa 2020: Priorităţi pentru dezvoltarea României .................................................................. 76 Priorităţi naţionale pentru dezvoltarea României ........................................................................................ 78 Ajustarea modelelor de selecţie în funcţie de dimensiunea proiectelor .......................................................... 81 Adaptarea proiectelor la nevoile regionale ...................................................................................................... 85 VII. Propuneri de modele de selecție a proiectelor .............................................................................................93 Modele de selectare a proiectelor pentru POR 2014-2020: Evaluarea comparativă a scenariilor ................... 93 Scenariul 1 – „Status Quo+” .............................................................................................................................. 96 Scenariul 2 – „Semi-competitiv” ....................................................................................................................... 99 Scenariul 3 – „Competitiv” .............................................................................................................................. 105 Modificări recomandate pentru toate modelele de selecţie propu se............................................................ 112 Evaluarea strategică a planurilor integrate de dezvoltare ......................................................................... 112 Prezentarea propunerilor de proiecte în etapa de pre-calificare (APQ) ..................................................... 114 Eliminarea analizei cost-beneficiu pentru proiecte de dimensiuni mici și medii ......................................... 116 Introducerea, promovarea şi dezvoltarea capacităţii de adoptare a formatelor de contract FIDIC ........... 121 Recomandări cu privire la evaluare ............................................................................................................ 123 Propuneri de îmbunătățiri pentru sistemul de evaluare și selecție al POR 2007-2013 .................................. 128 Grila de evaluare administrativă ................................................................................................................ 128 Grila de evaluare a eligibilității ................................................................................................................... 128 Grile de evaluare tehnică și financiară ....................................................................................................... 129 Propuneri pentru noi grile de evaluare și selecție .......................................................................................... 149 IX. Identificarea de proiecte regionale strategice (Tipul 1) ................................................................................151 De ce sunt importante proiectele regionale strategice .................................................................................. 151 Cum definim prioritățile regionale .................................................................................................................. 152 Abordarea unora dintre deficiențele proiectelor de mari dimensiuni ............................................................ 155 Riscul încetinirii absorbției .......................................................................................................................... 155 Riscul irosirii resurselor ............................................................................................................................... 157 Riscul lipsei unui cadru instituțional adecvat și a capacității corespunzătoare .......................................... 157 X. Pre-alocarea de fonduri pentru reședințele de județ și consiliile județene (Tipul 2) ......................................159 Importanța pre-alocării pentru reședințele de județ și consiliile județene .................................................... 159 Pre-alocarea fondurilor la nivel sub-național ................................................................................................. 161 Strategia și cadrul de planificare din România pentru orașe și județe ....................................................... 162 Planificarea Investițiilor de Capital ca instrument de sprijin în formularea și implementarea proiectelor 164 Cadrul propus pentru evaluarea strategiilor de dezvoltare ........................................................................ 167 Care ar trebui să fie pre-alocarea pentru fiecare reședință de județ și consiliu județean ............................. 171 Ce fel de proiecte ar trebui să primească pre-alocări în cadrul Tipului 2 ....................................................... 175 Abordarea unora dintre deficiențele pre-alocării de fonduri către entități sub-naționale ............................ 180 Riscul încetinirii absorbției .......................................................................................................................... 180 Riscul insuficienței fondurilor pentru 40 de reședințe de județ și 41 consilii județene ............................... 186 Riscul lipsei de spațiu fiscal pentru alte cheltuieli de capital ...................................................................... 187 XI. Monitorizare şi evaluare ..............................................................................................................................195 Performanța POR 2007-2013 .......................................................................................................................... 195 Cele mai bune practici pentru un cadru M&E funcţional ............................................................................... 201 M&E la nivel de program şi de proiect............................................................................................................ 202 Tabloul de bord M&E pentru POR 2014-2020 ................................................................................................ 205 Un management mai bun al performanței pentru POR.................................................................................. 206 iv Cadrul de performanță pentru Programul Operațional Regional ............................................................... 206 Stabilirea obiectivelor POR ......................................................................................................................... 209 Managementul performanței în cadrul POR .............................................................................................. 213 Maturizarea pe termen lung a capabilităților POR ..................................................................................... 216 Măsurarea performanței globale a POR ......................................................................................................... 216 XII. Concluzii .....................................................................................................................................................219 Bibliografie .......................................................................................................................................................223 Anexe ...............................................................................................................................................................229 Anexa 1. Bugetul POR 2007-2013 ................................................................................................................... 231 Annex 2. Structura POR 2007 – 2013 .............................................................................................................. 240 Anexa 3. Schemă privind procesul de selecție al proiectelor POR .................................................................. 248 Anexa 4. Analiză Comitetelor Regionale de Evaluare Strategică şi Corelare (CRESC) ..................................... 249 Anexa 5. Analiza Planurilor Integrate de Dezvoltare Urbană (PIDU) .............................................................. 251 Anexa 6. Analiza Planurilor de Dezvoltare Regională pentru perioada 2014-2020 ........................................ 254 Anexa 7. Criteriile utilizate de ADR-uri pentru identificarea proiectelor regionale strategice ....................... 256 Anexa 8. Conţinutul proiectului tehnic detaliat și de fezabilitate în România ................................................ 260 Anexa 9. Ghid de interviu................................................................................................................................ 264 Anexa 10. Studii de caz selectate – Modele de selecție a proiectelor în 8 State Membre UE ........................ 266 Germania .................................................................................................................................................... 266 Polonia ........................................................................................................................................................ 277 Estonia ........................................................................................................................................................ 288 Italia............................................................................................................................................................ 298 Slovenia ...................................................................................................................................................... 308 Marea Britanie ............................................................................................................................................ 313 Irlanda ........................................................................................................................................................ 321 Lituania ....................................................................................................................................................... 323 Anexa 11. Caracterizarea investiţiilor finanţate prin POR 2007-2013 (IC = infrastructură de conectivitate; SV = standard de viaţă; CM = comunităţi marginalizate; CV = calitatea vieţii) ....................................................... 326 Anexa 12. Schemele aferente scenariilor propuse ......................................................................................... 332 Anexa 13. Criteriile de ordonare în funcție de prioritate ale Ministerului de Finanţe, în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 .......................................................................................... 357 Anexa 14. Procedurile de evaluare a Planurilor Integrate de Dezvoltare din cadrul POR 2007-2013 (PID-uri) Evaluarea Planurilor Integrate de Dezvoltare aferente Centrelor urbane (PID) ............................................. 363 Anexa 15. Fondurile POR 2007-2013 accesate de autoritățile publice (județe și localități) până în luna august 2013 (per Axă și per județ) .............................................................................................................................. 366 Anexa 16. Disponibilitatea strategiilor de dezvoltare la nivelul reședințelor de județ și al consiliilor județene ........................................................................................................................................................................ 369 Anexa 17. Planificarea Investițiilor de Capital. Studiu de caz: Nis, Serbia ...................................................... 389 Anexa 18. Propunere privind Axele POR 2014-2020 și modul în care s-ar alinia la Scenariul Competitiv propus în acest raport ..................................................................................................................................... 392 Anexa 19. POR 2007-2013: Sinteza tipurilor de investiții și a beneficiarilor eligibili....................................... 396 Anexa 20. Situația financiară a reședințelor de județ și a consiliilor județene ............................................... 397 Anexa 21. Criterii de evaluare economică și financiară .................................................................................. 408 Anexa 22. Limitări privind utilizarea analizei cost -beneficiu și a ratei interne de rentabilitate în selecția competitivă a proiectelor................................................................................................................................ 412 Anexa 23. Performanța POR la răscruce ......................................................................................................... 416 Anexa 24. IDUL ca măsură globală a performanței investițiilor publice ......................................................... 432 Anexa 24A. Conceperea și utilizarea IDUL în cercetarea aplicată din România ........................................ 443 Anexa 24B. Comparabilitatea IDUL în timp ................................................................................................ 449 Anexa 24C. IDUL la nivel de localitate și de județ, 2002, 2011 și 2012 ....................................................... 455 v Anexa 25. Noile cerințe ale Uniunii Europene privind modelele de selecție a proiectelor ............................ 458 Anexa 26. Propunere pentru grile de evaluare și selecție pentru POR 2014-2020 ........................................ 463 Grile propuse pentru varianta Status Quo+ ................................................................................................ 463 Grile propuse pentru variantele Semi-competitiv și Competitiv ................................................................. 513 vi Lista figurilor Figura 1. Un act fragil de realizare a echilibrului ......................................................................................................... 2 Figura 2. Opt caracteristici obligatorii în managementul investiţiilor publice ............................................................. 5 Figura 3. Cereri depuse pentru POR vs. alocare (100%) ............................................................................................ 16 Figura 4. Depunerea cererilor pentru POR pe regiuni de dezvoltare (comparativ cu alocarea de 100%) ................. 16 Figura 5. Performanţa relativă a programelor structurale UE în România (la 30 noiembrie 2013) .......................... 17 Figura 6. Structura curentă a programării fondurilor structurale UE pentru România pe perioada 2014-2020 ....... 20 Figura 7. Durata procesului de selecţie pe etape, 2008 -2011 (în luni calendaristice) ............................................... 25 Figura 8. Schema generală a cadrului strategic pentru proiectele POR 2007 – 2013 ............................................... 32 Figura 9. Procentul de fonduri UE plătite de Comisia Europeană (iunie 2013) ......................................................... 59 Figura 10. POR: Obținerea unui echilibru în ceea ce priveşte absorbţia şi impactul ................................................. 60 Figura 11. Indicele dezvoltării umane locale pe localităţi, în 2002 ............................................................................ 64 Figura 12. Indicele dezvoltării umane locale pe localităţi, în 2011 ............................................................................ 64 Figura 13. Investiţiile în infrastructura rutieră nu par să aibă un impact real asu pra gradului de dezvoltare .......... 65 Figura 14. Cadru de elaborare a unui sistem optim de monitorizare și evaluare pentru selecția proiectelor .......... 66 Figura 15. Tipologia intervenţiilor optime ( Oraşe competitive, Banca Mondială) ..................................................... 73 Figura 16. Ajustarea modelelor de selecţie în funcţie de tipul de proiect ................................................................. 82 Figura 17. Modelele optime de selecţie trebuie să reflecte nivelul de complexitate al proiectelor ......................... 84 Figura 18 . În Spania, regiunile sunt clasificate într-un mod mai nuanţat ................................................................. 86 Figura 19. Regiunile din est şi sud dispun de o infrastructură de bază mai puţin dezvoltată decât cele din vest ..... 87 Figura 20 . Investiţiile în creşterea calităţii vieţii indică o concentrare a investiţiilor în cele mai dinamice oraşe de la nivelul regiunilor ........................................................................................................................................................ 89 Figura 21. Regiunile mai puţin dezvoltate au beneficiat mai mult de pe urma investiţiilor în infrastructura rutieră decât regiunile mai dezvoltate .................................................................................................................................. 90 Figura 22. Investiţiile în standardul de viaţă par să respecte modelul aşteptat (mai mari în regiunile rămase în urmă) ......................................................................................................................................................................... 91 Figura 23. Un cadru de definire a modelului optim de selecţie pentru POR România .............................................. 93 Figura 24. Cele trei scenarii avute în vedere propun o gamă de schimbări aduse modelului status quo ................. 94 Figura 25. Factorii CE, CUM şi CINE implicaţi în selectarea proiectelor ..................................................................... 96 Figura 26. Introducerea unei etape APQ pare să fie o soluţie avantajoasă pentru toate părţile implicate ............ 116 Figura 27. Selectarea tipului potrivit de contract (după culoarea FIDIC) se face relativ simplu .............................. 122 Figura 28. Cererile de finanțare și contractările din cadrul POR 2007 -2013 pe Axe prioritare (situația de la sfârșitul anului 2012) ............................................................................................................................................................. 155 Figura 29. Fondurile POR 2007-2013 accesate de autoritățile publice (situația din luna august 2013) .................. 161 Figura 30. Planificarea Investițiilor de Capital (PIC) – în context local..................................................................... 165 Figura 31. Un proces în 12 etape pentru implementarea PIC ................................................................................. 166 Figura 32 . Opțiunea 1 pentru evaluarea strategiilor de la nivel de oraș/județ ...................................................... 168 Figura 33. Cifrele privind bugetul total consilii județene și reședințe de județ în 2012 .......................................... 174 Figura 34. Gradul de dependență de subvențiile alocate la nivel de consilii județene și reședințe de județ în 2012 ................................................................................................................................................................................. 175 Figura 35. Numărul de proiecte depuse de orașe individuale în cadrul Axei 1 ....................................................... 182 Figura 36. Valoarea proiectelor depuse pentru finanțare în cadrul Axei 1 de orașe individuale ............................ 183 Figura 37. Bugetele totale pentru entități sub-naționale în 2012 ........................................................................... 184 Figura 38. Viteza circulării proiectelor POR prin sistem (în zile) .............................................................................. 185 Figura 39. Punctajele la evaluările tehnice și financiare pentru proiectele POR 2007 -2013 ................................... 185 Figura 40. Performanța în timp a reședințelor de județ pe baza indicatorilor Glenday-Giosan ............................. 191 Figura 41. Performanța în timp a consiliilor județene pe baza indicatorilor Glenday -Giosan................................. 191 Figura 42. Un sistem eficient de M&E este ca un bord bun: simplu şi uşor de citit ................................................ 202 Figura 43. Posibil tablou de bord pentru sistemul de M&E al POR ......................................................................... 205 Figura 44. Două etape ale cadrului de performanță POR ........................................................................................ 207 vii Figura 45. Calendarul cadrului de performanță ...................................................................................................... 209 Figura 46. Dezagregare strategică a obiectivelor POR ............................................................................................. 210 Figura 47. Etapele de programare ale POR .............................................................................................................. 213 Figura 48. Model de maturitate a operațiunilor din ADR-uri .................................................................................. 214 Figura 49. Analiză comparativă simplificată privind modelele propuse pentru selecţia proiectelor ...................... 220 Figura 50. Mecanismele IDUL .................................................................................................................................. 432 Figura 51. Nivelul de dezvoltare umană a județelor, IDUL 2012 ............................................................................. 442 Figura 52. Nivelul de dezvoltare umană a județelor, IDUL 2002 ............................................................................. 442 viii Lista tabelelor Tabelul 1. Componentele cheie ale studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate ............................................................ 7 Tabelul 2. Investiţii publice în România, 2007-2012* ................................................................................................ 13 Tabelul 3. Bugetul (% din Fondurile europene structurale şi de investiţii – FESI) ..................................................... 20 Tabelul 4. Propuneri orientative în funcţie de tipul de investiţie şi structura instituţională ..................................... 21 Tabelul 5. Durata procesului de selecţie, 2011 .......................................................................................................... 24 Tabelul 6. Prezentarea Modelelor de Selecţie pentru POR 2007-2013 (cu excepţia Axei 6 – Asistenţă Tehnică) .... 26 Tabelul 7. Diagnosticarea procedurilor de selecţie pentru POR 2007 -2013 conform cadrului MIP .......................... 28 Tabelul 8. Compararea elementelor evaluării între standardele româneşti şi cele internaţio nale........................... 35 Tabelul 9. Privire de ansamblu asupra studiilor de caz selectate .............................................................................. 43 Tabelul 10. Absorbţia fondurilor UE prin Programul Operaţional* până în iulie 2013 .............................................. 61 Tabelul 11. Tipologia intervenţiilor POR pe baza cadrului din raportul „ Oraşele competitive” ............................... 75 Tabelul 12. Obiectivele-țintă ale strategiei Europa 2020 şi performanțele actuale ale României ............................ 77 Tabelul 13. Proiecte POR contractate (situația din luna august 2013) ...................................................................... 82 Tabelul 14. Proiectele mari contractate până în august 2013 în cadrul POR 2007-2013 .......................................... 83 Tabelul 15. Proiecte POR contractate, în funcţie de axă (situația din august 2013) ................................................. 84 Tabelul 16 . Limitele minime şi maxime de finanţare pentru proiectele din cadrul POR 2007 -2013 ........................ 85 Tabelul 17. Proceduri de selecţie propuse pentru Scenariul 1, conform cadrului MIP ............................................. 96 Tabelul 18. Îmbunătăţirea criteriilor de evaluare a PID -urilor................................................................................. 113 Tabelul 19. Comparaţia între ACB şi ACE pune în evidenţă de ce ACE este mai potrivită pentru POR ................... 118 Tabelul 20. Performanța diferitelor PO la sfârșitul anului 2012 .............................................................................. 156 Tabelul 21. Spațiul fiscal prudent pentru cheltuielile de capital în perioada 2014-2020 ........................................ 172 Tabelul 22. Cota de cheltuieli de capital care merg către investiții UE ................................................................... 174 Tabelul 23. Priorități de investiții pentru reședințele de județ și pentru consilii județene ..................................... 177 Tabelul 24. Indicatorii Glenday și Giosan, pe regiuni............................................................................................... 188 Tabelul 25. EXEMPLU de Indicator al cadrului de performanță pe o Axă prioritară ............................................... 208 Tabelul 26. Obiectivele de dezvoltare ale României din Strategia Europa 2020 ..................................................... 210 Tabelul 27. Bugetul planificat pentru POR pe AP şi ani (în EUR) ............................................................................. 231 Tabelul 28. Variabilele independente ale Dezvoltării Umane Locale în România, 2012 ......................................... 441 Tabelul 29. Indicele dezvoltării umane locale pe județe și reședințe, 2002, 2011 și 2012...................................... 455 Tabelul 30. Variabile independente ale IDUL 2012 în funcție de reședința rurală sau urbană ............................... 456 Tabelul 31. Lideri și întârziați în România pe baza valorilor IDUL ............................................................................ 457 ix Lista abrevierilor ACB Analiza cost-beneficiu ANRMAP Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice CCDR Comitetul Consultativ pentru Dezvoltarea Regională AEC Analiza eficienţei costurilor FC Fond de coeziune AM Autoritatea de Management Centrală CRESC Comitetul Regional de Evaluare Strategică şi Corelare CSC Cadrul Strategic Comun RD Regiune de dezvoltare PTD Proiect tehnic detaliat FEADR Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală FEPAM Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime FEDR Fondul european de dezvoltare regională FSE Fondul social european SF Studiu de fezabilitate OI Organism Intermediar CIAP Comitetul Interinstituţional pentru Acordul de parteneriat ADI Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară DMI Domeniu Major de Intervenţie UGL Unitate Guvernamentală Locală AM Autoritatea de Management MFE Ministerul Fondurilor Europene MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice MDRT Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului ONG Organizaţie Neguvernamentală PO Program Operaţional AP Axă Prioritară SPF Studiu de prefezabilitate PIDU Plan Integrat de Dezvoltare Urbană MSP Model de selecţie a proiectelor CRP Comitetul Regional de Planificare RD Regiune de dezvoltare ADR Agenţia pentru Dezvoltarea Regională PDR Plan de Dezvoltare Regională SDR Strategii de dezvoltare regională POR Program Operaţional Regional x Rezumat Prin Programul Operaţional Regional (POR), România are oportunitatea de a beneficia de o importantă asistenţă structurală din partea UE. În elaborarea POR 2014-2020, una din sarcinile cheie care se impun este îmbunătăţirea atât a ratei de absorbţie, cât şi a impactului creat de investiţiile finanţate prin POR. În cadrul acestui proces, componenta cea mai importantă este îmbunătăţirea modelelor de selecţie a proiectelor pentru următorul POR în vederea sporirii calităţii proiectelor, realizării unei conexiuni mai puternice cu priorităţile strategice de dezvoltare şi implementării celor mai rentabile proiecte. Modelele propuse pentru POR 2014-2020 ar trebui să se bazeze pe punctele forte ale cadrului POR 2007-2013 și să corecteze deficiențele acestuia, precum și să incorporeze bunele practici ale altor state din Uniunea Europeană (UE), adaptate corespunzător la capacitatea României și la contextul din această țară. Context Programul Operațional Regional (POR) este unul dintre cele șapte programe operaționale (PO) finanțate din fonduri UE în perioada de programare 2007-2013. UE a dedicat 3,7 miliarde EUR pentru POR în vederea sprijinirii dezvoltării regionale din România în perioada de post-aderare. Această finanțare se ridică la 19% din totalul fondurilor structurale disponibile prin Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) între 2007 și 2013, ceea ce face din POR cel de-al treilea cel mai mare program după cel de Transport (23,7%) și de Mediu (23,5%). În 2011, proiectele finanțate în cadrul POR au reprezentat aproape 27% din proiectele finanțate prin granturi externe și mai mult de 12% din totalul investițiilor publice. Alocarea totală a POR 2007-2013 este mai mare de 4,5 miliarde EUR, din care UE contribuie cu aproape 82%. Performanța relativă a programelor structurale UE în România (30 Noiembrie 2013) Sursă: Ministerul Fondurilor Europene (www.fonduri-ue.ro). Este important de notat de la început că POR a avut o performanță bună în contextul românesc din perspectiva ratelor de absorbție în ciuda unui portofoliu complex și eterogen de proiecte. Din cauza xi accentului său larg pe probleme de dezvoltare regională, POR abordează un set amplu de nevoi de la nivelul fiecărei regiuni, de la dezvoltare urbană la infrastructură de transport, infrastructură socială, dezvoltarea afacerilor și turism. În acest context, POR a obținut cele mai bune rate de absorbție dintre toate programele structurale (la 30 noiembrie 2013), mai ales atunci când vine vorba de plăți de la Comisia Europeană (CE) pentru România, aceste plăți reprezentând 44% din alocarea totală, disponibilă pentru POR. POR a avut performanțe relativ bune și în comparație cu Programe Operaționale similare din alte State Membre. După cum indică tabelul de mai jos, deși ratele de absorbție au fost relativ mai mici în raport cu celelalte programe operaționale, la sfârșitul anului 2013, POR-ul din România înregistra una dintre cele mai mari rate de contractare. Acest lucru indică faptul că sistemul POR funcționează relativ bine până la etapa de implementare a proiectelor, unde cele mai multe întârzieri în absorbție sunt cauzate de probleme sistemice (de exemplu, un sistem ineficient de achiziții publice, documentație tehnică de slabă calitate, problemele legate de drepturile de proprietate etc.). Performanța diverselor Programe Operaționale la sfârșitul anului 2012 Angajări până la Absorbția până Program Operațional finalul lui 2012 la finalul 2012 ROMÂNIA – Programul Operațional Regional 96% 34,5% GERMANIA – POR Renania de Nord – Westfalia 95,1% 47,3% ESTONIA – PO pentru Dezvoltarea Mediului Înconjurător Viu 87,7% 54,3% SLOVENIA – PO Consolidarea Potențialului de Dezvoltare Regională 86,6% 69,5% MAREA BRITANIE – Programul de Convergență West Wales & the Valleys 103% 34% POLONIA – Programul Operațional Regional Slaskie 88,4% 48,5% Astfel, rata de absorbţie și rata de contractare nu ar trebui să fie singurele şi cele mai importante indicatoare al succesului POR. O rată ridicată de absorbţie poate indica faptul că proiectele au fost selectate pentru finanţare datorită faptului că au fost gata de implementare, iar nu neapărat pentru posibila contribuţie a acestora la obiectivele de dezvoltare. În România şi chiar în întreaga Uniune Europeană, factorii de decizie şi părţile interesate cheie trebuie să acorde o deosebită atenţie impactului investiţiilor din fonduri UE asupra realizării obiectivelor sociale şi economice – ceea ce constituie de fapt scopul ultim al acestor intervenţii. Lecţii învăţate de la alte State Membre Unul dintre primii pași în elaborarea unui model de selecție îmbunătățit este de a evalua abordările din alte State Membre. În acest fel, cele mai bune practici pot fi colectate și îmbunătățite pentru a genera rezultate chiar mai bune pentru POR. În raportul complet, sunt analizate modelele de selecție ale proiectelor din 8 State Membre (Germania, Polonia, Estonia, Italia, Slovenia, Marea Britanie, Irlanda și Lituania) în vederea identificării de potențiale sugestii de îmbunătățire a modelului de selecție al POR pentru perioada de programare 2014-2020. Programele operaționale analizate au fost alese pe baza asemănărilor lor cu POR-ul românesc. Un număr de lecții cheie se pot desprinde din analiza celor opt studii de caz: 1. Fiecare Stat Membru a folosit abordări unice de selecție a proiectelor, unele concentrându-se pe pre-selecția unui număr de proiecte strategice de mari dimensiuni (de exemplu, Lituania), altele concentrându-se în primul rând pe apeluri competitive (de exemplu, Irlanda, Estonia), în xii timp ce alte state, în special cele mai mari (de exemplu, Germania, Italia, Polonia), au ales implementarea mai multor metode de selecție. 2. Sistemele de evaluare și de selecție utilizate de aceste țări sunt de departe mai simple decât sistemul utilizat în cadrul POR 2007-2013. De exemplu, cele mai multe țări nu au folosit analiza cost-beneficiu (ACB) pentru evaluarea proiectelor. Germania a fost una dintre excepții în acest sens, dar a utilizat-o doar pentru proiectele strategice mari. De asemenea, grilele de evaluare și selecție ale POR par mult mai dezagregate și mai detaliate decât cele din alte State Membre. 3. În cea mai mare parte, studiile de caz analizate au relevat un accent deosebit pe impact și, de asemenea, pe utilizarea ponderilor în cazul criteriilor individuale în vederea diferențierii între factorii de evaluare mai importanți și mai puțin importanți. Recomandări pentru îmbunătățirea modelului de selecție a proiectelor POR Îmbunătățirea modelului de selecție a proiectelor POR 2007-2013 printr-un accent mai puternic pe impact poate fi obținută în mai multe feluri, dar având în vedere următoarele recomandări: 1. A nu se sacrifica ABSORBȚIA de dragul IMPACTULUI. Obiectivul de bază al POR este acela de a avea proiecte care generează impact la nivel de dezvoltare. Proiectele cărora le lipsește impactul real echivalează cu o pierdere de resurse și pot duce de fapt la costuri ridicate de exploatare și întreținere, care vor reprezenta o povară pentru resursele locale limitate. Totuși, a avea doar câteva proiecte de impact și rate scăzute de absorbție nu este o situație optimă. POR ar trebui să pună în echilibru absorbția și impactul într-un sistem de selecție legitim și funcțional România face dovada celor mai scăzute rate de absorbție dintre toate Statele Membre ca medie a tuturor programelor sale operaționale. De fapt, România este la o distanță considerabilă (14 puncte procentuale) de al doilea cel mai neperformant stat – Bulgaria. Fără îndoială, aceasta nu este o situație ideală. xiii Ratele medii de absorbție în Statele Membre, iunie 2013 80.00% 70.00% 70.95% 70.83% 68.81% 67.56% 60.00% 62.58% 60.82% 59.14% 58.82% 58.65% 58.16% 57.45% 56.73% 50.00% 55.11% 54.32% 53.67% 53.34% 52.97% 52.41% 49.95% 49.22% 47.71% 40.00% 45.51% 41.95% 40.86% 40.27% 40.00% 30.00% 20.00% 26.20% 10.00% 0.00% Lituania Spania Slovacia Irlanda România Germania Austria Franța Ungaria Bulgaria Olanda Estonia Polonia Finlanda Luxemburg Marea Britanie Italia Portugalia Grecia Belgia Letonia Danemarca Rep. Ceha Suedia Slovenia Malta Cipru Sursă: http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/funding/index_en.cfm. Absorbția scăzută înseamnă că există resurse substanțiale și fundamentale care nu sunt utilizate în timp util și eficient, ceea ce implică și faptul că aceste resurse sunt irosite. În unele privințe, acest lucru poate reprezenta o situație mai rea decât un accent insuficient pe impact. De exemplu, chiar dacă fondurile nu sunt cheltuite pe cele mai noi și mai de impact proiecte, ci pe reabilitarea infrastructurii existente (într-o mare măsură, în acest scop au fost utilizate și vor fi utilizate în continuare fondurile POR), acest lucru ar putea reduce costurile de operare și întreținere pentru infrastructura actuală. Astfel, chiar dacă fondurile nu pot genera un impact semnificativ la nivel de dezvoltare, vor ajuta la reducerea costurilor și la îmbunătățirea calității vieții pentru oameni – o realizare importantă în sine. 2. Ar trebui să existe un accent clar pe o serie de proiecte strategice, cu o alocare corespunzătoare pentru aceste tipuri de investiții. În prezent, POR se axează în principal pe proiecte mijlocii și mici, cu o rată de contractare pentru proiecte mari de mai puțin de 4% din fondurile disponibile. Desigur, faptul că un proiect este de mari dimensiuni nu îl face neapărat de impact. De asemenea, există proiecte foarte mici care pot avea un impact foarte mare (de exemplu, campanii de informare bine orientate). Cu toate acestea, atunci când vine vorba de dezvoltarea infrastructurii, de obicei, proiectele mai mari sunt cele care generează cele mai însemnate rezultate. POR 2007-2013 s-a concentrat în principal pe proiecte de dimensiuni mici și medii (august 2013) Număr de Valoare medie a Valoare totală a % din totalul proiecte proiectului (RON) proiectelor (RON) de proiecte contractate Proiecte de dimensiuni mici (< 1,5 milioane RON) 1.952 841.553 1.642.712.364 5,74% Proiecte de dimensiuni medii (1,5-100 milioane RON) 1.554 16.750.343 32.497.284 90,51% Proiecte medii-inferioare (1,5-30 milioane RON) 1.279 8.017.773 10.254.732.124 35,8% Proiecte medii-superioare (30-100 milioane RON) 275 56.976.793 15,668,618,334.76 54,71% Proiecte de dimensiuni mari (>100 milioane RON) 9 119.471.996 1.075.247.961 3,75% TOTAL 3.515 137.059.204 27.915.616.807 100% Sursă date: MDRAP. xiv Durata relativ lungă de pregătire pe care o implică proiectele mari poate fi contracarată prin proceduri simplificate de depunere a solicitărilor și de selecție pentru proiectele mici. De exemplu, POR 2007-2013 a procesat peste 1.950 de proiecte mici; acestea au trecut prin proceduri de evaluare și de selecție similare pentru proiectele mai mari, dar au reprezentat doar 5,74% din fondurile alocate. Altfel spus, procedurile de evaluare și de selecție ar trebui să reflecte valoarea, complexitatea, și riscurile/costurile/beneficiile unei anumite investiții. Acest lucru ar trebui să asigure că sistemul de evaluare și de selecție în ansamblu rămâne funcțional și că are o capacitate suficientă pentru a face față solicitărilor în perioadele de vârf. 3. Proiecte strategice cheie ar trebui să fie derivate din strategiile integrate de dezvoltare. Aceste strategii ar trebui să reflecte viziunea generală de dezvoltare pentru zona acoperită și nu ar trebui elaborate în scopul unic de a atrage fonduri UE, ci de a prezenta nevoile, prioritățile și proiectele indiferent de sursa finală de finanțare. Noi strategii ar trebui elaborate doar atunci când acoperă o zonă care nu este deja acoperită de o strategie existentă (de exemplu, noi zone metropolitane) și ar trebui să reflecte, dacă este disponibilă, viziunea de dezvoltare stabilită în strategiile unităților administrative constituente. Acolo unde există deja strategii integrate de dezvoltare (ca în cazul polilor de creștere și al polilor de dezvoltare urbană), acestea ar trebui să fie doar actualizate. Pentru a asigura coerența abordării în cadrul strategiilor de dezvoltare, este necesar să se ceară o serie de elemente-cheie (de exemplu, o viziune clară și obiective clare, o listă de proiecte care să contribuie la atingerea acestor obiective și sursele corespunzătoare de finanțare). De asemenea, pentru a se acorda prioritatea adecvată a proiectelor, în vederea asigurării că fondurile bugetare limitate sunt îndreptate către proiecte strategice cheie și că nu sunt cheltuite în mod oportunist, ar trebui utilizate instrumente precum Planificarea Investițiilor de Capital (PIC), costurile de funcționare și întreținere (O&M) rămânând în limite rezonabile. Entitățile sub-naționale au bugete limitate pentru cheltuieli de capital și ar trebui să cheltuiască aceste bugete într-un mod înțelept xv Abordările integrate presupun, de asemenea, faptul că proiectele din fonduri UE și cele finanțate de la bugetul de stat nu sunt tratate în mod diferit sau separat, ci că acestea sunt parte a unei viziuni unice și coerente de dezvoltare și contribuie la atingerea acelorași obiective generale. Acest lucru înseamnă că ar trebui se aplice criterii și proceduri similare de evaluare și selecție unor astfel de investiții indiferent de sursa lor de finanțare (adică fonduri UE sau finanțare de la bugetul de stat). 4. Documentul programatic al POR 2014-2020 poate juca un rol strategic în îndrumarea beneficiarilor către un set esențial de tipuri de investiții . Deși autoritățile locale și județene definesc prioritățile pe cont propriu, ele știind cel mai bine nevoile comunităților pe care le reprezintă, POR poate contribui la orientarea lor către tipurile de investiții care ar putea avea cel mai mare impact. Raportul „Orașe competitive” prezintă o serie de recomandări în acest sens, luând în considerare nivelul actual de dezvoltare din România. De asemenea, este important să se țină cont de principalele obiective de politici publice și de obiectivele tematice stabilite în Strategia Europa 2020. Acesta este un document cheie care stabilește prioritățile globale de dezvoltare a UE, însă, evident, nevoile fiecărui Stat Membru pot varia considerabil. Ca atare, prioritățile ar trebui să fie adaptate la contextul românesc, iar atenția să fie concentrată asupra acelor obiective care par să fie cele mai relevante pentru România. Priorități cheie de investiții pentru România (identificate în raportul „Orașe Competitive”) Scurtarea distanței față de marile piețe la nivel global prin îmbunătățirea Internațional infrastructurii și încurajarea circulației transfrontaliere de oameni, capital și idei intervenție Nivel de Îmbunătățirea conexiunilor dintre zonele de vârf și cele aflate în urmă din România Regional pentru a permite concentrarea eficientă a resurselor și efecte de contagiune Îmbunătățirea infrastructurii Dezvoltarea instituțiilor de conective dintre orașe & calitate (infrastructura zonele limitrofe pentru servicii de bază, Local educație, sănătate, piața Promovarea investițiilor în funciară etc.) calitatea vieții Elaborarea și implementarea de măsuri specifice pentru grupurile marginalizate Zonă aflată în urmă Zonă de vârf Nivel de dezvoltare economică xvi Câteva entități sub-naționale au cheltuit pe investiții de capital mai mult decât era adecvat pe termen lung, așa cum arată indicatorii Glenday și Giosan Indicatorul Glenday pentru reședințe de județ Indicatorul Glenday pentru consilii județene Indicatorul Giosan pentru reședințe de județ Indicatorul Giosan pentru consilii județene 5. Principiile de prudență fiscală ar trebui să fie aplicate pentru POR 2014-2020, asigurându-se astfel că beneficiarii nu își suprasolicită capacitatea lor financiară pentru a sprijini pr oiecte. De exemplu, beneficiarii trebuie să se asigure că, odată ce fac investiții de capital, au și resursele bugetare xvii necesare pentru a acoperi costurile de operare și de întreținere aferente. Sustenabilitatea fiscală a beneficiarilor individuali poate fi evaluată cu ajutorul indicatorului Glenday și/sau a indicatorului Giosan. Acești doi indicatori sunt explicați în detaliu în raport. Pentru proiectele strategice mari, care necesită și o co-finanțare substanțială de la bugetul de stat, este important ca Ministerul Finanțelor Publice (MFP) să fie implicat în vederea asigurării faptului că fondurile sunt cheltuite în mod eficient și durabil. MFP poate asigura respectarea principiilor de bază ale prudenței fiscale și ar putea, de asemenea, înființa un sistem pentru acordarea de prioritate și coordonarea dezvoltării de proiecte mari la nivel național. Un sistem adecvat de M&E cu cicluri optime de reacție Sursă: Comisia Europeană, 2006, „Indicative Guidelines on Evaluation Method.” 6. Un model optim de selecție a proiectelor ar trebui să aibă și un sistem bun de monitorizare și evaluare (M&E) pentru a facilita îmbunătățirea continuă. Un bun sistem de M&E servește mai multor scopuri. În primul rând, acesta ajută la urmărirea performanței unui proiect specific și la stabilirea gradului în care proiectul și-a atins indicatorii de output – aceasta este o obligație impusă de Comisia Europeană pentru toate programele operaționale. Cu toate acestea, în plus față de faptul că este o cerință din partea CE, un bun sistem de M&E ajută să se stabilească dacă proiectele și programul care le finanțează și-au atins rezultatele planificate și au avut un impact real la nivel de dezvoltare. În special, acest sistem poate oferi informații în legătură cu adecvarea modelului ales de selecție a proiectelor și despre măsura în care acest model răspunde obiectivelor de selecție stabilite, asigurând astfel că POR finanțează investițiile care au cel mai mare impact – în același fel în care un agricultor crește selectiv culturi de plante, folosind cele mai puternice semințe din ultima recoltă. Un cadru cuprinzător de M&E poate evalua nu numai gradul în care proiecte de impact sunt selectate și tratate cu prioritate, ci și dacă programul are rate optime de absorbție, un sistem xviii funcțional cu o capacitate adecvată de a procesa cererile de finanțare și un nivel ridicat de credibilitate printre solicitanți și beneficiari. 7. Fără a pierde din vedere necesitatea de a asigura un mediu concurențial stabil și previzibil pentru toți solicitanții și beneficiarii, POR 2014-2020 ar trebui să conțină abordări flexibile, în funcție de nevoi. De exemplu, chiar dacă cele mai multe dintre fondurile disponibile vor fi pre-alocate (pentru proiecte strategice) sau alocate prin abordarea „primul venit, primul servit” (First-In First-Out – FIFO), programul poate adopta un model competitiv de selecție pentru o axă prioritară sau un domeniu cheie de intervenție (de exemplu, infrastructura de afaceri). De pildă, multe State Membre folosesc apelurile competitive pentru beneficiarii privați (de exemplu, IMM-urile) sau pentru dezvoltarea infrastructurii de afaceri. O altă opțiune este de a permite trecerea POR la o abordare competitivă după o recuperare a sumelor la un moment determinat în cadrul perioadei de programare (de exemplu, în cazul în care unii beneficiari nu au folosit fondurile pre-alocate în timp util). Propuneri de modele de selecție a proiectelor Având în vedere recomandările cheie de mai sus, sunt propuse trei modele de selecție a proiectelor pentru POR 2014-2020. Dezvoltarea scenariilor a fost bazată pe un cadru de analiză a diverselor opțiuni în funcție de șase cerințe fundamentale (eficiență, eficacitate, claritate, corectitudine, transparență și fezabilitate) și patru obiective cheie (de absorbție, de impact, de legitimitate și de capacitate). Figura de mai jos transmite exact acest mesaj, indicând totodată că un model optim de selectare a proiectelor pentru următorul POR va trebui să atingă toate cele patru obiective. Cu alte cuvinte, un anumit model poate fi foarte bun pentru promovarea absorbţiei rapide a fondurilor UE, dar poate fi dezavantajos din punctul de vedere al raportului calitate-preţ, astfel încât resursele sunt irosite pe intervenţii cu impact redus. De asemenea, dacă un model nu este legitim (adică nu are la bază criterii clare şi transparente de evaluare şi proceduri corecte de selecţie), nu vor exista suficienţi solicitanţi interesaţi de program, aşa că va exista o limitare inerentă a rezultatelor pe care acest model le poate atinge. În sfârşit, dar nu în ultimul rând, orice schimbare propusă trebuie să fie mai mult decât un cadru teoretic care promite rezultate extraordinare; într-adevăr, modelele de selecţie trebuie să funcţioneze în practică, având în vedere constrângerile stringente privind capacitatea sistemului. Trei scenarii sunt demne de luat în considerare în ceea ce privește modelul general de selecție a proiectelor:  Scenariul 1 („Status Quo+”): Principalele caracteristici ale sistemului rămân neschimbate, cu câteva excepții (de exemplu, excluderea completă a analizei cost-beneficiu din evaluarea formală, tratarea proiectului tehnic detaliat ca opțional în faza de evaluare etc.) pentru a corecta actualele puncte slabe. Această opțiune valorifică experiența acumulată a sistemului POR și fructifică beneficiile de predictibilitate. În esență, cele două proceduri de selecție rămân aceleași: pre-alocarea pentru polii de creștere și polii de dezvoltare urbană (cu posibila includere a tuturor reședințelor de județ ca PDU-uri) și regula „primul venit, primul servit” (FIFO) pentru toate celelalte proiecte.  Scenariul 2 („Semi-competitiv”): Această variaţie aplică diferite metode de selecţie în funcţie de dimensiunea proiectelor și de tipul de beneficiari. Dimensiunea proiectelor tinde să fie o măsură bună atât pentru complexitatea, cât şi pentru impactul potențial al acestora. Conform acestui scenariu, proiectele regionale de mari dimensiuni (de tip 1) se bucură de fonduri dedicate. Investiţiile medii pe judeţe, poli de creştere şi poli de dezvoltare urbană sunt xix selectate în două etape: (1) fonduri dedicate pentru o perioadă limitată de timp; (2) selecție bazată pe regula FIFO pentru restul fondurilor alocate acestui tip de beneficiari. Pentru alte oraşe, ca şi pentru solicitanții privaţi şi pentru organizaţiile non-profit, se aplică regula FIFO indiferent dacă proiectul este mic (cu o valoare sub 1,5 milioane RON) sau mai mare (peste 1,5 milioane RON). În cele din urmă, acesta este un model „semi-competitiv” sau o opţiune de mijloc, cu toate că propunerile de proiecte nu sunt comparate unele cu altele nici dacă se foloseşte regula FIFO, nici dacă se aplică modelul fondurilor dedicate, indiferent de tipul de proiect avut în vedere.  Scenariul 3 („Competitiv”): Acest scenariu foloseşte regula FIFO pentru un număr limitat de proiecte, şi anume pentru cele mai mici, cu o valoare sub 1,5 milioane RON, în timp ce pentru proiectele regionale mai mari sunt preferate fondurile dedicate. Pentru judeţe, poli de creştere şi poli de dezvoltare urbană, fondurile sunt alocate în două etape, în mod foarte similar cu scenariul 2, dar cu o diferenţă majoră: realocarea fondurilor din etapa a 2-a se face pe baza clasificării competitive a proiectelor. Un cadru de definire a modelului optim de selecţie pentru POR MODEL OPTIM DE SELECȚIE A PROIECTELOR Evaluare  Selecție  Contractare 1 2 3 4 ABSORBȚIE IMPACT CARACTER LEGAL CAPACITATE Asigură modelul Este modelul optim Este modelul legitim Este modelul fezabil, CORE o rată mare din perspectiva impactului pentru toate părțile având în vedere OBIECTIVE PRINCIPALE a absorbției? și a raportului calitate-preț? Interesate? capacitatea actuală? A EFICIENȚĂ: un proces rapid şi fără probleme, ce asigură o rată optimă a absorbţiei B EFICACITATE: proiectele selectate sunt optime din punct de vedere al impactului şi al raportului calitate-preţ C CERINȚE CLARITATE: procedurile de selecţie şi cerinţele clare nu dau loc la interpretări FUNDAMENTALE D FUNDAMENTAL CORECTITUDINE: se aplică criterii corecte de selecţie pentru toate proiectele depuse E TRANSPARENȚĂ: procedurile transparente permit vizibilitate completă şi responsabilizarea tuturor părţilor F FEZABILITATE: sistemul instituţional poate implementa modelul în mod adecvat Figura alăturată prezintă pe scurt principalele caracteristici ale celor trei opţiuni pentru fiecare categorie de proiecte aplicabilă. După cum se arată în raport, alegerea modelului optim de selecţie este o adevărată provocare şi acest lucru poate implica mai multe compromisuri de bază: între impact xx (eficacitate) şi absorbţie (eficienţă); între schimbările necesare şi predictibilitate/continuitate, între rezultatele ideale şi fezabilitatea în practică, ținând seama de constrângerile de capacitate. Este important de menționat că acest raport nu propune modele de selecţie care diferă în funcţie de sector. În schimb, variabila de bază care determină modul în care trebuie evaluat, selectat şi contractat un proiect este dimensiunea intervenţiei propuse. Această abordare se aliniază la strategia generală privind intervenţiile integrate (având în vedere concentrarea sa pe domeniul de larg interes, care este dezvoltarea regională, POR se află în poziţia unică de a putea realiza astfel de intervenţii) și se diferențiază de procedurile specifice unui anumit sector. De fapt, este foarte util să prezentăm modele şi criterii standardizate de selecţie, care permit cu uşurinţă comparaţii între proiecte, indiferent de tematica acestora. Cele trei scenarii avute în vedere prezintă o gamă de schimbări aduse modelului status quo Scenariu Scenariul 1: Scenariul 2: Scenariul 3: Tip de proiect „Status quo+” „Semi-competitiv” „Competitiv” Tipul 1  Dimensiune: >100 milioane RON Necompetitivitate, fonduri Necompetitivitate, fonduri  Beneficiar: Asociaţiile dedicate dedicate judeţene sau Schimbări minime aduse regionale sistemului actual, având ca rezultat lipsa aproape Competitivitate parţială: Tipul 2 completă a diferenţierilor  Fonduri dedicate  >30 milioane RON cu privire la modelul de Necompetitivitate: (etapa 1)  Judeţe, poli de selecţie în funcţie de Fonduri dedicate (etapa 1) dimensiunea proiectelor.  Competitivitate, creştere, poli de FIFO (etapa 2) clasificare pentru dezvoltare Modelul de selecţie este: fiecare axă (etapa 2) Tipil 3  Fonduri dedicate  <100 milioane RON, pentru polii de Competitivitate, pe baza >1,5 milioane RON creştere şi polii de FIFO clasificării pentru fiecare  Alte oraşe, sectorul dezvoltare axă privat, ONG-uri  FIFO pentru toate Tipul 4 celelalte localităţi  <1,5 milioane RON FIFO FIFO  Alte oraşe, sectorul privat, ONG-uri În raportul complet, cele trei scenarii prezentate mai sus sunt discutate mai detaliat. Figura de mai jos oferă o sinteză rapidă a principalelor puncte forte și puncte slabe ale acestor scenarii. Unele dintre caracteristicile cheie ale acestor scenarii sunt discutate în detaliu în următoarele secțiuni ale raportului. xxi Evaluare comparativă simplificată ale modelelor propuse de selecție a proiectelor Absorbție Impact Legitimitate Capacitate Pentru ca această opțiune să fie selectată pentru POR 2014-2020, ar (Cât de curând?) (Cât de eficace?) (Cât de credibil?) (Cât de fezabil?) trebui să se creadă că… • Actualul sistem este cel mai bun posibil • Costurile oricărei schimbări aduse sistemului sunt prea mari în comparație Scenariul 0: cu posibilele beneficii (adică sistemul Status Quo este extrem de rigid) • Nu sunt recomandate schimbări majore aduse sistemului , predictibilitatea este Scenariul 1: valoroasă în sine „Status Quo+” • Sunt necesare și suficiente îmbunătățiri marginale (de ex., renunțarea la obligația efectuării ACB, adoptarea FIDIC, o evaluare mai riguroasă a PID- urilor) • FIFO este, caeteris paribus, preferabil unei selecții mai competitive , chiar și Scenariul 2: pentru proiecte mai mari „Semi- • Balanța dintre absorbție și impact ar trebui să se încline în favoarea primeia competitiv” în perioada 2014-2020 • Sistemul (AM, OI, beneficiari) are suficientă capacitate pentru a implementa schimbările propuse • Selecția competitivă este în general preferabilă metodei FIFO • Balanța dintre absorbție și impact Scenariul 3: poate să încline mai puternic în „Competitiv” favoarea celui de-al doilea • Sistemul (AM, OI, beneficiarii) are suficientă capacitate pentru a implementa schimbările propuse Notă: Gradul de umplere cu negru a diagramelor de mai sus indică măsura în care fiecare scenariu îndeplinește un anumit criteriu. xxii I. Introducere 1. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) (în prezent Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - MDRAP) a semnat un acord cu Banca Mondială pentru cinci proiecte de asistenţă tehnică. Scopul acestui program de asistenţă tehnică este să găsească soluţii pentru ca oraşele din România să devină mai competitive, sustenabile şi integratoare, precum şi să sprijine MDRAP în dezvoltarea capacităţii administrative pentru o mai bună gestionare a politicilor şi lucrărilor de investiţii. Programul de asistenţă tehnică include următoarele cinci proiecte, concepute să fie complementare ca şi natură, cu rezultate şi recomandări intersectoriale: (1) Consolidarea capacităţii de planificare spaţială, precondiţie pentru dezvoltarea urbană; (2) Actualizarea planificării strategice a polilor de creştere şi a impactului economic; (3) Evaluarea comunicării şi colaborării între Autoritatea de Management (AM) şi Organismele Intermediare (OI) ale Programului Operaţional Regional (POR) şi facilitarea sprijinirii proactive şi directe a beneficiarilor; (4) Asistenţă tehnică pentru identificarea modelelor de selecţie a proiectelor; (5) Elaborarea strategiilor de integrare pentru zonele sărace şi comunităţile defavorizate. 2. Scopul acestui raport este identificarea modelelor optime de selecţie (proiectul nr. 4 enumerat mai sus), deosebit de importantă pentru îmbunătăţirea eficienţei şi impactului Programului Operaţional Regional (POR) pe perioada de alocare 2014-2020. Acest efort este foarte oportun deoarece România încearcă să finalizeze la începutul anului 2014 Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeana (CE). În vara/toamna lui 2014, documentele cheie, precum documentul de programare a POR 2014-2020 şi Documentul cadru de implementare vor trebui publicate în forma finală, incluzând și o propunere definitivă pentru modelele de selecţie. Acum este momentul în care trebuie acţionat pentru a se evita modificări ulterioare în regulile jocului, deoarece acest lucru a reprezentat un aspect criticabil constant al actualului POR şi al altor programe operaţionale din România. Acest principiu este deosebit de relevant pentru criteriile care stau la baza modului în care sunt selectate proiectele: o dată ce sunt lansate primele apeluri de propuneri în cadrul POR, sistemul de selecție ar trebui să mențină aceleași principii și criterii de bază pentru a asigura un tratament corect și egal al tuturor solicitanților. Obiectiv şi domeniu de aplicare 3. Acest program de asistenţă tehnică urmăreşte sprijinirea Autorităţii de Management a Programului Operaţional Regional (AM-POR), ce face parte din MDRAP, în identificarea şi recomandarea unor modele îmbunătăţite, inovatoare de selecţie pentru POR. Interesele sunt mari: modelele de selecţie vor ghida deciziile privind tipurile de proiecte care primesc finanţare şi modul în care sunt evaluate pentru a asigura optimizarea obiectivelor, a domeniului de aplicare şi a impactului aşteptat. Noile modele de selecţie trebuie să se adapteze priorităţilor de dezvoltare strategică şi indicatorilor pentru următoarea perioadă de programare, rămânând în acelaşi timp clare, simple şi uşor de comunicat tuturor părţilor interesate (de ex. potenţialii beneficiari, experţii, evaluatorii, personalul AM şi OI etc.). Cel mai important aspect este acela că trebuie să garanteze un proces de evaluare şi selecţie corect şi transparent, cu înalt grad de credibilitate faţă de solicitanţii POR. 4. O evaluare şi selecţie optimă a proiectelor depinde de realizarea echilibrului dintre două priorităţi: absorbţie şi impact. În ceea ce o priveşte pe prima, România rămâne, în luna ianuarie 2014, pe ultimul loc la absorbţia fondurilor UE, deşi pentru POR în special riscul de dezangajare a fondurilor rămâne relativ scăzut. Cu toate acestea, modelele noi sau actualizate de selecţie nu ar trebui să 1 afecteze alocarea eficientă a fondurilor existente pe durata următorului ciclu (cantitatea intervențiilor), deoarece România nu îşi permite să piardă nicio finanţare nerambursabilă în contextul bugetelor restrânse pentru investiţii şi al nevoilor urgente de dezvoltare. În acelaşi timp, clădind pe baza experienţei acumulate până în prezent, ţara are oportunitatea de a-și îndrepta puţin atenţia spre impact (calitatea intervențiilor), care poate fi realizată prin (a) îmbunătăţirea selecţiei proiectelor de mare impact şi rentabile, imediat ce sunt depuse pentru evaluare (tema prezentei lucrări) şi (b) îmbunătăţirea programării şi dezvoltării portofoliilor pentru a realiza concepte cu un impact mai mare din faza de proiectare la cele de depunere a propunerilor de proiecte, implementare și post- implementare (un subiect abordat de raportul Băncii Mondiale „POR 2.0: Facilitarea Sprijinului proactiv și direct pentru solicitanții și beneficiarii Programului Operațional Regional 2014-2020”). Şi la nivelul UE începe să se pună un accent mai mare pe impact, adesea coroborat cu simplificări menite să reducă răspunderea beneficiarilor şi să sporească viteza generală a accesării fondurilor UE. În oricare din aceste cazuri, echilibrul dintre cele două deziderate, calitatea şi cantitatea intervențiilor finanțate de UE, reprezintă tema principală, recurentă a prezentei lucrări. Figura 1. Un act fragil de realizare a echilibrului 5. Raportul preliminar oferă o evaluare a modelelor de selecţie actuale ale POR, analizând punctele forte şi aspectele ce necesită îmbunătăţiri. Cea mai mare parte a prezentei lucrări este orientată spre sistemul status quo şi identifică acele aspecte pe care factorii de decizie ar trebui să le ajusteze în viitorul apropiat, precum şi punctele forte pe care se poate clădi. Scopul este obţinerea unei imagini clare asupra gradului în care proiectele depuse pot contribui la îndeplinirea obiectivelor Programului Operaţional Regional. Acest raport cuprinde, de asemenea, referiri la experienţele din alte câteva State Membre, selectate pe baza performanţelor pozitive şi asemănărilor cu POR din România, precum și bune practici de la nivel global. 2 6. Prezenta lucrare tratează în principal etapele de evaluare şi de selecţie dintr -un ciclu de proiect, făcând referire însă şi la aspecte mai cuprinzătoare cum ar fi generarea, implementarea şi post-implementarea proiectului. Există într-adevăr sinergii semnificative cu portofoliul larg de proiecte din cadrul Programului de Dezvoltare Regională al Băncii Mondiale în România, iar rezultatele ar trebui să fie consecvente în cadrul tuturor analizelor efectuate pentru MDRAP. În primul rând, raportul Oraşe Competitive (activitatea nr. 1 menţionată mai sus) defineşte principalele direcţii şi priorităţi strategice ale dezvoltării urbane ale României, care pot juca un rol important în formularea criteriilor de selecţie a proiectelor POR care contribuie la dezvoltarea durabilă şi cuprinzătoare a ţării. În al doilea rând, evaluarea politicii polilor de creştere (activitatea nr. 2) poate ghida prioritizarea investiţiilor – incluzând, de exemplu, pe cele de eficienţă energetică – în cele şapte oraşe mari care pot continua să beneficieze de finanţare dedicată pentru POR 2014-2020. În al treilea rând, proiectul ce vizează zonele sărace (activitatea nr. 5) ajută la identificarea comunităţilor defavorizate, precum şi a celor mai bune modalităţi de integrare a acestora, inclusiv printr-o viitoare asistenţă prin POR. Nu în ultimul rând, raportul privind colaborarea dintre AM şi OI şi sprijinirea beneficiarilor (activitatea nr. 3) este cu anumite rezerve cel mai apropiat ca şi scop de această analiză a modelelor de selecţie. Acesta oferă o evaluare a POR de-a lungul întregului ciclu al proiectului, atât în ceea ce priveşte modul de funcţionare a sistemelor de subordonare între Autoritatea de Management şi Organismele Intermediare, precum şi în ceea ce priveşte eficienţa sprijinului oferit solicitanţilor şi beneficiarilor pentru proiectarea şi finalizarea proiectelor finanţate prin POR. Astfel, studiul curent include referinţe către aceste direcţii de lucru complementare, ori de câte ori este relevant, însă pentru a avea imaginea completă asupra programului, este recomandabilă o lectură integrată și cuprinzătoare a întregului pachet de analiză. Metodologie 7. Primul principiu de orientare al analizei actuale, precum şi al tuturor evaluărilor funcţionale, inclusiv evaluarea curentă a colaborării AM-OI şi a sprijinului oferit beneficiarului este următorul: întâi de toate, să nu faci rău. Intenţia este aceea de a nu oferi un feedback doar pentru schimbarea modelelor actuale de selecţie a proiectelor, în principal din cauza faptului că POR este încă, în luna ianuarie 2014, cel mai bun program operaţional în ceea ce priveşte absorbţia. Astfel, recomandările de modificare sunt utile doar dacă vizează doar punctele slabe ale sistemului, păstrându-le pe cele forte. Există şi riscul implicit de a realiza modificări posibil radicale care ar distruge mecanismele care în prezent funcţionează, generând un risc crescut de dezangajare a fondurilor. Cu alte cuvinte, este nevoie de un grad înalt de predictibilitate pentru a se asigura un mediu stabil, cu reguli clare pentru toţi actorii implicaţi în finanţarea şi implementarea proiectelor POR într-un context general care a fost mult prea des caracterizat de schimbări repetate și variabilitate. 8. În același timp, studiile de caz privind alte State Membre (Capitolul IV) oferă o serie de opțiuni și idei în legătură cu îmbunătățirea sistemului de evaluare și selecție al POR. Aceste studii de caz acoperă întregul spectru al ciclurilor de evaluare și de selecție și prezintă diverse opțiuni pentru un management mai eficient și mai eficace al POR. Această evaluare comparativă analizează programele operaționale din Germania, Polonia, Estonia, Italia, Slovenia, Marea Britanie, Irlanda și Lituania, prezentând cele mai bune practici având în vedere contextul românesc și investigând pe cât posibil modul în care alte State Membre evaluează și selectează proiecte (modele, criterii, grile de punctare etc.). 9. În sfârșit, dar nu în cele din urmă, discuții aprofundate cu reprezentanți ai AM-POR și ai ADR- urilor, cu beneficiari și alte părți interesate au contribuit la rafinarea recomandărilor făcute aici. Astfel de consultări au fost organizate periodic, luând forma întâlnirilor de lucru cu MDRAP și vizite de teren în toate cele 8 regiuni ale României. Echipa a prezentat propunerile preliminare pentru modelele 3 îmbunătățite de selecție a proiectelor reprezentanților din cadrul AM, personalului tehnic al ADR-urilor și beneficiarilor POR din țară. Feedback-ul primit a fost extrem de valoros și este reflectat pe întreg parcursul acestui raport. Cadrul privind Managementul investiţiilor publice (MIP) 10. Partea analitică a acestui raport este structurată în jurul Cadrului privind Managementul investiţiilor publice (MIP) dezvoltat de Banca Mondială.1 Un sistem eficient MIP trebuie să conţină următoarele opt caracteristici pentru fiecare etapă dintr-un ciclu de proiect (Rajaram et. al. 2010), cu elementele corespunzătoare: (1) Orientarea investiţiilor, dezvoltarea proiectelor şi evaluarea preliminară: asistenţă pentru priorităţile politicii naţionale şi sectoriale, un proces formal pentru dezvoltarea proiectului şi evaluarea de prim nivel pentru conformare strategică. (2) Evaluarea formală a proiectelor: calitatea cererilor prezentate pentru a justifica utilizarea noilor investiţii. (3) Analiza independentă a evaluărilor: proces de analiză a cererilor. (4) Selecţia proiectelor şi stabilirea bugetului: decizia privind proiectele prioritare ce trebuie finanţate. (5) Implementarea proiectului: construirea efectivă a mijloacelor fizice. (6) Adaptarea proiectului: monitorizarea implementării şi adaptării proiectului, dacă este nevoie. (7) Utilizarea unităţii: utilizarea mijloacelor pentru furnizarea serviciilor. (8) Analiză şi evaluare de bază la finalizare: colectarea datelor ex-post cu privire la costurile totale şi durată, în comparaţie cu cele prezente în ofertă, şi evaluarea selectivă a rezultatelor proiectului. 11. Acest cadru necesită adaptare la modelul de selecţie a proiectelor POR, care acoperă doar primele patru caracteristici ale managementului ciclului de proiect . Acestea sunt: (1) orientarea proiectelor, dezvoltarea proiectelor şi evaluarea preliminară; (2) evaluarea formală a proiectelor; (3) analiza independentă a evaluărilor; şi (4) selecţia proiectelor, planul detaliat al proiectului şi contractarea. Figura de mai jos sintetizează cele opt caracteristici obligatorii ale cadrului MIP, subliniind faptul că obiectivele proiectului curent, precum şi contextul specific al POR România au impus o analiză bazată pe primele patru faze (prezentate în albastru închis), în timp ce fazele ulterioare (în albastru deschis) sunt acoperite în raportul de evaluare al Băncii Mondiale privind colaborarea AM-OI şi sprijinirea beneficiarilor. 12. Următoarele paragrafe oferă explicaţii mai amănunţite privind cele patru caracteristici menţionate mai sus care stabilesc etapa de evaluare a sistemului POR, discutată în Capitolul IV. Fiecare din subsecţiunile de mai jos includ două componente majore: prima descrie şi defineşte conceptele aplicabile în etapa corespunzătoare din ciclul de proiect, explicând rolul acestora de a asigura faptul că pentru finanţare sunt selectate proiectele de cea mai bună calitate; cea de-a doua enumeră dimensiunile cheie care pot evalua dacă anumite mecanisme sunt funcţionale şi eficiente. 1 Rajaram, Anand, Tuan Minh Le, Nataliya Biletska și Jim Brumby (2010), Framework for Reviewing Public Investment Efficiency (Cadru pentru evaluarea eficienţei investiţiilor publice), Washington, DC: World Bank Policy Working Paper, nr. 5397. 4 Figura 2. Opt caracteristici obligatorii în managementul investiţiilor publice 1. Orientarea proiectelor, dezvoltarea proiectelor şi evaluarea preliminară 1A. Concepte:  Orientarea investiţiilor: O declaraţie autorizată, la nivel înalt, privind priorităţile şi viziunea economică şi socială a guvernului poate duce la alinierea planificării investiţiilor, canalizând finanţarea către zonele cu cea mai mare valoare, lăsând deoparte proiectele de prioritate şi impact reduse. Acestea se pot exprima sub forma unui plan de dezvoltare regională/naţională sau alt document strategic pe termen mediu şi lung. Strategiile mai detaliate la nivel de sector/subsector sau regional/local, inclusiv anumite indicaţii privind priorităţile şi obiectivele, pot oferi asistenţă suplimentară eficientă pentru planificarea investiţiilor.  Dezvoltarea proiectelor: Pentru dezvoltarea proiectelor ar trebui să existe un proces formal. Guvernele şi agenţiile de plăţi care iniţiază proiecte pentru investiţii publice ar trebui să elaboreze un profil de proiect care să conţină informaţiile de bază, inclusiv prioritatea strategică relevantă, problemele specifice ce trebuie abordate, obiectivul proiectului, principalele activităţi, rezultatele aşteptate, precum şi un buget estimat. De asemenea, este importantă analizarea diferitelor opţiuni de abordare a problemei în cauză prin proiectul propus sau prin alte alternative (de ex., intervenții din sectorul privat), precum şi realizarea unor analize riguroase a cererii, ofertei şi abaterilor.  Evaluare preliminară: Evaluarea de prim nivel a propunerilor de proiect asigură îndeplinirea criteriilor minime privind alinierea la obiectivele strategice ale guvernului. Un proiect ce nu trece acest test iniţial ar trebui respins, fără a mai fi supus unor alte evaluări şi analize detaliate. Pentru evaluarea preliminară a tuturor propunerilor majore de proiect este obligatorie o organizaţie instituţională corespunzătoare care să permită resurselor sistemului (de ex. echipele AM/OI, evaluatori etc.) să se axeze doar pe cererile promiţătoare, eligibile. 1B. Dimensiuni:  Există o strategie economică şi socială regională care ajută la prioritizarea deciziilor de distribuire a capitalului, sprijinită de strategii detaliate (cel puţin pentru sectoarele majore). 5  Iniţiatorii depun un profil de proiect pentru o evaluare iniţială de către un organism central/minister de resort/agenţie regională.  Procesul de evaluare preliminară se utilizează deja la testarea propunerilor de proiect în ceea ce priveşte respectarea politicilor guvernamentale existente şi a orientărilor strategice. 2. Evaluarea formală a proiectelor 2A. Concepte:  Calitatea elaborării şi evaluării proiectelor: Calitatea elaborării şi analizei proiectelor reprezintă o componentă de bază în orice sistem de management al investiţiilor publice (MIP). Un proiect slab elaborat este foarte greu de remediat în etape mai avansate ale ciclului, pe când o evaluare şi o elaborare riguroasă pot produce o diferenţă majoră referitoare la cât de bine decurge faza de implementare și cât de mare este impactul în cele din urmă.2 În multe ţări, inclusiv România, proiectele sunt relativ slab elaborate şi se simte lipsa acută a capacităţii interne de evaluare a proiectelor. Problema cea mai serioasă este însă lipsa exigenţei din partea factorilor de decizie pentru o mai bună evaluare a proiectelor. Acest lucru se reflectă în slaba utilizare a fondurilor de asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea calităţii evaluării proiectelor.  Evaluarea proiectelor: Proiectele sau programele care trec de primul test vor fi supuse unei evaluări a viabilităţii, care implică o analiză de fezabilitate. Obiectivul acesteia este să decidă dacă iniţiatorul poate demara proiectul. În această etapă, proiectul trebuie să respecte priorităţile guvernamentale, însă acest lucru nu garantează fezabilitatea şi caracterul optim per se. Acest proces poate implica anumiţi paşi reglementaţi de pregătire a proiectului, precum studiile de prefezabilitate şi fezabilitate, inclusiv proiectarea preliminară şi evaluările de mediu şi de impact social, care trebuie realizate înainte de aprobarea proiectului pentru finanţare. Proiectele ce implică achiziţii non- standard, cum este cazul parteneriatelor public private (PPP) şi proiectele combinate de „resurse pentru infrastructură” ar trebui supuse aceluiaşi proces de evaluare ca şi investiţiile publice standard, iar costurile şi beneficiile acestora ar trebui comparate cu cele ale unui proiect din sectorul public.  Analiza cost-beneficiu: Deşi analiza cost-beneficiu (ACB) poate fi complexă şi poate implica păreri contradictorii cu privire la evaluarea costurilor şi a beneficiilor, este general acceptat faptul că, deoarece deciziile cu privire la investiţiile publice implică resurse limitate şi negocieri între cererile concurente, factorii de decizie ar avea nevoie de consultanţă tehnică privind valoarea netă a deciziilor cu care se confruntă. În mod ideal, aceste costuri şi beneficii ar trebui să se refere la aspecte generale la nivel de societate (incluzând şi factorii externi pozitivi şi negativi), nu doar să se axeze pe beneficiile şi costurile fiscale şi financiare. În același timp, ACB ar trebui corelată cu mărimea reală a proiectului și ar trebui să reflecte capacitatea disponibilă a beneficiarilor și evaluatorilor de a implementa și evalua o asemenea metodologie. Pentru aproape toate proiectele din cadrul POR 2007-2013, indiferent de mărimea lor, trebuie să se depună o analiză cost-beneficiu odată cu cererea formală de finanțare, cu toate că UE solicită o astfel de analiză doar pentru proiecte ce depășesc 50 de milioane EUR. Niciun proiect POR nu a trecut și nu va trece acest prag în actuala perioadă de programare. 2 Harberger (2005) constată că îmbunătăţirea evaluării proiectelor cu un puternic impact asupra productivităţii economice poate spori permanent rata de dezvoltare a ţării. 6  Studii de prefezabilitate/fezabilitate: Studiul de prefezabilitate ajută la identificarea alternativelor relevante înainte de efectuarea unui studiu de fezabilitate complet și permite decidenților și personalului tehnic să afle rapid dacă un proiect propus merită întreprins. Studiul de fezabilitate continuă analiza de prefezabilitate compilând datele relevante, îmbunătăţind randamentul şi rezultatele proiectului, subliniind şi analizând soluţia selectată în vederea atingerii obiectivelor proiectului şi realizând diferite evaluări de fond, cum ar fi analiza de mediu şi de impact social. Ajută la clarificarea obiectivelor unui proiect pentru identificarea soluţiei optime pentru proiectarea preliminară. Tabelul de mai jos rezumă principalele diferenţe dintre aceste două analize. Tabelul 1. Componentele cheie ale studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate Studiul de prefezabilitate Studiul de fezabilitate  Strângerea datelor (geografice, climatice,  Compilarea tuturor datelor relevante socio-economice şi tehnice)  Alternativele proiectului  Tehnologii alternative pentru proiect  Riscurile majore (inclusiv cele  Estimare detaliată a costurilor şi instituţionale şi bugetare) beneficiilor pentru alternativa selectată  Compararea alternativelor (construcţii,  Proiectare preliminară costuri şi beneficii socio-economice)  Alternativa recomandată a proiectului  Evaluare detaliată a riscurilor  Estimare preliminară a costurilor şi  Evaluare detaliată a durabilităţii beneficiilor proiectului  Cerinţele legale  Evaluarea impactului asupra mediului  Identificarea informaţiilor lipsă pentru  Evaluarea impactului social studiul de fezabilitate  Portofoliul de proiecte: Păstrarea unui portofoliu care să cuprindă proiectele evaluate poate fi utilă. Ajută nu doar la păstrarea unei evidenţe cu privire la numărul de proiecte selectate, ci şi la consultarea ulterioară a proiectelor respinse, atunci când circumstanţele de bază se modifică şi este posibil să genereze beneficii net pozitive. Astfel, toate proiectele evaluate ar trebui înregistrate într-o bază de date de proiecte clasificate în funcţie de prioritatea pentru evaluarea bugetului. 2B. Dimensiuni:  Claritatea rolurilor în pregătirea proiectelor: Trebuie definite atribuţii clare pentru potenţialii beneficiari, OI şi AM. 7  Proceduri specifice pentru pregătirea şi evaluarea proiectelor: Procedurile corect structurate şi organizate, ce includ decizii formale în etapele cheie (inclusiv decizia de demarare a elaborării detaliate) trebuie aplicate corespunzător tipurilor relevante de proiect.  Disponibilitatea asistenţei tehnice: Trebuie asigurat accesul larg la o asistenţă tehnică clară, cuprinzătoare şi practică privind cerinţele de bază pentru pregătirea şi evaluarea noilor propuneri (de ex. un manual adaptat la capacitatea existentă a publicului ţintă, cu exemple specifice de succes). Această asistenţă ar trebui să acopere modurile de atribuire a investiţiilor publice standard şi, acolo unde e cazul, modurile non-standard, cum ar fi PPP. Ar trebui să ofere o orientare practică privind proporţionalitatea evaluării.  Calitatea evaluării proiectelor. Aceasta include mai multe întrebări cheie: o Necesitatea proiectului este clar identificată şi corect justificată? Proiectul este compatibil cu rolul autorităţilor în economie? Investiţia se bazează pe o evaluare sistematică a viitoarelor necesităţi de infrastructură şi o evaluare regulată a condiţiilor actuale ale infrastructurii existente? o Obiectivele proiectului sunt clar specificate şi adaptate priorităţilor autorităţilor naţionale/regionale/locale, precum şi strategiilor de sector şi sub-sector? o Opţiunile alternative de atingere a obiectivelor proiectului sunt clar identificate şi examinate comparativ? Rezultatele proiectului stabilesc anumite obiective? S-a analizat în detaliu opţiunea cea mai promiţătoare? o Costurile proiectului sunt complet şi corect estimate? Beneficiile proiectului pot justifica costurile? Au fost identificate şi corect evaluate alte posibile impacturi ale proiectului? o Au fost identificate toate fondurile necesare? o Au fost consultate în mod corespunzător părţile interesate relevante?  Aplicabilitatea şi proporţionalitatea evaluării: Evaluările trebuie aplicate în mod cuprinzător şi proporţional, în funcţie de obiectivele şi sectorul corespunzătoare proiectului. 3. Analiza independentă a evaluărilor 3A. Concepte:  Analiză independentă: Cei care elaborează propunerile de proiect sunt foarte bine documentaţi în ceea ce priveşte abordarea optimistă – subestimarea costurilor şi supraestimarea beneficiilor. În cadrul unei evaluări a 258 de proiecte de transport din 20 de ţări, Flyvberg et. al. au descoperit că nouă din zece proiecte au subestimat costurile în medie cu 28%.3 Deşi entităţile de elaborare a proiectelor deţin adesea cele mai bune informaţii pe care să îşi bazeze noile propuneri de proiecte, este posibil să nu fie stimulate suficient pentru a elabora propuneri de înaltă calitate, adaptate strategiilor guvernamentale, ducând de asemenea lipsă de capacităţi tehnice pentru proiectarea şi analiza proiectelor. Astfel se impune ca o practică necesară supunerea tuturor proiectelor unor „provocări” şi unei analize amănunţite efectuate de o agenţie independentă de entităţile de elaborare a proiectelor. Cu toate acestea, analiza independentă poate fi de asemenea realizată selectiv pentru a se axa pe cele mai 3 B. Flyvberg, M. Holm, şi S. Buhl, (2007). Depăşirea costurilor medii au variat în cadrul sub-sectoarelor din domeniul transportului, proiectele pentru transportul feroviar depăşind estimările cu o medie de 42%, cele pentru tunele şi poduri cu 34%, iar cele pentru şosele cu 20%. 8 importante proiecte (de ex., cu valoare ridicată, cu risc ridicat sau complexitate ridicată). 3B. Dimensiuni:  Evaluarea proiectelor: Entităţile de elaborare a proiectelor sau agenţiile externe pot realiza desfăşurarea formală a evaluărilor (de ex. studiile de fezabilitate). O agenţie sau un departament extern trebuie să analizeze cu atenţie calitatea şi obiectivitatea acestor evaluări.  Analiză independentă: Toate evaluările de proiect, mai ales cele pentru proiecte mari, ar trebui supuse unei analize independente. Este important şi modul în care se desfăşoară acest proces, precum şi de către cine este efectuat.  Evaluatori: Independenţa evaluatorilor, precum şi competenţele acestora trebuie garantate prin proceduri riguroase de selecţie şi contractare.  Criterii: Criteriile de evaluare ar trebui să fie practice şi corespunzător adaptate la tipul şi dimensiunea proiectelor, asigurându-se în acelaşi timp transparenţă completă. 4. Selecţia proiectelor şi stabilirea bugetului 4A. Concepte:  Selecţia proiectelor: În general este mult mai dificilă şi costisitoare oprirea unui proiect după ce a fost demarat, decât reproiectarea, amânarea sau respingerea proiectului respectiv înainte de alocarea iniţială a bugetului. Selecţia slabă a proiectelor reprezintă un punct slab comun al sistemelor de management al investiţiilor publice, mai ales în ţările aflate în dezvoltare pentru care nevoia urgentă de investiţii publice poate surclasa analiza atentă a alternativelor. Decizia de acordare a finanţării reprezintă ultima (şi câteodată singura) cale de acces spre selecţie. Deşi aspectele politice sau urgenţele reale (inclusiv nevoia de a evita dezangajarea fondurilor UE) pot duce la grăbirea contractării și implementării unui proiect fără o evaluare corespunzătoare, aceste cazuri ar trebui să constituie excepţii.  Investiţie eficientă: Factorii cheie pentru o investiţie eficientă sunt deciziile corecte în alegerea proiectelor, gestionarea activă a portofoliului de mijloace (chiar dacă asta presupune şi eliminarea proiectelor inactive sau irelevante) şi un proces de stabilire a bugetului prin care să se asigure exploatarea şi întreţinerea mijloacelor existente. Cel din urmă are o deosebită importanţă pentru proiectele creatoare de mijloace, finanţate de donatori, în timp ce costurile de exploatare şi întreţinere ar trebui suportate de guvern. Costurile la termen pentru proiectele de investiţii, precum şi finanţarea lor ar trebui analizate în mod sistematic, atât de ministerele de resort, precum şi de Ministerul Finanţelor în timpul stabilirii bugetului. Procesul de stabilire a bugetului trebuie să fie foarte bine structurat, respectând ciclul de planificare a proiectului şi coordonarea dintre autorităţile responsabile pentru capital şi cheltuielile curente. Înainte de selectarea unor noi proiecte, trebuie realizate provizii suficiente de fonduri pentru costurile proiectelor în desfăşurare (nefinalizate), astfel încât implementarea lor fizică să nu fie întreruptă din cauza lipsei de fonduri. În unele cazuri se alocă fonduri insuficiente proiectelor aflate în desfăşurare, din cauza presiunilor politice sau din cauza slabei informări cu privire la necesităţile de finanţare, rezultând astfel investiții neterminate, costuri ridicate și o cheltuire ineficientă a banilor publici.  Bugete multianuale: Având în vedere că majoritatea proiectelor de capital se întind pe mai mulţi ani, ar trebui să existe o prevedere în legile şi reglementările privind gestionarea financiară care să le ofere beneficiarilor autoritatea de a realiza cheltuieli 9 în afara exerciţiului financiar curent, astfel încât să poată încheia contracte pe mai mulţi ani (de ex. pentru construirea unor elemente mari de infrastructură). De asemenea, proiectele mai mari pot implica cheltuieli de elaborare ce se întind pe durata a mai multor exerciţii financiare. În unele ţări există o linie bugetară centrală separată pentru finanţarea costurilor aferente pregătirii proiectului. 4B. Dimensiuni:  Criterii transparente pentru selecţia proiectelor  Integrare completă a capitalului şi a cheltuielilor curente  Calitatea planului detaliat al proiectului  Finanţare suficientă pentru proiectele aflate în desfăşurare  Autoritate de finanţare pe mai mulţi ani Surse primare şi secundare 13. Observaţiile şi recomandările din cadrul acestui raport se bazează pe numeroase surse. În primul rând, prezenta lucrare are la bază analize prezente şi trecute, inclusiv analiza funcţională realizată de Banca Mondială pe 2010-2011 pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului din România, precum şi alte lucrări de asistenţă tehnică realizate pentru MDRAP actual (cum s-a menţionat mai sus). În al doilea rând, echipa a efectuat cercetări documentare şi analize riguroase ale materialelor disponibile: documente specifice pentru POR (de ex. documentele de programare, grilele de evaluare, ghidurile solicitantului, rapoartele de activitate, acte legislative relevante etc.), documente referitoare la programele structurale şi de dezvoltare regională din România în general (de ex. planul Acordului de Parteneriat, Planurile de Dezvoltare Regională, Planurile Integrate de Dezvoltare etc.), precum şi legate de cadrul european în sens mai larg (de ex. Europa 2020, Poziţia Comisiei cu privire la dezvoltarea Acordurilor de Parteneriat, Cadrul Strategic Comun 2014-2020 etc.). De asemenea, s-au depus eforturi substanţiale de strângere a informaţiilor despre gestionarea şi implementarea fondurilor structurale în alte state membre UE, cu o atenţie deosebită acordată modelelor de selecţie, subiect ce este trat at în Capitolul IV. Aceste eforturi au fost consolidate, ori de câte ori a fost posibil, prin conversaţii telefonice cu actorii relevanţi din alte ţări. 14. Mai mult, echipa a organizat numeroase misiuni în România, care vizează în principal modelele de selecţie, punând accent pe conversaţii aprofundate atât cu Autoritatea centrală de Management din cadrul MDRAP, cât şi cu Organisme Intermediare și beneficiarii din ţară. Mai precis, în prima parte a evaluării, misiunile au fost organizate în patru din cele opt Agenţii de Dezvoltare Regională, acoperind următoarele regiuni: Nord-Vest, Vest, Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov. Anexa 9 cuprinde un ghid detaliat de interviu. În cea de-a doua fază a analizei (adică după finalizarea raportului intermediar), au fost derulate misiuni în toate cele opt regiuni, care au cuprins consultări cu AM, ADR- urile, beneficiarii POR și alte părți interesate. Ca parte din acest efort și în cadrul aceluiaşi Program de Dezvoltare Regională din România al Băncii Mondiale, peste 200 de persoane au contribuit cu analize şi sugestii de îmbunătăţire a POR. Interviurile şi discuţiile s-au axat în primul rând, dar nu exclusiv, pe triada AM-OI-beneficiari, acoperind de asemenea şi actorii cheie, cum ar fi Autoritatea Naţională pentru Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP), instituții financiare, firme de consultanță, contractori etc. Consultări în jurul constatărilor și propunerilor au fost derulate în toate cele opt regiuni din România; acestea au inclus discuții cu AM, cu ADR-urile și cu beneficiarii POR, precum și cu alte părți interesate. 10 Publicul 15. Publicul principal al prezentului raport îl reprezintă cadrele de conducere din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), precum şi oficialii din cadrul C omisiei Europene (CE) responsabili pentru monitorizarea POR. Printre alte părţi interesate cheie care vor beneficia de această evaluare se numără directorii şi personalul OI, fiind cei care realizează interfaţa POR cu beneficiarii (în structura curentă a programului), precum şi echipele AM şi OI din alte programe operaţionale. Având în vedere rolul său din perioada 2014-2020, Ministerul Fondurilor Europene este de asemenea o ţintă principală a prezentei lucrări, sperându-se ca modelele propuse de selecţie să inspire şi alte programe operaţionale la perfecţionarea mecanismelor de evaluare a proiectelor. Se doreşte o răspândire largă a rezultatelor raportului, inclusiv printre beneficiari, care ar trebui să înţeleagă pe deplin modificările propuse care vor influenţa selecţia proiectelor ce vor primi finanţare pentru următorul POR, precum şi motivele ce au dus la modificarea modelelor utilizate pentru programul din 2007-2013. Nu în ultimul rând, având în vedere lipsa informaţiilor privind modelele optime de selecţie pentru fondurile structurale din statele membre la nivel mai general, prezenta lucrare poate contribui la găsirea unor soluţii de evaluare şi selecţie a proiectelor care primesc cofinanţare din fonduri UE. 16. Cel mai important este că această analiză va genera rezultate pozitive dacă va fi acceptată, aprobată şi „însuşită” de conducerea şi personalul MDRAP şi de factorii de decizie din Guvernul României. Vestea bună este că echipa AM are puterea de a lua decizii privind modul în care se va prezenta următorul POR în ceea ce priveşte modelele de selecţie. Se speră ca actorii cheie din cadrul MDRAP să continue discuţiile pe marginea evaluării raportului şi să implementeze acţiunile recomandate, insistând asupra implementării complete a acestora. Aşa cum s-a menţionat mai devreme, în măsura în care lecţiile învăţate din POR se aplică şi altor programe structurale din România şi din alte state membre UE, iar în majoritatea cazurilor principiile ce stau la baza modelelor de selecţie sunt similare (de ex. atenţia acordată impactului, eficienţa etc.), se încurajează şi recomandă aplicarea şi/sau ajustarea observaţiilor şi recomandărilor conţinute de prezentul raport la un context mai larg. Structura raportului 17. Prezentul raport cuprinde trei mari obiective: evaluarea status quo-ului, compararea cu alte state membre UE şi elaborarea recomandărilor pentru perfecţionarea POR. Structura reflectă în consecinţă aceste obiective. După partea introductivă, Capitolul II oferă informaţii generale privind POR din România, utile îndeosebi publicului mai puţin familiarizat cu programul. Mai departe, în Capitolul III se discută modelele de selecţie a proiectelor POR pentru 2007-2013, oferind o analiză aprofundată a punctelor forte şi punctelor slabe ale acestora. Aşa cum s-a menţionat mai sus, această evaluare se bazează pe cadrul pentru managementul investiţiilor publice (MIP) dezvoltat de Banca Mondială. Capitolul IV analizează practicile din opt ţări UE selectate. Lecţiile aplicabile din aceste bune practici observate sunt recomandate pentru perfecţionarea modelelor de selecţie a proiectelor în România. Capitolul V prezintă o serie de principii de bază care ar trebui luate în considerare în contextul pregătirii unui cadru de evaluare și selecție. Capitolul VI descrie câteva fundamente (de ex., o Strategie solidă de Dezvoltare Regională) care trebuie să existe pentru a permite funcționarea corespunzătoare a modelului de selecție și evaluare. Capitolul VII propune un cadru global pentru modelele de selecţie a proiectelor pentru POR 2014-2020, prezentând totodată trei posibile scenarii (Status Quo+, Semi- competitiv, Competitiv) pe care AM-POR le-ar putea lua în considerare. Capitolul VIII face recomandări detaliate și propune o serie de schimbări la actualul sistem de evaluare și selecție – schimbări care s-ar aplica tuturor celor trei scenarii discutate în acest raport. Capitolul IX și Capitolul X discută multiple aspecte referitoare la recomandările de pre-alocare a fondurilor pentru anumite tipuri de proiecte – un subiect deosebit de sensibil pentru scenariile Semi-competitiv și Competitiv. Capitolul XI propune un 11 număr de opțiuni pentru un model competitiv de selecție. În sfârșit, dar nu în cele din urmă, Capitolul XII abordează un aspect esențial care este adesea trecut cu vederea – monitorizarea și evaluarea adecvate a modelului de selecție a proiectelor pentru a stabili dacă și-a îndeplinit obiectivele propuse și dacă a funcționat în parametrii stabiliți. Capitolul XII prezintă concluziile. 12 II. Contextul POR în România 18. România continuă să înfrunte provocări importante în ceea ce priveşte dezvoltarea regională, mai ales în materie de „scurtare” a distanţei până la pieţele din Europa de Vest, care atrag aproximativ 70% din exporturile ţării.4 În acelaşi timp, România are prilejul de a beneficia de asistenţă structurală UE semnificativă pe durata Programului Operaţional Regional (POR). În cadrul acestui proces, o componentă critică este perfecţionarea modelelor de selecţie a proiectelor pentru următorul POR, inclusiv a criteriilor şi procesului de evaluare, păstrând şi legătura cu priorităţile de dezvoltare strategică pentru următoarea perioadă de programare. Secţiunile ce urmează oferă informaţii de bază privind structura, priorităţile strategice şi implementarea POR atât pentru 2007-2013, cât şi pentru 2014-2020. A. POR 2007-2013 19. Programul Operaţional Regional (POR) este unul din cele şapte programe operaţionale (PO) din România finanţate cu fonduri UE, iar importanţa acestuia pentru dezvoltarea ţării este intens recunoscută. UE a alocat POR 3,7 miliarde EUR pentru a sprijini dezvoltarea regională a României în perioada de post-aderare. Această sumă reprezintă 19% din totalul fondurilor structurale disponibile prin Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) pe perioada 2007-2013, POR devenind astfel al treilea cel mai mare program după cel din domeniul transportului (23,7%) şi mediului (23,5%). De fapt, pe baza planului Acordului de Parteneriat, se aşteaptă o creştere semnificativă a dimensiunii acestui program pentru 2014-2020, acest lucru datorându-se parţial succesului înregistrat anterior. POR implică un portofoliu divers de proiecte, de la dezvoltarea urbană la infrastructura transporturilor, infrastructura socială, turism şi asistenţă tehnică. Tabelul 2. Investiţii publice în România, 2007-2012* An PIB Cheltuieli totale Investiţii Proiecte POR Plăţi finanţate anual anuale Total Active prin planific prin POR nefinanciare subvenţii at externe 2012 136.557 41.787 30,6% 3.678 2,7% 3.632 2,7% 2.547 1,9% 806,9 330,5 2011 129.269 48.468 37,5% 5.440 4,2% 5.140 4,0% 2.537 2,0% 677,0 534,6 2010 124.127 47.959 38,6% 4.601 3,7% 4.601 3,7% 1.719 1,4% 636,8 151,0 2009 118.271 45.555 38,5% 5.469 4,6% 5.469 4,6% 560 0,5% 546,8 355,3 2008 139.762 51.354 36,7% 6.301 4,5% 6.301 4,5% n/a n/a 500,7 3,0 2007 124.654 40.918 32,8% 4.318 3,5% 4.214 3,4% n/a n/a 408,8 0,0 *Notă: Toate cifrele sunt exprimate în milioane EUR (unde este cazul) **Sursă: Calculul echipei pe baza datelor din Rapoartele Anuale de Implementare – POR din 2009, 2010, 2011, rapoartele privind execuţia bugetară întocmite de Ministerul Finanţelor pe 200 7-2012 şi alte informaţii de la Banca Naţională a României sau de la Institutul Naţional de Statistică. În 2011, proiectele finanţate prin POR au reprezentat aproape 27% din investiţiile finanţate din subvenţii externe şi mai mult de 12% din totalul investiţiilor publice din ţară. Datele calitative obţinute 4 Datele privind PIB-ul/cap de locuitor arată că regiunile situate mai aproape de nucleul de dezvoltare al UE tind să fie mai dezvoltate. 13 din interviurile acordate reprezentanţilor administraţiei locale (de ex. primari, preşedinţi ai consiliilor judeţene) au confirmat că POR joacă un rol cheie în sprijinirea nevoilor de dezvoltare ale României, mai ales la nivel de oraş şi de judeţ. De fapt, multe din priorităţile locale sunt stabilitate pentru a respecta obiectivele cheie ale POR. 20. Documentul de programare a POR defineşte obiectivele strategice şi specifice, aliniate în general unor principii solide de creştere economică. În primul rând, obiectivul programului este să sprijine dezvoltarea economică, socială, echilibrată teritorial şi durabilă a regiunilor din România, în conformitate cu nevoile şi resursele specifice ale acestora, concentrându-se asupra polilor de dezvoltare urbană, mediului de afaceri şi infrastructurii de bază. Viziunea este aceea de a transforma regiunile României, în special pe cele rămase în urmă, în locuri atractive în care să se poată trăi, munci, investi şi care să atragă vizitatori. Pe baza acestor aspecte, au fost stabilite următoarele obiective specifice: (1) creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări policentrice în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a regiunilor; (2) sporirea accesibilităţii în cadrul regiunilor, mai ales a accesibilităţii în centrele urbane şi perfecţionarea legăturilor acestora cu zonele din jur; (3) îmbunătăţirea calităţii infrastructurii sociale a regiunilor; (4) creşterea competitivităţii regiunilor ca şi medii de afaceri; şi (5) creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea regiunilor. Concentrarea, conectivitatea, instituţiile şi serviciile de bază, calitatea vieţii – acestea sunt concepte de bază ale politicilor corecte pentru promovarea dezvoltării economice sustenabile și favorabilă incluziunii (în ciuda beneficiilor neuniforme din punct de vedere spaţial pe termen scurt, însă cu o dezvoltare mai rapidă, mai puternică, convergentă pe termen lung), aşa cum se observă în Raportul mondial de dezvoltare al Băncii Mondiale din 2009 şi în studiul Oraşe Competitive din 2013. Alocarea POR în cele opt regiuni de dezvoltare din România este invers proporţională cu PIB -ul/cap de locuitor, regiunile rămase în urmă, care au nevoi mai mari și cărora uneori le lipseşte şi infrastructura de bază primind fonduri mai mari.5De asemenea, POR are 6 Axe Prioritare (AP) ce conţin 15 Domenii Majore de Intervenţie (DMI), cum se descrie mai jos. Annex 2. Structura POR 2007 – 2013 oferă detalii suplimentare privind activităţile, beneficiarii eligibili, grupurile ţintă şi zonele vizate, calendarul de depunere a cererilor, tipurile de formulare de cereri, precum şi criteriile de evaluare tehnică şi financiară pentru fiecare DMI al POR. Mai jos este prezentat un rezumat al AP POR şi al priorităţilor corespunzătoare ale acestora:  Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere. Această axă prioritară are ca obiectiv creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă în oraşe prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a mediului de afaceri şi a antreprenoriatului. Investiţiile vor fi concentrate în oraşele care funcţionează ca poli urbani de creştere regionali şi/sau locali, care extind dezvoltarea către zonele înconjurătoare, acordându -se prioritate polilor de creştere situaţi în regiuni şi judeţe cu un nivel mai scăzut de dezvoltare în ceea ce priveşte PIB -ul şi rata şomajului. DMI pentru AP 1: AP 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbană; AP 1.2 Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe.  Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale Obiectivul acestei axe este sporirea accesibilităţii regiunilor şi a mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor, pentru a favoriza dezvoltarea economică durabilă. Există un DMI pentru AP 2: AP 2.1.: Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură. 5 A se vedea Anexa 1 pentru planul de alocare al POR pe axe prioritare, DMI, regiuni de dezvoltare şi ani. 14  Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale. Această axă vizează crearea premiselor pentru îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile esenţiale, contribuind la realizarea obiectivului european de coeziune economică şi socială prin îmbunătăţirea infrastructurii în domeniul sănătăţii, educaţiei, serviciilor sociale şi siguranţei publice în situaţii de urgenţă. Această axă are 4 DMI: AP 3.1.: Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate; AP 3.2.: Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale; AP 3.3.: Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă; AP 3.4.: Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă.  Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local. Această axă prioritară are ca scop înfiinţarea şi extinderea structurilor regionale şi locale de sprijinire a mediului de afaceri, reabilitarea zonelor industriale şi susţinerea iniţiativelor antreprenoriale la nivel regional şi local, în vederea facilitării creării de locuri de muncă şi a creşterii economice durabile. DMI pentru AP 4 sun t: AP 4.1.: Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală; AP 4.2.: Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi; AP 4.3.: Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor.  Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Această axă prioritară vizează în mod special valorificarea durabilă şi promovarea patrimoniului cultural şi a resurselor naturale cu potenţial turistic, precum şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor de cazare şi a infrastructurii de turism, în scopul creşterii atractivităţii regiunilor, dezvoltării economiilor locale şi creării de noi locuri de muncă. DMI pentru AP 5 sunt: AP 5.1.: Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe; AP 5.2.: Crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice; AP 5.3.: Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică.  Axa Prioritară 6: Asistenţă tehnică. Obiectivul acestei axe prioritare este sprijinirea punerii în practică transparente şi eficiente a programului. DMI sunt: AP 6.1.: Sprijinirea activităţilor pentru implementarea, managementul şi evaluarea POR; AP 6.2.: Sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privind POR. 21. Importanţa şi relevanţa POR în contextul nevoilor urgente de dezvoltare ale României sunt exprimate şi prin numărul mare de cereri depuse ce depăşesc cu mult fondurile disponibile pentru toate regiunile şi aproape toate axele. Cele două figuri de mai jos rezumă aceste informaţii și Raportul Anual de Implementare al POR (RAI). Până la 31 decembrie 2012, RAI indică rezultate bune: contractare 95% dintr-un total de 5,67 miliarde EUR, în toate regiunile depăşindu-se 85%; 1,44 miliarde EUR plătiţi la beneficiari, din care 1,29 miliarde provin din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR); 1.131 proiecte finalizate, cu 292,5 milioane EUR contribuţie prin FEDR; iar exemplele pozitive pot continua.6 6 Pentru statistici complete pentru 2011, consultaţi Anexa 1 – Tabelul 7. 15 Figura 3. Cereri depuse pentru POR vs. alocare (100%) Figura 4. Depunerea cererilor pentru POR pe regiuni de dezvoltare (comparativ cu alocarea de 100%) Sursă: Autoritatea de Management a POR: Raport Anual de Implementare 2012 (preliminar). 22. În acest context, este foarte important de subliniat de la început faptul că POR a avut o performanță foarte bună în contextul românesc, în ciuda unui portofoliu complex şi diversificat de proiecte. Datorită abordării cuprinzătoare a aspectelor de dezvoltare regională, POR se adresează unei categorii vaste de necesităţi la nivelul fiecărei regiuni, de la dezvoltarea urbană la infrastructura 16 transporturilor, infrastructura socială, dezvoltarea afacerilor şi turism. În acest context, POR a realizat cele mai bune rate de absorbţie dintre toate programele structurale (la 30 noiembrie 2013), îndeosebi în ceea ce priveşte plăţile CE către România, care reprezintă 44% din totalul disponibil de alocare prin POR. Bineînţeles că acesta este un indicator cantitativ şi prin urmare nu înseamnă că modelele de selecţie în sine au fost perfecte (de fapt, aşa cum se evidenţiază în cadrul acestui raport, există loc de îmbunătăţiri) sau că impactul proiectelor finanțate a fost maximizat. Se poate însă concluziona că orice modificări viitoare nu ar trebui să afecteze rezultatele pozitive ale programului (rata de absorbţie, satisfacţia generală a beneficiarului etc.). Figura 5. Performanţa relativă a programelor structurale UE în România (la 30 noiembrie 2013) Sursă: Ministerul Fondurilor Europene. 23. Obiectivele cuprinzătoare şi diversitatea POR implică inevitabil o evaluare şi un cadru de selecţie complexe, cu criterii şi grile de evaluare adaptate fiecărui domeniu major de intervenţie. Chiar şi aşa, deşi parcurgerea acestui proces poate fi atractivă pentru solicitanţi şi beneficiari, satisfacţia acestora pe durata programului este în general ridicată, confirmată atât de interviurile calitative, cât şi de răspunsurile la sondajul realizat în perioada aprilie-mai 2013.7 Mai precis, din 470 de participanţi, 62% au catalogat sprijinul primit de la Organismele Intermediare în etapa de evaluare ca fiind „excelent” sau „foarte bun”, în timp ce 12% au fost nemulţumiţi. Numerele legate de satisfacţia beneficiarilor privind sprijinul oferit de AM în timpul evaluării proiectelor sunt similare: 68% l-au caracterizat ca fiind „excelent” sau „foarte bun” şi doar 13% l-au perceput „nesatisfăcător” sau „slab”. Aceste rezultate sunt încurajatoare şi tind să reflecte atitudinea mai deschisă a beneficiarilor faţă de personalul AM şi OI, pe care îl caracterizează în general prin profesionalism, competenţă şi utilitate. Cu câteva excepţii, subiecţii intervievaţi au lăudat transparenţa criteriilor şi modelelor de selecţie, despre care consideră că sunt suficient de descrise în Ghidurile Solicitantului, ajutându-i astfel la elaborarea unor proiecte mai adaptate obiectivelor POR. 24. În acelaşi timp, cercetările pe teren şi rezultatele sondajelor calitative au vizat de asemenea posibilele îmbunătăţiri ale modelelor actuale de selecţie a proiectelor. Capitolele următoare din prezentul raport detaliază şi mai mult fiecare posibil defect. Pe scurt, este suficient să notăm că în 7 Aceste date provin dintr-un studiu realizat ca parte din proiectul de asistenţă tehnică al Băncii Mondiale: „POR 2.0: Mecanisme de sprijinire a beneficiarilor.” 17 unele cazuri criteriile şi procedurile actuale sunt considerate prea elaborate şi lungi (de ex., analiza cost-beneficiu este cerută chiar şi pentru proiectele la care nu este aplicabilă sau acolo unde cheltuielile legate de implementarea corespunzătoare a ACB sunt excesive în comparație cu valoarea totală a investiției); în alte situaţii, modelele tind să prioritizeze cererile mai simple care ating un anumit punctaj şi, pe baza regulii „primul venit, primul servit” primesc finanţare în detrimentul unor proiecte mai complexe care necesită mai mult timp pentru întocmirea planului de execuţie şi elaborarea cererii. Acestea sunt câteva din aspectele care au motivat efortul actual de identificare şi propunere a unor modele îmbunătăţite de selecţie pentru POR, clădite pe punctele forte ale sistemului şi abordând punctele slabe. B. POR 2014-2020 25. POR pentru perioada de bugetare 2014-2020 se află în perioada de programare, sincronizată cu semnarea acordurilor şi a reglementărilor la nivel înalt dintre UE şi Guvernul României. La nivel european, documentul de anvergură ce ghidează dezvoltarea viitoare a Uniunii este strategia Europa 2020, care a stabilit trei priorităţi în jurul creşterii inteligente, durabile şi inclusive, fiecare sprijinite de câteva iniţiative de anvergură (de ex. Tineretul în mişcare, Platforma europeană de combatere a sărăciei etc.). Cinci obiective fundamentale abordează problema locurilor de muncă, cercetarea şi dezvoltarea, modificările climatice şi eficienţa energetică, educaţia, şi sărăcia, susţinute de obiective specifice, cum ar fi 3% din PIB investit în cercetare şi dezvoltare şi cel puţin 20 de milioane de persoane scoase din sărăcie şi excluziune socială. În timp ce strategia Europa 2020 modelează semnificativ gândirea la nivel UE, obiectivele acesteia rămân vagi, nefiind nici până în prezent clar cum au fost selectate ca fiind critice pentru dezvoltarea Comunităţii. Având în vedere importanţa crucială a strategiei Europa 2020 şi a documentelor relevante, care în cele din urmă influenţează modul de gestionare a fondurilor structurale şi ce tip de investiţii pot sprijini (şi în consecinţă, tipul modelelor de selecţie), este nevoie de îmbunătăţirea consultărilor la nivel naţional pentru a face auzită vocea potenţialilor beneficiari şi a cetăţenilor. Cu alte cuvinte, este nevoie de mai multe procese ascendente care să sublinieze nevoile şi priorităţile din diferite state membre şi care să se reflecte în documente strategice la nivel UE. 26. Oglindind principalele priorităţi ale strategiei Europa 2020, CE a adoptat un pachet legislativ în data de 6 octombrie 2011, stabilind 11 obiective tematice. Acestea cuprind: consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării; îmbunătăţirea accesului, utilizării şi calităţii tehno logiei informaţiilor şi comunicaţiilor; îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol (pentru FEADR) şi a sectorului de pescuit şi acvacultură (pentru FEPAM); sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele; promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor; protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor; promovarea unor sisteme de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore; promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă; promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei; investiţii în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii; şi consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă. 27. Pe baza acestor obiective, CE a prezentat Cadrul Strategic Comun (CSC), proiectat să asigure o utilizare mai eficientă şi integrată a fondurilor structurale.8 Aşa cum a observat Comisia, „autorităţile 8 Acestea cuprind: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul european de coeziune (FC), Fondul social european (FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM). 18 naţionale şi regionale vor utiliza acest cadru ca bază în planificarea „Contractelor de parteneriat” încheiat cu Comisia, angajându-se să respecte obiectivele Europei pentru 2020 privind creşterea economică şi crearea locurilor de muncă.”9 Următorii paşi din proces sunt planificarea, evaluarea, negocierea şi semnarea Acordurilor de Parteneriat (AP) cu fiecare stat membru, document menit să înlocuiască Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007 – 2013 pentru următoarea perioadă de programare. AP este conceput pentru a stabili o abordare integrată pentru dezvoltarea teritorială susţinută de toate Fondurile CSC şi include obiective bazate pe indicatori prestabiliţi, investiţii strategice şi numeroase condiţionalităţi. Din iunie 2013, un proiect de AP elaborat de MFE este deschis dezbaterii publice, iar părţile interesate cheie au fost invitate să îşi exprime părerea. 28. CE a pregătit deja documente de poziţie personalizate pentru fiecare stat membru, rezumând opinia Comisiei privind priorităţile de finanţare, provocările şi recomandările pentru 2014 -2020. Acest document a reprezentat dovada clară a aşteptărilor CE din partea României în ceea ce priveşte modul de utilizare a fondurilor structurale disponibile pentru următorii şapte ani. Conform observaţiilor din introducere „scopul documentului de poziţie este să stabilească cadrul de dialog dintre serviciile Comisiei şi România cu privire la pregătirea Acordului de Parteneriat şi a Programelor.” Documentul mai precizează: „Comisia propune gruparea şi limitarea fondurilor UE la provocările cheie prezentate în documentul de poziţie.” Documentul de poziţie a fost menţionat în interviurile cu reprezentanţii AM şi ADR drept bază a eforturilor actuale de programare. 29. Pe de o parte din cauza modificărilor politice interne, pe de altă parte datorită întârzierilor în adoptarea bugetului UE, România a demarat programarea pentru ciclul 2014-2020 relativ târziu, mai ales comparativ cu perioada 2007-2013. În iunie 2012, Guvernul a aprobat un „Memorandum pentru aprobarea acţiunilor şi documentelor privind pregătirea accesării şi implementării fondurilor europene în perioada 2014-2020.” Pe baza acestui cadru, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a creat un set de metodologii care descriu principalele elemente ale documentelor de programare, precum şi etapele procesului de planificare, inclusiv metodele de analiză a nevoilor de dezvoltare, de formulare a strategiilor şi de consultare a părţilor interesate. La fel ca Ministerul Integrării Europene pe perioada 2007-2013, MFE este răspunzător pentru coordonarea generală a procesului de programare, inclusiv a proiectelor asociate de asistenţă tehnică şi în plus este responsabil de elaborarea proiectului Acordului de Parteneriat (AP). Guvernul a răspuns prompt solicitărilor CE în acest sens: de exemplu, după patru zile de la prezentarea documentului de poziţie al CE, Executivul a adoptat o notă cu privire la îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante, iar la 31 ianuarie 2013 a participat la prima discuţie cu CE privind documentul de poziţie şi implicaţiile acestuia. Acest dialog a continuat pe parcursul ultimelor luni şi se aşteaptă aprobarea AP de către CE în prima parte a anului 2014, conform programului oficial. Acest termen este totuşi relativ întârziat în comparaţie cu alte state membre (de ex. Republica Cehă, Belgia, Polonia şi Slovenia au vizat finalizarea AP până la sfârşitul anului 2012).10 30. Sistemul consultativ general pentru dezvoltarea priorităţilor României pentru 2014 -2020 este similar cu cel din perioada anterioară de programare, implicând consultaţii ascendente prin grupuri de lucru tematice. La nivel naţional, Comitetul Interinstituţional pentru Elaborarea Acordului de Parteneriat (CIAP) se bazează pe munca a 12 sub-grupe: 10 comitete consultative tematice (CCT) care acoperă subiecte din domeniul transportului, mediului, educaţiei, sănătăţii, turismului, administraţiei şi bunei gestionări etc.; şi 2 comitete pentru dezvoltare regională (CCDR) şi coeziune teritorială (CCCT). 9 Consultaţi comunicatul de presă oficial privind propunerea CSF (http://europa.eu/rapid/press-release_IP-12-236_en.htm) 10 “Un act de echilibrare: Gestionarea Programelor, Închiderilor şi Pregătirilor pentru 2014-2020”, Document de evaluare IQ- Net Nr. 31 (1), noiembrie 2012. 19 Fiecare comitet este coordonat de autorităţile centrale (adică ministerele de resort). CCDR are cea mai directă legătură cu viitorul POR, deşi şi alte sub-grupe (de ex. educaţia, sănătatea, turismul, coeziunea teritorială etc.) pot influenţa axele prioritare şi direcţiile strategice ale programului. CCDR reprezintă principala legătură între nivelurile naţionale şi regionale, iar AM-POR asigură funcţia de Secretariat. Figura 6. Structura curentă a programării fondurilor structurale UE pentru România pe perioada 2014-2020 31. Cele două tabele de mai jos oferă informaţii suplimentare cu privire la alocările propuse pe program operaţional şi tipuri de investiţii pentru 2014-2020, aşa cum sunt cuprinse în proiectul AP din mai 2013. POR beneficiază de 6,99 miliarde EUR, cu mult mai mult decât suma alocată pentru perioada actuală de programare, ceea ce îl transformă în cel mai bine finanţat program operaţional (deşi PO Marea Infrastructură îl urmează îndeaproape). În ceea ce priveşte tipurile şi priorităţile de investiţii, este foarte posibil să rămână neschimbate faţă de cele din perioada 2007-2013 (de ex. dezvoltarea urbană; infrastructura socială şi de sănătate; eficienţa energetică; mediul de afaceri). În iulie 2013 nu exista nicio indicaţie privind împărţirea relativă a fondurilor între diferitele domenii de intervenţie. În general, datele de mai jos pot suferi modificări ulterioare, până la stabilirea versiunii finale a AP ce va fi semnat între CE şi Guvernul României, cel mai probabil înainte de sfârşitul anului 2013. Tabelul 3. Bugetul (% din Fondurile europene structurale şi de investiţii – FESI) clasificat pe Programe Operaţionale (în miliarde EUR) Politica UE Program Operaţional Suma % din total Politica de coeziune UE PO Marea Infrastructură 6,98 27 PO Capital Uman 2,18 8 PO Capacitate Administrativă 0,96 4 PO Regional 6,99 27 PO Competitivitate 1,35 5 PO Asistenţă Tehnică 0,3 1 Cooperare Teritorială Program de Cooperare Teritorială România-Ungaria 0,6 2 Europeană Program de Cooperare Teritorială România - Bulgaria Politica Agricolă Comună PO Dezvoltare Rurală 6,6 25 PO Pescuit 0,22 1 Sursă: Proiectul Acordului de Parteneriat pentru România (31 mai 2013). 20 Tabelul 4. Propuneri orientative în funcţie de tipul de investiţie şi structura instituţională Autoritatea de Program Organism Management Operaţional Fond Tipul de investiţii Intermediar (AM) (PO) FC Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS) - căi ferate TEN-T Ministerul - porturi TEN-T (urmează să se decidă Transporturilor navigaţia) (MT) PO Marea - servicii de utilităţi publice (apă şi apă Ministerul Mediului Infrastructură uzată, gestionarea deşeurilor) şi Schimbărilor - prevenirea riscurilor şi clima (măsuri Climatice (MMSC) structurale: diguri, zone de coastă şi măsuri nestructurale ale riscurilor, inclusiv pescajul), Natura 2000, biodiversitate etc. - eficienţa energetică în industrie Ministerul Ministerul (producţie, transport şi distribuţie pentru Economiei (ME) Fondurilor energia regenerabilă, sisteme de Europene cogenerare pentru energie termică şi electrică) PO Capital FSE - crearea locurilor de muncă, incluziune Ministerul Muncii, Uman socială, consolidarea capacităţii Familiei, Protecţiei instituţionale a Agenţiei Naţionale pentru Sociale şi Ocuparea Forţei de Muncă Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) - educaţie şi formare profesională Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) PO FEDR - cercetare, dezvoltare şi inovaţie Ministerul Educaţiei Competitivitate (inclusiv pentru întreprinderile mari) Naţionale (MEN) - Agenda Digitală (bandă largă şi Ministerul pentru infrastructură IT diferită, precum şi Societatea interoperabilitate) Informaţională PO Asistenţă FEDR - asistenţă tehnică orizontală pentru Tehnică gestionarea fondurilor structurale şi de investiţii Ministerul PO FSE - consolidarea capacităţii administrative Dezvoltării Capacitate - modernizarea sistemului judiciar Regionale administrativă - e-guvernare (e-sănătate, e-justiţie, e- si educaţie etc.) Administraţiei - sistem de gestionare Publice - cadastru (MDRAP) PO Regional FEDR - infrastructura drumurilor locale, a Agenţiile de căilor ferate şi porturilor Dezvoltare - dezvoltare urbană (inclusiv transportul Regională (ADR) public şi patrimoniul cultural de infrastructură asociat, baze de sport, 21 Autoritatea de Program Organism Management Operaţional Fond Tipul de investiţii Intermediar (AM) (PO) unităţi multifuncţionale) - eficienţă energetică (inclusiv reabilitarea reţelelor dacă este nevoie) - educaţie şi infrastructură socială - infrastructura sănătăţii - competitivitate şi mediu de afaceri pentru IMM-uri, inclusiv instrumentele financiare PO FEDR - Programul de Cooperare Teritorială Cooperare România-Ungaria Teritorială - Programul de Cooperare Teritorială Europeană România-Bulgaria Ministerul PO Dezvoltare FEADR - investiţii în agricultură şi dezvoltare Agenţia de Plăţi Agriculturii şi Rurală rurală pentru Dezvoltare Dezvoltării Rurală şi Pescuit Rurale (APDRP) (MADR) FEADR - infrastructură publică în regiunile rurale Ministerul (drumuri, apă, apă uzată – centrul Dezvoltării comunităţii pentru deşeuri) Regionale şi Administraţiei Publice PO Pescuit FEPAM - investiţii durabile în pescuit şi acvacultură (atât în sectorul privat, cât şi în cel public) Plăţi Directe FEGA Sursă: Proiectul Acordului de Parteneriat pentru România (31 mai 2013). 32. La nivel regional, la fel ca în timpul perioadei de pregătire a programării pentru 2007 -2013, există tot opt RCR - Comitete Regionale pentru Elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională (PDR). Aceştia îşi păstrează rolurile consultative şi sunt coordonate de Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) aplicabilă, care reprezintă de asemenea RCR în cadrul Comitetului Interinstituţional pentru Elaborarea Acordului de Parteneriat (CIAP). Principalele funcţii ale RCR sunt de monitorizare şi aprobare: analiza socială şi economică utilizată la elaborarea PDR; strategia şi obiectivele principale pentru dezvoltarea regiunii; programul financiar propus/planificat atribuit PDR; proiectul PDR; rapoartele de monitorizare ale PDR; şi lista proiectelor strategice identificate la nivelul regiunii de dezvoltare. În ceea ce o priveşte, AM-POR a elaborat o Metodologie pentru Planificarea Dezvoltării Regionale pentru orientarea pregătirii planurilor de dezvoltare regională. 11 Fiecare RCR reuneşte o gamă largă de parteneri sociali şi economici, experţi academici şi viitori beneficiari cheie (de ex. primării, consilii judeţene etc.), organizaţi în grupuri de lucru. Deşi există anumite variaţii în cele opt regiuni de dezvoltare, grupurile de lucru abordează următoarele domenii: dezvoltarea urbană; eficienţa energetică; mediul de afaceri; comunităţile dezavantajate; şi infrastructura regională. 11 Metodologie privind Planificarea Dezvoltării Regionale 2014-2020. 22 III. Analiza modelelor de selecţie a proiectelor pentru POR (2007-2013) 33. Procesul de selecţie pentru POR cuprinde trei etape principale: prima etapă vizează conformitatea administrativă şi evaluarea eligibilităţii; a doua, evaluarea tehnică şi financiară, iar a treia pregătirea şi analizarea proiectului tehnic (dacă este cerută), precum şi faza de pre- contractare/contractare. O descriere grafică completă a acestui proces relativ complex este prezentată în Anexa 3. Schema privind procesul de selecţie a proiectelor pentru POR 34. care descrie un proiect ipotetic ce necesită un proiect tehnic (PT)/ proiect tehnic detaliat. Pentru unele proiecte din POR, precum cele care acoperă promovarea turismului, nu au fost implicate lucrări de infrastructură, astfel încât nu este nevoie de un PT. În paragrafele de mai jos se descriu în detaliu diferitele componente ale procesului de selecţie POR cu trei etape:  Prima etapă vizează conformitatea administrativă şi evaluarea eligibilităţii şi nu ar trebui să depăşească 25 de zile lucrătoare. Procedura permite o extindere excepţională ca maxim 5 zile lucrătoare, astfel că, în cazuri excepţionale, această etapă poate dura maxim 30 de zile lucrătoare (6 săptămâni sau 1,5 luni). o Faza 1.1: „Verificarea conformităţii administrative şi a eligibilităţii” ar trebui să dureze maxim 4 zile lucrătoare. Expertul responsabil cu această sarcină poate cere maxim 2 clarificări, deşi fiecare clarificare poate presupune mai multe întrebări. Durata maximă permisă pentru finalizarea acestor faze, inclusiv timpul necesar beneficiarului pentru pregătirea răspunsurilor şi timpul necesar expertului pentru analizarea acestora, este de 15 zile lucrătoare. o Faza 1.2: “Verificarea pe baza principiului ‘celor 4 ochi’”implică un al doilea expert responsabil cu verificarea, având la dispoziţie o rundă de întrebări de clarificare (fără limită în ceea ce priveşte numărul de întrebări adresate în această rundă). Această fază trebuie finalizată în 8 zile lucrătoare, incluzând timpul necesar beneficiarului pentru pregătirea răspunsurilor şi timpul necesar expertului pentru analizarea acestora. o Faza 1.3: „Verificarea procesului” este realizată de şeful unităţii responsabil cu conformitatea administrativă şi verificarea eligibilităţii. Durata maximă permisă este de 2 zile lucrătoare.  A doua etapă, evaluarea tehnică şi financiară, ar trebui să dureze maxim 86 de zile lucrătoare (în jur de 17 săptămâni sau 4,3 luni) şi cuprinde trei faze, descrise în cele ce urmează. o Faza 2.1: „Evaluarea tehnică şi financiară” este realizată de o echipă formată din 3 persoane (2 evaluatori independenţi şi 1 expert tematic), de obicei desemnată de AM- POR şi aprobată de ADR. În unele cazuri, ADR desemnează direct aceşti experţi independenţi pentru a grăbi procesul şi a depăşi unele blocaje la nivelul AM-POR. Mai precis, AM a întâmpinat dificultăţi în ceea ce priveşte supravegherea procedurilor de achiziţii publice pentru selecţia evaluatorilor la nivel naţional, în principal din cauza obiecţiilor formulate de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP). Durata maximă permisă pentru această fază este de 35 de zile lucrătoare, incluzând maxim 2 solicitări de clarificare. o Faza 2.2. (la nevoie): „Evaluare excepţională” este necesară atunci când cei doi evaluatori independenţi nu pot ajunge la un acord privind rezultatul final în cadrul primei faze. În acest caz, OI solicită AM pentru a desemna un al treilea evaluator independent. Termenul maxim alocat acestei faze este de 28 de zile lucrătoare, incluzând maxim 1 solicitare de clarificare. 23 o Faza 2.3: AM-POR verifică şi aprobă raportul de evaluare tehnică şi financiară. Durata maximă permisă pentru această fază este de 23 zile lucrătoare, în timpul cărora AM are oportunitatea de a clarifica orice aspecte care au nevoie de rezolvare.  Cea de-a treia etapă cuprinde două faze principale. o Faza 3.1. (dacă se cere): „Pregătirea şi analiza Proiectului Tehnic” presupune depunerea acestui document de către beneficiar pentru a fi verificat de OI. Pregătirea PT poate dura până la şase luni, după care experţii OI vor verifica conformitatea acestuia. În situaţii excepţionale (de ex. discrepanţe semnificative între PT şi studiul de fezabilitate), OI poate solicita AM să numească un expert tehnic pentru a verifica conţinutul PT şi a recomanda modificările necesare. Procesul de selecţie se aplică de obicei tuturor AP, cu câteva excepţii pentru anumite AP, cum ar fi AP 4.3., în cadrul căreia beneficiarii nu trebuie să depună proiecte tehnice (intervențiile pot să nu includă o componentă de construcții). o Faza 3.2.: „Pre-contractarea/contractarea” include vizitele la locul de activitate, pregătirea documentelor de contractare şi semnarea contractului financiar de către toate părţile. 35. În practică, finalizarea anumitor faze din cadrul procesului de selecţie a durat mult mai mult decât norma alocată. De exemplu, în 2011, durata reală a procesului de evaluare a reprezentat 135,5% faţă de durata planificată. Majoritatea întârzierilor au apărut în etapa de predare şi verificare a proiectului tehnic, precum şi la pre-contractare/contractare. Ceea ce este interesant şi evidenţiat în figura de mai jos, durata efectivă medie a procesului de selecţie a crescut în fiecare an. În 2011, a crescut cu 21,4% faţă de 2010 şi cu 87% faţă de 2008. Durata etapei de evaluare tehnică şi financiară din 2011 a crescut cu 82,6% faţă de 2010 şi cu 133,3% faţă de 2008. Acest lucru sugerează atât o creştere a numărului de cereri depuse pentru evaluare, cât şi creşterea complexităţii procedurilor aplicabile. Singura fază în care procesarea a devenit uşor mai eficientă este verificarea conformităţii şi a eligibilităţii, realizate în întregime de ADR. Tabelul 5. Durata procesului de selecţie, 2011 Durata practică vs. Etapa Durata formală Durata practică norma Conformitate şi eligibilitate 1,5 luni 1 lună 66,6% Evaluare tehnică şi fin. 4,3 luni 4,2 luni 97,7% Proiect tehnic 6 luni 9,1 luni 151,7% Pre-contractare/Contractare 2 luni 4,4 luni 220% Total 13,8 luni 18,7 luni 135,5% Sursă: Autoritatea de Management POR: Raportul Anual de Implementare POR 2011. 24 Figura 7. Durata procesului de selecţie pe etape, 2008-2011 (în luni calendaristice) Sursă: Autoritatea de Management POR: Raport Anual de Implementare 2011. Analiza Modelelor de Selecţie a Proiectelor pentru POR 2007 - 2013 36. Această secţiune prezintă rezultatele analizei modelelor de selecţie a proiectelor pentru POR 2007-2013, conform primelor patru etape din cele opt obligatorii descrise în cadrul MIP, aşa cum sunt prezentate în secţiunea privind metodologia. Se discută în primul rând despre cum au fost alese modelele actuale de selecţie a proiectelor pentru POR, apoi se prezintă un tabel recapitulativ ce cuprinde rezultatele, urmat de o discuţie detaliată. 37. În fiecare regiune sunt utilizate în prezent două modele principale de selecţie pentru POR. Primul se aplică proiectelor propuse de polii de creştere (PC) şi polii de dezvoltare urbană (PDU) în cadrul Axei Prioritare 1.1 şi, iar atenţia principală este îndreptată spre disponibilitatea fondurilor dedicate sau pre-alocate. Al doilea model acoperă toate celelalte axe prioritare şi tipuri de beneficiari, implicând selecţia pe baza principiului Primul venit, primul servit (FIFO), aşa cum se explică mai jos. Există şi un al treilea model de selecţie care se aplică doar Axei 6 a POR – Asistenţă Tehnică, pentru care beneficiarii sunt AM şi ADR, iar fondurile sunt destinate acoperirii cheltuielilor legate de implementarea şi promovarea corectă a programului. Deoarece în practică nu există proceduri de evaluare sau aplicări formale ale proiectului în cadrul acestei axe. 38. Primul model de selecţie („dedicat”) asigură finanţare pre-alocată fiecărui PC şi PDU. Alegerea de a se baza pe sume prestabilite respectă cerinţele UE pentru proiecte integrate în regiuni urbane mari. Formularea strategiei, planificarea şi identificarea proiectelor integrate se realizează prin Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană, elaborate de fiecare municipalitate ce îşi manifestă interesul în accesarea fondurilor POR în cadrul domeniilor de prioritate PC sau PDU. Lista PC şi a PDU a fost stabilită la nivel naţional şi doar oraşele care au fost incluse în mod formal în aceste categorii au putut cere finanţare disponibilă prin axa corespunzătoare/domeniul major de intervenție. Pe de o parte, finanţarea dedicată a funcţionat bine pentru toate administraţiile care au avut nevoie de un buget prestabilit pentru a sprijini planificarea şi pregătirea proiectelor (de ex. finanţarea unei documentaţii tehnice complexe), iar ideea generală a proiectelor integrate este corectă şi solidă din punct de v edere al impactului potenţial. În acest sens, POR a reprezentat o oportunitate pentru administraţiile locale de a planifica şi implementa strategii de dezvoltare bazate pe priorităţi şi proiecte clare, un proces valoros în sprijinirea creşterii oraşelor. Într-adevăr, multe localităţi din România nu au avut astfel de 25 documente înainte ca acestea să devină o pre-condiţie obligatorie pentru accesarea fondurilor UE prin Axa 1.1. a POR. Pe de altă parte, finanţarea specifică presupune şi o perioadă extinsă de timp pentru depunerea şi finalizarea proiectelor. Există riscul de întârzieri în realizarea investiţiilor dacă municipalitatea nu este îndeajuns de motivată să asigure pregătirea şi implementarea proiectelor. De asemenea, acest model necesită respectarea unor standarde minime de calitate mai degrabă decât selectarea de proiecte cu impactul cel mai ridicat, acesta fiind punctul slab al sistemului POR actual, în care proiectele nu concurează (și nu obțin punctaje de evaluare) unele cu altele. 39. Al doilea model de selecţie, bazat pe regula „primul venit, primul servit” (FIFO), cuprinde posibilii beneficiari ce trimit cereri de finanţare, în mod continuu, pentru diferite axe, până la epuizarea bugetului pentru proiectele contractate şi până la închiderea respectivelor axe. Motivele ce au stat la baza acestei abordări FIFO nu au fost formulate în mod explicit ca politică ce beneficiază de o descriere formală, însă beneficiile acestui cadru sunt relativ evidente. Modelul de selecţie bazat pe FIFO încurajează depunerea accelerată a proiectelor, mai ales a celor deja elaborate şi care se află în portofoliu la începutul ciclului. Permite de asemenea o prelucrare continuă a proiectelor propuse, reducându-se astfel riscul de supra-încărcare a capacităţii AM/OI în perioadele de vârf. Abordarea extrem de structurată de selecţie a proiectelor asigură de asemenea ca procesarea rapidă să nu fie limitată de factori externi. În mare, abordarea FIFO promite încurajarea unei rate mai mari de absorbţie a fondurilor POR pe o perioadă de timp stabilită (2007 – 2015, conform regulii n+2). Deşi prelucrarea după modelul FIFO a proiectelor are anumite avantaje, aceasta implică şi numeroase puncte slabe. În primul rând, proiectele sunt aprobate aşa cum vin prin portofoliu, cu condiţia să obţină punctajul minim necesar pentru criteriile de evaluare, nefiind selectate pentru impactul cel mai puternic. „Primii veniţi” pot depune proiecte ce îndeplinesc standardele minime, excluzând astfel proiecte mai bune, care au necesitat mai mult timp pentru proiectare şi au fost astfel depuse mai târziu, când fondurile au fost deja epuizate. În al doilea rând, pregătirea accelerată şi depunerea timpurie a proiectelor poate duce la: (a) cereri şi documentaţie tehnică de o calitate mai redusă; şi (b) posibile întârzieri în prelucrare (i) atunci când este nevoie de clarificări şi corecţii pentru ca proiectul să fie eligibil, (ii) proiectul trebuie îmbunătăţit pentru a îndeplini standardele minime, sau (iii) sunt necesare modificări pentru eliminarea inconsecvenţelor dintre proiectele tehnice şi studiile de fezabilitate. Tabelul 6. Prezentarea Modelelor de Selecţie pentru POR 2007-2013 (cu excepţia Axei 6 – Asistenţă Tehnică) Organism Dimen Autoritatea ul de Model de siune Solicitant de alocare a selecţie & Tip de selecţie selecţie proiect fondurilor Autoritate a de plată Selecţie necompetitivă  Alocare dedicată pentru fiecare solicitant pentru întregul ciclu de programare Pre- Poli de AM centrală POR selecţie < 20 Creştere, alocă fonduri AM  Proiectele trebuie (axa 1.1. milioan Poli de fiecărui centrală incluse ex-ante în Planuri pentru PC e EUR Dezvoltare solicitant Integrate de Dezvoltare (PID) şi PDU) Urbană  Proiectele sunt evaluate şi selectate în ordinea primirii cererilor  Proiectele care au 26 Organism Dimen Autoritatea ul de Model de siune Solicitant de alocare a selecţie & Tip de selecţie selecţie proiect fondurilor Autoritate a de plată obţinut un punctaj final de peste 3.5 din 6 obţin finanţare; proiectele care au obținut 0 la orice criteriu sunt descalificate AM centrală Selecţie necompetitivă Judeţe, alocă fonduri  Proiectele sunt centre urbane, fiecărei evaluate şi selectate în ordinea alte regiuni, FIFO < 20 în care sunt primite administraţii pentru AM (toate milioan  Proiectele care au locale, entităţi fiecare axă centrală celelalte) e EUR obţinut un punctaj final de din sectorul prioritară şi peste 3.5 din 6 obţin finanţare; privat şi ONG- domeniu proiectele care au obținut 0 la uri major de orice criteriu sunt descalificate intervenţie 40. Tabelul de mai jos rezumă principalele rezultate ale analizei modelelor de selecţie a proiectelor pentru POR 2007-2013, conform cadrului de management al investiţiilor publice. Discuţiile detaliate cu privire la aceste rezultate sunt prezentate după acesta. 27 Tabelul 7. Diagnosticarea procedurilor de selecţie pentru POR 2007 -2013 conform cadrului MIP MIP Etapa 1 MIP Etapa 2 MIP Etapa 3 MIP Etapa 4 POR Orientarea investiţiilor, pregătirea Evaluarea proiectelor Analiza independentă a evaluărilor Selecţia, Proiectul tehnic detaliat şi Etape şi proiectelor şi evaluarea Contractarea Proceduri preliminară: PUNCTE FORTE: + este disponibil un cadru strategic + ghiduri clare de eligibilitate PUNCTE SLABE: - nu există o pre-evaluare strategică formală Ghiduri şi Lipsa indicatorilor cheie de sector Solicitări de - lipsa coordonării între PO cereri - PID de slabă calitate (pentru Axa 1.1) - lista închisă a proiectelor cărora le lipseşte prioritizarea strategică (pentru Axa 1.1) - conceptul POR nu reflectă priorităţile şi nevoile specifice ale fiecărei regiuni PUNCTE SLABE: - lipsa estimării costurilor pe termen lung privind exploatarea şi întreţinerea - ACB de slabă calitate (fără ghiduri specifice, fără alternative luate în considerare) Depunerea - ACB nu asigură eficienţa costurilor cererii pentru toate proiectele - documentaţie tehnică de slabă calitate din cauza costurilor de pregătire subfinanţate şi criterii de atribuire pe baza celor mai mici preţuri pentru procedurile de achiziţii publice 28 MIP Etapa 1 MIP Etapa 2 MIP Etapa 3 MIP Etapa 4 POR Orientarea investiţiilor, pregătirea Evaluarea proiectelor Analiza independentă a evaluărilor Selecţia, Proiectul tehnic detaliat şi Etape şi proiectelor şi evaluarea Contractarea Proceduri preliminară: Conf. PUNCTE FORTE: PUNCTE SLABE: administrat + criterii de evaluare detaliate şi - probleme majore privind ivă şi transparente şi grile de verificare documentele de proprietate verificarea (nedetectate până în această etapă a eligibilităţii procesului) PUNCTE FORTE: PUNCTE FORTE: + criterii de evaluare detaliate, + grad înalt de independenţă a transparente clar comunicate evaluatorilor (mai ales când sunt solicitanţilor contractaţi la nivel naţional) PUNCTE SLABE: PUNCTE SLABE: - prea multe grile de evaluare - în general calitate slabă a evaluării - lipsa unui ghid standardizat pentru din următoarele cauze: subfinanţare; Evaluare evaluatori cu privire la cât de achiziţii pe baza criteriului celui mai tehnică şi „amănunţite" să fie evaluările (de mic preţ; lipsa răspunderii financiară ex. verificarea conformităţii vs. evaluatorilor; întârzieri în angajarea verificarea supoziţiilor dincolo de evaluatorilor de către AM ACB) - lipsa verificării eligibilităţii cheltuielilor în cadrul studiilor de fezabilitate - imposibilitatea solicitanţilor de a îmbunătăţi proiectul în etapa studiului de fezabilitate PUNCTE FORTE: + criterii de selecţie clare şi transparente + risc scăzut de interferenţă politică + potrivit pentru proiecte mici, Selecţie nestrategice + gestionare mai uşoară a perioadelor de vârf + rate accelerate de solicitări + proiectele în stadiul cel mai avansat de elaborare ajung rapid la 29 MIP Etapa 1 MIP Etapa 2 MIP Etapa 3 MIP Etapa 4 POR Orientarea investiţiilor, pregătirea Evaluarea proiectelor Analiza independentă a evaluărilor Selecţia, Proiectul tehnic detaliat şi Etape şi proiectelor şi evaluarea Contractarea Proceduri preliminară: implementare PUNCTE SLABE: - prioritizarea proiectelor mai simple în detrimentul celor complexe, strategice -risc crescut de erori, clarificări - nu se garantează rentabilitatea şi generarea celui mai mare impact PUNCTE SLABE: Verificarea - calitate slabă a PTD proiectului - lipsa verificării tehnice a PTD tehnic -răspundere redusă sau inexistentă detaliat a proiectanţilor PUNCTE SLABE: Contractare -nu există un mecanism clar pentru financiară stabilirea ordinii de contractare, întârzieri în semnarea contractelor 30 Orientarea investiţiilor, pregătirea proiectelor şi evaluarea preliminară Orientarea investiţiilor 41. Cadrul strategic POR pentru 2007-2013 constă în câteva documente cheie:  Planul Naţional de Dezvoltare (PND) reprezintă cadrul strategic general pentru fondurile structurale, teoretic incluzând şi politica naţională, practic influenţat de politicile la nivel UE şi nevoia de absorbţie a fondurilor UE. PND a fost elaborat de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, cu sprijinul şi asistenţa altor ministere, în special celor care gestionează Programele Operaţionale (PO) şi Ministerul Finanţelor. Nu este încă disponibilă o strategie naţională de dezvoltare care să acopere viziunea de dezvoltare a ţării independent de sursele de finanţare.  Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) detaliază PND în ceea ce priveşte programele operaţionale, inclusiv obiectivele, acţiunile, resursele şi eligibilitatea. ŞI CSNR a fost elaborat tot de ACIS, iar pentru 2014-2020 va fi înlocuit de Acordul de Parteneriat (AP) care în prezent se află în faza de negociere între CE şi Guvernul României. Responsabilitatea de a dezvolta AP 2014-2020 a revenit Ministerului Fondurilor Europene (MFE).  Programul Operaţional Regional 2007-2013 reprezintă principalul document strategic şi programatic din sistemul POR actual. Este elaborat de Autoritatea de Management pentru POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), cu sprijinul Consiliilor de Dezvoltare Regională (CDR), Agenţiilor de Dezvoltare Regională (ADR) şi altor ministere de resort care realizează legăturile (de ex. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului etc.). Acest proces a fost monitorizat de ACIS din cadrul MFE.  Planurile de Dezvoltare Regională sunt elaborate de Agenţiile de Dezvoltare Regională, cu sprijinul autorităţilor locale şi judeţene din regiune, precum şi al altor parteneri socio- economici. PDR sunt aprobate la final de Consiliile de Dezvoltare Regională (CDR).  Documentul Cadru de Implementare (DCI) detaliază POR pentru fiecare axă prioritară în ceea ce priveşte obiectivele, activităţile principale, grupurile ţintă, resursele alocate, beneficiarii eligibili şi criteriile de eligibilitate şi de evaluare. DCI este elaborat de AM- POR cu sprijinul CDR şi ADR, precum şi al altor ministere de resort, şi sub monitorizarea MFE şi a Autorităţii de Certificare şi Plată (ACP) din cadrul Ministerului de Finanţe. Comitetul de Monitorizare şi POR discută şi în cele din urmă aprobă criteriile de evaluare. Ghidul privind eligibilitatea este clar şi oferit prin Documentul Cadru de Implementare (a se vedea Anexa 2). Pentru fiecare axă prioritară şi domeniu major de intervenţie există activităţi clar definite, solicitanţi eligibili, grupuri ţintă şi regiuni ţintă, termene de predare, precum şi criterii de evaluare tehnică şi financiară.  Ghidurile Solicitantului (GS) sunt elaborate de AM-POR, cu sprijinul ADR şi aprobarea CM-POR. Pe baza interviurilor din cadrul proiectului Băncii Mondiale „Colaborarea dintre AM şi OI şi sprijinirea Beneficiarilor”, beneficiarii consideră GS ca fiind foarte utile şi cuprinzătoare. Acestea includ informaţii detaliate privind procesul de depunere a cererii, procedurile, termenele şi cerinţele, inclusiv informaţiile de contact pentru personalul AM şi OI. GS rămân un instrument cheie pentru sprijinirea potenţialilor sau actualilor beneficiari. 31 Figura 8. Schema generală a cadrului strategic pentru proiectele POR 2007 – 2013 Programul Naţional de Dezvoltare Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) – Ministerul Fondurilor Europene Cadrul Strategic Naţional de Referinţă Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) – Ministerul Fondurilor Europene Programul Operaţional Regional Planuri de Dezvoltare Regională Autoritatea de Management – Ministerul Consilii de Dezvoltare Regională Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Agenţii de Dezvoltare Regională Documentul Cadru de Implementare Autoritatea de Management – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Ghidurile Solicitantului pentru fiecare Axă Prioritară Autoritatea de Management – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Elaborarea proiectului Solicitanţi eligibili 42. În cadrul modelului de selecţie bazat pe regula FIFO, o problemă majoră în or ientarea strategică pentru dezvoltarea proiectelor o reprezintă faptul că nici programarea POR, nici Planurile de Dezvoltare Regională nu reflectă priorităţile şi nevoile specifice ale fiecărei regiuni. PDR sunt propulsate de programele operaţionale (PO) finanţate de UE, printre care se numără şi POR, pentru care 32 direcţiile strategice sunt stabilite la nivel naţional sub forma axelor de finanţare şi a DMI. Există totuşi o oarecare flexibilitate în personalizarea finanţării POR în funcţie de contextul specific local/regional, singura dimensiune care variază între regiuni fiind alocarea propriu-zisă a fondurilor (în general în beneficiul regiunilor mai puțin dezvoltate, aşa cum s-a menţionat mai sus). În consecinţă, proiectele din cadrul POR nu aduc neapărat o contribuţie celor mai rentabile regiuni şi nu generează întotdeauna cel mai mare impact pentru regiunile în care sunt implementate. De asemenea, PDR sunt în general ineficiente din următoarele motive: în primul rând, tind să fie vagi, cu prea multe priorităţi şi obiective; în al doilea rând, lipsesc obiectivele măsurabile şi indicatorii pentru rezultate şi impact; în al treilea rând, activităţile nu sunt întotdeauna clar asociate obiectivelor; în al patrulea rând, implementarea PDR nu este obligatorie şi nu există un sistem de monitorizare a progresului acestora; nu în ultimul rând, lipsa unui partener administrativ regional formal implică dificultatea de a responsabiliza părţile interesate cu privire la obiectivele PDR şi de a asigura coordonarea atât de necesară pentru implementarea de succes a proiectului. Într-un anumit sens, identificarea proiectului pare să fie mai orientată spre îndeplinirea cerinţelor POR, decât spre îndeplinirea nevoilor reale de dezvoltare. 43. În ceea ce priveşte modelul bazat pe fonduri dedicate (AP 1.1 pentru PC şi PDU), orientarea investiţiilor se bazează în principal pe Planurile Integrate de Dezvoltare realizate de fiecare oraş. Alocarea pre-stabilită a fondurilor poate încuraja planificarea şi integrarea investiţiilor de către solicitanţi. De asemenea, un portofoliu de proiecte cu finanţare garantată ar reprezenta un avantaj pentru polii de creştere şi polii de dezvoltare urbană. Cu toate acestea, pre-alocarea fondurilor pentru fiecare solicitant stimulează întârzierea depunerii proiectelor, precum şi proiectele de slabă calitate. Ideea că banii vor aştepta solicitantul pe toată durata ciclului POR (în funcţie de regula „n+2” sau „n+3”) descurajează depunerea rapidă a cererilor. De asemenea, având în vedere că proiectele care îndeplinesc nişte cerinţe minime se bucură de finanţare garantată, este posibil ca solicitanţii să pună mai puţin preţ pe calitate. În acelaşi timp, a existat tendinţa ca fondurile disponibile să fie absorbite de marile oraşe, fără a se investi corespunzător şi în localităţile din jur. De fapt, culegerea beneficiilor presupuse de investiţiile realizate doar în câteva motoare economice (adică polii de creştere şi polii de dezvoltare urbană) depinde de decizia organismelor responsabile cu planificarea şi a autorităţilor locale de a utiliza fondurile pentru o integrare teritorială extinsă şi pentru consolidarea conectivităţii. Cu toate acestea, modelul actual de selecţie pentru POR nu presupune mari eforturi pentru a asigura integrarea adecvată a investiţiilor din zonele metropolitane. Dezvoltarea proiectelor 44. Documentul cadru de implementare (DCI) şi Ghidul solicitantului (GS) joacă roluri cheie în dezvoltarea proiectelor, indiferent de modelul aplicabil de selecţie. Ambele documente sunt cuprinzătoare şi transparente. Însă la elaborarea propunerilor solicitanţii tind în general să se axeze mai mult pe calificarea proiectelor pentru finanţare, decât pe rezolvarea problemelor specifice sau evaluarea nevoilor comunităţilor. Evaluare preliminară 45. Evaluarea preliminară lipseşte atât din modelul FIFO, cât şi din cel bazat pe fonduri dedicate. În ceea ce-l priveşte pe primul, Comitetele Regionale de Evaluare Strategică şi Corelare (CRESC) evaluau proiectele din punct de vedere al alinierii strategice la cerinţele locale, însă rolul acestui organism a fost limitat din cauza numeroaselor lacune în planificare. Evaluarea strategică efectuată de CRESC era realizată doar după evaluarea tehnică şi financiară a proiectelor, astfel că nu reprezenta un test preliminar în sine, unele proiecte trecând prin întregul sistem de prelucrare înainte de a primi decizia CRESC cu privire la obţinerea finanţării. Acestui organism îi mai lipseau: criterii şi proceduri clare pentru selectarea membrilor; o structură echilibrată a componenţei membrilor; criterii clare şi proceduri 33 detaliate pentru prioritizarea strategică. În acest context, rolul CRESC a fost limitat la un unul pur consultativ, ceea ce în practică s-a tradus prin întreruperea funcţionării acestor comitete. Anexa 4 oferă o analiză mai detaliată a CRESC. 46. În ceea ce priveşte modelul bazat pe alocarea dedicată aplicabil AP 1.1. pentru polii de creştere şi polii de dezvoltare urbană, proiectele trebuie să se afle pe lista închisă ataşată Planurilor Integrate de Dezvoltare (PID) pregătite de fiecare solicitant. Cu toate acestea, în general PID nu au fost corect elaborate: problemele au fost slab definite, fără dovezi clare; au existat lanţuri strategice complicate, denotând dificultăţi în transformarea strategiilor în acţiuni; şi, la fel ca în cazul PDR, lipsa prioritizării şi integrării clare. Anexa 5 prezintă o analiză mai amănunțită a completă a PID-urilor, însă o evaluare completă a deficiențelor actuale este disponibilă în studiul dedicat acestora, ca parte a raportului Băncii Mondiale privind „Polii de Creștere” (2013). 47. În acelaşi timp lipseşte şi coordonarea în această etapă timpurie, deşi are o importanţă majoră. În primul rând, aceasta este deficitară la nivelul factorilor de decizie din cadrul autorităţilor centrale şi locale. De exemplu, autorităţile locale din regiunea de dezvoltare Vest au primit finanţare prin POR şi au realizat modernizarea unor şcoli care ulterior au fost închise de Ministerul Educaţiei. De asemenea, coordonarea este slabă între PO şi proiectele pe care le finanţează. Astfel, prin POR se poate realiza reabilitarea unor drumuri, după care, prin PO Mediu se poate identifica nevoia de înlocuire a unor conducte ce traversează respectivele drumuri. Aceste situaţii sunt des întâlnite în toate regiunile din România, reflectând nevoia de o planificare îmbunătăţită şi integrată. 48. Nu în ultimul rând, utilizarea indicatorilor în planificarea şi dezvoltarea proiectelor lipseşte sau este de slabă calitate. Solicitanţii au impresia că cu cât includ mai multe aspecte în această secţiune, cu atât creşte posibilitatea ca cererea să fie acceptată. Ulterior pot fi traşi la răspundere cu privire la îndeplinirea acestor obiective, deşi câteodată acestea nu pot fi măsurate sau nu sunt realiste. Solicitanţii ar trebui încurajaţi să selecteze dintr-o listă pre-stabilită de indicatori, adaptaţi obiectivelor la nivel de program şi de axă. Indicatorii aleşi ar trebui să respecte cel puţin criteriile „SMART”: specific, măsurabil, accesibil, relevant şi încadrat în timp. Lipsesc de asemenea şi indicatorii de performanţă şi realizări care pot fi utilizaţi pentru evaluarea proiectelor relevante. Evaluarea formală a proiectelor 49. La nivel internaţional, există numeroase sensuri şi definiţii ale unui studiu de prefezabilitate, cea mai des întâlnită explicaţie fiind aceea că are aceleaşi elemente ca un studiu de fezabilitate, cu excepţia nivelului de siguranţă privind parametrii pe baza datelor şi estimărilor disponibile în prezent. Problema majoră este identificarea principalelor date lipsă ce trebuie obţinute şi a principalelor riscuri şi alternative de proiectare. În cazul proiectelor comune, cum ar fi lucrările de reabilitare a drumurilor, este posibil să nu existe diferenţe semnificative între un studiu de prefezabilitate şi unul de fezabilitate. În România, toate proiectele de investiţii, indiferent de sursa de finanţare, ar trebui să cuprindă o documentaţie tehnică standard, stabilită prin Hotărârea de Guvern (HG) 28/2008. Anexa 8 descrie în detaliu studiile de prefezabilitate şi fezabilitate conform reglementărilor din România. În tabelul de mai jos este prezentată o comparaţie între această structură şi cele de la nivel internaţional. 50. Etapele evaluării proiectelor în România, aşa cum sunt definite prin HG 28/2008 sunt în general asemănătoare celor practicate la nivel internaţional, problema majoră fiind calitatea în general slabă a documentaţiei tehnice depuse de solicitanţi. Pe de o parte, lipsesc experţii interni din cadrul administraţiei locale necesari pentru elaborarea unor proiecte valoroase. Externalizarea competenţelor legate de elaborarea proiectelor se dovedeşte a fi problematic. De exemplu, personalul 34 ADR alocă mult timp pentru instruirea consultanţilor angajaţi pentru pregătirea proiectelor, iar valoarea instruirii se pierde adesea deoarece fiecare proiect necesită un alt consultant. În acelaşi timp, administraţiile locale nu dispun de capacitatea de a evalua calitatea documentaţiei tehnice şi, mai important, nu trag la răspundere evaluatorii de proiecte pentru aprobarea lucrărilor de slabă calitate. 51. Dacă resursele interne sunt slabe, cele externe de înaltă performanţă vor fi de asemenea greu de accesat. Serviciile disponibile de consultanţă în domeniul evaluărilor diferă semnificativ între oraşele mari şi cele mici, ceea ce afectează calitatea documentaţiei tehnice. Oraşele mari au acces mai uşor la consultanţi de calitate din simplul motiv că acolo există mai mulţi consultanţi disponibili, cu calificări mai bune. De asemenea, oraşele mari dispun şi de o capacitate financiară mai mare pentru contractarea consultanţilor. Pe lângă acestea, piaţa este relativ limitată. Nu există metode uşoare pentru a determina dacă un consultant este bun, mulţi beneficiari lovindu-se de servicii slabe. Acesta este motivul enunţării a două recomandări incluse în raportul privind sprijinirea beneficiarilor POR: crearea unei platforme transparente şi accesibile pentru o evaluare externă a serviciilor de consultanţă şi publicarea denumirilor firmelor de consultanţă potrivite pentru diferite proiecte finanţate prin POR, adăugând aceste informaţii în baza de date a beneficiarilor disponibilă pe site-ul MDRAP. Tabelul 8. Compararea elementelor evaluării între standardele româneşti şi cele internaţionale Studiu de prefezabilitate Standard Studiu de fezabilitate Standard Elemente cheie recunoscute românesc Elemente cheie recunoscute românesc internaţional HG 28/2008 internaţional HG 28/2008  Strângerea datelor  Compilarea tuturor Da Da (geografice, climatice, socio- datelor relevante economice şi tehnice)  Alternativele proiectului  Tehnologii alternative Da Da pentru proiect  Riscurile majore (inclusiv  Estimare detaliată a cele instituţionale şi bugetare) Nu costurilor şi beneficiilor Da pentru alternativa selectată  Proiectare  Compararea alternativelor preliminară (construcţii, costuri şi beneficii Da Nu socio-economice)  Evaluare detaliată a  Alternativa recomandată a Da riscurilor Da proiectului Nu (parţial  Estimare preliminară a Da (fără  Evaluare detaliată a acoperită de costurilor şi beneficiilor proiectului beneficii) durabilităţii ACB)  Cerinţele legale  Evaluarea impactului Da Da asupra mediului  Identificarea informaţiilor  Evaluarea impactului ce lipsesc din studiul de Nu social Nu fezabilitate 35 52. O problemă asociată este subfinanţarea costurilor de pregătire a proiectelor,12 în strânsă legătură cu Ordinul privind cheltuielile eligibile şi normele actuale aplicabile de achiziţii publice. Pentru POR, lista cheltuielilor eligibile este definită printr-un ordin comun („Ordinul privind cheltuielile eligibile”) emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi de Ministerul Finanţelor.13 Actualul Ordin privind cheltuielile eligibile stabileşte o limită maximă de 5% pentru cheltuielile legate de elaborarea proiectului şi asistenţa tehnică (Articolul 3), ceea ce a contribuit la calitatea slabă a documentaţiei tehnice şi lucrărilor de construcţii. Printr-o evaluare comparativă la nivel internaţional se sugerează eliminarea acestui plafon artificial sau creşterea lui până la aproximativ 10% din valoarea proiectului. De asemenea, criteriile de achiziţii se bazează în principal pe criteriul „celui mai mic preţ” şi nu includ standarde stricte cu privire la calificarea minimă a evaluatorilor independenţi. Teoretic, este posibil să se meargă dincolo de cel mai mic cost pentru selectarea unei oferte câştigătoare, dar practic beneficiarii observă că ANRMAP a fost reticentă cu privire la acceptarea criteriilor tehnice de selecţie. Raportul din 2013 al Băncii Mondiale „POR 2.0: Facilitarea sprijinului direct și proactiv pentru solicitanții și beneficiarii Programului Operațional Regional 2014-2020” detaliază aceste aspecte și oferă recomandări specifice de îmbunătățire. 53. Calitatea documentaţiei tehnice mai este influenţată de alte două aspecte: în primul rând, modelul de selecţie pe baza regulii FIFO în sine; şi în al doilea rând imposibilitatea de a incorpora costurile de exploatare şi întreţinere (O&M). Conform regulii FIFO, solicitanţii se grăbesc să depună cererile înainte de epuizarea fondurilor, astfel încât unele proiecte sunt de slabă calitate, la limita îndeplinirii standardelor minime necesare pentru a obţine finanţarea. De asemenea, nu se ia în considerare întotdeauna sustenabilitatea costurilor de exploatare şi întreţinere. Administraţiile locale au o capacitate limitată de evaluare a impactului costurilor de exploatare generate de proiectele de investiţii asupra bugetelor locale pe termen mediu şi lung. Administraţia locală are o capacitate redusă de a sprijini nevoile de exploatare şi întreţinere deoarece nu există o planificare locală a bugetului pe mai mulţi ani. În ceea ce-i priveşte, evaluatorii independenţi au întâmpinat dificultăţi în evaluarea capacităţii financiare reale a clientului şi în realizarea legăturii dintre situaţiile financiare ale acestuia şi situaţia bugetară reală. 54. Analizele cost-beneficiu (ACB) sunt necesare, dar nu relevante pentru toate proiectele din cadrul POR actual, iar calitatea acestora rămâne în general slabă. Conform grilelor de evaluare tehnică şi financiară, toate proiectele calificate trebuie să aibă o rată internă de rentabilitate (RIR) egală sau mai mare de 5,5% şi un raport cost-beneficiu egal sau mai mare de 1. Astfel, toate cererile de aplicare trebuie să conţină o ACB completă, ceea ce depăşeşte atât standardele României, cât şi pe cele UE, standarde ce impun doar proiectelor ce depăşesc 25 milioane EUR în domeniul mediului şi 50 milioane EUR în alte sectoare să realizeze o ACB. Pentru proiectele mai mici, realizarea unei ACB adecvate poate necesita o parte semnificativă din bugetul disponibil. În acelaşi timp, ACB sunt dificil de realizat în sectorul social, cel al educaţiei şi al sănătăţii; în general, datele necesare pentru justificarea ipotezelor lipsesc sau sunt greu de accesat de către solicitanţi. De asemenea, ACB nu au alternative şi, având în vedere că atât modelul de selecţie FIFO, cât şi cel bazat pe finanţarea dedicată rămân necompetitive, instrumentul în sine are utilizare limitată, deoarece nu există o prioritizare a proiectelor pe baza rezultatelor ACB. În unele cazuri, rezultatele sunt manipulate pentru a obţine raporturile necesare pentru calificarea proiectului pentru finanţare, iar unii evaluatori chiar pun sub semnul întrebării 12 Nevoia unor costuri adecvate de pregătire a proiectelor a fost discutată în profunzime în rapoartele privind „Colaborarea AM - OI.” Potrivit acestora, transformarea costurilor de pregătire a proiectului în costuri eligibile pentru finanțare UE este esențială pentru creșterea absorbției. (de ex., mai puține întârzieri în materie de pregătire și implementare) și pentru îmbunătățirea impactului (prin proiecte de mai bună calitate). 13 A se vedea, de ex. „Monitorul Oficial al României”, Nr. 327 din 11 mai 2011. 36 calculele și estimările din spatele anumitor cifre. În principiu, ACB pentru proiectele mici ar fi trebuit înlocuite de un număr limitat de indicatori de performanţă privind rezultatele, rentabilitatea şi/sau eficienţa costurilor. Analiza independentă a evaluărilor 55. În linii mari, calitatea şi durata evaluării proiectelor depinde de procedurile de evaluare, evaluatori, contribuţia din cerere şi criteriile de evaluare. În acest sens, evaluarea propunerilor de proiecte pentru POR este echivalentă cu analiza independentă a evaluărilor, conform cadrului MIP al Băncii Mondiale. Evaluarea este făcută de personalul OI şi de evaluatori independenţi, iar la final revizuită şi aprobată de AM. Personalul OI evaluează conformitatea administrativă şi eligibilitatea. Evaluatorii independenţi efectuează evaluarea tehnică şi financiară. Există proceduri detaliate cu termene, criterii de evaluare, grile de evaluare, ghiduri de notare şi piste de audit. Toate acestea sunt elaborate de AM în colaborare cu OI şi pot fi actualizate în timpul implementării POR, dacă este necesar. Proceduri de evaluare 56. Reglementările în ceea ce priveşte procedurile de evaluare sunt detaliate, transparente şi publicate în Ghidul solicitantului. Astfel, toţi potenţialii solicitanţi cunosc modul de evaluare a cererilor depuse, ceea ce reprezintă o caracteristică pozitivă a sistemului ce ar trebui menţinută şi pentru perioada de programare 2014-2020. 57. În acelaşi timp, procesul de evaluare a cunoscut şi întârzieri semnificative, aşa cum s -a arătat mai sus, mai ales în ultimele faze (verificarea proiectului tehnic şi contractarea). Este adevărat că se pierde foarte mult timp la nivel administrativ între etapele evaluării. De exemplu, un raport elaborat de ADR Vest arată că durata medie a procesului de evaluare a fost de 272 de zile, din care 136 în cadrul AM, 51 la ADR, 8 la evaluatorii independenţi şi 77 la solicitanţi. Acest timp pierdut din cauza problemelor administrative sugerează faptul că este nevoie de o descentralizare a sarcinilor, în funcţie de tipul şi dimensiunea proiectelor (mai precis proiectele mai mici şi mai simple ar trebui în principal evaluate de ADR, cu implicare minimă din partea AM). Întârzierile s-au mai datorat şi faptului că în 2012 AM nu a putut contracta firme de evaluare timp de aproximativ un an din cauza îngrijorării ANRMAP cu privire la criteriile de selecţie. Soluţia temporară a fost delegarea acestei sarcini către ADR-uri, ceea ce a dus la finalizarea mai rapidă a procedurilor de achiziţii şi la mai puţine constrângeri (legate de valoarea mai mică a contractelor scoase la licitaţie). Nu în ultimul rând, un aspect cuprins în detaliu în rapoartele „POR 2.0: Colaborarea AM-OI şi sprijinirea beneficiarilor” este birocraţia la nivelul sistemului şi utilizarea excesivă a documentaţiilor tipărite. Utilizarea unei platforme electronice a POR ar genera beneficii semnificative în ceea ce priveşte reducerea costurilor şi creşterea vitezei de procesare (mai puţine cerinţe pentru depozitare, completare şi recuperare mai uşoară etc.). Evaluatorii 58. Evaluatorii de bună calitate lipsesc, deoarece criteriile de selecţie pentru achiziţii se axează în general pe cel mai mic preţ şi nu respectă standarde pentru a asigura evaluări de calitate. Contractele de achiziţii nu impun criterii privind o minimă expertiză sau responsabilitatea evaluatorilor. O soluţie complementară pentru îmbunătăţirea calităţii evaluărilor ar fi tragerea la răspundere a evaluatorilor pentru munca efectuată, dar acest lucru necesită contracte mai serioase cu stimulente adecvate. De exemplu, o parte din plată ar putea depinde de implementarea cu succes a proiectului şi de realizarea impactului scontat. Din păcate însă nu există o analiză riguroasă, sistematică a cauzelor ce duc la eşecul proiectelor POR în timpul implementării. Un astfel de studiu ar genera un set de standarde clare pentru evaluatori, vizând problemele specifice şi atrăgând atenţia asupra zonelor problematice. Ar permite de 37 asemenea şi o evaluare informală a diferiţilor evaluatori, lăsând posibilitatea AM şi OI să îi solicite pe cei care şi-au demonstrat deja competenţele și să îi descalifice pe cei care au făcut erori grave în trecut. O completare utilă la această recomandare ar fi impunerea tuturor firmelor să furnizeze evaluatori ce dispun de o asigurare profesională, astfel încât orice greşeală datorată evaluării să poată fi sancţionată corespunzător şi toţi evaluatorii pentru proiectele POR să poată fi traşi la răspundere. Există şi nemulţumiri în privinţa faptului că societăţile de consultanţă oferă adesea tarife zilnice scăzute, aflându- se astfel în imposibilitatea de a oferi evaluatori cu calificări superioare. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că AM nu are dreptul legal de a reglementa un preţ minim pentru evaluatori în documentul de achiziţii. Input din cererile de finanțare 59. Calitatea propunerilor de proiect/cererilor este în general slabă, aşa cum s -a menţionat deja mai sus. Acest lucru se datorează lipsei de resurse calificate interne şi incapacităţii anumitor solicitanţi de a contracta experţi externi calificaţi şi de îi responsabiliza pentru rezultate. Cererile de calitate mai slabă implică de asemenea mai multă muncă la nivelul AM/OI, deoarece adesea este nevoie de numeroase clarificări pentru completarea dosarului proiectului cu toate documentele necesare, pentru a se asigura că obiectivele şi termenele sunt clare şi fezabile şi în general pentru a ajunge la un punct în care cererea să poată fi evaluată corespunzător. O idee ar fi ca solicitanţii să dispună de proceduri mai simple pentru actualizarea sau corectarea erorilor sau pentru a adăuga documentele lipsă din cerere cât timp se încadrează în termene și nu există schimbări majore la nivelul obiectivelor de bază ale proiectului și la nivelul activităților. Criterii de evaluare 60. Procesul de selecţie a raportat o rată de respingere de 35% (la 14 iunie 2013), ceea ce înseamnă că aproximativ o treime din cereri au fost respinse. Cele mai mari rate de respingere au fost înregistrate în cadrul AP 4.1 (structuri de sprijinire a mediului de afaceri), cu 59%, AP 5.2. (infrastructura turismului), cu 45%, şi AP 4.3. (sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor), cu 41%. Defalcarea ratei de respingere pe diferite etape (de ex. între prima etapă de evaluare a eligibilităţii şi conformităţii administrative şi a doua etapă de selecţie bazată pe evaluarea tehnică şi financiară) nu a fost disponibilă. 61. O problemă generală este lipsa de corelare dintre criteriile de evaluare şi strategiile de dezvoltare regională - acestea fac referire doar la obiectivele POR. Criteriile pentru verificarea conformităţii administrative şi a eligibilităţii, cât şi pentru evaluarea tehnică şi financiară diferă uşor între axe prioritare/domenii majore de intervenţie, dar nu între regiuni. 62. În cadrul primei etape de evaluare a eligibilităţii şi conformităţii administrative, problema majoră este legată de demonstrarea dreptului de proprietate al solicitanţilor, în special prin documentaţia de cadastru. Reprezentanţii ADR au remarcat probleme la confirmarea proprietăţii legale asupra terenurilor şi infrastructurilor, ceea ce a reprezentat principala cauză a respingerii cererilor în această etapă. O altă problemă este cauzată de o oarecare suprapunere a criteriilor utilizate în verificarea eligibilităţii şi evaluarea tehnică şi financiară, mai precis a celor care se referă la egalitatea de şanse, protecţia mediului, eficienţa energetică şi achiziţiile publice. 63. Un prim domeniu de examinare din grila de evaluare se referă la relevanţa şi importanţa proiectului – cu alte cuvinte, contribuţia acestuia la atingerea obiectivelor POR.  Evaluarea strategică sau contribuţia proiectului la realizarea obiectivelor POR: Pentru proiectele integrate de dezvoltare regională sau urbană, nu există indicatori de performanţă pentru fiecare axă prioritară pentru a permite o evaluare şi o analiză obiectivă a proiectelor. 38 Aceşti indicatori ar trebui utilizaţi la evaluare, fie în contextul evaluării preliminare a unor proiecte mari integrate (cum se va discuta în detaliu mai jos), fie în contextul evaluării implicite prin puncte acordate pentru caracteristicile proiectelor urbane sau locale cu specific sectorial. Acolo unde este cazul, proiectele ar trebui identificate în contextul strategiilor şi planurilor de dezvoltare regională, planurilor de dezvoltare urbană sau altor planuri sectoriale. De exemplu, un proiect specific pentru drumuri ar trebui inclus într-un plan de reabilitare sau construcţie de drumuri pentru o anumită administraţie locală/judeţeană, astfel încât prioritatea respectivului segment de drum propus pentru finanţare să fie evaluată printr-un cadru strategic mai larg. Selecţia proiectelor ce urmează a fi incluse într-un plan ar trebui prioritizată pe baza aceloraşi indicatori de performanţă care vor fi utilizaţi la analiza, evaluarea şi selecţia ulterioară a proiectelor. În prezent, nu există o evaluare a modului în care un proiect se aliniază strategiilor şi planurilor de dezvoltare regională. O astfel de evaluare ar creşte și relevanţa PDR şi ar permite o mai bună colaborare între actorii implicaţi în implementarea planului.  Importanţa proiectului pentru regiune: Importanţa proiectului este evaluată în prezent printr- un criteriu economic al ACB bazat pe o rată de actualizare de 5,5%. Cu toate acestea, factorii de decizie pot lua în considerare eliminarea acestui criteriu, deoarece realizarea unei ACB este dificilă şi costisitoare în cazul proiectelor din sectorul public, sănătate, educaţie şi transport, la fel ca și pentru o gamă întreagă de investiții de dimensiuni mai mici. De asemenea, rezultatele ACB pot fi manipulate pentru a atinge sau depăşi punctajul minim, fiind dificil pentru un evaluator să analizeze calitatea unei ACB fără eforturi semnificative. Evaluarea calităţii unei estimări a beneficiilor nete prin ACB este îngreunată din cauza lipsei unor îndrumări detaliate privind modul de realizare a unei ACB financiare şi economice adecvate pentru tipuri specifice de proiecte. O alternativă ar fi menţinerea ACB, mai ales pentru proiecte mai mari, dar cu instruirea solicitanţilor şi tragerea la răspundere a evaluatorilor pentru analiza ACB-urilor şi pentru presupunerile din spatele cifrelor. În cele din urmă, evaluarea financiară a proiectelor reprezintă un element pozitiv. Cu toate acestea, proiectele din sectorul privat şi sectorul public ar trebui evaluate relativ diferit: în ceea ce le priveşte pe primele, atenţia ar trebui îndreptată spre fezabilitatea financiară, în timp ce pentru ultimele trebuie să se vizeze nevoia de subvenţii şi sprijin bugetar pentru realizarea viabilităţii şi sustenabilităţii (inclusiv analiza costurilor de exploatare şi întreţinere). Beneficiile proiectelor pe baza proiectului tehnic : În prezent, calitatea soluţiei tehnice este evaluată separat de beneficiile sau importanţa proiectului. În multe cazuri însă, beneficiile reale scontate vor depinde chiar de natura soluţiei tehnice. De exemplu, pentru proiectele de reabilitare şi modernizare a şoselelor, fluidizarea traficului (sau reducerea timpului de călătorie) (Criteriul 1.3. din AP 2.1.) şi creşterea siguranţei pe şosele (Criteriul 1.2. din AP 2.1.) depind de caracteristicile specifice de proiectare incluse în proiectul propus. Mai precis, mai întâi trebuie evaluată natura modernizărilor aduse unei anumite şosele (suprafaţă, calitate, curbură, lăţime, structura benzilor şi marcajele etc.)și numai după aceea ar trebui acordate punctaje pentru beneficiile așteptate în ceea ce priveşte durata de călătorie şi siguranţa. 64. Un al doilea aspect prin care se pot evalua criteriile de selecţie acoperă calitatea, gradul de maturitate şi sustenabilitatea proiectului. Se evidenţiază următoarele patru observaţii:  Coerenţa documentaţiei: Acest criteriu este relevant, însă metoda actuală de evaluare a documentelor şi datelor ar trebui ajustate. În prezent, acest criteriu vizează următoarele aspecte: datele sunt suficiente, corecte şi justificate; analiza alternativelor este cuprinzătoare; există estimări realiste privind costurile de exploatare şi premisele legate de angajamente; corecţiile (privind factorii externi pozitivi şi negativi şi costurile fiscale) sunt aplicate 39 corespunzător în analiza economică; estimările (generale şi punctuale) sunt clare, cuprinzătoare, realiste; şi proiectul este complet şi aliniat cu secţiunea scrisă a cererii. Mergând mai departe, se recomandă evaluarea coerenţei dintre Formularul de cerere şi documentele asociate şi documentaţia tehnică (de ex. studiile de prefezabilitate şi fezabilitate). Orice modificări aduse principalelor documente ar trebui finalizate până la această etapă pentru a se evita ajustările şi eventualele penalizări/corecţii – în etapa proiectului tehnic detaliat sau, mai grav, şi mai târziu în timpul implementării.  Relevanţa şi calitatea soluţiei tehnice: În prezent, acest criteriu este analizat în ceea ce priveşte corelarea şi elaborarea documentelor tehnice. Se recomandă ca analiza să se concentreze pe soluţia tehnică propusă şi pe adaptarea acesteia la soluţiile disponibile durabile şi inovatoare. Soluţiile tehnice ar trebui să vizeze cerinţele materiale şi financiare privind exploatarea şi întreţinerea în viitor, evitând simpla copiere a proiectelor vechi, depăşite. Aşa cum s-a propus mai sus, precum şi în rapoartele "POR 2.0: Colaborarea dintre AM şi OI şi sprijinirea beneficiarilor”, evaluarea soluţiilor tehnice de către un expert va include un feedback privind modurile de îmbunătăţire a aspectelor tehnice ale proiectului. Pe lângă o vizită la locul activităţii, acest lucru poate presupune şi acordarea de puncte bonus cererilor care au identificat deja soluţii îmbunătăţite cunoscute a fi rentabile în circumstanţele date (de ex. diferite tipuri de reabilitări în funcţie de drumurile în cauză: drumuri urbane majore, străzi urbane, autostrăzi sau drumuri rurale). Puncte suplimentare pot fi acordate şi pentru alte inovaţii care se aşteaptă să fie rentabile pe termen lung, cu recomandări clare pentru evaluatori privind modul de acordare a acestor recompense suplimentare.  Capacitatea de implementare a proiectelor: Criteriile actuale vizează capacitatea tehnică şi de personal a unei organizaţii solicitante de a implementa şi gestiona un proiect pe durata întregului său ciclu. Atenţia este de asemenea îndreptată şi spre capacitatea bugetului şi a subvenţiilor de a acoperi atât costurile eligibile, cât şi pe cele neeligibile ale investiţiei. Acestea reprezintă aspecte pozitive care ar trebui menţinute. O zonă ce necesită îmbunătăţire este atenţia ce ar trebui acordată costurilor de exploatare şi întreţinere pentru a asigura continuitatea furnizării serviciilor pe toată durata ciclului investiţiei. În cazul proiectelor comerciale private, un plan de afaceri este solicitat și ar trebui să includă o motivaţie clară privind fezabilitatea financiară a proiectului pe o anumită perioadă de timp pe baza valorii nete actuale a fluxurilor de numerar previzionate. În cazul proiectelor din sectorul public trebuie identificate costurile de exploatare şi întreţinere din fluxul de numerar pe o anumită perioadă de timp, iar sursa fondurilor disponibile trebuie justificată. De exemplu, entitatea publică trebuie să demonstreze că în momentul respectiv poate acoperi costurile de exploatare şi întreţinere din investiţiile existente şi fie înregistrează excedente fiscale, fie aşteaptă o creştere a veniturilor sau o economie a cheltuielilor în următorii ani pentru a acoperi costurile suplimentare necesare pentru a susţine investiţia propusă. Capitolele VIII și X oferă detalii suplimentare legate de acest aspect. 65. Pe ansamblu, lipseşte diferenţierea procedurilor şi criteriilor de evaluare în funcţie de tipuri şi dimensiuni diferite de proiecte. Proiectele mai mici ar trebui supuse unor proceduri de evaluare mai simple şi unor criterii mai puţin exigente pentru evitarea aglomerărilor şi întârzierilor în procesul de selecţie şi contractare. Investiţiile mai mari au nevoie de o analiză strategică mai riguroasă, precum şi de evaluări de calitate pentru confirmarea eficienţei şi evitarea întârzierii implementării datorate erorilor de elaborare şi proiectare. 40 Selecţia proiectelor, proiectul tehnic detaliat şi stabilirea bugetului Selecţia proiectelor 66. Selecţia proiectelor pentru POR 2007-2013 are loc atunci când AM decide că o anumită cerere va primi finanţare. În această etapă, AM aprobă sau respinge cererile pe baza unui criteriu clar stabilit: un proiect ce a obţinut un punctaj general egal sau mai mare de 3,5 din 6 la evaluarea tehnică şi financiară va beneficia de cofinanţare prin POR. Foarte important de reţinut este faptul că procesul actual de selecţie este necompetitiv, ceea ce înseamnă să proiectele nu sunt comparate şi nu concurează între ele pe baza calităţii. Selecţia necompetitivă are atât avantaje, cât şi dezavantaje, prezentate în cele ce urmează. 67. Pe de o parte, selecţie necompetitivă are următoarele avantaje:  A ajutat la reducerea intervenţiilor din exterior în selecţia proiectelor prin minimizarea târguielilor politice asupra portofoliului de proiecte. Niciun proiect nu a intrat în etapa de selecţie fără o evaluare corespunzătoare şi nicio cerere nu a fost aprobată dacă nu a depăşit punctajul de 3,5.  În lipsa unor strategii şi planuri clare şi eficiente de dezvoltare regională, selecţia necompetitivă a fost adecvată pentru proiectele nestrategice, deoarece nu a existat nevoia presantă de a le compara din punct de vedere al impactului.  Acest model a ajutat la selecţia rapidă şi eficientă a proiectelor mici, în cazul cărora competiţia în ceea ce priveşte calitatea nu este rentabilă. Prin constrângeri auto-impuse, POR a finanțat proiecte de până în 20 milioane EUR. De asemenea, POR are numeroase axe prioritare şi domenii majore de intervenţie, astfel încât resursele financiare sunt împărţite în sume fixe mici. Cele 13 AP/DMI cu 8 regiuni de dezvoltare au generat astfel 104 bugete fixe mici.  Selecţia necompetitivă a evitat termenele limită de predare şi evaluare a proiectelor, facilitând gestionarea la nivel central a resurselor umane prin reducerea oscilaţiilor în volumul de muncă şi minimizarea riscului de supra-aglomerare în perioadele de vârf. Volumul de muncă pentru selecţie a fost de asemenea redus prin evitarea comparării proiectelor, deoarece evaluatorii nu au fost nevoiţi să revizuiască întregul lot de propuneri pentru a le compara între ele.  Depunerea proiectelor a fost accelerată, permiţând selecţia acestora pe baza regulii primul venit, primul servit (FIFO). Acest lucru a reprezentat un avantaj pentru implementarea rapidă a proiectelor „gata de lansare”. Acestea sunt proiectele care erau deja elaborate înainte de lansarea POR 2007-2013, unele prin programul PHARE de pre-aderare. Viteza sporită a reprezentat şi rezultatul încurajării solicitanţilor să depună cererile înainte de epuizarea fondurilor.  Acest tip de selecţie a oferit oarecum prioritate solicitanţilor cei mai proactivi, implicaţi şi eficienţi, caeteris paribus. Cu alte cuvinte, pentru proiectele de aceeaşi complexitate şi care necesită acelaşi timp pentru elaborarea cererii, beneficiarii care s-au mişcat mai repede au primit mai repede finanţare. 68. Pe de altă parte, selecţia necompetitivă implică şi dezavantaje:  Nu a permis selecţia proiectelor pe baza priorităţilor de dezvoltare regională, ceea ce a limitat eficacitatea şi impactul POR. Acest lucru s-a datorat faptului că selecţia nu compară proiectele între ele în ceea ce priveşte alinierea la obiectivele de dezvoltare regională. De asemenea, criteriile de evaluare tehnică şi financiară nu au inclus puncte pentru respectarea priorităţilor strategice regionale. 41  Acest model nu a asigurat rentabilitatea investiţiilor finanţate, ceea ce a limitat eficienţa şi impactul POR. Acest lucru s-a datorat faptului că selecţia nu compară proiectele între ele, în principiu proiectele cu un impact mai redus şi de o calitate mai slabă primind finanţare în detrimentul unor proiecte mai bune depuse mai târziu, din simplul fapt că pentru primele cererea a fost depusă mai repede. Acest lucru este foarte posibil, având în vedere că proiectele de o calitate mai slabă şi cu un impact mai redus necesită mai puţin timp pentru pregătire şi depunere.  Punctajul ce trebuia atins de proiecte era relativ scăzut (3,5 din 6 puncte), astfel încât cr iteriul principal de diferenţiere a fost adesea durata întocmirii cererii, cu slabe încurajări pentru depunerea unor proiecte de calitate înaltă. Astfel, proiectele pentru care s-a grăbit depunerea cererii au fost adesea de slabă calitate din cauza riscului crescut de erori şi a soluţiilor tehnice slabe. În consecinţă, POR actual a finanţat un număr relativ mare de proiecte mici de slabă calitate, ceea ce a încetinit eficienţa şi productivitatea procesului de selecţie, provocând întârzieri şi alte probleme în etape mai înaintate, inclusiv planificarea şi implementarea proiectului. Proiect tehnic detaliat 69. După aprobarea proiectelor pentru finanţare, acestea intră într-o etapă de proiectare tehnică detaliată (PTD) denumită „proiectul tehnic”. Solicitantului i se solicită să pregătească un proiect tehnic detaliat în termen de şase luni, apoi îl depune la OI pentru verificare, implicând şi vizitele la locul de activitate. S-au reportat întârzieri în PTD din cauza calităţii slabe a proiectelor în etapa studiului de fezabilitate. Calitatea PTD este în general scăzută, ceea ce a dus la alte întârzieri în implementarea proiectului şi a scăzut rata de absorbţie a POR. Există numeroase motive pentru calitatea slabă a PTD. În primul rând, lipsesc proiectanţii cu calificări înalte (ingineri constructori). În al doilea rând, proiectanţii nu sunt traşi la răspundere pentru erorile de proiectare, deşi din ce în ce mai mult beneficiarii au învăţat să elaboreze contracte mai solide care penalizează greşelile realizate de proiectanţi, inclusiv prin solicitarea unor scheme de asigurare profesională. În al treilea rând, administraţiile locale nu dispun de capacităţi tehnice interne pentru verificarea calităţii unui PTD, iar „verificatorii de proiect” (experţii tehnici externi) care ar trebui contractaţi de beneficiari sunt adesea plătiţi de proiectanţi, astfel că nu sunt încurajaţi să realizeze o evaluare amănunţită. În ceea ce-i priveşte, evaluatorii verifică de obicei conformitatea administrativă a PTD. Stabilirea bugetului 70. După verificarea PTD, contractul de finanţare este pregătit şi semnat de AM, OI şi beneficiarul POR. AM a obişnuit să supra-contracteze fonduri disponibile pentru anumite axe sau DMI. Valoarea totală a proiectelor finanţate poate depăşi fondurile disponibile cu până la 20%. Acest lucru se datorează faptului că există o mare probabilitate să se realizeze economii/corecții în timpul implementării proiectelor. Aceste economii provin din corecţii financiare, bugete necheltuite şi achiziţii sub- contractate. 71. Pentru îmbunătăţire, trebuie menţionat faptul că bugetul pentru fiecare proiect este de obicei prea detaliat, utilizând indicatoare de norme de deviz în locul articolelor comasate. Acest lucru, împreună cu slaba calitate a PTD, au dus la prea multe modificări aduse bugetului în timpul implementării proiectului, precum şi divergenţe între beneficiarii proiectului şi contractanţii acestora, ceea ce a determinat şi mai mari întârzieri în finalizarea proiectului, precum şi încetinirea ratei de absorbţie a POR. Raportul „POR 2.0: Mecanisme de sprijin pentru beneficiari” discută acest aspect într- un mod mai detaliat. 42 IV. Practicile POR în ţările UE selectate 72. În cadrul prezentului studiu, câteva state membre UE – Germania, Polonia, Estonia, Italia, Slovenia, Marea Britanie, Irlanda și Lituania au fost selecţionate pentru evaluarea modelelor comparabile pentru selecţia proiectelor şi pentru rezumarea celor mai bune practici şi a lecţiilor ce se pot aplica pentru România. Aceste țări au fost selectate din motive variate: (1) au o rată bună de absorbție și se bucură de cele mai bune performanțe printre noile State Membre (de ex., Estonia, Lituania, Polonia și Slovenia); (2) precum POR, acestea au programe bine dezvoltate, care se concentrează asupra orașelor (de ex., Italia, Polonia); sau (3) folosesc abordări inovative în materie de selecție a proiectelor (de ex., Germania). Marea Britanie a fost aleasă deoarece metodele sale de identificare, evaluare şi selecţie a proiectelor în cadrul sistemului general MIP sunt considerate bune practici internaţionale. Irlanda este un beneficiar pe termen lung al fondurilor UE, este considerată un performer de top, şi a profitat de şansa de a-şi îmbunătăţi constant sistemul de management al investiţiilor publice, ceea ce i-a permis să profite de oportunităţile disponibile. Această ţară este de asemenea menţionată constant pentru succesul înregistrat în ceea ce priveşte creşterea economică şi revenirea rapidă după criza economică. Tabelul 9. Privire de ansamblu asupra studiilor de caz selectate Țară – Program Operațional Model de selecție Temă de intervenție Estonia – PON Dezvoltarea mediului Apeluri deschise Infrastructură de afaceri înconjurător viu Germania – PO Renania de Nord-Westfalia Apeluri competitive Tehnologie de afaceri și (Competitivitate Regională și Ocupare) infrastructură de cercetare Italia – POR Lazio (Competitivitate Regională Apeluri competitive în Dezvoltare urbană integrată și Ocupare) contextul Planurilor Integrate de Dezvoltare Locală Polonia – POR Convergență Śląskie Proiecte pre-selectate în Revitalizare urbană contextul Programelor Sub- regionale de Dezvoltare Slovenia – PO Consolidarea potențialului de Apeluri competitive Tehnologie de afaceri dezvoltare regională Marea Britanie – POR Convergență West Apeluri deschise în contextul Investiții durabile de Wales & the Valleys Cadrelor Strategice infrastructură Irlanda – POR Border, Midlands & Western Apeluri deschise Dezvoltare regională Lituania – PO Creștere Economică Pre-alocări strategice Creștere economică 73. Scopul prezentării acestor studii de caz este acela de a face o largă trecere în revistă a modelelor disponibile în interiorul UE și de a identifica lecții învățate și bune pr actici, care pot fi aplicate în România. Ideea nu este de a aduna laolaltă propuneri și recomandări pe baza modelelor existente în alte state, ci de a identifica soluții care sunt mai eficiente și mai potrivite pentru Programul Operațional Regional din România. De exemplu, majoritatea acestor țări au modele de selecție a proiectelor care sunt mult mai simple și mai standardizate decât în cazul României. Ele oferă și exemple despre felul în care pot fi selectate proiecte mai strategice și mai de impact. 43 74. Studiile individuale de caz sunt prezentate mai detaliat în Anexa 10. În măsura posibilului, a fost urmărită o structură comună de analiză pentru toate studiile de caz, cu toate că datele disponibile în acele state nu a permis întotdeauna acest lucru. O sinteză a acestor studii de caz este prezentată mai jos, iar referințe la aceste studii de caz sunt pe tot parcursul raportului. Anexa 25 cuprinde o analiză interesantă privind noile cerințe ale Comisiei Europene privind selecția proiectelor pentru perioada de programare 2014-2020. Sinteza studiilor de caz 75. Unul dintre primele lucruri de remarcat în aceste studii de caz este faptul că toate țările analizate au abordări diferite pentru selecția proiectelor cu finanțare UE. Există tot atâtea sisteme de evaluare și selecție câte țări. Există, totuși, și multe puncte comune. De exemplu, majoritatea țărilor analizate folosesc o combinație între selecția competitivă de proiecte și pre-selecția de proiecte și selecția de proiecte pe baza principiului „primul venit, primul servit.” Unele țări, cum ar fi Lituania sau Polonia, au pus accent pe pre-alocare și pe proiecte strategice, în timp ce țări precum Germania sau Slovenia au valorificat mai mult selecție competitivă. Este important de menționat că, în câteva cazuri, cadrele strategice reprezintă o caracteristică esențială a modelului de selecție, în special în Italia (Lazio), Polonia (Silezia) și Marea Britanie (Țara Galilor). Toate acestea oferă lecții privind eficiența și eficacitatea modelelor de selecție a proiectelor, potențial utile pentru România, care planifică următoarea perioadă de programare. 76. Un alt lucru ce trebuie observat este că statele membre au priorităţi diferite pentru finanţare, lucru evidenţiat în structura Programelor Operaţionale (PO) din fiecare CSNR. De exemplu, în Irlanda, proiectele de mediu sunt incluse în POR, pe când în România există un PO separat pentru Mediu. În Slovenia, PO Mediu include de asemenea şi Transporturile. Lituania, pe de altă parte, nu are niciun POR, din cauza dimensiunii sale relativ reduse, aşa cum s-a explicat mai sus. De aceea, o comparaţie reală între aceste state este aproape imposibilă. În paragrafele de mai jos sunt descrise cele mai relevante aspecte care reies din această evaluare comparativă. Dimensiunea proiectului şi relevanţa pentru managementul investiţiilor publice 77. Relevanța abordării MIP variază în funcție de diversele modele de selecție a proiectelor care sunt luate în considerare. De cele mai multe ori, există o strânsă legătură tematică cu activitățile derulate în cadrul POR-ului românesc, mai ales în ceea ce privește proiectele majore (pre-selectate). Totuși, multe activităţi din cadrul programelor, precum iniţiativele de instruire sau sprijinirea mediului de afaceri ies din aria de aplicabilitate a ceea ce ar fi în mod normal definit ca MIP (managementul investiţiilor publice) şi pot fi mai corect considerate contracte de servicii ce presupun competenţe avansate pentru practicile de achiziţii. Structura actuală a managementului investiţiilor publice (MIP), precum „cadrul cu opt caracteristici obligatorii MIP" nu se potriveşte foarte bine cu activităţile la scară redusă, deoarece aceasta implică procese utilizate în mod normal la proiectele majore. Acesta este motivul pentru care, în sensul prezentului studiu, cadrul MIP a fost adaptat pentru a se potrivi contextului specific al POR România. 78. Indiferent de dimensiunea proiectului, în linii mari se aplică aceleaşi principii de bază: necesităţi şi justificări, setarea obiectivelor prin prisma rezultatelor/indicatorilor măsurabili ai succesului, evaluarea opţiunilor şi o metodologie de selecţie comparativă. De fapt, ar trebui notat că documentul Green Book al guvernului Marii Britanii, care aparent se referă doar la proiectele de capital, face de fapt referire la toate deciziile de finanţare adoptate de departamentele guvernamentale. Singura precizare care ar trebui făcută este că proiectele de dimensiuni mici ar trebui supuse unor proceduri mai 44 simplificate. Mai precis, efectuarea unei analize cost-beneficiu (ACB) reprezintă o povară inutilă pentru toate proiectele, în afară de cele mari. Având în vedere natura puternic descentralizată a utilizării fondurilor UE (cu excepţia Estoniei, Lituaniei și Sloveniei), competenţele şi capacitatea necesare pentru evaluările complexe lipsesc sau sunt relativ costisitoare dacă sunt contractate prin firme de consultanţă, așa cum exemplul POR 2007-2013 a arătat. 79. Cea mai utilizată formă de evaluare a acestor proiecte mici este eficienţa costurilor, analizată printr-un proces de achiziţii liber şi deschis. În contextul României, au existat numeroase provocări în acest domeniu, dar România nu reprezintă deloc o excepţie. De exemplu, într-un raport elaborat de Comisia Europeană în 2012 cu privire la utilizarea fondurilor structurilor în Lituania, autorii au menţionat următoarele: „Procesul de achiziţii publice rămâne principalul factor de risc pentru implementarea financiară a PO”.14 Ar trebui subliniat faptul că în cazul acestor proiecte mici, fraza "practici de achiziţii" nu se referă doar la procesul administrativ de licitaţie, dar ar trebui să includă în mod specific o aliniere atentă a obiectivelor şi rezultatelor, contribuind la evaluarea opţiunilor. Pentru a afla câte din intervenţiile ce utilizează fonduri UE sunt lucrări publice majore şi câte sunt proiecte mici, un indicator util ar fi evaluarea numărului de „contracte de lucrări” şi „contracte de servicii”. Evoluţie, nu revoluţie 80. Trebuie notat faptul că, în timp ce sistemul modern MIP al Marii Britanii a evoluat în ultimii 30 de ani, cel al Irlandei în ultimii aproximativ 20 de ani, iar alte state (de ex., Germania, Italia) au sisteme de selecție a proiectelor funcționale, România este încă în stadiul de dezvoltare timpurie. Necesitatea reformei a fost recunoscută printr-o serie de intervenţii, angajamentul curent faţă de Banca Mondială nefiind un aspect de neglijat în acest sens. Acestea fiind spuse, multe din componentele de bază ale unui sistem modern de management al investiţiilor publice (cu anumite excepţii precum evaluarea ex-post bazată pe performanţă) sunt deja implementate în România. În acest caz apare întrebarea: de ce nu funcţionează sistemul la fel de eficient ca în alte ţări, mai ales cele ca Lituania şi Polonia, care au dispus de aproximativ acelaşi timp de implementare a reformei ca şi România, dar care au obţinut rezultate mult mai bune în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor? Portofoliul de proiecte din cadrul Programului de Dezvoltare Regională pentru România al Băncii Mondiale, împreună cu lucrările de asistenţă tehnică (incluzând recent, pentru Ministerul Fondurilor Europene, raportul Băncii Mondiale privind „Îmbunătăţirea cadrului naţional pentru pregătirea şi implementarea proiectelor de investiţii publice”) încearcă să ofere răspunsuri şi soluţii tocmai pentru acest aspect. Motivaţiile din spatele proiectelor MIP finanţate de la bugetul de stat vs. proiectele finanţate din fonduri UE 81. Motivaţiile din spatele proiectelor diferă în funcţie de sursa de finanţare (fonduri UE vs. bugetul de stat). Acest lucru este justificat de următorul aspect: cel puțin în Statele Membre care au aderat de curând la UE, proiectele de management al investiţiilor publice finanţate la nivel naţional trebuie adesea să concureze pentru obţinerea finanţării – sunt mai multe proiecte decât fonduri. Pe de altă parte, absorbţia slabă a fondurilor structurale UE din Statele Membre (mai noi) sugerează faptul că uneori există mai multe fonduri decât proiecte pregătite pentru implementare. Acest lucru ar putea sugera că tensiunea competitivă dintre proiectele ce concurează pentru fondurile limitate şi care ar trebui să impună calitatea evaluării şi selecţiei proiectelor ar putea să nu fie atât de eficientă pentru 14 Klaudijus Maniokas, Agne Miseliuniene: Expert evaluation network delivering policy analysis on the performance of Cohesion policy 2007– 2013 Year 2 – 2012 Task 2: Country Report on Achievements of Cohesion policy Lithuania (Reţeaua de evaluare realizată de experţi pentru analiza politicilor privind implementarea politicii de coeziune 2007 -2013 Anul 2 – 2012 Sarcina 2: Raport naţional privind realizările politicii de coeziune în Lituania). 45 proiectele finanţate prin fonduri UE. Este posibil de asemenea ca şi comportamentul solicitantului să fie denaturat atunci când motivaţia de bază este „absorbirea” fondurilor (consultaţi secţiunea de mai jos). Măsurarea succesului pe termen scurt 82. Capacitatea de livrare sau disponibilitatea de depunere pare să fie factorul determinant în selecţia proiectelor. De exemplu, în cazul Ţării Galilor (Marea Britanie), unul din cei doi indicatori de selecţie de top este cunoscut sub denumirea de „Factori de Certitudine”. În perioada 2014-20, autoritățile galeze iau în considerare identificarea de proiecte fundamentale pentru a asigura factorul de certitudine, dar intenționează să selecteze, mai târziu în perioada de programare, proiecte inovatoare și mai riscante. În regiunea Lazio, planurile de dezvoltare locală care includ proiecte cu autorizații și certificări disponibile sau așteptate să fie eliberate primesc punctaje mai mari. Pe de-o parte, aceasta poate fi o măsură prin care se asigură faptul că proiectele bune care necesită posibile întârzieri (de ex. aprobări, achiziţionarea de terenuri) nu încurcă alte proiecte. Pe de altă parte, acest lucru ar putea motiva autorităţile să aprobe proiecte care corespund în linii mari criteriilor pentru a îmbunătăţi rata de absorbţie atât de importantă, după cum va fi detaliat mai jos. În general, succesul poate fi măsurat prin indicatori pe termen scurt sau lung. Pe perioada unui program – indiferent de sursă: UE, bugetul de stat sau altele – cele mai utilizate măsuri de evaluare a performanţei pe termen scurt sunt "la timp" şi "încadrat în buget". Aceste aspecte sunt important, însă măsurarea succesului pe termen lung are o importanţă mai mare. Proiectul şi-a îndeplinit obiectivele propuse? Sau, mai realist: În ce măsură şi-a îndeplinit proiectul obiectivele propuse? Pentru proiectele aflate în faza de implementare pe durata unei perioade de programare, aceste întrebări rămân fără răspuns până când se poate efectua o evaluare ex-post a performanţei, pe baza unei perioade adecvate de funcţionare continuă sau chiar după finalizarea proiectului. Astfel, UE utilizează rata de absorbţie ca o formă de indicatori "la timp" şi "încadrat în buget" care să evalueze realizările pe termen scurt. 83. Absorbţia şi impactul nu reprezintă acelaşi lucru. În timp ce pe termen scurt un program naţional cu o rată de absorbţie de 40% poate fi considerat slab faţă de o altă ţară cu o rată de absorbţie de 50%, o evaluare pe termen lung ar putea demonstra că cei 40% au fost investiţi mai eficient decât cei 50%. Astfel, trebuie acordată o deosebită atenţie exagerării importanţei absorbţiei la evaluarea succesului. Graba de a cheltui înainte ca robinetul cu bani să fie oprit la sfârşitul unei perioade de programare reprezintă cu siguranţă un factor de risc la evaluarea modului în care sunt cheltuiţi banii publici. Trebuie avută în vedere şi posibilitatea denaturării criteriilor de selecţie din cauza acestei structuri încurajatoare, precum şi o dinamică asociată comportamentală. În acest moment, nu există o corelare imediat identificabilă între calitatea sistemelor de investiţii publice şi rata de absorbţie a fondurilor UE. Supra-aglomerarea iniţiativelor? 84. Un aspect demn de observat în CSNR analizate pentru acest studiu îl reprezintă numărul mare de iniţiative, atât la nivel UE, cât şi naţional. Corelarea este problematică, dacă nu imposibilă. De asemenea, numărul mare de programe poate reprezenta o piedică pentru cei care plănuiesc elaborarea unor proiecte, provocând întârzieri pentru cei care pregătesc proiecte pentru a le putea ajusta astfel încât să se poată încadra în "căsuţele de bifat". Ar trebui luată în considerare următoarea întrebare: În cele din urmă, prea multe iniţiative de politică blochează elaborarea proiectelor şi încurajează o cultură a bifării căsuţelor pentru îmbunătăţirea şanselor de selecţie? Ilustrativ, mai jos se prezintă o listă a iniţiativelor de politică menţionate în contextul de politică al unuia dintre POR din Irlanda – iar România se confruntă cu o listă asemănător de lungă pentru 2014-2020.15 15 Programul Operaţional Regional Border, Midland and Western, Sprijinirea şi consolidarea regiunilor dinamice 46  Politica de coeziune  Procesele de la Lisabona şi Gothenburg  Strategia europeană de ocupare a forţei de muncă  Agenda de la Lisabona  Strategia de dezvoltare durabilă UE  Programul comunitar de la Lisabona  Obiectivul Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă  Programul Naţional de Reformă  PND 2007-2013  Planul Barcelona şi Obiectivul Barcelona  Planul de acţiune naţional de cercetare şi dezvoltare  Strategia pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovaţie 2006-2013  Iniţiativele Programul de Cercetare în Instituţiile de Nivel Terţiar (PRTLI) şi Fundaţia Ştiinţifică Irlanda (SFI)  Strategia Naţională Spaţială 2002-2020  Spre 2016 – Acordul cadru social de parteneriat pe 10 ani 2006-2015  Raportul Grupului de Strategie pentru Întreprinderi (2004) „Ahead of the Curve”  Planul Naţional de Acţiune pentru Incluziune Socială 2007-2016 În structuri mai puţin centralizate precum Marea Britanie şi Irlanda, acest aspect nu reprezintă o problemă majoră, dar poate fi considerat un obstacol ce trebuie depăşit. Alinierea la politici poate fi de asemenea utilizată în grila de acordare a punctajelor/selecţie, deşi gradul de aliniere este mai important decât conformitatea totală cu fiecare punct. 85. Este important de reținut că selecția proiectelor nu este întotdeauna deosebit de strâns legată de obiectivele strategice și că identificarea de proiecte care să fie de înaltă calitate și strategice nu este întotdeauna o sarcină ușoară. Privind la studiile de caz individuale, abordarea apelurilor competitive, utilizată în Renania de Nord-Westfalia, nu a permis o aliniere strategică suficient de puternică – astfel, s-a recomandat ca criteriile să fie deja definite în etapa de planificare în scopul de a le face mai strategice. În alte cazuri, selecția clară a proiectelor poate fi afectată de obiective vag definite; de asemenea, ierarhia documentelor strategice nu este întotdeauna evidentă (de ex., cazul Estoniei). În ceea ce privește Țara Galilor, implementarea identificării strategice a proiectelor cu evitarea caracterului prescriptiv al abordării și cu găsirea echilibrului potrivit între eligibilitate și criterii strategice s-au dovedit a fi o adevărată provocare. Drept urmare, există loc pentru îmbunătățirea caracterului strategic al proiectelor indiferent de modelul utilizat de selecție a proiectelor. Abordare descendentă, abordare ascendentă 86. Aceste iniţiative de politică, precum şi alte strategii de nivel înalt, cum ar fi Agenda de la Lisabona şi politicile guvernamentale naţionale pot stimula potenţialii beneficiari să caute proiecte care să se încadreze în buget. În timp ce câteva proiecte majore semnificative, precum cele privind infrastructura drumurilor sau de bandă largă pot fi identificate uşor ca fiind priorităţi la nivel naţional sau regional, multe din proiectele mici necesită timp pentru a trece prin diferitele etape ale procesului (de la elaborare la implementare şi post-implementare), din cauza reţelei năucitoare de politici intersectate. De aceea, o bună comunicare şi mai ales o consultare adecvată a părţilor interesate cu Politica Regională UE 2007-2013. 47 privire la oportunităţile disponibile şi strategiile pe care trebuie să le abordeze reprezintă elementele cheie de orientare a potenţialilor beneficiari. În cele ce urmează se prezintă o abordare ascendentă a identificării proiectelor. Trebuie subliniat faptul că, deşi consultarea părţilor interesate poate întârzia procesul, aceasta ar putea genera în final proiecte mai bine orientate şi mai relevante. Acest raţionament poate să nu fie atât de evident în unele ţări în care presiunea de absorbţie a fondurilor reprezintă o influenţă dominantă. 87. În cadrul UE pare să existe o dorinţă puternică de a delega responsabilităţile privind selecţia şi implementarea proiectelor către autorităţile locale. Spania reprezintă un exemplu tipic în acest sens, deoarece transferă 66% din cheltuielile de capital autorităţilor subnaţionale. Germania și Italia adoptă o abordare similară pe baza managementului și implementării descentralizate a programelor din Fonduri Structurale. Chiar şi în Marea Britanie, acolo unde transferul cheltuielilor de capital nu este atât de evident, nu există nicio implicare a vreunui departament de la nivel central în luarea deciziilor privind identificarea, evaluarea şi selecţia proiectelor finanţate prin fonduri structurale. Finanţarea din alte surse este realizată de asemenea din bugete transferate. În Irlanda, în ciuda dimensiunii sale relativ mici, cu excepţia proiectelor de interes naţional, identificarea, evaluarea şi selecţia reprezintă în totalitate responsabilitatea unui organism regional desemnat, autorităţile naţionale neavând niciun rol în afară de elaborarea strategiei şi asigurarea legalităţii modului în care sunt cheltuiţi banii. De aceea, distanţa instituţională dintre o anumită problemă şi soluţia propusă este una scurtă, ceea ce reprezintă un argument în favoarea descentralizării (inclusiv în România în contextul iniţiativei de regionalizare a guvernului). Polonia a făcut deja acest pas către o regionalizare mai mare prin delegarea managementului PO-urilor din FEDR către regiuni, cu toate că centrul păstrează încă un grad semnificativ de control. Dintre țările studiate, excepţie de la acest standard fac Estonia, Lituania (cu cea mai mare rată de absorbţie) și Slovenia, însă dimensiunile reduse ale acestor țări le apropie oricum de abordarea regională. 88. În cazul Lituaniei este utilizată mai mult o abordarea descendentă. 75% din fonduri sunt îndreptate spre proiecte regionale şi de stat incluse în documentele de strategie naţională. Alte zone de finanţare cu o abordare descendentă în identificarea proiectelor demonstrează cât de uşor se poate slăbi legătura dintre obiective şi rezultatele dorite. De exemplu, aproximativ 10% din fonduri sunt îndreptate către cercetare şi dezvoltare, în ciuda faptului că nu există o instituţie (cum ar fi Consiliul Naţional de Cercetare) cu competenţele necesare pentru acordarea acestor fonduri în mod obiectiv. Nicio universitate sau instituţie locală nu deţine punctaje satisfăcătoare în clasificările la nivel internaţional. Astfel apare întrebarea: au fost selectate nişte priorităţi care vizează atingerea unui anumit obiectiv pe baza contribuţiilor, cum ar fi „suma de bani cheltuită în cercetare şi dezvoltare”, în loc de eficienţa programului în sine, exprimată în rezultate? Dacă priorităţile sunt supraevaluate astfel încât se reduce posibilitatea de a le examina corect şi de a le implementa, acest lucru poate însemna că proiectele propuse: vor fi mai puţine; vor fi mai slabe, din cauza lipsei capacităţii de evaluare şi stimulare; şi/sau vor fi mai slabe din cauza presiunii de a selecta proiecte nepotrivite pentru a îndeplini un obiectiv artificial şi nerealist. 89. Lituania mai prezintă de asemenea tendinţa de a se baza pe proiecte cu finanţare dedicată, pre-alocată. La începutul anului 2007, guvernul lituanian pre-aprobase deja implementarea anumitor proiecte publice ale căror cheltuieli planificate urmau să fie rambursate din fonduri structurale. 65 astfel de proiecte se aflau în faza de implementare şi două proiecte (dezvoltarea aeroporturilor Vilnius şi Palanga) erau deja finalizate până în 2008. Acest lucru demonstrează dorinţa guvernului lituanian de a începe utilizarea unor noi fonduri UE cât mai repede posibil, constituind probabil un factor în rata crescută a absorbţiei de care se bucură până în prezent. În 2007-2013, o mare parte din fondurile UE au 48 fost utilizate strategic pentru proiecte pre-selectate de stat sau regionale. Acest lucru reprezintă un contrast puternic faţă de perioada anterioară de programare, atunci când aproape întreaga asistenţă a fost considerată „finanţare prin oportunităţi” disponibilă multor tipuri de solicitanţi prin cereri de oferte deschise. Trecerea de la finanţarea prin oportunităţi la atribuirea strategică implică riscul de politizare la diferite niveluri şi necesită organisme corespunzătoare de atribuire în sectorul public. Pentru a răspunde acestei noi provocări, autorităţile lituaniene au creat o Agenţie Centrală de Management al Proiectelor. Simplificarea tehnicilor de evaluare şi selecţie 90. Există abordări diferite pentru selectarea proiectelor în ceea ce privește procedurile și criteriile utilizate. Tehnici de ponderare și de punctare se folosesc, de exemplu, în landul german Renania de Nord-Westfalia, în Estonia și Slovenia. În voievodatul polonez Silezia, precum și în regiunea italiană Lazio, proiectele sunt selectate pe baza procedurilor standard după ce au fost pre-identificate prin raportare la cadrele strategiilor de dezvoltare urbană. Sistemele implică, de obicei, mai multe categorii de criterii (la nivel de program, de prioritate, de măsură și, dacă este cazul, la nivel de apel). În cazul în care proiectele obțin aceleași punctaje, ele pot fi diferențiate prin raportare la obiectivele interne (de ex., în Estonia, se acordă prioritate proiectului care primește cel mai mare punctaj în ceea ce privește impactul privind obiectivul relevant din măsura în cauză; în Renania de Nord-Westfalia, proiectul cu cel mai bun punctaj în ceea ce privește dezvoltarea durabilă iese învingător). Trebuie să se aibă grijă ca nivelul de complexitate a sistemului de evaluare să fie menținut cât mai redus posibil pentru ca criteriile să fie aplicate în mod corespunzător. Altfel spus, sistemul nu ar trebui și nu ar trebui resimțit ca fiind „supra-reglementat.” 91. Documentul de lucru nr. 161 al Băncii Mondiale ce se referă la managementul investiţiilor publice în noile state membre susţine următoarele: „calitatea practicilor de evaluare a proiectelor este greu de evaluat corespunzător.”16 Evaluarea curentă confirmă această perspectivă. Din cele cinci ţări analizate, doar Marea Britanie şi Irlanda dispun de recomandări de evaluare clare, transparente, aplicabile la nivel naţional şi aplicate constant. Cu excepţia Lituaniei, selecţia efectivă a proiectelor este adesea realizată de autorităţile locale, incluzând prin aceasta şi alegerea criteriilor de selecţie. Sunt utilizate două categorii mari de criterii de selecţie: capacitatea propunerii de proiect de a contribui la îndeplinirea obiectivelor strategice sau a iniţiativelor de politică; şi gradul în care proiectul este gata de implementare. Conform Documentului de lucru nr. 161, nu este clar care este impactul pe care îl are utilizarea diferitelor instrumente de selecţie asupra alegerilor efective realizate – rămâne încă destul loc pentru libertate de acţiune.17 92. Unele ţări aplică criterii de selecţii diverse în funcţie de categoria de proiect din cadrul programului. În Polonia, criteriile strategice şi administrative (inclusiv elaborarea documentaţiei necesare şi gradul de pregătire pentru implementare) sunt identice pentru toţi potenţialii beneficiari ai unui anumit tip de proiect. Aceasta înseamnă că aceste criterii de selecţie vor diferi în funcţie de program şi de domeniul de prioritate, însă regulile pentru fiecare categorie vor fi aceleaşi. În timp ce se permite posibilitatea personalizării anumitor criterii pentru îndeplinirea cerinţelor şi obiectivelor specifice, se reduce transparenţa generală. Polonia este de asemenea una din ţările care încurajează abordarea competitivă a proiectelor prin cereri de oferte cu criterii pre-stabilite. Aceste exerciţii sunt comparabile cu procedurile de achiziţii, iar competenţele necesare pentru desfăşurarea eficientă a 16 „Managementul investiţiilor publice în noile state membre UE. Consolidarea planificării şi implementării investiţiilor în infrastructura transporturilor,” pag. 13. 17 Ibid., pag. 14. 49 acestora sunt similare. Trebuie însă subliniat că acestea se referă la interpretarea achiziţiilor prin prisma „bunei practici”, şi nu a versiunii puternic administrative practicate în România. 93. Ţara Galilor oferă una dintre cele mai interesante idei pentru buna practică a selecţiei. Deoarece utilizează o procedură bazată tot pe competiţie (cu excepţia proiectelor mari, pre-identificate de infrastructură), adesea se confruntă cu mai multe propuneri decât fondurile disponibile, astfel că se utilizează un sistem mai bine organizat pentru orientarea propunerilor în cadrul procesului, începând cu discuţiile informale dintre solicitantul interesat şi AM. Acest lucru poate fi util pentru a asigura faptul că proiectele sunt în primul rând de interes general, calitative şi conforme. AM asigură asistenţa pe durata procesului şi în acest sens a creat un rol denumit „Controlor al Priorităţilor” – o autoritate a cărei sarcinii este aceea de a prioritiza şi clasifica proiectele pe baza unei grile simple de selecţie care permite acordarea unui punctaj numeric. Priorităţile pot fi clasificate înainte de decizia finală, reducând riscul de interferenţe. Dubla provocare a obținerii absorbției și eficacității 94. Asigurarea absorbției necesită un management activ printr-o serie de tehnici posibile. Exemplele includ o procedură în două etape (de tipul pre-calificării), aplicată în landul german Renania de Nord-Westfalia, în voievodatul polonez al Sileziei, în regiunea italiană Lazio și, ca opțiune, în Estonia. Aceasta ajută la direcționarea mai bună a intervențiilor și poate duce la economii de timp mai târziu în ciclul de proiect, deși trebuie să se aibă grijă ca aceasta să nu devină un proces greoi și consumator de timp (o procedură într-o singură etapă poate fi preferabilă în cazul proiectelor mici sau în cazul anumitor grupuri țintă, cum sunt, de exemplu, IMM-urile). De asemenea, este esențial să se evite suprapunerea între evaluarea inițială și etapele evaluării complete, precum și să se asigure că toate aspectele care ar putea pune în pericol de selecția/contractarea proiectelor într-o etapă ulterioară. Există exemple de utilizare a sancțiunilor, cum este cazul în Silezia, unde fondurile neutilizate erau destinate realocării pentru alte tipuri de proiecte; există și exemple de recompensare a performanței prin punerea deoparte a unei rezerve pentru cele mai performante planuri de dezvoltare locală din regiunea italiană Lazio. În general, există adesea o corelație negativă între absorbție și eficacitate, proiecte de mare impact având de multe ori durate lungi de realizare (de ex., Silezia). 95. Un aspect crucial în sporirea eficienței programului se referă la calitatea strategiilor regionale. Așa cum s-a discutat, un număr de regiuni analizate ca studii de caz funcționează într-un cadru administrativ federal/descentralizat (Germania, Italia, Marea Britanie) sau cel puțin pe baza unui management descentralizat al Fonduri Structurale (Polonia), ceea ce înseamnă că strategiile și programele lor operaționale interne surprind de obicei prioritățile și nevoile regionale. Au fost făcute eforturi suplimentare de îmbunătățire a coerenței în Silezia (proiectele pre-selectate de dezvoltare urbană integrată s-au dovedit mai eficace decât alte metode de selecție a proiectelor) și în Lazio (unde a existat o legătură puternică între planurile de dezvoltare locală și obiectivele PO). 96. În cele din urmă, este important de reținut că niciuna dintre țările analizate nu au identificat sistemul „perfect” de evaluare și selecție, și multe dintre ele se confruntă cu dificultăți în gestionarea fondurilor UE chiar și după mulți ani de experiență. Cu toate că nu există o singură rezolvare pentru toate, există întotdeauna loc de îmbunătățiri chiar și a sistemelor și procedurilor care funcționează bine. De asemenea, înainte de a introduce anumite proceduri sau criterii, trebuie îndeplinite pre-condițiile necesare pentru ca acestea să fie aplicate cu succes. 50 Recomandări privind bunele practici ale UE relevante pentru România 97. România are nevoie de rezultate mai bune decât cele din perioada de finanţare din 2007 -2013 dacă doreşte să crească eficienţa utilizării fondurilor structurale şi să ajungă cel puţin aproape de media absorbţiei la nivel UE pentru 2014-2020. Cu toate acestea, presiunea politică de la Bruxelles pentru îmbunătăţirea ratei slabe de absorbţie se va traduce cu siguranţă în proiecte care par să fie opţiuni bune doar pentru că sunt "gata de lansare". Printre efectele clasice ale acestui lucru se numără premisele necalificate ale evaluării şi amânarea problemelor până în faza de implementare. Utilizarea eficientă a fondurilor publice nu este în mod obligatoriu acelaşi lucru cu investiţiile publice eficiente. Cea mai bună metodă de prevenire a abuzurilor o reprezintă controalele adecvate de management, cu capacitatea corespunzătoare de a le înţelege şi implementa. 98. Există numeroase aspecte ce necesită îmbunătăţire în sistemul de identificare, evaluare şi selecţie a proiectelor şi pot fi deduse direct din practicile utiliz ate în statele membre UE ce au înregistrat rezultate mai bune. Deşi acestea pot fi mascate prin orientare, politici şi reglementări, rezultatele pot fi minime în cazul în care capacitatea de implementare nu corespunde cerinţelor. Următoarele recomandări sunt foarte importante:  Evaluarea naturii proiectelor din PO prezente şi viitoare – procedurile de selecţie vor trebui să corespundă naturii intervenţiei. În principiu există două tipuri de intervenţii finanţate prin fonduri structurale: o Primul tip poate fi denumit proiecte de management al investiţiilor publice: proiecte de infrastructură care necesită studii de prefezabilitate şi de fezabilitate şi implică aspecte complexe cum ar fi autorizaţii de construcţii, avize de mediu, achiziţii de terenuri şi altele asemenea. Acestea necesită de asemenea şi evaluări complexe financiare şi economice. Elaborarea lor poate dura ani de zile, urmaţi de o perioadă la fel de lungă de implementare. Condiţiile contractuale şi de plată pot fi de asemenea complexe. Întregul proces necesită un set de competenţe ce nu pot fi întotdeauna asigurate de administraţia publică. Proiectele sunt adesea pre-identificate la nivel naţional sau regional, iar finanţarea UE le oferă o modalitate posibilă de implementare. o Al doilea tip de intervenţii, care de obicei cuprinde un număr mult mai mare de proiecte, poate fi denumit contracte de servicii. Acestea sunt proiectele ce se întind pe perioade mai scurte şi de obicei au şi valori mai mici (câteodată sub 10.000 de dolari). Este mult mai posibil ca aceste proiecte să se bazeze pe un model de finanţare prin oportunităţi în cadrul căruia autorităţile publice enunţă o cerere de oferte pe baza anumitor criterii. Este posibil ca solicitanţii să fie entităţi mai mici, care nu dispun de competenţele necesare pentru a demara proiecte complexe, astfel încât necesită asistenţă riguroasă pentru a înţelege pe deplin şi a respecta reglementările.  Metodologia de selecţie ar trebui astfel mai bine adaptată în funcţie de natura proiectelor vizate, adică investiţii de tip MIP sau contracte de servicii. Proiectele mai mari ar trebui supuse unei ACB, în timp ce cele mai mici ar trebui să se bazeze mai mult pe o evaluare a eficienţei costurilor. Astfel, compararea, contrastarea şi prioritizarea celor două tipuri de proiecte devine dificilă. Ar fi utilă o modalitate de comparare a valorilor relative ale tuturor proiectelor, indiferent de tipul acestora.  O atenţie deosebită trebuie acordată naturii instituţiilor care sprijină diferitele tipuri de intervenţii. Competenţele necesare, deşi complementare, sunt diferite. Guvernul României 51 trebuie să evalueze opţiunile pe care le are pentru a ajunge la această îmbunătăţire semnificativă a capacităţilor. Tehnicile de selecţie sunt la fel de bune ca şi capacitatea de implementare a acestora. Câteva din opţiunile privind realizarea acestor obiective sunt discutate la finalul acestei secţiuni.  Tendinţa covârşitoare este de a delega identificarea şi pregătirea proiectelor la organismele regionale. Astfel, distanţa instituţională dintre probleme şi soluţii se scurtează. Organismele regionale sau locale cunosc mult mai bine problemele cu care se confruntă decât instituţiile centrale de la distanţă. Proiectele iniţiate şi dezvoltate la nivel local au o mai mare posibilitate de a asigura relevanţă şi de a câştiga sprijinul beneficiarilor locali şi al cetăţenilor implicaţi decât acelea promovate de organismele centralizate. Acestea fiind spuse, entităţile regionale şi locale necesită asistenţă tehnică pentru a putea realiza proiectele. Câteva din opţiunile prin care acest lucru poate fi realizat sunt discutate mai jos.  România ar trebui să plaseze gradul de realizare a proiectului în centrul procesului de evaluare şi selecţie. Raportul Băncii Mondiale din mai 2013, „România – Îmbunătăţirea cadrului naţional pentru pregătirea şi implementarea proiectelor privind investiţiile publice”, a identificat acest aspect ca fiind o problemă ce trebuie abordată şi a subliniat faptul că organismele responsabile cu evaluarea şi stimularea proiectelor par să nu ia problema în serios. Sistemul de evaluare Gateway din Marea Britanie demonstrează că acest aspect este primordial pentru evaluarea procesului în sine, mai degrabă decât o problemă separată ce trebuie abordată în drumul spre implementare sau chiar mai târziu. Cu toate acestea, acest aspect poate avea două tăişuri: pe de o parte, poate fi privit ca un instrument de evaluare rapidă a proiectelor uşor de realizat, dar puţin valoroase; pe de altă parte, atunci când sunt realizate în contextul unui sistem complet eficient, proiectele bune ar trebui evaluate astfel încât să se verifice existenţa autorizaţiilor necesare, a licenţelor, aprobărilor, acordurilor guvernamentale şi competenţelor, pentru ca, în cazul aprobării, acestea să fie demarate fără probleme.  Guvernul României ar trebui de asemenea să evalueze numărul de politici şi iniţiative ce trebuie respectate pentru ca o cerere să fie acceptată. Acesta ar trebui să sa axeze pe aspectele esenţiale. De asemenea, nu ar trebui să existe indicatori de tipul admis/respins, ci ar trebui evaluat gradul de conformitate şi utilizat ca metodologie de evaluare şi selecţie. În acelaşi timp trebuie evitată supra-încărcarea iniţiativelor de politică. Prea multe politici de nivel înalt pot duce la o cultură a bifării căsuţelor. Raportul Băncii Mondiale din mai 2013, „România – Îmbunătăţirea cadrului naţional pentru pregătirea şi implementarea proiectelor privind investiţiile publice”, a scos în evidenţă faptul că sistemul de management al investiţiilor publice al României face obiectul unei culturi de controlare, mai degrabă decât de promovare la nivelul organismelor de reglementare, o concluzie sprijinită de cercetarea realizată ca parte din proiectul aflat în desfăşurare „POR 2.0: Colaborarea AM-OI şi sprijin pentru beneficiari.” Astfel, multe autorităţi vizează conformitatea cu dogmele. Într-un astfel de mediu, strategiile şi proiectele în exces pe care autorităţile se văd obligate să le respecte pot duce la întârzieri în pregătire pentru a face proiectele să corespundă politicilor. Cu cât politicile ce trebuie să fie respectate sunt mai multe, cu atât riscul de conflict este mai mare. Nu este posibil ca toate să fie compatibile.  Dezvoltarea unei bune strategii de comunicări care încurajează generarea de idei bune pentru proiect. Pentru a mobiliza cât mai multe persoane la elaborarea unor propuneri bune de proiect (o formă de inovaţie în sine la care aspiră toată lumea) strategiile şi obiectivele PO ar trebui 52 explicate deschis cât mai multor părţi interesate în mod regulat, mai ales la începutul perioadei de programare. Posibilităţile deschise prin disponibilitatea fondurilor ar trebui înţelese de o gamă largă de părţi interesate. Unii critici argumentează faptul că strategiile de comunicare ale UE sunt prea mult concentrate pe comercializarea bunăvoinţei UE în loc să explice modul în care cetăţenii pot lua parte la proces. O bună strategie de comunicare, dacă este bine implementată, ar trebui să încurajeze persoanele de la nivel local să se inspire şi să elaboreze propriile cereri. Cu cât sunt mai multe persoane implicate în acest proces, cu atât mai multe idei de proiect vor fi generate şi cu atât mai posibil va fi să fie selectate proiecte bune într-un context mai competitiv.  Factorii de decizie din România ar trebui să se gândească la crearea unui rol de Controlor al Priorităţilor (CP), după modelul galez. Cu siguranţă în cazul unor intervenţii mai mici pentru care poate fi propus un sistem de finanţare competitiv, necesitatea unei metodologii standard de selecţie ar atrage după sine necesitatea unui arbitru, posibil la nivelul AM, care să asigure continuitatea depunerii de cereri şi corectitudinea punctajelor de evaluare. Controlorul Priorităţilor (CP) evaluează de asemenea priorităţile în ceea ce priveşte gradul general de suportabilitate în cadrul PO, iar în cazul în care există mai multe propuneri decât fonduri, CP ar putea selecta propunerile de proiect care se potrivesc cel mai bine priorităţilor. Controlorul Priorităţilor ar asigura de asemenea ca propunerile de proiecte să nu concureze, copieze sau contrazică alte intervenţii din cadrul PO sau al altor programe din domeniul public la nivel regional sau local.  Acolo unde se utilizează comisiile de evaluare sau juriile (de ex., Estonia, Renania de Nord - Westfalia), transparența proceselor de selecție este percepută ca fiind ridicată. Datele din studiile de caz arată că, pentru a garanta decizii de finanțare de înaltă calitate, trebuie să fie îndeplinite anumite condiții: formarea atentă a comisiilor (membrii trebuie să acopere aspecte tehnice, economice și strategice, orice influență trebuie exclusă, cel puțin unii dintre membri trebuie să știe contextul local), îndrumarea detaliată a membrilor comisiei (metode de punctare ce urmează a fi utilizate, definirea clară a indicatorilor). În plus, disponibilitatea tuturor documentelor necesare pe portaluri web a promovat transparența și certitudinea în legătură cu procedurile de selecție (de ex., Estonia, Italia).  Pregătirea proiectelor înainte de începerea perioadei de programare şi aprobarea finanţării din alte surse. Lituania a realizat un început bun pentru 2007-2013, având deja câteva proiecte strategice pregătite şi aprobate pentru finanţarea din alte surse la nivel naţional. Acest lucru a însemnat că o dată ce programul a fost lansat, doar aprobarea finanţării de la Bruxelles a fost necesară pentru începerea lucrărilor. Acesta pare un pas logic şi practic către îmbunătăţirea ratelor de absorbţie în România atunci când sunt vizate proiecte mai mari de management al investiţiilor publice. Merită menţionat faptul că România a încercat ceva similar, şi anume pregătirea documentaţiei tehnice finanţate de MDRAP – în unele cazuri s-au înregistrat eşecuri, deoarece planurile tehnice au fost de slabă calitate, iar câteodată nu au corespuns realităţii de pe teren. Ca şi concept, pregătirea în avans este de dorit, atâta timp cât este implementată corect; în caz contrar, va duce doar la întârzieri în timpul fazei de implementare. Opţiuni pentru construirea capacităţii 99. Mai precis, există câteva opţiuni ce merită avute în vedere pentru consolidarea capacităţii părţilor interesate din România de a gestiona proiectele şi în special investiţiile de tip MIP. Dintre acestea, trei merită luate în considerare: (1) crearea unei Unităţi de Implementare a Programelor, cu personal care să deţină experienţa şi competenţele necesare pe bază de „sarcini şi obiective” pentru a 53 sprijini beneficiarii în pregătirea şi implementarea proiectelor; (2) angajarea de personal suplimentar de către Autoritatea de Management pentru a îndeplini aceleaşi roluri ca cele menţionate la (1); şi (3) angajarea resurselor externe la nivelul beneficiarilor şi îndreptarea eforturilor către transformarea acestora în client inteligent al furnizorilor externi, în loc să încerce să realizeze toate sarcinile cu surse interne. Paragrafele de mai jos rezumă avantajele şi dezavantajele acestor opţiuni. 1. Unitatea de Implementare a Programelor (UIP) o Avantaje/Beneficii:  Unitate dedicată axată pe o singură sarcină;  Pot fi adăugate abilităţi suplimentare, care nu se găsesc în sectorul guvernamental, cum ar fi managementul proiectului. o Dezavantaje/riscuri:  Distanţa faţă de beneficiari;  Posibilă lipsă de concentrare care ar fi existat dacă sarcinile ar fi fost în responsabilitatea beneficiarilor;  Lipsa dreptului de proprietate în rândul beneficiarilor şi al operatorilor finali ai proiectului;  Potenţial de indignare în cazul în care remuneraţia este mai mare într-o altă UIP (ceea ce este posibil să fie nevoie să fie aşa);  Rezistenţă în crearea unor instituţii suplimentare dacă UIP nu face parte deja din AM, în acest caz fiind încurcată de grilele existente de salarizare, îngreunând procesul de recrutare. 2. Angajarea de personal suplimentar în cadrul Autorităţii de Management o Avantaje/Beneficii:  Resursă de capital uman centralizată care ar completa competenţele şi cunoştinţele locale ale beneficiarilor. o Dezavantaje/riscuri:  Distanţa faţă de beneficiari;  Lipsa dreptului de proprietate în rândul beneficiarilor/operatorilor finali;  Dificultatea de a remunera personalul suplimentar în afara grilei normale de salarizare ar îngreuna procesul de recrutare şi ar genera conflicte. 3. Angajarea unor resurse externe care să asiste direct beneficiarii o Avantaje/Beneficii:  Atunci când fondurile sunt disponibile – asistenţă de calitate;  Sprijin direct şi ţintit pentru proiecte specifice;  Poate fi planificată pentru ca disponibilitatea să corespundă cerinţelor. o Dezavantaje/riscuri:  Necesită un proces de achiziţii care ar putea întârzia disponibilitatea resurselor respective, mai ales în cazul unor probleme legale privind procedurile de achiziţii;  Costuri ridicate. 54 Opţiuni pentru Construirea Capacităţii – Proiecte de tip Contracte de Servicii 100. În ceea ce priveşte proiectele de tip contracte de servicii, cele şase alternative prezentate mai jos ar trebui luate în considerare ca opţiuni pentru consolidarea capacităţii sistemului: 1. Angajarea specialiştilor de achiziţii într-o UIP o Avantaje/Beneficii:  Un ghişeu unic pentru pregătirea şi implementare tuturor proiectelor ce implică fonduri structurale UE;  Un singur punct de referinţă pe AM, permiţând un control al managementului mai solid şi mai simplu. o Dezavantaje/riscuri:  Presupune existenţa unei UIP;  Ar putea implica probleme regionale şi locale, fiind privită ca îndepărtată şi intangibilă;  Se poate confrunta cu lipsa cooperării din partea entităţilor regionale;  Dificil de colaborat cu părţile interesate locale pentru înţelegerea cerinţelor, ceea ce poate duce la proiecte mai slabe calitativ. 2. Angajarea (mai multor) specialişti în cadrul AM o Avantaje/Beneficii:  AM poate exercita controlul complet al procesului şi îşi asumă responsabilitatea pentru erori;  UIP are nevoie de experţi de achiziţii pentru a-şi îndeplini rolul în cadrul proiectelor de tip MIP. o Dezavantaje/riscuri:  Ar putea implica probleme regionale şi locale, fiind privită ca îndepărtată şi intangibilă;  Se poate confrunta cu lipsa cooperării din partea entităţilor regionale;  Dificil de colaborat cu părţile interesate locale pentru înţelegerea cerinţelor, ceea ce poate duce la proiecte mai slabe calitativ. 3. Angajarea specialiştilor de achiziţii în cadrul entităţilor regionale o Avantaje/Beneficii:  Aduce soluţia mai aproape de problemă;  Implicare totală la nivel operaţional. o Dezavantaje/riscuri:  Necesită proceduri de recrutare;  Necesită finanţare suplimentară;  Dificultatea de a asigura personal cu abilităţi corespunzătoare în regiuni. 4. Instruirea autorităţilor existente cu privire la competenţele de achiziţii necesare o Avantaje/Beneficii:  Nu mai trebuie angajat personal suplimentar. o Dezavantaje/riscuri:  Tentaţia de a adăuga responsabilitate altor sarcini existente, ceea ce duce la servicii nesatisfăcătoare şi lipsă de concentrare; 55  Posibilă lipsa de interes pentru subiectul tratat în rândul personalului desemnat;  Idei preconcepute ce pot duce la tratarea subiectivă a cererilor;  Un program de instruire solid necesită timp şi bani;  Lipsa experienţei anterioare implică faptul că erorile în primele zile vor fi inevitabile, în ciuda instruirii. 5. Implicarea ANRMAP în calitate de agent o Avantaje/Beneficii:  Bază existentă de cunoştinţe privind regulile şi procedurile de achiziţii;  Instituţie disponibilă imediat cu autoritate recunoscută în domeniu. o Dezavantaje/riscuri:  Nu este clar dacă ANRMAP are autoritatea legală de a funcţiona ca agent;  Reputaţia relativ slabă a ANRMAP poate duce la refuzul autorităţilor locale să lucreze cu această instituţie;  Mentalitatea de a controla existentă în rândul personalului ANRMAP. 6. Angajarea consultanţilor pentru a oferi asistenţă la nevoie o Avantaje/Beneficii:  Atunci când fondurile sunt disponibile – asistenţă de calitate;  Sprijin direct şi ţintit pentru proiecte specifice;  Poate fi planificată pentru ca disponibilitatea să corespundă cerinţelor;  Asigurare împotriva riscului de erori ce pot duce la probleme legale. o Dezavantaje/riscuri:  Costuri ridicate;  Necesită un proces de achiziţii care ar putea întârzia disponibilitatea resurselor respective, mai ales în cazul unor probleme legale privind procedurile de licitaţii. 101. Pe scurt, problema cea mai importantă ce trebuie abordată în planificarea unui model adecvat de evaluare şi selecţie pentru România este cuantificarea naturii intervenţiilor propuse. Aşa cum s-a mai menţionat în repetate rânduri în acest capitol, există două tipuri de intervenţii în cadrul POR la nivelul UE: un nivel strategic, proiectele de tip MIP; şi proiectele cu finanţare prin oportunităţi bazate în mare pe contracte de servicii. Pentru asigurarea unor programe eficiente, trebuie înţeles echilibrul relativ dintre cele două tipuri. 102. Astfel, pare clar faptul că pentru proiectele mari de infrastructură poate fi nevoie de asistenţa asigurată fie prin angajarea unor consultanţi, fie din partea unei instituţii centralizate de sprijin. Acest lucru însă nu implică responsabilizarea organismelor centralizate în ceea ce priveşte pregătirea şi implementarea. Aceasta a fost o situaţie întâlnită în sectorul de mediu din România, la începutul perioadei de programare 2007-2013, care a dus la conflicte instituţionale, neînţelegere şi o pregătire slabă ce a dus la întârzieri şi rate scăzute de implementare. 103. Pentru contractele de servicii mai mici, nu există motive pentru care entităţile locale să nu poată identifica şi implementa soluţii pentru propriile probleme, cu condiţia să există instrumentele necesare şi o instruire adecvată. Acesta este un sistem care în alte state membre UE pare să 56 funcţioneze bine. Pentru fiecare caz în parte trebuie să se stabilească în ce măsură se solicită asistenţă externă, precum şi natura acesteia. 57 V. Principii de bază pentru un model eficient de selectare a proiectelor Obținerea unui echilibru între impact şi absorbţie 104. Este foarte clar că impactul proiectelor dezvoltate din fonduri UE ar trebui să joace un rol mai important în următoarea perioadă de finanţare, dar, în acelaşi timp, nu trebuie ignorate aspectele esenţiale legate de absorbţia fondurilor. Mai concret, faptul că proiectele avute în vedere sunt concepute astfel încât să aibă un impact cât mai mare nu mai este foarte relevant, dacă fondurile nu sunt absorbite corespunzător în vederea finanţării acestora. Prin urmare, este important să discutăm mai întâi aspectele legate de absorbţie, înainte de a vorbi despre impactul proiectelor. 105. România se remarcă, din păcate, prin faptul că are cea mai scăzută rată de absorbţie dintre toate statele membre. De fapt, România se află la oarece distanţă (14%) de ţara care ocupă locul doi în topul celor mai proaste performanţe la acest capitol, Bulgaria. Acest lucru evidenţiază necesitatea îmbunătăţirii capacităţii de absorbţie, strâns legată de necesitatea îmbunătăţirii impactului proiectelor selectate. Printre altele, asta înseamnă că nu se pot formula criterii mai bune de selecţie fără simplificarea proceselor şi îmbunătăţirea capacităţii instituționale de implementare a proiectelor. Aşa cum s-a arătat în raportul privind Colaborarea AM-OI, asta înseamnă de asemenea abordarea unei serii de probleme de sistem (de ex., sistemul de achiziţii publice), care nu sunt neapărat legate de POR. Figura 9. Procentul de fonduri UE plătite de Comisia Europeană (iunie 2013) 80.00% 70.00% 70.95% 70.83% 68.81% 67.56% 60.00% 62.58% 60.82% 59.14% 58.82% 58.65% 58.16% 57.45% 56.73% 50.00% 55.11% 54.32% 53.67% 53.34% 52.97% 52.41% 49.95% 49.22% 47.71% 40.00% 45.51% 41.95% 40.86% 40.27% 40.00% 30.00% 26.20% 20.00% 10.00% 0.00% Germania Ungaria Bulgaria Lituania România Irlanda Spania Austria Luxemburg Olanda Finlanda Marea Britanie Estonia Polonia Italia Portugalia Suedia Grecia Belgia Slovenia Letonia Franța Danemarca Slovacia Rep. Ceha Malta Cipru Sursă: http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/funding/index_en.cfm. 106. În acest sens, decizia concentrării eforturilor asupra proiectelor cu un impact mai mare nu trebuie luată fără a se asigura existenţa mecanismelor corespunzătoare pentru absorbţia fondurilor UE. În Analiza funcţională a dezvoltării regionale şi turismului în România, Banca Mondială a susținut necesitatea atingerii unui echilibru între absorbţie şi impact în fiecare perioadă de programare, asigurând în acelaşi timp existenţa unui cadru legal şi instituţional adecvat, astfel încât problemele de sistem să nu afecteze absorbţia şi/sau impactul (a se vedea figura de mai jos). 59 Figura 10. POR: Obținerea unui echilibru în ceea ce priveşte absorbţia şi impactul Sursă: Banca Mondială. 2011. Analiza funcţională a dezvoltării regionale şi turismului în România. 107. Prin urmare, pentru perioada de programare 2014-2020, autorităţile din România, în special autorităţile de management, vor avea greaua sarcină de a se asigura că rata de absorbţie este realizată şi, în acelaşi timp, că fondurile investite vor avea cel mai semnificativ impact posibil. Este foarte greu să se susţină necesitatea unui impact mai mare atunci când fondurile absorbite nu acoperă nici măcar contribuţia ţării la bugetul UE. Asta înseamnă totodată că modelele de selectare a proiectelor noi trebuie nu numai să permită o selectare mai strategică a proiectelor, ci şi să asigure faptul că fondurile sunt absorbite într-un ritm destul de rapid. În acelaşi timp, acest lucru mai înseamnă că modelele de selectare a proiectelor trebuie ajustate în funcţie de specificul programelor operaţionale individuale. De exemplu, PO Transport finanţează în principal proiecte de anvergură cu un impact semnificativ, în timp de PO Dezvoltarea Resurselor Umane se concentrează în principal pe proiecte de mai mică anvergură. Programul Operaţional Regional care reprezintă obiectul acestei analize finanţează o gamă variată de proiecte de mare (proiecte strategice) şi mică anvergură. 108. În perioada de programare 2007-2013, Programul Operaţional Regional (POR) a înregistrat performanţe de vârf în ceea ce privește ratele de absorbție în contextul românesc . Dintre cele 7 programe operaţionale, acesta a primit cel mai mare volum de rambursări din partea CE până în iulie 2013, atât în termeni absoluți, cât și relativi. În iulie 2013, rambursările au ajuns la aproximativ 30% din fondurile alocate și au continuat să crească până la sfârșitul anului, ajungând la 44% (aproape cu 50% mai mult) la sfârșitul lunii noiembrie 2013. 60 Tabelul 10. Absorbţia fondurilor UE prin Programul Operaţional* (31 ianuarie 2014) Fonduri Contracte/ Plăţi către Valoare Rata Rambursări Procentul de alocate Decizii de beneficiari declarată actuală a de la CE fonduri Program pentru finanţare la CE absorbţiei alocate operaţional perioada rambursate 2007-2013 de CE Miliarde RON Miliarde RON Miliarde Miliarde % Miliarde % RON EUR EUR Programul 17,7 29,8 9,3 1,8 44,9% 1,65 41,5% Operațional Regional PO Mediu 19,7 32,9 7,5 1,2 27,1% 1,1 23,8% PO Transport 19,8 27,5 4,8 1,4 31,2% 0,88 19,8% PO Creşterea 11,4 24,6 4,9 0,9 36,4% 0,45 17,5% Competitivităţii PO Dezvoltarea 15,5 15,3 8,1 1,0 29,2% 0,95 27,3% Resurselor Umane PO Dezvoltarea 0,92 1,3 0,44 0,1 50,6% 0,08 40.1% Capacităţii Administrative PO Asistenţă 0,76 0,83 0,22 0,06 33,9% 0,04 20,7% Tehnică 85,9 149.9 35.2 6.5 mld TOTAL (19,5 mld. (34,1 mld. (8 mld. EUR 33,5% 4,96 26,5% EUR) EUR) EUR) Sursă: Ministerul Fondurilor Europene. *Notă: Tabelul nu include sumele absorbite prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. 109. POR nu a avut numai cea mai mare rată a absorbţiei dintre toate PO-urile, dar a înregistrat şi o rată de contractare ridicată. În principiu, din cele circa 3,72 miliarde EUR alocate pentru perioada 2007- 2013, contractarea POR a ajuns la peste 110% din sumele alocate. Aceste informaţii sunt esenţiale pentru analiza importanţei impactului proiectelor. Concentrarea asupra impactului presupune o selecţie competitivă a proiectelor, însă o astfel de selecţie competitivă este posibilă numai dacă există efectiv o competiţie între proiecte. În cazul în care valoarea proiectelor depuse este mai mică decât sumele alocate sau în cazul în care calitatea proiectelor depuse este necorespunzătoare, selectarea proiectelor cu impact mare este un efort inutil. Definirea impactului 110. S-au scris multe cărţi şi rapoarte cu privire la „impact”; acesta este un subiect care merită să fie tratat separat. În funcţie de tipul de impact urmărit, există mai multe moduri de abordare, care pot fi luate în considerare în vederea unei evaluări şi selectări eficiente a proiectelor. Impactul economic necesită o abordare centrată pe aspectele pecuniare (de ex., analiza cost-beneficiu, rata internă de rentabilitate, fluxuri anuale de numerar); impactul social se concentrează mai mult pe beneficiile aduse populaţiei sărace sau comunităţilor în general; impactul asupra mediului încearcă să estimeze beneficiile concrete pentru mediu (de ex., reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră). La un nivel mai general, impactul asupra gradului de dezvoltare poate fi măsurat printr-o serie de indicatori şi metode standard (de ex., PIB pe cap de locuitor, indicele de dezvoltare umană, analiza resurselor folosite şi a rezultatelor obţinute, modele calculabile de echilibru general etc.). 111. Nivelul la care este măsurat impactul joacă de asemenea un rol important, atât în ceea ce priveşte metoda selectată pentru măsurarea acestuia, cât şi în ceea ce priveşte efortul depus pentru 61 măsurarea impactului. Evident, trebuie folosite metode mai sofisticate şi este nevoie de mai mult timp pentru selectarea de proiecte mari cu un impact semnificativ. De exemplu, luarea unei decizii cu privire la care autostradă trebuie finanţată presupune existenţa unui plan/a unei strategii adecvat(e) în domeniul dezvoltării regionale şi transportului. Pentru proiectele de dimensiuni medii, este mai eficient să se recurgă la o metodă standardizată de evaluare şi selectare, care permite o analiză standardizată a unui număr de proiecte – asta ar putea implica atât evaluarea pe loturi (de ex., analiza cost-beneficiu sau analiza dezvoltării financiare durabile pe durata de viaţă anticipată a proiectului), cât şi evaluarea pe tipuri de proiecte (de ex., analiza separată pentru proiectele din domeniul transportului, pentru proiectele de infrastructură educaţională, pentru proiectele de dezvoltare a afacerilor etc). Pentru proiectele mici, care au de obicei un impact anticipat mic şi care tind să fie destul de numeroase, cel mai eficient este să se analizeze pur şi simplu criteriile de calificare de bază (de ex., eligibilitatea şi evaluarea tehnică şi financiară de bază) şi să se facă selecţia conform principiului „primul venit, primul servit ” („first-in first-out” – FIFO), decât pe bază competitivă. 112. Astfel, în funcţie de gradul de impact preconizat, metodele de evaluare şi selecţie pot varia de la unele elaborate şi sofisticate, la metode foarte simple. În final, este important ca modelele de selecţie să aplice criterii de selecţie diferite, în funcţie de dimensiuni şi de impactul anticipat al proiectelor. Aşa cum am arătat anterior, proiectele de mare anvergură şi cu un impact semnificativ ar trebui, la modul ideal, să aibă la bază un plan/o strategie naţional(ă)/regional(ă)/local(ă) clar(ă), care să evidenţieze modul în care proiectul strategic propus poate contribui la atingerea obiectivelor naţionale/regionale/locale. Pentru proiectele de dimensiuni medii, procesul de selecţie competitivă trebuie să aplice o metodă standard de selecţie şi evaluare, întrucât numărul de cereri de finanţare poate fi mai mare decât fondurile efective disponibile. Pentru proiectele mici, metoda FIFO poate fi cea mai bună opţiune, întrucât acestea tind să fie destul de numeroase şi să aibă un impact general redus, iar metodele complicate de evaluare şi selecţie pot încetini pur şi simplu procesul şi, prin extensie, pot contribui la reducerea ratei de absorbţie. 113. Analiza impactului trebuie de asemenea să ia în considerare tipul de impact aşteptat. În general, teoria economică vorbeşte despre impact direct, impact indirect şi impact indus. Impactul direct se manifestă direct în sectorul respectiv. De exemplu, o investiţie nouă în domeniul infrastructurii de susţinere a conectivităţii poate duce la scurtarea cu 50% a duratei călătoriei între două oraşe. Impactul indirect are un efect pozitiv sau negativ asupra altor sectoare asociate. Astfel, îmbunătăţirea infrastructurii în domeniul transportului poate contribui la îmbunătăţirea mediului de afaceri din cele două oraşe, facilitând dezvoltarea firmelor în oraşele respective, precum şi accesul la o bază mai mare de resurse umane. În sfârşit, impactul indus priveşte efectul pozitiv sau negativ asupra sectoarelor care nu sunt asociate sectorului în cauză. De exemplu, îmbunătăţirea nivelului de dezvoltare economică ca urmare a noii infrastructuri indică faptul că populaţia din regiune va dispune de venituri mai mari pentru cheltuieli şi că va folosi aceste venituri în companiile locale (de ex., supermarketuri, cinematografe, restaurante, baruri), generând astfel o nouă creştere economică. 114. Desigur, măsurarea a impactului direct, indirect şi indus este mult mai dificil de realizat în practică, decât în teorie. În SUA, există companii specializate în măsurarea impactului direct, indirect şi indus al creşterii în anumite sectoare economice. Impactul total monitorizează de obicei creşterea veniturilor şi creşterea numărului de locuri de muncă. Aceste modele au la bază resursele introduse şi produsele rezultate, presupun multe date şi sunt destul de dificil de pus în practică. Ele prezintă şi o serie de deficienţe relativ bine-cunoscute. De exemplu, aceste modele nu pot monitoriza efectele negative ale creşterii într-un anumit sector (de ex., creşterea pieţei CD-urilor a dus la dispariţia aproape completă a pieţei casetelor audio). De asemenea, aceste modele trebuie să fie ajustate în mod frecvent 62 pentru a răspunde adecvat condiţiilor economice în schimbare – un proces destul de costisitor şi de tehnic. 115. Având în vedere faptul că impactul este dificil de evaluat chiar şi cu ajutorul unor modele economice complexe, bine conturate, este foarte clar că evaluarea impactului nu este deloc uşoară în cazul investiţiilor publice. De fapt, nu există modele perfecte (cel puţin niciunul de care să avem cunoştinţă) pentru evaluarea corectă a impactului proiectelor de investiţii publice, iar motivul este unul foarte simplu: proiectele de investiţii publice au de obicei în vedere obţinerea unor rezultate în plan social, economic şi de mediu, care sunt deseori furnizate în mod inadecvat (sau deloc) de către sectorul privat şi sunt greu de cuantificat şi de măsurat. De exemplu, avantajele economice şi sociale ale unui proiect de construire a unui drum nou sunt greu de cuantificat (ca şi efectele secundare negative). Nu se poate stabili cu certitudine cu cât a contribuit proiectul respectiv la creşterea economică, câte locuri de muncă au fost create sau câte persoane sărace au reuşit să-şi schimbe condiţia ca urmare a acestuia. Se pot analiza rezultatele concrete, cum ar fi scurtarea duratei călătoriei între două localităţi, sau produsul rezultat efectiv în urma unui astfel de efort (de ex., a fost construit un drum nou), dar atunci când este avut în vedere impactul per se, delimitarea efectelor pure ale unor astfel de investiții de toate celelalte variabile posibile reprezintă o adevărată provocare. 116. Într-adevăr, factorii externi (de ex., performanţa economică la nivel global, performanţa ţărilor vecine) sunt factori determinanţi pentru performanţa internă. Faptul că economia globală sau că economia statelor UE este prosperă poate fi principalul factor responsabil de impactul pozitiv asupra proiectelor de investiţii în infrastructura rutieră. De asemenea, atunci când economia globală înregistrează performanţe proaste, cele mai multe proiecte de investiţii publice au un impact destul de modest în ceea ce priveşte dezvoltarea. 117. Dificultatea evaluării impactului unui anumit proiect poate fi uşor analizată dacă ne uităm la datele din domeniul dezvoltării pentru România. În raportul privind Oraşele competitive, echipa a folosit indicele dezvoltării umane locale (IDUL), conceput de sociologul român Dumitru Sandu. Hărţile de mai jos cu indicele IDUL arată performanţele în domeniul dezvoltării înregistrate de diferite localităţi din România în perioada 2002-2012. După cum se poate observa, în România există un pronunţat model de dezvoltare în funcţie de zonele geografice (aşa cum se întâmplă de fapt în majoritatea ţărilor). Localităţile care s-au dezvoltat cel mai mult sunt cele situate mai aproape de Occident (destinaţia a 70% din exporturile româneşti), cele care dispun de mari mase demografice şi economice (de ex., Bucureşti) şi cele care sunt situate în apropierea unor mari mase demografice şi economice. Anexa 24 (și 24A, 24B, 24C) descrie în detaliu metodologia IDUL și, mai mult, modul în care ar putea fi utilizată ca parte din sistemul de monitorizare și evaluare (M&E) al POR. 118. O privire de ansamblu rapidă asupra proiectelor de investiţii în domeniul infrastructurii rutiere ne arată faptul că nu există o legătură reală între zonele în care au fost construite drumuri noi şi zonele care au înregistrat creşterea cea mai semnificativă în ultimul deceniu. În plus, după cum se poate vedea din hărţile de mai jos, unele zone care au beneficiat cel mai mult de pe urma investiţiilor în infrastructura rutieră (de ex., judeţul Timiş) au o densitate relativ mică a reţelei rutiere, în timp ce unele judeţe în care dinamica pieţei este mai slabă (de ex., Botoşani) au o densitate a reţelei rutiere mai mare şi au beneficiat şi de investiţii semnificative în infrastructura rutieră. 63 Figura 11. Indicele dezvoltării umane locale pe localităţi, în 2002 Sursa datelor: Dumitru Sandu Notă: Porțiunile albe indică localităţile pentru care nu au existat date disponibile. Figura 12. Indicele dezvoltării umane locale pe localităţi, în 2011 Sursa datelor: Dumitru Sandu Notă: Porțiunile albe indică localităţile pentru care nu au existat date disponibile. 64 Figura 13. Investiţiile în infrastructura rutieră nu par să aibă un impact real asupra gradului de dezvoltare Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică. 119. Aceasta este prima lecţie de care trebuie să ţinem seama în elaborarea unor modele adecvate de evaluare şi selectare a proiectelor: proiectele din domeniul investiţiilor publice trebuie să încerce să contribuie la creşterea externalităţilor pozitive pe piaţă şi, în același timp, la reducerea externalităţilor negative. În cazul exemplului prezentat mai sus, dinamica pieţei pare să indice că nevoia cea mai mare de proiecte de investiţii în domeniul infrastructurii rutiere o au localităţile din vestul ţării şi din jurul marilor oraşe din România. Prin urmare, un factor de stabilire a priorităţilor în cazul proiectelor de dezvoltare de noi infrastructuri rutiere ar putea fi măsura în care acestea facilitează accesul la pieţele din vest şi la pieţele marilor oraşe din România. Înţelegerea complexităţii modelului de selecție a proiectelor 120. În elaborarea unui model de selectare a proiectelor este important să avem în vedere faptul că fiecare proiect are un anumit impact. Construirea unui nou drum nu generează neapărat o creştere economică în zona în care este implementat proiectul, dar poate avea totuşi un impact pozitiv, chiar dacă unul modest. Un astfel de proiect pentru construirea unui drum nou implică crearea de locuri de muncă pentru locuitorii din zonă şi generează venituri suplimentare pentru o serie de companii locale (de ex., producătorii de beton). Sarcina de bază în vederea unei selectări eficiente a proiectelor este să se asigure nu numai maximizarea impactului direct, ci şi a efectelor indirecte şi induse (care, de multe ori, sunt mai greu de măsurat). 121. Este de asemenea important să se aibă în vedere potenţialul impact negativ al proiectului. Nu orice nouă investiție reprezintă neapărat un avantaj economic. De exemplu, un proiect pentru construirea unui nou drum, cum este cel discutat anterior, se poate dovedi, pe termen lung, o problemă pentru resursele publice locale, întrucât necesită costuri mari de întreţinere. Din această perspectivă, un proiect preconizat a avea un impact pozitiv asupra nivelului de dezvoltare poate avea de fapt un efect negativ pe termen lung. De aceea, este esenţial ca noile proiecte de investiţii publice să fie atent analizate prin prisma dinamicii existente a pieţei. Acesta este motivul pentru care elaborarea de modele de selectare a proiectelor presupune o bună înţelegere a complexităţii unor astfel de modele. 65 122. De asemenea, orice model bun de selectare a proiectelor trebuie să aibă la bază o strategie bună. Scopul unei strategii este să identifice modalităţile de exploatare a externalităţilor pozitive pe piaţă şi de soluţionare a externalităţilor negative. O strategie bună constituie cadrul de elaborare a programului (de ex., un program operaţional), furnizând un set de obiective clare şi un plan clar de acţiune. Planul de acţiune trebuie să includă o listă concretă de proiecte avute în vedere, fiecare cu o listă de resurse necesare. Resursele generează la rândul lor o serie de produse (de ex., un drum nou sau kilometri suplimentari), care au în vedere atingerea unui număr de rezultate (de ex., o durată mai scurtă de călătorie între două centre economice). În sfârşit, rezultatele obţinute vor contribui la generarea unui impact puternic (de ex., dezvoltare la nivel local/regional/naţional). 123. În plus, acest lanţ de acţiuni trebuie însoţit de o buclă de reacţie adecvată, pentru a se putea vedea ce anume a funcţionat şi ce nu. Această buclă de reacţie este de asemenea esenţială pentru îmbunătăţirea permanentă a modelelor de evaluare şi selectare. Astfel, obiectivele definite trebuie să fie relevante pentru nevoile/problemele identificate de strategia aplicată în sectorul respectiv. Resursele trebuie să fie folosite în mod eficient (de ex., să implice costuri cât mai mici posibil şi să rezulte în obţinerea celor mai mari beneficii posibile), în vederea unor rezultate de calitate. La rândul lor, rezultatele obţinute reprezintă o măsură a eficacităţii obiectivelor stabilite, în timp ce impactul obţinut serveşte drept măsură a utilităţii şi relevanţei strategiei de sector. Evident, o legătură slabă la nivelul acestui lanţ de acţiuni poate avea un efect negativ asupra întregului sistem. Figura 14. Cadru de elaborare a unui sistem optim de monitorizare și evaluare pentru selecția proiectelor Sursă: Comisia Europeană 2006 „Instrucţiuni indicative privind metodele de evaluare: evaluarea ex-ante” (“Indicative Guidelines on Evaluation Methods: Ex-Ante Evaluation”). 124. În ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional 2014 -2020, înainte de elaborarea programului propriu-zis este nevoie de implementarea unei strategii solide de dezvoltare regională. În octombrie 2013, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice mai lucra încă la elaborarea strategiei de dezvoltare regională. Prin urmare, nu există un cadru care să poată fi folosit pentru această 66 analiză. Având în vedere că nu există obiective clare definite pentru noua perioadă de programare, pentru prezenta analiză ne vom folosi de o serie de documente strategice de bază elaborate de Banca Mondială, Comisia Europeană şi Guvernul României. Următorul capitol se concentrează în mod special pe aceste aspecte. 67 VI. Stabilirea bazei pentru îmbunătăţirea modelelor de selecție a proiectelor în România Priorităţi strategice pentru dezvoltarea economică a României 125. Există un consens general că România are un potenţial unic de atingere a unui nivel de creştere durabilă şi incluzivă, dar nu s-a putut cădea de acord cu privire la un set specific de priorităţi strategice pentru dezvoltarea ţării. De fapt, în special în ultimii ani, factorii politici de decizie atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional au elaborat un număr impresionant de planuri, strategii, documente de poziţie, memorii, comunicate şi alte „documente de bază”. Din multe puncte de vedere, o planificare detaliată reprezintă o caracteristică pozitivă a sistemului, care se naşte din dorinţa justificată de a obţine un impact maxim cu minimum de resurse sau, în spiritul unui concept recent promovat de UE şi de comunitatea mai largă din domeniul ajutoarelor internaţionale, din dorinţa de „maximizare a valorii banilor investiţi”. Această tendinţă se aplică în mare măsură Comisiei Europene, ca parte responsabilă de modul în care sunt cheltuite fondurile structurale şi de rezultatele obţinute. Este de asemenea şi o tendinţă a Guvernului României, care dispune de resurse bugetare limitate în comparaţie cu nevoile de dezvoltare ale ţării la momentul de faţă. Cu toate acestea, existenţa unui număr prea mare de strategii poate constitui un dezavantaj în absenţa unei bune coordonări şi prioritizări a obiectivelor, îngreunându- se procesul de elaborare şi implementare a unei viziuni coerente de dezvoltare în funcţie de nevoile efective din teritoriu şi de impactul preconizat al potenţialelor intervenţii. În plus, punerea în aplicare a mecanismelor de responsabilizare şi efectuarea în mod adecvat a acţiunilor de evaluare şi monitorizare pot fi destul de dificile în absenţa unor direcţii strategice, obiective, activităţi şi indicatori clar definiţi. 126. Întrucât este legată de elaborarea de modelele de selectare a proiectelor pentru Programul Operaţional Regional (POR), problema definirii şi a operaţionalizării priorităţilor de dezvoltare ale României este una esenţială. Într-adevăr, este imposibil să stabilim o tipologie de proiecte sau să recomandăm un anumit set de criterii de selecţie şi evaluare fără a ne pune de acord, ex ante, asupra direcţiilor politicilor generale. Pentru a limita anvergura acestui demers şi a ajunge la o sarcină mai uşor de gestionat, este util de remarcat că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) îşi concentrează atenţia pe o gamă specifică de aspecte – este vorba de aspecte esenţiale pentru dezvoltarea României, care însă nu acoperă toate sectoarele ce pot contribui la acest demers. Mai precis, pe baza Hotărârilor de guvern (HG) 1 şi 512/2013, MDRAP coordonează politicile din următoarele domenii de intervenţie: dezvoltare regională şi urbană, coeziune teritorială, cooperare transfrontalieră, lucrări publice, locuinţe, administraţia naţională şi locală, servicii publice, parcuri industriale şi „programarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul serviciilor de asistenţă UE nerambursabile pentru diferite activităţi relevante incluse în mandatul său"18. La rândul său, POR acoperă şi el câteva dintre aceleaşi domenii-cheie de intervenţie, după cum era de aşteptat, având în vedere că este un program administrat de o Autoritate de Management subordonată MDRAP. După cum am arătat în cadrul acestui raport, POR finanţează o serie de proiecte complexe de infrastructură, în special în zonele urbane, precum şi investiţii mai mici care au în vedere consolidarea dezvoltării sectorului privat. 127. Mai precis, POR are în vedere sprijinirea dezvoltării economice şi sociale durabile şi echilibrate din punct de vedere geografic a regiunilor din România, în funcţie de nevoile şi resursel e specifice ale acestora, prin concentrarea asupra polilor de creştere urbani, a mediului de afaceri şi a infrastructurii de bază. Viziunea programului prevede transformarea regiunilor din România, în special a celor rămase în urmă, astfel încât acestea să devină nişte locuri mai atractive în care oamenii să trăiască şi să 18 A se vedea www.mdrap.ro. 69 muncească, pe care să le viziteze şi în care să investească. Pe baza acestor scopuri, aşa cum sunt ele prezentate în documentul manifest al POR, au fost stabilite următoarele obiective specifice: (1) creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, adoptând o abordare policentrică în vederea stimulării unei dezvoltări mai armonioase a regiunilor; (2) creşterea accesibilităţii în cadrul regiunilor şi în special a accesibilităţii centrelor urbane, precum şi a conexiunilor acestora cu zonele înconjurătoare; (3) creşterea calităţii infrastructurii sociale a regiunilor; (4) creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii de afaceri; şi (5) creşterea contribuţiei turismului în dezvoltarea regiunilor. Concentrarea, conectivitatea, instituţiile şi serviciile de bază, calitatea vieţii – acestea reprezintă conceptele de bază ale unor politici solide menite să promoveze dezvoltarea economică, aşa cum sunt explicate mai jos şi cum se preconizează pe larg în Raportul privind dezvoltarea globală 2009 al Băncii Mondiale şi, de asemenea, în studiul din 2013 cu privire la Oraşele competitive din România. 128. În acest context, acest scurt rezumat trece în revistă potenţialele direcţii strategice pentru dezvoltarea economică a României, aşa cum se reflectă ele într-o serie de documente reprezentative, în vederea trasării unui set de criterii clare şi consecvente de prioritizare a intervenţiilor. În primul rând, având în vedere alinierea la Programul mai amplu de Dezvoltare Regională al Băncii Mondiale în curs de desfăşurare în România, secţiunile iniţiale de mai jos prezintă pe scurt cadrul descris în raportul privind Oraşele competitive elaborat pentru MDRAP ca parte a serviciilor de asistenţă tehnică pentru „Planificarea spaţială optimizată drept condiţie preliminară pentru dezvoltarea urbană”. Acesta are la bază o bine-cunoscută metodologie a Băncii Mondiale prezentată în cadrul Raportului privind dezvoltarea globală 2009 şi adaptată la contextul României. În al doilea rând, acest capitol prezintă prioritățile la nivel UE aplicabile pentru România în calitate de unul dintre cele 28 de state membre, cu accent în special pe strategia Europa 2020, deseori citată ca principalul document ce stă la baza planului de dezvoltare a Uniunii. În al treilea rând, analiza dimensiunii naţionale – aşa cum se reflectă din proiectul Acordului de parteneriat (AP) care va stabili modul în care România va cheltui fondurile structurale disponibile pentru perioada 2014-2020 – oferă o perspectivă mai bună asupra situaţiei României. Sperăm că aceste eforturi ne vor ajuta să punem în lumină un cadru coerent şi unitar cu ajutorul căruia să identificăm priorităţile de dezvoltare ale României şi rolul MDRAP de sprijinire a acestor priorităţi, inclusiv în următoarea etapă a POR. Având în vedere acest obiectiv, ultima secţiune a acestui capitol trasează o paralelă între diferitele documente de bază evaluate şi prezintă un set de priorităţi care pot contribui la structurarea prioritizării strategice a investiţiilor la nivel local, regional şi naţional. Recomandările Băncii Mondiale cu privire la sprijinirea oraşelor competitive ale României 129. Raportul din 2013 al Băncii Mondiale cu privire la „Oraşele competitive” este o pledoarie amănunţită pentru o dezvoltare durabilă şi incluzivă a României, care să permită tuturor locuitorilor să aibă acces la oportunităţi şi să îşi maximizeze potenţialul de producţie. În particular, rolul oraşelor, ca motoare de bază ale economiei, este esenţial pentru acest demers. Principalul argument adus în discuţie invocă înţelegerea creşterii economice ca produs a doi factori: populaţia şi productivitatea. Având în vedere că scăderea demografică înregistrată de România împiedică o creştere economică bazată exclusiv pe creşterea numărului de locuitori, stimularea productivităţii individuale este esenţială pentru acest demers. Istoria economiilor ţărilor avansate ne învaţă că dezvoltarea unei naţiuni este strâns legată de urbanizare – proces care implică, în principal, concentrarea resurselor umane şi economice în jurul diferitelor centre de activitate. Cu cât masa oraşelor unei ţări este mai mare şi cu cât acestea sunt mai aproape unele de altele şi de alte pieţe mari din străinătate, cu atât cresc şansele unei dezvoltări economice durabile şi intense. Însă dincolo de regiuni, oraşe şi sectoare economice, premisa fundamentală care stă la baza acestui demers este aceea a economiei unei ţări ca sumă a locuitorilor 70 acesteia. O economie de succes este prin urmare aceea care permite oamenilor să fie cât mai productivi posibil sau, cu alte cuvinte, să îşi îndeplinească visele personale şi să îşi atingă potenţialul maxim în beneficiul propriu şi pentru binele societăţii în general. 130. Tipurile de măsuri optime necesare pentru promovarea dezvoltării economice variază în funcţie de tipul de zonă ţintă. La un capăt al spectrului se află zonele avansate, care înregistrează o creştere puternică şi o concentrare accelerată de resurse. Acestea se formează în general în jurul principalelor oraşe (conform argumentelor de mai sus, zonele avansate sunt prin natura lor urbane) şi sunt în creştere, în toate sensurile cuvântului: economia lor este una dinamică, rata şomajului este mică şi, în plus, capitalul uman este la mare căutare; veniturile cresc şi oamenii au o capacitate mai mare de a cheltui din ce în ce mai mult pentru a achiziţiona bunuri, servicii şi divertisment; noile cartiere rezidenţiale şi zone industriale împing mai departe limitele oraşului, deseori de-a lungul infrastructurii existente (de ex., drumuri şi căi ferate). Acest ciclu al prosperităţii continuă să atragă tot mai multe persoane şi companii competitive, dezvoltând economia locală, cel puţin până când costurile asociate continuării concentrării (fenomen cunoscut în jargonul specializat ca dezeconomii de scară) încep să contracareze beneficiile acestui proces. Datele arată că în România, procesul de urbanizare se află în plină dezvoltare şi este probabil să continue încă ceva timp până când va atinge un punct de cotitură şi se va instala o nouă ierarhie a oraşelor.19 131. La celălalt capăt al spectrului se află zonele rămase în urmă, care încearcă să rupă cercul vicios al sărăciei, competitivităţii economice scăzute, lipsei de educaţie şi competenţe şi posibilei marginalizări. Aceste zone dispun de puţine oportunităţi profesionale, instituţiile publice şi serviciile funcţionează deseori prost din cauza infrastructurii deficitare (de ex., lipsa apei curente, servicii inadecvate de salubrizare, servicii medicale de proastă calitate, şcoli de calitate scăzută etc.); mulţi dintre locuitori se luptă cu sărăcia şi, în anumite cazuri cu discriminarea şi izolarea. Chiar şi locuitorii cei mai calificaţi îşi găsesc cu greu un loc de muncă adecvat pentru că firmele profitabile sunt foarte puţine sau chiar deloc, aşa că de multe ori aceştia părăsesc aceste zone în căutarea de oportunităţi mai bune. Persoanele mai puţin mobile (de ex., copiii, persoanele în vârstă, alte grupuri vulnerabile, muncitorii slab calificaţi etc.) rămân în aceste zone şi se luptă deseori cu sărăcia şi lipsa strictului necesar. Este de la sine înţeles că cei care se nasc şi cresc într-o astfel de zonă rămasă în urmă au şanse mult mai mici de realizare a potenţialului lor şi de creştere a productivităţii – un cost care, în final, este suportat de întreaga societate. După cum am arătat mai sus, provocarea constă din crearea de condiţii pentru toţi locuitorii din toate zonele, pentru ca aceştia să îşi poată îndeplini aspiraţiile. 132. Deşi majoritatea factorilor politici de decizie înţeleg foarte bine diferenţele dintre diferitele zone prezentate mai sus, aceştia nu pot ajunge însă la un consens cu privire la cele mai bune soluţii în vederea sprijinirii dezvoltării. Într-adevăr, de cele mai multe ori, guvernele au tendinţa să redistribuie artificial resursele de la oraşele în creştere la cele mai puţin dezvoltate, împreună cu diferite programe de stimulare de sus în jos, care se adresează populaţiei şi firmelor în vederea relocării acestora în zonele rămase în urmă. În practică, astfel de intervenţii riscă să încetinească ritmul general de creştere al ţării prin slăbirea motoarelor care împing înainte economia naţională şi redirecţionarea puţinelor resurse către proiecte care este puţin probabil să aducă beneficii. Din nou, este nevoie de o analiză atentă a 19 În principal, datele colectate la Recensământul din 2012 confirmă previziunile bazate pe legea minimului efort (rang -talie) a lui Zipf: Bucureştiul se dezvoltă în mod clar ca principalul centru al ţării din punct de vedere al masei demografice şi economice, urmat de Cluj-Napoca şi Timişoara, care au depăşit alţi poli de creştere. Acest lucru a avut loc ca urmare a dinamicilor de piață după ce cei șapte poli de creștere au ieșit din sistemul de planificare centralizată la niveluri similare de dezvoltare în 1990. Acest argument şi implicaţiile sale sunt prezentate în detaliu în cele două rapoarte din 2013 cu privire la „ Oraşele competitive” şi „Polii de creştere: următoarea etapă.” 71 evoluţiei istorice a economiilor avansate: pe scurt, o dezvoltare inegală este inerentă, dar factorii politici de decizie inteligenţi au învăţat să accepte şi să faciliteze acest proces, în loc să încerce să i se opună şi să îl schimbe. Deşi, pe termen scurt, apariţia divergenţelor este inevitabilă, pentru că unele zone se dezvoltă mai repede decât altele, în final beneficiile dezvoltării se pot vedea în întreaga ţară şi au ca rezultat cultivarea unor standarde de viaţă similare indiferent de locaţie, ceea ce reprezintă un factor esenţial pentru stimularea productivităţii şi a creşterii economice generale. Cu alte cuvinte, dacă dezideratul este o economie în creştere, durabilă şi energică, în care toţi oamenii au posibilitatea realizării potenţialului propriu şi a maximizării productivităţii, există o modalitate dovedită de a ajunge acolo cel mai repede. Raportul Băncii Mondiale privind dezvoltarea globală 2009 şi lucrarea din 2013 cu privire la Oraşele competitive, care se referă în mod specific la contextul din România, prezintă în detaliu şi foarte convingător argumentele în favoarea acestei abordări. 133. În contextul proiectului actual, acest cadru are implicaţii directe asupra tipurilor optime de intervenţii finanţate prin intermediul POR la nivel local, regional şi internaţional, aşa cum se prezintă în figura de mai jos. La nivel local, regiunile rămase în urmă trebuie să investească în promovarea instituţiilor performante, asigurându-se că toţi locuitorii au acces la o serie de servicii publice de bază (de ex., apă curentă, canalizare, gaze, electricitate, salubrizare, educaţie, sănătate etc.), care le permit să se concentreze pe activităţi productive, în loc să se ocupe de asigurarea necesităţilor de bază. Această politică se aliniază dezideratului de a crea standarde similare de viaţă pe întreg teritoriul ţării, ceea ce de multe ori rezonează cu factorii politici de decizie. Oraşele avansate, la rândul lor, trebuie să-şi canalizeze resursele în vederea îmbunătăţirii conectivităţii cu zonele înconjurătoare, a continuării creşterii masei economice şi a consolidării concentrării economice şi masei demografice. În acelaşi timp, aceste zone trebuie să investească în creşterea calităţii vieţii rezidenţilor, astfel încât să poată atrage şi păstra resursele umane calificate necesare pentru ocuparea locurilor de muncă inovatoare de care are nevoie economia locală pentru a prospera. Nu în ultimul rând, atât zonele avansate, cât şi cele rămase în urmă trebuie să investească în intervenţii locale menite să dea grupurilor marginalizate posibilitatea de a profita de oportunităţile educaţionale şi profesionale disponibile, să reducă discriminarea şi să le permită să profite de beneficiile pe scară largă ale dezvoltării de la nivelul întregii ţări. 134. În ceea ce priveşte nivelul regional şi cel internaţional, principalul obiectiv al intervenţiilor finanţate prin POR trebuie să fie îmbunătăţirea conectivităţii dintre diferitele zone din România, precum şi dintre pieţele interne şi cele externe. La nivel regional, investiţiile în infrastructura de susţinere a conectivităţii între zonele avansate şi cele rămase în urmă pot permite unui număr mai m are de locuitori să își mute reședința în zone în creştere, atunci când acest lucru este fezabil, contribuind astfel la consolidarea masei de oraşe în creştere şi a potențialului de creştere al acestora. În acelaşi timp, zonele mai puţin dezvoltate beneficiază de avantajele dezvoltării prin efecte colaterale şi, datorită îmbunătăţirii infrastructurii de susţinere a conectivităţii, ajung să îşi poată păstra o parte dintre locuitori, reducând în acest fel scăderea demografică, chiar dacă locuitorii fac naveta în oraşele mai mari din regiune pentru a merge la muncă. 135. Aceleaşi principii se aplică la nivel internațional, acolo unde conectivitatea îmbunătăţită se traduce în principiu prin faptul că oamenii, capitalul, serviciile, bunurile şi ideile pot circula mai uşor între diferitele pieţe. O infrastructură mai bună înseamnă costuri mai mici pentru exportatorii români, precum şi importuri mai ieftine pentru acele produse care nu pot fi fabricate la nivel competitiv pe piaţa internă. În acelaşi timp, românii pot explora diverse oportunităţi pe pieţele internaţionale care sunt mai bine aliniate preferinţelor lor profesionale, în timp ce companiile locale îşi pot extinde resursele de forţe de muncă şi pot atrage personal calificat din străinătate. Migraţia nu este neapărat un lucru rău. După cum se arată pe larg în raportul privind Oraşele competitive, românii din străinătate contribuie la 72 dezvoltarea ţării prin transferuri de bani (sub forma de remitenţe), investiţii directe de capital (de ex., începerea unei noi afaceri pe baza practicilor învățate în altă parte) şi împărtăşirea de cunoştinţe şi idei (de ex., după ce studiază/muncesc în străinătate, românii se întorc acasă pentru a aplica lecţiile învăţate). Există o singură problemă cu privire la argumentele sus-menţionate: în cazul sectoarelor strategice, cum este sănătatea, un exod masiv de forţă de muncă calificată po ate crea probleme, în special pe termen scurt, şi în astfel de circumstanţe excepţionale poate fi nevoie de intervenţia guvernului pentru a motiva oamenii să continue să muncească în România, pentru a menţine calitatea serviciilor publice furnizate. Totuşi, în general vorbind, o mai bună mobilitate şi conectivitate sunt aspecte pozitive care trebuie cultivate, prin abordarea potenţialelor obstacole cu ajutorul unor măsuri adecvate (de ex., infrastructură îmbunătăţită, conexiuni aeriene mai bune, bariere comerciale reduse etc.). Figura 15. Tipologia intervenţiilor optime (Oraşe competitive, Banca Mondială) 136. Programul Operaţional Regional (POR) constituie un instrument esenţial pentru punerea în practică a viziunii de dezvoltare prezentate mai sus. Acesta poate fi folosit pentru finanţarea unei serii de proiecte de infrastructură menite să îmbunătăţească conectivitatea atât la nivel local, cât şi regional (de ex., drumuri, poduri, sistemul de transport public în zona metropolitană etc.), în special dacă acestea sunt coordonate cu reţeaua TEN-T la nivel UE şi cu investiţii prin PO Transport. În acelaşi timp, POR poate susţine diferite proiecte axate pe îmbunătăţirea calităţii vieţii, de la reabilitarea parcurilor publice şi a clădirilor istorice, până la crearea de zone pietonale, piste pentru biciclişti şi infrastructuri pentru parcare. În zonele rămase în urmă, programul poate fi esenţial pentru modernizarea infrastructurii sociale disponibile (de ex., şcoli, spitale, azile, reţele de utilităţi etc.), în special coroborat cu PO Mediu. 73 În sfârşit, dar nu în ultimul rând, POR are potenţialul de a oferi autonomie grupurilor marginalizate prin conectarea acestora la oportunităţi (de ex., şcoli modernizate, o mai bună integrare spaţială a cartierelor de rromi etc.), ţinând în acelaşi timp seama de necesitatea de a combina măsurile mai exigente cu cele mai blânde în vederea combaterii eficiente a discriminării, precum şi a promovării emancipării reale a comunităţilor dezavantajate. Tabelul de mai jos prezintă câteva exemple suplimentare de potenţiale proiecte POR care contribuie la dezvoltarea României prin promovarea urbanizării, aducerea populaţiei mai aproape de oportunităţi şi reducerea barierelor care împiedică circulaţia forţei de muncă şi a capitalului. 137. Ceea ce este foarte important, toate deciziile de finanţare a unui anumit proiect trebuie să aibă la bază nevoile efective şi impactul preconizat în teritoriu, care variază de la caz la caz. Cu alte cuvinte, cadrul de mai sus nu justifică investiţiile în orice proiect care, să spunem, conectează un oraş la zona înconjurătoare. Este nevoie de date demografice clare şi convingătoare şi de informaţii cu privire la mobilitatea populaţiei între localităţi, precum şi cu privire la tendinţele istorice, fluxul economic etc. Această observaţie este valabilă pentru toate tipurile de investiţii propuse, precum şi pentru toate axele şi domeniile prioritare: doar pentru că o anumită idee/un anumit proiect se încadrează, teoretic, într -o anumită categorie generală, asta nu înseamnă neapărat că generează efectiv un impact semnificativ şi contribuie la dezvoltarea ţării mai mult decât alte oportunităţi existente. 138. Nu mai puţin importat este faptul că regiunile pot avea nevoi diferite, chiar în cadrul celor două categorii mari de zone avansate/zone rămase în urmă. Raportul privind Oraşele competitive arată, de exemplu, faptul că economia oraşului Cluj-Napoca este mult mai localizată decât cea a Timişoarei şi, prin urmare, oraşul Cluj-Napoca poate beneficia de mai multe investiţii în creşterea nivelului calităţii vieţii în zonele centrale, în timp ce Timişoara ar putea avea ca prioritate îmbunătăţirea conectivităţii cu zonele învecinate. Până la urmă, comunităţile locale sunt cele care ştiu cel mai bine care sunt nevoile lor cele mai stringente, iar selectarea proiectelor POR pentru perioada 2014-2020 trebuie să asigure cel puţin că: (a) proiectele propuse au un potenţial de dezvoltare semnificativ; şi (b) există o justificare suficientă care stă la baza nevoii respective, conform unor date exacte şi a analizelor detaliate. 139. Priorităţile de mai sus sunt aliniate la o viziune a instituţiilor publice care servesc drept catalizatori ai unei dezvoltări durabile şi incluzive, în conformitate cu stadiul actual de dezv oltare al ţării. Pe scurt: o primă prioritate este îmbunătăţirea conectivităţii şi accesibilităţii, pentru a permite populaţiei să identifice şi să profite de oportunităţile din România şi din afară; în al doilea rând, guvernul trebuie să promoveze instituţiile performante şi funcţionale, în vederea furnizării serviciilor publice de bază, ca o măsură ce permite atingerea unor standarde de viaţă similare pentru locuitorii din zonele avansate şi pentru cei din zonele rămase în urmă, asigurându-se că toată lumea are acces la şcoli bune, la o piaţă imobiliară funcţională, la servicii de asistenţă medicală accesibile şi la utilităţile publice de bază, ca de exemplu apă curentă, salubritate, gestionarea deşeurilor solide, încălzire etc.; în plus, măsuri speciale trebuie să aibă în vedere grupurile marginalizate şi minoritare, pentru a reduce factorii care continuă să le limiteze mobilitatea (de ex., discriminare, bariere etnice şi de limbă etc.). 74 Tabelul 11. Tipologia intervenţiilor POR pe baza cadrului din raportul „Oraşele competitive” al Băncii Mondiale Nivelul intervenţiei Obiective-cheie de dezvoltare Proiecte POR potenţiale (selectaţi exemple) A. Îmbunătăţirea conectivităţii  Extinderea sistemului public de la nivel local între oraşele mari transport în zona metropolitană (acolo şi zonele înconjurătoare unde densitatea populaţiei justifică acest lucru)  Modernizarea parcului auto (de ex., autobuze, tramvaie)  Construirea de parcări pentru navetişti (park-and-ride) B. Promovarea investiţiilor  Investiţii în zone pietonale, menite să crească calitatea piste pentru biciclişti vieţii în oraşe  Reabilitarea centrelor istorice  Extinderea/modernizarea parcurilor publice  Investiţii în sisteme de transport public mai curate 1. Local C. Promovarea instituţiilor  Reabilitarea infrastructurii performante în zonele rămase şcolare în urmă  Renovarea şi dotarea spitalelor locale  Modernizarea centrelor sociale şi a adăposturilor pentru persoanele fără locuinţă D. Integrarea grupurilor  Construirea de pasaje marginalizate printr-o serie de suspendate în vederea conectării măsuri care le vizează direct comunităţilor marginalizate la centrul (coroborat cu o serie de economic al oraşului intervenţii „blânde” prin alte  Extinderea reţelei de autobuze PO-uri). în cartierele de rromi  Finanţarea IMM-urilor din comunităţile marginalizate E. Îmbunătăţirea conexiunilor  Construirea de drumuri dintre zonele avansate şi cele regionale care fac legătura între mai rămase în urmă multe judeţe 2. Regional  Modernizarea principalelor drumuri folosite de navetişti F. Scurtarea distanţei faţă de  Îmbunătăţirea conexiunilor 3. Internaţional pieţele internaţionale locale/regionale la reţeaua TEN-T 75 Strategia Europa 2020: Priorităţi pentru dezvoltarea României 140. La nivel european, există o serie de documente-cheie care structurează dezvoltarea Uniunii pe termen scurt, mediu şi lung, în mai multe domenii diferite. Alte rapoarte incluse în Programul de Dezvoltare Regională al Băncii Mondiale, în special evaluarea politicii actuale a României cu privire la polii de creştere, trec în revistă cadrul UE aplicabil în domeniul dezvoltării regionale şi planificării spaţiale. Această secţiune are ca obiect un spectru mai restrâns, bine definit, fiind axată pe conceptele fundamentale de la nivelul UE cu impact direct asupra modului în care POR-ul României trebuie să evalueze şi să selecteze proiectele pentru perioada 2014-2020 – tema principală a prezentului raport. 141. Cadrul principal care stă la baza dezvoltării viitoare a Uniunii Europene es te strategia Europa 2020, adoptată în martie 2010, care are ca obiectiv direct promovarea unei creşteri inteligente, durabile şi incluzive. Încă de la început, acest document descrie trei priorităţi interconectate şi care se potenţează reciproc:  Creşterea inteligentă: o economie bazată pe cunoaştere/educaţie, inovaţie şi o „societate digitală” care dispune de tehnologii performante de informaţie şi comunicare;  Creşterea durabilă: o economie ecologică, competitivă şi eficientă din punct de vedere energetic, care să poată face faţă provocărilor legate de climă;  Creşterea favorabilă incluziunii: o economie caracterizată printr-o rată mai ridicată de ocupare a populaţiei, forţă de muncă competitivă care dispune de calificare adecvată şi măsuri eficiente de reducere a sărăciei. În vederea sprijinirii acestor obiective au fost luate mai multe iniţiative reprezentative, de la „O Uniune a inovării” (ca modalitate de relaxare a eforturilor de cercetare şi dezvoltare asupra provocărilor emergente), până la „Tineretul în mişcare”, care are în vedere promovarea mobilităţii studenţilor şi stagiarilor. Alte exemple: „O agendă digitală pentru Europa”, „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor“, „O politică industrială pentru era globalizării”, „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” şi „O platformă europeană pentru combaterea sărăciei”. Fiecare iniţiativă defineşte un set specific de obiective, precum şi o listă de măsuri convertibile în acţiuni atât pentru Comisie, cât şi pentru statele membre, asigurând un sistem de raportare de bază în vederea creşterii responsabilităţii şi a măsurării progreselor. 142. Pe baza aceloraşi trei direcţii generale descrise mai sus, factorii politici de decizie de la nivelul UE au stabilit mai mulţi indicatori cantitativi pentru Uniune ca întreg şi pentru fiecare stat membru. Tabelul de mai jos prezintă pe scurt informaţii cu privire la ţintele convenite, inclusiv, „decalajul” actual al României cu privire la unele dintre acestea20. România a depăşit deja cerinţele pentru una dintre aceste ţinte, cea referitoare la energia regenerabilă, datorită unui program generos de stimulare bazat pe certificate verzi, care a fost restrâns în 2013 ca urmare a presiunilor exercitate de grupurile industriale, pe motiv că preţurile mari la energie, parţial ca rezultat al subvenţiilor acordate pentru tehnologiile de obţinere a energiei regenerabile, le afectează competitivitatea şi creează riscul de faliment şi concedieri masive. Cu privire la toate celelalte ţinte ale strategiei Europa 2020, România trebuie să depună în continuare eforturi, inclusiv în domenii esenţiale cum ar fi cercetarea şi dezvoltarea (R&D), învăţământul, veniturile şi ocuparea forţei de muncă, deşi mai este încă timp să se reducă decalajele constatate. 20 Datele actuale cu privire la România se referă la perioada 2011-2012 şi au la bază proiectul Acordului de Parteneriat din 31 mai 2013. 76 143. Motivele care stau la baza adoptării priorităţilor strategiei Europa 2020 sunt foarte complexe. Prima secţiune a strategiei, intitulată „o perioadă de transformare”, prezintă pe scurt principalele provocări cu care se confruntă Uniunea în contextul actual, în special în comparaţie cu alţi competitori de la nivel global: o rată de creştere economică mai mică din punct de vedere structural, ceea ce indică necesitatea îmbunătăţirii R&D şi a inovării; o rată scăzută de ocupare a forţei d muncă (de ex., 46% din populaţia din grupul de vârstă 55-64 ani are un loc de muncă, în comparaţie cu peste 62% în Japonia şi în Statele Unite); declin demografic accelerat, care pune presiune pe sistemele de asigurări sociale; resurse financiare globale relativ reduse după perioada de criză; şi evoluţia schimbărilor climatice, care necesită măsuri drastice de răspuns. Cu toate acestea, strategia indică de asemenea o serie de puncte forte esenţiale specifice UE, inclusiv faptul că economiile statelor membre sunt profund interconectate (iar România nu face nici ea excepţie, având în vedere că 70% din exporturile ţării se îndreaptă spre Europa occidentală) şi că efortul colectiv de coordonare şi-a dovedit deja utilitatea şi a adăugat valoare în perioada recentă de criză. Tabelul 12. Obiectivele-țintă ale strategiei Europa 2020 şi performanțele actuale ale României Rata de Reducerea Reducerea riscului ocupare a CDI Energie eficienţei Abandon Învăţământ de sărăcie şi forţei de (% din regenerabilă energetice şcolar terţiar excludere socială a Indicator muncă (%) PIB) (%) (%) (%) (%) populaţiei Ţintă UE 75 3 20 20 10 40 20.000.000 Ţintă RO 70 2 19 24 11,3 26,7 580.000 Situaţia actuală 63,8 0,48 51,84 20,79 17,4 21,8 240.000 RO Decalajul 6,2 1,52 -32,84 3,21 6,1 4,9 340.000 actual Sursă: Proiectul Acordului de parteneriat al României, 31 mai 2013. 144. Aceste observaţii sunt desigur pertinente, deşi nu este foarte clar modul în care au fost selectate obiectivele specifice ale strategiei Europa 2020 ca fiind esenţi ale pentru dezvoltarea comunităţii în acest moment. Mecanismele prin care factorii de decizie de la nivelul UE au restrâns lista de priorităţi par să aibă la bază un proces de selecţie mai degrabă de sus în jos, decât unul participativ, în ciuda faptului că Europa 2020 este strategia din spatele elaborării şi implementării politicilor la nivel UE, inclusiv fondurile structurale. În acelaşi timp, operaţionalizarea strategiei depinde până la urmă de părţile interesate din teritoriu (de ex., beneficiarii POR), care trebuie să genereze proiecte cu un impact semnificativ şi să le ducă la bun sfârşit, ceea ce sugerează faptul că acestea ar trebui implicate încă de la începutul procesului. Desigur, un nivel de mai mare de participare poate însemna o eficienţă mai scăzută, dar, pe măsură ce UE se dezvoltă, consultarea părţilor interesate de la toate nivelurile este o mişcare inteligentă, nu numai în vederea consolidării sentimentului de proprietate, ci şi în vederea asigurării faptului că priorităţile convenite reflectă efectiv cele mai presante nevoi din teritoriu. Acest lucru îi va ajuta de asemenea pe solicitanţii şi pe beneficiarii fondurilor structurale ale UE să se orienteze într-un spaţiu care de multe ori pare extrem de complex, atât în ceea ce priveşte programarea politicilor (de ex., există numeroase documente la nivel naţional şi la nivel UE, fiecare cu priorităţile proprii), cât şi în ceea ce priveşte procedurile de solicitare/implementare legate de accesarea fondurilor. 77 145. Pentru că priorităţile strategiei Europa 2020 sunt destul de cuprinzătoare, operaţionalizarea acestora la nivelul fondurilor structurale de tipul POR nu este o sarcină deloc uşoară. Se poate spune că proiectele finanţate prin POR contribuie la realizarea tuturor celor şapte ţinte, de la ocuparea forţei de muncă la eficienţa energetică, frecventarea şcolii şi reducerea sărăciei. Există desigur alte PO-uri care par să fie aliniate mai clar la anumite teme, inclusiv PO Mediu, PO Competitivitate şi PO Dezvoltarea Resurselor Umane. Prin natura sa, POR are în vedere multiple componente legate de dezvoltarea regională a României: de exemplu, modernizarea infrastructurii şcolare poate contribui la scăderea abandonului şcolar şi la creşterea eficienţei energetice; la fel, achiziţionarea de noi echipamente de către o companie în vederea extinderii serviciilor oferite înseamnă locuri de muncă mai multe şi mai bune, precum şi reducerea nivelului de sărăcie; proiectele avute în vedere pentru dezvoltarea infrastructurii de afaceri pot promova de asemenea investiţiile în R&D şi dezvoltarea unor întreprinderi noi şi inovatoare. Toate aceste exemple arată faptul că POR nu se încadrează neapărat perfect în categoriile specifice cadrului strategic Europa 2020, ceea ce era şi de aşteptat, având în vedere că este un program menit să promoveze dezvoltarea la nivel regional şi urban prin diferite mijloace disponibile (de ex., nu are o anume „temă”). Acestea fiind spuse, POR rămâne însă un instrument puternic pentru sprijinirea creşterii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii a României şi are avantajul de a oferi posibilitatea sprijinirii investiţiilor integrate ca parte a unor strategii locale de dezvoltare de amploare mai mare. 146. Pe baza principalelor priorităţi incluse în strategia Europa 2020, CE a adoptat un pachet legislativ pe 06 octombrie 2011, stabilind 11 obiective tematice. Acestea sunt următoarele: consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării; îmbunătăţirea calităţii, utilizării şi accesului la tehnologia informaţiei şi comunicării; îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol (pentru FEADR) şi a sectorului piscicol şi de acvacultură (pentru FEMP); sprijinirea trecerii la o economie cu consum redus de carbon în toate sectoarele; promovarea gestionării, prevenirii riscurilor şi adaptării la schimbările climatice; protejarea mediului înconjurător şi promovarea utilizării eficiente a resurselor; promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor în reţeaua de infrastructură de bază; promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii acesteia; promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei; investiţii în învăţământ, competenţe şi învăţare pe toată durata vieţii; şi îmbunătăţirea capacităţilor instituţionale şi a eficienţei administraţiei publice. Din nou, proiectele finanţate prin POR pot avea un potenţial impact pozitiv asupra multora dintre aceste domenii. 147. În sfârşit, strategia Europa 2020 oferă instrucţiuni generale care indică priorităţile ce trebuie stabilite de statele membre pentru dezvoltarea proprie, stipulând explicit în acelaşi timp că nu se încearcă promovarea unei soluţii universale pentru toată lumea, având în vedere faptul că fiecare ţară are nevoile ei specifice.21 Este foarte greu, de exemplu, să comparăm economia din Germania cu cea din România şi, în general, există diferenţe structurale între noile state membre ale UE din est şi economiile avansate din vest. Următoarea secţiune prezintă cadrul naţional care contribuie la identificarea priorităţilor strategice, structurând în mare procesul de dezvoltare a României şi, în special, programarea, evaluarea şi selectarea proiectelor pentru POR. Priorităţi naţionale pentru dezvoltarea României 148. În cadrul numeroaselor documente strategice folosite pentru structurarea dezvoltării României, proiectul Acordului de parteneriat (AP) joacă un rol fundamental în organizarea programatică şi instituţională a perioadei bugetare 2014 -2020. O altă resursă utilă pentru planificarea 21 Vezi Europa 2020, p. 9 78 spaţială şi dezvoltarea teritorială este studiul Băncii Mondiale cu privire la „Planificarea spaţială optimizată”, care recomandă îmbunătăţirea coordonării şi reducerea suprapunerilor diverselor cadre strategice elaborate la nivel local, judeţean, regional şi naţional, trecând totodată în revistă diferitele elemente componente ale acestor planuri. În prezenta lucrare ne vom concentra în principal asupra AP şi, în special, asupra secţiunilor acestuia dedicate dezvoltării urbane durabile. 149. În general, proiectul de AP urmăreşte logica şi structura strategiei Europa 2020, atingând explicit obiectivele tematice şi angajamentele acesteia, după cum se recomandă în modelul furnizat de CE. În consecinţă, AP prezintă pe scurt principalele tipuri de investiţii care se preconizează a fi finanţate prin PO-urile regionale: drumuri locale, căi ferate şi infrastructură portuară; dezvoltare urbană/locală (inclusiv sistemul de transport public şi infrastructura aferentă, patrimoniul cultural, unităţi sportive, unităţi multifuncţionale); eficienţă energetică (inclusiv reabilitarea reţelelor); învăţământ şi infrastructură socială; infrastructură medicală; şi competitivitate şi mediu de afaceri pentru IMM-uri. În particular, proiectul de acord arată faptul că o prioritizare a investiţiilor şi alocarea corespunzătoare a fondurilor urmăreşte nevoile specifice ale României la momentul actual, deşi nu este foarte clar (cel puţin nu în cazul acestei prime versiuni) cum vor fi clasificate diversele domenii şi cum se va face în final alocarea fondurilor, care sunt limitate. 150. Secţiunile AP-ului cu privire la dezvoltarea teritorială includ o serie de concepte care se reflectă de asemenea în cadrul intitulat Oraşe competitive al Băncii Mondiale, precum şi în multiple documente de la nivelul UE. Temele comune abordate includ următoarele: importanţa geografiei economice (de ex., poziţia periferică a României în UE); dezvoltarea policentrică şi efectele colaterale facilitate de parteneriate solide urban-rural; conectivitate între oameni, bunuri şi servicii şi capital, cu depunerea de eforturi speciale pentru depăşirea barierelor naturale (de ex., Munţii Carpaţi); protejarea resurselor naturale şi culturale ca ingrediente pentru o dezvoltare durabilă; şi accesul echitabil la serviciile publice („servicii de interes general”), care este esenţial pentru bunăstarea cetăţenilor. În particular, AP scoate în evidenţă ultimul domeniu, asigurarea accesului egal la serviciile publice, ca „drept fundamental” şi „cea mai importantă componentă” în lupta împotriva sărăciei. 151. AP include de asemenea o scurtă sub-secţiune dedicată temei de bază, dezvoltarea urbană durabilă, ce enumeră o serie de principii directoare pentru investiţiile din perioada 2014 -2020. Se pune accent pe două elemente: (1) personalizarea investiţiilor în funcţie de tipul de aşezare urbană (de ex., poli de creştere, poli de dezvoltare, oraşe mici şi staţiuni turistice) şi (2) necesitatea elaborării şi implementării de intervenţii integrate care merg dincolo de un anumit obiectiv fizic (de ex., clădire istorică, parc public etc.) şi a creării de efecte de multiplicare în cadrul unei viziuni mai ample privind dezvoltarea la nivel regional şi local. Versiunea din mai 2013 este însă destul de vagă cu privire la domeniile prioritare, acordul propunând mai multe criterii potenţiale de selectare a intervenţiilor/locaţilor proiectelor: concentrarea de clădiri istorice pentru zonele centrale; concentrarea populaţiei şi vârsta clădirilor pentru cartierele rezidenţiale; calitatea clădirilor; rata infracţionalităţii şi lipsa utilităţilor publice pentru cartierele sărace; şi fostele unităţi industriale sau militare pentru reamenajările zonelor dezafectate. Conceptul de intervenţii personalizate care să se muleze pe tipul specific de aşezare urbană este unul foarte solid şi factorii politici de decizie trebuie să exploreze mai departe această abordare: aşa cum se recomandă în analizele din 2013 cu privire la Oraşele competitive şi polii de creştere: etapa următoare, investiţiile optime pot varia chiar şi în cadrul unei singure categorii de aşezări urbane (de ex., poli de creştere). În ceea ce priveşte axarea pe investiţiile integrate, această abordare se aliniază perfect gândirii promovate la nivelul UE, exemplificată cel mai bine prin introducerea instrumentului Investiţie Teritorială Integrată (ITT) în programele din 2014-2020. Ea ţine seama de asemenea de recomandările Băncii Mondiale, care subliniază necesitatea elaborării de 79 proiecte în cadrul unor strategii de dezvoltare coerente şi cuprinzătoare, indiferent de sursa de finanţare (de ex., ca răspuns la nevoile comunităţii, şi nu doar ca o condiţie preliminară pentru accesarea fondurilor UE). 152. La fel de important este faptul că documentul în discuţie enumeră mai multe priorităţi pentru promovarea unei dezvoltări urbane durabile, multe dintre acestea aliniindu-se la recomandările Băncii Mondiale prezentate în raportul privind Oraşele competitive. AP menţionează următoarele:  Sprijinirea dezvoltării economiei oraşelor prin creşterea masei economice şi demografice a acestora. Acest obiectiv poate fi atins prin scurtarea distanțelor dintre principalele oraşe şi zonele învecinate acestora în vederea asigurării unui flux dinamic al populaţiei, capitalului şi ideilor. Câteva alte priorităţi menţionate la acest capitol acoperă consolidarea mediului de afaceri prin sprijinirea sectorului de producţie şi servicii, precum şi prin reamenajarea fostelor zone industriale (domeniu de intervenţie şi pentru perioada 2007-2013) care se află situate deseori într-o zonă centrală şi sunt de obicei deja conectate la reţeaua de utilităţi. Recunoaşterea importanţei dezvoltării masei economice a oraşelor este dovada unei înţelegeri în profunzime a dinamicii urbanizării şi constituie de asemenea principalul mesaj promovat de rapoartele Băncii Mondiale din 2013 cu privire la dezvoltarea regională a României.  Îmbunătăţirea calităţii mediului în zonele urbane. Aici sunt incluse creşterea eficienţei energetice a locuinţelor, dar şi adoptarea de măsuri pentru promovarea spaţiilor verzi suplimentare şi reducerea traficului de autoturisme. Promovarea mobilităţii persoanelor care folosesc mijloace nemotorizate de transport merge mână în mână cu dezvoltarea zonelor accesibile pietonilor şi bicicliştilor, deşi nevoia construirii mai multor parcări (în special în jurul zonelor rezidenţiale) este de asemenea subliniată. Documentul nu rezolvă pe deplin tensiunea dintre facilitarea folosirii automobilelor proprietate personală (prin îmbunătăţirea drumurilor şi a situaţiei locurilor de parcare, unul dintre obiectivele multor proiecte din cadrul POR în perioada 2007-2013) şi promovarea mijloacelor de transport nemotorizate în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii şi a sănătăţii populaţiei.  Sprijinirea dezvoltării infrastructurii de bază a oraşelor din România. Fără a intra în detalii, AP menţionează că disponibilitatea infrastructurii publice este esenţială pentru funcţionarea optimă a oraşelor, influenţând nivelul de accesibilitate şi atractivitate al acestora pentru investiţii, turism şi alte activităţi productive. Totuşi, nu este clar ce tipuri de investiţii intră în această categorie largă şi unde se aplică acestea cel mai mult (de ex., într-un oraş mic, monoindustrial, cu o infrastructură în paragină sau într-un centru economic mare şi înfloritor).  Promovarea incluziunii sociale şi a mobilităţii urbane (inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi). Acest obiectiv acoperă intervenţii integrate şi coordonate în cartierele care se luptă cu sărăcia şi marginalizarea, atât din zonele centrale ale oraşelor (de ex., centrele istorice), cât şi din cartierele periferice, izolate. Proiectul de AP nu descrie intervenţii specifice, ci doar subliniază nevoia de elaborare a unor strategii integrate în domeniul incluziunii sociale. Acesta menţionează de asemenea în mod expres necesitatea sprijinirii mobilităţii persoanelor cu dizabilităţi pentru a permite accesul acestora la oportunităţi. O potenţială deficienţă a acestei versiuni preliminare şi un domeniu principal de interes în rapoartele Băncii Mondiale îl reprezintă necesitatea implicării comunităţilor marginalizate în definirea, elaborarea şi implementarea nevoilor de investiţii şi a proiectelor, cu accent nu numai pe infrastructura fizică, ci şi pe măsuri blânde de promovare a implicării şi emancipării acestor grupuri.  Creşterea calităţii spaţiului public şi asigurarea unui peisaj urban atractiv. La fel ca raportul privind Oraşele competitive, AP susţine că investiţiile în creşterea calităţii vieţii (de ex., în căile navigabile care traversează oraşele României) sunt esenţiale pentru păstrarea talentelor în 80 zonele urbane în creştere. Acest obiectiv este legat de prioritatea sus-menţionată privind calitatea mediului din zonele urbane. 153. În general, există un consens aproape desăvârşit între AP şi recomandările Băncii Mondiale cu privire la aşezările urbane şi viitorul Program Operaţional Regional. Acest lucru, precum şi faptul că PA este, prin natura sa, aliniat la strategia Europa 2020, înseamnă că este mai uşor să se convină o listă de priorităţi de dezvoltare regională, care să stea la baza următorului set de criterii de selectare a proiectelor pentru POR. Cel puţin la nivel macro, putem spune cu certitudine că există un consens în ceea ce priveşte nevoia de a susţine: conectivitatea în jurul marilor centre economice şi între zonele avansate şi cele rămase în urmă; instituţiile de bază funcţionale, ceea ce înseamnă acces egal la serviciile publice pentru toţi românii, indiferent de locul în care trăiesc; integrarea grupurilor marginalizate; şi investiţii în vederea creşterii calităţii vieţii pentru o îmbunătăţire continuă a mediului urban şi păstrarea forţei de muncă talentate în ţară. Ajustarea modelelor de selecţie în funcţie de dimensiunea proiectelor 154. Nu toate proiectele sunt construite egale. Unele proiecte au un impact mai mare (de obicei, dar nu neapărat, proiectele de anvergură), în timp ce altele au un impact mai limitat. Prin urmare, atunci când elaborăm modele de selectare a proiectelor, este important să facem diferenţa între diferitele tipuri de proiecte. 155. În scopul acestei analize şi pentru POR 2014-2020 propunem luarea în considerare a trei categorii de proiecte: proiecte mari, proiecte medii şi proiecte mici. Proiectele mari sunt cele care depăşesc ca valoare 100 milioane RON (aceasta este valoarea de referinţă folosită pentru diferenţierea proiectelor strategice în recent-aprobata Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 88/201322). Proiectele medii sunt considerate cele a căror valoare este cuprinsă între 1,5 milioane RON şi 100 milioane RON. Având în vedere că proiectele medii acoperă un spectru foarte larg, propunem o sub-clasificare a acestora în: proiecte medii spre mici (cu o valoare între 1,5 milioane RON şi 30 milioane RON) şi proiecte medii spre mari (cu o valoare între 30 milioane RON şi 100 milioane RON). Proiectele mici sunt cele cu o valoare sub 1,5 milioane RON. 156. În mod ideal şi conform celor mai bune practici, metodele de selectare trebuie să fie ajustate în funcţie de dimensiunile şi de gradul de complexitate al proiectelor. Astfel, proiectele mari, de natură strategică, trebuie la modul ideal incluse într-o strategie cuprinzătoare de dezvoltare a unui anumit sector, beneficiind de fonduri prealocate. Proiectele medii spre mari (de ex., cele de importanţă strategică la nivel regional/local) trebuie în mod ideal incluse în strategiile de la nivel regional/local (de ex., strategiile locale sau judeţene de dezvoltare pentru România) şi supuse unui proces de selecţie competitivă (în special dacă numărul de astfel de proiecte depuse este mare). Proiectele medii spre mici pot fi incluse sau nu în strategiile de dezvoltare locală/regională şi pot fi supuse unui proces de selecţie competitivă, în funcţie de obiectivele urmărite. Proiectele mici sunt de obicei foarte numeroase şi au un impact limitat, la nivel regional/local, astfel încât pentru acestea se vor aplica, în mod ideal, proceduri simplificate de selecţie. 22 OG nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. 81 Figura 16. Ajustarea modelelor de selecţie în funcţie de tipul de proiect 157. Pentru POR 2007-2013, majoritatea proiectelor contractate au fost de dimensiuni medii – 90,5% din valoarea totală a proiectelor contractate prin POR. Dintre acestea, dominante au fost proiectele medii-superioare (cu o valoare între 30 milioane RON şi 100 milioane RON) – 275 de proiecte contractate cu o valoare medie de aproape 57 milioane RON, reprezentând aproximativ 55% din valoarea totală a proiectelor contractate. Proiectele mari au fost în număr de 9, cu o valoare medie de aproximativ 120 milioane RON, reprezentând 3,75% din valoarea totală a proiectelor contractate. 5,74% din fondurile contractate au fost alocate pentru proiecte mici, care au avut o valoare medie de aproximativ 841.500 RON. Tabelul 13. Proiecte POR contractate (situația din luna august 2013) Număr de Valoare medie a Valoare totală a % din totalul de proiecte proiectului (în proiectelor (în proiecte RON) RON) contractate Proiecte de dimensiuni mici (< 1,5 milioane RON) 1.952 841.553 1.642.712.364 5,74% Proiecte de dimensiuni medii (1,5-100 milioane RON) 1.554 16.681.692 25.923.350.459 90,51% Proiecte medii-inferioare (1,5-30 milioane RON) 1.279 8.017.773 10.254.732.124 35,8% Proiecte medii-superioare (30-100 milioane RON) 275 56.976.793 15,668,618,334 54,71% Proiecte de dimensiuni mari (>100 milioane RON) 9 119.471.996 1.075.247.961 3,75% TOTAL 3.515 8.148.310 28.641.310.783 100% Sursă date: MDRAP. 82 158. În general, se pare că proiectele strategice mari sunt subreprezentate în cadrul POR 2007 - 2013. Având în vedere sumele alocate POR şi aspectele pe care programul operaţional trebuie să le aibă în vedere, este surprinzător că au fost selectate numai 9 proiecte mari, reprezentând 3,9% din totalul fondurilor. În plus, niciunul dintre aceste 9 proiecte nu este de nivel regional. După cum indică tabelul de mai jos, toate aceste proiecte mari au fost implementate de consilii judeţene şi autorităţi locale. Toate cele 9 proiecte au avut ca obiect reabilitarea şi/sau modernizarea drumurilor (în baza Axei 2 din POR) – în principal pentru că Ghidul solicitantului permite numai proiectelor asociate Axei 2 să beneficieze de fonduri în valoare de peste 100 milioane RON. Tabelul 14. Proiectele mari contractate până în august 2013 în cadrul POR 2007 -2013 Valoare totală (în Proiect Beneficiar Regiune RON) Consiliul Judeţean Mehedinţi Sud-vest 138.114.003 Reabilitarea drumului judeţean 606 Consiliul Local Bucureşti Bucureşti-Ilfov 127.140.762 Modernizarea infrastructurii rutiere din Piaţa Sudului Consiliul Judeţean Bistriţa- Năsăud Nord-vest 126.610.050 Reabilitarea drumului judeţean 151 Consiliul Local Brăila Sud-est 125.055.687 Modernizarea Bulevardului Dorobanţilor Consiliul Judeţean Caraş-Severin Vest 121.137.662 Modernizarea drumului judeţean 582 Consiliul Judeţean Teleorman Sud 119.905.413 Reabilitarea drumului judeţean 701 Consiliul Judeţean Giurgiu Sud 109.216.190 Reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean 411 Consiliul Judeţean Hunedoara Vest 105.371.104 Modernizarea drumului judeţean 687D Consiliul Judeţean Sălaj Nord-vest 102.697.091 Reabilitarea drumului judeţean 108 Sursă: MDRAP 159. Pentru POR 2014-2020 va fi esenţial ca eforturile să se concentreze tot pe proiectele cu adevărat strategice, de la nivel regional. Pentru perioada 2007-2013, nu a existat niciun organism administrativ oficial la nivel regional, care să acţioneze ca beneficiar şi să implementeze pro iectele regionale. Pentru perioada 2014-2020, este posibil ca situaţia să rămână neschimbată, deşi există planuri de continuare a procesului de regionalizare în 2014 (adaptarea acestor posibile schimbări la cadrul de management al fondurilor UE va lua ceva timp). În orice caz, este important să avem în vedere soluţii de implementare a proiectelor strategice regionale de mare amploare. Chiar dacă procesul de regionalizare nu va fi finalizat, este important să se permită dezvoltarea şi implementarea proiectelor trans-judeţene (fie prin intermediul Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară, fie prin alte vehicule administrative). 160. Proiectele medii, în special cele medii-superioare, trebuie integrate în mod ideal în strategiile de dezvoltare locală/judeţeană. Acestea sunt proiecte cu o valoare semnificativă şi este important să se furnizeze o justificare adecvată pentru finanţarea lor. Fondurile pot fi prealocate pentru asemenea investiții (aşa cum s-a procedat pentru polii de creştere şi polii de dezvoltare urbană în cadrul POR 2007- 2013) sau proiectele pot fi selectate în mod competitiv sau necompetitiv (caîn prezent), cu condiţia îndeplinirii unei serii de criterii de eligibilitate, precum şi a mai multor cerinţe de natură tehnică şi financiară. După cum arată tabelul de mai jos, valoarea medie a proiectelor finanţate prin Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană pentru perioada 2007-2013 a fost sub 30 milioane RON – 29 milioane RON pentru polii de creştere, 16 milioane RON pentru polii de dezvoltare urbană şi 14 milioane RON pentru centrele urbane. În parte, aceste medii scăzute se explică prin pragul relativ redus al valorii maxime a proiectului, stabilit în Ghidul Solicitantului. 83 Tabelul 15. Proiecte POR contractate, în funcţie de axă (situația din august 2013) Nr. de Subdiviziuni proiect Valoare medie a Valoare totală a Axă axe e proiectelor (în RON) proiectelor (în RON) DMI 1.1 GP 129 28.524.891 3.679.710.914 Axa 1 – Planuri integrate de DMI 1.1 UDP 91 15.542.470 1.414.364.751 dezvoltare urbană DMI 1.1 UC 256 14.005.494 3.585.406.581 Axa 2 - Drumuri DMI 2.1 146 43.659.582 6.374.299.003 DMI 3.1 78 16.032.505 1.250.535.376 Axa 3 – Infrastructura DMI 3.2 202 2.991.212 604.224.773 serviciilor de învăţământ, DMI 3.3 16 33.204.571 531.273.141 sănătate şi asistenţă socială DMI 3.4 231 8.246.624 1.904.970.064 DMI 4.1 75 27.250.498 2.043.787.360 Axa 4 – Dezvoltarea mediului DMI 4.2 7 41.720.674 292.044.718 de afaceri DMI 4.3 1,672 899.292 1.503.615.986 DMI 5.1 80 20.468.194 1.637.455.492 Axa 5 – Dezvoltarea DMI 5.2 111 22.130.440 2.456.478.882 turismului DMI 4.3 354 1.977.702 700.106.605 Sursă: MDRAP. 161. Proiectele mici trebuie selectate pe baza unei proceduri simple. La ora actuală, cele mai multe proiecte mici sunt finanţate prin Domeniul Major de Intervenție 4.3 (Sprijinirea dezvoltării micro- întreprinderilor), valoarea medie a unui astfel de proiect situându-se în jurul valorii de 900.000 RON. Toate celelalte axe au avut proiecte care au depăşit în medie pragul de 1,5 milioane RON. Figura 17. Modelele optime de selecţie trebuie să reflecte nivelul de complexitate al proiectelor 84 162. În sfârşit, concentrarea pe proiecte mari, medii şi mici, aşa cum au fost definite aici, poate necesita ca AM-POR să revizuiască limitele impuse la ora actuală pentru proiectele individuale. După cum indică tabelul de mai jos, POR 2007-2013 vizează în principal proiectele medii, limita maximă pentru proiectele mici fiind stabilită la valoarea de 1.700.000 RON, iar valoarea minimă pentru proiectele mari fiind de aproximativ 85.000.000 RON. Aceste valori minime şi maxime sunt la fel de bune ca cele propuse mai sus (diferenţele sunt relativ mici). Cu toate acestea, AM-POR poate avea în vedere ajustarea pragului minim pentru proiectele mari la 100.000.000 RON pentru a respecta clasificarea Ministerului Finanţelor şi pentru a facilita o abordare unificată la nivel de guvern. Pragul pentru proiectele mici şi medii spre mari poate fi de asemenea ajustat în funcţie de nevoile AM -POR şi de structura POR 2014-2020. Tabelul 16 . Limitele minime şi maxime de finanţare pentru pr oiectele din cadrul POR 2007-2013 Limita minimă şi maximă de finanţare Axă Subdiviziuni axe Tipuri de proiecte finanţate (în RON) Reabilitarea infrastructurii urbane 1.700.000-90.000.000 DMI 1.1 GP Axa 1 – Planuri Integrate de DMI 1.1 UDP Dezvoltarea afacerilor 1.700.000-85.000.000 Dezvoltare Urbană Infrastructura serviciilor de asistenţă DMI 1.1 UC 350.000-3.500.000 socială Axa 2 – Drumuri DMI 2.1 Reabilitarea şi modernizarea drumurilor 3.000.000-134.000.000 DMI 3.1 Infrastructura serviciilor medicale 700.000-85.000.000 Infrastructura serviciilor de asistenţă Axa 3 – Infrastructura DMI 3.2 350.000-3.500.000 serviciilor de învăţământ, socială sănătate şi asistenţă socială DMI 3.3 Echipamente pentru situaţii de urgenţă 10.000.000-50.000.000 DMI 3.4 Infrastructura educaţională 500.000-67.000.000 DMI 4.1 Infrastructura de afaceri 1.700.000-85.000.000 Reamenajarea zonelor industriale DMI 4.2 1.700.000-85.000.000 Axa 4 – Dezvoltarea mediului dezafectate de afaceri Sprijin pentru dezvoltarea DMI 4.3 100.000-3.000.000 microîntreprinderilor Infrastructura obiectivelor turistice care DMI 5.1 1.700.000-85.000.000 fac parte din patrimoniul cultural Infrastructura obiectivelor turistice care DMI 5.2 700.000-85.000.000 Axa 5 – Dezvoltarea fac parte din patrimoniul natural turismului 170.000-1.000.000 DMI 4.3 Promovarea turismului (pentru promovarea turismului în România se aplică plafonul superior de 100.000.000) Sursă: MDRAP Adaptarea proiectelor la nevoile regionale 163. În perioada de programare 2007-2013, toate cele opt regiuni ale României au fost tratate la fel. Toate aveau un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media UE şi, prin urmare, au fost incluse în aceeaşi categorie, fără alte diferențe bazate pe nivelul lor relativ de dezvoltare. După cum a arătat însă analiza din raportul privind „Oraşele competitive,” la ora actuală există diferenţe clare între regiunile din România. Regiunea care iese cel mai mult în evidenţă este regiunea Bucureşti-Ilfov, care a înregistrat un progres semnificativ din punct de vedere al dezvoltării şi este acum considerată o regiune dezvoltată 85 pentru perioada de programare 2014-2020. Celelalte şapte regiuni sunt considerate mai puţin dezvoltate, însă deocamdată nu există regiuni aflate într-o perioadă de tranziţie (o a treia categorie). Chiar şi aşa, există diferențe semnificative între cele şapte regiuni mai puţin dezvoltate. 164. Regiunea Vest, regiunea Centru şi regiunea Nord-vest au niveluri generale de dezvoltare economică mai bune decât regiunea Nord-est, regiunea Sud sau regiunea Sud-vest. Prin urmare, acestea au nevoi şi priorităţi diferite. În consecinţă, o analiză mai atentă a regiunilor şi a priorităţilor acestora s-ar putea dovedi utilă. De exemplu, Spania a avut patru tipuri de regiuni pentru perioada 2007-2013 (definite de UE): regiuni de convergență, regiuni „într-o etapă incipientă de dezvoltare,” regiuni de competitivitate şi regiuni „într-o etapă finală de dezvoltare”. Această clasificare, alături de un angajament la nivel național în favoarea descentralizării responsabilităților și a adaptării intervențiilor pe baza nevoilor locale/regionale au permis Spaniei să abordeze prioritățile de finanțare UE într-o manieră mai nuanţată. 165. Așa cum s-a menționat mai devreme, raportul privind „Oraşele competitive” a identificat patru priorităţi-cheie care sunt esenţiale pentru România în etapa actuală de dezvoltare: - Infrastructură de susţinere a conectivităţii pentru întreaga ţară (în special în jurul centrelor urbane și între zonele de vârf și cele aflate în urmă); - Investiţii în standardul de viaţă de bază în regiunile mai puţin dezvoltate; - Măsuri specifice pentru comunităţile marginalizate; - Investiţii în creşterea calităţii vieţii în oraşele mai dinamice şi mai competitive. Figura 18 . În Spania, regiunile sunt clasificate într-un mod mai nuanţat Sursă: Guadalupe Melgosa, Ministerul spaniol al Administraţiei şi Finanţelor Publice. Prezentare power point (intitulată „Managementul Fondurilor FEDR”) la data de 24 septembrie 2013. 166. Raportul privind „Oraşele competitive” indică de asemenea că deşi infrastructura de susţinere a conectivităţii este necesară în întreaga ţară, aceasta este esenţială în regiunile mai dezvoltate din vestul ţării. O astfel de infrastructură va permite oraşelor celor mai dinamice din aceste regiuni să aibă un acces mai bun la pieţele bogate din occident, dând în acelaşi timp posibilitatea unui număr mai mare de locuitori să profite de oportunităţile oferite de aceste oraşe, promovând urbanizarea și creșterea pe termen lung. 86 Figura 19. Regiunile din est şi sud dispun de o infrastructură de bază mai puţin dezvoltată decât cele din vest Sursă: Institutul Naţional de Statistică. 167. Pentru a duce mai departe analiza prezentată în raportul privind „Oraşele competitive,” noi propunem o abordare diferită a finanţării pentru regiunile mai puţin dezvoltate (în special cele din 87 regiunile Nord-est, Sud-vest, Sud-est şi Sud) şi pentru cele mai dezvoltate (în special regiunile Vest, Centru şi Nord-vest). Regiunea Bucureşti-Ilfov este deja inclusă într-o categorie aparte, fiind considerată regiune dezvoltată, şi probabil că va dispune de un program operaţional separat. Drept urmare:  În regiunile rămase în urmă, ar trebui să se acorde prioritate următoarelor aspecte: 1) investiţii în standardul de viaţă de bază (de ex., 40% din fondurile disponibile); 2) infrastructura de susţinere a conectivităţii (de ex., 30% din fondurile disponibile); 3) măsuri specifice pentru comunităţile marginalizate (de ex., 20%); 4) investiţii în creşterea calităţii vieţii în oraşe (de ex., 10%).  În regiunile de vârf, priorităţile ar trebui să fie următoarele: 1) infrastructura de susţinere a conectivităţii (de ex., 40% din fondurile disponibile); 2) investiţii în creşterea calităţii vieţii în oraşe (de ex., 30% din fondurile disponibile); 3) măsuri specifice pentru comunităţile marginalizate (de ex., 20%); 4) investiţii în standardul de viaţă de bază (de ex., 10%). Premisa principală care stă la baza acestei propuneri este aceea că regiunile rămase în urmă din România sunt sub-dotate cu infrastructură pentru serviciile publice de bază (de ex., apă, canalizare, salubritate, sănătate, asistenţă socială) şi, de asemenea, dispun de mai puţine fonduri pentru investiţii în nevoile de bază (vezi de exemplu hărţile de mai sus). În același timp, regiunile mai dezvoltate din vest dispun de servicii publice de bază şi de o infrastructură mai bună şi, în acelaşi timp şi de bugete locale/regionale mai mari pentru investiţii într-o astfel de infrastructură. Totuşi, ceea ce le lipseşte este o reţea adecvată de transport, care le-ar fi foarte utilă pentru stimularea economiei lor în curs de dezvoltare – de ex., prin îmbunătăţirea accesului la pieţele bogate din vest şi prin creşterea accesibilităţii la cele mai dinamice oraşe din regiune. Desigur, alocările regionale trebuie să fie în concordanță și cu obiectivele Strategiei Europa 2020, iar România trebuie să atingă obiectivele-țintă la timp și într-un mod eficient; acestea fiind spuse, nu există incompatibilități fundamentale între cadrul propus și angajamentele României la nivelul UE. 168. Modul în care au fost alocate şi cheltuite fondurile în perioada 2007-2013 indică faptul că s-a acordat puţină atenţie diferitelor nevoi şi priorităţi regionale. Aceasta ar permite oraşelor celor mai dezvoltate din aceste regiuni să aibă un acces mai bun la pieţele bogate din occident, dând în acelaşi timp posibilitatea unui număr mai mare de locuitori să profite de oportunităţile oferite de aceste oraşe. Pentru a putea compara mai bine investiţiile făcute în baza POR 2007-2013 cu nevoile efective la nivel de regiune, în Anexa 11 am încercat să repartizăm un cod pentru fiecare tip de activitate finanţată, după cum urmează: infrastructura de susţinere a conectivităţii (IC), standarde de viaţă (SV), comunităţi marginalizate (CM) şi calitatea vieţii (CV). Cele mai multe activităţi finanţate prin POR se încadrează clar în aceste categorii, cu menţiunea că s-a acordat relativ puţină atenţie comunităţilor marginalizate şi că a exista o altă categorie de activităţi axate pe dezvoltarea afacerilor (în principal în baza Axei 4), care nu vor fi discutate aici în amănunt. 169. Pentru a simplifica şi mai mult şi a ne putea concentra mai bine pe analiză, am luat în primul rând în considerare Axele 1, 2 şi 3 ale POR 2007 -2013. Axa 1 se încadrează în general în categoria Investiţii în creşterea calităţii vieţii; Axa 2 este axată clar pe Infrastructura de susţinere a conectivităţii, în timp ce Axa 3 se ocupă în principal de Îmbunătăţirea standardelor de viaţă. Apoi am adunat la un loc toate fondurile contractate prin POR în baza acestor trei axe şi le-am împărţit pe diverse niveluri administrative. 88 170. Investiţiile în creşterea calităţii vieţii au la bază un model clar şi se concentrează pe judeţele cu cele mai puternice centre economice din regiune. Acesta este rezultatul măsurilor specifice elaborate în baza politicii privind polii de creştere, care prevede fonduri prealocate pentru cele mai dinamice oraşe din România. Această abordare, deşi poate fi considerată ca acţionând de sus în jos, a permis o alocare mai strategică de fonduri oraşelor cu cel mai mare potenţial de polarizare de la nivel regional. 171. Cu toate acestea, se pare că unele fonduri au fost ineficient alocate în baza Axei 1 . De exemplu, judeţele Sibiu, Mureş şi Bihor sunt destul de urbanizate, au motoare economice puternice (Sibiu, Târgu-Mureş şi Oradea au o economie mai dezvoltată decât cea a unor poli de creştere cum sunt Iaşiul şi Craiova, deşi au un număr mai mic de locuitori) şi ar fi beneficiat mai mult de pe urma investiţiilor urbane decât judeţe ca Maramureş, Mehedinţi sau Botoşani. Una dintre cauzele acestei situaţii este faptul că în timp ce polii de creştere şi polii de dezvoltare urbană au dispus de fonduri prealocate, centrele urbane (adică restul oraşelor) a trebuit să concureze între ele pentru fonduri. Inevitabil, unele oraşe au reuşit într-o mai mare măsură să acceseze fonduri în baza Axei 1 decât altele. Figura 20 . Investiţiile în creşterea calităţii vieţii indică o concentrare a investiţiilor în cele mai dinamice oraşe de la nivelul regiunilor 172. În ceea ce priveşte investiţiile în infrastructura rutieră, se pare că există o discrepanţă între nevoi și investiții. Regiunile mai puţin dezvoltate din est şi sud au reuşit să atragă mai multe fonduri pentru reabilitarea şi modernizarea drumurilor decât regiunile mai dezvoltate (Axa 2 este de asemenea axa cu cea mai rapidă rată a absorbţiei). Totuşi, o bună infrastructură de susţinere a conectivităţii va avea probabil cele mai puternice efecte pozitive în regiunile mai dezvoltate din vest, unde va exploata dinamica pozitivă a pieţei. Şi, aşa cum am arătat anterior, se pare că, paradoxal, aceste regiuni mai dezvoltate din vest dispun de infrastructuri rutiere mai puţin dense decât regiunile mai puţin dezvoltate. 89 173. Pentru perioada 2014-2020, e important să se identifice proiectele strategice la nivel regional axate pe infrastructuri, care vor contribui la creşterea dinamicii pozitive existente a pieţei. Aceste proiecte trebuie să aibă la bază o strategie cuprinzătoare – de ex., Planurile de Dezvoltare Regională – şi să indice în mod clar cum pot contribui la creşterea dinamicii pozitive a pieţei regionale (de ex., printr-o mai bună conectare a populaţiei la centrele de creştere şi prin mai buna conectare a centrelor de creştere la pieţele bogate din vest). Figura 21. Regiunile mai puţin dezvoltate au beneficiat mai mult de pe urma investiţiilor în infrastructura rutieră decât regiunile mai dezvoltate 174. Investiţiile în standardul de viaţă par într-adevăr să urmărească modelul aşteptat, fiind mai concentrate în regiunile şi judeţele mai puţin dezvoltate, decât în cele mai dezvoltate. Ca şi în cazul investiţiilor în infrastructura rutieră, acest lucru poate reflecta faptul că regiunile mai puţin dezvoltate s- au bucurat de o alocare mai generoasă de fonduri, precum şi faptul că autorităţile locale/judeţene din regiunile mai puţin dezvoltate au fost poate mai proactive în accesarea fondurilor UE. În orice caz, pentru perioada 2014-2020, s-ar putea să fie utilă luarea în considerare a posibilităţii unei alocări mai generoase de fonduri pentru investiţiile în standardul de viaţă în regiunile mai puţin dezvoltate (care au un deficit net la acest capitol în comparaţie cu regiunile mai dezvoltate) şi a unei alocări mai mici pentru regiunile mai dezvoltate. 90 Figura 22. Investiţiile în standardul de viaţă par să respecte modelul aşteptat (mai mari în regiunile rămase în urmă) 91 VII. Propuneri de modele de selecție a proiectelor Modele de selectare a proiectelor pentru POR 2014-2020: Evaluarea comparativă a scenariilor 175. În vederea alegerii unor modele eficiente de selectare a proiectelor pentru POR 2014-2020, este recomandabil să se compare principale caracteristici, puncte tari şi puncte slabe ale diferitelor scenarii potenţiale. Punctul de pornire este, evident, analiza prealabilă a sistemului actual, care a expus atât trăsăturile pozitive, cât şi zonele care au nevoie de modificări. Dar, înainte de a analiza individual fiecare scenariu, acest capitol propune un cadru de evaluare a diferitelor opţiuni pe baza a şase cerinţe fundamentale (eficienţă, eficacitate, claritate, corectitudine, transparenţă şi fezabilitate) şi a patru obiective-cheie (absorbţie, impact, caracter legal şi capacitate). Figura 23. Un cadru de definire a modelului optim de selecţie pentru POR România MODEL OPTIM DE SELECȚIE A PROIECTELOR Evaluare  Selecție  Contractare 1 2 3 4 ABSORBȚIE IMPACT CARACTER LEGAL CAPACITATE Asigură modelul Este modelul optim Este modelul legitim Este modelul fezabil, OBIECTIVE o rată mare din perspectiva impactului pentru toate părțile având în vedere CORE PRINCIPALE a absorbției? și a raportului calitate- Interesate? capacitatea actuală? preț? A EFICIENȚĂ: un proces rapid şi fără probleme, ce asigură o rată optimă a absorbţiei B EFICACITATE: proiectele selectate sunt optime din punct de vedere al impactului şi al raportului calitate-preţ C CLARITATE: procedurile de selecţie şi cerinţele clare nu dau loc la interpretări CERINȚE FUNDAMENTALE D FUNDAMENTAL CORECTITUDINE: se aplică criterii corecte de selecţie pentru toate proiectele depuse E TRANSPARENȚĂ: procedurile transparente permit vizibilitate completă şi responsabilizarea tuturor părţilor F FEZABILITATE: sistemul instituţional poate implementa modelul în mod adecvat 176. Figura de mai sus transmite exact acest mesaj, indicând totodată că un model optim de selectare a proiectelor pentru următorul POR va trebui să atingă toate cele patru obiective. Cu alte cuvinte, un anumit model poate fi foarte bun pentru promovarea absorbţiei rapide a fondurilor UE, dar poate fi ineficient din punctul de vedere al raportului calitate-preţ, astfel încât resursele sunt irosite pe intervenţii cu impact redus. De asemenea, dacă un model nu este legitim (adică nu are la bază criterii clare şi transparente de evaluare şi proceduri corecte de selecţie), nu vor exista suficienţi solicitanţi interesaţi de program, aşa că va exista o limitare inerentă a rezultatelor pe care acest model le poate 93 atinge. În sfârşit, dar nu în ultimul rând, orice schimbare propusă trebuie să fie mai mult decât un cadru teoretic care promite rezultate extraordinare; într-adevăr, modelele de selecţie trebuie să funcţioneze în practică, având în vedere constrângerile stringente privind capacitatea sistemului. 177. Pe baza acestor principii generale, trebuie analizate trei scenarii în contextul modelului general de selecţie a proiectelor:  Scenariul 1 („Status Quo+”): Principalele caracteristici ale sistemului rămân neschimbate, cu câteva excepții (de exemplu, excluderea completă a analizei cost-beneficiu din evaluarea formală, tratarea proiectului tehnic detaliat ca opțional în faza de evaluare etc.) pentru a corecta actualele puncte slabe. Această opțiune valorifică experiența acumulată a sistemului POR și fructifică beneficiile de predictibilitate. În esență, cele două proceduri de selecție rămân aceleași: pre-alocarea pentru polii de creștere și polii de dezvoltare urbană (cu posibila includere a tuturor reședințelor de județ ca PDU-uri) și regula „primul venit, primul servit” (FIFO) pentru toate celelalte proiecte.  Scenariul 2 („Semi-competitiv”): Această variaţie aplică diferite metode de selecţie în funcţie de dimensiunea proiectelor și de tipul de beneficiari. Dimensiunea proiectelor tinde să fie o măsură bună atât pentru complexitatea, cât şi pentru impactul potențial al acestora. Conform acestui scenariu, proiectele regionale de mari dimensiuni (de tip 1) se bucură de fonduri dedicate. Investiţiile medii pe judeţe, poli de creştere şi poli de dezvoltare urbană sunt selectate în două etape: (1) fonduri dedicate pentru o perioadă limitată de timp; (2) selecție bazată pe regula FIFO pentru restul fondurilor alocate acestui tip de beneficiari. Pentru alte oraşe, ca şi pentru solicitanții privaţi şi pentru organizaţiile non-profit, se aplică regula FIFO indiferent dacă proiectul este mic (cu o valoare sub 1,5 milioane RON) sau mai mare (peste 1,5 milioane RON). În cele din urmă, acesta este un model „semi-competitiv” sau o opţiune de mijloc, cu toate că propunerile de proiecte nu sunt comparate unele cu altele nici dacă se foloseşte regula FIFO, nici dacă se aplică modelul fondurilor dedicate, indiferent de tipul de proiect avut în vedere.  Scenariul 3 („Competitiv”): Acest scenariu foloseşte regula FIFO pentru un număr limitat de proiecte, şi anume pentru cele mai mici, cu o valoare sub 1,5 milioane RON, în timp ce pentru proiectele regionale mai mari sunt preferate fondurile dedicate. Pentru judeţe, poli de creştere şi poli de dezvoltare urbană, fondurile sunt alocate în două etape, în mod foarte similar cu scenariul 2, dar cu o diferenţă majoră: realocarea fondurilor din etapa a 2-a se face pe baza clasificării competitive a proiectelor. Figura 24. Cele trei scenarii avute în vedere propun o gamă de schimbări aduse modelului status quo Scenariu Scenariul 1: Scenariul 2: Scenariul 3: „Status Quo+” „Semi-competitiv” „Competitiv” Categorie proiect Prima categorie Necompetitivitate, Necompetitivitate,  Dimensiune: >100 Schimbări minime fonduri dedicate fonduri dedicate milioane RON aduse sistemului actual,  Beneficiar: având ca rezultat lipsa Asociaţiile judeţene aproape completă a sau regionale diferenţierilor cu privire A doua categorie la modelul de selecţie în Necompetitivitate: Competitivitate  >30 milioane RON funcţie de dimensiunea proiectelor. Fonduri dedicate (etapa parţială:  Judeţe, poli de 94 creştere, poli de 1)  Fonduri dedicate dezvoltare Modelul de selecţie FIFO (etapa 2) (etapa 1) este:  Competitivitate, clasificare pentru  Fonduri dedicate fiecare axă (etapa pentru polii de 2) A treia categorie creştere şi polii de FIFO Competitivitate, pe  <100 milioane RON, dezvoltare baza clasificării pentru >1,5 milioane RON  FIFO pentru toate  Alte oraşe, sectorul celelalte localităţi fiecare axă privat, ONG-uri A patra categorie FIFO FIFO  <1,5 milioane RON  Alte oraşe, sectorul privat, ONG-uri Figura de mai sus prezintă pe scurt principalele caracteristici ale celor trei opţiuni, pentru fiecare categorie de proiecte aplicabilă. După cum se arată în raport, alegerea modelului optim de selecţie este o adevărată provocare şi asta poate implica mai multe compromisuri de bază: între impact (eficacitate) şi absorbţie (eficienţă); între schimbările necesare şi predictibilitate/continuitate, precum şi între rezultatele ideale şi fezabilitatea în practică având în vedere constrângerile legate de capacitate. 178. Ceea ce este important, lucrarea actuală nu propune modele de selecţie diferite în funcţie de sector. În schimb, variabila de bază care determină modul în care trebuie evaluat, selectat şi contractat un proiect este dimensiunea intervenţiei propuse. Această abordare se aliniază la strategia generală privind intervenţiile integrate (având în vedere concentrarea sa pe domeniul de larg interes, care este dezvoltarea regională, POR se află în poziţia unică de a putea realiza astfel de intervenţii), diferenţiindu- se clar de procedurile adaptate pentru un anumit sector. De fapt, este foarte util să prezentăm modele şi criterii standardizate de selecţie, care permit efectuarea cu uşurinţă de comparaţii între proiecte, indiferent de tematica acestora. 179. Cu ajutorul cadrului MIP, acest raport oferă o evaluare a modelului de selecţie actual folosit pentru POR, care se bazează în principal pe ciclul tipic al unui proiect (de la pregătire la implementare). Capitolul de faţă foloseşte aceste informaţii şi le organizează în două secţiuni principale: (1) îmbunătăţiri minime recomandate, care se aplică pe orizontală la toate cele trei scenarii (inclusiv la scenariul „Status Quo+”) şi (2) puncte tari şi puncte slabe, prezentate comparativ pentru fiecare dintre cele trei scenarii de selecţie a proiectelor, luând în considerare caracteristicile specifice ale selecţiei competitive vs. necompetitive, FIFO vs. prealocare etc. În ambele secţiuni, această evaluare aplică aceeași abordare MIP generală pentru a scoate în evidenţă schimbările corespunzătoare asociate fiecărei etape din ciclul proiectului. 180. O modalitate complementară de segmentare a recomandărilor din această secţiune este separarea „CE-ului” de „CUM” şi „CINE”. Mai precis: modelul şi criteriile de selecţie în sine (adică „CE- ul", prezentat pe larg în cele trei scenarii diferite asupra cărora se concentrează prezenta secţiune); procesul şi procedurile prin care modelul îşi atinge obiectivul de selectare a proiectelor optime (adică partea de „CUM”, prezentată în principal în următoarea secţiune cu privire la ajustările minime necesare); şi principalele părţi interesate implicate în punerea în practică a modelului de selecţie a 95 proiectelor (adică „CINE”, şi anume AM, OI şi personalul beneficiar care lucrează la proiectele POR). Figura de mai jos prezintă câteva exemple care se încadrează în fiecare categorie. Figura 25. Factorii CE, CUM şi CINE implicaţi în selectarea proiectelor  Modelul şi criteriile efective de selecţie a proiectelor propuse CE:  Acesta este cadrul general prin care se determină care proiecte Modelul și criteriile de selecție a proiectelor sunt selectate în vederea finanţării, pe baza unui set de criterii convenite  O orientare mai strategică a evaluărilor (de ex., PID-uri, PDR-uri) CUM:  Evaluare simplificată a solicitărilor prin înlocuirea analizei cost -beneficiu Procese și proceduri cu analiza cost-eficacitate  Un proces mai riguros de contractare (de ex., FIDIC)  Introducerea documentării, procesării şi evaluării electronice  CINE:  AM Principalele părți interesate  OI și rolurile atribuite acestora  Beneficiari Scenariul 1 – „Status Quo+” 181. Primul scenariu porneşte de la premisa că un sistem care funcţionează bine nu trebuie schimbat. Programul Operaţional Regional reprezintă cel mai performant PO, iar actualul sistem de selecţie a proiectelor a fost îmbunătăţit în mod constant şi adaptat în funcţie de schimbări, nevoi şi de problemele care au apărut pe parcursul procesului. Astfel, sistemul actual este bine cunoscut de către părţile implicate (AM, ADR-uri şi beneficiarii care au accesat fonduri POR). Continuarea utilizării sistemului de selecţie înseamnă, de fapt, că nu se va mai pierde timpul în încercarea de a învăţa şi a se adapta la un sistem complet nou. Aceasta reprezintă o economie de timp în ceea ce priveşte implementarea sistemului de selecţie şi va ajuta, în final, la creşterea ratei de absorbţie. 182. Mai jos este prezentată descrierea detaliată a primului scenariu, conform cadrului MIP: Tabelul 17. Proceduri de selecţie propuse pentru Scenariul 1, conform cadrului de management al investiţiilor publice (MIP) Cadrul de management al investiţiilor publice Prima etapă – Consiliere pentru A doua etapă A treia etapă A patra etapă Proceduri POR investiţii, Pregătirea proiectului & Evaluarea proiectului Analiza independentă a Selecţia & Contractarea Evaluarea preliminară evaluării Pregătirea proiectului:  Invitaţii permanente pentru depunerea de proiecte  Elaborat de AM şi aprobat de CM Linii directoare  Se realizează de către toţi şi publicarea beneficiarii POR anunţului  Evaluarea strategică implicită se realizează conform criteriilor de eligibilitate şi evaluare pentru Axele 2-5 96 Evaluarea strategică :  Planurile de Dezvoltare Regională se realizează de către AM  Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană (doar pentru polii de creştere şi pentru polii de dezvoltare urbană) se realizează de către OI/ADR (Unitatea de planificare/Programare)  Se bazează pe criterii obiective şi măsurabile şi pe proceduri clare (propuse de către AM şi aprobate de Comitetul de monitorizare a POR) Cuprinde:  Studiu de fezabilitate  Proiectul tehnic  Analiza rentabilităţii  Costurile de operare şi întreţinere Depunerea candidaturii  Toate sunt depuse în format electronic Costurile aferente pregătirii proiectului: - responsabilitatea directă a beneficiarului Verificarea Grila de evaluare elaborată la nivel administrativă central şi a eligibilităţii Grila de evaluare elaborată la nivel Evaluatorii independenţi: Proiectele care primesc central  Selectaţi de AM punctajele aferente unui  AM asigură finanţarea anumit prag (minim), în necesară baza criteriilor de evaluare  Din punctul de vedere al pentru fiecare categorie, calităţii şi experienţei, beneficiază de finanţare criteriile de achiziţie Prealocare şi principiile de sunt mai importante selecţie după modelul FIFO decât cheltuielile  Sarcini obligatorii: cercetarea documentară Evaluarea preliminară, acordarea tehnică şi punctajelor, vizitele în financiară teren şi recomandările privind modul de îmbunătăţire a proiectelor făcute atât în scris, cât şi în cadrul întâlnirilor cu solicitanţii  Criteriile de evaluare reflectă obiectivele Axelor POR şi cuprind criteriile care se regăsesc în OUG nr. 88/2013 Candidatul îşi îmbunătăţeşte proiectul Îmbunătăţirea în etapa studiului de proiectului în fezabilitate, în etapa studiului conformitate cu de fezabilitate recomandările evaluatorilor independenţi Verificarea Evaluatorii independenţi modului de verifică modul de 97 îmbunătăţirea îmbunătăţire a proiectului a proiectului şi în etapa studiului de evaluarea fezabilitate şi prezintă finală punctajul aferent evaluării finale  Contractul de finanţare se semnează între AM şi candidat; în anexă este prezentat SF  Ulterior, solicitantul are de ales între următoarele opţiuni: Opţiunea 1: FIDIC roşu: Două contracte Contractarea subsecvente: primul finanţării contract pentru proiectare, iar al doilea, pentru construcţie Opţiunea 2: FIDIC galben: Candidatul contractează atât proiectarea, cât şi construcţia unei singure companii Opţiunea 3: FIDIC verde pentru proiectele de dimensiuni mici 183. Avantajele şi dezavantajele acestui scenariu sunt discutate mai jos, ţinând cont de patru criterii importante: absorbţie, impact, legitimitate și fezabilitate: CRITERII AVANTAJE DEZAVANTAJE  Acest scenariu poate duce la creşterea  Nu sunt soluţionate două dintre ratei de absorbţie, menţinând punctele tari ale principalele probleme ale sistemului, care sistemului actual şi capacitatea creată pe influenţează în mod semnificativ rata de parcursul celor 7 ani de implementare. Nu se vor absorbţie: achiziţiile publice şi capacitatea mai înregistra întârzieri generate de administrativă/de gestionare a beneficiarilor. implementarea unui nou sistem.  Sistemul de prealocare poate reduce  Noile proceduri de evaluare a PID nu rata de absorbţie, deoarece beneficiarii nu vor avea un impact negativ asupra ratei de resimt imediat presiunea aferentă proiectării și absorbţie, deoarece fiecare regiune trebuie să implementării (ca în cazul POR 2007-2013 – Axa evalueze un număr limitat de PID-uri (unul pentru 1 „Polii de creştere şi Polii de dezvoltare fiecare pol de creştere; şi 1-2 pentru polii de urbană”). dezvoltare urbană).  Axarea pe proiectele de dimensiuni ABSORBŢIE mici şi mijlocii poate duce la blocarea sistemului  Limitarea utilizării Analizei Cost- şi poate genera prea multă birocraţie. Beneficiu (ACB) doar pentru proiectele de dimensiuni mari poate avea un impact pozitiv în ceea ce priveşte îmbunătăţirea procesului de depunere a candidaturilor. Analiza Cost- Eficacitate (ACE) se poate implementa mult mai uşor.  Introducerea FIDIC roşu, galben şi verde va juca un rol important în ceea ce priveşte îmbunătăţirea şi implementarea proiectului.  Extinderea gradului de utilizare a procedurilor electronice va avea un efect pozitiv 98 în ceea ce priveşte îmbunătăţirea procesului de depunere şi comunicare.  Evaluarea strategică a PID-urilor poate  Selecţia proiectelor după metoda FIFO duce la îmbunătăţirea calităţii acestora şi a nu încurajează selecţia marilor proiecte impactului global al programelor de dezvoltare strategice (de obicei, aceste proiecte necesită un locală. Aceasta reprezintă o etapă importantă, timp mai mare pentru elaborare şi contractare). deoarece în prezent nu există un sistem de  Sistemul FIFO nu permite concentrarea penalizări şi sancţiuni pentru PID-urile a căror strategică pe priorităţile de ordin regional şi nici calitate lasă mult de dorit. selecţia proiectelor care au un potenţial  Abordarea AEC pune un accent mai semnificativ de creştere a dezvoltării la nivel mare pe raportul calitate-preţ şi, dat fiind că este regional. mai uşor de utilizat comparativ cu abordarea  Sistemul propus are în vedere în ACB, aceasta ar putea încuraja elaborarea de primul rând absorbţia, adesea existând un IMPACT propuneri mai bune din punct de vedere calitativ. compromis între măsurile care încurajează În acelaşi timp, abordarea AEC poate fi mai uşor absorbţia şi cele care încurajează impactul. verificată de către auditori şi este mai puţin predispusă la strategiile „cosmetizate” utilizate foarte des în abordările ACB.  Sistemul FIDIC poate duce la îmbunătăţirea calităţii elaborării şi implementării proiectului.  Facilitarea finanţării pentru proiectele de dimensiuni mari poate de asemenea conduce la un impact global mai mare al programului.  Avantajele sistemului actual în ceea ce  Prealocarea fondurilor în baza Axei 1, priveşte beneficiarii şi încrederea publică rămân cu precădere prealocarea pentru Polii de neschimbate. Sunt menţinute caracteristicile dezvoltare urbană, generează o serie de pozitive ale metodei FIFO. nedumeriri în ceea ce priveşte criteriile utilizate  Îmbunătăţirile secundare propuse au, în în elaborarea PDU. LEGITIMITATE linii mari, un efect pozitiv asupra relaţiei dintre AM, ADR şi beneficiari. Astfel, părţile interesate pot percepe acest model nou ca fiind o abordare mai solidă decât situaţia existentă.  Sistemele instituţionale nu vor suferi  Se poate ca schimbările secundare modificări semnificative comparativ cu sistemul propuse să aibă nevoie de anumite ajustări (de actual – modificările vor fi de ordin secundar. ex., introducerea şi implementarea procedurilor Aceasta înseamnă că echipa actuală (cu condiţia de comunicare electronică, FIDIC etc.). FEZABILITATE existenţei unei rotaţii nesemnificative de cadre) se va obişnui relativ rapid cu sistemul de selecţie.  Sistemul FIFO are beneficiul de a limita intervenţia politică. 184. Schema generală a Primului scenariu se regăseşte în Anexa 12. Scenariul 2 – „Semi-competitiv” 185. Al doilea scenariu porneşte de la premisa că un impact mult mai mare poate fi atins în cazul existenţei unei prealocări de fonduri pentru o serie de proiecte de ordin strategic. Pentru a se obţine 99 un impact maxim, se propune ca fondurile să fie alocate pe regiune, judeţe, poli de creştere şi oraşe reşedinţă de judeţ. Hotărârea privind extinderea listei de oraşe care vor beneficia de fonduri prealocate de la polii de dezvoltare urbană la oraşele reşedinţă de judeţ a rezultat ca urmare a analizei realizate pentru proiectele aferente Polilor de creştere, conform căreia, la nivel economic, între oraşele mici există adesea diferenţe minore. Mai mult decât atât, unele oraşe reşedinţă de judeţ, cum este Slatina, înregistrează rezultate economice mai bune comparativ cu polii de dezvoltare urbană Brăila, Satu Mare, Bacău sau Suceava. Oraşele reşedinţă de judeţ reprezintă, în acelaşi timp, centre administrative şi centre furnizoare de servicii. Am hotărât să includem şi consiliile judeţene printre unităţile administrative care beneficiază de fonduri special alocate, ca modalitate de sprijinire a acestora pentru atragerea investiţiilor într-o manieră mai strategică – adică elaborarea proiectelor prin intermediul unei strategii cuprinzătoare privind dezvoltarea judeţeană. 186. În cadrul acestui scenariu se evidenţiază patru categorii de proiecte. Aceste patru categorii au fost elaborate pentru a crea un echilibru între impact şi absorbţie – adică pentru a permite anumitor proiecte mai mici să parcurgă mai repede etapele sistemului, încercând, în acelaşi timp, selectarea acelor proiecte mai mari, mai strategice. Mai jos este descris fiecare tip de proiecte. 187. Tipul 1: Proiectele regionale de anvergură. Această categorie de proiecte are ca scop precis facilitarea finanţării proiectelor cu impact la nivel regional, a căror valoare depăşeşte 100 milioane RON. Din cauza unor serii de obstacole (de ex., lipsa unei structuri administrative la nivel regional), în cadrul POR 2007-2013 au fost implementate puţine proiecte cu impact la nivel regional. Este import ant ca în cadrul POR 2014-2020 să se pună accentul pe implementarea unor proiecte strategice la nivel regional în cadrul fiecărei regiuni. Aceste investiții pot fi create pornind de la Planurile de Dezvoltare Regională şi vor fi evaluate din punct de vedere strategic de către Autoritatea de Management a POR. De asemenea, este important să se ţină cont de faptul că Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 88/2013 nou aprobată precizează faptul că Ministerul de Finanţe va efectua o verificare suplimentară a proiectelor a căror valoare depăşeşte 100 milioane RON, lăsând deschisă posibilitatea ca acest filtru suplimentar s-ar aplica la intervențiile din fonduri UE. Criteriile privind prioritizarea proiectelor de anvergură (de peste 100 milioane RON) care beneficiază de finanţare de la bugetul de stat se regăsesc în Anexa 13. 188. Tipul 2: Strategiile integrate de dezvoltare. Această categorie face referire la proiectele de dimensiuni mari şi medii spre mari, depuse spre aprobare de polii de creştere, consiliile judeţene şi oraşele reşedinţă de judeţ. Ideea de bază constă în existenţa fondurilor prealocate pentru toate marile unităţi administrative la nivel sub-regional, existând, însă, un amendament. Ţinând cont de faptul că în perioada de programare 2007-2013 rata de absorbţie din cadrul Axei 1 a fost destul de anevoioasă (deoarece fondurile erau garantate pentru polii de creştere şi pentru polii de dezvoltare urbană), acest scenariu propune o abordare în două etape. Astfel, fiecare judeţ, fiecare pol de creştere şi fiecare oraş reşedinţă de judeţ primeşte finanţarea aferentă, însă trebuie să contracteze sumele alocate pe o perioadă de timp prestabilită (de ex., nu mai lungă de 2-3 ani). Toate fondurile care nu au fost contractate sunt incluse într-un proces de selecţie care poate fi accesat de unităţi administrative similare conform sistemului primul intrat/primul ieşit (autorităţile judeţene pot beneficia de fonduri care nu au fost accesate de alte judeţe, autorităţile locale pot beneficia de fonduri care nu au fost accesate de alte oraşe, toate din aceeași regiune). Pe lângă fondurile prealocate, polii de creştere, consiliile judeţene şi oraşele reşedinţă de judeţ vor putea accesa, după contractarea fondurilor prealocate, şi alte fonduri disponibile (la fel cum se realizează în acest moment), în baza principiului „primul venit, primul servit,” după contractarea fondurilor pre-alocate. 100 189. Tipul 3: Procesul de selecţie FIFO pentru proiecte de dimensiuni medii. A treia categorie de proiecte respectă modelul de selecţie existent, aplicându-se Axelor 2, 3, 4 şi 5, cuprinzând şi acele îmbunătăţiri menţionate înainte de discuţia aferentă scenariului. În cadrul celei de-a treia categorii de proiecte pot aplica pentru finanţare toate tipurile de beneficiari: autorităţi publice, companii private, ONG-uri şi Grupuri de Acţiune Locală (GAL) (care vor implementa proiecte de tipul DLRC – dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii). 101 Prezentarea generală a Scenariului 2 – „Semi-competitiv” Categor Dimensi Autoritatea pentru Autoritatea de Autoritatea ie une Candidat Modelul de selecție alocarea fondurilor selecție responsabilă de plăți proiect proiect Pre-alocare Autoritatea Centrală de Asociaţii ACM va aloca ACM  Bugetul special destinat cu flexibilitate limitată în Management judeţene sau fonduri fiecărei ceea ce priveşte realocarea pentru alte tipuri de >100 viitoare entităţi regiuni proiecte Tipul 1 milioane administrative  Proiectele trebuie prezentate în Planurile de RON regionale ACM va stabili Dezvoltare Regională procentul de  Evaluare strategică detaliată conform OUG nr. alocat pentru 88/2013 Județele (41) fiecare categorie ADR sau o Pre-alocare și FIFO ACM sau o viitoare de proiecte, pe viitoare instituţie Prima etapă. Pre-alocarea instituţie administrativă Polii de creștere regiune administrativă  Alocare special destinată fiecărui candidat; regională (7-8) regională există termen limită Consiliul Regional  Proiectele trebuie realizate conform OUG nr. Polii de sau viitoarea 88/2013 și să respecte criteriile privind dezvoltare instituţie regională prioritizarea urbană stabileşte modul  Proiectele trebuie prezentate în Planurile (33 – celelalte de alocare a Integrate de Dezvoltare Urbană sau în alte orașe reședință fondurilor pentru documente similare de județ) fiecare tip de  Invitaţie restricţionată pentru propunerea >30 proiect dintr-o de proiecte; presupune criterii strategice Tipul 2 milioane anumită categorie  Evaluare tehnică şi financiară pe baza unui RON prag prestabilit Fondurile alocate diferitelor A doua etapă. Modelul de selecție FIFO categorii de  Fondurile prealocate pentru a doua etapă și proiecte sunt fondurile neangajate destinate județelor în flexibile în prima etapă sunt disponibile în a doua etapă intervalul stabilit de selecție FIFO pentru proiectele selectate de AM, precum şi în baza unor criterii competitive la nivelul în cadrul bugetului tuturor județelor din cadrul unei regiuni total alocat  Fondurile prealocate pentru a doua etapă și fiecărei regiuni, fondurile neangajate destinate polilor de 102 stabilit de AM creștere și polilor de dezvoltare urbană în prima etapă sunt disponibile în a doua etapă pentru proiectele selectate în baza unor criterii competitive la nivelul tuturor polilor de creștere și polilor de dezvoltare urbană din cadrul unei regiuni  Invitaţie restricţionată pentru propunerea de proiecte (restricţionarea domeniilor de finanțat)  Evaluare tehnică şi financiară pe baza unui prag prestabilit Autorități ADR sau o Modelul de selecție FIFO ACM sau o viitoare publice viitoare instituţie  Fonduri alocate dedicate pentru acest tip de instituţie administrativă Sectorul privat administrativă proiecte; există termen limită regională <100 ONG-uri regională  Invitaţie restricţionată pentru propunerea milioane GAL de proiecte (restricţionarea domeniilor de RON; finanțat) Tipul 3 >1,5  Proiectele de dimensiuni medii trebuie să fie milioane realizate conform OUG nr. 88/2013 și să RON respecte criteriile privind prioritizarea  Evaluare tehnică şi financiară pe baza unui prag prestabilit Autorități ADR sau o Modelul de selecție FIFO ACM sau o viitoare publice viitoare instituţie  Invitaţie restricţionată pentru propunerea de instituţie administrativă Sectorul privat administrativă proiecte (restricţionarea domeniilor de finanțat) regională <1,5 de ONG-uri regională  Formulare şi proceduri de depunere simplificate Tipul 4 milioane GAL  Evaluare tehnică şi financiară pe baza unui prag RON prestabilit  Se va analiza gradul de implicare a băncilor în procesul de selecție 103 190. Tipul 4: Proiectele de dimensiuni mici. Această categorie este destinată cu precădere proiectelor mici, care presupun proceduri de aplicare simplificate pentru a facilita parcurgerea rapidă a tuturor etapelor. Pentru astfel de proiecte pot candida toate categoriile de beneficiari. 191. Tabelul de mai sus oferă o prezentare completă a Scenariului 2. 192. Avantajele și dezavantajele acestui scenariu sunt dezbătute mai jos, ţinând cont de patru criterii importante: absorbţie, impact, legitimitate și fezabilitate: CRITERII AVANTAJE DEZAVANTAJE  Prealocarea de fonduri pentru o serie  Etapa de pregătire a proiectelor de de proiecte mari poate reduce în mod dimensiuni mari și medii spre mari poate dura semnificativ durata de procesare și birocrația o perioadă lungă de timp, dat fiind că aceste aferentă. proiecte sunt mai complexe.  Limitarea perioadei de timp în care  Abordarea FIFO ar putea încuraja în polii de creștere, consiliile județene și orașele continuare depunerea de proiecte a căror reședință de județ pot accesa fondurile calitate lasă mult de dorit (cu timp redus de prealocate va ajuta la stoparea întârzierilor pregătire), ceea ce poate genera întârzieri în inutile. etapa de implementare.  Abordarea FIFO va facilita o absorbție  Este posibil ca pentru realizarea relativ rapidă, cu precădere pentru proiectele proiectelor regionale de dimensiuni mari să de dimensiuni mici și medii. fie necesară înființarea Asociațiilor de ABSORBȚIE  Introducerea formatului de contract Dezvoltare Intercomunitară (în cazul în care FIDIC poate facilita implementarea și poate procesul de regionalizare nu a fost finalizat); reduce întârzierile. putem afirma, din experiență, că înființarea și gestionarea unor astfel de asociații este o sarcină destul de dificilă. Această situație poate ridica probleme pe parcursul etapei de implementare a proiectului.  Există riscul ca entitățile sub- naționale, în special consiliile județene, să nu aibă capacitatea financiară necesară să preia proiecte UE suplimentare.  Accentul pus efectiv pe proiectele de  Se poate ca în cazul anumitor dimensiuni mari, la nivel regional, județean și proiecte abordarea de tip FIFO să nu faciliteze municipal, va face ca proiectele să aibă un selecția proiectelor cu adevărat strategice. impact mai mare.  Interesele politice de la nivel  Abordarea FIFO este rezervată, în regional și local pot influența selecția unor general, pentru proiectele de dimensiuni mici, proiecte strategice care, în final, se pot dovedi mai puțin strategice. a nu fi proiectele cu cel mai mare impact.  Necesitatea existenței unui plan IMPACT integrat de dezvoltare ca bază pentru  Există riscul primirii unor proiecte nesustenabile care presupun costuri ridicate și finanțarea unor astfel de proiecte va încuraja care vor avea un impact foarte mic. nu doar elaborarea unor proiecte mai strategice, ci și o mai bună coordonare între diferitele niveluri strategice (de exemplu în fiecare regiune, județ și municipiu va trebui să existe o strategie integrată de dezvoltare în momentul în care acestea vor candida pentru obținerea de fonduri prealocate).  Prealocarea și introducerea criteriilor  Posibilitatea ca selecția de proiecte LEGITIMITATE strategice de preselecție pot reduce presiunea să se facă în funcţie de interese regionale și exercitată asupra AM, OI și a evaluatorilor și locale, și nu pe baza unor criterii strategice 104 pot crește gradul de responsabilitate la nivelul clare. factorilor de decizie regionali și locali.  Propunerile pentru proiectele depuse spre finanțare vor fi realizate la nivel regional sau local, prin consultarea tuturor părților interesate.  Eforturile depuse în cadrul etapei de implementare vor fi concentrate pe propunerile de proiecte complete, care pot fi implementate imediat.  Există deja o experiență anterioară în  Pregătirea unor strategii integrate ceea ce privește implementarea bazată pe de dezvoltare (la nivelul polilor de creștere, abordarea FIFO și fondurile prealocate pentru județelor și al orașelor reședință de județ) va polii de creștere și pentru polii de dezvoltare necesita existența unei capacități reale la nivel urbană. local, regional și național –în ceea ce privește atât elaborarea propriu-zisă a acestor planuri, FEZABILITATE cât și evaluarea strategică a acestora.  Se poate să nu existe suficienți specialiști pentru elaborarea și evaluarea pertinentă a acestor strategii. Se poate ca unii specialiști să nu aibă experienţa necesară în respectivele domenii. 193. Schema generală a celui de-al doilea scenariu, precum și o dezbatere referitoare la cadrul MIP pentru fiecare tip de proiect pot fi regăsite în Anexa 12. Scenariul 3 – „Competitiv” 194. Asemeni celui de-al doilea scenariu, al treilea scenariu propune ca proiectele să fie selectate în mod diferențiat, ținând cont de dimensiunea acestora. Proiectele de dimensiuni mai mici vor respecta un sistem simplificat de proceduri și un set de criterii de selecție mai puțin exigente. Există patru categorii de proiecte. Proiectele de tip 1, „proiectele cu impact la nivel regional”, reprezintă proiectele de anvergură, valoarea fiecăruia fiind de cel puțin 100 milioane RON. Candidaţii sunt asociațiile județene sau o viitoare instituţie administrativă regională. Proiectele de tip 2, „proiectele aferente județelor/polilor de creștere/polilor de dezvoltare urbană”, sunt proiecte de dimensiuni medii spre mari, cu valoare de peste 30 milioane RON, depuse de consilii județene, poli de creștere sau orașe reședință de județ. Proiectele de tip 3 sunt de dimensiuni medii, cu valoare de peste 1,5 milioane RON și până la 100 milioane RON, depuse de autoritățile locale, sectorul privat, ONG-uri și GAL (care vor implementa proiecte de tipul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii). Proiectele de tip 4 sunt de dimensiuni mici, cu valoare de sub 1,5 milioane RON, depuse de autoritățile locale, sectorul privat, ONG- uri și LAG. În tabelul de mai jos se regăsește o prezentare succintă a celor patru categorii de proiecte propuse. 195. Pentru următorul POR, alocarea bugetară va fi mai flexibilă în cadrul fiecărui tip de proiecte și între acestea. Autoritatea de Management (AM) va aloca fonduri fiecărei regiuni. Din totalul fondurilor alocate fiecărei regiuni, AM va stabili procentul de alocat pentru fiecare tip de proiecte și procentul în baza căruia fiecare regiune poate hotărî care va fi valoarea finanțării finale pentru fiecare tip de proiect. De exemplu, AM hotărăște că 25% din totalul fondurilor alocate pentru fiecare regiune va fi folosit pentru proiectele de tip 1 și că fiecare regiune poate aloca între 20% și 30% din totalul fondurilor alocate 105 conform priorităților stabilite la nivelul regiunii și disponibilității propunerilor, pentru proiectele de tip 2. În sfera stabilită de AM pentru fiecare tip de proiect și conform cerințelor stabilite de UE privind alocarea bugetară, regiunea poate hotărî valoarea finanțării alocate fiecărui tip de proiecte. Flexibilitatea în ceea ce privește alocarea bugetară asigură respectarea principalelor obiective ale POR privind alocarea fondurilor și, în același timp, este adaptată la prioritățile regiunii și la capacitatea fiecărei regiuni de implementare a POR, și asigură creșterea gradului de absorbție a fondurilor aferente POR. 196. Pre-alocarea de fonduri pentru solicitanți prin intermediul Planurilor Integrate de Dezvoltare poate încuraja planificarea și integrarea investițiilor, însă poate crea și un sistem de penalizări pentru proiectele depuse cu întârziere și pentru proiectele a căror calitate lasă foarte mult de dorit. Pentru promovarea punctelor tari și pentru reducerea punctelor slabe în cadrul modelului actual de prealocare, propunem un model de „semi-prealocare”. Astfel, totalul fondurilor alocate pentru proiectele de tip 2 vor fi împărțite în două etape: procentul majoritar din totalul fondurilor va reprezenta prealocarea pentru solicitanți din prima etapă; un procent mult mai mic va reprezenta fondurile competitive pentru a doua etapă. De exemplu, 50% din fonduri vor fi disponibile pentru contractare în primii trei ani și 50% din fonduri vor fi disponibile pentru contractare în ultimii patru ani. Fondurile din a doua etapă vor cuprinde fondurile competitive destinate primei etape, precum și fondurile prealocate neangajate din prima etapă. Competiția va fi între axele prioritare și între aceleași tipuri de solicitanți. În mod special, fondurile competitive pentru a doua etapă și fondurile neangajate destinate județelor în prima etapă sunt disponibile în a doua etapă pentru proiectele selectate în baza unor criterii competitive la nivelul tuturor județelor din cadrul unei regiuni. Fondurile competitive pentru a doua etapă și fondurile neangajate destinate polilor de creștere și polilor de dezvoltare urbană în prima etapă sunt disponibile în a doua etapă pentru proiectele selectate în baza unor criterii competitive la nivelul tuturor polilor de creștere și polilor de dezvoltare urbană din cadrul unei regiuni. Acest model de competiție parțială, adică inexistența unei competiţii între solicitanții din prima etapă și competiţia între solicitanții din a doua etapă, va garanta faptul că niciun candidat nu este uitat, ba mai mult decât atât, vor fi recompensați solicitanții cei mai implicați și capabili. 197. Proiectele de tip 3 vor fi selectate pe criterii competitive în baza unei evaluări tehnice și financiare detaliate sau prin utilizarea unei metode de evaluare calitativă. Va exista o invitaţie restricţionată pentru propunerea de proiecte, care presupune criterii strategice, ulterior evaluatorii urmând a valida proiectele prin comparație, în cadrul axei prioritare a fiecăruia. Este important ca în cadrul acestei etape să existe capacitatea necesară pentru procesarea adecvată a tuturor candidaturilor, cu precădere în perioadele când se depun foarte multe proiecte. 198. În sfârşit, proiectele de tip 4 vor respecta actuala regulă FIFO. În acest caz (adică atunci când vorbim de investiții minore cu un impact strategic redus), cel mai bine este să se mențină sistemul status quo și beneficiile implicite ale acestuia, inclusiv o rată de absorbție accelerată. În plus, ar trebui să existe formulare și proceduri simplificate care să reflecte valoarea mai mică a acestor tipuri de proiecte. 199. Solicitanţii vor avea posibilitatea să-şi îmbunătățească proiectele în etapa de pregătire a studiului de fezabilitate. În urma evaluării tehnice și financiare bazate pe cercetarea documentară preliminară și a vizitelor în teren, evaluatorii independenți nu vor stabili doar punctajele, ci vor oferi și recomandări privind modul de îmbunătățire a proiectelor. Ulterior, solicitanții își vor îmbunătăți proiectele în conformitate cu recomandările evaluatorilor independenți, aceștia din urmă vor verifica modul de îmbunătățire a proiectelor și vor acorda punctajul final al evaluării. Proiectele vor fi selectate în baza punctajului final. 106 200. Evaluarea strategică reprezintă unul dintre factorii principali de stabilire a reușitei modelelor de selecție propuse. Astfel, criteriile, procedurile și comitetele de evaluare strategică trebuie să fie foarte atent elaborate. Evaluarea strategică poate fi realizată de un comitet de evaluare similar CRESC (Comitetul Regional de Evaluare Strategică și Corelare), care să aibă ca membri atât reprezentanți ai administrației centrale, cât și ai celei regionale și să aibă la bază criterii obiective cuantificabile și proceduri bine definite (propuse de AM și aprobate de Comitetul de Monitorizare a POR). Înființarea noilor comitete strategice trebuie să respecte următoarele caracteristici: criterii și proceduri bine definite pentru selectarea membrilor; o structură echilibrată în ceea ce privește organigrama; criterii bine definite și proceduri detaliate pentru prioritizarea strategică. Pentru mai multe detalii privind propunerea unui nou comitet strategic, a se vedea Anexa 4. Criteriile de evaluare vor avea la bază documente strategice, unele dintre cele mai importante fiind reprezentate de Planurile de dezvoltare regională pentru perioada 2014-2020, ale căror proiecte sunt în curs de elaborare. Proiectele de PDR pun accentul pe avantajele comparative și competitive specifice fiecărei regiuni, asigurând o mai bună conectare cu obiectivele strategice ale programului. Anexa 6 cuprinde analiza PDR-urilor aferente perioadei 2014-2020. 107 201. Tabelul de mai jos oferă o prezentare completă a celui de-al treilea scenariu. Prezentarea generală a Scenariului 3 – „Competitiv” Dimensi Autoritatea pentru Autoritatea Categori Autoritatea de une Candidat alocarea Modelul de selecție responsabilă de e proiect selecție proiect fondurilor plăți Asociaţii  ACM va aloca Autoritatea Pre-alocare ACM judeţene sau fonduri fiecărei Centrală de  Buget dedicat cu flexibilitate limitată în ceea ce priveşte realocarea viitoarele regiuni Management pentru alte tipuri de proiecte entităţi  Invitaţie permanentă şi restricţionată pentru depunerea de >100 administrative Tipul 1 milioane regionale  ACM va stabili proiecte RON procentul de  Proiectele trebuie prezentate în Planurile de Dezvoltare Regională alocat pentru  Evaluare strategică exclusivă pentru PDR-uri şi proiectele specifice, fiecare cu respectarea cerinţelor şi criteriilor stabilite prin OUG nr. categorie de 88/2013, prin AM/MF/şi comitetul de tip CRESC Județele (41) proiecte, pe ADR sau o Pre-alocare și selecţie competitivă ACM sau o regiune viitoare Evaluare strategică: Exclusiv pentru PIDU-uri (şi pentru proiectele specifice viitoare instituţie Polii de instituţie doar în conformitate cu cerinţele OUG nr. 88/2013 – adică proiecte de peste administrativă creștere (7-8) Consiliul administrativă 100 milioane RON) prin ADR/MF regională regională Prima etapă. Prealocări Regional sau Polii de  Alocare special destinată fiecărui candidat; există termen dezvoltare viitoarea limită urbană instituţie regională  Proiectele trebuie prezentate în Strategiile de Dezvoltare sau (34 – celelalte stabileşte în alte documente similare >30 orașe reședință de modul de  Invitația restricționată şi cu caracter temporar pentru Tipul 2 milioane depunerea de proiecte; presupune criterii strategice RON județ) alocare a fondurilor  Evaluare tehnică şi financiară pe baza unui prag prestabilit pentru fiecare pentru fiecare categorie de criterii existente tip de proiect  Criteriile de evaluare vor reflecta în mod direct obiectivele dintr-o anumită Axei prioritare specifice din cadrul POR, precum şi cerinţele categorie OUG nr. 88/2013 A doua etapă. Selecţie competitivă  Fondurile  Fondurile competitive pentru a doua etapă şi fondurile alocate neangajate destinate judeţelor în prima etapă sunt 108 diferitelor disponibile în cadrul celei de-a doua etape pentru proiectele categorii de selectate în baza unor criterii de competitivitate, la nivelul proiecte sunt tuturor județelor din cadrul unei regiuni flexibile în  Fondurile competitive pentru a doua etapă și fondurile intervalul neangajate destinate polilor de creștere și polilor de stabilit de AM, dezvoltare urbană în prima etapă sunt disponibile în a doua precum şi în etapă pentru proiectele selectate în baza unor criterii de cadrul competitivitate, la nivelul tuturor polilor de creștere și polilor bugetului total de dezvoltare urbană din cadrul unei regiuni (selecţia poate fi alocat fiecărei realizată prin utilizarea metodelor de selecţie cantitativă şi regiuni, stabilit calitativă) de AM  Selecţia proiectelor se realizează semestrial  Invitația restricționată şi cu caracter temporar pentru depunerea de proiecte presupune criterii strategice şi va reflecta obiectivele Axei prioritare specifice din cadrul POR şi cerinţele OUG 88/2013  Evaluarea tehnică şi financiară prin intermediul clasificării aferente axei prioritare specifice Alte oraşe ADR sau o Selecţie competitivă ACM sau o <100 Sectorul privat viitoare  Invitația restricționată şi cu caracter temporar pentru depunerea viitoare instituţie milioane ONG-uri instituţie de proiecte presupune criterii strategice care vor reflecta administrativă RON; administrativă regională Tipul 3 obiectivele axei prioritare specifice din cadrul POR şi cerinţele OUG >1,5 regională milioane 88/2013 RON  Evaluarea tehnică şi financiară sau evaluarea calitativă prin intermediul clasificării aferente axei prioritare specifice Alte oraşe ADR sau o Modelul de selecţie FIFO (primul intrat/primul ieşit) ACM sau o Sectorul privat viitoare  Invitație restricționată pentru depunerea de proiecte viitoare instituţie <1,5 ONG-uri instituţie (restricționarea domeniilor de finanțat) administrativă Tipul 4 milioane administrativă  Formulare şi proceduri simplificate pentru depunerea proiectelor regională RON regională  Evaluare tehnică şi financiară pe baza unui prag prestabilit aferent fiecărei categorii de criterii 109 202. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat aici faptul că deşi sugestia unei evoluţii către modelele de selecţie competitivă are, în general, un caracter pozitiv, există o serie de neajunsuri ale abordării competitive (de ex., în ceea ce priveşte capacitatea necesară pentru pregătirea şi procesarea cererilor de propuneri de proiecte, reducerea categoriilor de beneficiari, timp prelungit de aşteptare pentru luarea unei decizii). Este evident faptul că, la fel ca în orice sistem, trebuie făcute o serie de compromisuri, însă este important să se conştientizeze nevoile potenţiale privind dezvoltarea capacităţii. Aspectul privind dezvoltarea capacităţii trebuie luat în considerare ca modalitate de răspuns pentru problemele care pot apărea în momentul introducerii unui sistem nou şi complex. 203. Avantajele și dezavantajele acestui scenariu sunt dezbătute mai jos, ţinând cont de patru criterii importante: absorbţie, impact, legitimitate şi fezabilitate: CRITERII AVANTAJE DEZAVANTAJE  Prealocarea de fonduri pentru o  Etapa de pregătire a proiectelor de serie de proiecte mari poate reduce în mod dimensiuni mari și medii spre mari poate semnificativ durata de procesare și dura o perioadă lungă de timp, dat fiind că birocrația aferentă. aceste proiecte sunt mai complexe.  Limitarea perioadei de timp în  Selecţia competitivă poate care polii de creștere, consiliile județene și presupune proceduri dificile şi de lungă orașele reședință de județ pot accesa durată, ceea ce poate influenţa în mod fondurile prealocate va ajuta la stoparea negativ rata de absorbţie. Întârzierile pot fi întârzierilor inutile. cauzate şi de faptul că personalul trebuie să  Introducerea formatului de înveţe să implementeze şi să se obişnuiască contract FIDIC poate facilita cu noile proceduri de selecţie. implementarea și poate reduce întârzierile.  Este posibil ca pentru realizarea  Acest scenariu poate încuraja proiectelor regionale de dimensiuni mari să ABSORBŢIE rata de absorbţie prin utilizarea principiului fie necesară înființarea Asociațiilor de competitivităţii în acelaşi timp cu Dezvoltare Intercomunitară (în cazul în care prealocarea. procesul de regionalizare nu a fost finalizat); putem afirma, din experiență, că înființarea și gestionarea unor astfel de asociații este o sarcină destul de dificilă. Această situație poate ridica probleme pe parcursul etapei de implementare a proiectului.  Există riscul ca entitățile sub- naționale, în special consiliile județene, să nu aibă capacitatea financiară necesară să preia proiecte UE suplimentare.  Axarea pe proiectele de  Interesele politice de la nivel dimensiuni mari, la nivel regional, județean regional și local pot influența selecția unor și municipal, va face ca proiectele să aibă proiecte strategice care, în final, se pot un impact mai mare. dovedi a nu fi proiectele cu cel mai mare  Selecţia competitivă (pe criterii impact. cantitative sau calitative) va fi obligatorie  Există riscul primirii unor proiecte pentru toate proiectele de dimensiuni nesustenabile care presupun costuri ridicate IMPACT medii. și care vor avea un impact redus.  Necesitatea existenței unui plan integrat de dezvoltare ca bază pentru finanțare va încuraja nu doar elaborarea unor proiecte mai strategice, ci și o mai bună coordonare între diferitele niveluri strategice (de exemplu, în fiecare regiune, 110 județ și municipiu va trebui să existe o strategie integrată de dezvoltare în momentul când acestea vor candida pentru obținerea de fonduri prealocate).  Prealocarea și introducerea  Existența unei selecții de proiecte criteriilor strategice de preselecție pot bazate pe interese regionale și locale, și nu reduce presiunea exercitată asupra AM, OI pe criterii strategice clare. și a evaluatorilor și pot crește gradul de  Criteriile selecţiei competitive (în responsabilitate la nivelul factorilor de special criteriile selecţiei calitative) pot fi decizie regionali și locali. contestate de beneficiarii ale căror proiecte  Propunerile pentru proiectele nu au fost selecţionate. depuse spre finanțare se vor face la nivel regional sau local prin consultarea tuturor părților interesate.  Eforturile depuse în cadrul etapei LEGITIMITATE de implementare vor fi concentrate pe propunerile de proiecte complete, care pot fi implementate imediat.  Adăugarea principiului selecţiei competitive în cazul proiectelor care beneficiază de fonduri prealocate poate genera o serie de stimulente şi, prin extindere, poate consolida legitimitate al acestora, care ar putea fi susținută de un comitet de evaluare strategică bine construit, transparent și funcțional  Există deja o experiență  Pregătirea unor strategii integrate anterioară în ceea ce privește sistemul de de dezvoltare (la nivelul polilor de creștere, fonduri prealocate atât pentru polii de județelor și al orașelor reședință de județ) va creștere, cât și pentru polii de dezvoltare necesita existența unei capacități reale la urbană. nivel local, regional și național – în ceea ce privește atât elaborarea propriu-zisă a acestor planuri, cât și evaluarea strategică a acestora.  Se poate să nu existe suficienți FEZABILITATE specialiști pentru elaborarea și evaluarea pertinentă a acestor strategii. Se poate ca unii specialiști să nu aibă experienţa necesară în respectivele domenii.  Se poate ca persoanele care activează în sistem să aibă nevoie de o perioadă de adaptare înainte de a utiliza metodele selecţiei competitive. 204. În Anexa 12 sunt prezentate schema generală a celui de-al treilea scenariu, precum și o discuţie referitoare la cadrul MIP pentru fiecare tip de proiect. 111 VIII. Îmbunătățirea sistemului actual de evaluare și selecție 205. Scopul acestei secțiuni este de a propune o serie de îmbunătățiri pentru actualul model de evaluare și selecție, îmbunătățiri care s-ar aplica în cazul tuturor celor trei scenarii descrise mai sus. Discuția va fi împărțită în două: prima parte va acoperi aspecte generale ale sistemului de evaluare și selecție, iar a doua parte se va concentra mai mult asupra mecanicii și asupra modificărilor marginale propuse ale actualului sistem de evaluare și selecție, în special asupra grilelor tehnice și financiare. Acest capitol va fi urmat de o serie de alte capitole care vor prezenta în detaliu diverse propuneri pentru scenariile individuale, cu un accent pe scenariile „semi-competitiv” și „competitiv.” Modificări recomandate pentru toate modelele de selecţie propuse 206. Indiferent de scenariul ales în final, există o serie de modificări care promit să ducă la rezultate îmbunătăţite raportate la unul sau mai multe obiective-cheie – absorbţie, impact, caracter legal şi capacitate. Recomandările includ mai multe etape ale cadrului MIP, de la pregătirea proiectului, până la evaluare efectivă şi contractare, şi trebuie aplicate tuturor scenariilor posibile luate în calcul. În acest sens, acestea sunt modificări minime cerute de starea de status quo în vederea asigurării unei mai bune selecţii a proiectelor pentru POR 2014-2020. Evaluarea strategică a planurilor integrate de dezvoltare 207. Planurile integrate de dezvoltare sunt principalul instrument folosit de POR 2007-2013 pentru finanţarea de proiecte strategice şi cu un impact mai mare, prin concentrarea investiţiilor asupra celor mai mari centre urbane regionale. Totuşi, pentru a atinge acest obiectiv, este important nu numai să dispunem de Planuri Integrate de Dezvoltare, ci şi ca acestea să fie de calitate. Asta înseamnă că este important să avem instrucţiuni cu privire la întocmirea proiectelor, care să solicite informaţii esenţiale şi proceduri adecvate de selecţie pentru a se asigura că PID-urile îndeplinesc cerinţele legate de calitate.23 208. Procedurile de selecţie folosite la ora actuală se concentrează în principal pe aspecte administrative şi nu permit efectiv o evaluare strategică a acestor documente. Figurile din Anexa 14 indică modul în care sunt selectate PID-urile pentru polii de creştere, polii de dezvoltare urbană şi centrele urbane. Interesant este că procedurile de selecţie variază în funcţie de diferitele tipuri de oraşe menţionate, iar criteriile de selecţie nu încurajează neapărat elaborarea de documente adecvate. 209. Tabelul de mai jos oferă o prezentare generală a criteriilor efective de evaluare pentru polii de creştere şi pentru polii de dezvoltare urbană, precum şi a modului în care aceste criterii pot fi îmbunătăţite: 23 Este important de reținut că această discuție despre PID -uri are în vedere faptul că ele vor continua să fie principalul instrument utilizat pentru evaluarea proiectelor pre-selectate. Mai târziu va fi discutată opțiunea pre-alocării pe baza strategiilor de dezvoltare existente și a unui Plan de investiții de capital. 112 Tabelul 18. Îmbunătăţirea criteriilor de evaluare a PID -urilor Criterii efective de evaluare Noi criterii de evaluare (admisibilitate) pentru polii de creştere şi pentru polii de dezvoltare urbană 1. PID are ca obiectiv dezvoltarea A. Sunt obiectivele PID consecvente cu socială şi economică şi regenerarea Planul regional de dezvoltare (PRD)? urbană a oraşului/municipiului.../polului de creştere/polului de dezvoltare urbană în cauză 2. Nevoile de dezvoltare ale polului de B. Este PID consecvent cu obiectivele dezvoltare urbană sunt corelate cu POR sau ale axei prioritare POR? rezultatele analizei economice şi sociale şi cu priorităţile de dezvoltare. 3. PID urmăreşte soluţionarea C. Este analiza problemelor/contextului simultană a unor probleme între care coerentă şi adaptată la scopul acestor există relaţii de interdependenţă. documente strategice (PID)? 4. (Numai pentru polii de dezvoltare D. Există relaţii de interdependenţă urbană) PID este însoţit de cel puţin 2 între principalele probleme proiecte individuale: identificate?  Proiectele se încadrează în cel puţin două categorii diferite de operaţiuni eligibile  Cel puţin unul dintre proiecte se încadrează în categoria de operaţiuni eligibile privind reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a transportului urban 5. Proiectele individuale vor fi E. Nevoile de dezvoltare identificate implementate în zona polului de rezultă din analiza dezvoltare urbană, aşa cum rezultă din problemelor/contextului şi sunt harta proiectului de localizare a reflectate de priorităţile/obiectivele de oraşului/municipiului dezvoltare? 6. Proiectele individuale răspund F. Obiectivele PID sunt definite după nevoilor de dezvoltare identificate şi modelul SMART şi au asociaţi indicatori priorităţilor de dezvoltare ale de performanţă? oraşului/municipiului. 7. (Numai pentru polii de creştere). G. Măsurile/proiectele conţinute de PID Structura de management a PID este sunt corelate, din punct de vedere logic, clar identificată şi poate asigura o cu obiectivele şi contribuie în mod implementare adecvată a acestuia? direct la realizarea acestora? H. Sunt disponibile surse de cofinanţare? I. Angajamentul de a asigura durabilitatea (în special cu privire la costurile de operare/întreţinere) este credibil? Există suficiente resurse 113 fiscale/bugetare în viitor pentru aceste cheltuieli? Cum vor fi create/acoperite aceste resurse bugetare? J. Măsurile luate de management cu privire la PIDU sunt suficient de clare şi credibile pentru a asigura o implementare eficientă a acestuia? 210. Aceste criterii nu trebuie folosite numai pentru PID-urile elaborate pentru oraşe, ci şi pentru PID-urile elaborate pentru alte unităţi administrative (de ex., judeţe). Criterii similare de evaluare pot fi folosite de AM-POR pentru avizarea Planurilor Regionale de Dezvoltare şi pentru a se asigura că acestea corespund standardelor de calitate. 211. Prezentăm mai jos o serie de categorii strategice şi criterii/întrebări de evaluare esenţiale, care ar putea forma baza diferitelor procedee de evaluare a unei strategii de dezvoltare:  ALINIERE STRATEGICĂ: o Proiectul se aliniază la obiectivele POR? (Dacă nu, eliminaţi proiectul din seria proiectelor în curs de elaborare/redirecţionaţi resursele către alt proiect) o Este proiectul necesar comunităţii? o Se aliniază acesta la strategiile existente de la diferite niveluri (de ex., regional, judeţean, sectorial etc.)? o Dacă nu a fost deja prins într-o strategie existentă, este proiectul aliniat nevoilor şi aşteptărilor oamenilor? Ce dovezi avem în acest sens (de ex., sondaje, petiţii, consultări etc.)?  CAPACITATE o Două subcomponente esenţiale: Resurse financiare şi umane o Proiectul va fi executat de o echipă calificată? o Proiectul dispune de suficiente resurse în vederea finalizării la timp, de la etapa de pregătire până la implementare şi post -implementare? o Se acordă puncte suplimentare dacă proiectul este deja parţial implementat, dacă a fost deja elaborat proiectul tehnic etc.  CALITATE o Din punct de vedere tehnic şi financiar o Proiectul propune cea mai eficace soluţie tehnică pentru realizarea obiectivelor sale? o Soluţia financiară propusă de proiect este cea mai eficientă posibil? o Sau, cu alte cuvinte, soluţia propusă este optimă în raportul eficienţă/eficacitate?  DURABILITATE: o Proiectul poate fi susţinut din surse proprii pe termen lung? Dacă da, de ce? o Dacă nu, există resurse alocate pentru acoperirea deficitului net în etapa postfinalizare? Prezentarea propunerilor de proiecte în etapa de pre-calificare (APQ) 212. În special pentru programele în legătură cu care este probabil să existe multe propuneri de proiecte, prezentarea propunerilor de proiecte în etapa de pre-calificare (APQ) contribuie la îmbunătăţirea eficienţei sistemului şi la reducerea eforturilor inutile atât din partea beneficiarilor, cât şi a personalului AM/OI. În principal, scopul APQ este să funcţioneze ca un prim filtru pentru candidaţii care intenționează să depună propuneri de proiecte în vederea obţinerii de finanţare prin POR. APQ oferă candidaţilor posibilitatea validării ideilor care 114 stau la baza proiectelor lor şi a documentaţiei necesare, înainte de a investi efectiv în toate resursele necesare pentru pregătirea unei propuneri de proiect. În acest fel, se evită situaţiile în care potenţialii beneficiari află prea târziu, în cadrul procesului, că lipsa unui anumit document de proprietate înseamnă că proiectul lor nu este eligibil pentru finanţare prin POR. În plus, un proces eficient APQ nu elimină pur şi simplu candidaţii din program, ci încearcă să-i îndrume în direcţia potrivită, fie prin recomandarea unor etape suplimentare înainte de depunerea efectivă a propunerii de proiect, fie prin depunerea propunerii în cadrul unui alt Program Operaţional, după caz. În acest sens, APQ face parte din mecanismele generale de sprijin şi îndrumare disponibile candidaţilor interesaţi, care se pot folosi de contactele OI pentru a face un schimb preliminar de idei cu privire la posibilele intervenţii şi probabilitatea de succes a acestora. În același timp, este important să fie luat în considerare faptul că ar putea exista câteva restricții pentru utilizarea APQ pentru apelurile competitive. Studiul de caz al Germaniei din Anexa 10 indică faptul că trebuie găsit un echilibru între sprijin și tratament preferențial în ceea ce îi privește pe solicitanți. 213. APQ poate fi de asemenea o modalitate relativ uşoară şi eficientă din punct de vedere al costurilor de a reduce încărcarea AM şi, în special, a personalului OI, care trebuie să verifice, din punct de vedere administrativ şi al eligibilităţii, toate propunerile de proiect depuse. Asta înseamnă că resurse esenţiale îşi concentrează o parte mai mare din timpul disponibil pe acele idei de proiecte care sunt fiabile şi care au efectiv o şansă de a primi finanţare prin POR, cu condiţia obţinerii unei evaluări favorabile. Acest lucru contribuie la reducerea presiunii, în special în perioadele de vârf (de ex., înainte de termenul limită pentru depunerea propunerilor de proiecte) şi promite de asemenea să reducă timpul mediu de procesare a propunerilor de proiecte care ajung în curs de elaborare şi care trec de etapa iniţială APQ. În acelaşi timp, este important să avem tot timpul în minte că adăugarea acestui nou filtru va necesita resurse suplimentare, în special la nivelul OI, unde trebuie să existe specialişti disponibili care să stea de vorbă cu candidaţii interesaţi şi să le ofere reacţii formale şi informale pe parcursul întregului proces APQ. 214. Raportul din februarie 2012 cu privire la „Studiul comparativ asupra procesului de selecţie a proiectelor aplicat pe programele politicii de coeziune 2007 -2013” recomandă introducerea APQ în anumite condiţii. În particular, evaluarea apreciază pozitiv eforturile Republicii Cehe şi ale Germaniei de instituire a unui astfel de proces cu rezultate relativ bune. Autorii concluzionează: „Procedurile APQ filtrează efectiv, într-o etapă timpurie a procesului, proiectele care nu sunt eligibile şi care nu se încadrează în programul de finanţare. Prin urmare, candidaţii primesc din timp reacţii cu privire la şansele lor de succes, ceea ce reduce nesiguranţa şi încărcarea administrativă […] din prima etapă, care este mai restrânsă şi mai rapidă decât cea de-a doua (depunerea propunerii formale de proiect).”24 De exemplu, atât în Cehia, cât şi în Germania, formularul corespunzător APQ este scurt şi simplu, fiind de asemenea disponibil şi online. De fapt, un procent impresionant de 90% din propunerile de proiecte din Germania sunt depuse electronic, ceea ce constituie o altă recomandare a acestui raport şi a lucrării pe aceeaşi temă a Băncii Mondiale cu privire la colaborarea AM-OI şi la suportul pentru beneficiarii POR. Acelaşi raport citat anterior introduce ideea unui instrument online de autoverificare, care să permită candidaţilor interesaţi să primească reacţii instant, pentru a vedea dacă ideile lor sunt eligibile pentru un anumit program. Această soluţie nu numai că va crea o modalitate facilă de îndrumare a candidaţilor într-un stadiu timpuriu al procesului de pregătire a proiectului, dar va 24 Comisia Europeană, DG REGIO, “Comparative Study of the Project Selection Process Applied in Cohesion Policy Programmes 2007-2013,” Raport Final, februarie 2012. 115 necesita şi puţine resurse din partea OI-urilor/AM şi ar putea fi aplicată relativ uşor pe scară mai largă. 215. Important, actualele birouri de asistență de la nivelul ADR-urilor îndeplinesc în mod eficient un rol similar, deși intervenția lor este limitată – de exemplu, bazată pe cerere. Cu alte cuvinte, serviciile de asistență intervin doar atunci când un solicitant interesat înaintează o întrebare referitoare la proceduri, criterii etc. Este necesar ca toate proiectele să treacă prin această verificare inițială, care este motivul pentru care unii solicitanți merg mai departe în acest proces decât este necesar. O extindere a funcțiilor biroului de asistență pentru a acoperi întregul set de solicitanți într-o fază mai formală de pre-calificare rămâne o recomandare demnă de avut în vedere pentru viitor POR – cu siguranță, ar fi de preferat să se bazeze pe infrastructura deja existentă (de exemplu, specialiștii de la nivelul birourilor de asistență, acolo unde sunt disponibili și instruiți în mod corespunzător). Figura de mai jos sintetizează argumentele prezentate în această sub-secțiune. Figura 26. Introducerea unei etape APQ pare să fie o soluţie avantajoasă pentru toate părţile implicate Precalificare Evaluare Rezultat Eligibil Eligibil Eligibil Eligibil Neeligibil Eligibil De succes Neeligibil Eligibil Neeligibil Eligibil Eligibil De succes Neeligiblil • Introducerea depunerii propunerii de proiect în etapa de precalificare (APQ) va redirecţiona proiectele care au şanse mici de a fi acceptate în programul POR spre alte oportunităţi mai potrivite • Acest lucru va permite beneficiarilor să economisească timp şi să caute alte oportunităţi pentru care sunt eligibili • OI/AM va avea o încărcare mai mică, pentru că numai proiectele eligibile vor trebui evaluate formal Eliminarea analizei cost-beneficiu pentru proiecte de dimensiuni mici și medii 216. Cerinţa de a include o analiză cost-beneficiu (ACB) pentru proiectele POR depuse în ciclul 2007-2013 a generat o serie de consecinţe negative neprevăzute. De fapt, impulsul iniţial în vederea folosirii acestui instrument a fost rezultatul dorinţei de a se asigura că intervenţ iile finanţate prin POR au cu adevărat un impact major şi că beneficiile acestora sunt mai mari decât costurile implicate. Teoretic, ACB este într-adevăr un instrument puternic, folosit peste tot în 116 lume pentru a stabili dacă un anumit proiect merită întreprins, şi, ceteris paribus, furnizează informaţii mai complete decât o simplă analiză cost-eficacitate (ACE). Cu toate acestea, în practică, introducerea ACB nu s-a aliniat deloc cu constrângerile actuale de capacitate specifice contextului românesc din domeniul managementului şi implementării fondurilor structurale. 217. După cum am menţionat anterior în acest raport, motivele pentru care ACB nu a reuşit să atingă obiectivele scontate sunt complexe. În primul rând, datele necesare pentru susţinerea diverselor premise cu privire la costurile şi beneficiile anticipate sunt de multe ori greu de accesat şi, în unele cazuri, nu există deloc. În mod ironic, costurile contractate cu realizarea unei ACB adecvate (de ex., colectarea, procesarea şi interpretarea datelor) depăşesc de multe ori beneficiile anticipate – cu alte cuvinte, ACB pentru o astfel de analiză, pentru un proiect tipic din cadrul POR, duce la obţinerea unei valori actualizate nete negative. În al doilea rând, chiar dacă eforturile depuse ar merita să fie făcute, cei mai mulţi beneficiari nu dispun de capacitatea internă de a implementa o ACB cuprinzătoare, iar consultanţii externi cu experienţă adecvată în folosirea acestui instrument sunt prea puţini şi foarte aglomeraţi. 218. În plus, evaluatorii care trebuie să stabilească dacă ACB este corectă nu au întotdeauna timp să valideze premisele din spatele calculelor prezentate odată cu propunerile depuse. Ca parte a cercetărilor în teren întreprinse pentru acest proiect, interviurile realizate cu reprezentanţii ADR au scos în evidenţă, încă o dată, lipsa mecanismelor de responsabilizare în vederea asigurării unor evaluări de calitate. Cu alte cuvinte, nu există stimulente puternice pentru ca evaluatorii să pună întrebări de clarificare menite să identifice modul în care candidaţii au stabilit costurile şi beneficiile proiectului. Acest lucru, la care se adaugă faptul că evaluatorii au fost selectaţi pe baza criteriului celui mai mic cost, a deschis calea pentru tot felul de scurtături, căsuţa respectivă fiind pur şi simplu bifată dacă rata internă de rentabilitate era peste pragul stabilit, chiar şi în cazurile în care calculele se bazau pe premise nerealiste (de ex., creşterea exagerată a numărului de clienţi, subestimarea costurilor operaţiunilor şi serviciilor de întreţinere pe termen lung etc.). Prin urmare, ACB este un bun exemplu de instrument puternic şi util (în teorie), care a generat multe probleme semnificative în practică, uneori nereuşind să promoveze proiecte cu un impact semnificativ şi deseori ducând la încetinirea procesului de absorbţie, constituind o povară pentru capacitatea sistemului şi reducând credibilitatea rezultatelor evaluării. 219. Pe lângă neajunsurile sale practice, ACB nu este obligatorie din punct de vedere legal pentru proiectele POR. La nivel naţional, Hotărârea de Guvern 28/2008 şi mai recenta Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului 88/2013 prevăd că ACB trebuie inclusă în procedură pentru proiectele de anvergură, adică cele cu o valoare de peste 100 milioane RON (22,2 milioane EUR). După cum am arătat anterior în acest raport, plafoanele actuale pentru diferitele categorii de proiecte din cadrul POR exclud de facto necesitatea unei astfel de analize. La nivel european, Ghidul UE pentru analiza cost-beneficiu aplicată proiectelor de investiţii prevede următoarele: „Reglementările Politicii de coeziune solicită o analiză cost-beneficiu pentru toate proiectele majore de investiţii, prin care se solicită asistenţă de la Fonduri. Pragul legal pentru definirea unei investiţii „majore” este de 50 milioane EUR în general, dar în cazul proiectelor de mediu acesta este de 25 milioane EUR, iar în cazul proiectelor cu asistenţă IPA, de 10 milioane EUR.” Niciunul dintre aceste criterii nu se aplică pentru proiectele POR din cadrul actualei perioade bugetare şi probabil că această situaţie nu se va schimba nici pentru următoarea perioadă, adică niciun proiect POR nu va depăşi valoarea de 50 milioane EUR. 117 220. Pe scurt, o ACB economică completă nu este recomandat drept criteriu de selecție pentru proiectele mici și medii având în vedere lipsa îndrumărilor detaliate și lipsa unui proces adecvat de control al calității prin auditarea analizelor cost-beneficiu. ACB ar trebui să fie cerute în cazurile recomandate de liniile directoare ale UE, pe baza dimensiunii proiectelor. În locul unei ACB, selecția proiectelor ar putea să se bazeze pe: (a) procesul participativ de planificare politică, efectuat de autoritățile locale pentru a identifica prioritățile locale/zonale, pentru a dezvolta strategii și planuri și pentru a selecta/vota proiecte; și (b) indicatorii de rezultat privind output-urile sau serviciile proiectului în funcție de tipul de sector/proiect. Unde este fezabil, acești indicatori ar trebui să se concentreze asupra principalilor beneficiari sau utilizatori și asupra gradului de beneficii (de ex., traficul pe o bandă carosabilă și reducerea duratei per călătorie). Indicatorii de output sau de servicii livrate din cadrul unui proiect poate fi folosit drept criteriu de selecție. O analiză cost-beneficiu completă include luarea în considerare și evaluarea tuturor efectelor externe generate de un proiect. Se poate presupune că multe dintre acestea pot fi atinse dacă proiectul este în concordanță cu standardele naționale privind siguranța, poluarea etc. mai degrabă decât să se încerce estimarea valorii lor pentru fiecare proiect. De exemplu, un drum rutier ar trebui să fie conceput din punct de vedere tehnic în concordanță cu standardele naționale, care ar trebui să reflecte normele de siguranță în ceea ce privește lățimea de bandă, bombamentul, drenajul, semnalizarea etc. Criteriile de selecție trebuie să se limiteze la stabilirea faptului că standardele de proiectare au fost îndeplinite. 221. O alternativă la analiza cost-beneficiu este folosirea analizei cost-eficacitate (ACE ) în locul ACB, care se poate axa riguros pe obţinerea rezultatelor dorite prin cele mai bune mijloace posibile şi implică în acelaşi timp proceduri mai simple şi o încărcare mai mică a capacităţii sistemului. Cost-eficacitatea se concentrează pe măsurarea costului unitar al output- urilor cheie (servicii, rezultate sau de „efecte”) sau, eventual, al rezultatelor finale în economie. In general, este de așteptat ca proiectele cu costuri unitare de producție mai mici să fie selectate ca urmare a promovării eficienței tehnice. Alternativ, atunci când se compară două proiecte de tip și dimensiune similare, cum sunt, de exemplu, două drumuri județene din mediul rural, proiectul cu „efecte” așteptate mai mari ar trebui selectat, presupunând că acestea sunt proiectate similar, iar costurile per kilometru sunt asemănătoare. În cazul unui drum, efectele ar putea fi măsurate, la un nivel minim, luând în considerare cel mai mare nivel de trafic zilnic sau, mai bine, cea mai mare reducere a duratei de călătorie obținută pe zi. Calculul formal al costurilor unitare ale unui „efect” este prezentat în Anexa 21. 222. Tabelul de mai jos prezintă comparativ cele două tipuri de analize, ACB şi A CE, scoţând în evidenţă avantajele acesteia din urmă, precum şi câteva exemple în care ACB trebuie folosită în continuare. În final, ACE este mai uşor de implementat de către candidaţii POR şi, de asemenea, mai uşor de evaluat de către experţii contractaţi la nivelul AM/OI, prin urmare se preconizează o îmbunătăţire a calităţii şi timpului necesar pentru pregătirea şi evaluarea proiectelor. În acelaşi timp, ACB nu trebuie exclusă complet din modelul de selecţie. În unele cazuri, aceasta poate furniza date utile, în special în cazul proiectelor mai complexe, de anvergură, care implică un set de intervenţii integrate diferite (de ex., proiectele de Tip 1, Investiții Teritoriale Integrate – ITI etc.). Tabelul 19. Comparaţia între ACB şi ACE pune în evidenţă de ce ACE este mai potrivită pentru POR Caracteristici Analiza cost-beneficiu Analiza cost-eficacitate Observaţii O tehnică dinamică de O tehnică statică de ACB foloseşte tehnica Definiţie măsurare a eficienţei măsurare a eficienţei prin actualizării pentru a calcula (conform principiului compararea, pentru valoarea banilor în timp, 118 Caracteristici Analiza cost-beneficiu Analiza cost-eficacitate Observaţii Pareto) prin compararea diferite alternative, a precum şi multe alte costurilor şi beneficiilor costurilor totale premise complicate cu (ambele exprimate ca (exprimate ca valoare privire la valoarea valori monetare) monetară) necesare monetară a costurilor şi pentru obţinerea unui beneficiilor calitative rezultat principal (care nu este exprimat ca valoare monetară) Evaluează toate Numai un singur ACE evită calculele beneficiile, directe şi beneficiu– principalul monetare pentru toate indirecte, exprimându-le rezultat – este luat în beneficiile, dar presupune ca valori monetare considerare şi exprimat alocarea de resurse Beneficii într-o formă fizică (de ex., predefinite (ceea ce număr de vieţi salvate, corespunde profilului număr de copii vaccinaţi proiectelor POR). etc.). Evaluează toate costurile Evaluează numai costurile ACE nu evaluează şi nu directe, indirecte şi de directe şi indirecte, încearcă să cuantifice Costuri oportunitate, exprimate ca exprimate ca valori costurile de oportunitate – valori monetare monetare o operaţiune ce poate fi extrem de complexă  Valoarea actualizată  Rata rentabilităţii: Ri = Este mult mai uşor de netă (VAN) Ci/Bi. verificat o ACE, dar  Rata internă de  Ci = Cost per proiect manualele beneficiarului Principalii rentabilitate (RIR)  Bi = Beneficiu per pot deveni mai complexe şi indicatori proiect (numai pentru trebuie să conţină praguri indicatorul pentru Ri, pentru diferitele rezultatului principal) axe/domenii-cheie de intervenţie Eficienţa tehnică şi Numai eficienţa tehnică În cazul unui program POR eficienţa în alocarea „pre-elaborat”, cu alocarea fondurilor fondurilor pe axe, eficienţa Ce măsoară? tehnică este cea care contează cu adevărat şi AR este mai uşor de implementat Ridicată Medie-scăzută ACE este mai uşor de evaluat, promiţând în acelaşi timp îndeplinirea Complexitate mai multor obiective şi îmbunătăţirea credibilităţii procesului Permite o Da Nu analiză trans- sectorială? Proiecte multisectoriale Proiecte ce implică un ACE poate fi dificil de singur sector implementat în cazul intervenţiilor integrate Tipuri de finanţate în prezent în baza proiecte Axei 1.1. a POR (adică Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană) 119 223. Chiar și cu toate aceste beneficii, ACE nu este nici ea o metodă fără cusur. Printre limitările ei se numără: a. Un proiect poate livra mai multe servicii sau poate afecta o serie de rezultate într- o economie în mod direct sau indirect. ACB are scopul de a pune o valoare pe fiecare dintre aceste efecte sau rezultate și de a agrega beneficiile și costurile acestora într-un beneficiu net total – ACE nu face acest lucru. In unele cazuri, un indice mediu ponderat de efecte poate fi utilizat pentru a măsura efectul proiectului – de exemplu, ar putea fi folosită o medie pentru a măsura îmbunătățirea generală datorată modernizării unei instituții de învățământ prin furnizarea de formare la un anumit număr de discipline. b. Efectul unui proiect are de obicei cel puțin două dimensiuni – un indicator al numărului de utilizatori și o schimbare a valorii per utilizat (practic, impactul unui proiect privind cantitatea și prețul unui serviciu), de obicei un indicator al numărului de utilizatori și schimbare în valoare per utilizator. De exemplu, o îmbunătățire a unui drum poate fi benefic utilizatorilor existenți și poate determina o creștere a numărului de utilizatori. În același timp, cel mai mare câștig pentru utilizatorii respectivi este durata redusă a fiecărei călătorii. (Alte beneficii provin, de asemenea, din creșterea eficienței consumului de combustibil, uzura mai scăzută a vehiculelor, reducerea numărului de accidente etc.). Măsurarea impactului unui proiect va fi limitată doar dacă se știe fluxul de trafic (dar este oricum mai bine decât dacă nu s- ar cunoaște fluxul de trafic). Efectele sunt mai bine măsurate dacă poate fi estimată reducerea duratei de călătorie ca urmare a creșterii viteze medii de deplasare. Aceste două măsuri pot fi combinate într-o măsură mai bună privind timpul total economisit de utilizatorii drumului rutier. În cazul ACB, aceasta se transformă într-o valoare bazată pe valorile marginale ale timpului pe piața muncii în cazul tipurilor de utilizatori ai drumurilor. c. În unele sectoare de efectele imediate de output nu sunt indicatori buni ai impactului economic final; în materie de efecte ale proiectelor, măsurile privind rezultatele sunt preferate. Deși, în cazul de îmbunătățiri rutiere, efectele asupra fluxurilor de trafic și asupra vitezei de circulație surprind cele mai bine câștigurile economice,25 în alte sectoare, cum ar fi sănătatea, rezultatele sunt indicatori mai importanți ai beneficiilor. Având în vedere că impactul tratamentului medical poate avea o gamă largă de efecte asupra populației din diferite medii și, uneori, cu efecte întârziate sau pe termen lung (azi, o vaccinare poate proteja pe cineva pentru o perioadă lungă de timp, dar poate avea, de asemenea, niciun impact dacă persoana nu este niciodată expusă la infecție), abordarea preferată este măsurarea rezultatelor. Deși costul unitar de livrare a serviciilor medicale este important pentru bugetare sau contractare, în vederea luării deciziilor economice, costul unitar cu privire la rezultatul unui serviciu medical este mult mai important. Prin urmare, estimările privind costul unitar al salvării unei vieți (prin prevenirea decesului) sau al 25 Abordările alternative de măsurare a impactului economic al îmbunătățirilor rutiere sunt: măsurarea valorii prezente a profiturilor întreprinderilor (inclusiv ferme, mine, hoteluri, etc.), afectate de îmbunătățirea rutieră sau măsurarea schimbărilor în valoarea terenurilor care capitalizează beneficiile pentru cei care dețin proprietăți rezidențiale și comerciale afectate de o îmbunătățire rutieră. 120 adăugării unui an la viața unui pacient este abordarea preferată. Această abordare presupune date epidemiologice extinse pentru a putea estima impactul diverselor tratamente pe diferite populații țintă de-a lungul timpului. 224. Deși ACE este o metodă mai simplă și mai ușor de configurat în raport cu ACB, nu este întotdeauna un bun înlocuitor. Dintre cele opt țări membre care au fost analizate în secțiunea studiilor de caz, niciuna nu a folosit o abordare centrată total pe ACE și doar câteva au utilizat ACB pentru proiecte mai mari. Un exemplu este Germania, unde o analiză ACB trebuie să fie efectuată pentru proiecte strategice importante (chiar dacă valoarea lor este de sub 50 de milioane EUR) și pentru investiții în infrastructură de peste 10 milioane EUR. Mai mult decât atât, ACB este de folosit pentru a demonstra soliditatea de ansamblu a unui proiect individual, dar nu și pentru a compara proiectele (de exemplu, într-o abordare competitivă). Anexa 22 explică în mod elegant de ce ACB nu este de utilizat în sisteme comparative de selecție. Introducerea, promovarea şi dezvoltarea capacităţii de adoptare a formatelor de contract FIDIC 225. În particular, formatele standard de contracte FIDIC ajută beneficiarii să gestioneze mai bine proiecte complexe, protejând în acelaşi timp interesele tuturor părţilor implicate. FIDIC, abreviere care vine de la Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi, este o organizaţie internaţională privată care a elaborat, începând din anii 1950, diferite formate de contracte pentru a facilita implementarea proiectelor din domeniul infrastructurii şi construcţiilor. Treptat, calitatea superioară a formatelor propuse a făcut ca tot mai mulţi oameni să le adopte în întreaga lume. Principalele beneficii ale contractelor FIDIC rezultă din împărţirea echilibrată a riscurilor între beneficiar şi contractant şi din gradul mai mare de familiarizare a investitorilor internaţionali cu condiţiile şi procedurile specifice presupuse de aceste co ntracte. Într-adevăr, contractele FIDIC şi-au demonstrat deja utilitatea prin acoperirea acelor situaţii care pot apărea în timpul implementării unui proiect şi prin prevederea unor mecanisme clare de soluţionare a acestora într-un mod echitabil şi transparent. Întrucât atât beneficiarii, cât şi furnizorii de servicii beneficiază de pe urma adoptării formatului de contract FIDIC (în comparaţie cu alte formate care pot expune una dintre părţi unor riscuri mai mari), această practică a început să prindă rădăcini în majoritatea ţărilor dezvoltate, precum şi în cazul proiectelor implementate de bănci de dezvoltare multilaterală. 226. Ca o modalitate de recunoaştere a beneficiilor formatului FIDIC, Guvernul României a încercat să instituţionalizeze această practică. Cadrul FIDIC a fost tradus în română şi adaptat la contextul local printr-un proiect PHARE 2007-2008, ceea ce a dus ulterior la emiterea unei ordonanţe comune de către Ministerul Finanţelor, Ministerul Transportului şi cel al Dezvoltării Regionale în iunie 2008. Prin această ordonanţă formatul FIDIC este impus beneficiarilor proiectelor finanţate din fonduri UE, într-una dintre cele trei versiuni ale sale: roşu pentru executarea de lucrări de construcţie pe baza unui proiect tehnic furnizat de beneficiar; galben pentru contractele de proiectare şi construcţie; şi verde pentru proiectele cu o valoare mai mică de 500.000 EUR, ce presupun lucrări de subcontractare. Până în mai 2009, s-a văzut clar că aplicarea formatului FIDIC nu este una optimă şi cele trei ministere sus-menţionate au emis o nouă ordonanţă, pentru a elimina obligativitatea folosirii acestui format. Următoarele motive principale au stat la baza eşecului acestei prime încercări de extindere a folosirii acestor formate contractuale standard:  Ordonanţa iniţială prin care se impunea obligativitatea formatului FIDIC a fost emisă în iunie 2008 şi a început să fie aplicată în luna iulie a aceluiaşi an, astfel încât nu a existat 121 timpul necesar instruirii adecvate a beneficiarilor cu privire la modul de folosire a acestui instrument complex.  Ordonanţa a făcut ca aplicarea formatului FIDIC să fie extrem de rigidă, stipulând atât condiţii „generale”, cât şi „specifice”. În mod normal, acestea din urmă trebuie personalizate de beneficiari pentru fiecare proiect care trebuie implementat, dar acest lucru nu a fost posibil din cauza felului în care a fost formulată ordonanţa la momentul respectiv, aceasta incluzând şi un model efectiv de contract. După cum se remarca într- un studiu recent elaborat de JASPERS, „se recomandă să nu se impună condiţiile speciale prin lege, ci să se furnizeze doar îndrumări în acest sens, lăsând autorităţile contractante să adapteze condiţiile speciale la caracteristicile fiecărui proiect în parte.”26  Ordonanţa a fost insuficient aliniată la legislaţia aplicabilă şi, mai mult decât atât, a fost înlocuită de reglementări legislative superioare – inclusiv HG-uri. O parte din terminologie a fost prost tradusă din sistemul de drept cutumiar, fără să se găsească echivalentul adecvat în legislaţia din România. Acest lucru a dus la crearea unor confuzii semnificative în rândul beneficiarilor care, de multe ori, nu ştiau ce reguli să aplice. Figura 27. Selectarea tipului potrivit de contract (după culoarea FIDIC) se face relativ simplu Sursă: www.fidic.org/node/149. 227. Această scurtă analiză sugerează că reintroducerea formatului FIDIC pentru contractele finanţate prin POR trebuie planificată şi executată cu mult mai multă grijă. În primul rând, trebuie să existe timp suficient pentru consultaţii publice şi pentru formare cu privire la modul de aplicare şi punere în vigoare a diferitelor tipuri de contracte FIDIC. În al 26 „Sprijin pentru elaborarea documentaţiei standardizate de ofertă în România pentru sectorul transportului 2010 132 RO ROD Re. PO42217/CC. 4195,” JASPERS. 122 doilea rând, procesul trebuie lansat oficial numai după alinierea deplină a formatului de contract FIDIC la legislaţia actuală în vigoare în România şi, mai mult decât atât, trebuie să existe o Hotărâre de Guvern care să prevadă folosirea acestui format (şi nu o ordonanţă ministerială, care poate fi contracarată de orice hotărâre de guvern care nu susţine folosirea formatului de contract standard). Aceasta a fost soluţia adoptată de Ministerul Transportului în vederea facilitării folosirii formatului FIDIC pentru Programul Operaţional Transport. În sfârşit, dar nu în ultimul rând, numai condiţiile generale ale formatului FIDIC trebuie prevăzute prin lege, permiţând în acest fel condiţiilor specifice să fie suficient de flexibile pentru a putea fi personalizate în funcţie de nevoile fiecărui proiect. Fără îndoială, alinierea completă a formatului FIDIC la legislaţia din România este o condiţie preliminară pentru orice efort de promovare a folosirii acestui format contractual de către beneficiari şi această sarcină nu va fi deloc uşoară. După cum au remarcat experţii în domeniu intervievaţi, sistemul FIDIC a fost dezvoltat pe baza sistemului legislativ din Regatul Unit (drept cutumiar), care este foarte diferit de cel din România (drept civil). În trecut, au existat mai multe probleme legate de traducerea anumitor termeni (de ex., „profit rezonabil”) şi de asigurarea faptului că instanţele din România înţeleg şi respectă formatul FIDIC. Aşa cum am indicat anterior, va fi nevoie de pregătiri detaliate în anumite domenii (juridic, dezvoltarea capacităţii etc.). Recomandări cu privire la evaluare 228. Vom face trei recomandări suplimentare cu privire la evaluarea tehnică şi financiară: etapa de depunere şi evaluare a proiectului tehnic trebuie să fie opţională, în funcţie de tipul de contract ales de beneficiar; adăugarea unei vizite în teren în cadrul procesului de evalua re; şi limitarea numărului de situaţii care necesită clarificări făcute de OI -uri către AM. Cu privire la prima recomandare, mulţi beneficiari preferă formatul de contract de proiectare şi construcţie, care le permite să numească o companie de construcţie care să îşi asume pe deplin răspunderea pentru proiectul tehnic (PT). În acest fel se rezolvă în mare parte problema cheltuielilor neprevăzute; în cazul în care apar discrepanţe între PT şi etapa de execuţie, este responsabilitatea companiei contractate să le rezolve. Această soluţie poate fi susţinută de adoptarea unui contract standardizat mai puternic, cum este contractul FIDIC galben. Desigur, contractele de proiectare şi construcţie nu sunt permise în cadrul actualei structuri POR, care stipulează depunerea proiectelor tehnice în vederea evaluării. În practică, solicitarea acestei documentaţii în etapa de evaluare poate determina beneficiarii să se mişte mai repede, dar proiectul tehnic nu este evaluat cu adevărat din punct de vedere al conţinutului; mai degrabă, este vorba despre o verificare de tipul listă, pentru a se asigura că toate documentele solicitate au fost incluse. Din acest motiv, pentru anumite tipuri de proiecte, POR trebuie să permită beneficiarilor să recurgă la contracte FIDIC galbene de tipul „proiectare şi construcţie” (aşa cum se întâmplă la ora actuală pentru proiectele din cadrul PO Transport şi PO Mediu, axa 1). 229. În al doilea rând, o vizită în teren în etapa de evaluare va contribui la corectarea principalelor erori tehnice într-un stadiu incipient pentru toate proiectele POR care necesită componente de construcţie şi cu privire la documentaţia tehnică corespunzătoare. Vizita poate avea loc în prezenţa evaluatorului, a beneficiarului, a reprezentantului ADR şi, posibil, a unui expert din partea AM (dacă există capacitate disponibilă şi în special dacă proiectul are o valoare mare). În timpul acestei vizite, evaluatorul va compara studiul de fezabilitate (necesar în vederea evaluării, chiar dacă se alege modelul „proiectare şi construcţie”) cu situaţia din teritoriu. Evaluatorul va putea recomanda apoi o serie de corecţii, iar beneficiarii vor avea la dispoziţie o perioadă de timp stabilită pentru a face modificările necesare şi a depune din nou studiul de fezabilitate. Această practică este implementată la ora actuală pentru axa 1 (cu excepţia 123 domeniului de intervenţie centre urbane), însă extinderea ei pentru toate proiectele care se bazează pe documentaţie tehnică (studiu de fezabilitate, proiect tehnic) este benefică pentru programul POR. 230. De asemenea, AM trebuie să solicite clarificări cu privire la evaluarea tehnică şi financiară numai dacă există motive solide să se creadă că decizia evaluatorilor trebuie schimbată. Dacă evaluatorii independenţi şi comisia de evaluare sunt responsabili de recomandarea proiectelor în vederea aprobării, AM trebuie să aibă în vedere solicitarea de clarificări numai în anumite condiţii speciale – de ex., erori evidente de evaluare, rapoarte contradictorii etc. În caz contrar, se pot produce întârzieri ca urmare a solicitărilor repetate de clarificări între AM şi OI-uri. Raportul din 2013 al Băncii Mondiale „POR 2.0: Colaborarea și comunicarea AM-OI” oferă o evaluare aprofundată a modurilor de creștere a eficienței interacțiunii dintre aceste două componente de bază ale sistemului POR. Selectare şi contractare 231. În general, selecția nu ar trebui să fie făcută doar pe baza punctajelor medii, care are putea „ascunde” punctele foarte slabe dintr-o propunere de proiect (de ex., aspectele tehnice), ci ar trebui luată în considerare introducerea ponderilor pentru criterii, luate individual. În orice caz, modificările la modelul de selecție trebuie analizate cu mare atenţie şi cântărite pe baza datelor disponibile la momentul respectiv cu privire la evoluţia probabilă a proiectelor în curs de elaborare. Cu alte cuvinte, un sistem care este prea strict riscă să reducă rata absorbţiei ca urmare a faptului că prea multe proiecte nu vor obţine un punctaj suficient de mare. Vestea bună este că POR se poate folosi acum de experienţele anterioare şi, prin analizarea datelor cu privire la candidaţii şi beneficiarii diferitelor axe, va fi posibil să se identifice acele domenii care necesită criterii de selecţie mai stricte. 232. În ceea ce priveşte contractarea, transparența şi răspunderea sunt esențiale pentru asigurarea legitimității sistemului și pentru reducerea întârzierilor. Conform Manualului de proceduri, contractarea ar trebui să se întindă pe maximum 27 de zile lucrătoare, perioadă necesară pentru obţinerea tuturor aprobărilor necesare la nivelul MDRAP. Un aspect care afectează eficienţa etapelor de evaluare şi de contractare este legat de faptul că AM îşi menţine răspunderea pentru aprobarea rapoartelor în fiecare etapă, dar ajunge să vadă proiectul complet numai înainte de semnarea contractului. Prin urmare, în mod frecvent, AM are o serie de întrebări în etapa de contractare, care au fost deja abordate într-un fel sau altul de ADR şi de comisia de evaluare în etapa de evaluare. Această procedură duce la întârzieri şi trebuie optimizată fie prin analizarea dosarului complet de către un reprezentant al AM de la executarea verificării eligibilităţii şi aspectelor administrative până în etapa de contractare, fie avându-se încredere că OI-urile s-au ocupat în mod adecvat de problemă. Deşi aprobarea fiecărei etape a procesului de către AM poate fi utilă pentru proiectele strategice cu o valoare mare sau pentru alte proiecte considerate ca deosebit de riscante, se recomandă un triaj mai atent pentru propunerile de proiecte mai puţin complexe şi delegarea într-o măsură cât mai mare a autorităţii la nivel regional. 233. Beneficiarii înţeleg etapele procedurale şi modelele şi criteriile generale de selecţie, dar ei au mult mai puţin acces la graficul de desfăşurare a etapelor şi la p rogresul propunerii depuse în cadrul procesului de selecţie, în special după ce documentaţia depusă este trimisă la AM-POR. O soluţie benefică pentru ambele părţi ar putea fi creşterea transparenţei fluxului de documente, prin punerea la punct a unui sistem simplu de monitorizare online. Candidaţii vor 124 avea acces la platformă pentru a vedea stadiul în care se află propunerea lor de proiect în orice moment, care este durata preconizată a procesului şi cine este principala persoană de contact pentru fiecare etapă a procesului. Acest lucru ar putea contribui la creşterea predictibilităţii şi transparenţei cu privire la graficul de desfăşurare a etapelor, la reducerea motivelor de îngrijorare ale beneficiarilor şi la eliberarea capacităţii birourilor de relaţii cu publicul de la nivelul AM şi ADR, care ar putea astfel trimite rapid candidaţii la sistemul online. S-ar îmbunătăţi de asemenea şi grija faţă de acţiunile proprii la nivelul întregului proces, în cadrul AM şi al OI- urilor, asigurându-se vizibilitatea cu privire la toate obstacolele apărute şi la constrângerile privind capacitatea. În plus, trebuie acordată o atenţie specială creşterii transparenţei procesului de contractare. Unii dintre beneficiarii intervievaţi au remarcat că nu este clar modul în care sunt prioritizate propunerile de proiecte în vederea contractării, după ce acestea trec de etapa de evaluare. Iarăși, raportul „POR 2.0: Mecanisme de sprijin pentru beneficiari” oferă mai multe detalii referitoare la această recomandare. Formatul electronic: un e-POR funcţional 234. Există câteva avantaje importante pe care le oferă un sistem electronic: viteză, costuri mai mici şi acurateţe. În primul rând este mai rapid pentru că informaţiile circulă aproape instantaneu între beneficiari, OI-uri şi AM, ceea ce reduce întârzierile şi contribuie la atingerea obiectivului general de realizare a unei absorbţii eficiente a fondurilor UE.27 În al doilea rând, costurile generale sunt mai mici pentru că se reduc costurile de depozitare şi cele contractate pentru transferul fizic al documentelor. În al treilea rând, un sistem electronic permite verificări şi filtre automatizate în vederea asigurării faptului că informaţiile trimise de candidaţi şi beneficiari sunt corecte şi complete. În acest fel sunt eliminate parţial drumurile făcute de la OI la AM şi la candidaţi/beneficiari, câştigându-se astfel timp şi economisindu-se bani. În același timp, unele Autorități de Management susțin că e-coeziunea ar putea crea un volum suplimentar de activitate și cauza contactul direct, personal cu beneficiarii. 235. În semn de recunoaştere a potenţialului „coeziunii electronice”, CE a făcut demersuri puternice în această direcţie în ultimii ani, ca parte a eforturilor de a reduce încărcarea administrativă a beneficiarilor şi de a optimiza implementarea FEDR, FSE şi FC. Cel mai important exemplu este conţinut de Articolul 112 din propunerea CE de regulament de stabilire a unor dispoziţii comune privind fondurile de coeziune. Acesta acoperă responsabilităţile statelor membre în domeniul sistemelor de management şi control şi prevede următoarele la secţiunea 3: „Statele membre trebuie să se asigure că nu mai târziu de 31 decembrie 2014, toate schimburile de informaţii între beneficiari şi autorităţile de management, autorităţile certificatoare, autorităţile de audit şi organismele intermediare pot fi efectuate exclusiv prin intermediul sistemelor care permit schimbul electronic de date. Sistemele trebuie să faciliteze interoperabilitatea cu cadrele naţionale şi ale Uniunii Europene şi să permită beneficiarilor să depună toate informaţiile o singură dată.” 28 În aprilie 2013, CE a publicat un act de 27 Este important să se asigure că beneficiarii au la dispoziție infrastructura adecvată (de ex., conexiune de internet pe bandă largă) pentru a transmite documente de dimensiuni mari (de ex., proiecte tehnice detaliate). Mai multe informații pot fi obținute din aceste două surse: www.rejournal.eu/Portals/0/JE%2049/Y%20Ciocoiu,%20Cristina.pdf și www.ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/measuring/measuring_impact_report.pdf. 28 Comisia Europeană, „Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziun e, Fondul European Agricol şi pentru Dezvoltare Rurală şi Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006, 125 implementare cu privire la regulile referitoare la „coeziunea electronică”, inclusiv definiţia şi cerinţele minime referitoare la schimbul de date electronice, principiul codificării „unice” (aceleaşi date trebuie depuse o singură dată de către un beneficiar al unui anumit PO), precum şi alte detalii cu privire la modul în care se aşteaptă să funcţioneze aceste sisteme electronice.29 236. Ceea ce este mai important, această propunere va cere statelor membre să asigure beneficiarilor posibilitatea schimbului electronic de informaţii – aceasta nu este o dispoziţie obligatorie pentru beneficiari, dar se permite în mod explicit ţărilor să introducă această măsură ca o cerinţă fermă. Aceasta este de fapt abordarea recomandată de acest raport pentru POR România; altfel, dacă opţiunea „pe hârtie” rămâne posibilă, schimbarea mentalităţii unora din beneficiari şi a personalului AM/OI va fi extrem de dificilă şi noul sistem nu va câştiga teren. Propunerea CE clarifică în continuarea termenul „toate schimburile de informaţii” ca făcând referite la informaţiile solicitate beneficiarului „după acordarea subvenţiei, [ceea ce] include rapoartele asupra progresului înregistrat, declaraţii de cheltuieli şi schimbul de informaţii cu privire la management, verificări şi audituri.”30 În plus, se arată că documentele disponibile în format electronic trebuie să fie suficiente şi beneficiarilor li se va solicita să furnizeze originalele documentelor numai la verificările făcute în teritoriu şi la inspecţiile ad-hoc (în situaţii excepţionale, în funcţie de nivelul de risc). Din nou, acest raport merge mai departe şi recomandă implementarea documentaţiei electronice la nivelul întregului ciclu al proiectului, adică inclusiv în etapa de depunere a propunerii de proiect (cum se arată în exemplul de mai sus cu Managerul direct al UEFISCDI). 237. La rândul său, România a lansat procesul de dezvoltare al aplicaţiei „mySMIS”, care va veni în completarea actualei baze de date backend SMIS, servind ca interfaţă cu beneficiarii. MySMIS a fost deja contractată de Ministerul Fondurilor Europene prin intermediul fondurilor pentru asistenţă tehnică, deşi nu se cunosc detalii cu privire la data exactă a lansării şi la funcţiile pe care le va deservi efectiv cu toate că proiectul a fost raportat în luna decembrie 2013 ca fiind finalizat. Calitatea cererilor de servicii folosite în procedura de achiziţii publice este foarte bună şi include o listă completă de cerinţe. Ceea ce rămâne de stabilit este calitatea produsului efectiv şi implementarea acestuia, pentru care se va aloca o perioadă mare de timp în vederea consultărilor, a testării beta şi a etapei pilot. Experienţa acumulată în dezvoltarea SMIS ne arată că este recomandabil să se menţină contractele de servicii cu dezvoltatorul programului pe o perioadă mai lungă de timp, inclusiv serviciile de asistenţă la cerere pentru toate problemele care trebuie soluţionate. Având în vedere că forma finală a aplicaţiei mySMIS nu este cunoscută la momentul actual, observaţiile de mai jos rămân valabile şi prezintă pe scurt principalele avantaje oferite de un program e-POR în diferitele etape ale ciclului proiectului. În plus, dacă lansarea mySMIS va fi întârziată în continuare, AM din cadrul MDRAP trebuie să ia în considerare dezvoltarea propriilor componente ale unui viitor sistem electronic. 238. Ca prim pas, introducerea formularelor electronice pentru etapa de depunere a propunerilor de proiecte va contribui la reducerea birocraţiei şi a costurilor asociate şi îi va ajuta pe beneficiari să nu mai facă greşeli, asigurând finalizarea fără probleme a proiectelor în etapele ulterioare. Se poate implementa un sistem relativ simplu, în care candidaţii trebuie să http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/pdf/2014/proposals/regulation/general/gen eral_proposal_en.pdf 29 Vezi „Fişa nr. 6, Act de implementare a regulilor privind schimbul de informaţii electronice cu beneficiarii („coeziune electronică”), versiunea 1 -10 aprilie 2013, http://ec.europa.eu/regional_policy/what/future/pdf/preparation/1_fiche6_ia_e-cohesion_2013_04_09.pdf 30 Ibid. 126 completeze un formular electronic şi să ataşeze documentaţia suport. Toate formularele trebuie să fie asigurate contra greşelilor, adică trebuie să existe un set predefinit de valori acceptabile şi de informaţii solicitate. De exemplu, beneficiarii nu pot introduce indicatori pentru proiect care nu se încadrează în setul de valori acceptate pentru program şi, de asemenea, aceştia nu ar trebui să poată depune formularul final până când nu ataşează toate documentele solicitate. Acest proces nu numai că va reduce volumul de hârtie generat, dar va reduce semnificativ şi timpul necesar pentru efectuarea verificărilor şi evaluarea eligibilităţii, care ar putea fi făcute parţial automat. Pentru analizarea propunerilor de proiecte primite şi pentru semnalarea către personalul ADR a potenţialelor domenii cu probleme poate fi folosit un program inteligent, astfel încât personalul respectiv va trebui să depună mai puţine eforturi la această primă verificare. În funcţie de rezultatele programului pilot, principiul celor patru ochi poate fi de asemenea eliminat dacă sistemul se dovedeşte a fi suficient de riguros, iar verificarea automată făcută de computer va fi dublată de un expert ADR care va verifica toate documentele depuse. 239. Procesul de evaluare trebuie de asemenea să se desfăşoare prin intermediul unei platforme electronice uşor accesibile. Cu această configuraţie nouă, nu mai este nevoie de cheltuieli suplimentare pentru transportul evaluatorilor la sediul ADR în etapa de evaluare a propunerilor de proiecte. Un program POR în format electronic înseamnă că evaluatorii pot să analizeze de la distanţă documentele depuse şi, prin urmare, o mare parte a bugetului dedicat acoperirii costurilor legate de evaluare poate fi folosită pentru plata onorariilor efective, ceea ce ar contribui la realizarea obiectivului de efectuare a unor evaluări de calitate. Toate interacţiunile dintre evaluatori, beneficiari şi personalul OI ar putea avea loc prin canale electronice în etapa de evaluare, iar programul de evaluare poate conecta toate părţile rapid şi în condiţii de siguranţă. Va fi de asemenea uşor de monitorizat când sunt depuse documentele, inclusiv versiunile iniţiale şi cele actualizate, motivul efectuării de modificări, precum şi durata necesară pentru ca un proces să identifice blocajele şi să ia măsuri corective. Un sistem complet integrat înseamnă că rezultatele evaluării pot fi organizate rapid şi comunicate candidaţilor, iar procedurile pentru contractarea propunerilor care s-au calificat pot fi iniţiate de asemenea în timp util. 240. În etapa de implementare, toate schimburile de informaţii solicitate, inclusiv cererile de rambursare şi documentaţia suport, trebuie depuse şi verificate în format electronic. În acest fel se evită dublarea sarcinilor beneficiarilor. De exemplu, după depunerea iniţială a documentelor de achiziţie publică, acestea nu mai trebuie încărcate încă o dată la fiecare solicitare de rambursare. Dacă este nevoie de verificări ulterioare, documentele pot fi uşor recuperate din sistem de către funcţionarii care se ocupă de astfel de verificări şi care au acces la un anumit proiect. Ca şi în etapele incipiente, comunicările oficiale între beneficiari şi personalul AM/OI se pot face în format electronic pentru a economisi timp şi asigura înregistrarea adecvată a tuturor schimburilor de informaţii. 241. Pe lângă capacitatea adecvată, este nevoie şi de o schimbare a mentalităţii pentru a se asigura trecerea cu succes la un sistem electronic. Există încă o tendinţă foarte pronunţată de folosire a documentelor ştampilate, pe suport de hârtie. Trebuie să existe un consens la toate nivelurile (AM, OI-uri şi în special beneficiari) că un document în format electronic cu semnătură electronică este la fel de valabil ca şi varianta sa pe suport de hârtie. Având în vedere că atât legislaţia UE, cât şi cea din România permit folosirea documentaţiei electronice şi a semnăturilor electronice, nu există bariere legale evidente care să împiedice trecerea la un POR în format electronic. Obiceiurile şi mentalităţile pot fi greu de schimbat, dar alternativa păstrării stării 127 actuale este mult mai dezavantajoasă pentru toate părţile interesate care se confruntă cu birocraţia excesivă. Dacă se face definitiv trecerea la platforma electronică, adică versiunea pe suport de hârtie este permisă numai în circumstanţe excepţionale, oamenii din sistem vor accepta încet-încet avantajele schimbului de informaţii în format electronic şi se vor baza din ce în mai mult pe acest tip de comunicare. Propuneri de îmbunătățiri pentru sistemul de evaluare și selecție al POR 2007-2013 242. Următoarea discuție propune o serie de modificări la actualul sistem de evaluare și selecție. Discuția pornește de la premisa că AM-POR ar putea alege să nu se abată prea mult de la sistemul de evaluare și selecție actual. Acest sistem și-a dovedit eficacitatea în contextul românesc și nu trebuie neapărat să se schimbe ceva care funcționează bine. În practică, acest lucru înseamnă că, pentru perioada de programare 2014-2020, AM-POR va alege să continue cu un sistem de selecție bazat în mare parte pe sistemul FIFO și pe pre-alocarea de fonduri pentru dezvoltarea urbană (adică scenariul Status Quo+). Analiza trece prin toate etapele cheie ale procesului de evaluare și selecție (evaluare administrativă, evaluare de eligibilitate, evaluare tehnică și financiară), dar discută evaluarea tehnică și financiară mai amănunțit, întrucât aceasta este partea procesului care poartă cea mai mare pondere în procesul de evaluare și selecție. Grila de evaluare administrativă 243. Evaluarea administrativă este un proces simplu și, în primul rând, birocratic și nu există multe posibilități de inovare în acest domeniu. Cu toate acestea, această etapă poate fi simplificată prin introducerea unui sistem electronic de aplicare, ceea ce ar reduce durata de ansamblu a procesării și ar încuraja rate de absorbție mai ridicate. Unele aspecte cheie care trebuie luate în considerare pentru această etapă cuprind:  Întrebarea cheie ar trebui să fie : Cererea de finanțare conține sau nu toate documentele solicitate, în formatul cerut și cu informațiile cerute?  Multe dintre criteriile actuale pot fi verificate în mod automat în cadrul unui sistem electronic (de ex., dacă este atașat un rezumat al proiectului). De fapt , prin e-POR, un reclamant nu poate trimite un fișier dacă secțiuni cheie (de ex., rezumatul) lipsesc. Acest sistem ar facilita comunicarea, gestionarea documentelor și depozitarea. O discuție mai detaliată pe această temă este inclusă în rapoartele POR 2.0: „Colaborarea AM-OI” și „Sprijin pentru beneficiari.”  Toate documentele pot fi în format electronic, în cadrul unui sistem securizat (fișiere PDF criptate, cu semnături digitale și utilizatori autorizați). Bugetele ar trebui să fie sub formă de foi de calcul. Exemplarele tipărite ar trebui să fie necesare doar în circumstanțe excepționale și în scopuri de verificare.  De asemenea, unele criterii devin irelevante/pot fi eliminate în cadrul e-POR (de ex., dacă plicul a fost sigilat , dacă există o etichetă de pe plic etc.)  În esență, fiecare criteriu din această grilă poate fi inclus într-un sistem de verificare automat. Grila de evaluare a eligibilității 244. O parte din aspectele cheie care trebuie luate în considerare în această parte a procesului sunt discutate mai jos: 128  Întrebările cheie ar trebui să fie: Proiectului îndeplinește sau nu toate cerințele legale legate de natura solicitantului si a proiectului, de procesul de implementare și de impactul așteptat?  Sub un e-POR, multe dintre verificările de eligibilitate pot fi automatizate/simplificate/ asigurate la momentul depunerii (de ex., o listă de verificare cu privire la tipul de organizație beneficiară, prezentarea unor copii electronice ale documentelor de proprietate etc.) Principalele categorii ale actualei grile de Observații evaluare a eligibilității Tipul solicitantului & verificare de bază privind Operată automat prin formularul de aplicare existența elementelor compromițătoare (de (selectare de opțiuni) ex., insolvență, activități de natură penală) Drepturi de proprietate Depunere electronică, însoțită de o verificare de birou și una de teren (pe bază de eșantionare pentru proiectele simple și de verificare completă pentru fiecare proiect complex – de ex., un drum merge peste o cale ferată etc.) Capacitatea financiară de a gestiona proiectul Aceasta ar trebui să se numească „angajare (de ex.,hotărârea Consiliului local) financiară” (o hotărâre a Consiliului local nu înseamnă în mod necesar că și au capacitatea de a implementa proiectul). O idee este de a elimina cerința de 2% din această etapă întrucât urmează să se afle în faza de evaluare financiară. Capacitate administrativă Aici, cel mai important factor de diferențiere este „experiența anterioară” în gestionarea unui proiect asemănător. Acest lucru ar trebui menținut pentru proiecte complexe (de ex., drumuri). Alte verificări de eligibilitate (valoarea Pot fi operate automat prin verificarea proiectului, calendarul de implementare etc.) electronică a formularului de cerere de finanțare Grile de evaluare tehnică și financiară 245. Aceasta este cea mai importantă parte a sistemului de evaluare și de selecție și secțiunea în care există cele mai multe posibilități de îmbunătățire. Unele dintre aspectele cheie care trebuie abordate sunt discutate mai jos:  Întrebările cheie ar trebui să fie: Există suficiente beneficii economice, sociale și de mediu din proiect? Este solicitantul capabil să implementeze și să administreze cu succes proiectul? A. Observații generale:  Această grilă nu face o separare clară între criteriile tehnice și economice , chiar dacă evaluarea în sine se bazează pe doi evaluatori, unul pentru aspecte tehnice, iar altul pentru aspectele economice. Deși este clar că cei doi evaluatori ar trebui să colaboreze 129 în acest proces, inginerul tehnic nu ar trebui să evalueze aspectele economice, iar analistul economic pe cele tehnice.  O recomandare ar fi separarea grilelor în: o Evaluare tehnică și financiară  Întrebare: Este fezabil ca solicitantul să implementeze și să administreze proiectul?  Categorii: Fezabilitate tehnică și caracteristici; adecvarea planului de implementare, capacitatea administrativă și financiară pentru a opera și susține proiectul;  Domeniul de aplicare a criteriilor: Fezabilitate și funcționare;  Punctare: Prag minim („notă de trecere”). o Evaluarea beneficiilor economice (impact):  Întrebare: Beneficiile economice ale funcționării proiectului merită costurile implementării sale?  Categorii: Beneficii și costuri;  Domeniu de aplicare a criteriilor: Output-uri așteptate;  Punctare: Absolută (selecție competitivă).  Criteriile care se referă la îndeplinirea de bază a reglementărilor în vigoare ar trebui mutate în faza de „verificare a eligibilității.” Caracteristicile de proiect care se adaugă la aceste cerințe minime și care aduc un impact sporit (dincolo de ceea ce prevede legea) ar trebui să fie evaluate în cadrul analizei beneficiilor economice.  Ar trebui evaluată sustenabilitatea financiară a proiectului din timpul fazei operaționale. Pe lângă faptul de a-și dovedi capacitatea financiară de a acoperi partea sa din bugetul de implementare a proiectului, atunci când anumite costuri nu pot fi asigurate din fondurile POR, sub acest criteriu, solicitantului ar trebui să i se ceară să demonstreze (a) că poate finanța operarea și mentenanța (O&M) investițiilor existente și (b) fie că are surplusuri fiscale, fie că se așteaptă să aibă o creștere a veniturilor sau a economiilor în anii viitori suficientă pentru a acoperi costurile suplimentare pe care le implică noul proiect. Pentru a simplifica acest exercițiu, unele costuri indicative de bază de O&M pe unitate de capital investit pot fi dezvoltate pentru diferite tipuri de proiecte pe baza experienței din sector în România sau în țările din regiune, cu structuri de cost similare. De exemplu, costurile estimate anuale de O&M pentru diferite tipuri de drumuri ar putea să fie în intervalul 5%-15% din capitalul inițial de investiții, în timp ce pentru instituție de învățământ s-ar putea încadra între 30% și 70% (sau chiar mai mult) din costul de capital. Informațiile privind costurile și intervalul tipic de costuri anuale de O&M per unitate de active de capital de diverse tipuri și din diferite sectoare pot fi colectate de la diferitele ministere de resort. Următoarele capitole detaliază modul în care să se evalueze capacitatea financiară a unui solicitant de a întreprinde o anumită investiție, propunând ca anumite limite să fie urmărite.  Ponderi pentru fiecare criteriu ar trebui introduse pentru a reflecta faptul că unii factori sunt mai importanți decât alții. De exemplu, pentru axa 2, faptul că un proiect rutier se conectează la rețeaua TEN-T (criteriul 1.1) ar trebui să cântărească mai mult decât „îmbunătățirea siguranței rutiere” (criteriul 1.2). În mod similar, soluția tehnică (criteriul 2.4) ar trebui să cântărească mai mult decât siguranța mediului și eficiența 130 energetică (criteriul 2.7), și, în orice caz, cele două sunt oarecum legate/se suprapun. Prin ajustarea ponderilor, putem ordona prioritar anumite aspecte, cum ar fi cele legate de absorbție (de ex., maturitatea proiectului sau stadiul de pregătire a documentației tehnice). Majoritatea țărilor analizate în secțiunea studiilor de caz utilizează ponderile pentru criteriile individuale de selecție.  Ar putea fi introduse criterii orizontale separate. În prezent, criteriile sociale și de mediu sunt grupate în cadrul secțiunii „Maturitatea proiectului și sustenabilitate.” UE recomandă utilizarea criteriilor orizontale, cum ar fi echitatea socială și durabilitatea ecologică, încurajând beneficiarii să indice modul în care proiectele lor vor aduce beneficii societății și mediului. În Germania, aceste criterii orizontale sunt plasate în categorii separate de criterii economice, financiare și tehnice. Mai mult decât atât, atunci când două proiecte primesc același punctaj în cadrul POR Renania de Nord- Westfalia, proiectul care a primit cel mai mare punctaj la criteriile de orizontale merge mai departe.  Ideea descrierii a 2-3 „situații” pentru fiecare categorie (echivalând cu1, 3 sau 6 puncte) este utilă ca bună practică atât pentru evaluatori, cât și pentru solicitanți. Totuși, în unele cazuri, ar trebui să fie mai puțin spațiu de manevră în acordarea punctajelor (de ex., capacitate de monitorizare „solidă” vs. „relativă”). Estonia oferă un bun exemplu privind un sistem de evaluare și selecție relativ simplu, dar cu „situații” clar prezentate pentru punctajele individuale în cadrul fiecărui criteriu de selecție.  Un punctaj de zero pentru orice categorie înseamnă că un proiect este descalificat , ceea ce este de înțeles și ar trebui să se mențină în co ntinuare. Cu toate acestea, este important să se identifice criteriile de selecție care sunt clar definite și sunt în mod clar importante. De exemplu, nu este întotdeauna ușor să se arate modul în care un proiect contribuie la echitatea socială.  În unele cazuri (de ex., echipamentul de urgență), criteriile actuale se suprapun. La un nivel minim, criteriile pentru o anumită intervenție ar trebui să urmeze „principiul MECE:” reciproc exclusive, colectiv exhaustive.  Evaluatorilor ar trebui să li se ceară să testeze ipotezele din spatele valorilor ACB și nu numai să bifeze care indică faptul că valoarea respectivă este peste/sub pragul necesar (în cazul în care ACB se păstrează ca parte a cerințelor de evaluare).  Având în vedere că ACB include, din punct de vedere tehnic, o multitudine de indicatori de impact economic, este important de văzut dacă alți indicatori de evaluare ar trebui utilizați dacă este necesar pentru ACB. De asemenea, numai în cazul în care se cere ACB, pentru proiectele mai mici, ACB ar putea fi înlocuit cu analiza cost-eficacitate (care ar fi deosebit de utilă pentru selecția proiectelor competitive).  Niciuna dintre țările analizate în secțiunea studiilor de caz nu folosește analiza cost- beneficiu. Acest lucru, desigur, naște întrebarea dacă ACB ar trebui să fie utilizat în viitor pentru a evalua proiectele. Având în vedere cerințele în materie de capacitate, nevoile de date, dificultatea de a interpreta și ușurința de a manipula, AM-POR putea lua în considerare eliminarea acestor criterii cu totul.  AM-POR ar trebui, de asemenea, să ia în considerare înlocuirea utilizării ACB (sau a valorii prezente nete VPN > 0 așteptate) cu indicatori cheie de performanță măsurabili, care ar reprezenta input-uri pentru o ACB completă. 131 o În general, indicatorii vor fi punctați și ponderați aproximativ după cum urmează: indicatori de beneficii directe pentru utilizatori, 60%; indicatori de beneficii indirecte, 10% și beneficii economice externe, 30%. Este extrem de important pentru ca proiectul să obțină cel puțin 50% cu privire la beneficiile pentru utilizatorii direcți ca să se califice pentru selecție. Beneficiile indirecte și externe doar ridică punctajele. o Prin urmare, printre tipurile de indicatori cheie se numără: cererea existentă/indusă pentru un serviciu public (numărul și rata de creștere a utilizatorilor/beneficiarilor); câștigurile directe ale utilizatorilor rezultând din proiect (servicii mai bune, reducerea costurilor de utilizare, prețuri de acces mai mici etc.); efecte indirecte asupra utilizatorilor (efecte de înlocuire și complementare la cererea utilizatorului); efecte economice externe pozitive/negative. o Nevoie extrem de importantă: evaluarea disponibilității indicatorilor cheie în contextul românesc, lacunele existente, potențialul ca solicitanții să umple golurile prin eforturi proprii de colectare a datelor. o Exemplu despre modul în care poate fi aplicată abordarea indicatorilor cheie de performanță în cazul unui proiect rutier:  Indicatorii privind beneficiile economice directe obținute de către utilizatorii de proiect pot fi evaluate printr-o grilă în două sensuri, care include principalele surse de beneficii: numărul de utilizatori și câștigul per utilizator.  De exemplu, pentru un proiect rutier, grila ar putea arăta ca tabelul cu două sensuri de mai jos, în care estimările sunt făcute pe baza fluxului mediu zilnic de trafic de-a lungul duratei de viață a proiectului și pe baza economiilor de timp per kilometru de călătorie. Tabel în două sensuri, care acordă punctaje ponderate pe baza fluxului mediu zilnic de trafic și a timpului economisit la 1000 Km parcurși cu vehiculul Economisire medie de timp (ore per 1000 km-călătorie) 3 ore 3-6 ore 6-9 ore Peste 9 ore Flux mediu Sub 600 0% 0% 0% 50% zilnic de trafic 600-1200 0% 50% 50% 100% (vehicule 1200-2400 50% 100% 100% 100% standard pe zi) Peste 2400 100% 100% 100% 100%  Economisirile de timp ar putea veni: ca urmare a îmbunătățirii carosabilului și a lărgirii benzii de rulare într-un proiect de reabilitare a drumurilor, datorită introducerii de benzi suplimentare sau a îmbunătățirii sistemului de semnalizare în trafic, construirii unui nou drum de legătură, care scurtează distanța, sau pe fondul îndepărtării unei congestiei în trafic etc. sau o combinație a acestora. Fluxul de trafic ar fi actualul flux de trafic din studiu de trafic ajustat pentru creștere economică și fluxurile induse în timp ce costurile unei călătorii scade odată cu economisirea de timp. 132  Această grilă de selecție ar respinge proiecte cu flux de trafic redus cu excepția cazului în care o reducere importantă a duratei de călătorie ar putea fi realizată prin proiect. Punctajul procentual din grilă va fi multiplicat cu ponderea de 60% a beneficiului direct al utilizatorului în stabilirea contribuției sale la punctajul privind beneficiul economic. Acest tip de grilă trebuie să fie calibrată pe baza costurilor de construcție pe kilometru ale diferitelor tipuri de proiecte rutiere din România.  Ar putea, de asemenea, să se ia în considerare posibilitatea introducerii cererii ca solicitantul să prezinte planuri de dezvoltare a sectorului, care să arate cum se situează proiectul în cadrul priorităților sectoriale din plan. De exemplu, o regiune ar trebui să aibă cel puțin un plan regional de dezvoltare, de reabilitare și de întreținere a drumurilor, care să arate ordinea priorităților și programarea proiectelor din cadrul unei regiuni. Acest plan ar trebui să aibă în mod ideal, anumite criterii de selecție pentru clasarea prioritară a proiectelor. Natura metodelor de selecție POR va influența planurile regionale, iar planurile regionale ar trebui să influențeze, de asemenea, alocările POR și metodele de selecție. O altă opțiune este folosirea unui plan de investiții de capital pentru a ordona investițiile în funcție de priorități pe o anumită perioadă de timp - de exemplu, 9 ani. Această opțiune va fi discutată în detaliu mai târziu în raport.  Criteriile și metodologia de evaluare a proiectelor ar trebui să reflecte cadrul utilizat pentru evaluarea planurilor de dezvoltare regionale/județene/locale. Acest lucru va asigura o abordare coerentă și standardizată și va permite, de asemenea, POR să urmărească mai bine și, în cele din urmă, să atingă țintele de la nivel de program.  Se pune un accent insuficient pe evaluarea indicatorilor și pe asigurarea monitorizării performanței în perioada de post-implementare. Indicatorii trebuie să fie SMART și ar trebui, de asemenea, să existe mecanisme clare de monitorizare a îndeplinirii țintelor propuse, în conformitate cu atenția crescândă a CE cu privire la impact/valoare pentru bani. În mod ideal, unele dintre criteriile de evaluare și selecție ar trebui să fie strâns legate de indicatorii de performanță ai programului pentru a se arăta în mod clar în ce fel proiectul va sprijin POR în realizarea obiectivelor sale. B. O mai bună înțelegere și utilizare a criteriilor cantitative tehnice și financiare 246. În actualul POR, analiza fluxurilor de numerar estimate ale unui proiect apar în cadrul grilei de evaluare tehnică și financiară sub trei criterii: a. În secțiunea 1, care acoperă „Contribuția proiectului la atingerea obiectivelor POR,” este inclus un criteriu tipic pentru analiza cost-beneficiu (ACB) pentru a evalua impactul economic sau „importanța proiectului pentru regiune.” Acest criteriu este prezentat ca RRE>= 5.5% și/sau B/C >=1 și/sau VENA>0, unde RRE = rata de rentabilitate economică, B/C = raportul beneficu-cost, și VENA= valoarea economică netă actualizată la o rată reală de actualizare de 5,5%.31 Aceste criterii se bazează pe principiile directoare ale Comisiei Europene.32 31 Acronimele și termenii tehnici sunt explicați mai detaliat în Anexa 21 și Anexa 22. 32 Comisia Europeană, Direcția Generală Politică Regională, „Guide to Cost-Benefit Analysis of investment projects: Structural Funds, Cohesion Fund and Instrument for Pre-Accession,” 2008, secțiunea 2.5, pp. 47-58. 133 b. În secțiunea 2, care acoperă „Calitatea, maturitatea și sustenabilitate proiectului,” sunt incluse două criterii, care se referă la: i. „Nevoia proiectului pentru a obține cofinanțare” sau verificarea faptului că proiectul nu se poate auto-finanța și, deci, are nevoie de un grant pentru a fi viabil financiar. Acest lucru este de obicei exprimat ca RRF(C)< 5% și/sau VFNA(C)<0, unde RRF = rata de rentabilitate financiară a investiției totale de capital, iar VFNA(C) = valoarea financiară netă actualizată a investiției totale de capital la o rată reală de actualizare de 5%. Aceste criterii se bazează pe principiile directoare ale UE.33 ii. „Sustenabilitatea proiectului după încetarea grantului” care include întotdeauna un criteriu de sustenabilitate financiară pe parcursul ciclului de viață al proiectului, dar poate include criterii prin care beneficiarul trebuie să demonstreze structura de sprijin sau resursele umane și capacitatea tehnică (sau echipamentul) de a susține proiectul. În unele cazuri, un criteriu separat privind „sustenabilitatea financiară a investiției” este inclus pentru a arăta fie că fluxurile de numerar ale proiectului sunt pozitive în fiecare an sau că fluxurile cumulative de numerar sunt pozitive. În grilele pentru anumite axe prioritare, criteriul sustenabilității proiectului este exprimat în același mod ca și criteriul de sustenabilitate financiară. 247. Aceste trei criterii depind toate de studiile de fezabilitate financiară și economică. Analiza grilelor de evaluare tehnică și financiare de-a lungul diferitelor axe prioritare arată totuși că aceste criterii sunt exprimate în moduri adesea contradictorii și neclare. Această secțiune urmărește să clarifice sensul, utilizarea și condițiile tehnice ale acestor criterii. Principiile de bază ale evaluării proiectului: analiza financiară și economică 248. Orice proiect de investiții susținut de la bugetul de stat trebuie să fie supus la două evaluări sau analize de bază: evaluarea economică și cea financiară. Fiecare poate fi rafinată în continuare pentru a descoperi interesele financiare ale diferitelor părți interesate, implicate sau afectate de proiect. 249. Evaluare financiară este o investigare a fluxurilor de numerar ale unui proiect din punctul de vedere al sponsorilor (sau proprietarii ori deținătorii de capital) unui proiect, precum și al altor investitori financiari ai unui proiect (de obicei, de titularii de creanțe). Evaluarea poate fi efectuată atât din punctul de vedere al finanțatorilor sau din perspectiva globală privind investițiile, cât și din punctul de vedere al sponsorilor/proprietarilor proiectului sau din perspectiva de capital. Sponsorii primesc plățile de împrumut de la creditori și apoi plătesc dobânda. Evaluarea financiară a proiectelor cu implicare publică se desfășoară pentru două scopuri. a. În cazul în care este de așteptat ca proiectul să obțină venituri din serviciile sale și să se poată auto-finanța (cum poate fi cazul la utilitățile cu preț reglementat sau la parteneriatul public-privat pentru un drum cu taxă, de ex.), atunci obiectivul principal este de a analiza atractivitatea financiară a proiectul față de sponsori 33 Op cit 1, secțiunea 2.4, pp 34-46. 134 (având în vedere finanțarea pe credit pe care o pot obține) în scopul de a evalua dacă sponsorul va continua cu proiectul. În acest caz, criteriul de bază este VFNA>0, unde fluxurile de numerar din perspectiva sponsorului sunt actualizate prin prețul de aprovizionare sau rata minimă de rentabilitate cerută de către sponsori ca să investească capital propriu în cadrul proiectului. b. În cazul în care nu este de așteptat ca proiectul să obțină venituri sau să obțină venituri suficiente pentru a acoperi costurile proiectului, atunci obiectivul principal al evaluării financiare este de a determina valoarea veniturilor publice necesare pentru a face proiectul viabil financiar. Veniturile publice ar putea fi o combinație din veniturile proprii ale unei agenții publice, plus un grant de la o agenție externă pentru a umple în golul financiar rămas. În mod evident, acest rol de evaluare financiară adresează ambele criterii din grilele actuale, menționate mai sus, și anume: nevoia pentru o subvenție de capital și sustenabilitatea financiară a fazei operaționale a proiectului. Aceste aspecte sunt abordate mai jos. 250. Evaluarea economică a unui proiect agregă beneficiile și costurile tuturor persoanelor sau a părților interesate, afectate de un proiect de investiții. Acesta include beneficiile deja internalizate și costurile sponsorilor și creditorilor proiectului , plus toate beneficiile externe și costurile altor persoane afectate. Important, printre aceste alte persoane afectate se numără utilizatorii direcți ai unui proiect, care primesc servicii fără plata integrală, așa cum se întâmplă cu utilizatorii unui drum public. Tot aici intră și celelalte persoane în rolurile lor de consumatori, furnizori, lucrători, proprietari etc., care se confruntă cu schimbări în prețurile pe care le plătesc sau le primesc pentru serviciile sau produsele lor, ca rezultat al proiectului. De exemplu, un drum nou poate reduce congestia pe rutele alternative spre aceeași destinație, dar drumul poate avea ca rezultat și exproprierea unor proprietari sau zgomotul și poluarea aerului de care vor suferi unii oameni ca urmare a traficului pe noul drum rutier. În același timp, experiența guvernului se schimbă în veniturile fiscale sau în subvenții ca urmare a schimbărilor la nivelul cererii și ofertei de pe piață, induse de proiect. Toate aceste costuri externe și beneficii sunt agregate într-o evaluare economică și actualizate la rata socială de actualizare pentru a calcula valoarea economică netă actualizată (VENA) a proiectului. În același timp, toate câștigurile și pierderile nete ale tuturor părților afectate sau a părților interesate pot fi evaluate pentru a identifica distribuția impactului asupra câștigătorilor și perdanților neți. 251. Derularea unei evaluări economice sau ACB este esențială pentru a analiza adevărata natură a beneficiilor nete provenite dintr-un proiect, dar este, de asemenea, extrem de solicitantă în ceea ce privește informațiile necesare și eforturile cerute de evaluatori. Aceste costuri sunt relativ fixe astfel că derularea unei ACB este de obicei eficace în cazul în care amploarea proiectului este mare, în așa fel încât beneficiile nete (sau costurile nete evitate) sunt mari prin raportare la costurile de desfășurare a unei ACB completă. În absența efectuării unei ACB completă cu privire la un proiect mic, proiectul ar trebui să aibă, totuși, unele estimări privind numărul de beneficiari și câștigurile așteptate per beneficiar pentru a se ști dacă, în cazul unei ACB complete, rezultatul ar fi unul pozitiv. De exemplu, dacă un drum reabilitat ar duce la o valoare suficient de mare a timpului economisit raportată la un volum de trafic suficient de mare, cheltuielile de capital s-ar justifica. 135 Criterii de investiții 252. Criteriul de investiții de bază sau principal este valoarea netă actualizată (VNA). VNA reprezintă fluxurile de numerar nete actualizate din punctul de vedere al unui grup al părților interesate în investiții, unde rata de actualizare reflectă costul de oportunitate al fondurilor acestor părți interesate. 34 De exemplu, VNA a putut fi calculată pentru sponsorii unui proiect sau pentru economia globală. VNA a unui proiect reprezintă schimbarea la nivel de venituri (sau fluxuri nete capitalizate de numerar), la care părțile interesate se așteaptă ca rezultat al proiectului. Prin urmare, cerința pentru VNA>0 sau alegerea de investiții cu cele mai ridicate VNA reprezintă criteriul de bază pentru selectarea investițiilor. Toate celelalte criterii sunt derivate din criteriul VNA, dar au deficiențe în diferite situații. Cele două măsuri complementare majore sunt rata internă de rentabilitate (RIR) și raportul cost-beneficiu (B/C). 253. Rata internă de rentabilitate (RIR) este rata de actualizare la care VNA este egală cu zero. De obicei, criteriul de investiții devine RIR> rata de actualizare a părților interesate, ceea ce implică VNA>0. RIR are o serie de neajunsuri, cum ar fi: (a) ea nu există pentru anumite fluxuri de numerar sau dă mai multe rezultate și (b) nu poate fi folosită pentru a compara proiectele decât dacă sunt similare în materie de dimensiuni, calendar de implementare, durată de viață și, prin urmare, nu pot fi utilizate pentru optimizarea unui proiect de investiții. RIR oferă unele informații utile când este raportată la rata de actualizare în sensul că diferența dintre cele două arată marja de fluctuație la nivel de performanță a proiectului, fără ca VNA să devină negativă. Pentru a vedea limitările în utilizarea RIR ca criteriu de selecție a proiectelor se vedea, de asemenea, Anexa 22. 254. Raportul beneficiu-cost măsoară raportul dintre valoarea actualizată a beneficiilor și valoarea actualizată a costurilor. VNA măsoară valoarea actualizată a beneficiilor minus valoarea actualizată a costurilor. Prin urmare, criteriul B/C >1 este exact la fel ca și VNA>0. Deși B/C >1 este un criteriu valid de investiții, a face comparații sau alegeri între proiecte pe baza B/C implică o serie de neajunsuri similare celor din cazul RIR întrucât și acesta poate fi supus manipulării. De exemplu, reclasificarea unui cost ca beneficiu negativ (sau un beneficiu ca cost negativ) nu schimba VNA, dar schimbă valoarea B/C. În consecință, B/C nu oferă o valoare adăugată la VNA. Anexa 22 oferă o explicație matematică simplă privind unele limitări ale Analizei cost-beneficiu. 255. Anexa 21 cuprinde o discuție sintetică privind evaluarea economică și financiară și criteriile de selecție. C. Criterii comune (aplicabile majorității grilelor) Categorii comune ale grilelor de Observații/Sugestii evaluare Maturitatea proiectului/faza de  Extrem de importantă pentru absorbție rapidă. pregătire:  O pondere mai mare pentru acest criteriu ar accelera absorbția timpurie în cadrul POR 2.0. Acest lucru ar putea  Proceduri de achiziții aborda unele preocupări legate de transformarea proiectului 34 Ratele de actualizare pot fi ajustate pentru primele de risc sau costurile de tranzacție specifice tipului de investiție făcută. În astfel de cazuri, termenul de preț de furnizare de capital sau rata de rentabilitate minimă cerută se aplică de obicei. 136 Categorii comune ale grilelor de Observații/Sugestii evaluare publice tehnic într-unul opțional deși pentru investiții în care se  Autorizații recomandă „proiectare și execuție,” acest criteriu ar putea fi  Proprietate asupra abandonat (solicitanții nu vor avea proiectul tehnic detaliat în terenurilor (dacă este această etapă). nevoie)  Necesitatea de a evalua dacă procedurile de achiziții publice pot fi lansate înainte de aprobarea/semnarea contractului („licitație cu clauză suspensivă”), care ar adresa unele dintre întârzierile actuale în finalizarea procedurilor de achiziții publice. Acest lucru se întâmplă deja pentru PO Mediului și chiar POR și ar putea fi stimulată în continuare prin acordarea de punctaje mai ridicate solicitanților care au început procedurile de achiziții publice.  Autorizațiile și drepturile de proprietate pot/ar trebui să fie verificate în timpul fazei de pre-calificare sau în faza de verificare administrativă și a eligibilității. Nu este nevoie să fie incluse aici ca parte a punctajului. Metodologia de implementare:  O progresie clară de la obiective la activități și rezultate.  Obiective: clare,  În unele cazuri (de ex., axa 3.3 - achiziții de echipamente de realizabile urgență), criteriile privind obiective clare și realizabile pot fi  Activități: clar, corelate cu de prisos/de la sine înțelese din tipul de intervenție calendarul de planificată . Sub o grilă simplificată, ar trebui să fie implementare, cu abandonate criteriile de prisos. Testul cheie este: solicitarea atribuțiile membrilor unei anumite informații adaugă ceva la cererea de finanțare echipei și calendarul de în sine? achiziții publice  Este nevoie să se evalueze dacă riscurile și sistemele de  Rezultate și indicatori: gestionare a riscurilor pot fi detaliate mai bine. De exemplu, corelate cu activități, riscurile de mediu sunt acoperite de o altă categorie din grilă obiective fezabile și nu ar trebui să fie dublate aici.  Riscuri și sistemele de  Trebuie să se ia în considerare și calendarul de achiziții gestionare a riscurilor publice separat de calendarul de implementare? Acest lucru a cauzat întârzieri prelungite și acte adiționale la contract atunci când programul de achiziții publice a trebuit modificat, de multe ori fără vina solicitantului (de ex., contestații în instanță etc.).  Rezultatele proiectului și indicatorii de performanță trebuie să fie corelați cu obiectivele/activitățile, dar ar trebui să existe, de asemenea, o cerință pentru selectarea unor indicatori SMART. Acest lucru ar evita situațiile curente în care un beneficiar nu poate dovedi că el/ea a atins obiectivele din cauza lipsei de date, a incapacității de a măsura obiectivele etc. Evaluatorii ar trebui să penalizeze/elimine indicatori care nu sunt SMART (specifici, măsurabili, realizabili, relevanți și încadrați în timp). Acest lucru este în conformitate cu tendința majoră la nivelul CE de a se concentra pe indicatori de performanță în perioada 2014-2020. 137 Categorii comune ale grilelor de Observații/Sugestii evaluare Coerența documentației (Studiu de  Ambele costuri de „întreținere și operare” (nu numai de fezabilitate) operare) ar trebui luate în considerare.  Alegerea analizei economice adecvate (ACB vs. ACE etc.).  Date: suficiente, corecte,  Menținerea criteriilor actuale legate de studiile de justificate fezabilitate; excluderea proiectului tehnic din evaluare  Costuri de operare: (sistem actual este doar un control de conformitate), dar se realiste, corelate cu poate solicita depunerea sa la timp prin contractul de ipotezele finanțare (în 6-12 luni de la semnarea contractului).  Corectări (externalizări):  Cererea de finanțare trebuie corelată cu studiul de aplicate corect în analiza fezabilitate, dar, în circumstanțe rezonabile, ar trebui să se economică permită modificări la studiul de fezabilitate.  Deviz: clar, complet,  Luarea în considerare a posibilității de a separa analiza realist, strâns corelat cu tehnică de analiza economică. Cei doi evaluatori care proiectele tehnice analizează cererile de finanțare sunt în general specializați  Proiectele scrise: doar pe un singur domeniu (tehnic sau economic), așa că nu complete, corelate cu are sens ca economistul să puncteze aspectele tehnice sau ca secțiunile scrise inginerul să evalueze aspectele economice. Soluția tehnică  Există o oarecare dublare cu criteriul anterior (partea tehnică). Se recomandă fuzionarea analizei tehnice a datelor,  Îndeplinește obiectivele a devizului etc. de la criteriul anterior cu analiza soluției proiectului tehnice de aici.  Corespunde ultimelor  Este nevoie de o nouă abordare pentru evaluarea acestui standarde în domeniu criteriu: în loc de a verifica cea mai mare parte corelarea între (inovare) diferite documente tehnice, evaluatorii trebuie să se concentreze pe soluția tehnică în sine.  Este nevoie de o nouă abordare pentru evaluarea acestui criteriu: în loc de a se verifica de cele mai multe ori corelarea între diferite documente tehnice, evaluatorii trebuie să se concentreze pe soluția tehnică în sine (nivel de inovare, sustenabilitate etc.).  Acest criteriu nu pare să ia în seamă dacă soluția tehnică aleasă este cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor. Cu alte cuvinte, multe soluții ar putea îndeplini obiectivele proiectului chiar și la cele mai noi standarde in domeniu, dar există, probabil, o soluție care este cea mai eficientă și directă (tehnic).  Este nevoie de o mai bună definire a ceea ce înseamnă „cele mai recente standarde:” naționale, internaționale, ale UE? Dacă sunt cele naționale, există riscul ca standardele oficiale/de jure să fie depășite. Nevoia de finanțare prin grant  ACB, inclusiv acest criteriu, ar putea fi eliminat în cazul tuturor proiectelor în care nu sunt obligatorii (cel puțin în  RIR - financiară <5%, VNA - cazul celor de la care nu se așteaptă să se perceapă ta xe sau financiară <0 (pe baza să câștige venituri din tarifele de utilizare a serviciilor). studiului de fezabilitate)  În esență, un organism din sectorul public ar trebui să treacă întotdeauna acest test, deoarece nu obțin de obicei venituri pentru astfel de investiții (în cazul celor mai multe proiecte 138 Categorii comune ale grilelor de Observații/Sugestii evaluare din cadrul POR).  Evaluatorii ar trebui să aibă obligația de a se uita în spatele cifrelor și a evalua ipotezele făcute de solicitanți (nu numai de a bifa corespunzător dacă valorile „se potrivesc” cu criteriile). Bugetul proiectului  Criteriu solid și necesar. Solicitanții trebuie să justifice în mod clar fiecare linie bugetară și relația sa cu obiectivele  Complet proiectului. Ar trebui să existe o deplină corelație între  Corelat cu activitățile bugetul proiectului și devizul general din studiul de prevăzute, cu resursele fezabilitate. alocate/estimate, precum  Potențiale îmbunătățiri sunt necesare: (1) eliminarea/extinde și cu devizul ordinului de cheltuieli eligibile pentru a acoperi toate  Costurile sunt realiste și costurile posibile legate de o investiție; (2) introducerea necesare pentru finalizarea obligației explicite ca evaluatorii să elimine elementele proiectului bugetare care nu sunt legate de investiții.  Devizul ar trebui cerut sub formă de „articole comasate,” iar nu sub formă de „indicatori de norme de deviz” (elemente individuale) pentru a face mai ușoară etapa de implementare. Protecția mediului și  Criteriu necesar. sustenabilitate  Este nevoie să se definească mai bine care sunt măsurile necesare pentru un anumit tip de investiții. De exemplu,  Măsuri pentru acestea vor varia foarte mult cu privire la domeniul de îmbunătățirea mediului aplicare, de la un proiect sub 4.3 (IMM-uri/de ex., (pe baza studiului de achiziționarea unei imprimante) vs. sub 4.2 (reabilitarea fezabilitate și a studiului terenurilor industriale dezafectate) și pot cuprinde: de impact asupra colectarea și gestionarea apei, colectarea deșeurilor, mediului) reabilitarea peisajului etc .  Evaluarea trebuie să se bazeze pe studiul de fezabilitate (iar nu pe proiectul tehnic detaliat, care ar putea să devină opțional în cadrul acestor propuneri).  Ar putea fi adăugat un sub-criteriu pentru îmbunătățirea eficienței energetice (de ex., creșterea eficienței în consumul de combustibil în cazul investițiilor în proiecte rutiere).  Se poate plasa într-o secțiune separată de criterii orizontale. Egalitatea de șanse și  Acest criteriu este necesar, dar trebuie să fie mai bine definit. nediscriminarea  În practică, beneficiarii au înțeles de multe ori greșit acest criteriu. Ei au menționat în interviuri că au susținut, în cazul  Există o politică de unui proiect de drum, că acesta ar ajuta femeile și copiii să se nediscriminare deplaseze prin sate. Acesta este doar un exemplu, dar unul  Mecanisme pentru a extrem de relevant (a se vedea, de asemenea, raportul asigura egalitatea de șanse privind „POR 2.0: Mecanisme de sprijin pentru beneficiari”). (inclusiv pentru  Ar trebui definit un set de riscuri tipice/preconizate pentru contractele de achiziții fiecare tip de investiție. publice)  Unele aspecte ar trebui să fie absolut obligatorii: de ex., acces 139 Categorii comune ale grilelor de Observații/Sugestii evaluare  Riscurile potențiale de ul pentru persoanele cu handicap este o necesitate. Fără el, discriminare sunt un proiect trebuie să fie descalificat. identificate și abordate  Se poate plasa într-o secțiune separată de criterii orizontale.  Facilități pentru persoanele cu handicap Societatea informațională și noile  Acest criteriu este în general util, dar ar trebui să fie mai bine tehnologii (unele axe) definit. Ce anume se califică drept o tehnologie (utilă și) inovatoare? Cum este măsurată eventuala creștere a  Creșterea utilizării de noi utilizării? tehnologii și soluții IT în furnizarea de servicii Capacitatea de monitorizare  Criteriu esențial care justifică o pondere mai mare.  Strategie clară pentru  Aceasta se referă doar la perioada de implementare și poate monitorizarea evalua dacă sunt alocate suficiente resurse interne sau implementării proiectului externe pentru activitățile de monitorizare.  Diviziune clară a sarcinilor  Solicitantul trebuie să demonstreze, de asemenea,  Proceduri de monitorizare capacitatea de a monitoriza faza de post-implementare, și calendar inclusiv indicatorii de performanță selectați pentru proiect. Din nou, acest lucru va fi esențial pentru evitarea corecțiilor pentru 2014-20.  Se poate adăuga această componentă „post-implementare” la acest criteriu sau la următorul (privind sustenabilitatea proiectului). Sustenabilitatea proiectului  Criteriu esențial, care justifică o pondere mai mare.  Capacitatea de a asigura  Este nevoie să fie definite mai bine costurile de O&M (cu o întreținerea și metodologie de calcul a acestora și cu eventuale puncte de funcționarea (O&M) referință pentru diferite tipuri de investiții). infrastructurii  Bugetele multianuale ar merita evaluate/propuse.  Unele axe au nevoie de flux net de numerar pozitiv în fiecare an. Acest lucru este imposibil pentru anumite tipuri de investiții (de ex., centru social, spital, etc.). Fluxurile de numerar pozitive nu ar trebui să fie cerute pentru investiții care se așteaptă să fie subvenționate într-un fel sau altul. 140 D. Criterii specifice pe axe prioritare (AP) și domenii majore de intervenție (DMI) AP/ DMI Categorii speciale pentru Observații/sugestii domenii specifice de intervenție (contribuția la obiectivele POR) Notă: Aceasta este, de obicei, prima parte a tuturor grilelor, într-o formă sau alta. Titlul general „contribuția la realizarea obiectivelor POR” nu este în întregime exact. Ghidurile Solicitantului menționează obiectivele generale și pe cele specifice. Prima include „o creștere economică, socială și teritorială durabilă și echilibrată a regiunilor din România” – ceea ce poate fi considerat prea larg. Este recomandat titlul general să fie schimbat în „contribuția la atingerea obiectivelor specifice ale POR, corespunzătoare fiecărui domeniu de intervenție.” Axa 1.1 Categoria A1: Reabilitarea o Necesitatea de a defini mai bine ce fel de Poli de infrastructurii urbane date/indicatori pot fundamenta „nevoia de creștere o 1.1: Nevoia de investiții investiții” (1.1) (necesitate, caracteristici ale o A se vedea comentariile la „categorii comune” proiectului, accesibilitate) (tabelul de mai sus) o Alte criterii (la fel ca „criterii comune” – a se vedea tabelul de mai sus) Categoria A2: Transport o Datele de referință pentru trafic/durate de o 1.1: Trafic îmbunătățit, durate călătorie și număr de călători din transportul de deplasare mai reduse (cu public sunt adesea inexistente sau greu de 15% pentru punctajul maxim) obținut. Nu este oferită nicio metodologie pentru o 1.2: Creșterea numărului de modul de estimare a acestor indicatori. călători din transportul public o Există doar estimări slabe în ceea ce privește (cu 10% pentru punctajul numărul de persoane care conduc (uz de vehicul maxim) personal) sau care folosesc transportul o Alte criterii (la fel ca „criterii nemotorizat (ciclism, mers pe jos). comune” – a se vedea tabelul o A se vedea comentariile la „categorii comune” de mai sus) (tabelul de mai sus). Categoriile A3 și A4: Grădini o Niciun criteriu specific de proiect. publice & alte spații verzi; o Indicatori posibili: populația-țintă; dovezi privind echipament de informare nevoile (de ex., sondaje publice, petiții etc.). publică o A se vedea comentariile la „categorii comune” o Criterii generale (la fel ca (tabelul de mai sus). „criterii comune” – a se vedea tabelul de mai sus) Categoriile A4 și A5: o Nu există o diferențiere în funcție de numărul de Monumente istorice; locuri de muncă (ci doar în funcție de tip, de ex., infrastructura de turism permanent vs. temporar). o 1.1: Reabilitarea patrimoniului o Crearea de locuri de muncă în sectorul public nu cultural (îmbunătățirea trebuie neapărat încurajată (cu excepția cazului în aspectului arhitectural, care este justificată de un anumit proiect) și este creșterea numărului de turiști de multe ori greu de realizat (de exemplu, OUG – 5% pentru punctajul maxim) nr. 34/2009 impune limite stricte). o 1.2: Noi locuri de muncă o Necesitatea de a defini mai bine modul în care (permanente pentru 6 puncte, este evaluată strategia de marketing – adică temporare pentru 3 puncte) „adecvarea.” Aici pot fi incluse componentele 141 AP/ DMI Categorii speciale pentru Observații/sugestii domenii specifice de intervenție (contribuția la obiectivele POR) o 1.9 pentru A4 și 2.7 pentru specifice care urmează să fie evaluate, ca, de ex., A5: Strategia de marketing publicul țintă, mesajele specifice, „concurenții” o Alte criterii (la fel ca „criterii etc. comune” – a se vedea tabelul o A se vedea comentariile la „categorii comune” de mai sus) (tabelul de mai sus). Categoria B: Infrastructura de o Unele țări membre (de ex., Estonia) acordă o afaceri pondere mai mare pe în funcție de salariile de la o 1.1: Creare de locuri de locurile de muncă nou create (de ex., un punctaj muncă (numărul lor, proporția mai mare pentru un loc de muncă în care salariul IMM-urilor) este peste cel mediu, și o pondere mai mică o 1.2: Analiza nevoilor (nevoile pentru slujbele plătite cu salarii mai mici decât din aria țintă; caracteristicile media). proiectului; accesibilitatea o Unele țări membre (de ex., Germania) iau în față de principalele rute de considerare dacă proiectul crește productivitatea transport) mai degrabă decât dacă se concentrează pe mai o 1.10: Strategia de marketing multe locuri de muncă. Și este adevărat că mai o Alte criterii (la fel ca „criterii multe locuri de muncă nu duc neapărat la mai comune” – a se vedea tabelul multă dezvoltare economică (de ex., locurile de de mai jos) muncă slab plătite din cadrul serviciilor de bază, cum ar fi comerțul cu amănuntul, nu vor ridica neapărat economiile locale/regionale). o Este nevoie de o mai bună definire a tipurilor de indicatori care pot fi utilizați pentru a justifica „nevoia” (de ex., populația, tipurile de firme din zona țintă, etc). o Sub-criteriul privind accesibilitatea este o bună practică și ar trebui să aibă o pondere mai mare având în vedere importanța conectivității. o Criteriul privind „strategia de marketing” (1.10) acoperă bine gama de elemente esențiale: cererea de pe piață, concurenții și avantajul comparativ, strategia de marketing, strategia de management, capacitatea, gestionarea riscurilor. Acesta ar trebui să fie redenumit „evaluare plan de afaceri,” și ar trebui să includă, de asemenea, criterii privind sustenabilitatea proiectului (1.16 și 1.17), care sunt parte integrantă din propunerea valorică. o Criteriul 1.17 necesită fluxuri de numerar pozitive pentru întreaga perioadă de investiții. Acest lucru este nerealist; cele mai multe afaceri noi pot pierde bani în primii ani, dar pot deveni extrem de profitabile în următorii 3-5 ani. 142 AP/ DMI Categorii speciale pentru Observații/sugestii domenii specifice de intervenție (contribuția la obiectivele POR) Categoria C1: Infrastructura o Specificitate insuficientă și cuantificare slabă a socială criteriului 1.1. De asemenea, creșterea calității o 1.1: Infrastructură activităților existente poate conta mai mult decât îmbunătățită (6 puncte pentru pur și simplu adăugarea de servicii noi (și, activități noi, 3 puncte pentru eventual, irelevante). activități existente) o Mai mult nu înseamnă neapărat mai bine. A se o 1.2: Număr de beneficiari vedea Directiva ONU cu privire la reducerea o Alte criterii (la fel ca „criterii numărului de beneficiari per centru (acesta este comune” – a se vedea tabelul cea mai recentă dintre bunele practici). de mai sus) o RIR trebuie să fie mai mare de 5,5%. Nu este clar în ce fel RIR se poate aplica în cazul unui centru social, care este un serviciu public (profitabilitatea per se nu ar trebui să fie principala preocupare). De asemenea, o rată de actualizare de 5,5% nu este cu adevărat realistă pentru România. o Indicatori potențiali/suplimentari: calitatea serviciilor prestate. Categoria C2: Intervenții de o Nu există indicatori specifici pentru acest tip de siguranță publică intervenție. o Criterii generale (la fel ca o Criterii posibile: rata criminalității și tendințe; „criterii comune” – a se vedea populația țintă; tehnologii inovatoare etc. tabelul de mai sus) Toate categoriile/tipurile de o Nu există criterii de evaluare a contribuției unui intervenții proiect la atingerea obiectivelor POR. Cel mai probabil, evaluarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană include această evaluare. Axa 1.1 Notă: Categoriile de intervenții o Este rezonabil să se mențină aceleași standarde Poli de și a grilele corespunzătoare sunt pentru polii de creștere și polii de dezvoltare dezvoltare în mare parte aceleași ca pentru urbană, atunci când vine vorba de implementarea urbană polii de creștere (a se vedea mai unor proiecte similare. Această standardizare a sus) seturilor de grile ar trebui menținută și de aici înainte. Axa 1.1 Notă: Categoriile de intervenții o Este rezonabil să se mențină aceleași standarde Centre urbane și a grilele corespunzătoare sunt pentru polii de creștere, polii de dezvoltare în mare parte aceleași ca pentru urbană și centrele urbane atunci când vine vorba polii de creștere (a se vedea mai de implementarea unor proiecte similare. Această sus), cu un plus: Criteriul 1.1 se standardizare a seturilor de grile ar trebui referă la „relevanța proiectului menținută și de aici înainte. pentru obiectivele Planului o Este o bună practică să fie evaluat „nivelul de Integrat.” integrare,” al unui proiect propus cu alte investiții propuse în PIDU. Ar trebui să se acorde mai multă pondere acestui criteriu. Axa 1.2 Notă: Acesta este un domeniu o Se recomandă să se dezvolte criterii specifice Eficiența pilot de intervenție. Se omite pentru ordonarea pe priorități a investițiilor în energetică a faza de „evaluare tehnică și reabilitarea clădirilor de locuit. clădirilor financiară,” așa cum este este o O analiza financiară ar ajuta la compararea rezidențiale înțeleasă în cadrul altor axe. estimărilor de energie economisită pe cap de locuitor. o O analiză socială ar garanta că aceste subvenții 143 AP/ DMI Categorii speciale pentru Observații/sugestii domenii specifice de intervenție (contribuția la obiectivele POR) sunt în principal îndreptate către gospodăriile care nu au capacitatea de a susține finalizarea lucrărilor necesare din fonduri proprii. o O analiză tehnică ar permite alegerea celei mai bune soluții propuse (cel mai eficientă și mai eficace), cu excepția cazului în care există un proiect de standard (cu liste recomandate de materiale) pentru toate aceste intervenții. Axa 2  Relevanța proiectului pentru o Criteriu relevant care ar trebui menținut și care ar (drumuri) obiectivele AP/DMI (de ex., merita o pondere mai ridicată. conectivitate la TEN-T, trafic de o A se vedea discuția de mai sus (partea A, centură, drumuri urbane „Observații generale”) pentru idei suplimentare cu majore) privire la modul de estimare a beneficiilor economice în legătură cu drumurile (numărul de utilizatori; câștig per utilizator). o Drumurile județene ar trebui: să aibă traficul peste un anumit prag; să conecteze locurile din regiune cu o masă demografic și/sau economică ridicat; să deschidă accesul marilor motoarele economice la un bazin mai larg de forță de muncă; să faciliteze oamenilor din regiune accesul la oportunitățile oferite de orașele mari (locuri de muncă, educație, cultură); să conecteze zonele cu densitate demografică ridicată la noduri de transport importante (de ex., aeroport, porturi, căi ferate). o Reabilitarea/dezvoltarea rutieră va crea sau nu un trafic suplimentar suficient de mare? Chiar și cu investiții în reabilitarea drumurilor, fluxurile de trafic ar putea rămâne aceleași. o Este investiția aliniată strategic la POR 2014-2020? – Dacă alinierea strategică va fi consolidată, acest criteriu ar trebui să fie primul.  Îmbunătățirea siguranței rutiere o Acest lucru nu ar trebui să fie parte a evaluării. Cerințele legale dincolo de POR presupun faptul că investițiile rutiere trebuie să respecte anumite standarde de siguranță rutieră.  Reducerea duratei călătoriilor o Acest lucru trebuie să fie definit mai bine. În principiu, orice proiect ar fi punctat cu „6” pentru că se poate arăta că orice infrastructură modernizată reduce durata călătoriilor. Acestea fiind spuse, un drum expres, cu o bandă suplimentară, va avea un impact mai mare asupra timpului de călătorie comparativ cu reabilitarea unui drum cu o singură bandă. Punctaje diferite ar putea fi atribuite, să zicem, pentru o reducere de 10%, pentru o reducere de 20% etc. 144 AP/ DMI Categorii speciale pentru Observații/sugestii domenii specifice de intervenție (contribuția la obiectivele POR)  Importanța proiectului pentru o Drumuri regionale (conectând, adică, 2 sau mai regiune (RIR, raport cost- multe județe) ar trebui să fie încurajată prin beneficiu) acordarea de bonusuri unor astfel de cereri de finanțare (de ex, 10%). o Proiectele trebuie să fie incluse în Planurile de Dezvoltare Regională. o RIR și raportul cost-beneficiu reflectă doar dacă o investiție este valoroasă în sine. Aceste măsuri nu reflectă dacă un proiect este important pentru regiune. o Derularea unei ACB completă nu este obligatorie pentru proiecte aflate sub 50 milioane EUR. Axa 3 3.1.1 Spitale o Îi lipsește în întregime categoria de „relevanța (infrastructură proiectului pentru POR.” Practic, singurele criterii socială) sunt cele generale, care sunt comune pentru toate axele (a se vedea tabelul de mai sus). Această situație ar putea avea legătură cu faptul că spitalele care au primit finanțare POR au fost pre-selectate de către Ministerul Sănătății. o Indicatori potențiali/alternativi dacă spitalele nu vor fi pre-selectate pentru 2014-2020: o Numărul de paturi de spital o Numărul de pacienți tratați în fiecare an o Profilul afecțiunilor dintr- o anumită zonă o Demografia (populația din zona țintă, grupe de vârstă etc.) o Accesibilitatea (de ex., durata călătoriei până la cel mai apropiat spital) o Notă: Este necesar să se asigure că spitalele mai mici, esențiale pentru o anumită comunitate, nu sunt lăsate în urmă. Acesta este un risc cheie în cazul în care principalii indicatori se concentrează exclusiv pe numărul de pacienți sau populația din zona țintă. 3.1.2 Ambulatorii o Potențiali indicatori (suplimentari): numărul de  Noi servicii oferite, mai putini locuitori (per localitate/zonă deservită). pacienți redirecționați; timp mai o Criteriul 1.2: RIR trebuie să fie mai ridicată de rapid de diagnostic/tratament 5,5%. Nu este clar cum RIR se poate aplica la un  Numărul de localități deservite ambulatoriu, care există pentru a furniza un serviciu public (profitabilitatea per se nu ar trebui să fie o preocupare principală). 3.2 Infrastructură socială o Nu este clar de ce noile servicii sunt mai bine  Noi servicii/activități sociale (6 punctate decât serviciile actuale mai bune. pct.); îmbunătățirea serviciilor o Mai mult nu înseamnă neapărat mai bine. A se 145 AP/ DMI Categorii speciale pentru Observații/sugestii domenii specifice de intervenție (contribuția la obiectivele POR) curente (3 pct.) vedea Directiva ONU cu privire la reducerea  Creșterea numărului de numărului de beneficiari per centru (acesta este beneficiari (6 pct.); același cea mai recentă dintre bunele practici). număr de beneficiari (3 pct.) o RIR trebuie să fie mai mare de 5,5%: nu este clar cum RIR se poate aplica la un centru social, care este un serviciu public (profitabilitatea per se nu ar trebui să fie o preocupare primară). o Indicatori potențiali/suplimentari: calitatea serviciilor furnizate. 3.3 Echipament de urgență o Există o suprapunere între cele două criterii (de  Îmbunătățirea accesului ex., un acces mai bun pentru populație merge populației la serviciile de mână în mână cu o capacitate mai bună de a siguranță publică și de urgență interveni).  O mai bună capacitate de a o Necesitatea de a defini mai bine „un acces mai interveni bun pentru populație.” o Mai precis, care populație? o Și cât de „îmbunătățit” este accesul după intervenție? o Pot fi folosiți izocronii de acces de 20, 40, și/sau 60 de minute. o Gradul de ameliorare ar putea fi măsurat ca reducere procentuală din durata de intervenție. o Măsuri alternative de impact: timp mediu de răspuns/ intervenție; număr de persoane deservite/tratate; număr de potențiale victime. o Notă: Aceasta este o grilă simplificată, care ar putea servi drept bună practică pentru alte grile. De exemplu, ea nu are nevoie de RIR, VNA, are un criteriu specific pentru funcționare și întreținere după ce investiția este finalizată. 3.4 Infrastructură educațională o RIR trebuie să fie mai mare de 5,5%: nu este clar (unele variații între diverse cum RIR poate aplica la infrastructura tipuri – adică școli, campusuri, educațională, care există pentru furnizarea unui centre de formare profesională) serviciu public (profitabilitatea per se nu ar trebui  Îmbunătățirea procesului de să fie o preocupare principală). învățământ (de ex., scăderea o Indicatori potențiali/suplimentari: numărul ratei abandonului școlar) înscrierilor/ tendințe; procentul de studenți  Nevoi regionale/locale (evoluție integrați cu succes pe piața locală a muncii; rate demografică și economică, rata de absolvire; rate de abandon. medie de utilizare, impact o Indicatorii trebuie să fie diferiți în funcție de tipul asupra comunităților rurale/ de infrastructură educațională. De ex., dezavantajate) universitățile au nevoie de o suprafață mult mai  Integrarea studenților pe piața mare decât școlile (acoperire regională vs. locală). muncii o Notă: cu referire la „complementaritatea cu alte  Importanța proiectului pentru proiecte depuse pentru finanțare" (pentru Anexa regiune (RIR, VNA) 5D - centre de formare profesională) – acest lucru ar putea fi o bună practică pentru toate 146 AP/ DMI Categorii speciale pentru Observații/sugestii domenii specifice de intervenție (contribuția la obiectivele POR) axele în vederea încurajării proiectelor integrate. Axa 4 o Structuri de sprijin pentru o Primele două criterii sunt legate, dar ar trebui să (afaceri) afaceri fie separate (noi locuri de muncă, procentul de  Noi locuri de muncă IMM-uri). permanente în cadrul o Unele țări membre (de ex., Estonia) acordă o companiilor din structură, în pondere mai mare pe în funcție de salariile de la termen de 2 ani de la finalizare; locurile de muncă nou create (de ex., un punctaj procentul de IMM-uri din cadrul mai mare pentru un loc de muncă în care salariul structurii este peste cel mediu, și o pondere mai mică  Nevoia locală; caracteristici ale pentru slujbele plătite cu salarii mai mici decât companiilor; accesibilitate media).  Importanța proiectului pentru o Unele țări membre (de ex., Germania) iau în regiune (RIR> = 5,5%) considerare dacă proiectul crește productivitatea mai degrabă decât dacă se concentrează pe mai multe locuri de muncă. Și este adevărat că mai multe locuri de muncă nu duc neapărat la mai multă dezvoltare economică (de ex., locurile de muncă slab plătite din cadrul serviciilor de bază, cum ar fi comerțul cu amănuntul, nu vor ridica neapărat economiile locale/regionale). o Este nevoie să se distingă între impact direct, indirect, și indus al unei anumite investiții (pot fi necesare estimări ale ocupării forței de muncă directe/indirecte generate). o RIR reflectă numai dacă o investiție este valoroasă în sine, iar nu dacă un proiect este important pentru o regiune. • but two criteria are bundled and should be separated (new jobs, % of SMEs) the region; trends (e.g., Shift-Share analysis); po o Ipoteze din spatele cifrelor (de ex., RIR) ar trebui să fie puternic testate (de ex., număr de așteptat de firme, noi locuri de muncă etc.). o Alți indicatori potențiali: numărul/veniturile firmelor dintr-un anumit domeniu în regiune; tendințe (de ex., analiza Shift-Share); populația din localitate și zona corespunzătoare (pe o rază de acces pe cale rutieră/feroviară până la 1 oră). o Criteriile privind monitorizarea implementării și durabilității sunt esențiale și ar trebui să primească ponderi mai mari. 4.1 Reamenajarea terenurilor o Aceleași observații ca cele de mai sus. industriale dezafectate o Datele privind costul mediu de reabilitare a 1  Noi locuri de muncă hectar de fost teren industrial poluat ar fi util permanente, dimensiunea pentru comparația între diferitele propuneri. suprafeței reabilitate  Nevoia locală; caracteristici ale 147 AP/ DMI Categorii speciale pentru Observații/sugestii domenii specifice de intervenție (contribuția la obiectivele POR) companiilor; accesibilitate  Importanța proiectului pentru regiune (RIR> = 5,5%) 4.2 IMM-uri o Necesitatea de a se explica mai bine când este  Noi locuri de muncă evaluat numărul de locuri de muncă (adică permanente orizontul de timp).  Resurse locale utilizare o Necesitatea de a defini mai bine ce se înțelege  Egalitatea de șanse și prin parțial/în cea mai mare parte privind nediscriminare utilizarea resurselor locale.  Protecția mediului și eficiența o Necesitatea de a distinge între impact direct, energetică indirect și indus a unei anumite investiții (pot fi  Noi tehnologii și societatea solicitate estimări ale ocupării forței de muncă informațională directe/indirecte generate). o Calitatea planului de afaceri (criteriul 2.4) ar trebui mutat în prima categorie pentru că se leagă de aspectul fezabilității proiectului și de contribuția sa la îndeplinirea obiectivelor POR. Aceasta este o analiză complexă (de ex. de la cererea pieței până la concurenți), dar îi lipsesc praguri clare. Axa 5 (turism) 5.1 Investiții în patrimoniul o Primele două criterii ar trebui să fie separate; cultural criteriul extinderii sezonului turistic poate fi  Creșterea numărului de turiști eliminat (de ex., este imposibil de argumentat, de  Extinderea duratei sezonului ex., că renovarea Cetății Suceava poate prelungi turistic singură sezonul turistic).  Noi locuri de muncă o Nu toate investițiile în turism vor necesita permanente/temporare/ angajarea mai multor oameni. Mai mult decât existente atât, angajarea funcționarilor publici este  Importanța proiectului pentru incredibil de dificilă conform legislației în vigoare. regiunea (RIR) o RIR reflectă doar dacă o investiție este aduce valoare în sine, iar nu dacă un proiect este important pentru o regiune. 5.2 Infrastructura de turism o Creșterile anuale (15%, 10%, 5%) în numărul de  Creșterea numărului de turiști turiști apar selectate aleatoriu. Acestea vor (pentru 5 ani de la finalizarea depinde, de asemenea, de referință și sunt extrem investiției) de greu de măsurat/monitorizat.  Integrarea strategică și valoarea o Cele mai bune practici de utilizare a integrării adăugată strategice ca criteriu. Acesta ar putea primi o  Promovarea resurselor naturale pondere mai mare în scopul promovării integrării (optimă/medie) investițiilor (și nu numai în cadrul acestei axe).  Localizare ( stațiuni cu izvoare o Criteriul privind promovarea resurselor naturale termale/minerale etc.) este extrem de subiectiv.  Importanța proiectului pentru o Criteriul localizării nu pare să fie justificat și pare regiune redundant (mai precis, de ce să fie tratate cu  Numărul de locuri de muncă prioritate stațiunile cu apă termală?). create (criteriul 2.14) o RIR reflectă numai dacă o investiție aduce valoare în sine, nu dacă este un proiect important pentru o regiune. 148 AP/ DMI Categorii speciale pentru Observații/sugestii domenii specifice de intervenție (contribuția la obiectivele POR) 5.3 Activități de promovare a o Imposibil să se separe efectul unor astfel de turismului măsuri de numărul de turiști sau de noile locuri de  Gradul de impact muncă create. (național/regional/local) o Gradul de impact este de asemenea greu de  Creșterea numărului de turiști dovedit/justificat.  „Contribuția” la crearea de noi o Este neclar de ce marketingul în sine ar crea locuri locuri de muncă de muncă suplimentare și este greu de dovediy un efect direct. Propuneri pentru noi grile de evaluare și selecție 256. Anexa 26 include propuneri pentru două tipuri de evaluare și selecție: 1) StatusQuo+ și 2) Semi-competitivă și Competitivă. Grilele referitoare la StatusQuo+ sunt în concordanță cu recomandările făcute mai sus și propun un set de schimbări marginale la grilele care sunt în prezent utilizate în cadrul POR. Propunerile referitoare la semi-competitivitate și competitivitate aduc o serie de elemente noi și pun un accent mai puternic pe impact. Printre schimbările cheie se numără:  Tratarea „sustenabilității financiare” ca un criteriu separat pentru a sublinia nevoia ca beneficiarii să demonstreze că pot acoperi atât costurile de investiții pentru proiectele planificate, cât și costurile ulterioare de funcționare și întreținere;  Evaluarea calității, maturității și sustenabilității generale a proiectului a păstrat în mare măsură criteriile utilizate în actualele grile de evaluare și selecție întrucât erau destul de solide. Au fost făcute doar câteva schimbări pentru a face criteriile individuale mai clare;  Indicatorii de impact au fost împărțiți pe trei categorii (impact economic, impact social, impact de mediu) în vederea evaluării posibilelor beneficii pe care le-a determinat un anumit proiect la aceste categorii. Diferite ponderi au fost acordate acestor indicatori de impact în funcție de tipul de proiect evaluat (de ex., un punctaj mai mare al impactului economic în cazul unui proiect legat de IMM-uri și un punctaj mai mare al impactului social în cazul unui proiect de sănătate);  În măsura posibilului, indicatorii de impact au căutat atât să privească spre rezultatele dorite, cât și să evalueze măsura în care un proiect individual a contribuit la realizarea indicatorilor de output propuși de Comisia Europeană. 257. Propunerile referitoare la semi-competitivitate și competitivitate pot fi utilizate atât pentru scenariul semi-competitiv, cât și pentru cel competitiv. În primul caz, grilele pot fi utilizate pentru a selecta proiectele care au obținut punctaje peste un anumit prag (de ex., 5 puncte), în timp ce în al doilea caz, ele pot fi folosite pentru a tria propunerile de proiecte care sunt primite în urma apelurilor competitive. 149 IX. Identificarea de proiecte regionale strategice (Tipul 1) 258. Doar câteva proiecte regionale au fost puse în aplicare prin intermediul POR 2007- 2013. De exemplu, în cadrul Axei 3 și domeniului major de intervenție (DMI) 3.3, a fost achiziționat echipament de urgență pentru fiecare regiune în parte, cu toate că aceste proiecte aveau bugete relativ scăzute. Au existat, de asemenea, încercări de a face proiecte trans- jurisdicționale, cum ar fi proiectul rutier inter-județean Sibiu-Alba. De asemenea, politica polilor de creștere și proiectul implementat prin Axa 1, DMI 1.1 pot fi considerate de natură regională. 259. În general însă, în ciuda elaborării Planurilor de Dezvoltare Regională, definirea priorităților regionale a primit foarte puțină atenție. Fără un nivel administrativ regional, care ar putea implementa proiecte regionale, accentul s-a pus în principal pe proiectele de la nivel de județ și de la nivel local. Și, într-adevăr, este greu de trasat priorități regionale atunci când punerea în aplicare a acestor strategii depinde de decizii naționale – de exemplu, reabilitarea unui drum național de importanță crucială pentru regiune, administrat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale. 260. În cea mai mare parte, Agențiile de Dezvoltare Regională au încercat să definească prioritățile regionale în Planurile Regionale de Dezvoltare pentru perioada 2014 -2020 și au început să alcătuiască liste de proiecte prioritare.35 Unele dintre ADR-uri (de ex., București-Ilfov și Regiunea Vest) sunt destul de avansate în identificarea unui număr limitat de proiecte strategice regionale, iar mai multe regiuni (de ex., Centru, Vest, Sud) au elaborat criteriile de selecție a proiectelor de importanță regională. Alte regiuni nu au progresat dincolo de compilarea unei liste generale de proiecte depuse de către diferite autorități publice. De ce sunt importante proiectele regionale strategice 261. Înainte de a pune în aplicare proiecte strategice regionale, este important să se clarifice, în primul rând, de ce astfel de proiecte sunt importante. A face proiecte mari doar de dragul de a face proiecte mari poate fi contra-productiv și chiar dăunător. Proiectele mari iau mai mult timp de pregătire și implementare și pot încetini rata de absorbție; ele au nevoie de bugete mai mari și pot duce la o risipă mare de resurse în cazul în care nu reușesc să atingă obiectivele stabilite; și proiectele mari necesită cadre instituționale puternice (de ex., pentru cooperare inter-jurisdicțională). 262. Totuși, proiectele mari aduc, de asemenea, o mulțime de beneficii. Pe de-o parte, așa cum s-a discutat mai devreme, un proiect mare poate avea un impact mai mare și poate aduce beneficii mai mari pentru fiecare euro investit. Deși o dimensiune mai mare nu înseamnă neapărat un impact mai mare (se poate obține un impact foarte mare cu proiecte foarte mici), de obicei, marile investiții publice sunt cele care aduc cele mai puternice beneficii de dezvoltare. Aceste proiecte vizează, de regulă, provocări cu care se confruntă un număr mai mare de oameni și acoperă un teritoriu mai larg. Pentru POR 2014-2020, una dintre principalele modalități de a obține un impact mai mare este îndreptarea atenției asupra proiectelor mari, de tip 1 și alocarea mai multor fonduri către acestea. Pentru 2007-2013, doar în jur de 3% din fondurile alocate au fost direcționate către proiectele mari. Ca atare, nu este clar în ce fel proiectele finanțate în perioada 2007-2013 au contribuit la dezvoltarea celor 8 regiuni din România. 35 O analiză mai detaliată a Planurilor de dezvoltare regională este inclusă în Anexa 6. 151 263. În al doilea rând, din punct de vedere conceptual, nu are sens să existe un POR fără proiecte cu adevărat regionale. Scopul Programului Operațional Regional ar trebui să fie acela de a permite regiunilor din România să se apropie și să depășească nivelurile de productivitate medie ale UE. Ceea ce București-Ilfov a realizat în ultimii ani poate fi realizat și în alte regiuni. Una dintre cele mai importante modalități de a obține rate mai mari de dezvoltare este identificarea de priorități regionale și asigurarea fondurilor pentru realizarea acestor priorități. Așa cum s-a discutat în raportul „Orașe Competitive,” este important să se definească atent prioritățile regionale. Ideea de a realiza o dezvoltare economică echilibrată, cu diferențe mai reduse între regiunile individuale, este o strategie sortită din start eșecului. Așa cum arată în mod clar istoria țărilor dezvoltate, dezvoltarea presupune ca, într-o primă etapă, unele regiuni (motoarele economice) se vor ridica mai rapid decât alte regiuni (zonele rămase în urmă). De-a lungul timpului, însă, diferențele dintre standardele de viață tind să dispară. Raportul Băncii Mondiale „Orașe Competitive” (2013) prezintă întreaga expunere de motive din spatele acestui argument. 264. În al treilea rând, luarea în considerare a proiectelor de natură regională poate contribui la punerea bazelor pentru viitoarea regionalizare (din 2014 și dincolo de aceasta). Procesul a început în 2013, și a fost clar de la început că nu va fi o sarcină ușoară. Printre provocări, a fost întrebarea legată de regiunile care vor fi, de fapt, responsabile. În acest sens, elaborarea de planuri solide de dezvoltare regională și identificarea necesităților și a priorităților regionale ar putea să fie suficiente pentru a identifica ceea ce ar trebui să intre în domeniul de aplicare al administrațiilor regionale, fiind de ajutor părților interesate care promovează subiectul regionalizării pe agenda publică. Cum definim prioritățile regionale 265. Fără finalizarea procesului de regionalizare, este greu să se definească ceea ce este cu adevărat regional. Cu toate acestea, mai degrabă decât a vedea acest lucru ca pe o slăbiciune a procesului și un obstacol în calea definirii proiecte regionale, ADR-urile, autoritățile locale, autoritățile județene, MDRAP, și alte părți interesate legitime ar trebui să vadă acest lucru ca pe o oportunitate de a pune bazele procesului de regionalizare. Mai precis, în încercarea de a defini prioritățile regionale pentru perioada de programare 2014-2020, ADR-urile și autoritățile publice pot identifica din timp care ar trebui să fie competențele regionale. 266. Actuala politică a polilor de creștere este o bază bună pentru dezvoltarea de alte inițiative regionale. Ea a ajutat la definirea capitalelor economice din fiecare regiune. Cu toate că viitoarea capitala administrativă a fiecărei regiuni poate să nu fie aceeași cu capitala economică, fiecare regiune are un oraș care servește ca motor de creștere pentru regiunea respectivă. Raportul privind Polii de Creștere a arătat că aceștia tind să fie responsabili pentru cel puțin 20% din output-ul economic al regiunii și să aducă cea mai mare contribuție absolută la creșterea economică a regiunii. 267. Folosind polii de creștere ca punct de plecare pentru definirea priorităților regionale, ADR-urile vor fi în măsură să identifice un număr de proiecte localizate într -un pol de creștere, dar cu impact asupra întregii regiuni. Printre domeniile esențiale de luat în considerare se numără:  Învățământul superior. Polii de creștere găzduiesc de obicei cele mai mari universități din regiune și oferă persoanelor din regiune oportunități legate de învățământul 152 superior. Consolidarea acestor centre universitare (de ex., prin crearea unei rețele regionale de campusuri, așa cum s-a făcut în Spania, sau prin crearea de programe de studiu care urmează punctele economice forte din regiune) ar aduce beneficii nu numai polilor de creștere, dar și regiunii ca întreg.  Infrastructura de sănătate. Polii de creștere tind să aibă o densitate mai mare de unități medicale și să ofere o mai mare varietate de tratamente. Ca atare, polul de creștere se află acolo unde oamenii din regiune se deplasează pentru tratamentul pe care nu îl pot găsi în propria lor localitate. Spitalele regionale ar putea fi plasate în aceste în cadrul acestor poli, ele atrăgând pacienți nu numai din regiune, si posibil și din străinătate.  Infrastructura economică (de ex., parcuri industriale/de afaceri). Fiind cele mai importante centre economice regionale, polii de creștere tind să fie și principalii angajatori din regiune. Dezvoltarea infrastructurii economice în polul de creștere, în conformitate cu dinamici clare, ar aduce în cele din urmă beneficii nu doar pentru polii de creștere în sine, ci și pentru regiune în ansamblu.  Aeroporturi. Fiecare pol de creștere ar trebui să aibă un aeroport care servește oamenii din regiune.36 Aeroporturile sunt acum gestionate de consiliile județene, dar, având în vedere faptul că acestea sunt de importanță regională, ele pot fi trecute în administrare la nivel de regiune odată cu finalizarea procesului de regionalizare. Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare poate merge dincolo de aeroport în sine (de ex., prin benzi de aterizare, hangare, terminale) și, de asemenea, poate include și îmbunătățirea accesului la aceste aeroporturi (de ex., centre de transport intermodal) sau îmbunătățirea funcționalității lor (de ex., prin dezvoltarea capacității de transport de mărfuri pentru a deservi mai bine economia regională). În mod ideal, fiecare regiune ar trebui să aibă acces ușor la lumea exterioară, iar aeroporturile sunt esențiale în acest sens.  Infrastructură culturală. Poli de creștere au, de cele mai multe ori, cel mai mare număr de situri culturale din regiune și includ o serie de obiective de patrimoniu care sunt exemplare pentru cultura din regiune. În consecință, conservarea și reabilitarea acestor situri pot fi de o importanță majoră pentru regiune. Desigur, patrimoniul cultural poate fi, de asemenea, răspândit în întreaga regiune, cum este cazul mănăstirilor pictate din regiunea Nord-Est sau bisericile fortificate din Regiunea Centru, care – deși mai greu de coordonat la nivel instituțional – sunt buni candidați pentru proiecte cu impact regional.  Infrastructură de mediu. Companiile de apă și apa uzată, care își extind adesea serviciile la nivel regional, se află de obicei în polii de creștere. În mod similar, proiectele majore de reabilitare industrială și reamenajare a zonelor industriale dezafectate sunt extrem de necesare în cadrul polilor de creștere, dar pot avea impact dincolo de centrele urbane. 268. Pe lângă polii de creștere și zonele imediat învecinate, există și alte de zone de importanță regională:  Infrastructura regională conectivă. Marea majoritate a proiectelor de infrastructură conectivă care sunt de importanță regională (de ex., drumuri și căi ferate ) se află acum în competența autorităților naționale. Așa cum s-a discutat în raportul „Orașe Competitive” și raportul privind „Polii de Creștere,” unele dintre investițiile cele mai importante din punct de vedere economic sunt investițiile în infrastructura conectivă, 36 Cu excepția Brașovului și Ploieștiului (care sunt aproape de București), fiecare dintre ceilalți poli de creștere are un aeroport funcțional. 153 care permit centrelor economice dinamice (de ex., polilor de creștere) să-și sporească masa economică și demografică. Masa economică și urbanizarea sunt esențiale pentru dezvoltarea unei regiuni, iar regiunile ar trebui să aibă competența de a defini și implementa proiecte de infrastructură conectivă de importanță regională. În prezent, POR nu poate face nimic mai mult decât să finanțeze drumuri județene, în timp ce majoritatea proiectelor mari de infrastructură sunt finanțate prin POS Transport. Chiar și așa, investițiile în drumuri județene se pot face într-o manieră integrată și strategică pentru a permite mai multor persoane din regiune un acces mai ușor la oportunități (de ex., locuri de muncă, sănătate, educație, cultură) și pentru a permite centrelor economice dinamice accesul la un bazin de muncă mai mare.  Infrastructura de servicii publice. Pentru mai multe regiuni (de exemplu, Nord-Est și Sud), dezvoltarea infrastructurii serviciilor publice este una dintre cele mai importante priorități. În aceste regiuni, o mare parte a populației continuă să aibă un acces limitat la apă, canalizare, gaz, încălzire sau chiar energie electrică. Marea majoritate a persoanelor cu acces redus la servicii publice trăiesc în zonele urbane mici și în zonele rurale. De cele mai multe ori, aceste localități nu dispun de finanțare sau co-finanțare pentru a face investițiile de utilitate publică necesare. Aceste costuri sunt acum acoperite de consiliile județene, dar chiar și ele, așa cum se va arăta în capitolele următoare, nu au capacitatea financiară necesară pentru a finanța astfel de proiecte. Poate fi benefic, prin urmare, să se analizeze dacă nu ar fi mai potrivit să se acorde prioritate acestor investiții la nivel regional, pe baza fondurilor disponibile, în funcție de nevoi bine definite și de viabilitatea și durabilitatea reală a unor astfel de investiții.  Investiții de mediu. Mediul are diferite niveluri de abordare (local, regional și național), iar rezolvarea problemelor legate de acesta (de ex., de împădurire a unei suprafețe, de îmbunătățire a accesului la un parc natural etc.), este adesea în responsabilitatea guvernelor regionale. În actualul cadru administrativ, unul sau mai multe consilii județene ar putea prelua proiecte de mediu de importanță regională.  Infrastructura culturală. Mai multe situri culturale de importanță regională, națională, internațională au nevoie de abordări regionale integrate. De ex., mănăstirile pictate din Nord-Est, bisericile fortificate din Centru, siturile dacice din Vest, bisericile de lemn din Nord-Vest, toate ar avea de câștigat din abordări integrate, care ar ajuta la reabilitarea și conservarea acestor situri, le-ar face mai accesibile, le-ar promova mai bine și ar crea tururi turistice regionale.  Infrastructura de turism. Turismul este un alt domeniu cu o dimensiune regională și ar putea include, de exemplu, tururi integrate de turism pe malul mării (de ex., stațiuni la mare și în Delta Dunării) sau circuite integrate de stațiuni montane. 269. Gama de potențiale priorități regionale poate merge dincolo de ceea ce a fost prezentat mai sus. Ar trebui să fie, în mod ideal, în responsabilitatea autorităților regionale și a părților interesate legitime sarcina de a defini prioritățile regionale nu numai în cadrul prezentat de programele UE, dar și pe baza unei analize clare a nevoilor regionale, a punctelor forte și a oportunităților. Există de multe ori nevoi regionale care nu pot fi finanțate din fonduri UE și nu ar trebui ignorate din această cauză. 270. Multe ADR-uri au început deja să dezvolte cadre pentru identificarea și ordonarea pe priorități a proiectelor strategice regionale. Aceasta este o abordare bună și indică un impuls la nivel regional pentru proiecte mai de impact. Anexa 7 oferă o imagine de ansamblu a unei părți din selecție sau mai degrabă criteriile de pre-selecție care au fost dezvoltate de mai multe ADR- 154 uri. Aceste criterii trebuie să fie ușor rafinate, dar este important că există un început în această direcție. Abordarea unora dintre deficiențele proiectelor de mari dimensiuni 271. Deși proiectele strategice de mari dimensiuni pot genera cu siguranță un impact regional mai mare, există, de asemenea, o serie de deficiențe care trebuie avute în vedere. Unele dintre aceste pericole sunt bine cunoscute, altele pot fi descoperite doar atunci când astfel de proiecte sunt puse în aplicare. În cele ce urmează, raportul va aborda mai detaliat unele dintre provocările cheie ale proiectelor de mari dimensiuni. Riscul încetinirii absorbției 272. În primul rând, proiectele mari pot fi responsabile de rate de absorbție mai lente . Aproape prin definiție, proiectele mari au durate mai lungi de pregătire și de punere în aplicare. Având în vedere că România are cea mai slabă performanță din punctul de vedere al absorbției în cadrul UE și având în vedere că unele dintre cele mai slab performante programe operaționale sunt cele care se ocupă de proiecte mari de infrastructură (de ex., PO Transport și PO Mediu), este normal pentru Autoritatea de Management a POR să stea departe de proiecte mari în modul în care a făcut acest lucru în cadrul POR 2007-2013. Figura 28. Cererile de finanțare și contractările din cadrul POR 2007-2013 pe Axe prioritare (situația de la sfârșitul anului 2012) 350% 300% 326% 294% 250% 262% 251% 243% 200% 221% 191% 150% 166% 143% 143% 133% 100% 121% 114% 114% 103% 103% 97% 96% 96% 93% 87% 86% 62% 62% 69% 69% 50% 0% Cereri de finantare Contractari 273. Și, într-adevăr, având în vedere POR 2007-2013, cea mai slabă performanță în materie absorbție a fost înregistrat de către polii de creștere și polii de dezvoltare urbană, care au primit fonduri de pre-alocate și s-au concentrat pe proiecte integrate mai mari. Figura de mai sus arată că, până la sfârșitul anului 2012, polii de creștere și polii de dezvoltare urbană (în cadrul axei 1.1) au avut cea mai slabă performanță în materie de cereri de finanțare și angajări. Performanța relativ slabă poate fi explicat prin faptul că Axa 1 a fost ultima adăugată la POR 2007-2013 și a durat ceva timp până când Planurile Integrate de Dezvoltare au fost finalizate. În 155 general, proiectele cu valoare mai mică (de ex., microîntreprinderile, infrastructura educațională sau infrastructura socială) au avut o performanță mai bună în ceea ce privește angajările și absorbția. Totuși, acest lucru nu reprezintă neapărat o regulă. Unele dintre cele mai mari proiecte implementate prin POR (de ex., infrastructura de afaceri sau infrastructura de drumuri) au fost și unele dintre cele mai bune performante. 274. Cu toate acestea, atunci când se compară numărul de cereri de finanțare la angajările reale, se va vedea că tot ceea ce a fost depus spre finanțare în cadrul Axei 1 a fost și contractat. Acest lucru se bazează pe procesul de pre-aprobare a Planului Integrat de Dezvoltare, care a extins selecția globală a proiectelor pentru Axa 1, dar s-a asigurat și că aceste proiecte vor primi finanțare. Mai important însă, proiectele selectate în cadrul Axei 1 sunt proiectele considerate cu adevărat strategice de orașele respective, mai degrabă decât proiecte depuse doar pentru accesarea rapidă de fonduri. 275. Mai mult decât atât, atunci când vine vorba de angajări, POR 2007 -2013 se comportă mai bine decât multe programe operaționale similare din Statele membre, cu o rată generală de absorbție mult mai mare. După cum arată tabelul de mai jos, POR 2007-2013 a făcut angajări care au fost mai mari decât cele ale programelor operaționale din alte State membre. Acest lucru indică faptul că AM-POR și ADR-urile au făcut o treabă bună în etapa de pre-contractare, dar problemele de absorbție apar, de fapt, în faza de implementare – o etapă a procesului asupra căreia AM și ADR-urile au destul de puțin control. De fapt, rapoartele privind Colaborarea dintre AM și OI au arătat că multe dintre cele mai însemnate probleme de absorbție din actuala perioadă de programare au fost probleme sistemice care nu au depins de POR în sine (de ex., cadrul de achiziții publice, conflicte juridice și contestații din partea companiilor care au pierdut licitațiile pentru proiecte finanțate de UE, întârzieri în faza de construcție). Tabelul 20. Performanța diferitelor PO la sfârșitul anului 2012 Angajări până Plăți până Program Operațional la finalul anului la finalul 2012 anului 2012 ROMÂNIA – Programul Operațional Regional 96% 34,5% GERMANIA – POR Renania de Nord – Westfalia 95,1% 47,3% ESTONIA – PO pentru Dezvoltarea Mediului Viu 87,7% 54,3% SLOVENIA – PO Consolidarea Potențialului de Dezv. Regională 86,6% 69,5% UK – Programul de Convergență West Wales and the Valleys 103% 34% POLONIA – Programul Operațional Regional Slaskie 88,4% 48,5% 276. În general, se pare că AM POR a putut procesa investiții mai mari fără a afecta prea mult ratele de absorbție – cel puțin în faza de pre-contractare, asupra căreia are cel mai mult controlul. Chiar dacă angajările pentru polii de creștere și polii de dezvoltare urbană au fost relativ reduse, la sfârșitul anului 2012, performanța generală a POR a fost destul de bună în faza de pre-contractare. Ratele de angajare au fost mai mari decât cele ale altor programe operaționale din UE, și este probabil ca AM-POR să se ocupe de proiecte mai mari în perioada de programare 2014-2020, fără a pune prea mult în pericol absorbția. Totuși, este important să fie luate în considerare limitele instituționale și de capacitate. Așa cum a arătat studiul de caz din Italia, implementarea proiectelor integrate complexe poate duce la întârzieri semnificative în proces și chiar la suspendarea/anularea unor astfel de proiecte. 156 Riscul irosirii resurselor 277. Proiectele mari implică sume considerabile de bani și alocări semnificative de fonduri, limitate la un număr mic de intervenții. Ca atare, dacă aceste proiecte nu au succes sau dacă proiectele strategice alese se dovedesc a nu fi cele corecte, există un risc mai mare de a pierde resurse. Practic, în cazul în care 25% din fondurile regionale sunt alocate pentru 2-4 proiecte regionale mari și dacă aceste proiecte nu sunt alese în mod corespunzător, atunci 25% din fonduri vor avea un impact limitat (și mai rău decât atât, ar putea fi însoțite de costuri de operare și întreținere semnificative). 278. Alocarea unei cote mari a fondurilor pentru proiectele greșite se întâmplă, de obicei, atunci când există o strategie/un plan de calitate slabă. Dacă nevoile/problemele din regiune nu sunt corect identificate, atunci fondurile ar putea fi cheltuite pentru proiecte care nu ar ajuta în mod necesar dezvoltarea regiunii și ar implica și costuri mari de O&M. În acest sens, este foarte important ca strategiile de la nivel național/regional/județean/local să fie nu numai bine construite, dar și bine coordonate unele cu altele. 279. În același timp, o strategie greșită va conduce la consecințe nedorite, indiferent de dimensiunea proiectului. Mai exact, dacă o strategie solicită un tip greșit de investiții, nu contează dacă sunt mari sau mici. Este adevărat că un proiect mic are un risc mai mic, dar mai multe proiecte luate împreună schimbă situația. Riscul lipsei unui cadru instituțional adecvat și a capacității corespunzătoare 280. Este foarte important să se identifice în mod clar cine va implementa proiecte de mari dimensiuni și dacă există suficientă capacitate de a face acest lucru. Cu toate că proiectele strategice regionale nu trebuie neapărat să traverseze granițele jurisdicționale, adesea se întâmplă astfel. În lipsa unei administrații regionale, va trebui ca proiectele trans-jurisdicționale să fie puse în aplicare de asociații de dezvoltare intercomunitară(de exemplu, mai multe județe, mai multe localități, sau mai multe județe și localități).37 281. Asociațiile de dezvoltare intercomunitară din România au o serie de limitări. Pe de-o parte, astfel de acorduri inter-jurisdicționale impun ca jurisdicțiile membre să lucreze împreună pentru o perioadă extinsă de timp (de ex., de până la 9 ani în cazul proiectelor finanțate de UE). Există de multe ori riscul ca schimbările politice din una sau mai multe jurisdicții vor duce la schimbarea priorităților sau chiar la dizolvarea acordului inter-jurisdicțional. Chiar dacă acordul privind implementarea proiectului rămâne, există alte riscuri care îl pun în pericol. De exemplu, jurisdicțiile individuale ar trebui să coordoneze cheltuielile și bugetele – adică, având în vedere ciclurile bugetare anuale, fiecare jurisdicție ar trebui să aloce fondurile necesare în tandem. Acest lucru este o sarcină destul de dificilă într-un context în care provocările sistemice (de ex., conflicte juridice) pot îngreuna planificarea bugetară chiar și pentru o jurisdicție. 282. Dacă procesul de regionalizare ar fi finalizat, atunci proiecte regionale ar fi, desigur, implementate de guvernele regionale. În acest caz, problema ar fi legată de capacitate. Proiectele ar trebui cel mai probabil să fie puse în aplicare de către organe administrative fără experiența de a opera la nivel regional, și, posibil, cu niciun fel de experiență administrativă. 37 Potrivit Legii nr. 215/2001, asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt structuri de cooperare cu statut legal, înființate de unitățile administrativ-teritoriale pentru a implementa în comun proiecte de dezvoltare de importanță zonală sau regională. 157 Acest lucru ar putea duce apoi la perioade lungi de pregătire și implementare și la întârzieri prelungite, implicând riscuri mai mari în termeni de corecții financiare. 283. În timp ce Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară au limitele lor, există, de asemenea, dovezi că acestea pot fi funcționale, de fapt. Unul dintre cele mai bune exemple în acest sens îl reprezintă Grupurile de Acțiune Locală, care a trebuit să fie constituite în cadrul Programului LEADER pentru a atrage fonduri din Programul Național de Dezvoltare Rurală. Programul LEADER, într-adevăr s-a concentrat pe proiecte de valoare mai mică (care sunt adesea mai ușor de implementat), dar cadrele instituționale care au implementat aceste proiecte s-au dovedit funcționale. Acest lucru sugerează faptul că asociațiile de dezvoltare intercomunitară ar putea lucra la o scară mai mare prea. 284. Dacă guvernele regionale vor implementa proiecte regionale, lipsa lor posibilă de capacitate și experiență ar putea fi compensată prin experiența ADR-urilor. Așa cum s-a recomandat în rapoartele privind „Colaborarea AM-OI,” ADR-urile ar trebui să păstreze statutul de organisme intermediare și de ONG-uri de utilitate publică pentru că și-au dovedit eficacitatea în această capacitate. Ca atare, acestea ar putea continua cu rolul și atribuțiile lor actuale, dar ar lucra cu AM de nivel regional, iar nu național. Există de asemenea posibilitatea de a recruta personal cu experiență în managementul Fondurilor Structurale de la alte niveluri, așa cum pare să se întâmple în alte State Membre atunci când au loc schimbări administrative. Până când guvernele regionale câștigă experiența necesară, ADR-urile ar putea avea mai multe responsabilități și ar putea oferi asistență tehnică pentru autoritățile nou create. 158 X. Pre-alocarea de fonduri pentru reședințele de județ și consiliile județene (Tipul 2) 285. Pre-alocarea de fonduri pentru reședințele de județ și consiliile județene este una dintre principalele modalități de implementare a proiectelor strategice și de impact la nivel sub-național. Reședințele de județ și consiliile județene sunt cele mai mari autorități publice sub-naționale și sunt, probabil, cele mai în măsură să implementeze proiecte cu un impact semnificativ. 286. Proiectele de tipul 2 se bazează pe experiența din Axa 1 (Dezvoltare Urbană Integrată) în cadrul POR 2007-2013. Prin Axa 1, 7 poli de creștere și 13 poli de dezvoltare urbană au avut acces la finanțare dedicată pentru proiecte de dezvoltare urbană integrată sub condiția prezentării unui Plan Integrat de Dezvoltare (PID) pentru a justifica alegerea proiectelor pe care le-au depus pentru finanțare. În plus, un bazin de fonduri a fost pus la dispoziție în cadrul Axei 1 pentru centrele urbane – orașe cu o populație de peste 10.000 de locuitori, care nu sunt nici poli de creștere, nici poli de dezvoltare urbană. Centrele urbane au concurat pentru finanțare, iar fondurile au fost primite de acele orașe care au depus primele planurile integrate de dezvoltare (și, desigur, cu condiția ca PID-urile să urmeze principiile directoare, prevăzute în Ghidul Solicitantului). 287. Echipa recomandă valorificarea experienței din Axa 1 și extinderea pre-alocării către toate reședințele de județ și către toate consiliile județene. Unele dintre motivele pentru această extindere au fost discutate în raportul privind Polii de Creștere. Pe scurt, a fost destul de clar de ce au fost aleși acei poli de creștere (ei reprezintă motoarele economice cheie din regiunea lor), dar a fost mai puțin clar de ce au fost aleși cei 13 poli de dezvoltare urbană. Echipa a indicat că reședințe de județ joacă un rol cheie de polarizare în județele respective (de ex., ele sunt centre administrative și, de cele mai multe ori, nuclee esențiale de oportunități – locuri de muncă, educație, sănătate – din județ). În ceea ce le privește, consiliile județene pot oferi un set de investiții complementare, care ar putea contribui la consolidarea rolului de polarizare al reședințelor de județ (de ex., acestea ar putea construi infrastructura conectivă, ceea ce ar permite reședințelor de județ să-și extindă masa lor economică). Județele ar putea finaliza și o serie de investiții care sunt critice pentru dezvoltarea lor. Importanța pre-alocării pentru reședințele de județ și consiliile județene 288. Pre-alocarea de fonduri POR 2014-2020 pentru proiecte naționale cheie necesită un angajament financiar mare și aduce cu sine o serie de riscuri . Prin urmare, este important să existe un raționament clar despre aplicarea acestei abordări. Prezenta secțiune discută unele dintre avantajele cheie ale pre-alocării fondurilor către reședințe de județ și consilii județene, în timp ce mai târziu vor fi analizate unele opțiuni pentru adresarea riscurilor care rezultă din pre- alocările pentru proiecte sub-naționale strategice. 289. Mai întâi, pre-alocarea sub-națională asigură faptul că sunt întreprinse o serie de proiecte și priorități cheie la nivel sub-național. Aceasta contribuie și la rezolvarea dilemei dintre competitivitate și coeziune și poate crește legitimitatea Fondurilor Structurale ca urmare a unei distribuții mai echilibrate a fondurilor. În esență, aceasta este o modalitate cheie de a se asigura că la nivel sub-național sunt implementate proiecte cu un impact mai mare. Până în prezent, cu excepția polilor de creștere și a polilor de dezvoltare urbană, toate celelalte entități publice a trebuit să concureze pentru fonduri limitate pentru fiecare proiect în parte. Având în 159 vedere că proiectele au fost selectate pe baza metodei FIFO („primul venit, primul servit”), autoritățile publice au fost impulsionate să depună proiecte mai simple, pentru care documentația tehnică putea fi pregătită rapid. Acest lucru a însemnat că ele s-au concentrat, de obicei, pe proiectele pe care știau să le implementeze corespunzător și pe proiecte cu un nivel de complexitate mai scăzut. Acest lucru nu înseamnă neapărat că proiectele nu au fost de impact (cele mai multe au fost, de obicei, parte a unei strategii de dezvoltare), dar este posibil ca autoritățile publice să fi acordat mai multă atenție pregătirii rapide a proiectelor pentru finanțare mai degrabă decât alegerii proiectelor cele mai necesare. Acest lucru pare să fie confirmat de date: cele mai mari angajări și cea mai rapidă absorbție fiind înregistrate pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere și pentru lucrările de reabilitare școală – investiții cu care autoritățile publice erau deja destul de familiarizate. 290. Cu fonduri pre-alocate, cele mai importante autorități publice sub-naționale din România au timpul necesar pentru a pregăti de finanțare proiectele pe care le consideră a fi priorități cheie. Practic, acestor autorități publice li se va da posibilitatea să se gândească la ceea ce ar dori să fie finanțat mai presus de toate și vor avea timpul necesar pentru a pregăti aceste proiecte strategice pentru finanțare. Acest lucru ar permite, de asemenea, o abordare mai integrată, care să permită acestor autorități publice cheie să prezinte pachete complementare de proiecte mai degrabă decât să încerce accesarea de fonduri cu un singur proiect de fiecare dată înainte de acestea să se epuizeze. 291. Un alt motiv pentru pre-alocarea de fonduri este că astfel se asigură că toate autoritățile publice majore vor avea posibilitatea de a finanța proiectele pe care le consideră a fi strategice. Așa cum indică harta mai jos, județele în care au fost atrase cele mai multe fonduri de către autoritățile publice din România nu sunt întotdeauna județele care aveau cel mai mult nevoie de aceste fonduri. Nu există un tipar clar între județele mai bogate și cele mai sărace, între județe cu dotări de infrastructură mai bune sau mai slabe, sau între județe cu o populație mai numeroasă sau mai puțin numeroasă. Același lucru este valabil și în cazul axelor individuale (a se vedea Anexa 5), neexistând un tipar clar de localizare a investițiilor privind infrastructura rutieră, infrastructura socială, infrastructura de afaceri sau de turism. Singura axă în care există un tipar clar și perceptibil este Axa 1, în cadrul căreia fondurile au fost pre-alocate special pentru cele mai mari și cele mai dinamice orașe și pentru a le ajuta să deruleze investiții strategice. 160 Figura 29. Fondurile POR 2007-2013 accesate de autoritățile publice (situația din luna august 2013) Sursa datelor: MDRAP. 292. Utilizarea abordării FIFO pentru fiecare proiect poate duce la o mulțime de necesități publice neacoperite. Acest lucru se poate întâmpla pentru că unele autorități publice nu pot depune proiecte viabile suficient de repede pentru că le lipsește capacitatea de a scrie și de a implementa proiecte sau pentru că au alte priorități. În practică, acest fapt înseamnă că unii oameni din România vor fi nedreptățiți deoarece autoritățile publice care îi reprezintă nu fac suficiente eforturi pentru absorbția fondurilor europene. Alocarea de fonduri pentru toate instituțiile publice majore poate asigura că necesitățile prioritare sub-naționale sunt abordate și că subvențiile UE (în loc de fonduri bugetare locale și naționale limitate) sunt utilizate pentru acest scop. Alocarea de fonduri pentru diferite entități sub-naționale poate urma aceleași principii folosite pentru a aloca fonduri pentru regiuni individuale, poli de creștere și poli de dezvoltare urbană. 293. În plus, legarea, în cadrul planurilor, a pre-alocării de nevoia de a avea planuri operaționale multianuale poate ajuta la îmbunătățirea administrației publice la nivel sub- național. Altfel spus, fondurile UE ar trebui utilizate nu numai pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor cheie la nivel sub-național, ci și ca stimulent pentru îmbunătățirea administrației publice. De exemplu, autoritățile publice își pot spori capacitatea în ceea ce privește planificarea pe termen lung, organizarea bugetelor multianuale, clasarea în funcție de prioritate a proiectelor și cheltuirea fondurilor limitate de care dispun într-un mod mai eficient. Pre-alocarea fondurilor la nivel sub-național 294. Implementarea Axei 1 din POR 2007-2013 oferă deja multă experiență despre modul în care pre-alocarea ar putea fi gestionată în perioada de programare 2014-2020. Pentru a accesa fondurile pre-alocate, polii de creștere, polii de dezvoltare urbană și centrele urbane au fost nevoite să prezinte planuri integrate de dezvoltare (PID-uri), care au fost elaborate în conformitate cu o structură pre-definită și care a trebuit să justifice alegerea proiectelor depuse 161 pentru finanțare prin POR. Această abordare ar putea fi continuată în perioada de programare 2014-2020, dar cu o mică schimbare. 295. Pentru a accesa fonduri pre-alocate pentru perioada de programare 2014-2020, autorităților publice ar trebui să li se permită să facă uz de strategii le/planurile pe care le au deja în vigoare. Mai exact, dacă reședințele de județ și consiliile județene au deja strategii de dezvoltare, care îndeplinesc o serie de criterii minime, ar trebui să li se permită să le folosească mai degrabă decât să li se solicite să dezvolte noi strategii doar pentru accesarea fondurilor UE. Așa cum raportul din 2013 al Băncii Mondiale privind „Planificarea teritorială consolidată” argumentează în profunzime, strategiile nu ar trebui să aibă ca scop doar atragerea unui anumit tip de finanțare, ci ar trebui să cuprindă proiecte care sunt vitale pentru comunitate, indiferent de sursa de finanțare anticipată. Strategia și cadrul de planificare din România pentru orașe și județe 296. Sistemul de planificare din România conține planuri statutare și a planuri nestatutare . Ambele tipuri cuprind, de obicei, o listă a proiectelor propuse, care sunt organizate în funcție de sector (de ex., social, economic, de mediu). Pentru orașe, cel statutar este Planul Urbanistic General (PUG), un plan de dezvoltare teritorială, combinat cu regulamente de urbanism. PUG este valabil 10 ani. Județele utilizează Planul de Amenajare a Teritoriului Județean (PATJ). Atât PUG, cât și PATJ au un cadru metodologic și o procedură de aprobare. 297. Orașele și județele utilizează, de asemenea, planuri nestatutare. Cele mai frecvente planuri nestatutare sunt strategiile de dezvoltare, care sunt de obicei elaborate pentru 15-20 de ani și acoperă sectoare care pot sprijini dezvoltarea comunității. Deși nu există un cadru metodologic clar, care să ghideze elaborarea acestor strategii de dezvoltare, 38 strategiile cuprind, de obicei, un număr de secțiuni standard: viziune și obiective strategice de dezvoltare, analiză generală, analiză multi-sectorială, politici, programe, lista de proiecte care răspund la problemele identificate, precum și sursele de finanțare potențiale. 298. Întrucât strategiile de dezvoltare nu urmează nicio orientare/cadru metodologic, acestea sunt aprobate de către Consiliul local/județean. Cel mai adesea, din cauza lipsei de capacitate de la nivel local/județean, planurile statutare și nestatutare sunt subcontractate către entități private sau publice. În cele din urmă, calitatea strategiei este influențată de experiența entităților selectate. 299. În cea mai mare parte, proiectele individuale depuse pentru finanțare prin POR 2007- 2013 au fost extrase din astfel de strategii de dezvoltare. Planurile Integrate de Dezvoltare au fost utilizate în cadrul Axei 1 a POR 2007-2013 pentru a permite orașelor să acceseze fonduri pre-alocate pentru proiecte integrate. În cazul în care PID nu acopereau un teritoriu nou (de ex., o zonă metropolitană), ele dublau adesea strategiile de dezvoltare care existau deja. Chiar și atunci când PID-urile acopereau un nou teritoriu, acestea nu erau întotdeauna corelate cu strategiile de dezvoltare ale jurisdicțiilor constituente – lipsa corelării și a gândirii integrate reprezentând un aspect des întâlnit în România atât la nivel teritorial, cât și la nivel sectorial. 38 Există, desigur, excepții în acest sens. De exemplu, planurile integrate de dezvoltare elaborate în cadrul Axei 1 a POR 2007-2013 trebuie elaborate într-un format standard. Același lucru este valabil și pentru strategiile standard, cum ar fi a Agenda Locală 21 sau Planuri de Acțiune pentru Energie Durabilă din cadrul Convenției Primarilor. 162 300. În cazul în care pre-alocarea va fi abordarea utilizată pentru POR 2014-2020, ar fi mult mai eficient pentru AM-POR să ceară beneficiarilor publici participanți să se bazeze pe strategiile existente mai degrabă decât să ceară elaborarea altora noi de la zero. Singura situație în care ar trebui să fie solicitate noi cadre de dezvoltare pentru accesarea de fonduri pre-alocate este atunci când aceste strategii lipsesc complet sau atunci când este vorba de un teritoriu care nu se limitează la o singură jurisdicție (de ex., zonele metropolitane). Chiar și în cazul zonelor metropolitane, cele mai multe orașe din România, care au o dinamică metropolitană, au acum planuri integrate de dezvoltare, care au fost folosite pentru atragerea de fonduri POR 2007-2013. În cea mai mare parte și în măsura în care teritoriul zonei metropolitane nu s-a schimbat dramatic, aceste strategii ar putea fi actualizate. Viziunea și obiectivele ar trebui, în mod normal, să rămână neschimbate, dar ar fi o nevoie de actualizarea unor părți ale analizei socio-economice și a listei de proiecte prioritare. 301. Marea majoritate a reședințelor de județ și a consiliilor județene au deja o strategie de dezvoltare pe care s-ar putea baza pentru a accesa fonduri europene. Anexa 16 oferă o imagine detaliată a situației din reședințele de județ și consiliile județene, prezentând unele aspecte cheie pe care o strategie de dezvoltare ar trebui să le aibă, precum și gradul în care acestea sunt incluse în strategiile individuale. Vestea bună este că din 41 de reședințe de județ, doar 3 nu au avut strategii de dezvoltare (și este posibil ca una să fi fost în pregătire), iar 9 au avut strategii de dezvoltare cu una sau mai multe componente cheie care lipseau. Celelalte 29 reședințe de județ au avut strategii de dezvoltare cu informații cheie disponibile. Situația a fost în general pozitivă și pentru consiliile județene, cu doar 5 județe cărora le lipsește cu totul o strategie de dezvoltare și cu 12 județe cu strategii incomplete în părți cheie. Acest lucru indică faptul că marea majoritate a reședințelor de județ și a consiliilor județene ar putea prelua proiecte integrate de dezvoltare fără un efort substanțial în avans (adică elaborarea unei strategii integrate de dezvoltare). 302. AM-POR ar putea folosi strategiile de dezvoltare existente ca pe un element deja prezent, dar ar putea cere ca anumite elemente de bază să fie luate în considerare. Atunci când aceste elemente lipsesc, AM-POR ar putea opri eliberarea subvențiilor UE până când sunt încorporate într-o versiune actualizată a strategiei în chestiune. Printre recomandările privind modul în care ar putea fi îmbunătățită implementarea strategiilor de dezvoltare se numără: 1. Înființarea unui grup de coordonare inter-departamentală la nivelul beneficiarilor, condusă de către un departament/o unitate de implementare de proiecte pentru a coordona acest proces și pentru a asigura angajările și responsabilitatea privind strategia de dezvoltare. Susținerea politică a strategiei este și ea esențială pentru reușita acesteia. 2. Un accent mai puternic pe planurile de tip investiții, ca bază pentru propuneri de proiecte viitoare, în conformitate cu fondurile disponibile. În acest sens, este nevoie să se identifice un proces și niște instrumentele corespunzătoare de stabilire a priorităților. Pentru a face acest instrument eficient, este important să se evalueze în mod eficient capacitatea beneficiarului de a co-finanța proiectul/proiectele, reflectând principiul potrivit căruia „ansamblul reprezintă mai mult decât suma părților sale.” 163 3. Strategia ar trebui să se bazeze pe o abordare integrată. Acest lucru ar asigura concentrarea și coordonarea resurselor pentru a rezolva diversele probleme specifice unei zone. 4. Strategia ar trebui să se concentreze asupra problemelor și tendințelor cheie mai degrabă decât să se concentreze pe date statistice. În acest context, este esențial să se utilizeze mecanisme de măsurare a cererilor și a nevoilor utilizatorilor. Strategia ar trebui să se concentreze pe coordonarea între identificate problemele/nevoile identificate ale comunității și proiectele propuse pentru a răspunde la acestea. 5. Strategia ar trebui să demonstreze/furnizeze informații cu privire la implicarea comunității și a părților interesate în procesul de elaborare a acesteia. Ar trebui să fie obligatoriu să existe consultări publice – cel puțin: una pentru analiza situației existente; una pentru analiza SWOT, viziunea și obiectivele de dezvoltare; două întâlniri pentru formularea/stabilirea priorităților proiectului și programului. 303. Din lista de mai sus, aspectul care are nevoia cea mai mare de consolidare este accentul pe planurile de tip investiții. Mai precis, este nevoie de un mecanism care ajută autoritățile publice să acorde prioritate anumitor investiții pe o anumită perioadă de timp – de ex., 5-9 ani. Deși autoritățile publice ar putea avea obiective bine definite și liste complete de proiecte, acestea ar trebui să indice în mod clar și proiectele prioritare asupra cărora se vor concentra, având în vedere constrângerile fiscale și financiare. Doar un număr limitat de proiecte pot fi finanțate într-o singură perioadă de programare, iar autoritățile publice ar trebui să aibă la dispoziție un instrument pentru a le ajuta să acorde proiectelor care pot fi întreprinse în mod realist (având în vedere resursele) prioritatea corespunzătoare. 304. Planificarea Investițiilor de Capital (PIC) este un instrument folosit adesea în țările dezvoltate pentru a pregăti planurile multianuale de investiții. Având în vedere că multe investiții de capital se întind pe mai mulți ani și având în vedere că bugetele disponibile pot acoperi, de obicei, doar o parte din prioritățile incluse într-o strategie de dezvoltare, instrumentul PIC sprijină autoritățile publice să ordoneze investițiile în funcție de prioritate pe o anumită perioadă de timp. România are, de asemenea, experiență cu PIC, un set de instrumente cuprinzător fiind elaborat prin sprijinul USAID în 2004. Acest set de instrumente ar putea fi folosit ca atare de către autoritățile publice din România pentru a-și planifica investițiile de capital pe o anumită perioadă de programare (de ex., 2014-2022). În următoarele secțiuni se vor discuta despre PIC mai în detaliu. Planificarea Investițiilor de Capital ca instrument de sprijin în formularea și implementarea proiectelor 305. Așa cum s-a discutat mai sus, strategiile de dezvoltare nu sunt întotdeauna suficiente pentru o planificare multianuală corectă a investițiilor – de exemplu, pentru 5-9 ani. Cel mai adesea, strategiile de dezvoltare nu furnizează informații de încredere cu privire la capacitatea financiară a beneficiarului, costurile proiectului și mai ales costurile operaționale și de întreținere (O&M). 164 306. Planificarea Investițiilor de Capital (PIC) poate ajuta la umplerea acestui gol de planificare. Ghidul privind planificarea investițiilor de capital (PIC) pentru guvernele locale, publicat de Banca Mondială în octombrie 2011, plasează PIC în următorul context: Figura 30. Planificarea Investițiilor de Capital (PIC) – în context local Sursă: Banca Mondială, 2011, „Guidebook on Capital Investment Planning for Local Governments,” Urban Development Series. 307. USAID a finanțat mai multe manuale și ghiduri PIC în întreaga lume, iar unul a fost făcut pentru România. Manualul românesc „Planificarea și bugetarea multianuală a investițiilor” a fost dezvoltat în 2004 cu sprijin tehnic prin Programul Governance Reform and Sustainable Partnership (GRASP). Metodologia propusă pentru punerea în aplicare a PIC ar putea fi utilizată atât de orașe, cât și de județe prin urmarea a 12 etape (a se vedea imaginea de mai jos). Manualul vine, de asemenea, cu o serie de anexe metodologice și studii de caz, care pot ghida autoritățile publice de-a lungul procesului. 165 Figura 31. Un proces în 12 etape pentru implementarea PIC Sursă: USAID, 2004, „Planificarea și bugetarea multianuală a investițiilor” [manual elaborat cu sprijinul tehnic al GRASP]. 308. În mod ideal, PIC ar trebui să fie văzută ca o completare la strategiile de dezvoltare și, în măsura în care este posibil, ar trebui să fie simple. Mai mult decât orice, PIC nu ar trebui să fie văzută ca o povară, ci ca un ajutor pentru o mai bună planificare și luare a deciziilor. Unele dintre elementele cheie care ar putea fi incluse în CIP sunt: 1. Observații introductive - Observații sintetice despre categoriile/sectoarele de proiect. 2. Proiectele PIC finanțate - Numerele Planurilor PIC, numele proiectelor, stadiul proiectelor și costurile proiectelor pentru Planul PIC 2014-2020. 3. Mapa de Proiect - Localizarea fizică pentru fiecare proiect din categorie/sector. 4. Sinteza Costurilor și Resurselor - Costurile și resursele anuale ale proiectului pe categorie/sector. 5. Pagini de descriere a Proiectului - Informații detaliate despre proiect, inclusiv bugetul și calendarul pentru fiecare proiect din categorie/sector. 6. Proiecte finalizate - Lista proiectelor care au fost incluse perioada de programare 2007-2013, finalizate sau anticipate să se finalizeze până la sfârșitul lui 2015. 7. Costuri de operare - Noi costuri de operare finanțate de PIC. 309. Există diverse beneficii pentru utilizarea PIC. PIC este un instrument ideal pentru corela dezvoltarea teritorială cu planurile strategice și de dezvoltare urbană ale guvernelor locale. Are următoarele avantaje:39 39 A se vedea, de exemplu, USAID, 2004, USAID, 2004, „Planificarea și bugetarea multianuală a investițiilor” [manual elaborat cu sprijinul tehnic al GRASP]. 166  Coordonează planificarea fizică și financiară și pune în legătură planurile de dezvoltare ale unităților publice cu cele altor agenții publice și privat;  Ordonează în funcție de prioritate nevoile actuale și viitoare de capital și ajută la echilibrarea nevoilor cu capacitatea de plată;  Coordonează activitățile altor agenții publice și private în ceea ce privește planificarea, programarea, finanțarea și construcția proiectului, reducând astfel duplicarea, conflictele și costurile;  Facilitează coordonarea cu bugetul operațional;  Îmbunătățește solvabilitatea și asigură stabilitatea financiară sprijinind controlul ratelor de impozitare, evitând împrumuturile neprevăzute și maximizând opțiunile alternative de finanțare;  Identifică cele mai eficiente și mai economice mijloace de finanțare a proiectelor de capital;  Crește oportunitățile pentru obținerea de finanțare din fonduri UE, de la partenerii privați, donatori etc.;  Funcționează bine ca instrument de comunicare, informând publicul cu privire la nevoile de capital și de proiecte și contribuie la construirea susținerii publice. 310. PIC ar putea deveni un instrument strategic pentru AM-POR în următoarea perioadă de programare. După formulare (în maxim 12 luni) și evaluare (în max. 2 luni), PIC poate furniza informații esențiale într-un calendar rezonabil cu privire la numărul de proiecte și valoarea proiectelor din toate regiunile. In plus, nu există posibilitatea de a schimba proiectele în cadrul PIC după procesul de evaluare. Manualul PIC dezvoltat pentru România de USAID include un exemplu detaliat al punerii în aplicare a instrumentului din Giurgiu. Anexa 17 oferă un alt exemplu sintetic privind manualul aplicat în Nis în Serbia. 311. În același timp, este important să fie avute în vedere unele dintre riscurile pe care instrumentul PIC le aduce cu sine. Deși este, de obicei, ușor de înțeles și de pus în aplicare, acesta presupune de multe ori date tehnice si financiare pentru proiecte individuale (care nu pot fi imediat disponibile) și necesită un angajament din partea autorităților locale să ducă procesul la îndeplinire. De asemenea, în evaluarea și selectarea proiectelor, este important să fie implicată o bază largă de părți interesate, mai degrabă decât ca proces să fie finalizat de un mic grup de oameni de la nivel local/județean. Cadrul propus pentru evaluarea strategiilor de dezvoltare 312. O strategie de dezvoltare ar trebui să fie piatra de temelie pent ru pre-alocarea de fonduri către diverse administrații sub-naționale. Aceasta ar trebui să definească în mod clar prioritățile și necesitățile cheie ale unității administrativ-teritoriale respective. Mai mult decât atât, un instrument cum ar fi planificarea investițiilor de capital ar putea fi folosite pentru a ordona proiectele în funcție de priorități și pentru îndreptarea atenției asupra nevoilor celor mai stringente în spațiul fiscal disponibil. 313. Desigur, va fi de asemenea important pentru POR 2014-2020 să aibă un sistem de evaluare care permite verificarea adecvată a strategiilor de dezvoltare. Există deja o experiență în evaluarea planurilor integrate de dezvoltare pentru perioada de programare 2007- 2013, iar aceasta ar putea fi utilizată de acum înainte. În cadrul prezentat mai sus, există trei abordări majore pentru evaluarea strategiilor de dezvoltare: 167  Opțiunea 1: Evaluați doar PIC.  Opțiunea 2: Evaluați doar strategia de dezvoltare și proiectele individuale.  Opțiunea 3: Evaluați atât strategia de dezvoltare, cât și PIC. Figura 32 . Opțiunea 1 pentru evaluarea strategiilor de la nivel de o raș/județ 314. Opțiunea 1 pornește de la premisa că strategiile de dezvoltare elaborate de reședințele de județ și consiliile județene sunt bune așa cum sunt (reflectând prioritățile și nevoile acestor comunități) și este nevoie doar de evaluarea programului. În esență, în conformitate cu principiul subsidiarității, se presupune că autoritățile locale/județene știu cel mai bine care sunt propriile priorități/nevoi, existând doar necesitatea evaluării programului pentru a vedea dacă autoritatea publică respectivă are spațiul fiscal pentru finalizarea investițiilor propuse. Figura de mai sus oferă o imagine a modului în care ar putea arăta acest proces. 315. Practic, fondurile pre-alocate (de ex., proiectele de tip 1 și de tip 2) vor fi puse la dispoziție numai dacă autoritățile publice vizate arată că proiectele propuse sunt parte a unui plan global de investiții de capital. Planul nu trebuie să includă doar proiectele depuse spre 168 finanțare prin POR, dar și proiectele pe care autoritatea publică respectivă intenționează să le finalizeze într-o anumită perioadă de timp - de exemplu, 5-9 ani. Proiectele individuale vor fi evaluate cu ajutorul grilelor de evaluare și selecție existente. 316. Opțiunea 2 urmează într-un grad semnificativ actuala abordare în materie de evaluare, cu o examinare a strategiei de dezvoltare și a proiectelor individuale. Schimbarea de bază la abordarea existentă nu este solicitarea unei noi strategii integrate de dezvoltare cu excepția cazului în care: a) nu există deja o strategie, b) strategia abordează un nou teritoriu pentru care nu a fost concepută o strategie integrată de dezvoltare. În cazul în care strategiile de dezvoltare nu îndeplinesc criteriile de calitate de bază, ar trebui să făcută o cerere pentru a fi aduse actualizări/îmbunătățiri. Proiectele individuale vor fi evaluate cu ajutorul grilelor de evaluare și de selecție existente. Opțiunea 2 – Evaluarea strategiilor de dezvoltare și a proiectelor individuale Faza 1a – Evaluarea ca parte din evaluarea administrativă: Procesul de evaluare acoperă proiectele în coordonare cu conținutul documentelor de strategie. În acest stadiu, beneficiarii trebuie să depună proiectele care sunt listate în următorul document: 1. Strategia de Dezvoltare a Orașului sau a Județului (Cerință: Strategiile trebuie actualizate dacă sunt învechite) (Evaluare Da / Nu sau Admis / Respins) Beneficiarii trebuie să prezinte hotărârile de la nivel urban/județean care demonstrează că strategiile comunitare au fost aprobate de către consiliile locale/județene (Cerință: Hotărârea Consiliului Local/Județean). Faza 1.b – Evaluarea proiectului în contextul strategiei Performanța proiectului este punctată, legată de strategii după cum urmează: 1. Proiectul răspunde nevoilor locale. Proiectului i se acordă un punctaj mare dacă are un număr mare de utilizatori și un punctaj negativ dacă numărul utilizatorilor este nesemnificativ (de la -1 la +1). 2. Proiectul susține comunitatea în atingerea obiectivelor de dezvoltare. Acestea pot fi evaluate de la nivel foarte scăzut la un nivel foarte înalt. (de la -1 la +1). 3. Proiectul completează alte utilități publice. Acesta poate fi punctat negativ în cazul duplicării unei amenajări existente și favorabil dacă o completează (de la -1 la +1). Faza 2 – Evaluarea proiectului După faza 1b, proiectul este evaluat din punct de vedere tehnic (studiu de fezabilitate, etc.)40 pe baza grilelor de evaluare și selecție adecvate. 40 Această opțiune are riscul de a promova proiecte fără o imagine clară privind impactul proiectelor asupra bugetului local și estimarea costurilor operaționale ale proiectelor propuse și ale proiectelor deja implementate în perioada 2007-2013. 169 317. Opțiunea 3 este cea mai prudentă, dar și cea mai îndelungată. Aceasta implică atât o evaluare a conținutului strategiei de dezvoltare, precum și o evaluare tehnică și procedurală a PIC. Pașii cheie ai acestei opțiuni de evaluare sunt prezentați în caseta de mai jos. Opțiunea 3 – Evaluarea strategiilor de dezvoltare și a PIC Faza 1a – Evaluarea ca parte din evaluarea administrativă: Procesul de evaluare acoperă proiectele în coordonare cu conținutul documentelor de strategie. În acest stadiu, beneficiarii trebuie să depună proiectele care sunt listate în următorul document: 1. Strategia de Dezvoltare a Orașului sau a Județului (Cerință: Strategiile trebuie să fie actualizate în 2013-2014) (Evaluare Da/Nu sau Admis/Respins) Beneficiarii trebuie să prezinte hotărârile de la nivel urban/județean care demonstrează că strategiile comunitare au fost aprobate de către consiliile locale/județene (Cerință: Hotărârea Consiliului Local/Județean). Faza 2 - Evaluarea Planului de Investiții de Capital41 Criteriile de evaluare cuprind aspecte prezentate în cele 12 etape descrise mai sus.42 Exemplu pentru evaluatori: A. Evaluarea aspectelor tehnice: Recuperarea costurilor proiectului din impozite și taxele de utilizator poate fi folosită pentru punctarea proiectelor. Complet, parțial sau nu, aceasta poate fi folosită ca un bun criteriu în procesul de selecție a proiectelor. (Evaluare de la -1 la +1) Impactului proiectului asupra costurilor de operare și întreținere poate fi punctat având în vedere diferitele niveluri de „scădere” și „creștere” a costurilor. (Evaluare de la -1 la +1) b. Evaluarea aspectelor procedurale: Criterii pentru stabilirea priorităților privind proiectele (Evaluare de la -1 la +1) Fonduri disponibile pentru proiectele propuse (Evaluare de la -1 la +1) 41 Acest plan ar trebui prezentat ca model în cadrul Ghidului Solicitantului. PIC are o durată de implementare cuprinsă între 6 și 9 luni. Evaluarea este finalizată de o echipă de 2-3 profesioniști (un specialist în finanțe publice, un proiectant urban, inginer în construcții). Evaluarea durează în mod normal între 7 și 10 zile. 42 Modelul punctării detaliate al PIC poate fi dezvoltat dacă AM-POR decide să utilizeze instrumentul în următoarea perioadă de programare. 170 Faza 3 – Evaluarea proiectului După faza 2, proiectul este evaluat din punct de vedere tehnic (studiu de fezabilitate etc.) pe baza unor grile specifice. Care ar trebui să fie pre-alocarea pentru fiecare reședință de județ și consiliu județean 318. Operarea de pre-alocări pentru entitățile sub-naționale va aduce în mod natural cu sine problema spinoasă a sumei de bani pe care ar trebui să o primească fiecare dintre aceste entități. Aceasta va fi, desigur, va fi o chestiune de fonduri disponibile și de politici AM-POR. Pentru POR 2007-2013, alocarea pentru fiecare regiune s-a făcut în funcție de populație și de nivelul de dezvoltare (cu mai multe fonduri mergând către regiunile mai puțin dezvoltate). Alocările pentru polii de creștere si pentru polii de dezvoltare urbană s-au fost făcut pe baza nivelului de dezvoltare, mai multe fonduri mergând către orașele din regiunile relativ mai sărace. O abordare similară poate fi adoptată pentru exercițiul financiar și, în cele din urmă, modul în care vor fi distribuiți banii ține de decizia AM, dacă aceasta va decide să pre-aloce fonduri. 319. Această secțiune caută să ofere o posibilă estimare a alocărilor pe baza spațiului fiscal al fiecăreia dintre aceste entități sub-naționale avute în vedere. În esență, ne vom uita la performanța și forța financiară din toate reședințele județene și consiliile județene în trei ani fiscali - 2012, 2011 și 2010. Datele care sunt disponibile în Anexa 20. În cele ce urmează, vom merge pas cu pas prin procesul de estimare a pre-alocărilor pentru reședințele de județ și consiliile județene. 320. O abordare prudentă pentru autoritățile publice este să nu consume mai mult de 30% din veniturile lor ne-alocate („non-earmarked revenues”) pe cheltuieli de capital. Veniturile alocate sunt acele venituri care trebuie să fie cheltuite cu un anumit scop. Fondurile UE, de exemplu, sunt fonduri alocate deoarece acestea pot fi cheltuite doar pentru anumite aspecte. Cheltuielile de capital reprezintă, în general, cheltuieli non-recurente, cum ar fi investițiile în infrastructură. Veniturile ne-alocate sunt veniturile care pot fi cheltuite de către autoritățile publice în voie, dar în limitele legii. În contextul de față, veniturile ne-alocate au fost calculate folosind următoarea formulă (Anexa 20 include toate detaliile): Venituri ne-alocate = (Venituri proprii) + (Cota defalcată din Impozitul pe venit) + (Subvenții ne- alocate) + (Alte venituri) 321. Apoi, am estimat veniturile ne-alocate, care ar putea fi încasate în perioada 2014-2022 (întregul exercițiu financiar). Am folosit trei estimări în acest sens. Am considerat că economia va crește la diferite rate anuale compuse de creștere: 1%, 3% și 5%. Pentru fiecare dintre aceste rate anuale compuse de creștere, am estimat cât de multe venituri ne-alocate ar fi câștigate de fiecare entitate sub-național. Ca punct de plecare, am folosit veniturile medii ne-alocate acumulate în 2012, 2011 și 2010. Acest lucru oferă o bază mai bună decât cea oferită de datele pentru un singur an. Cu toate acestea, pentru a obține o bază mai fiabilă, ar fi de ajutor dacă media ar fi calculată pentru 5 ani consecutivi. 322. Odată ce suma privind veniturile ne-alocate a fost calculată pentru perioada 2014- 2022, am luat 30% din aceasta. Din nou, se consideră prudent să nu se consume mai mult de 30% din veniturile ne-alocate pe cheltuieli de capital. Fiecare cheltuială de capital, cum ar fi 171 construirea unui drum, va genera și costuri de exploatare și de întreținere odată ce investiția este finalizată. În cazul în care cheltuielile de capital se ridică la mai mult de 30% din veniturile ne-alocate, atunci entitățile sub-naționale vor trebui să înfrunte riscul de a nu avea suficiente venituri pentru a plăti pentru operarea și mentenanța (O&M) investiției odată ce aceasta este finalizată. Desigur, diferite cheltuieli de capital vor aduce cu sine diverse costuri de O&M după ce vor fi încheiate. De exemplu, plantarea unei păduri va necesita costuri recurente mai mici decât dezvoltarea unui drum (de ex., o pădure nu are nevoie de multă întreținere odată ce este plantată). Având în vedere toate aspectele, pragul de 30% ar putea asigura prudența fiscală a autorităților publice. 323. Tabelul de mai jos indică spațiul fiscal prudent pentru cheltuieli de capital în perioada 2014-2022 pentru toate cele 40 de reședințe județene și toate cele 41 de consilii județene. Acesta este, în principiu, pragul superior pe care aceste entități sub-naționale ar trebui să le aibă în vedere atunci când își planifică cheltuielile pentru 2014-2022. În acest calcul, beneficiarii ar trebui să includă nu numai cheltuielile pe care se așteaptă să le facă din fonduri europene, ci și cheltuielile din alte surse (de ex., bugetul local, transferuri naționale, alți donatori). Tabelul 21. Spațiul fiscal prudent pentru cheltuielile de capital în perioada 2014-2020 pentru reședințe de județ și consilii județene Spațiul fiscal prudent pentru cheltuieli de capital în perioada 2014-2022 Rate anuale compuse de creștere estimate (diverse scenarii) Reședințe de județ 1% 3% 5% Alba Iulia 55,754,130 61,656,245 68,220,337 Arad 165,397,057 182,905,937 202,378,603 Pitești 123,618,908 136,705,166 151,259,172 Bacău 145,271,135 160,649,491 177,752,675 Oradea 155,641,306 172,117,444 190,441,538 Bistrița 59,206,021 65,473,552 72,444,045 Botoșani 55,058,715 60,887,213 67,369,432 Brașov 235,197,600 260,095,542 287,786,025 Brăila 108,243,824 119,702,481 132,446,334 Buzău 95,797,857 105,938,987 117,217,542 Reșița 43,549,976 48,160,162 53,287,425 Călărași 40,471,772 44,756,101 49,520,958 Cluj-Napoca 281,284,761 311,061,475 344,177,931 Constanța 232,476,934 257,086,867 284,457,038 Sfântu Gheorghe 36,374,064 40,224,611 44,507,033 Târgoviște 67,589,270 74,744,248 82,701,725 Craiova 192,385,505 212,751,372 235,401,465 Galați 186,735,569 206,503,336 228,488,246 Giurgiu 35,023,333 38,730,891 42,854,288 Târgu Jiu 56,279,199 62,236,897 68,862,807 Miercurea Ciuc 34,043,364 37,647,184 41,655,206 Deva 57,788,759 63,906,258 70,709,893 Slobozia 32,562,470 36,009,523 39,843,195 Iași 200,965,345 222,239,472 245,899,694 Baia Mare 87,721,130 97,007,260 107,334,918 Turnu Severin 67,043,758 74,140,988 82,034,241 Târgu Mureș 130,871,300 144,725,293 160,133,144 Piatra Neamț 71,777,109 79,375,411 87,825,934 172 Slatina 61,800,636 68,342,831 75,618,796 Ploiești 182,658,081 201,994,207 223,499,063 Satu Mare 74,227,741 82,085,466 90,824,509 Zalău 47,951,983 53,028,164 58,673,688 Sibiu 150,080,982 165,968,506 183,637,967 Suceava 95,482,372 105,590,105 116,831,517 Alexandria 32,050,163 35,442,983 39,216,340 Timișoara 293,095,024 324,121,969 358,628,881 Tulcea 56,192,722 62,141,266 68,756,995 Vaslui 33,418,555 36,956,232 40,890,694 Râmnicu Vâlcea 84,066,125 92,965,338 102,862,682 Focșani 56,271,984 62,228,918 68,853,979 Consilii județene Alba 38,258,067 42,308,054 46,812,285 Arad 70,465,105 77,924,519 86,220,576 Argeș 69,926,060 77,328,411 85,561,005 Bacău 61,009,940 67,468,432 74,651,306 Bihor 56,632,053 62,627,104 69,294,557 Bistrița-Năsăud 44,999,440 49,763,066 55,060,978 Botoșani 34,337,273 37,972,205 42,014,830 Brașov 77,826,692 86,065,401 95,228,159 Brăila 35,098,898 38,814,457 42,946,750 Buzău 39,693,630 43,895,585 48,568,829 Caraș Severin 29,427,170 32,542,321 36,006,865 Călărași 27,888,691 30,840,979 34,124,394 Cluj 130,082,070 143,852,516 159,167,449 Constanța 107,286,673 118,644,005 131,275,171 Covasna 23,063,413 25,504,899 28,220,220 Dâmbovița 46,010,448 50,881,099 56,298,040 Dolj 75,278,849 83,247,843 92,110,636 Galați 53,220,977 58,854,933 65,120,790 Giurgiu 33,594,070 37,150,328 41,105,453 Gorj 39,979,690 44,211,927 48,918,850 Harghita 33,063,610 36,563,713 40,456,386 Hunedoara 54,121,188 59,850,440 66,222,282 Ialomița 24,025,936 26,569,314 29,397,956 Iași 86,671,914 95,846,975 106,051,106 Ilfov 86,016,448 95,122,121 105,249,083 Maramureș 50,195,630 55,509,323 61,418,998 Mehedinți 35,540,212 39,302,487 43,486,737 Mureș 55,546,031 61,426,116 67,965,709 Neamț 52,886,223 58,484,741 64,711,187 Olt 35,823,733 39,616,021 43,833,651 Prahova 87,326,382 96,570,724 106,851,908 Satu Mare 36,483,848 40,346,017 44,641,364 Sălaj 26,580,339 29,394,125 32,523,504 Sibiu 64,130,033 70,918,817 78,469,028 Suceava 62,590,720 69,216,554 76,585,538 Teleorman 41,596,561 45,999,960 50,897,242 Timiș 99,336,035 109,851,716 121,546,830 Tulcea 40,211,156 44,467,896 49,202,070 Vaslui 34,996,167 38,700,850 42,821,049 Vâlcea 34,786,953 38,469,489 42,565,056 51,619,616 Vrancea 42,186,933 46,652,828 173 324. Pentru a duce analiza mai departe, ne-am uitat și la procentul de cheltuieli de capital care au mers către investițiile UE. Acestea sunt valori medii care pot oferi o mai bună înțelegere a dependenței de fonduri UE a reședințelor de județ și a consiliilor județene. După cum se poate vedea în tabelul de mai jos, în cazul reședințelor de județ, în jur de 30% din cheltuielile de capital sunt reprezentate de investiții UE, în timp ce în cazul consiliilor județene, un uimitor 60% din cheltuielile de capital sunt realizate cu subvenții UE. Ca atare, consiliile județene sunt susceptibile să fie mai dependente de fondurile UE pentru finalizarea investițiilor necesare pe teritoriul lor, în timp ce reședințele de județ și municipiile, în general, par să aibă surse de finanțare mai variate. Acest lucru ar trebui să fie, de asemenea, un criteriu de utilizat în cazul în care fondurile vor fi pre-alocate către reședințele de județ și consiliile județene. Tabelul 22. Cota de cheltuieli de capital care merg către investiții UE Entitate sub- 2012 2011 2010 Media pentru națională 2010-2012 Reședință de județ 39% 32% 17% 29% Consiliu județean 64% 59% 57% 60% Figura 33. Cifrele privind bugetul total consilii județene și reședințe de județ în 2012 Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – www.dpfbl.mdrap.ro/sit_ven_si_chelt_uat.html 325. În cele din urmă, pentru a avea o idee mai bună despre capacitatea reședințelor de județ și a consiliilor județene de a absorbi fondurile UE în viitor, ar fi util să se examineze veniturile lor generale, precum și gradul lor de dependență de subvențiile alocate . Hărțile de mai sus arată care orașe și județe au venituri globale mai mari și care sunt mai dependente de subvenții alocate. În general, se poate presupune că entitățile sub-naționale cu bugete mai mari vor fi capabile să se ocupe și de pre-alocări mai mari decât entitățile cu bugete mai mici. În mod similar, entitățile sub-naționale cu o dependentă mare de subvenții alocate ar putea avea un spațiu fiscal mai limitat în următoarea perioadă de programare. 174 Figura 34. Gradul de dependență de subvențiile alocate la nivel de consilii județene și reședințe de județ în 2012 Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – www.dpfbl.mdrap.ro/sit_ven_si_chelt_uat.html Ce fel de proiecte ar trebui să primească pre-alocări în cadrul Tipului 2 326. Pre-alocarea de fonduri pentru reședințele de județ și consiliile județene oferă AM- POR oportunitatea de a orienta investițiile sub-naționale într-o anumită direcție. Mai precis, ea poate utiliza pre-alocările pentru a sprijini reședințele de județ și consiliile județene să se concentreze asupra unor priorități cheie de dezvoltare. Prioritățile în sine sunt definite pe trei niveluri distincte:  La nivelul UE, strategia Europa 2020 este cea care atrage domeniile majore de intervenție.  La nivel național, Acordul de parteneriat și documentul programatic al POR 2014-2020 care trasează liniile directoare majore.  La nivel local/județean, prioritățile locale și regionale sunt cele care contează cel mai mult 327. Având în vedere aceste trei niveluri diferite, se poate ajunge mai aproape de identificarea domeniilor prioritare locale/județene pentru perioada de programare 2014-2020. Strategia Europa 2020 este în vigoare și a fost discutată în detaliu anterior; cele mai multe reședințe de județ și consilii județene au deja strategii de dezvoltare cu obiective menționate și liste de proiecte (a se vedea Anexa 16); Acordul de Parteneriat se afla încă în curs de negociere în luna ianuarie 2014, dar un prim proiect de axe propuse pentru POR 2014-2020 este utilizat în scopuri de planificare de către AM-POR în prezent. 328. Anexa 18 listează proiectul de axe propuse pentru POR 2014-2020 și indică zonele care ar putea fi finanțate prin pre-alocări către orașe și județe (proiecte de tip 2). Axele propuse răspund la cerințele Strategiei Europa 2020 și includ un număr de priorități suplimentare, pe lângă cele acoperite în perioada de programare 2007-2013. Printre domeniile cheie, care ar putea fi finanțate în cadrul intervențiilor de Tip 2 (adică proiecte de peste 30 milioane RON) se numără: 175  Infrastructura conectivă  Infrastructura socială și de sănătate  Eficiența energetică în clădirile publice  Transportul public  Redezvoltarea terenurilor industriale dezafectate  Patrimoniul natural și cultural  Incubatoare de afaceri 329. Următorul pas în identificarea potențialelor proiecte de tip 2 este examinarea POR 2007-2013. Mai întâi, ne putem uita la ceea ce a fost finanțat în cadrul Axei 1. Anexa 11 oferă o prezentare detaliată a principalelor domenii și a tipului cheie de proiecte finanțate. Astfel, este vorba de infrastructura urbană (de ex., reabilitarea clădirilor, a transportului public, a patrimoniului cultural), infrastructura de afaceri și infrastructura socială. Dar Axa 1 oferă doar o parte din toată imaginea, întrucât orașele și județele au aplicat pentru finanțare și în cadrul Axelor 2, 3, 4, și 5. 330. Anexa 19 evidențiază unele dintre investițiile importante realizate în cadrul tuturor axelor POR 2007-2013 în orașele și județele din România. Acestea acoperă o gamă largă de investiții, iar, pe baza fondurilor alocate pentru astfel de intervenții, unele dintre domeniile- cheie cuprind:  Dezvoltare urbană integrată o Infrastructura urbană o Infrastructura de afaceri o Infrastructura socială  Infrastructura rutieră  Infrastructura de educație  Patrimoniul cultural  Infrastructura de sănătate  Infrastructura de turism  Infrastructura de afaceri  Infrastructura socială  Promovarea turismului  Echipament de urgență  Reamenajarea zonelor industriale dezafectate  Eficiența energetică a clădirilor (apel pilot, lansat în decembrie 2012) 331. Mai mult decât oferind o scurtă relatare despre tipurile de investiții făcute de orașe și județe în cadrul POR 2007-2013, datele colectate pentru actuala perioadă de programare oferă și o idee despre preferințele orașelor și județelor. Astfel, ponderea cererilor de finanțare din alocarea totală per Domeniu Major de Intervenție (DMI) indică acele orașe care au fost cele mai pro-active. Desigur, aceste cifre reprezintă o măsură imperfectă, așa cum, de multe ori, abordarea FIFO a favorizat îndreptarea atenției autorităților publice asupra proiectelor pe care le puteau face bine (de ex., reabilitarea drumurilor). Cu toate acestea, este interesant de văzut care sunt domeniile majore de intervenție care au fost cele mai căutate de orașe și consilii. Prin urmare, în ordinea preferinței (în paranteze, este inclusă alocarea pentru acea zonă cheie de intervenție, adăugându-se, astfel, o altă dimensiune a analizei – de ex., un domeniu cu o pondere mare de cereri de finanțare ar fi putut avea o alocare redusă):  Infrastructura de afaceri (247 mil. EUR) 176  Infrastructura educațională (242 mil. EUR)  Infrastructura rutieră (748 mil. EUR)  Infrastructura de turism (294 mil. EUR)  Infrastructura socială (85 mil. EUR)  Patrimoniul cultural (242 mil. EUR)  Infrastructura de sănătate (174 mil. EUR)  Planuri integrate de dezvoltare urbană pentru centrele urbane (~ 301 mil. EUR)  Reabilitarea zonelor industriale dezafectate (27 mil. EUR)  Promovarea Turismului (128 mil. EUR)  Echipament de urgență (85 mil. EUR)  Planuri integrate de dezvoltare urbană pentru poli de dezvoltare urbană (~ 195 mil. EUR)  Planuri integrate de dezvoltare urbană pentru poli de creștere (~ 621 mil. EUR) 332. Dacă alocarea reală pentru fiecare domeniu major de intervenție este înmulțită cu rata reală de cereri de finanțare, se obține o idee mai clară despre prioritățile cheie pentru orașe și județe în cadrul POR 2007-2013. Acest simplu index de prioritate (IP = Alocarea * Rata Cererii de Finanțare), oferă o imagine mai completă decât rata de angajare. Astfel, prioritățile sunt:  PRIORITATEA 1: Infrastructura rutieră (IP = 1960)  PRIORITATEA 2: Infrastructura de afaceri (IP = 805)  PRIORITATEA 3: Infrastructura de turism (IP = 714)  PRIORITATEA 4: Infrastructura educațională (IP = 711)  PRIORITATEA 5: Patrimoniu cultural (IP = 462)  PRIORITATEA 6: Infrastructura de sănătate (IP = 289) 333. Desigur, numerele de mai sus arată doar o latură a situației. Tipul de proiecte pe care orașele și județele le-au preferat în perioada de programare 2007-2013 se limitează la gama de tipuri de proiecte finanțate prin POR. Pentru a obține o imagine mai completă, ar fi util de văzut, de asemenea, ce orașe si județe preferă finanțarea din alte surse (de ex., bugetul local/județean, transferurile naționale, PPP). Din păcate, nu există bază de date centralizată, care ar permite o astfel de analiză. 334. Cu toate acestea, examinarea unui număr de strategii de dezvoltare locale și județene oferă o imagine cu privire la alte preferințe, pe lângă cele prevăzute prin POR. Tipurile de proiecte au primit priorități diferite în funcție de frecvența cu care au apărut în aceste strategii de dezvoltare și de investiția financiară estimată. Astfel, pentru reședințe de județ, există următoarea listă de priorități, în ordinea de listare: Tabelul 23. Priorități de investiții pentru reședințele de județ și pentru consilii județene Acoperit Acoperit de POR Neacoperit Poziție Tip de investiție de POR 2014- de POR* 2007-2013 2020 1 Drumuri orășenești x x 2 Turism (branding, turism de afaceri, patrimoniu cultural) x x x 3 Modernizarea sistemelor urbane de încălzire x centralizată 4 Infrastructura socială x x 177 Acoperit Acoperit de POR Neacoperit Poziție Tip de investiție de POR 2014- de POR* 2007-2013 2020 5 Infrastructura de afaceri (tehnologică/parcuri x x x industriale, industrii neconvenționale, incubatoare) 6 Măsuri de eficiență energetică (nu numai pentru clădiri x x x rezidențiale) 7 Reabilitarea fațadelor clădirilor x x x 8 TIC x 9 Infrastructura de utilități publice x 10 Transport public x x x 11 Infrastructura de educație x x 12 Construcții de locuințe x *Notă: Unele sub-sectoare (de ex., achiziția de vehicule pentru transportul public) nu au fost acoperite de POR 2007- 2013, deși sectorul general este inclus (de ex., transport public). În ceea ce privește consiliile județene, lista de priorități este următoarea: Acoperit Acoperit de de POR Neacoperit Poziție Tip de investiție POR 2007- 43 2014- de POR 2013 2020 1 Infrastructură rutieră județeană x x 2 Autostrăzi x 3 Turism x ? 4 Infrastructura de sprijin pentru afaceri x x 5 Infrastructură socială x x 6 Infrastructură de educație x x 7 Managementul deșeurilor x 8 Sisteme de management al apei & canalizării x 44 9 Infrastructura de sănătate x x 10 Cultură – promovare/infrastructură x x 11 Dezvoltare rurală x 12 Regenerarea siturilor industriale x x 13 Infrastructură de transport de conectare la rețelele x UE 14 Infrastructură aeroportuară (locală, regională, x internațională) 15 Infrastructură de transport pe apă (naval) x 16 Transport feroviar x 17 Infrastructură de transport la frontieră x 18 Energii alternative (inclusiv industrii locale x producătoare de echipamente) 19 Industrii piscicole x 43 Unele investiții au fost parțial acoperite de alte OP-uri, dar în cele mai multe cazuri, autoritățile publice locale nu au fost eligibile pentru finanțare (de ex., autostrăzi). 44 Acoperire foarte limitată. 178 335. Tabloul de mai sus nu arată cu mult diferit față de prioritățile prevăzute prin POR. Ca atare, s-ar putea propune o serie de priorități care să fie acoperite prin pre-alocări pentru proiecte de tip 2. Pentru reședințele de județ, prioritățile ar putea fi păstrate în mare parte la fel cum sunt acum în cadrul Planurilor Integrate de Dezvoltare ale Axei 1, ceea ce ar face lucrurile mai ușoare și pentru personalul din AM-POR și ADR-uri – adică abordarea utilizată în perioada 2007-2013 ar putea fi continuată în 2014-2020. Singura prioritate care ar putea fi adăugată este cea a eficienței energetice, care este un pilon important în cadrul Strategiei Europa 2020. 336. Pentru reședințele de județ, domeniile prioritare de investiții în cadrul pre -alocărilor de tip 2 ar putea cuprinde:  INFRASTRUCTURA URBANĂ o Infrastructura conectivă - reabilitarea drumurilor; noi căi metropolitane de acces, pasaje subterane și supraterane. o Transportul public - reabilitarea și extinderea liniilor de tramvai și autobuz, achiziția de material rulant eficient energetic; linii metropolitane de tranzit; stații multi-modale de tranzit. o Eficiența energetică în clădirile publice. o Reabilitarea infrastructurii de educație și de sănătate. o Dezvoltarea infrastructurii de educație și de sănătate acolo unde există nevoi speciale.  INFRASTRUCTURA DE AFACERI  INFRASTRUCTURA SOCIALĂ 337. Pentru consiliile județene, domeniile prioritare de investiții în cadrul pre-alocărilor de tip 2 ar putea cuprinde:  INFRASTRUCTURA CONECTIVĂ o Reabilitarea/dezvoltarea de drumuri județene, cu accent pe îmbunătățirea accesului la oportunități în centrele dinamice de activitate din județ. o Dezvoltarea de șosele de centură pentru centre importante de activitate sau pentru secțiuni de drum aglomerat.  INFRASTRUCTURĂ de SĂNĂTATE, de EDUCAȚIE și SOCIALĂ  INFRASTRUCTURĂ de AFACERI  PATRIMONIU CULTURAL 338. Într-o mare măsură, prioritățile de mai sus corespund listei de priorități discutate în raportul Orașe Competitive: infrastructură conectivă; infrastructură de servicii publice; investiții în calitatea vieții; măsuri specifice pentru comunitățile marginalizate. Cu toate acestea, unele dintre aceste zone, în special măsurile pentru comunitățile marginalizate, ar trebui să aibă linii de finanțare dedicate (de ex., printr-o abordare CLLD), care să asigure faptul că autoritățile publice acordă atenție problemelor care sunt adesea trecute cu vederea. Modul în care pre-alocările vor fi proiectate ar putea încuraja, de asemenea, un accent pe măsuri mai vizionare (de ex., schimbările climatice). 339. În cele din urmă și cel mai important, prioritățile locale și județene din cadrul POR ar trebui să fie discutate cu autoritățile locale și județene, precum și cu comunitățile și cu părțile interesate legitime. Este important să măsoare direct de la nivelul de bază ceea ce ei considera 179 a fi de prioritate pentru perioada de programare 2014-2020. Ascultarea nevoilor autorităților locale și județene ar putea asigura, de asemenea, rate de absorbție mai rapide întrucât beneficiarii vor solicita finanțare mai repede pentru proiectele de care au nevoie cu adevărat. Abordarea unora dintre deficiențele pre-alocării de fonduri către entități sub- naționale 340. În timp ce pre-alocarea de fonduri pentru proiecte sub-naționale poate duce, în cele din urmă, la o distribuție mai eficientă și de impact a fondurilor, acest lucru nu vine fără riscuri. Prin urmare, această secțiune va aborda unele dintre cele mai importante riscuri identificate de către echipă în discuția cu AM-POR, Organisme Intermediare, beneficiari, precum și alte părți interesate. Pentru fiecare risc identificat, echipa va discuta despre modalitățile în care ar putea fi abordat. Riscul încetinirii absorbției 341. Ca și în cazul intervențiilor regionale (Tipul 1), proiectele strategice locale și județene (Tipul 2) ar putea contribui la un impact mai mare al POR 2014-2020, dar pot, de asemenea, afecta negativ absorbția. Acest lucru este deosebit de important dacă avem în vedere că pre- alocările de tip 2 ar presupune existența a 82 de strategii de dezvoltare și ca aceste strategii și/sau planurile de investiții de capital corespunzătoare să fie evaluate prin POR. Există, de asemenea, riscul de a avea aceste autorități publice sub-naționale majore conștiente că au fonduri pre-alocate pe care pot conta (spre deosebire de o abordare competitivă în cazul în care ar trebui să concureze cu alte autorități pentru a accesa fonduri). Deosebit de pregnantă în acest sens este de performanță relativ slabă a polilor de creștere si a polilor de dezvoltare urbană din cadrul Axei 1 a POR 2007-2013, care au cele mai mici rate de angajare și cele mai mici rate de absorbție din cadrul tuturor axelor, având în același timp, și cea mai mare alocare financiară. 342. Temerile despre modul în care absorbția vor fi afectată de o așa mare pre-alocare sunt absolut valabile și este, în cele din urmă, decizia de AM cu privire la modul în care va proiecta POR 2014-2020. Având în vedere că România are cea mai slabă performanță privind absorbția în actuala perioadă de programare, aceste temeri devin și mai pregnante. Este important să fie privită și imaginea de ansamblu și datele disponibile, precum și noile abordări pentru a vedea cum ar putea fi obținut un echilibru între absorbție și impact. Așa cum arată Anexa 15, doar în cadrul Axei 1 (cea cu cea mai lentă absorbție de până acum) POR arată rezultatele mai strategice – adică, alocarea de fonduri acolo unde este cea mai mare nevoie din punct de vedere strategic. Performanța Axelor 2, 3, 4, și 5 indică un tipar haotic, cu fonduri mergând către acei beneficiari care s-au mișcat cel mai rapid, fără o indicație clară că aceasta a fost cea mai bună utilizare a fondurilor limitate ale UE și că nevoile actuale cele mai presante de pe teren au fost primele reperate. 343. Pentru a evita situația în care reședințele de județ și consiliile județene nu utilizează fondurile pre-alocate pe care le-au primit, abordarea de tip 2 a fost de a impune un termen realist și credibil până la care aceste autorități trebuie să-și contracteze proiectele. În cazul în care o reședință de județ sau un consiliu județean nu se mișcă suficient de repede în contractarea acestor proiecte, atunci fondurile merg către un bazin competitiv, iar autoritățile locale/județene mai harnice pot accesa aceste fonduri. Acest lucru se leagă, de asemenea, de unul dintre cele mai puternice principii ale economiei comportamentale, principiul aversiunii față de pierderi. Conform acestui principiu, oamenii sunt mai resentimentari față de a pierde ceva ce au deja decât sunt mai fericiți față de a câștiga ceva nou. Mai mult decât atât, 180 reședințele de județ și consiliile județene care nu vor fi capabile să acceseze fondurile alocate la timp se vor confrunta cu oprobriul electoratului lor. Este o problemă din punct de vedere politic să se piardă subvenții UE pre-alocate, mai ales în favoarea unui oraș „rival.” Astfel, mai degrabă decât să încetinească absorbția, această măsură ar putea, de fapt, să crească viteza de absorbție, asigurând, în același timp, un impact mai mare al fondurilor utilizate. Este important însă să fie construite de la început mecanismele care țin departe interferențele politice (de ex., autoritățile sub-naționale care vin și pledează pe lângă AM-POR pentru obținerea unei extinderi pentru contractarea fondurilor pre-alocate). În momentul în care este acordată o prelungire pentru o reședință de județ sau un consiliu județean, întregul sistem riscă să rămână în afară întrucât toată lumea se va simți îndreptățită să primească cel puțin aceeași extindere. 344. Absorbția lentă a polilor de creștere si a polilor de dezvoltare urbană poate fi explicată prin începutul lent pe care l-au avut la începutul perioadei de programare 2007-2013. Pe lângă faptul că Axa 1 a fost ultima care a fost adăugată la celelalte, a durat ceva timp până când polii de creștere și polii de dezvoltare urbană au reușit să finalizeze planurile integrate de dezvoltare urbană. Mai mult decât atât, așa cum a arătat discuția despre proiecte strategice regionale, AM- POR, în comparație cu alte Programe Operaționale (similare) din UE au o rată foarte mare angajare – mai mult decât dublul ratelor de angajare înregistrate de celelalte programe operaționale. Acest lucru indică, pe de o parte, că problemele de absorbție pot fi atribuite în mare măsură problemelor sistemice, cum ar fi cadrul național ineficient de achiziții publice. Pe de altă parte, acesta indică faptul că AM a avut o performanță destul de bună și, cu condiția ca problemele sistemice să fie rezolvate, ar putea atinge rate de absorbție similară cu cea din țările care au avut o performanță mai bună, asigurându-se în același timp, un impact mai mare. 345. Va fi, de asemenea, important să fie examinată experiența PO Mediu 2007-2013, care a pre-alocat fonduri tuturor consiliilor județene pentru proiecte de apă, canalizare și management al deșeurilor solide. În timp ce absorbția sub POS Mediu este destul de redusă (22,31% în decembrie 2013), rata de angajare este cu mult peste 100%. Acest lucru indică faptul că marea majoritate a proiectelor a fost contractată, însă, în faza de implementare, lucrurile se mișcă mai lent. 346. În ceea ce privește capacitatea reședințelor de județ și a consiliilor județene de a produce strategii bune și/sau planuri de investiții de capital, experiența cu Axa 1 furnizează unele dovezi foarte bune. Cel mai important lucru de reținut este că, pe lângă cele 7 PID-uri depuse de polii de creștere și cele 13 PID-uri prezentate de polii de dezvoltare urbană, au existat peste 70 de PID-uri depuse de centrele urbane. Mai mult decât atât, există orașe relativ mici, precum Alba Iulia, Slatina sau Bistrița, care au reușit să atragă o parte mai importantă din fondurile disponibile decât orașele și polii de dezvoltare urbană mai mari, cum ar fi Oradea, Satu Mare, Baia Mare sau Deva. Mai mult decât atât, în ceea ce privește valoarea fondurilor atrase până în august 2013, ele au fost pe picior de egalitate cu orașe mult mai mari, cum ar fi Timișoara, Constanța, Galați, Brăila sau Bacău. 347. Faptul că orașe relativ mici din România au fost capabile să elaboreze Planuri Integrate de Dezvoltare bune, precum și faptul că mulți au reușit să aibă o performanță destul de bună la nivel de absorbție reprezintă un indiciu că același lucru poate fi realizat și în perioada 2014- 2020. Ratele globale de absorbție și de angajare ale centrelor urbane depășesc performanța câtorva axe individuale, deși începutul a fost cu mult întârziat și au fost nevoite să finalizeze planurile integrate de dezvoltare. Performanța relativ bună a centrelor urbane poate fi explicată 181 prin competiția pe care au înfruntat-o pentru finanțare limitată. Același spirit competitiv poate fi insuflat și printre reședințele de județ și consiliile județene în perioada 2014-2020, dar concurența ar trebui să fie în primul rând cu ele însele, nu cu alte entități sub-naționale. Numai atunci când pierd competiția cu ele însele (de ex., ei nu reușesc să contracteze proiecte în perioada stabilită de timp) ar trebui să se intre în competiție cu alte autorități publice. 348. Desigur, AM poate alege să mențină actuala abordare bazată pe centre urbane pentru perioada de programare 2014-2020 – adică să aibă un bazin de finanțare dedicată pentru orașele mai mici (orașele care nu sunt reședință de județ). Experiența POR 2007-2013 arată că orașele mai mici au, de asemenea, capacitatea de a elabora și implementa proiecte. Va fi important, totuși, să se deschidă competiția pentru toate orașele, nu numai pentru cele cu o populație de peste 10.000 de locuitori. Multe dintre orașele mai mici s-au plâns nu au avut acces la finanțarea UE deoarece nu au fost eligibile pentru finanțare nici prin POR, nici prin programul de Dezvoltare Rurală. Mai mult decât atât , având în vedere că municipiile si orașele mai mici nu ar fi în măsură să finanțeze mai mult de câteva proiecte prin abordarea privind Centrele Urbane (adică printr-un bazin de fonduri dedicate pentru orașele mai mici, care pot fi accesate de acestea într-un mod competitiv) și pentru că au de obicei o capacitate administrativă limitată, lor nu ar trebui să li se ceară să prezinte un plan integrat de dezvoltare. O abordare mai simplă, cum ar fi plan de investiții de capital, ar putea fi încurajată în schimb. Figura 35. Numărul de proiecte depuse de orașe individuale în cadrul Axei 1 Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – www.dpfbl.mdrap.ro/sit_ven_si_chelt_uat.html 182 Figura 36. Valoarea proiectelor depuse pentru finanțare în cadrul Axei 1 de orașe individuale Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – www.dpfbl.mdrap.ro/sit_ven_si_chelt_uat.html 349. Pentru a evita situația în care toate proiecte de tip 2 ajung în etapa de evaluare în același timp, acestea ar putea fi eșalonate în funcție de mărimea și importanța respectivei reședințe de județ și consiliu județean. Harta de mai jos oferă o privire de ansamblu a situației bugetare pentru aceste entități sub-naționale. O modalitate ușoară de a eșalonarea a apelurilor privind strategiile de dezvoltare și/sau planurile de investiții de capital ar putea fi pusă în practică în urma alocărilor pentru Axa 1 (în cadrul POR 2007-2013) si ar arăta după cum urmează:  Polii de Creștere si județele în care Polii de Creștere sunt situați - 3 ani de la începutul axei corespunzătoare;  Polii de Dezvoltare Urbană și județele în care aceștia sunt situați - 2,5 ani de la începutul axei corespunzătoare;  Alte reședințe de județ și județele respective - 2 ani de la începutul axei corespunzătoare. 350. Un lucru important de avut în vedere este colaborarea și coordonarea între reședințele de județ și consiliile județene. În mod ideal, reședințele de județ și consiliile județene ar trebui să coordoneze elaborarea strategiilor de dezvoltare și a planurile de investiții de capital și ar trebui să-și prezinte propunerile împreună. Acest lucru va permite evaluatorilor independenți că examineze măsura în care prioritățile sunt aliniate în același județ și să acorde puncte suplimentare acolo unde există dovezi clare de planificare comună și gândire strategică unitară. Din nou, fondurile pre-alocate pot fi utilizate ca stimulente pentru încurajarea planificării inteligente și pentru cheltuirea eficientă a resurselor publice. 183 Figura 37. Bugetele totale pentru entități sub-naționale în 2012 Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – www.dpfbl.mdrap.ro/sit_ven_si_chelt_uat.html 351. Un alt argument împotriva ipotezei privind încetinirea absorbției în cazul în care se folosește de pre-alocarea, este oferită de actuala performanță din cadrul Axei 1. Așa cum indică figura de mai jos indică, proiectele privind polii de creștere și de dezvoltare urbană au ajuns mult mai rapid la evaluare și eventuală contractare decât proiectele din cadrul celorlalte axe. Astfel, cu toate că pregătirea strategiilor integrate de dezvoltare a durat mai mult timp, proiectele individuale depuse au circulat prin sistem mult mai rapid decât pe celelalte axe. În același timp, centrele urbane au avut printre cele mai slabe performanțe în acest sens din cauze discutate în alt raport („POR 2.0: Colaborarea AM-OI”) și legate în principal de capacitatea sistemului de a procesa un volum mare de proiecte depuse în același timp. 352. Într-adevăr, performanța slabă a centrelor urbane poate fi explicată prin numărul mare de orașe (în jur de 70), care au depus planuri integrate de dezvoltare în cadrul acestui Domeniu Major de Intervenție (DMI). Evaluarea acestor PID-uri luat considerabil mai mult timp decât evaluarea unui proiect simplu. În același timp, este important să ne amintim că, la sfârșitul anului 2012, centrele urbane au avut cea mai mare rată de contractare (143%) față de orice alt DMI. Acest lucru înseamnă că centrele urbane au avut printre cele mai bune performanțe privind absorbția. 353. Proiectele depuse în cadrul Axei 1 au primit, de asemenea, de la evaluatorii independenți cele mai mari punctaje pe grilele tehnice și financiare. Polii de creștere au primit cele mai mari scoruri medii față de orice alt DMI, în timp ce polii de dezvoltare urbană și centrele urbane au primit scoruri peste media POR 2007-2013. Unele dintre cele mai slab performante DMI sunt microîntreprinderile, infrastructura rutieră și infrastructura turistică – domenii în care s-a primit un număr semnificativ de cereri. Reamenajarea zonelor industriale dezafectate, care a obținut punctaje mici la aproape toate criteriile legate de absorbție, a avut 184 punctaje slabe și la evaluarea tehnică și financiară – în primul rând, pentru că astfel de proiecte tind să fie complicate și nu există suficientă experiență în România pentru ca sectorul public să garanteze derularea cu succes a unor astfel de investiții. Figura 38. Viteza circulării proiectelor POR prin sistem (în zile) 600 500 516 464 450 440 400 429 400 392 391 387 300 307 265 200 229 187 100 0 Durata medie de la depunerea cererii pana la contractare Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Figura 39. Punctajele la evaluările tehnice și financiare pentru proiectele POR 2007-2013 6.00 5.00 4.92 4.75 4.74 4.65 4.59 4.00 4.53 4.51 4.48 4.47 4.40 4.27 4.25 3.99 3.00 2.00 1.00 0.00 Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice 185 354. Discuția de mai sus aduce o serie de puncte importante în prim-plan. Mai întâi, deși proiectele de tip 2 au o durată mare de pregătire, se economisește timp semnificativ în fazele ulterioare ale procesului. În al doilea rând, când este introdus un element competitiv (de ex., orașe concurează unele cu altele pentru fonduri sau orașe sunt în competiție pentru a finaliza la timp depunerea strategiilor), ratele de absorbție sunt crescute și, în același timp, se asigură că fondurile sunt alocate pentru priorități strategice. Riscul insuficienței fondurilor pentru 40 de reședințe de județ și 41 consilii județene 355. O altă problemă care apare este lipsa de fonduri pre-alocate suficiente pentru toate cele 81 de entități. Mai mult decât atât, se susține pe bună dreptate că POR 2014-2020 ar putea deveni unidimensional și pune în pericol absorbția din această cauză. Unele dintre aceste temeri pot fi rezolvate cu ușurință dacă ne uităm la experiența POR 2007-2013 și dacă luăm în considerare viitoarele fonduri planificate pentru POR. 356. Alocările pentru POR în următoarea perioadă de programare sunt programate la mai mult decât dublu, la aproximativ 8 miliarde EUR. Acest lucru înseamnă că POR va avea mai mult de 4 miliarde EUR în plus pentru investiții la nivel sub-național. Prin câteva calcule matematice simple, se poate arăta că până și această alocare suplimentară va fi mai mult decât suficientă pentru a acoperi pre-alocarea pentru reședințele de județ și consiliile județene. Astfel, dacă avem în vedere că pentru POR 2007-2013, fiecare pol de creștere a primit aproximativ 90 milioane EUR, iar dacă luăm în considerare că fiecare pol de dezvoltare urbană a primit aproximativ 15-20 milioane EUR, putem avea o bază de pornire privind estimarea posibilelor alocări pentru poli de creștere și reședințe de județ. Putem lua în considerare limitele superioare ale cifrele de mai sus și presupune că polii de creștere vor continua să primească alocări de câte 90 milioane EUR și că fiecare reședință de județ ar obține aproximativ 20 milioane EUR. Acest lucru înseamnă 630 milioane EUR pentru poli de creștere și 720 milioane EUR pentru celelalte reședințe de județ, cu un total de 1.350 milioane EUR pentru toate reședințe de județ. Dacă se presupune că fiecare consiliu județean va primi, in medie, 30 milioane EUR (pentru în jur de 2-4 proiecte majore), atunci va rezulta o pre-alocare totală de 1.230 milioane EUR pentru consiliile județene. În total, acest lucru înseamnă că în jur de 2.500 milioane EUR vor fi alocate pentru proiecte de tip 2 – în jur de 30% din alocarea totală estimată pentru POR 2014-2020. 357. Pentru a duce argumentul mai departe, am examinat spațiul fiscal prudent pentru cheltuielile de capital ale reședințelor de județ și ale consiliilor județene. Dacă privim aceste cifre ca fiind pragul de sus pentru cheltuielile prudente de capital pentru 2014-2022, atunci reședințe de județ, luate ca întreg, nu ar putea avea mai mult de 4-5 miliarde EUR cheltuieli de capital în perioada 2014-2022. Dacă avem în vedere că, între 2010 și 2012, s-au consumat în jur de 30% din cheltuielile de capital cu investițiile UE, atunci putem presupune că aceste cheltuieli nu vor depăși 1,5 miliarde pe investiții UE (aproape de ceea ce s-a estimat în paragraful de mai sus). Dacă ne uităm la spațiul fiscal prudent pentru cheltuielile de capital ale consiliilor județene în perioada 2014-2022, atunci vom vedea că va fi prudent pentru județe să nu aibă mai mult de 2-2,5 miliarde EUR cheltuieli de capital în această perioadă de timp. Dacă avem în vedere că, în perioada 2010-2012, aproximativ 60% din cheltuielile de capital efectuate de județe au reprezentat investiții UE, atunci putem presupune că județele nu vor putea să cheltuiască mai mult decât aproximativ 1,6 miliarde EUR pe investiții UE în perioada 2014-2020. 358. În esență, probabil că reședințele de județ și consiliile județene nu vor fi capabile cheltuiască mai mult de aproximativ 3 miliarde împreună pe investiții UE și nu mai mult de 186 circa 7,5 miliarde pe cheltuieli de capital în general. Pur și simplu ele nu au spațiul fiscal pentru mai mult. Ca atare, este util pentru AM să se gândească la cât mai mulți beneficiari posibil deoarece este probabil să existe spațiu fiscal limitat printre aceste entități sub-naționale cheie. Astfel, nu va mai fi o problemă de prea puțini bani, ci de prea mulți bani. Riscul lipsei de spațiu fiscal pentru alte cheltuieli de capital 359. Datele financiare din Anexa 20 indică faptul că multe entități sub-naționale, în special consiliile județene, au un spațiu fiscal relativ strâns. Mai concret, mai multe județe au cheltuit mai multe investiții de capital decât în mod normal ar fi trebuit având în vedere veniturile lor curente și așteptate. Ca atare, ar trebui să fie foarte atente în legătură cu asumarea unor cheltuieli suplimentare și mai mari în următorii ani. De asemenea, este interesant de văzut că evoluția în termeni reali (atunci când se ajustează la inflație) a veniturilor sub-naționale a fost negativă aproape peste tot. Acest lucru are implicații semnificative privind gradul de pregătire a entităților sub-naționale de a continua să absoarbă fondurile UE în viitor. Pentru a oferi o imagine mai bună asupra județelor care se confruntă cu constrângeri fiscale, vom trece printr-o analiză pe etape. 360. În primul rând, vom introduce doi indicatori financiari care au fost dezvoltați de doi membri ai echipei – Graham Glenday și Victor Giosan. Acești indicatori financiari sunt numiți în mod corespunzător indicatorul Glenday și indicatorul Giosan. Ei oferă un prag de prudență fiscală, care ar trebui să fie utilizată de beneficiari, AM și ADR-uri atunci când sunt contractate fonduri UE. Așa cum vom discuta mai târziu, acești indicatori ar putea fi folosiți pentru a examina durabilitatea financiară atunci când vor fi evaluate proiectele POR. 361. INDICATORUL GLENDAY calculează raportul dintre cheltuielile de capital și veniturile totale ne-alocate („non-earmarked revenues”). În acest scop, folosind datele de la MDRAP, veniturile ne-alocate includ veniturile proprii, cota defalcată din impozitul pe venit, subvențiile ne-alocate și alte venituri. Indicatorul Glenday a fost explicat în detaliu mai devreme. Acesta practic măsoară gradul în care autoritățile publice vor putea să plătească în viitor costurile de operare și întreținere pentru cheltuielile de capital pe care le fac astăzi. 362. INDICATORUL GIOSAN calculează raportul dintre veniturile ne-alocate pentru cheltuieli curente și veniturile totale. Indicatorii încearcă să evalueze cât de multă flexibilitate bugetară există la nivel guvernamental sub-național pentru a acoperi cofinanțarea și fluxurile de numerar ale investițiilor viitoare. Veniturile ne-alocate pentru cheltuielile curente includ veniturile proprii, cota defalcată din impozitul pe venit, subvențiile ne-alocate, alte venituri, rambursări din fonduri UE, minus cheltuielile de capital. Indicatorul Giosan presupune că o autoritate publică este prudentă fiscal atunci când raportul între veniturile ne-alocate pentru cheltuielile curente și veniturile totale este mai mare de 30% – adică atunci când o parte suficient de mare din veniturile unei autorități publice acoperă cheltuielile periodice. 363. O privire asupra indicatorilor Glenday și Giosan în funcție de an, de regiune, și de reședință de județ și consiliu județean este oferită în tabelul de mai jos. Deosebit de îngrijorător este faptul că multe entități sub-naționale par să se confrunte cu constrângeri fiscale, în special în regiunile mai sărace din România. 187 Tabelul 24. Indicatorii Glenday și Giosan, pe regiuni Pentru INDICATORUL GLENDAY, este folosit un marker GALBEN când indicatorul se află în intervalul 30%- 40%, un marker PORTOCALIU când se află în intervalul 40%-50%, și unul ROȘU când se află peste 50% Pentru INDICATORUL GIOSAN, este folosit un marker GALBEN când acesta se află în intervalul 20%-30%, un marker PORTOCALIU când se află în intervalul 15%-20%, și unul ROȘU când se află sub 15% Raportul dintre veniturile ne-alocate Raportul dintre cheltuielile de capital și pentru cheltuieli curente și veniturile veniturile ne-alocate totale (INDICATORUL GLENDAY) (INDICATOR GIOSAN) Medie Medie 2010 2011 2012 2010-2012 2010 2011 2012 2010-2012 Regiunea Nord-Est Județul Suceava 36.2% 52.2% 34.3% 40.9% 26.9% 17.6% 17.9% 20.8% Primăria Suceava 24.6% 30.8% 49.2% 34.9% 46.5% 41.5% 18.9% 35.6% - Județul Botoșani 40.2% 121.5% 121.5% 94.4% 19.2% -9.3% 16.1% -2.1% Primăria Botoșani 22.5% 53.1% 82.4% 52.7% 38.1% 27.4% 8.4% 24.6% Județul Neamț 46.3% 71.2% 67.3% 61.6% 22.1% 12.8% 11.0% 15.3% Primăria Piatra Neamț 55.8% 93.2% 65.3% 71.4% 27.0% 4.1% 20.7% 17.3% Județul Iași 23.9% 54.4% 54.8% 44.4% 31.9% 22.5% 16.3% 23.6% Primăria Iași 18.7% 23.1% 33.6% 25.1% 52.2% 50.9% 42.7% 48.6% Județul Bacău 34.3% 63.6% 67.9% 55.3% 29.9% 18.1% 13.2% 20.4% Primăria Bacău 21.7% 43.1% 51.9% 38.9% 47.8% 39.7% 31.8% 39.8% Județul Vaslui 76.5% 44.9% 48.5% 56.6% 8.2% 19.6% 14.6% 14.1% Primăria Vaslui 28.4% 50.3% 67.0% 48.6% 38.8% 30.0% 17.5% 28.8% Total Consilii Județene 40.0% 66.4% 68.0% 58.1% 24.2% 14.7% 11.8% 16.9% Total Reședințe de Județ 26.0% 43.7% 51.3% 40.3% 44.7% 36.1% 30.7% 37.2% Regiunea Sud-Est Județul Vrancea 51.3% 125.5% 85.8% 87.5% 21.5% -6.4% 2.7% 5.9% Primăria Focșani 17.3% 24.3% 47.7% 29.8% 44.7% 48.6% 31.0% 41.5% Județul Galați 45.8% 63.2% 38.5% 49.2% 25.7% 17.5% 25.7% 23.0% Primăria Galați 27.9% 21.9% 41.7% 30.5% 46.7% 53.7% 27.2% 42.5% Județul Buzău 56.5% 73.2% 50.4% 60.0% 16.7% 8.7% 15.5% 13.6% Primăria Buzău 10.6% 22.1% 8.6% 13.8% 49.8% 53.2% 60.3% 54.4% Județul Brăila 35.5% 81.7% 46.8% 54.7% 29.7% 8.3% 21.0% 19.7% Primăria Brăila 20.5% 49.0% 66.7% 45.4% 44.7% 33.1% 2.5% 26.8% - Județul Tulcea 95.2% 130.8% 45.0% 90.4% 2.3% 13.1% 19.8% 3.0% Primăria Tulcea 24.7% 33.0% 17.4% 25.0% 46.6% 41.3% 52.2% 46.7% Județul Constanta 63.3% 102.3% 45.7% 70.4% 17.2% -1.0% 16.8% 11.0% Primăria Constanta 2.5% 29.2% 32.5% 21.4% 69.0% 49.2% 49.9% 56.0% Total Consilii Județene 59.6% 95.1% 48.6% 67.8% 18.3% 1.9% 22.7% 14.3% Total Reședințe de Județ 15.2% 29.3% 38.7% 27.8% 53.3% 47.6% 42.5% 47.8% Regiunea Sud Județul Prahova 34.1% 30.0% 46.1% 36.7% 26.5% 26.8% 20.7% 24.7% Primăria Ploiești 25.2% 16.1% 15.4% 18.9% 49.8% 59.6% 59.1% 56.2% Județul Ialomița 49.7% 55.5% 29.0% 44.7% 20.3% 17.9% 28.3% 22.2% Primăria Slobozia 42.7% 41.2% 45.9% 43.3% 36.0% 39.7% 33.5% 36.4% Județul Călărași 21.0% 94.4% 109.1% 74.8% 35.0% 2.3% -4.5% 10.9% Primăria Călărași 22.8% 29.6% 29.6% 27.3% 45.4% 45.5% 42.4% 44.4% Județul Giurgiu 15.4% 93.1% 85.9% 64.8% 44.6% 3.9% 6.2% 18.2% Primăria Giurgiu 22.5% 37.1% 18.5% 26.0% 42.2% 39.2% 47.2% 42.9% Județul Dâmbovița 37.2% 92.1% 55.9% 61.7% 27.8% 3.0% 18.1% 16.3% 188 Primăria Târgoviște 22.6% 26.7% 31.9% 27.1% 47.1% 48.9% 42.8% 46.3% Județul Teleorman 80.8% 75.2% 69.4% 75.1% 10.9% 12.1% 10.7% 11.2% Primăria Alexandria 15.4% 25.2% 54.4% 31.6% 47.6% 48.3% 28.4% 41.5% Județul Argeș 27.5% 52.8% 26.0% 35.4% 30.9% 20.4% 33.5% 28.3% Primăria Pitești 21.3% 21.3% 50.2% 30.9% 49.6% 49.6% 19.2% 39.5% Total Consilii Județene 39.1% 66.6% 57.0% 54.2% 27.5% 14.3% 17.9% 19.9% Total Reședințe de Județ 24.1% 23.6% 32.6% 26.8% 47.4% 50.9% 44.7% 47.7% Regiunea Sud-Vest Județul Vâlcea 8.9% 49.0% 48.3% 35.4% 22.9% 15.6% 16.6% 18.4% Primăria Râmnicu Vâlcea 22.8% 26.8% 40.9% 30.2% 47.7% 41.2% 28.5% 39.1% Județul Olt 27.2% 38.1% 73.2% 46.2% 30.9% 25.4% 11.6% 22.6% Primăria Slatina 23.8% 36.9% 47.5% 36.1% 44.2% 42.3% 33.6% 40.0% Județul Gorj 28.1% 37.9% 34.3% 33.4% 32.4% 26.0% 27.2% 28.5% Primăria Târgu Jiu 14.6% 41.3% 30.8% 28.9% 50.1% 36.7% 38.3% 41.7% Județul Dolj 59.5% 39.3% 45.3% 48.1% 23.0% 29.3% 27.6% 26.7% Primăria Craiova 37.0% 21.6% 49.0% 35.8% 39.6% 52.1% 21.9% 37.9% Județul Mehedinți 63.5% 121.4% 111.3% 98.7% 17.5% -7.7% -3.7% 2.0% Primăria Turnu Severin 20.4% 60.4% 57.7% 46.2% 45.6% 23.5% 14.3% 27.8% Total Consilii Județene 44.6% 55.0% 58.2% 52.6% 24.6% 18.0% 17.2% 19.9% Total Reședințe de Județ 27.3% 32.7% 47.2% 35.7% 44.0% 42.4% 35.2% 40.6% Regiunea Vest Județul Arad 16.0% 74.5% 45.1% 45.2% 50.1% 14.0% 29.2% 31.1% Primăria Arad 28.7% 47.3% 45.7% 40.5% 44.1% 36.0% 41.0% 40.4% Județul Timiș 8.5% 54.3% 39.0% 33.9% 44.5% 22.9% 29.4% 32.3% Primăria Timișoara 9.8% 16.8% 27.8% 18.1% 61.2% 63.7% 50.3% 58.4% Județul Caraș Severin 48.5% 62.7% 66.3% 59.2% 17.3% 13.4% 12.3% 14.3% Primăria Reșița 10.8% 29.6% 11.0% 17.1% 53.5% 42.2% 57.3% 51.0% Județul Hunedoara 32.7% 66.6% 51.1% 50.1% 33.5% 13.1% 18.3% 21.7% Primăria Deva 37.9% 31.3% 42.8% 37.4% 42.3% 49.5% 27.8% 39.9% Total Consilii Județene 21.1% 62.7% 46.6% 43.5% 38.7% 17.4% 24.6% 26.9% Total Reședințe de Județ 19.1% 28.4% 32.8% 26.8% 52.7% 51.6% 50.6% 51.6% Regiunea Nord-Vest Județul Bihor 10.4% 40.4% 38.9% 29.9% 33.2% 22.8% 23.4% 26.5% Primăria Oradea 13.6% 37.1% 28.2% 26.3% 49.0% 36.4% 44.1% 43.2% Județul Satu Mare 58.3% 49.4% 13.9% 40.5% 15.2% 18.8% 32.5% 22.2% Primăria Satu Mare 8.4% 34.2% 14.1% 18.9% 53.3% 44.3% 49.6% 49.1% Județul Maramureș 24.9% 46.1% 21.2% 30.7% 38.4% 20.5% 28.8% 29.2% Primăria Baia Mare 24.2% 24.1% 33.4% 27.3% 44.1% 48.1% 27.6% 39.9% Județul Cluj 10.0% 76.7% 28.6% 38.5% 53.8% 13.5% 37.9% 35.1% Primăria Cluj-Napoca 11.0% 19.8% 32.3% 21.0% 62.0% 61.5% 51.2% 58.2% - Județul Bistrița Năsăud 41.5% 173.4% 88.0% 101.0% 28.4% 28.9% -6.6% -2.4% Primăria Bistrița 23.3% 45.4% 38.8% 35.8% 50.8% 35.8% 39.0% 41.9% - Județul Sălaj 10.0% 143.5% 115.1% 89.5% 40.0% 19.3% -5.6% 5.0% Primăria Zalău 8.4% 11.6% 27.3% 15.8% 53.3% 54.1% 41.7% 49.7% Total Consilii Județene 21.4% 86.2% 46.7% 51.5% 37.8% 6.1% 23.6% 22.5% Total Reședințe de Județ 13.7% 27.2% 30.1% 23.7% 53.9% 49.1% 47.6% 50.2% Regiunea Centru Județul Alba 46.3% 21.9% 26.6% 31.6% 19.4% 27.8% 24.9% 24.0% Primăria Alba Iulia 30.4% 68.6% 67.9% 55.6% 47.8% 22.6% 19.8% 30.1% 189 Județul Mureș 1.8% 49.5% 56.0% 35.8% 37.3% 20.7% 19.2% 25.7% Primăria Târgu Mureș 18.0% 28.5% 25.6% 24.0% 51.9% 48.6% 45.8% 48.8% Județul Harghita 70.1% 97.0% 50.7% 72.6% 13.7% 1.4% 21.2% 12.1% Primăria Miercurea Ciuc 26.5% 63.2% 83.4% 57.7% 42.0% 21.0% 9.5% 24.2% Județul Covasna 5.1% 108.0% 47.8% 53.6% 45.5% -3.8% 26.8% 22.8% Primăria Sfântu Gheorghe 51.5% 51.7% 41.2% 48.1% 25.2% 27.9% 35.5% 29.5% Județul Brașov 22.1% 32.8% 8.4% 21.1% 40.0% 38.3% 49.4% 42.6% Primăria Brașov 21.1% 54.2% 40.7% 38.7% 51.3% 29.1% 43.6% 41.4% Județul Sibiu 12.2% 65.0% 52.4% 43.2% 40.9% 15.4% 23.0% 26.4% Primăria Sibiu 28.8% 33.5% 22.5% 28.3% 51.1% 53.9% 58.3% 54.4% Total Consilii Județene 24.7% 55.7% 39.8% 40.1% 33.1% 20.0% 27.9% 27.0% Total Reședințe de Județ 25.2% 46.1% 38.4% 36.6% 48.5% 36.7% 43.4% 42.9% Regiunea București-Ilfov București 18.3% 25.5% 29.2% 24.4% 68.9% 64.0% 60.3% 64.4% Județul Ilfov 48.1% 12.4% 8.4% 23.0% 37.5% 57.4% 59.1% 51.3% Total Regiune 19.2% 25.2% 28.8% 24.4% 67.9% 63.8% 60.3% 64.0% Sursă: Calcule bazate pe datele Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – www.dpfbl.mdrap.ro/sit_ven_si_chelt_uat.html 364. Cele două figuri de mai jos indică o deteriorare clară de flexibilitate bugetară în perioada 2010 -2012, mai ales la nivel de județ. Există o mișcare evident dinspre partea din dreapta jos a zonei grafice spre cea de sus-stânga, ceea ce înseamnă o creștere simultană a ratei cheltuielilor de capital cu spațiu fiscal redus pentru acoperirea cheltuielilor curente, exprimată prin reducerea absolută și relativă a indicatorilor Giosan. Cu toate acestea, există o diferență importantă între situația reședințelor de județ și situația consiliilor județene, prima reprezentând o poziție fiscală mult mai bună decât cea din urmă. Unele consilii județene au intrat în zona negativă (cu roșu) atunci când vine vorba de indicatorii Giosan. Acest fenomen este confirmat și de indicatorul Glenday. De fapt, există o corelație negativă între indicatorii Glenday și Giosan. 365. Multe consilii județene par să se confrunte cu un spațiu fiscal strâmt, având din ce în ce mai puțin loc pentru investiții suplimentare de capital. Acest lucru ar trebui avut în vedere de AM cu ocazia proiectării POR 2014-2020. Dacă va decide să aplice abordarea de tip 2 cu pre- alocări pentru consiliile județene, atunci analiza de mai sus oferă câteva estimări bune cu privire la cât pot gestiona județele individuale. În aceeași ordine de idei, a merge pe calea pre-alocării permite AM și ADR-urilor să controleze procesul mult mai bine, decizând încă de la început cât de mult vor primi județele individuale. Dacă pre-alocarea pentru consiliile județene nu va fi considerată o opțiune, atunci este important să se verifice cu atenție sustenabilitatea financiară în etapele de evaluare și de selecție a proiectelor. 366. Este important de remarcat, totuși, că analiza de mai sus a examinat doar datele din trei ani consecutivi: 2010, 2011, și în 2012. Pentru a analiza pe deplin impactul bugetar complet al POR 2007 - 2013 asupra bugetelor publice sub-naționale, ar fi necesar să se realizeze o evaluare globală pentru întreaga perioadă. Având în vedere disponibilitatea efectivă a datelor, acest lucru nu poate fi posibil chiar acum și ar trebui să fie luat în considerare și efectul crizei globale asupra bugetelor locale și județene – de exemplu, criza s-a făcut simțită în România în special în 2009 și 2010. 190 Figura 40. Performanța în timp a reședințelor de județ pe baza indicatorilor Glenday -Giosan Raportul dintre cheltuielile de capital și veniturile ne-alocate Raportul dintre veniturile ne-alocate pentru cheltuielile curente și veniturile totale Sursă: Calcule bazate pe datele Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – www.dpfbl.mdrap.ro/sit_ven_si_chelt_uat.html Figura 41. Performanța în timp a consiliilor județene pe baza indicatorilor Glenday -Giosan Raportul dintre cheltuielile de capital și veniturile ne-alocate Raportul dintre veniturile ne-alocate pentru cheltuielile curente și veniturile totale Sursă: Calcule bazate pe datele Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – www.dpfbl.mdrap.ro/sit_ven_si_chelt_uat.html 367. Un alt punct de menționat aici se referă la natura cheltuielilor de capital din fondurile UE. În cea mai mare parte, aceste cheltuieli s-au concentrat pe reabilitarea infrastructurii existente mai degrabă decât pe dezvoltarea uneia noi. Ca atare, aceste investiții ar putea, de fapt, să fi ajutat la reducerea viitoarelor costuri periodice deoarece costurile de operare și de întreținere sunt mai mici pentru infrastructura modernizată decât sunt pentru infrastructura veche. Cele mai multe dintre cheltuielile POR au intrat în categoria de reabilitare a infrastructurii, dar au existat alte Programe Operaționale care s-au axat mai mult pe dezvoltarea 191 de noi infrastructuri – de ex., POS Transport și POS Mediu. În special cheltuielile efectuate prin intermediul POS Mediu pot fi o povară pentru consiliile județene pentru că s-au concentrat în mare măsură pe dezvoltarea de noi infrastructuri de gestionare a deșeurilor solide, de apă și apă uzată. 368. De asemenea, este foarte important să se evalueze impactul ultimelor modificări ale cadrului fiscal la nivelul administrației publice locale, efective din 2014. Aceste schimbări au un impact direct asupra veniturilor generate de entitățile sub-naționale și, prin urmare, au un impact asupra indicatorilor Glenday și Giosan. Printre schimbările mai importante se numără extinderea bazei fiscale pentru impozitul pe proprietate, perceput pentru companii și eliminarea limitei de discreție a entităților sub-naționale de a mări/micșora toate formele de impozit pe proprietate. Prima schimbare va avea un efect inerent și semnificativ asupra veniturilor proprii ale autorităților locale de prim nivel, iar al doilea unul potențial, dar limitat, numai dacă autoritățile locale decid să crească foarte mult proporția impozitului pe proprietate. Ambele schimbări nu vor avea niciun impact asupra bugetelor consiliilor județene ". 369. În concluzie, putem spune că cele mai multe guverne sub-naționale se confruntă cu un spațiu fiscal tot mai redus pentru a finanța cheltuielile operaționale și de întreținere a investițiilor reale, de mari dimensiuni, și pentru a acoperi cofinanțarea și fluxul de numerar pentru noi investiții. Situația s-a agravat în ultimii ani, când multe dintre investițiile care au fost contractate în anii anteriori au fost finalizate. Cu toate acestea, situația nu este aceeași între diferitele tipuri de autorități sub-naționale. Consiliile județene par a fi deosebit de strâmtorate, multe dintre ele fiind la limită în ceea ce privește capacitatea lor generală de a sprijini noi investiții. Reședințele de județ se află într-o poziție mai bună, cu mai mult spațiu pentru a continua investițiile atât timp cât fac acest lucru cu moderație. 370. Mergând mai departe, în cazul în care acest tipar de consum va continua, cu o mulțime de cheltuieli de capital, însoțite de o capacitate bugetară din ce în ce mai restrânsă de a finanța costurile de operare și de întreținere, este posibil să asistăm la o serie de efecte secundare negative și nedorite. Printre acestea se numără: a) arieratele deschise sub forma facturilor de neplătite pentru investiții, servicii sau bunuri la nivel sub-național; b) arierate ascunse sub formă de lucrări furnizate, servicii sau bunuri, dar fără facturi emise; c) lipsa de întreținere și de abandonarea noii infrastructuri, noilor bunuri sau servicii dezvoltate prin proiectele de investiții. Există unele exemple de investiții PHARE și SAPARD abandonate după încheierea perioadei de monitorizare. 371. Există, desigur, soluții pentru acest spațiu fiscal în restrângere, atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli. Mai întâi de toate, este important să se permită ca baza fiscală de la nivel sub-național să se extindă atât în ceea ce privește veniturile proprii, cât și cu privire la cota defalcată din impozitul pe venit. În al doilea rând, este important să fie crescute transferurile ne-alocate de la nivel central pentru a permite un spațiu fiscal mai mare pentru entitățile sub-naționale. Pe partea de cheltuieli de capital, unele măsuri de ajutor ar putea fi următoarele: a) Îmbunătățirea selectării proiectelor finanțate de UE (precum și proiecte finanțate de la bugetele locale/județene) și favorizarea proiectelor care promit să aibă un impact economic puternic și care ar putea ajuta, la rândul lor, la creșterea bazei fiscale. Estonia, 192 de exemplu, folosește, în selectarea proiectelor UE, un criteriu care evaluează gradul în care proiectul respectiv ar avea un efect benefic asupra bazei fiscale. b) Tratarea cu prioritate a investițiilor UE în raport cu investițiile efectuate de la bugetul local/județean pentru a se asigura, că ori de câte ori este posibil, cheltuielile de capital sunt realizate cu utilizarea fondurilor UE. Acest lucru va îmbunătăți în mod semnificativ spațiul fiscal pentru autoritățile sub-naționale. Practic, o prioritate mai mare ar trebui acordată investițiilor finanțate de UE și acoperirii cheltuielilor operaționale și de întreținere generate de aceste investiții, iar investițiile de la bugetul local ar trebui întreprinse numai atunci când a fost creat suficient spațiu fiscal pentru acestea. Acest lucru se poate realiza ca exercițiu de bune practici sau prin folosirea unor reguli atașate la atribuirea de subvenții ne-alocate („non-earmarked grants”). 372. În cele din urmă, trebuie, de asemenea, să se aibă în vedere că o mare parte a investițiilor UE este utilizată pentru reabilitarea infrastructurii existente, iar nu pentru dezvoltarea de noi infrastructuri. Ca atare, multe dintre aceste investiții implică, în esență, costuri mai reduse de întreținere. Acest lucru înseamnă că multe investiții UE vor contribui, de fapt, la reducerea costurilor periodice mai degrabă decât la creșterea lor. 193 XI. Monitorizare şi evaluare 373. După analiza diferitelor scenarii pentru modelele de selecţie a proiectelor, raportul de faţă abordează problema asigurării unei monitorizări şi evaluări (M&E) adecvate, la mai multe niveluri. În primul rând, M&E are implicaţii importante pentru modul în care este conceput sistemul de evaluare. Există de asemenea o serie de criterii de bază care trebuie să definească modul în care sunt aleşi indicatorii, atât în etapa de pregătire a propunerilor de proiecte, cât şi în etapele ulterioare, de implementare şi post-implementare. În al doilea rând, este util să se revizuiască principalele etape ale programului POR şi ale M&E la nivel de proiect, pe baza lucrărilor în curs de elaborare ale Băncii Mondiale cu privire la relaţiile dintre AM, OI şi beneficiari. Ultima secţiune a acestui capitol analizează nevoia elaborării unei componente M&E dedicate special evaluării performanţelor modelelor de selectare a proiectelor şi propunerii de amendamente, dacă şi acolo unde este necesar. 374. Ca o introducere, este util să se stabilească cadrul general adecvat pentru adoptarea unor procedee mai riguroase de monitorizare şi evaluare. Ceea ce este interesant este că se pare că există o tendinţă globală în comunitatea internaţională a celor care acordă ajutoare, tendinţă caracterizată prin faptul că donatorii sunt din ce în ce mai mult preocupaţi de selectarea intervenţiilor care au cel mai mare impact, având în vedere investiţiile făcute, sau, în jargonul tehnic, care maximizează raportul calitate-preţ. Acest lucru poate fi consecinţa unor bugete mai puţin flexibile ca urmare a recentei crize economice, dar şi o reflecţie a percepţiei generale că această comunitate, a celor care acordă ajutoare, trebuie să ştie, după decenii de rezultate neconcludente, ce investiţii au efectiv cel mai mare impact concret, în funcţie de nevoile din teritoriu. 375. UE nu face nici ea excepţie de la această tendinţă globală care a impus tot mai mult ideea de cheltuieli responsabile şi eficiente. De fapt, după ani de zile în care nu s-a acordat decât sporadic importanţă procesului de monitorizare a impactului, Comisia susţine foarte ferm necesitatea unei monitorizări şi evaluări riguroase, bazate pe dovezi, mai ales acum, în etapa de pregătire pentru perioada bugetară 2014-2020. POR România, alături de alte Programe Operaţionale care pompează fonduri UE în economia naţională (deşi este de reţinut şi aspectul important al câştigurilor nete negative post-aderare, în raport cu discuţia anterioară), trebuie să se adapteze la aceste noi tendinţe şi să asigure mecanisme funcţionale de monitorizare şi evaluare. Scopul nu este pur şi simplu să convingem CE că aceste programe sunt centrate pe obţinerea unui impact cât mai mare, ci aceasta trebuie să înţeleagă cu adevărat ce tipuri de intervenţii generează schimbări pozitive în schimbul sumelor în RON sau EUR cheltuite. Performanța POR 2007-2013 376. Ca toate programele operaționale, POR a trebuit să stabilească un sistem de monitorizare și evaluare. Acest sistem este menit să evalueze la intervale fixe (de obicei, la jumătatea și după finalizarea programului) gradul în care POR a atins de fapt obiectivele. Sistemul este destinat în primul rând personalului POR, dar este făcut public astfel că oricine dorește îi poate evalua eficiența. 195 Alocare Contracte Rezultate Rata de financiară semnate la Valori de Ţinte Domeniul Major de atinse la absorbţie 2007 - 2013 31 august Denumire indicator bază propuse Intervenţie 31 august 31 august (Contribuţia 2013 (mil 2005 2015 45 2013 2013 UE euro) euro) DMI 1.1: Planuri integrate 1.117.806.529 Planuri integrate de dezvoltare urbană 30 0 de dezvoltare urbană acceptate (nr.) Proiecte care asigură îmbunătăţirea infrastructurii urbane şi serviciilor urbane, 60 53 inclusiv transportul urban (nr.) Proiecte care promovează dezvoltarea 15 1 durabilă a mediului de afaceri (nr) Proiecte care asigură reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv locuinţe 25 38 sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale (nr.) Locuitori care beneficiază de implementarea proiectelor din planurile integrate de 400.000 4.693.591 4.108,1 dezvoltare urbană (nr.) 39% Companii stabilite în polii de creştere 400 7 regionali şi locali (nr.) Locuri de muncă create/menţinute (nr.) 1500 9 DMI 1.2: Sprijinirea inclus la DMI Apartamente reabilitate pentru creşterea 46.920 0 investiţiilor în eficienţa 1.1 eficienţei energetice (nr.) energetică a blocurilor de Economiile de energie totale pentru 256 0 locuinţe apartamentele reabilitate (GWh/an) DMI 2.1: Reabilitarea şi 758.355.021 Lungimea drumurilor judeţene reabilitate/ 36.009,7 877 1074 modernizarea reţelei de modernizate (în afara TEN – T) (km) drumuri judeţene, străzi Lungimea străzilor orăşeneşti reabilitate/ 25.696 411 115 urbane – inclusiv modernizate (în afara TEN – T) (km) construirea/reabilitarea Lungimea şoselelor de centură reabilitate/ 219 22 şoselelor de centură construite (în afara TEN – T) (km) 45 Valori calculate pentru proiectele finalizate financiar. Alocare Contracte Rezultate Rata de financiară semnate la Valori de Ţinte Domeniul Major de atinse la absorbţie 2007 - 2013 31 august Denumire indicator bază propuse Intervenţie 31 august 31 august (Contribuţia 2013 (mil 2005 2015 45 2013 2013 UE euro) euro) 46 Creşterea traficului de pasageri (%) 10 0 Creşterea traficului de mărfuri transportate 10 0 sau tranzitate (%) DMI 3.1: Reabilitarea 174.199.525 Unităţi medicale reabilitate/ /modernizarea / echiparea modernizate/echipate (nr.) 53 25 infrastructurii serviciilor de Persoane care beneficiază de infrastructura sănătate de sănătate reabilitată/modernizată/ 30.000 274.625 echipată (nr./zi) DMI 3.2: Reabilitarea 84.580.694 Centre sociale reabilitate/ /modernizarea / modernizate/extinse/ 270 83 dezvoltarea şi echiparea echipate (nr.) infrastructurii serviciilor Persoane care beneficiază de infrastructura sociale pentru servicii sociale reabilitată/ 10.000 21.262 modernizată/ extinsă/ echipată (nr.) DMI 3.3: Îmbunătăţirea 84.580.694 Unităţi mobile echipate pentru intervenţii 510 499 dotării cu echipamente a de urgenţă (nr.) bazelor operaţionale pentru Timpul mediu de răspuns al unităţilor Până la Până la intervenţii în situaţii de mobile în mediul rural (comune) – 12’ în 30’ – 45’ urgenţă infrastructura pentru situaţii de urgenţa mediul 21 în mediul (minute) rural rural Timpul mediu de răspuns al unităţilor Până la Până la mobile în mediul urban (oraşe) – 20’ în 8’ în 12 infrastructura pentru situaţii de urgenţa mediul mediul (minute) urban urban DMI 3.4: Reabilitarea 242.191.411 Unităţi de învăţământ reabilitate/ 130 111 46 Se va măsura cumulat la nivel de axă prioritară: drumuri judeţene + şosele de centură. 197 Alocare Contracte Rezultate Rata de financiară semnate la Valori de Ţinte Domeniul Major de atinse la absorbţie 2007 - 2013 31 august Denumire indicator bază propuse Intervenţie 31 august 31 august (Contribuţia 2013 (mil 2005 2015 45 2013 2013 UE euro) euro) /modernizarea/ dezvoltarea modernizate/ echipate - infrastructura 47 şi echiparea infrastructurii pentru educaţie preuniversitară (nr.) educaţionale Campusuri reabilitate / preuniversitare, modernizate/extinse / echipate- 30 4 universitare şi a infrastructura pentru educaţie infrastructurii pentru preuniversitară (nr.) formare profesională Centre pentru formare profesională continuă continuă reabilitate/ modernizate/ 35 0 extinse/echipate (nr.) Campusuri reabilitate / modernizate/ extinse/ echipate- infrastructura pentru 15 2 educaţie universitară (nr.) Elevi care beneficiază de infrastructura de învăţământ preuniversitar reabilitată/ 40.000 40.383 modernizată/ extinsă/ echipată (nr.) Copii aparţinând grupurilor de populaţie dezavantajate care beneficiază de unităţi de învăţământ reabilitate/ modernizate/ 5000 0 extinse / echipate - infrastructura pentru educaţie preuniversitară (nr.) Persoane care beneficiază de infrastructura de formare profesională continuă 3000 0 reabilitată/ modernizată/ extinsă/ echipată (nr.) Studenţi care beneficiază de campusurile universitare reabilitate / modernizate/ 2000 450 extinse/ (nr.) 47 Indicatorul cuprinde şi activităţi de extindere. 198 Alocare Contracte Rezultate Rata de financiară semnate la Valori de Ţinte Domeniul Major de atinse la absorbţie 2007 - 2013 31 august Denumire indicator bază propuse Intervenţie 31 august 31 august (Contribuţia 2013 (mil 2005 2015 45 2013 2013 UE euro) euro) DMI 4.1: Dezvoltarea 246.551.000 Structuri de sprijinire a afacerilor asistate 17 18 durabilă a structurilor de (nr.) sprijinire a afacerilor de Rata de ocupare a structurilor de sprijinire a importanţă regională şi afacerilor (după doi ani de la finalizarea 50 0 locală proiectului) (%) Locuri de muncă nou create în structurile de 3000 1.504 sprijinire a afacerilor (nr.) DMI 4.2: Reabilitarea 26.710.000 Site-uri industriale poluate şi neutilizate siturilor industriale poluate reabilitate şi pregătite pentru noi activităţi 75 0 şi neutilizate şi pregătirea economice (ha.) pentru noi activităţi Locuri de muncă nou create în structurile de sprijinire a afacerilor (nr.) 1000 0 DMI 4.3: Sprijinirea 229.089.325 Microîntreprinderi sprijinite (nr.) 1500 1.282 dezvoltării Locuri de muncă nou create în microîntreprinderilor 3000 5.780 microîntreprinderile sprijinite (nr.) DMI 5.1: Restaurarea şi 241.894.026 Proiecte în turism (nr.) 100 16 valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Locuri de muncă nou create / menţinute precum şi (nr.) crearea/modernizarea 200 34 infrastructurilor conexe DMI 5.2: Crearea, 293.631.003 Proiecte de turism (nr.) 300 46 dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism IMM sprijinite (nr.) 350 41 pentru valorificarea resurselor naturale şi Turişti sosiţi în structurile de cazare 400.000 136.319 creşterea calităţii serviciilor reabilitate/ modernizate/ echipate (nr.) 199 Alocare Contracte Rezultate Rata de financiară semnate la Valori de Ţinte Domeniul Major de atinse la absorbţie 2007 - 2013 31 august Denumire indicator bază propuse Intervenţie 31 august 31 august (Contribuţia 2013 (mil 2005 2015 45 2013 2013 UE euro) euro) turistice Înnoptări în infrastructura de cazare 800.000 0 reabilitată/ modernizată/ echipată (nr.) Locuri de muncă nou create / menţinute 800 580 (nr.) DMI 5.3: Promovarea 127.802.546 Campanii de promovare a brandului turistic 0 10 0 potenţialului turistic şi (nr.) crearea infrastructurii Centre Naţionale de Informare şi 0 100 2 necesare, în scopul creşterii Promovare Turistică sprijinite (nr.) atractivităţii României ca Vizitatori în Centrele Naţionale de 0 2,5 mil. 42.759 destinaţie turistică Informare şi Promovare Turistică (nr.) Vizitatori web site (nr.) 0 1,5 mil. 299.837 DMI 6.1: Sprijinirea 90.393.948 Studii, analize, rapoarte, strategii (nr.) 40 344 implementării, managementului şi evaluării Participanţi la cursurile de pregătire Programului Operaţional (personal OI/AM, beneficiari şi potenţiali 2.000 4.397 Regional beneficiari) (nr.) Zile participant la instruire (nr.) 10.000 10.342 DMI 6.2: Sprijinirea 8.236.040 Evenimente de comunicare şi promovare activităţilor de publicitate şi (nr.) 900 1.778 informare privind POR Nivelul de conştientizare a publicului privind POR (%) 20 39 200 377. Institutul pentru Politici Publice a făcut un astfel de exercițiu și a evaluat performanțele diferitelor programe operaționale în România în luna octombrie 2013 . La o rată de absorbție de 39%, în august 2013 și la o rată de contractare de 110%, POR a reușit să îndeplinească 23% din indicatorii stabiliți. Deși performanța nu este remarcabilă, ea a fost mai mare decât cea a altor programe operaționale. Singurele programe operaționale care atins o pondere mai mare a indicatorilor de performanță au fost PO Dezvoltarea Capacității Administrative (cu 71% din obiectivele proiectului realizate) și PO Dezvoltarea Resurselor Umane (cu 26% din obiective realizate). 378. După cum arată tabelul de mai sus, indicatorii de performanță POR 2007-2013 sunt bazați în principal pe output. Ca atare, aceștia oferă doar o fațetă a măsurii în care POR a reușit să încurajeze dezvoltarea regională de fapt. Unii indicatori nu au fost completați în mod corespunzător. De exemplu, primul indicator măsoară numărul de Planuri integrate de dezvoltare urbană acceptate. Obiectivul-țintă propus a fost de 30 de astfel de planuri. Sistemul de M&E indică faptul că au fost nu a fost acceptat niciun astfel de plan, în timp ce, în realitate, mai mult de 90 au fost acceptate pentru finanțare. Există desigur indicatori care arată o performanță slabă (de ex., numărul de situri poluate reabilitate), dar există și indicatori în care linia de bază a fost depășită (de ex., kilometri de drumuri reabilitate sau numărul de elevi care beneficiază de școli reabilitate). 379. Pe ansamblu, este clar că POR trebuie îmbunătățit în continuare pentru ca sistemul său de M& E să devină funcțional și eficient. Încă există nevoia dezvoltării unor indicatori de bază mai realiști; este nevoie și de o monitorizare mai eficientă a indicatorilor de performanță; ar fi, de asemenea, util să fie introdus un sistem care poate contribui la evaluarea impactului real al investițiilor POR (mai precis, un sistem care ar putea ajuta la determinarea impactului real al POR în materie de dezvoltare). În următoarele secțiuni vor fi discutate mai detaliat unele dintre aceste aspecte. Cele mai bune practici pentru un cadru M&E funcţional 380. În primul rând, un sistem funcţional de M&E necesită alinierea la modelul ales de selectare a proiectelor. Cu alte cuvinte, aceleaşi principii care stau la baza metodelor de selectare a proiectelor care urmează să fie finanţate trebuie să se aplice modului în care intervenţiile respective vor fi monitorizate şi evaluate ulterior. Orice neconcordanţă între modelul de selecţie şi mecanismele de M&E va duce la apariţia unor situaţii nu tocmai optime, în care proiectul primeşte un punctaj ridicat în etapa de evaluare, dar are performanţe slabe ulterior pentru că indicatorii monitorizaţi nu măsoară componentele relevante pentru performanţă. Prin urmare, legătura dintre cele două cadre – selectarea proiectelor şi M&E – trebuie să fie puternică şi explicită. 381. La fel de important este faptul că toţi indicatorii trebuie să fie uşor accesibili pentru toate părţile interesate importante. Acesta este în final scopul principal al oricărui mecanism de M&E, şi anume să furnizeze actualizări permanente cu privire la performanţele unui anumit program şi ale intervenţiei finanţate prin acesta. O metaforă simplă, dar elocventă este cea care compară sistemul M&E cu un „bord”. Foarte puţini oameni înţeleg care este funcţia fiecărui indicator de nivel şi a fiecărui indicator luminos de pe bordul unui avion şi încă şi mai puţini ştiu ce să facă în cazul în care ceva nu merge bine. Prin contrast, în cazul automobilelor, bordurile sunt suficient de simple pentru ca toată lumea să le poată citi şi pentru a vedea cum evoluează performanţa autovehiculului şi dacă este nevoie de intervenţii speciale pe care conducătorul auto trebuie să le facă. În plus, indicatorii folosiţi atât pentru evaluare, cât şi mai târziu, pentru activităţile de M&E, trebuie să respecte criteriile „SMART”: să fie specifici, măsurabili, realizabili, relevanţi şi încadraţi în timp. 201 Figura 42. Un sistem eficient de M&E este ca un bord bun: simplu şi uşor de citit Sursă: http://www.biltronix.se. M&E la nivel de program şi de proiect 382. Mecanismele de monitorizare ale POR sunt bazate pe articolele şi prevederile specifice ale Regulamentului CE 1083/2006.48 Capitolul II din Titlul VI (Management, monitorizare şi control) este în întregime dedicat cerinţelor de monitorizare pentru fondurile structurale, în termeni generali, stipulând stabilirea unei Comisii de monitorizare guvernate de propriile reguli de procedură şi însărcinată cu asigurarea eficacităţii şi calităţii implementării programului. Pentru POR România, după cum remarcam anterior, CM-POR este prezidată de ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, iar membrii acesteia sunt reprezentaţi în proporţii egale de: preşedinţii RDC-urilor; ministerele centrale care au alte AM-uri; şi partenerii socio-economici (sindicate, asociaţii din sectorul privat, universităţi etc.). Ceea ce este important este faptul că un reprezentant al CE participă în calitate de consultant la toate întrunirile CM-POR. Principala sarcină a CM-POR este să monitorizeze şi să întocmească rapoarte cu privire la progresul înregistrat în vederea atingerii ţintelor stabilite pentru fiecare axă prioritară. 383. Întâlnirile CM-POR sunt foarte importante pentru reglarea în detaliu a programului. AM furnizează informaţii complete în timp util şi într-un mod foarte profesionist cu privire la stadiul programului pentru fiecare axă, ceea ce a permis Comisiei să realoce fonduri şi să corecteze anumite probleme apărute. De exemplu, când s-a văzut în mod clar că fondurile alocate pentru domeniul de intervenţie 4.2 – reamenajarea zonelor industriale dezafectate – nu vor fi cheltuite (în principal pe fondul problemelor legate de drepturile de proprietate asupra vechilor platforme industriale), CM-POR a redirecţionat imediat o parte din aceste fonduri către alte domenii, acolo unde a fost nevoie. Ceea ce este important, în conformitate cu CE 1083/2006, CM-POR este axată foarte mult pe monitorizarea nivelului de realizare a ţintelor la nivel de programe, dar îşi dedică o bună parte din timp şi discutării provocărilor specifice legate de implementare (de ex., legislaţia referitoare la achiziţiile publice, măsuri de accelerare a ratei absorbţiei etc.).49 Reprezentanţii ADR îşi exprimă în mod frecvent motivele de îngrijorare şi descriu obstacolele efective întâmpinate de beneficiari în teritoriu, la un nivel tehnic adaptat însă formatului şi constrângerilor temporale al acestor şedinţe. Având în vedere că mecanismele 48 Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006. 49 A se vedea procesele verbale al diferitelor şedinţe CM-POR. De exemplu, procesul verbal din 24-25 mai 2012 al şedinţei CM- POR este disponibil pe site-ul http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd- 62/Documente_Suport/Rapoarte/1_Rapoarte_POR/27.08.2012/3_PV%2024-25%20mai%202012.pdf 202 instituţionalizate de colectare a reacţiilor şi de adaptare a programului nu sunt tot timpul disponibile, CM-POR îndeplineşte un rol important pentru sistemul POR, reunind la aceeaşi masă, de două ori pe an, toate părţile interesate importante. Acesta a devenit de asemenea un instrument important în vederea asigurării unui canal de comunicare directă între diversele regiuni şi CE (şi invers), care trebuie păstrat în continuare, indiferent de structura viitoare a programului în contextul propunerii de regionalizare. 384. În ceea ce priveşte evaluările POR, acestea sunt foarte centralizate, majoritatea fiind gestionate de AM-POR. Capitolul I din Titlul IV (Eficacitate) include articolul 48, care stipulează în mod clar că statele membre „deţin mijloacele necesare pentru efectuarea evaluărilor, organizarea producției şi a colectării datelor necesare şi utilizează diferite tipuri de informaţii furnizate de sistemele de supraveghere.”50 Diferitele tipuri de evaluări includ evaluarea ex-ante (efectuată de un consultant extern pentru POR), evaluarea continuă şi evaluarea ex-post (efectuată de Comisie). Pentru POR 2007-2013 (versiunea iunie 2007), în cadrul AM-POR funcţionează de la începutul programului o Unitate de evaluare, care este responsabilă de elaborarea Planului de evaluare şi de conducerea evaluărilor continue (evaluarea permanentă, intermediară şi ad-hoc). Există de asemenea o Unitate centrală de evaluare (UCE) subordonată Autorităţii pentru coordonarea instrumentelor structurale (ACSI). UCE asigură dezvoltarea capacităţii administrative a unității de evaluare a AM-POR, precum şi evaluările orizontale specifice ce acoperă mai multe sau toate PO-urile din România. În sfârşit, CM-POR aprobă planul de evaluare al programului pentru fiecare an şi întocmeşte rapoarte cu privire la progresul înregistrat şi la constatările făcute. 385. În final, POR a avut foarte mult de câştigat în urma adoptării încă de la început a unor mecanisme instituţionalizate de M&E. Există multe programe de investiţii şi ajutoare externe, care sunt lansate fără a se acorda atenţia cuvenită importanţei sistemului de M&E pentru a înţelege în orice moment care sunt părţile care merg bine, unde este nevoie de modificări şi care este impactul generat. Odată cu dezvoltarea sa şi bazându-se pe experienţa acumulată în sistem, POR are şansa de a-şi consolida în continuare mecanismele de M&E, trecând în acelaşi timp de la axarea predominant pe indicatorii de tip produs (de ex., ţintele de absorbţie) la un set mai rafinat de indicatori de rezultat care permit o analiză subtilă a nivelului de impact generat în teritoriu de proiectele finanţate prin POR. 386. La nivel de proiect, monitorizarea ex-post cu privire la durabilitatea proiectului implică două componente anuale: raportul beneficiarului şi vizita în teritoriu. Manualul de proceduri POR cu privire la monitorizare furnizează detalii complete cu privire la ambele procese, care au ca scop verificarea faptului că proiectele nu suferă schimbări majore şi că indicatorii definiţi în etapa de depunere a propunerilor de proiect sunt îndepliniţi în continuare. Personalul ADR/OI este responsabil de vizitele anuale de monitorizare, împreună cu reprezentanţii Directoratului pentru Coordonarea Activităţilor din Teritoriu (DCAT) din cadrul AM, care urmează aceeaşi procedură ca şi OI. Modelele pentru raportul beneficiarului şi pentru raportul privind vizitele în teritoriu întocmite de responsabilii cu monitorizarea sunt scurte şi clare, permiţând beneficiarilor să explice circumstanţele speciale, dacă este cazul; acestea trebuie păstrate în continuare. Decizia finală de impunere a unor penalităţi aparţine AM, care ia o astfel de decizie pe baza rapoartelor primite. 387. Este necesar să se aducă îmbunătăţiri stării actuale, în special în ceea ce priveşte tipurile de indicatori acceptabili la nivel de proiect, precum şi în ceea ce priveşte metodologia şi standardele utilizate în evaluarea acestora după finalizarea investiţiei POR. Nu este foarte clar modul în care responsabilii cu monitorizarea evaluează dacă proiectele şi-au îndeplinit indicatorii şi cum pot fi stabilite 50 Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006. 203 potenţiale măsuri financiare de corecţie pentru beneficiarii care nu şi-au îndeplinit obiectivele. Prima problemă este că nu există mijloace de control adecvate cu privire la setul de indicatori definiţi de beneficiari. Îndrumarul candidaţilor şi modelul de cerere de finanţare instruiesc candidaţii să selecteze cu atenţie indicatorii asociaţi programului sau pe cei de la nivelul axelor. Cu toate acestea, în practică, beneficiarii care fac exces de zel sau cei neexperimentaţi (şi/sau consultanţii acestora) au inclus deseori o gamă largă de ţinte, în speranţa că acest lucru le va creşte şansa de a primi finanţare. Unii dintre indicatorii aleşi erau fie nerealişti, fie imposibil de măsurat şi atribuit, în special cei legaţi de impactul indirect al anumitor investiţii. 388. La rândul lor, evaluatorii nu au atras atenţia asupra acestui aspect şi o serie de proiecte au sfârşit prin a primi finanţare, angajând beneficiarii să realizeze indicatorii stabiliţi. Ulterior, în special în etapa post-implementare, acestor beneficiari le vine foarte greu (a) să realizeze ţintele specifice şi/sau (b) să demonstreze că acestea au fost atinse. Acest lucru nu este întotdeauna vina directă a celor care au elaborat propunerea de proiect. În câteva cazuri, există motive obiective pentru care cifrele estimate nu au fost atinse, cum este cazul beneficiarilor din sectorul public, care au promis să creeze noi locuri de muncă, dar nu pot să le ocupe din cauza restricţiilor la angajare impuse prin OUG 34/2 009. Aceste cazuri ar trebui să beneficieze de o decizie clară, obiectivă şi echitabilă. 389. În ceea ce priveşte alegerea indicatorilor, candidaţii trebuie încurajaţi să selecteze aceşti indicatori dintr-o listă prestabilită aliniată la ţintele la nivel de program şi de axă, care să fie uşor de implementat în special printr-un formular electronic de depunere a propunerii de proiect. Un sistem de depunere a propunerilor de proiecte în format electronic nu va permite utilizatorilor să depună o propunere de finanţare ai cărei indicatori nu sunt incluşi în setul prestabilit de indicatori. Ca alternativă, candidaţii îşi pot alege propriile ţinte, dar evaluatorilor trebuie să li se permită şi să fie instruiţi să corecteze aceşti indicatori pe baza principiilor enunţate mai sus. Aceste soluţii vor contribui la evitarea cazurilor în care beneficiarii fac promisiuni exagerate cu privire la impactul proiectelor lor şi, de asemenea, la economisirea de timp în elaborarea rapoartelor de monitorizare. La ora actuală, beneficiarilor le vine greu să demonstreze că îşi ating ţintele stabilite şi fie trebuie să investească fonduri suplimentare în acest scop, fie speră să nu fie penalizaţi. 390. Este necesară de asemenea o metodologie detaliată cu privire la modul în care sunt monitorizaţi şi evaluaţi indicatorii de la nivel de proiect pe tot parcursul etapelor de implementare şi post-implementare. De exemplu, beneficiarii nu ştiu care moment este luat în considerare pentru fiecare indicator; dacă au promis, de exemplu, că vor angaja încă cinci persoane, nu este clar dacă trebuie să păstreze aceste poziţii ocupate pe întreaga perioadă de monitorizare sau în ce condiţii pot exista excepţii de la această regulă. În timp ce, în general, reglementările mai simple sunt cele mai bune, în acest caz trebuie furnizate mai multe detalii cu privire la ce se evaluează şi cum, precum şi la potenţialele sancţiuni aplicabile în aceste cazuri în care obiectivele stabilite nu sunt îndeplinite. Indiferent de decizia luată, aceasta trebuie să fie complet aliniată la legislaţia naţională şi la cea de la nivelul UE pentru a se asigura că, în cazul în care se impun anumite corecţii, acestea sunt respectate de instanţe în cazul intentării unor potenţiale acţiuni în justiţie. Pentru proiectele care nu reuşesc să îşi atingă ţintele stabilite, corecţiile trebuie aplicate numai cu privire la indicatorii respectivi de la nivel de program şi de axă şi ele rămân proporţionale cu decalajul calculat dintre valorile ţintă şi cele efective înregistrate. 204 Tabloul de bord M&E pentru POR 2014-2020 391. În ciuda unora din deficienţele menţionate anterior, sistemul de M&E la nivel de program şi de proiect este în general funcţional şi apreciat ca util de părţile implicate, dar, în acelaşi timp, acelaşi lucru nu este valabil pentru monitorizarea şi evaluarea modelelor de selectare a proiectelor. Fără îndoială că modelele de selecţie joacă un rol esenţial în succesul oricărui program finanţat din fonduri UE, inclusiv POR, pentru că acestea contribuie în mod fundamental la stabilirea intervenţiilor care primesc finanţare, prin ce proces primesc această finanţare şi cu ce rezultate. Acesta este motivul care stă la baza propunerii de mai jos, şi anume un tablou de bord simplu pentru monitorizarea şi evaluarea modelelor de selecţie a proiectelor din cadrul POR în funcţie de cele patru obiective de bază descrise anterior: absorbţie – modelul oferă o rată satisfăcătoare a absorbţiei?); impact – intervenţiile selectate generează un impact pozitiv?; caracter legal – modelul este (în continuare) credibil în rândul candidaţilor şi al beneficiarilor? şi capacitate - componentele de bază ale sistemului (AM, OI, beneficiari şi evaluatori) îşi realizează în mod corespunzător sarcinile impuse de modelul de selecţie? Figura 43. Posibil tablou de bord pentru sistemul de M&E al POR TABLOU DE BORD PRIVIND MODELUL DE SELECȚIE A PROIECTELOR POR Modelul de selecţie a proiectelor POR înregistrează performanţe bune pe toate cele patru axe esenţiale? Dacă nu, ce modificări pot fi făcute/sunt necesare? PERSPECTIVA ABSORBȚIEI PERSPECTIVA IMPACTULUI Sunt respectate ţintele privind rata absorbţiei? Au proiectele selectate un impact puternic? Îşi ating acestea ţintele stabilite?  Sunt proiectele POR selectate pe baza unui proces rapid şi acest lucru din cauza procesului de selecţie?  Au fost indicatorii de performanţă aleşi şi evaluaţi în mod eficient, cu proceduri simple şi directe? adecvat? Au fost indicatorii nepotriviţi eliminaţi în etapa de  Există întârzieri în procesul de evaluare, selecţie sau evaluare? contractare?  Există date clare, complete şi uşor accesibile cu privire la  Limitează modelul de selecţie în mod inadecvat numărul de indicatorii de la nivel de proiect şi de program? proiecte care ajung să fie elaborate?  Au proiectele impactul prevăzut şi îşi realizează ele  Există probleme neidentificate în procesul de evaluare, care indicatorii şi etapele prevăzute? devin evidente în etapa de implementare, întârziindu-se astfel finalizarea proiectului? PERSPECTIVA CARACTERULUI LEGAL PERSPECTIVA CAPACITĂȚII Este modelul de selecţie credibil în rândul candidaţilor şi al beneficiarilor? Este sistemul (în continuare) capabil de implementarea modelului de selecţie?  Sunt candidaţii şi beneficiarii convinşi de corectitudinea  Se înregistrează întârzieri în lanţul de procese, pentru care sunt sistemului? responsabili personalul AM/OI sau evaluatorii independenţi?  Sunt aceştia satisfăcuţi de nivelul de transparenţă şi au  Există probleme de capacitate în perioadele de vârf în ceea ce vizibilitate deplină cu privire la procesul de evaluare, selecţie priveşte primirea/procesare/evaluarea propunerilor de proiect? şi contractare, inclusiv vizavi de părţile responsabile din  Există şi alte simplificări care se impun cu privire la modelele de cadrul AM/OI? KEY TESTS selecţie alese, care ar contribui la eliberarea capacităţii la  Este percepţia publică în cadrul grupului ţintă una pozitivă nivelul AM sau OI? în materie de legitimitatea/credibilitate a modelului de  Există probleme de capacitate cauzate de modelul de selecţie selecţie? ales la nivelul candidaţilor/beneficiarilor?  Sunt aceştia satisfăcuţi de nivelul de transparenţă şi au Desigur, pentru a răspunde acestor întrebări este nevoie să se colecteze, să existe acces facil 392. vizibilitate  se la, să deplină cu privire laşi proceseze procesul să se deevalueze evaluare, selecţie o bazăşi de date extinsă cu informaţii legate de performanţele contractare,  inclusiv vizavi de părţile responsabile din cadrul AM/OI? Dacă SMIS nu răspunde acestei nevoi, AM-POR ar putea înregistrate la nivel de proiect şi de program. 205 avea în vedere dezvoltarea propriului sistem intern de urmărire a indicatorilor de bază, ca de exemplu: punctaje de evaluare şi „calitatea” implementării proiectelor; proiecte respinse, inclusiv o tipologie a motivelor respingerii acestora (în special reglarea filtrului propus pentru etapa de precalificare şi identificarea ideilor care nu au şanse de reuşită, înainte ca acestea să ajungă să fie incluse în propunerile de proiect); punctaje de evaluare şi rata de succes în îndeplinirea ţintelor stabilite etc. Un management mai bun al performanței pentru POR 393. Așa cum este indicat în întregul raport, managementul performantei sau conceptul de operaționalizare de succes a Programului Operațional Regional (POR) trebuie să se concentreze pe echilibrarea delicată a dublului de absorbție și de impact. Deși o rată mare de absorbție este o caracteristică unui program puternic, aceasta nu echivalează cu succesul POR. Absorbția este necesară, dar obiectivul final al POR este de a crea dezvoltare de mare impact. Mai mult decât atât, măsurarea cu succes a impactului programului nu este ceva ce poate fi lăsat pentru evaluarea ex post facto, care poate fi utilă pentru planificarea viitoare, dar nu va îmbunătăți actuala performanță a POR. Având în vedere aceste obiective, un management de succes al performanței Programului Operațional Regional va necesita trei elemente de bază: 1. O înțelegere clară a cadrului mai larg de performanță al Comisiei Europene, sub care POR va funcționa. 2. O dezagregare strategică a obiectivelor generale ale POR și formularea obiectivelor specifice potrivite și a indicatorilor de succes adecvați. 3. O structură de management al performanței pentru operațiunile POR în desfășurare în toate regiunile, cu o înțelegere clară a obiectivelor specifice și a indicatorilor corespunzători, în funcție de regiune, și cu un plan de implicare a Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADR-uri) în vederea atingerii acestor obiective. 394. Această secțiune face referire la aceste trei elemente, iar apoi merge mai departe cu o secțiune finală, care conține sugestii de îmbunătățiri pe termen lung a structurii operaționale a POR, care se bazează pe aceste elemente și care ar putea îmbunătăți și mai mult operațiunile POR în viitor. Cadrul de performanță pentru Programul Operațional Regional 395. La cel mai înalt nivel, evaluarea performanțelor activităților POR aparține cadrului de performanță privind Fondurile Structurale și de Investiții Europene (fondurile ESI). 51 Cadrul de performanță, care cuprinde anumiți indicatori financiari, de output și de rezultat, precum etape cheie de implementare pentru fiecare prioritate, este menit să asigure că programe precum POR realizează ceea ce este sub controlul lor. Acest lucru înseamnă că prioritățile sunt implementate așa cum sunt planificate, iar programul progresează în direcția atingerii obiectivelor. În special, un program de succes care operează în acest cadru ar trebui să anticipeze orice neajunsuri prevăzute la nivelul performanței generale a programului și să ia măsuri de atenuare cât mai curând posibil. Etape și obiective pentru cadrul de performanță al POR 396. Cadrul de performanță include două faze cheie până în 2025, cu termene la care va fi evaluată performanța de vârf a programului: 1) etape și obiective intermediare obținute până la 31 decembrie 51 Actualmente, sub formă de propunere: http://ec.europa.eu/fisheries/reform/emff/guidance-performance-framework- review_en.pdf. 206 2018 – evaluate în 2019; 2) performanța finală în raport cu obiectivele până la 31 decembrie 2023 - evaluată la încheierea perioadei de programare, în 2025. Figura 44. Două etape ale cadrului de performanță POR 397. În conformitate cu Anexa II la Regulamentul privind Dispozițiile Comune (RDC), atât etapele, cât și obiectivele trebuie să fie:  Realiste, realizabile, relevante, surprinzând informațiile esențiale referitoare la progresele înregistrate în cadrul unei priorități;  În concordanță cu natura și caracterul obiectivelor specifice ale priorității;  Transparente, cu ținte verificabile în mod obiectiv și cu surse identificate de date, iar, acolo unde este posibil, disponibile publicului;  Verificabile, fără să impună o sarcină administrativă disproporționată;  Consistente de-a lungul programelor, atunci când este cazul. Indicatorii cadrului de performanță 398. Există patru categorii de indicatori examinați în interiorul cadrului de performanță, după cum urmează: Indicator Utilizare recomandată Indicator Ar trebui să existe un indicator financiar pentru fiecare prioritate. Indicatorul financiar ar financiar trebui să facă referință la valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate de beneficiari și plătite prin intermediul POR. Aceasta este rata de absorbție efectivă. Indicator de Indicatorii de output sunt selectați dintre indicatorii deja aleși pentru program. Scopul este output de a lega indicatorul(ii) selectat (i) de operațiunile care reprezintă majoritatea resurselor alocate fiecărei axe prioritare (de ex., km de drum construit). Numărul de indicatori selectați pentru fiecare axă trebuie să fie, totuși, cât mai redus posibil indicatori întrucât mai mulți indicatori vor crește riscul de a nu atinge obiectivul stabilit la momentul evaluării performanțelor. Indicator de Indicatorii de rezultat descriu rezultate specifice și măsurabile care sunt livrate la rezultat momentele de evaluare și sunt strâns legate de intervențiile politice susținute. Toți indicatorii de rezultat se referă la axele prioritare, care sunt aliniate cu obiectivele tematice. Acestea sunt, la rândul lor, aliniate la obiectivele Strategiei Europa 2020. Indicatorii de rezultat sunt aspecte esențiale ale managementului performanței, dar s-ar putea să nu fie potrivite pentru a fi incluse în cadrul de performanță revizuit din cauza momentului la care rezultatele pot fi atinse în POR și ca urmare a nevoii ca evaluarea să facă distincția între efectele politicilor și cele ale factorilor exteriori programului. Indicatorii de rezultat sunt utilizați în principal în scopuri de control intern. În actualul cadru CE, este nevoie, în primul rând, de satisfacerea indicatorii financiari (absorbție) și a indicatori de output (de ex., km de drum construit). Etape cheie de Etape cheie de implementare pot fi acele etape importante în realizarea unei priorități a 207 implementare cărei finalizare este verificabilă. Încheierea lor ar putea fi exprimată fie sub forma „da” sau „nu” (de ex., „Toate proiectele majore pentru construirea de stații de epurare a apelor reziduale depuse la Comisia Europeană”), fie numeric ori procentual (de ex., „Lucrările au început la 80% din locurile selectate pentru eliminarea trecerilor de nivel”). În situația în care nu este așteptat niciun output măsurabil până la sfârșitul anului 2018 (de ex., ca urmare a implementării de lungă durată a proiectelor de infrastructură, kilometrii noi de cale ferată nu vor fi finalizați), ar trebui făcut un pas cheie de implementare pentru a stabili un punct de referință (de ex., atribuirea contractelor pentru montarea de căi ferate). Din moment ce, până în 2023, output-urile trebuie livrate și pot fi demonstrate prin indicatorul de output potrivit, etapele cheie de implementare nu ar trebui să fie folosite ca scop al obiectivelor programului. Cadrul de performanță și Acordul de Parteneriat 399. Fiecare Stat Membru prezintă în Acordul de Parteneriat metodologia și mecanismele pentru a asigura coerența funcționării cadrului de performanță de-a lungul programelor și fondurilor structurale și de investiții (ESI), în timp ce cadrul de performanță actual (indicatorii, etapele și obiective lor respective) sunt incluse în program pentru fiecare prioritate. Recomandările prevăzute în propunerea de proiect a Acordului de Parteneriat solicită Statelor Membre să ofere o imagine de ansamblu despre modul în care este asigurată consecvența la nivelul selectării indicatorilor și stabilirii etapelor și obiectivelor de-a lungul programelor și priorităților. Mecanismele de monitorizare sunt destinate să asigure detectarea timpurie a potențialelor probleme de performanță, precum și sisteme de follow-up la probleme detectate, ele ar trebui să fie incluse. Selectarea indicatorilor pentru POR 400. Indicatorii financiari pentru POR vor fi pur și simplu cheltuielile totale de finanțare de până în prezent, raportate la rata globală setată ca obiectiv. Totuși, selectarea indicatorilor corecți de output și/sau etapele cheie de implementare necesită o analiză a obiectivelor generale și a obiectivelor tematice legate de program. Pe lângă stabilirea indicatorilor corecți de output, o atenție deosebită trebuie acordată stabilirii etapelor și obiectivelor pentru aceste output-uri, care vor pune POR într-o poziție rezonabilă pentru a avea succes în îndeplinirea obiectivelor. Toți indicatorii de performanță și etape vor fi prezentate în cele ce urmează într-un cadru similar cu exemplul prezentat în tabelul de mai jos. De reținut că acest exemplu include un indicator financiar, un indicator de output, respectiv o etapă cheie de implementare. Tabelul 25. EXEMPLU de Indicator al cadrului de performanță pe o Axă prioritară Indicator și unitate de măsură (unde Etapă pentru Obiectiv Sursa Explicarea Axă prioritară este cazul) 2018 pentru 2023 datelor relevanței Dezvoltarea Cheltuieli (milioane 100 250 infrastructurii unui EUR) sistem feroviar Lungimea de cale 50 interoperabil, ferată finalizată cu modern și de înaltă capacitatea de Câmp opțional calitate viteză de 120 km/oră (km) Proceduri finalizate Da de achiziții publice 208 Monitorizarea cadrului de performanță 401. Comisia Europeană (CE) și comitetul de monitorizare al POR vor monitoriza performanța în mod regulat și, în plus, vor efectua evaluări formale în concordanță cu cele două faze din cadrul de performanță, programate pentru 2019, respectiv pentru 2025, la închiderea perioadei de programare. AM va include informații cu privire la progresele înregistrate în realizarea etapelor și obiectivelor în rapoartele anuale de implementare (RAI), începând cu rapoartele prezentate în 2017. Datele transmise se vor referi la valorile indicatorilor aferenți operațiunilor implementate în întregime. În urma acestei examinări, CE poate face observații către AM cu privire la problemele care afectează în mod semnificativ punerea în aplicare a programului. Într-un astfel de caz, AM ar trebui să furnizeze toate informațiile necesare cu privire la aceste observații și, dacă este cazul, să informeze Comisia Europeană în termen de trei luni despre măsurile luate. 402. Comitetul de monitorizare examinează implementarea programului și progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor ținând cont de etapele definite în cadrul de performanță. Comitetul de monitorizare poate transmite, de asemenea, observații către AM în ceea ce privește implementarea programului și evaluarea sa, iar apoi ar trebui să monitorizeze acțiunile întreprinse ca urmare a observațiilor sale. România poate propune revizuirea etapelor și obiectivelor în cazuri justificate în mod corespunzător, cum ar fi o modificare semnificativă a condițiilor economice, de mediu și de pe piața forței de muncă din țară sau dintr-o regiune specifică, ori în cazul unor modificări ale alocărilor pentru o anumită prioritate.52 Figura 45. Calendarul cadrului de performanță Realizarea POR Faza intermediară 2015-2019 Faza finală 2020-2025 - Îndeplinirea obiectivelor-țintă stabilite - Îndeplinirea obiectivelor-țintă financiare și pentru 31 dec. 2019 de output stabilite pentru 31 dec. 2025 - AM începe să raporteze despre progres în RAI din 2017 - Evaluarea formală a performanței în 2019 pe baza RAI din iunie 2019 Stabilirea obiectivelor POR 403. Stabilirea obiectivelor potrivite și a indicatorilor corecți pentru POR trebuie făcută în conformitate cu obiectivele majore de dezvoltare, setate în Strategia Europa 2020 (obiectivele de dezvoltare ale României), precum și cu prioritățile de investiții ale Fondului European de Dezvoltare Regională. 52 Pentru amendarea programelor, se aplică procedura prevăzută la Articolul 26 din Regulamentul privind Dispozițiile Comune (RDC). 209 Figura 46. Dezagregare strategică a obiectivelor POR Obiective stabilite descendent vs. selecție ascendentă de proiecte 404. Aceste obiective setate la cel mai înalt nivel stabilesc alinierea POR la prioritățile POR, dar realitatea este că, din experiența în cadrul POR, selecția proiectelor se va face în mare parte la nivel regional. Prin urmare, este important să se dezvolte o înțelegere comună a tuturor părților interesate cu privire la aceste obiective setate la cel mai înalt nivel, permițându-se, în același timp, acțiunea locală în vederea alinierii la domeniile prioritare generale. Dezvoltarea obiectivelor la nivel înalt trebuie, de asemenea, să ia în considerare gradul real de dezvoltare din zonele regionale, unde diferențele de buget și de operaționalizare a proiectelor vor afecta nivelurile posibile de absorbție prin diverse proiecte strategice, precum și nivelul cererii pentru transport, educație și pentru alte proiecte în fiecare dintre aceste regiuni. În cele din urmă, nevoile specifice ale oamenilor din aceste regiuni (pentru a include populațiile și sub-populațiile vulnerabile) vor modela foarte mult impactul care poate fi obținut de proiecte aparent similare din diferite regiuni. Aceste considerații locale sunt de competența orașelor și consiliilor județene, iar ADR-urile trebuie să fie în măsură să se implice în selecția obiectivelor și în măsurarea continuă a performanței obiectivelor cu aceste considerente. 405. Obiectivele POR de dezvoltare, setate la nivel înalt provin din rândul celor menționate pentru România în Strategia Europa 2020, așa cum se indică în tabelul de mai jos. Tabelul 26. Obiectivele de dezvoltare ale României din Strategia Europa 2020 Perioadă de referință Indicatori Unitate Obiectiv 2005 2008 2009 2010 2011 2012 75% din populația cu vârsta între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă Rata de ocupare – % din populația grup de vârstă 20- cu vârsta între 63.6 64.4 63.5 63.3 62.8 63.8 70 64 20 și 64 ani Masc. 70.4 71.6 70.7 70.8 69.9 71.4 (:) Fem. 56.9 57.3 56.3 55.9 55.7 56.3 (:) 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în C&D Cheltuieli interne % din PIB 0.41 0.58 0.47 0.46 0.5(b) 0.42(dp) 2 brute pe C&D 210 Emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui reduse cu 20% prin raportare la 1990 Proporția de energie din surse regenerabile din totalul de energie consumată ar trebui să crească la 20% Eficiența energetică ar trebui îmbunătățită cu 20% Emisii de gaze cu Index 1990 = 57,89 57,48 49,24 47,76 50,46 (:) (:) efect de seră 100 Proporția de % energie regenerabilă din 17,6 20,3 22,3 23,4 21,4 (:) (:) consumul brut final de energie Consum de energie Milioane de primară tone echivalent 36,8 37,5 33,1 33,3 33,9 (:) (:) petrol (TEP) Index 2005 = 100 102,2 90,1 90,7 92,4 (:) (:) 100 % din (:) (:) (:) (:) (:) (:) (:) economisiri Consum final de Milioane de energie tone echivalent 25,1 25 22,4 22,5 22,6 (:) (:) petrol (TEP) Index 2005 = 100 99,8 89,4 89,7 90 (:) (:) 100 % din (:) (:) (:) (:) (:) (:) (:) economisiri Ponderea abandonului școlar timpuriu ar trebui să fie sub 10% și cel puțin 40% din grupa de vârstă 30-34 de ani trebuie să fi finalizat un învățământ terțiar sau echivalentul. Abandonul școlar % din populația timpuriu cu vârsta între 19,6 15,9 16,6 18,4 17,5 17,4 11,3 18 și 24 de ani Masc. 20,1 15,9 16,1 18,6 18,5 18 (:) Fem. 19,1 16 17,2 18,2 16,6 16,7 (:) Finalizarea % din populația învățământului cu vârsta între 11,4 16 16,8 18,1 20,4 21,8 26,7 terțiar 30 și 34 de ani Masc. 10,8 14,9 15,2 16,7 19,7 20,5 (:) Fem. 12,1 17,1 18,5 19,6 21 23,2 (:) Sărăcia ar trebui redusă prin îndepărtarea riscului de sărăcie sau de excluziune socială de la cel puțin 20 de milioane de oameni Oameni expuși la Mii (:) 9418 9112 8890 8630 8907 (:) riscul sărăciei sau al 211 excluziunii sociale (1) % din populația (:) 44,2 43,1 41,4 40,3 41,7 (:) totală Oameni care Mii locuiesc în gospodării cu o (:) 1413 1299 1176 1135 1215 (:) intensitate a muncii foarte scăzută % din populația (:) 8,2 7,7 6,8 6,7 7,4 (:) totală Oameni expuși la Mii riscul sărăciei după (:) 4988 4745 4522 4748 4824 (:) transferuri sociale % din populația (:) 23,4 22,4 21,1 22,2 22,6 (:) totală Oameni cu lipsuri Mii (:) 7023 6817 6643 6286 6391 (:) materiale grave % din totalul (:) 32,9 32,2 31 29,4 29,9 (:) populației Ultima actualizare: 08/12/2013 11:05:02 (1) Oamenii reprezentați în cel puțin unul dintre cei trei sub-indicatori (i) A se vedea documentul pdf http://portal.eurostat.test.ec.europa.eu/portal/page/portal/europe_2020_indicators/documents/Europe2020_i-icon.pdf Flag-uri și valori speciale privind datele: a se consulta pagina de informații http://epp.eurostat.ec.europa.eu/NavTree_prod/htdocs/explanation/explanation_en_auth.html Priorități de investiții pentru Fondul European de Dezvoltare Regională 406. Punctul de plecare al programării este identificarea nevoilor de dezvoltare sau a provocărilor care trebuie abordate, ceea ce ar trebui să contribuie la identificarea priorităților de finanțare . Acesta este urmat de: 1) selectarea obiectivelor tematice și a priorităților de investiții așa cum sunt prevăzute în Regulamentul privind Dispozițiile Comune și în normele specifice fiecărui fond; 2) definirea unui obiectiv specific cel puțin pentru fiecare prioritate de investiții pentru a le identifica adecvat pe acestea din urmă în contextul național sau regional specific; 3) definirea indicatorilor de rezultat legați de obiectivele specifice. 212 Figura 47. Etapele de programare ale POR 407. Numai după ce au fost clarificate nevoile de dezvoltare, obiectivele și rezultatul urmărit, ar trebui să fie luate în considerare tipurile de acțiuni care urmează să fie sprijinite, aleg ându-se (un conglomerat de acțiuni) cele care îndeplinesc cel mai bine obiectivele definite. Indicatorii de output ar trebui să fie legați în mod logic de tipurile de acțiuni planificate și să le reflecte. Output-urile generate de acțiuni ar trebui, de asemenea, să contribuie în mod logic, la rezultatele care se doresc a fi realizate.53 Tabelul din Anexa 23 prezintă prioritățile de investiții pentru Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și prioritățile de finanțare POR, așa cum sunt stabilite în actualul Acord de Parteneriat. Anexa prezintă, de asemenea, modul în care SUA a stabilit indicatorii de performanță pentru programe similare. Managementul performanței în cadrul POR 408. Înțelegerea structurii AM-OI depinde atât de o coordonare puternică la nivel de AM, cât și de operațiuni mature la nivel de ADR; astfel, AM și ADR-urile ar trebui să cultive o colaborare continuă la nivelul de funcționare al fiecărui ADR. Acest cadru model de maturitate ar defini caracteristicile organizaționale (atât actuale, cât și viitoare) ale unui ADR de succes. Cu acest model, operațiunile AM pot lua mai bine în considerare ceea ce merge corespunzător în operațiunile ADR-urilor și pot, de asemenea, să identifice zonele în care este nevoie să sprijine dezvoltarea de noi capabilități ale ADR- urilor. 53 http://ec.europa.eu/regional_policy/what/future/pdf/preparation/2709_gui_presentation_guidance.ppt. 213 Figura 48. Model de maturitate a operațiunilor din ADR-uri Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Implementarea strategiei de Controlul strategiei de Îmbunătățirea strategiei de dezvoltare dezvoltare dezvoltare - Comunicarea strategiilor de - Comunicarea strategiilor de - Comunicarea strategiilor de dezvoltare regională pe axe dezvoltare regională pe axe dezvoltare regională pe axe - Implementarea axelor de - Implementarea axelor de - Implementarea axelor de dezvoltare dezvoltare dezvoltare - Măsurare - Măsurare  Date financiare  Date financiare  Output  Output  Efecte  Efecte  Obiective de etapă  Obiective de etapă - Managementul performanței - Managementul performanței - Dezvoltarea proiectelor strategice regionale - Realizarea de intervenții specifice - Sprijinirea construirii capacității 409. Prin această abordare a modelului de maturitate, AM poate înțelege cât de eficiente pot fi noile strategii de dezvoltare regională de la o regiune la alta. AM ar trebui să utilizeze, de asemenea, acest cadru pentru a înțelege care sunt capacitățile a căror dezvoltare are trebui să o încurajeze în fiecare ADR din cadrul POR. Stabilirea obiectivelor specifice și a etapelor pentru fiecare ADR 410. În vederea îndeplinirii obiectivelor generale al POR așa cum sunt stabilite în cad rul de performanță al CE, AM ar trebui să aibă capacitatea de a dezagrega cu claritate obiectivele specifice și etapele importante pentru fiecare ADR. Aceste obiective specifice și etape ar trebui să contribuie în mod colectiv la succesul obiectivelor generale ale POR. În stabilirea obiectivelor specifice și/sau a etapelor potrivite, AM ar trebui să lucreze cu fiecare ADR pentru a stabili obiective specifice, limitate în timp pe fiecare axă de investiții și care: a) Reflectă nevoile locale în cadrul regiunii, și b) Sunt considerate să producă în mod colectiv rezultatele pe fiecare axă de care AM este responsabilă, potrivit cadrului de performanță. Evaluări bazate pe date ale performanței ADR-urilor 411. Cel puțin trimestrial, AM ar trebui să efectueze evaluări bazate pe date ale performanței ADR- urilor cu scopul de a monitoriza și de a îmbunătăți eficiența și eficacitatea programului POR pe fiecare regiune și la nivel global. Aceste evaluări bazate pe date, menționate și ca PerformanceStat sau doar ca programe STAT, se aseamănă foarte mult cu alte tipuri de evaluări ale programelor, pe care reprezentanții autorităților publice le efectuează în mod tradițional în rândul personalului pentru a identifica noile tendințe și pentru a discuta aspecte și probleme cheie ale programului. Cu toate acestea, 214 procesul descris aici se distinge prin frecvența și regularitatea reuniunilor, prin atenția asupra celor mai recenți indicatori de performanță și prin formatul oarecum structurat.54 Ce este PerformanceStat? „Programele PerformanceStat se bazează pe întâlniri periodice între directorul executiv (șef, director, primar sau guvernator) și directorii agențiilor în cazul în care se utilizează datele de performanță pentru a analiza activitatea fiecărei agenții, pentru a stabili obiectivele de performanță și responsabilitatea pentru aceste obiective, și pentru a programa acțiunile de follow-up în vederea asigurării îndeplinirii acestor obiective. Fiecare dintre aceste elemente este important pentru integritatea programului. Programele Stat nu vor reuși mare lucru fără întâlniri regulate, date exacte, furnizate în timp util, fără o direcție clară și un follow-up riguros.” —Thornburgh et al., 2010, p. 1 „O jurisdicție sau o agenție utilizează o strategie de leadership PerformanceStat dacă, într-un efort de a atinge scopuri publice specifice, echipa de conducere persistă în a ține o serie constantă de întâlniri periodice, frecvente, integrate, în timpul cărora directorul executiv și/sau pe principalii membri ai echipei de conducere a acestuia, plus directorii (și managerii de top) diferitelor subunități utilizează datele actuale: pentru a analiza aspecte specifice, definite în prealabil, ale performanței de până atunci a fiecărei unități; pentru a oferi feedback cu privire la progresele recente în raport cu obiectivele; pentru a face follow-up cu privire la deciziile anterioare și la angajamentele de a produce rezultate; pentru a examina și pentru a învăța din eforturile fiecărei unități de a-și îmbunătăți performanța; pentru a identifica și rezolva problemele legate de deficitul de performanță; și pentru a seta și pentru a atinge următoarele obiective de performanță.” —Robert D. Behn, The PerformanceStat Potential: A Leadership Strategy for Producing Results (în curs de apariție: 2014). 412. Utilizarea întâlnirilor periodice, planificate, structurate și bazate pe date pentru a evalua proiectele împreună cu personalul AM și al ADR-urilor va aduce următoarele beneficii:  Încurajează îndreptarea atenției asupra nevoii de îmbunătățire continuă  Ajută la identificarea politicilor și practicilor care funcționează bine și a celor care au nevoie de îmbunătățiri  Crește gradul de conștientizare în ceea ce privește impactul neprevăzut, de ordin doi și trei, al activităților POR (cum ar fi tendințele mai generale în materie de eficiență energetică și de mediu sau creșterea volumului operațiunilor autorităților locale și a cheltuielilor de întreținere ca urmare a creșterii investițiilor)  Promovează colaborarea inter-regională și diseminarea celor mai bune practici  Îmbunătățirea eficacității POR (în termeni de absorbție) și a eficienței sale (în termeni de impact)  Furnizează o evaluare continuă a succesului în interiorul cadrului de performanță și pledează mai convingător pe lângă România și CE că POR își utilizează fondurile cu înțelepciune și că solicitările sale bugetare sunt justificate  Crește responsabilitatea proiectelor POR aflate în curs de evaluare 54 Harry Hatry, Elizabeth Davies, „A Guide to Data-Driven Performance Reviews,” www.businessofgovernment.org, IBM Center for the Business of Government. Ultima accesare: 09.12.2013. 215 Un Tablou de bord cu date pentru evaluarea performanței ADR-urilor 413. O evaluare a performanțelor bazată pe date a ADR-urilor trebuie să înceapă cu un tablou de bord standardizat pentru a facilita comparația de-a lungul tuturor operațiunilor din ADR-uri. Cu toate acestea, regiunile din România au nevoi care diferă foarte mult și, ca atare, ADR-urile ar trebui să aibă o varietate de centre de atenție. Având în vedere acest lucru, orice evaluare bazată pe date și de succes în aceste regiuni trebuie să fie capabilă să aprofundeze analiza activităților din ce în ce mai specifice pentru a expune succesele, provocările și nevoile unice ale fiecărui ADR. Maturizarea pe termen lung a capabilităților POR 414. Această secțiune abordează considerații pe termen lung pentru îmbunătățirea operațiunilor POR, care nu sunt neapărat fezabile pe termen scurt, dar care ar trebui să fie luate în co nsiderare în planificarea și dezvoltarea actualelor și viitoarelor operațiuni POR. Setarea obiectivelor prioritare în raport cu provocări tematice transversale 415. Există un număr de provocări tematice cu care se confruntă toate regiunile din cadrul POR și care sunt prezentate în tabelul de mai jos. Provocări sociale Provocări de mediu  Comunități marginalizate  Eficiență energetică  Egalitatea de șanse și nediscriminarea  Impact asupra mediului și reabilitare 416. În cadrul eforturilor de realizare a obiectivelor de-a lungul axelor prioritare, AM ar trebui să ia în considerare desemnarea unui număr mic de obiective specifice transversale și corelate, care să răspundă acestor provocări tematice și prin care s-ar acorda prioritate rezultatelor specifice din aceste domenii în toate proiectele naționale, regionale și locale. Aceste rezultate vor fi agregate la nivel național ca output suplimentar al procesului – bazat pe date – de evaluare a performanțelor din toate regiunile; de asemenea, acestea vor fi gestionate de lideri desemnați pentru fiecare obiectiv, care să opereze la nivel de AM și, posibil, la nivelul POR. Măsurarea performanței globale a POR 417. În plus față de indicatorii interni de performanță ai POR, este important să se examineze, de asemenea, performanța POR cu ajutorul indicatorilor externi. În esență, este imperativ de văzut dacă POR și-a îndeplinit obiectivul general – acela de a genera dezvoltare la nivel regional. Performanța globală în materie de dezvoltare este calculată prin PIB-ul pe cap de locuitor, care este în prezent estimat la nivel național, regional și județean. Totuși, nu există nicio măsură standardizată de evaluare a performanței în materie de dezvoltare la nivel local. Având în vedere că o majoritate considerabilă a investițiilor POR sunt efectuate de localități sau afectează direct și indirect localitățile, este cu atât mai important să fie examinată eficiența POR și prin măsurarea performanțelor economice ale localităților. 418. Una dintre cele mai bune măsuri pentru calcularea performanței în materie de dezvoltare a fost elaborată de Dumitru Sandu, un sociolog de renume în România. Profesorul Sandu a adaptat metodologia Indicelui Dezvoltării Umane al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și a calculat un Index al Dezvoltării Umane Locale (IDUL) pentru localitățile din România. Având în vedere restricții legate de disponibilitatea datelor, IDUL a fost calculat doar la momentele de recensământ (întrucât unele dintre datele necesare pentru calcularea acestuia sunt publicate doar odată cu 216 rezultatele recensământului). Anexa 24 prezintă în detaliu modul metodologia IDUL și cum ar putea fi adaptată astfel încât indicele să fie calculat la fiecare 2-3 ani. Acest lucru va permite să se evalueze dacă POR și investițiile publice în general reușesc să aibă un efect perceptibil în materie de dezvoltare la nivel local. Utilizarea IDUL la intervale regulate de timp poate contribui la formarea unei imagini mai bune cu privire la zonele în care banii publici sunt cheltuiți cu înțelepciune și cele în care aceștia sunt risipiți. 217 XII. Concluzii 419. Pe baza acestei analize și a multor altora – atât ale Băncii Mondiale și ale altor părți interesate – România se confruntă cu o provocare majoră în managementul și implementarea Politicii de Coeziune din perioada de programare 2014-2020. Pentru a îmbunătăți calitatea cheltuielilor, noul cadru de reglementare de la nivelul UE a creat cerințe mai stricte pentru autoritățile de management și organismele intermediare cu privire la direcția strategică, performanța și implementarea bazată pe rezultate. Acest strat suplimentar de complexitate – adică examinarea impactului investițiilor dincolo de valorile indicatorilor de output – este la fel de necesar precum este de dificil de adoptat mai ales într-o țară măsuri doar de ieșire - este la fel de necesar ca aceasta este o provocare de a adopta , în special pentru o țară care a făcut eforturi de a obține rezultate în raport cu obiective-țintă mai simple. Acum României i se cere pe bună dreptate să adopte o abordare mai nuanțată, mai echilibrată, care ia în considerare atât absorbția, cât și impactul preconizat al fondurilor UE. Această nouă direcție vine într-un context încă dominat de probleme importante la nivel de sistem, care afectează punerea în aplicare a intervențiilor finanțate de UE (și a investițiilor publice în general) în România: proceduri de achiziții publice greoaie; documentație tehnică proastă calitate; capacitate redusă a beneficiarilor atât la nivel intern (resurse financiare și umane proprii), cât și la nivel extern (furnizori de servicii nesigure, formulare de contract inadecvate etc.). 420. Vestea bună este că Programul Operațional Regional a avut în mod constant o performanță de vârf în ceea ce privește rata de absorbție și de contractare în contextul românesc și chiar dincolo de acesta, așa cum acest raport a arătat. Dacă există un PO în România care se poate concentra pe un dublu obiectiv – absorbție și impact – și de la care este de așteptat atingerea țintelor stabilite, acesta este probabil POR, care se bazează pe o colaborare AM-OI consolidată în timp și pe mecanisme puternice de sprijin pentru beneficiari. Această așteptare optimistă va fi probabil confirmată chiar și în contextul unei alocări financiare care probabil se va dubla în cazul POR, punând o presiune suplimentară asupra capacității sistemului de a produce rezultate. Un lucru este sigur: modelul de selecție și criteriile vor rămâne componente cheie ale performanței POR în perioada de programare 2014-2020. 417 . 421. POR s-a bazat până acum pe două mecanisme principale: fonduri pre-alocate și FIFO. Ambele au avantajele lor, dar suferă și de deficiențe importante în ceea ce privește calitatea proiectelor care intră în sistem. În parte, punctele slabe se datorează actualei abordări strategice cu privire la managementul POR și cadrului instituțional din România (lipsa unui nivel regional), care nu oferă suficientă flexibilitate pentru ca intervențiile să fie direcționate către nevoile de dezvoltare și către provocările de la nivel regional și local. Există, de asemenea, constrângeri operaționale, printre care sunt de remarcat capacitatea administrativă inadecvată din cadrul organizațiilor solicitante și deficiențele în materie de evaluare a proiectelor. Analiza actuală este motivată de recunoașterea faptului că sistemul este perfectibil, deși așteptarea unor schimbări radicale este probabil nerezonabilă având în vedere că multe de aspecte esențiale nu depind de POR și de actorii săi cheie, lăsând deoparte modul în care proiectele individuale sunt evaluate și selectate pentru finanțare. Acestea fiind spuse, menținându-se domeniul de aplicare a actualei analize în parametri rezonabili, scopul a fost acela de a identifica modalități de îmbunătățire a actualului sistem sau status quo. 422. Una dintre principalele concluzii ale acestei analize extensive este aceea că nu există o soluție universală în ceea ce privește construirea modelului perfect de selecție a proiectelor. Fiecare dintre opțiunile analizate are avantaje și dezavantaje, iar – în cele din urmă – AM-POR principalul actor 219 responsabil de alegerile sale. Figura de mai jos redă într-o manieră simplificată analiza diverselor scenarii discutate având la bază atât ipotezele corespunzătoare care ar trebui să fie valabile pentru a justifica un caz particular, cât și cele patru dimensiuni cheie care contribuie la caracterizarea unui model de selecție a proiectelor: absorbția (cât de rapid?), impactul (cât de eficient?), legitimitatea (cât de credibil?) și capacitatea (cât de fezabil?). Așa cum se arată în figura de mai jos, nu există o opțiune perfectă – în termeni simpli, niciunul dintre scenariile prezentate nu se caracterizează prin patru cercuri complet negre. În acest context, scenariul 2 pare să aibă un ușor avantaj față de celelalte alternative ca soluție de mijloc, care pune accent pe proiecte mari, strategice cu fonduri de pre-alocate și pe necesitatea de a introduce competiția între toate tipurile de beneficiari chiar și sub forma concurenței cu termene mai stricte și cu riscul de a „pierde” banii puși deoparte pentru ei. Scenariul 2 este în concordanță și cu principiul potrivit căruia proiectele mai mici și mai puțin riscante ar trebui să beneficieze de criterii și proceduri de evaluare simplificate; de asemenea, aplicarea regulii FIFO ar ajuta la accelerarea absorbției fără a se reduce din calitatea propunerilor primite (din moment ce, la acest nivel de finanțare, este de așteptat ca proiectele să fie relativ standard). Păstrând câteva elemente ale cadrului aplicabil în perioada de programare 2007-2013, scenariul 2 se poziționează relativ bine în ceea ce privește capacitatea în sensul că acest scenariu nu revoluționează complet un sistem în mare măsură funcțional. Figura 49. Analiză comparativă simplificată privind modelele propuse pentru selecţia proiectelor Absorbție Impact Legitimitate Capacitate Pentru ca această opțiune să fie selectată pentru POR 2014-2020, ar (Cât de curând?) (Cât de eficace?) (Cât de credibil?) (Cât de fezabil?) trebui să se creadă că… • Actualul sistem este cel mai bun posibil • Costurile oricărei schimbări aduse sistemului sunt prea mari în comparație Scenariul 0: cu posibilele beneficii (adică sistemul Status Quo este extrem de rigid) • Nu sunt recomandate schimbări majore aduse sistemului , predictibilitatea este Scenariul 1: valoroasă în sine „Status Quo+” • Sunt necesare și suficiente îmbunătățiri marginale (de ex., renunțarea la obligația efectuării ACB, adoptarea FIDIC, o evaluare mai riguroasă a PID- urilor) • FIFO este, caeteris paribus, preferabil unei selecții mai competitive , chiar și Scenariul 2: pentru proiecte mai mari „Semi- • Balanța dintre absorbție și impact ar trebui să se încline în favoarea primeia competitiv” în perioada 2014-2020 • Sistemul (AM, OI, beneficiari) are suficientă capacitate pentru a implementa schimbările propuse • Selecția competitivă este în general preferabilă metodei FIFO • Balanța dintre absorbție și impact Scenariul 3: poate să încline mai puternic în „Competitiv” favoarea celui de-al doilea • Sistemul (AM, OI, beneficiarii) are suficientă capacitate pentru a implementa schimbările propuse Notă: Gradul de umplere cu negru a diagramelor de mai sus indică măsura în care fiecare scenariu îndeplinește un anumit criteriu. 220 423. Scopul actualei analize nu este totuși de a promova o opțiune înaintea alteia, mai ales având în vedere că evitarea compromisurilor dintre cele patru deziderate esențiale – absorbție, impact, legitimitate și capacitate – nu este posibilă în niciunul dintre scenarii. În schimb, acest raport a oferit următoarele: 1) Adaptarea cadrului PIM la POR, făcându-se distincția între lucrările publice și proiectele bazate pe servicii; 2) Analiza modelelor de selecție a proiectelor 2007-2013, inclusiv a ariilor în care este nevoie de îmbunătățiri; 3) Colectarea de bune practici din alte State Membre UE pentru a servi drept inspirație pentru decidenți și pentru a arăta că nu există un model perfect care poate fi adoptat de România; 4) Definirea câtorva principii cheie pentru o selecție optimă a proiectelor: obținerea unui echilibru între absorbție și impact; facilitarea elaborării unor strategii de dezvoltare de calitate, care să răspundă nevoilor regionale; și ajustarea modelelor de selecție în funcție de complexitatea/dimensiunea proiectelor; 5) Propunerea a trei scenarii diferite pentru modelele de selecție a proiectelor în cadrul POR 2014-2020, care merg de la schimbări marginale („Status Quo+”) la ajustări mai semnificative ale actualelor sisteme („Competitiv”), evidențiind în același timp că cu cât schimbările sunt mai mari, cu atât mai greu va fi pentru sistem să se adapteze la ele într-un mod eficient și într-un timp rezonabil; 6) Recomandări orizontale aplicabile tuturor scenariilor de selecție a proiectelor (de ex., strategii puternice de dezvoltare, contracte FIDIC, e-POR etc.); 7) Sugestii de îmbunătățiri etapă cu etapă și grilă cu grilă la nivel de: proces în ansamblu (de la o posibilă etapă de pre-calificare până la evaluare și selecție), grile de selecție (de ex., ordinea criteriilor, ponderile corespunzătoare etc.), criterii individuale, fiind sugerate modalități foarte specifice de a îmbunătăți definirea și măsurarea diverselor caracteristici ale proiectelor; 8) Argumente în favoarea promovării proiectelor strategice la nivelul regiunilor pe baza unor priorități clar identificate și a unor cadre instituționale noi/inovatoare pentru managementul unor astfel de intervenții; 9) Argumente în favoarea pre-alocării fondurilor (într-o etapă inițială de 2-3 ani) către județe și reședințe de județe (inclusiv poli de creștere), alături de oportunități mai bune pentru o pregătire superioară a proiectelor; în același timp, recunoașterea și adresarea adecvată a riscurilor pre-alocării, în special privind absorbția scăzută a fondurilor; 10) Cadru pentru o monitorizare și evaluare optime a POR, cu o atenție deosebită asupra modelului actual de selecție a proiectelor și asupra ciclurilor de reacție pentru asigurarea unei îmbunătățiri constante. 424. Fără îndoială, evaluarea de modelelor de selecție a proiectelor POR nu se oprește și nu trebuie să se oprească odată cu finalizarea analizei curente. Primul an al noii perioade de programare (2014) este fundamental în stabilirea bazelor potrivite pentru noul POR , mai ales atunci când vine vorba de modul în care proiectele sunt evaluate și selectate. Principiul potrivit căruia nu este recomandabilă schimbarea regulilor jocului după primul „fluier” ar trebui să fie respectat cu și mai multă strictețe când ne referim la criteriile și procedurile de selecție a proiectelor. Având în vedere necesitatea de a asigura 221 un grad ridicat de legitimitate a sistemului, solicitanții și beneficiarii ar trebui să rămână încrezători în faptul că propunerile de proiecte sunt examinate pe baza acelorași reguli, cu asigurarea unui tratament corect și egal. Indiferent de presiunile politice ulterioare legate de modificarea cadrului aplicabil, modelul ales de selecție a proiectelor ar trebui să rămână relativ constant în timp și să asigure funcționarea corespunzătoare a mecanismelor de M&E, efectuarea reglajelor esențiale (dacă este necesar și dacă este posibil), precum și integrarea lecțiilor învățate pentru perioadele de programare următoare. 425. Indiferent de alegerile finale ale AM în ceea ce privește criteriile modelul de selecție pentru POR 2014-2020, obiectivul fundamental al programului ar trebui să rămână același – de a promova dezvoltarea durabilă și favorabilă incluziunii din România. În acest efort, importanța POR atât ca sursă indispensabilă de fonduri, cât și ca unic catalizator al consolidării capacității administrative poate fi cu greu exagerată. O parte din acest impact va continua să fie foarte vizibil în întreaga țară, schimbând viețile oamenilor în termeni foarte concreți: un drum nou; un spital mai modern și mai bine utilat; o școală reabilită, oferind confort termic pe tot parcursul anului; un nou centru de afaceri care angajează sute sau mii de oameni; un muzeu renovat etc. Alte tipuri de impact, incluzând motivația a nenumărați funcționarilor publici, schimbări de mentalitate, o capacitate îmbunătățită de a oferi servicii de bază pentru cetățeni pot fi mai greu de cuantificat, dar nu mai puțin importante. În cele din urmă, așa arată puterea de convergență a UE în cele mai bune ipostaze, iar POR România va continua să joace un rol cheie în acest efort istoric . 222 Bibliografie Banca Mondială, Working Paper No 161: Public Investment Management in the New EU Member States. Strengthening Planning and Implementation of Transport Infrastructure Investments Banca Mondială (2013), Report: Romania - Improving the National Framework for Preparing and Implementing Public Investment Projects Banca Mondială (2009), World Development Report 2009 (World Bank Ed.): World Bank Washington DC. Babbie, E.R. (2010). The practice of social research (Twelfth ed.): Wadsworth Pub Co. Bachtler, J., Begg, I., Polverari, L., and Charles, D. (2013) Evaluation of the Main Achievements of Cohesion Policy Programmes and Projects over the Longer Term in 15 Selected Regions (from 1989-1993 Programme Period to the Present (2011.CE.16.B.AT.015), Final Report to the European Commission (DG Regio), European Policies Research Centre, University of Strathclyde (Glasgow) and London School of Economics. Byrne, B. M. (2012). Structural equation modeling with Mplus : basic concepts, applications, and programming . New York: Routledge Academic. Cadrele Strategice Naționale ale Irlandei, Lituaniei, Poloniei, Spaniei, Marii Britanii Chen, F. F. (2007). Sensitivity of goodness of fit indexes to lack of measurement invariance. Structural Equation Modeling - a Multidisciplinary Journal, 14(3), 464-504. Davidov, E. (2008). A cross-country and cross-time comparison of the human values measurements with the second round of the European Social Survey. Survey Research Methods. doi: papers2://publication/uuid/4410D2C5-B81F-42D1-B5E3-CFF3096AB4D7 Davidov, E., Datler, G., Schmidt, P., & Schwartz, S. H. (2010). Testing the invariance of values in the Benelux countries with the European Social Survey: Accounting for ordinality. In E. Davidov, P. Schmidt & J. Billiet (Eds.), Cross-Cultural Analysis: Methods and Applications (pp. 149-168). London/New York: Routledge. Deloitte & Touche GmbH (2012): Evaluierung von wettbewerblichen Auswahlverfahren des Ziel 2-Programms 2007- 2013, Ministry for Business, Energy, Industry, SMEs & the Craft Sector of the Land Nordrhein-Westfalen, Final Report (http://www.ziel2.nrw.de/3_Ergebnisse/Evaluierung_Wettbewerbsverfahren/Evaluierung_wettbewerblic he_Auswahlverfahren_Ziel_2_Endbericht.pdf, accesat la 19.11.2013). Deloitte & Touche GmbH (2013): Evaluierung von wettbewerblichen Auswahlverfahren des Ziel 2-Programms 2007- 2013, Presentation of Results, PowerPoint Presentation, 19.03.2013. Enterprise Estonia (2013). Measure Strengthening of the competitiveness of regions ( Piirkondade konkurentsivõime tugevdamise meede) (http://www.eas.ee/et/avalikule-ja-mittetulundussektorile/avalike-teenuste-arendamine/piirkondade- konkurentsivoime-tugevdamise-programm-sf-2007-2013/ueldjutt, accessed 13.01.2014). Ernst and Young, Praxis & Institute of Baltic Studies (2010). Selection criteria for the assessment of structural instruments (Struktuurivahendite valikukriteeriumide hindamine ), Research Report (http://www.struktuurifondid.ee/public/Struktuurivahendite_valikukriteeriumide_hindamine.pdf, accessed 13.01.2014). Ferry M, Gross F, Bachtler J and McMaster I (2007) ‘Turning Strategies into Projects: The Impleme ntation of 2007- 13 Structural Funds Programmes’, IQ-Net Thematic Paper, 20(2), European Policies Research Centre, University of Strathclyde, Glasgow (http://www.eprc.strath.ac.uk/iqnet/downloads/IQ- Net_Reports%28Public%29/ThematicPaper20%282%29Final.pdf, accesat la 19.11.2013 223 Guildford G (2013), Investing in Growth and Jobs: An Independent Review of Arrangements for Implementation of European Structural Funds programmes 2014-20, http://wales.gov.uk/docs/wefo/publications/130314guilfordreporten.pdf Klaudijus Maniokas, Agne Miseliuniene: Expert evaluation network delivering policy analysis on the performance of Cohesion policy 2007– 2013 Year 2 – 2012 Task 2: Country Report on Achievements of Cohesion policy Lithuania. Guvernul Cataloniei, Criterios De Selección De Operaciones Del Programa Operativo FEDER Catalunya 2007-2013 Guvernul Estoniei, Ministerul Afacerilor Regionale (2007): Internal decree on the measure “Strengthening of the competitiveness of regions” (Meetme «Piirkondade konkurentsivõime tugevdamine» tingimused ). Guvernul Estoniei, Ministerul Afacerilor Regionale (2012): Internal decree on the measure “Strengthening of the competitiveness of regions” (Regionaalministri 22. oktoobri 2007. a määruse nr 7 „Meetme „Piirkondade konkurentsivõime tugevdamine” tingimused” muutmine ). Guvernul Estoniei: Annual Implementation Report of the OP for Development of Living Environment 2012 Guvernul Estoniei, Ministerul Afacerilor Interne (2013): Strengthening of the competitiveness of regions (Piirkondade konkurentsivõime tugevdamine ) (2007-2013) (https://www.siseministeerium.ee/35929/, accesat la: 13.01.2014). Guvernul Landului Renania de Nord-Westalia (Germania), Ministerul Economiei, IMM-urilor și Energiei (2009 și 2010) ElektroMobil.NRW, Elektromobilität in Nordrhein-Westfalen – Gesucht: Die besten Ideen für eine mobile Zukunft, Wettbewerbsaufrufe 1 & 2 (http://www.ziel2- nrw.de/2_Wettbewerbe_und_weitere_Foerdermoeglichkeiten/1_Wettbewerbe_2009/ElektroMobil_NR W/ElektroMobil_Wettbewerbsaufruf.pdf; http://www.ziel2.nrw.de/2_Wettbewerbe_und_weitere_Foerdermoeglichkeiten/1_Wettbewerbe_2010/ ElektroMobil_NRW_2/ElektroMobil_2_Wettbewerbsaufruf_2010.pdf, accesat la 10.12.2013) Guvernul Landului Renania de Nord-Westalia (Germania), Ministerul Mediului de Afaceri, Energiei, Industriei, IMM- urilor și Meșteșugurilor (2012): Operationelles Programm (EFRE) für das Ziel "Regionale Wettbewerbsfähigkeit und Beschäftigung" für Nordrhein-Westfalen, versiunea din 05.07.2012 (http://www.ziel2.nrw.de/1_Ziel2-Programm/3_1_Programmtexte/OP_Gesamt_Endversion_20120507_- _Online__2_.pdf, accesat la 19.11.2013). Guvernul Landului Renania de Nord-Westalia (Germania), Ministerul Mediului de Afaceri, Energiei, Industriei, IMM- urilor și Meșteșugurilor (2012): Operationelles Programm (EFRE) für das Ziel "Regionale Wettbewerbsfähigkeit und Beschäftigung" für Nordrhein-Westfalen, Raport anual de implementare 2012, 26.08.2013 (http://www.ziel2.nrw.de/1_Ziel2-Programm/5_Berichte/Durchfuehrungsbericht_2012.pdf, accesat la 12.12.2013). Guvernul Landului Renania de Nord-Westfalia: Programul Operațional „Competitivitate Regională și Ocupare a Forței de Muncă 2007-2013” (FEDR) din Renania de Nord-Westfalia: Criterii de Selecție de Proiectelor (http://www.ziel2.nrw.de/1_Ziel2-Programm/4_1_Auswahlkriterien/Auswahlkriterien.pdf, accesat la 19.11.2013). Guvernul Landului Renania de Nord-Westfalia: Programul Operațional „Competitivitate Regională și Ocupare a Forței de Muncă 2007-2013” (FERD) din Renania de Nord-Westfalia: Fișă de monitorizare, Măsura 2.2 Tehnologia legată de afaceri și infrastructura de cercetare (http://www.ziel2-nrw.de/1_Ziel2- Programm/6_Formulare/6_2_Monitoringboegen/6_2_1_Monitoringboegen/index.php, accesat la 11.12.2013). Guvernul Poloniei, Ministerul Dezvoltării Regionale: National Development Strategy 2007-2015. Guvernul Poloniei, Ministerul Dezvoltării Regionale: National Strategy of Regional Development 2010-2020. Regions, cities, rural areas. 224 Guvernul Sloveniei, Biroul guvernamental pentru autoguvernare locală și politică regională (2007), Programul Operațional pentru Consolidarea Potențialului Dezvoltării Regionale în perioada 2007 -2013, 26.07.2007. Guvernul Sloveniei, Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologie (2013): Letno poročilo 2012 o izvajanju Operativnega programa krepitve regionalnih razvojnih potencialov za obdobje 2007-2013, Septembrie 2013. Guvernul Spaniei, Ministerul Administrației Publice: La Gestión De Proyectos Ofinanciados Por El Fondo Social Europeo, Guí; a Para Beneficiarios. Kaldmäe, M (2007). Priority for Integral and balanced development of regions, General Selection Criteria (Piirkondade terviklik ja tasakaalustatud arengu prioriteedi üldised valikukriteeriumid ). Presentation in the meeting of a monitoring committee for the OP for development of the Living Environment, 27.09.2007. OECD (2012): Public Investment across levels of government; the case of Galicia, Spain Planurile de Implementare ale Programelor Operaționale. Pentz, M. A., & Chou, C.-P. (1994): Measurement invariance in longitudinal clinical research assuming change from development and intervention. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 62(3), 450. PNUD. (2005). National Human Development Report (NHDR) for Romania . PNUD. (2013). Human Development Report 2013.The Rise of the South Human Progress in a Diverse World . NY. Programele Operaționale Regionale pentru Regiunea BMW, Irlanda; Regiunea Świętokrzyskie, Polonia; Comunitatea din Valencia, Spania; Regiunea West Wales and the Valleys, Marea Britanie; Programul Operațional Dezvoltarea Poloniei de Est; Programul Operațional Creștere Economică, Lituania. PRS Centralny (2011), Programu Rozwoju Subregionu Centralnego 2007-13 (http://rpo.slaskie.pl/zalaczniki/2011/03/30/1301487854.pdf, accesat la 1.12.2013). PSDB (2012) Wstępna ocena realizacji i efektów Regionalnego Programu Operacyjnego Województwa Śląskiego na lata 2007-2013 (http://www.ewaluacja.gov.pl/Wyniki/Documents/Wstepna_ocena_realizacji_i_efektow_RPOWS_140220 13.pdf, accesat la 1.12.2013). PSDB (2010) Pozakonkursowe ścieżki wyboru projektów w ramach RPO WSL: Indykatywny Wykaz Projektów Kluczowych oraz Programy Rozwoju Subregionów (http://rpo.slaskie.pl/zalaczniki/2010/09/02/1283415977.pdf, accesat la 1.12.2013).Rambøll Management Consulting (2012): Comparative Study of the Project Selection Process Applied in Cohesion Policy Programmes 20017-2013 in a Number of Member States. Final Report (http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/selection/selection_process.pdf, accesat la 12.12.2013). Regiunea Lazio, Departamentul de Planificare Economică și Socială, Direcția Regională de Planificare Economică, Cercetare și Inovare (2011): Programma Operativo Regionale cofinanziato dal FESR 2007-2013: motivi ed effetti della revisione, a cura del Nucleo di valutazione e verifica degli investimenti pubblici, 7 febbraio 2011, pp. 1-28. Regiunea Lazio (2011), Programul Operațional „Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă,” cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională 2007-2013 (propunere revizuită la 18.03.2011), CCI 2007IT162PO004, pp. 1-164. Regiunea Lazio (2012), Programul Operațional Regional FEDR Lazio 2007 -2013, Axa V Dezvoltarea urbană și locală, Activitatea V.1 Regenerarea impactului economic, social și de mediu al zonelor urbane, Ghid regional pentru punerea în aplicare a dezvoltării urbane integrate (nedatat), in BUR Lazio, nr . 3, partea a treia, 21.01.2012. 225 Regiunea Lazio, Direcția de Planificare Economică, Cercetare și Inovare (2012): Hotărârea nr. B00870 din 13 februarie 2012, Hotărârea nr. B00027 din 09 ianuarie 2012. Extinderea termenului limită al anunțului public „Apel pentru cereri de pre-calificare a proiectelor în cadrul activității V.1 - Regenerarea impactului economic, social și de mediu al zonelor urbane, din cadrul propunerii de revizuire a POR FEDR 2007-13 Lazio,” aprobat prin Hotărârea nr. 349 din 29 iulie 2011 și Hotărârea nr. 359 din 8 august 2011, in BUR nr. 7, partea a treia, 21.02.2012. Regiunea Lazio (2012), Descrierea Sistemului de Management și Control, versiunea aprilie 2012, http://porfesr.lazio.it/PORFESR/galleria_allegati/documentazione/SIGECO/DESCRIZIONE_SISTEMA_GESTI ONE_E_CONTROLLO.pdf. Regiunea Lazio (2012), Hotărârea Directorului nr. B03110 din 24 mai 2012, Lazio POR FEDR 2007 -2013; Hotărârea Directorului Direcției Regionale de Planificare Economică, Cercetare și Inovare, nr. B00027 din 2012 și Hotărârea nr. 192 din 2012 privind aprobarea listei P.L.U.S., aprobarea operațiunilor care urmează să fie admise pentru finanțare în cadrul Activității V.1 și II.1; aprobarea măsurilor care trebuie finanțate în cadrul Activității I.7 și ale operațiunilor finanțabile cu economiile Activității V.1, in BUR Lazio nr. 21, partea a treia, 07.06.2012, pp. 405-427. Regiunea Lazio (2012), Programul Operațional Regional FEDR Lazio, Anunț public: Apel pentru cereri de pre - calificare a proiectelor în cadrul activității V.1 Regenerarea impactului economic, social și de mediu al zonelor urbane,”pe baza propunerii de revizuire a POR FEDR Lazio 2007 -2013, Anexă la Rezoluția nr. 348, in BUR Lazio nr. 30, 13.08.2012, p. 70-90 (conține pro-forma de depunere a cererilor PLUS). Regiunea Lazio, Departamentul de Planificare Economică și Socială, Direcția Regională de Planificare Economică, Cercetare și Inovare, aria Planificare Negociată pentru Dezvoltare Locală (2012), Hotărârea nr. B08056 din 24 octombrie 2012, Propunerea nr. 22518 din 23.10.2012, Subiect: Fondul de Garantare pentru IMM-urile afectate de PLUS, Activitatea I.5 din cadrul POR FEDR Lazio 2007-2013. Aprobarea proiectului de act adițional la Acordul între regiunea Lazio și Unionfidi Lazio SpA, nr. de înregistrare 15252 din 24 mai 2012. Regiunea Lazio, Direcția de Planificare Economică, Cercetare și Inovare (2012) Hotărârea administrativă nr. B08055 din 24 octombrie 2012, Completări la cap. 5.3.1 din „Regulamentul regional de implementare a intervențiilor integrate de dezvoltare urbană,” Anexa 3 la Hotărârea administrativă nr. B00027 din 9 ianuarie 2012, in BUR Lazio nr. 71, 11.12.2012. Regiunea Lazio, Departamentul de Planificare Economică și Socială, Direcția Regională de Planificare Economică, Cercetare și Inovare, aria Planificare Negociată pentru Dezvoltare Locală (2012), Hotăr ârea nr. B09388 din 06.12.2012, Propunerea nr. 25947 din 06.12.2012, Subiect: POR FEDR Lazio 2007-2013 - Lista de aprobare „Proiecte Retrospective,” în concordanță cu strategiile Planurilor Locale și Urban de Dezvoltare (P.L.U.S.). Regiunea Lazio (2012), „Completări la documentul de Descriere a Sistemului de Management și Control,” POR FEDR Lazio 2007-2013, CCI 2007IT162PO004, noiembrie 2012. Regiunea Lazio, Direcția Regională de Dezvoltare Economică și de Activități Productive, aria Infrastructură pentru Dezvoltarea Economică (2013), Hotărârea propusă nr. 18679 din 21.11.2013, Subiect: modificări și completări la „Ghidul Regional pentru implementarea intervențiilor integrate de dezvoltare urbană integrată,” aprobat prin Hotărârea administrativă nr. B00027 din 09.01.2012, modificat prin Hotărârile administrative nr. B08055 din 24.10.2012 și nr. B00891 din 13.03.2013. Regiunea Lazio (2013), Programul Operațional Regional FEDR Lazio 2007-2013, Axa V Dezvoltare Urbană și Locală Activitatea V.1 Regenerarea impactului economic, social și de mediu al zonelor urbane, Ghidul regional pentru implementarea intervențiilor integrate de dezvoltare urbană integrată, aprobat prin Hotărârea administrativă nr. B00027 din 09.01.2012, modificat prin Hotărârile administrative nr. B08055 din 24.10.2012, nr. B00891 din 13.03.2013 și nr. G02878 din 22.11.2013, pp. 1-39. Regiunea Silezia, Cabinetul Mareșalului Voievodatului Sileziei (2013): Sprawozdanie okresowe z realizacji Regionalnego Programu Operacyjnego Województwa Śląskiego na lata 2007-2013 w I półroczu 2013 roku (http://rpo.slaskie.pl/zalaczniki/2013/10/11/1381497902.pdf, accesat la 2.12.2013). 226 Regiunea Silezia, Cabinetul Mareșalului Voievodatului Sileziei (2013): Podręcznik Procedur Wdrażania Regionalnego Programu Operacyjnego Województwa Śląskiego na lata 2007 -2013 wersja dwudziesta druga (http://rpo.slaskie.pl/?grupa=1&art=1235722902&id_m=148, accesat la 2.12.2013). Regiunea Silezia, Cabinetul Mareșalului Voievodatului Sileziei (2013): Załącznik nr 6 do Szczegółowego opisu priorytetów RPO WSL na lata 2007-2013 - Kryteria wyboru projektów (http://rpo.slaskie.pl/zalaczniki/2013/10/29/1383053871.pdf, accesat la 2.12.2013). Regiunea Silezia, Cabinetul Mareșalului Voievodatului Sileziei (2010): Regionalny Program Operacyjny Województwa Śląskiego na lata 2007 – 2013, Kryteria oceny Programów Rozwoju Subregionów (http://rpo.slaskie.pl/zalaczniki/2011/09/05/1315205330.pdf, accesat la 2.12.2013) Regiunea Silezia, Cabinetul Mareșalului Voievodatului Sileziei (2010): Regionalny Program Operacyjny Województwa Śląskiego na lata 2007-2013 (RPO) (http://rpo.slaskie.pl/zalaczniki/2010/10/07/1286452333.pdf, accesat la 1.12.2013). Sandu, D. (coordonator) (1998). Community poverty in Romania rural areas .Foundation for poverty alliviation by Romania Social Development Fund Sandu, D., (1999). Community and Regional Poverty in Rural Romania, in Romanian Journal of Sociology, vol. X. Sandu, D. ( 2011). Social disparities in the regional development and policies of Romania. International Review of Social Research, I, 1-30. Sandu, D. (coordonator) (2013). Disparităţi şi fluxuri în fundamentarea social -economică a regionalizării administrative a României. Seier, Katri (2007). Selection Criteria (Valikukriteeriumid), Presentation in the Monitoring Committee meeting for the OP for Development of the Living Environment, 27.09.2007. Steenkamp, J.-B. E., & Baumgartner, H. (1998). Assessing measurement invariance in cross-national consumer research. Journal of Consumer Research, 25(1), 78-107. Uniunea Europeană: Asistență Structurală pentru Estonia, 2013 ( www.struktuurifondid.ee, accesat la: 13.01.2014). Vilnius University: Effectiveness of implementing the EU cohesion policy in Lithuania Paper for the Fourth Pan- European Conference on EU Politics of the ECPR WEFO (2010) West Wales and the Valleys Convergence Programme Operational Programme for the European Regional Development Fund 2007-2013, versiunea din 24.09.2010 (http://wales.gov.uk/docs/wefo/publications/convergence/erdfoperational/110601erdfconvopen.pdf) WEFO (2011): The Effectiveness of Implementation in the 2007-2013 Structural Funds Programming Period.Undertaken by a consortium led by Old Bell 3 Ltd., http://wales.gov.uk/docs/wefo/report/110331processevaluationen.pdf WEFO (2010) Making your proposals to the Welsh European Funding Office. How does it work? http://wales.gov.uk/docs/wefo/publications/applyingforfundingguidance/100924makingyourproposalsto wefoen.pdf WEFO (2009) European Structural Funds 2007-2013 Strategic Framework Sustainable Transport ERDF Convergence: P3T1 http://wales.gov.uk/docs/wefo/publications/strategicframeworks/100202sustainabletransportframework en.pdf WEFO (undated) Selection and Prioritisation Criteria to be applied to project proposals under the 2007-2013 Programmes 227 http://wales.gov.uk/docs/wefo/publications/applyingforfundingguidance/070926projectselectionandprio ritisationcriteriaen.pdf WEFO (undated) Applying for EU project funding, http://wales.gov.uk/docs/wefo/publications/applyingforfundingguidance/071116applyingforeufundingen .pdf Widaman, K. F., Ferrer, E., & Conger, R. D. (2010). Factorial invariance within longitudinal structural equation models: Measuring the same construct across time. Child development perspectives, 4(1), 10-18. 228 229 Anexe 230 Anexa 1. Bugetul POR 2007-2013 Tabelul 27. Bugetul planificat pentru POR pe AP şi ani (în EUR) Contribuţie naţională Axă An Total Contribuţie UE Contribuţie privată Prioritară Alte surse Bugetul de stat Bugetul local Total publice AP 1.1. 2007 127.359.275 102.281.115 22.550.437 2.527.723 0 25.078.160 2008 149.867.265 120.395.009 26.483.635 2.988.621 0 29.472.256 2009 159.872.128 128.448.505 28.229.451 3.194.172 0 31.423.623 2010 193.757.249 155.698.831 34.177.710 3.880.708 0 38.058.418 2011 205.313.836 164.988.660 36.211.799 4.113.377 0 40.325.176 2012 249.316.898 200.361.161 43.956.303 4.999.434 0 48.955.737 2013 305.685.134 245.633.248 53.932.485 6.119.401 60.051.886 Total 1.391.171.785 1.117.806.529 245.541.820 27.823.436 0 273.365.256 AP 1.2. Total Economii/Redistribuire AP 2.1. 2007 77.686.668 67.198.968 8.933.967 1.553.733 0 10.487.700 2008 95.088.482 82.251.537 10.935.175 1.901.770 12.836.945 2009 103.796.585 89.784.046 11.936.607 2.075.932 14.012.539 2010 123.228.666 106.592.796 14.171.297 2.464.573 16.635.870 2011 131.004.222 113.318.652 15.065.486 2.620.084 17.685.570 2012 156.195.982 135.109.525 17.962.537 3.123.920 21.086.457 2013 189.710.401 164.099.497 21.816.696 3.794.208 25.610.904 Total 876.711.006 758.355.021 100.821.765 17.534.220 0 118.355.985 AP 3.1. 2007 18.159.603 15.436.079 2.360.332 363.192 0 2.723.524 2008 22.227.355 18.893.761 2.889.047 444.547 3.333.594 2009 24.262.911 20.624.032 3.153.622 485.257 3.638.879 231 2010 28.805.247 24.485.121 3.744.021 576.105 4.320.126 2011 30.622.820 26.030.099 3.980.264 612.457 4.592.721 2012 36.511.503 31.035.615 4.745.658 730.230 5.475.888 2013 44.345.648 37.694.818 5.763.917 886.913 6.650.830 Total 204.935.087 174.199.525 26.636.861 4.098.701 0 30.735.562 AP 3.2. 2007 8.817.437 7.494.821 1.146.267 176.349 1.322.616 2008 10.792.543 9.173.661 1.403.031 215.851 1.618.882 2009 11.780.913 10.013.776 1.531.519 235.618 1.767.137 2010 13.986.454 11.888.486 1.818.239 279.729 2.097.968 2011 14.868.979 12.638.632 1.932.967 297.380 2.230.347 2012 17.728.244 15.069.007 2.304.672 354.565 2.659.237 2013 21.532.131 18.302.311 2.799.177 430.643 3.229.820 Total 99.506.701 84.580.694 12.935.872 1.990.135 0 14.926.007 AP 3.3. 2007 8.817.437 7.494.821 1.146.267 176.349 1.322.616 2008 10.792.543 9.173.661 1.403.031 215.851 1.618.882 2009 11.780.913 10.013.776 1.531.519 235.618 1.767.137 2010 13.986.454 11.888.486 1.818.239 279.729 2.097.968 2011 14.868.979 12.638.632 1.932.967 297.380 2.230.347 2012 17.728.244 15.069.007 2.304.672 354.565 2.659.237 2013 21.532.131 18.302.311 2.799.177 430.643 3.229.820 Total 99.506.701 84.580.694 12.935.872 1.990.135 0 14.926.007 AP 3.4. 2007 25.248.167 21.460.942 3.282.262 504.963 3.787.225 2008 30.903.756 26.268.193 4.017.488 618.075 4.635.563 2009 33.733.888 28.673.804 4.385.406 674.678 5.060.084 2010 40.049.316 34.041.919 5.206.411 800.986 6.007.397 2011 42.576.371 36.189.916 5.534.928 851.527 6.386.455 2012 50.763.693 43.149.139 6.599.280 1.015.274 7.614.554 2013 61.655.880 52.407.498 8.015.264 1.233.118 9.248.382 232 Total 284.931.071 242.191.411 37.041.039 5.698.621 0 42.739.660 AP 4.1. 2007 24.427.421 21.847.251 2.580.170 2.580.170 2008 29.899.163 26.741.037 3.158.126 3.158.126 2009 32.637.296 29.189.951 3.447.345 3.447.345 2010 38.747.425 34.654.694 4.092.731 4.092.731 2011 41.192.334 36.841.356 4.350.978 4.350.978 2012 49.113.508 43.925.848 5.187.660 5.187.660 2013 59.651.621 53.350.863 6.300.758 6.300.758 Total 275.668.768 246.551.000 29.117.768 0 0 29.117.768 AP 4.2. 2007 2.698.662 2.413.600 285.062 285.062 2008 3.303.162 2.954.246 348.916 348.916 2009 3.605.663 3.224.793 380.870 380.870 2010 4.280.690 3.828.516 452.174 452.174 2011 4.550.794 4.070.090 480.704 480.704 2012 5.425.901 4.852.758 573.143 573.143 2013 6.590.118 5.893.997 696.121 696.121 Total 30.454.990 27.238.000 3.216.990 0 0 3.216.990 AP 4.3. 2007 30.244.263 20.253.160 2.392.515 2.392.515 7.598.588 2008 37.018.978 24.789.867 2.928.439 2.928.439 9.300.672 2009 40.409.138 27.060.098 3.196.622 3.196.622 10.152.418 2010 35.921.175 32.126.102 3.795.073 3.795.073 2011 38.187.749 34.153.214 4.034.535 4.034.535 2012 45.531.150 40.720.784 4.810.366 4.810.366 2013 55.300.609 49.458.100 5.842.509 5.842.509 Total 282.613.062 228.561.325 27.000.059 0 0 27.000.059 27.051.678 AP 5.1. 2007 23.514.121 21.260.996 1.795.712 457.413 2.253.125 2008 28.781.285 26.023.461 2.197.951 559.873 2.757.824 2009 31.417.046 28.406.663 2.399.237 611.146 3.010.383 233 2010 37.298.728 33.724.762 2.848.406 725.560 3.573.966 2011 39.652.227 35.852.748 3.028.137 771.342 3.799.479 2012 47.277.241 42.747.134 3.610.439 919.668 4.530.107 2013 57.421.351 51.919.235 4.385.117 1.116.999 5.502.116 Total 265.361.999 239.934.999 20.264.999 5.162.001 0 25.427.000 0 AP 5.2. 2007 41.913.478 26.192.675 2.211.933 563.962 2.775.895 12.944.908 2008 51.302.098 32.059.832 2.707.408 690.289 3.397.697 15.844.569 2009 56.000.290 34.995.837 2.955.350 753.506 3.708.856 17.295.597 2010 66.484.280 41.547.517 3.508.631 894.572 4.403.203 20.533.560 2011 70.679.344 44.169.106 3.730.020 951.017 4.681.037 21.829.201 2012 84.270.791 52.662.706 4.447.293 1.133.896 5.581.189 26.026.896 2013 102.352.476 63.962.357 5.401.533 1.377.192 6.778.725 31.611.394 Total 473.002.757 295.590.030 24.962.168 6.364.434 0 31.326.602 146.086.125 AP 5.3. 2007 12.525.316 11.324.774 956.796 243.746 1.200.542 2008 15.330.986 13.861.523 1.171.118 298.345 1.469.463 2009 16.734.983 15.130.947 1.278.368 325.668 1.604.036 2010 19.867.990 17.963.659 1.517.695 386.636 1.904.331 2011 21.121.633 19.097.140 1.613.460 411.033 2.024.493 2012 25.183.265 22.769.469 1.923.723 490.073 2.413.796 2013 30.586.750 27.655.034 2.336.490 595.226 2.931.716 Total 141.350.923 127.802.546 10.797.650 2.750.727 0 13.548.377 0 AP 6.1. 2007 6.665.516 4.999.137 1.666.379 1.666.379 2008 11.922.812 8.942.109 2.980.703 2.980.703 2009 17.271.909 12.953.932 4.317.977 4.317.977 2010 16.956.060 12.717.045 4.239.015 4.239.015 2011 18.998.430 14.248.823 4.749.607 4.749.607 2012 18.359.748 13.769.811 4.589.937 4.589.937 2013 19.980.443 14.985.332 4.995.111 4.995.111 234 Total 110.154.918 82.616.189 27.538.729 0 0 27.538.729 0 AP 6.2. 2007 680.000 510.000 170.000 170.000 2008 3.464.200 2.598.150 866.050 866.050 2009 3.487.100 2.615.325 871.775 871.775 2010 3.418.532 2.563.899 854.633 854.633 2011 3.374.500 2.530.875 843.625 843.625 2012 3.454.600 2.590.950 863.650 863.650 2013 3.472.800 2.604.600 868.200 868.200 Total 21.351.732 16.013.799 5.337.933 0 0 5.337.933 0 TOTAL POR 4.556.721.500 3.726.021.762 584.149.525 73.412.410 0 657.561.935 173.137.803 Sursa: POR – Documentul cadru de implementare pentru POR 2007-2013 Versiunea în limba română, octombrie 2012. 235 Bugetul planificat pentru POR pe Axe Prioritare/Domenii majore de intervenţie şi Regiuni de dezvoltare – mii EUR AP 1.1 AP AP 2.1 AP 3.1 AP 3.2 AP 3.3 AP 3.4 AP 4.1 AP 4.2 AP 4.3 AP 5.1 AP 5.2 AP 5.3 1.2 TOTAL 1.391.172 235.400 285.860 235.400 330.010 150.360 876.711 173.580 99.520 99.520 284.910 274.390 Contribuţie 1.117.807 210.534 231.187 212.844 206.231 135.948 UE 758.355 147.547 84.592 84.592 242.174 245.407 Regiunea Total 38.420 46.650 38.420 53.860 24.530 Nord-Est 227.040 143.080 28.330 16.240 16.240 46.500 44.780 Contribuţie 34.361 37.727 34.738 33.658 22.178 UE 182.427 123.764 24.081 13.804 13.804 39.525 40.050 Raport RD 16,32% 16,32% 16,32% 16,32% 16,32% 16,32% 16,32% 16,32% 16,32% 16,32% 16,32% 16,31% Regiunea Total 31.190 37.880 31.190 43.730 19.920 Sud-Est 184.330 116.160 23.000 13.190 13.190 37.740 36.360 Contribuţie 27.895 30.635 28.201 27.327 18.010 UE 148.109 100.478 19.550 11.211 11.211 32.079 32.519 Raport RD 13,25% 13,25% 13,25% 13,25% 13,25% 13,25% 13,25% 13,25% 13,25% 13,25% 13,25% 13,25% Regiunea Total 33.500 40.670 33.500 46.960 21.400 Sud 197.960 124.760 24.700 14.160 14.160 40.540 39.050 Contribuţie 29.961 32.892 30.290 29.346 19.349 UE 159.061 107.917 20.996 12.036 12.036 34.459 34.925 Raport RD 14,23% 14,23% 14,23% 14,23% 14,23% 14,23% 14,23% 14,23% 14,23% 14,23% 14,23% 14,23% Regiunea Total 32.980 40.050 32.980 46.230 21.070 Sud-Vest 194.900 122.830 24.320 13.940 13.940 39.920 38.440 Contribuţie 29.496 32.390 29.820 28.890 19.050 UE 156.602 106.248 20.673 11.849 11.849 33.932 34.380 236 Raport RD 14,01% 14,01% 14,01% 14,01% 14,01% 14,01% 14,01% 14,01% 14,01% 14,01% 14,01% 14,01% Regiunea Total 24.340 29.560 24.340 34.120 15.550 Vest 143.850 90.650 17.950 10.290 10.290 29.460 28.370 Contribuţie 21.769 23.906 22.007 21.322 14.060 UE 115.583 78.412 15.258 8.746 8.746 25.041 25.373 Raport RD 10,34% 10,34% 10,34% 10,34% 10,34% 10,34% 10,34% 10,34% 10,34% 10,34% 10,34% 10,34% Regiunea Total 28.460 34.560 28.460 39.900 18.180 Nord-Vest 168.190 105.990 20.990 12.030 12.030 34.450 33.170 Contribuţie 25.454 27.950 25.733 24.934 16.437 UE 135.141 91.681 17.842 10.225 10.225 29.282 29.666 Raport RD 12,09% 12,09% 12,09% 12,09% 12,09% 12,09% 12,09% 12,09% 12,09% 12,09% 12,09% 12,09% Regiunea Total 25.660 31.160 25.660 35.970 16.390 Centru 151.640 95.560 18.910 10.850 10.850 31.060 29.910 Contribuţie 22.950 25.200 23.201 22.478 14.819 UE 121.843 82.659 16.074 9.222 9.222 26.401 26.751 Raport RD 10,90% 10,90% 10.89% 10,90% 10,90% 10,90% 10,90% 10,90% 10,90% 10,90% 10,90% 10,90% Regiunea Total 20.850 25.330 20.850 29.240 13.320 Bucureşti- 123.260 77.680 15.380 8.820 8.820 25.240 24.310 Ilfov Contribuţie 18.648 20.485 18.852 18.273 12.043 UE 99.039 67.193 13.073 7.497 7.497 21.454 21.742 Raport RD 8,86% 8,86% 8,86% 8,86% 8,86% 8,86% 8,86% 8,86% 8,86% 8,86% 8,86% 8,86% 237 Raport de contractare pe Axe Prioritare şi Regiuni de Dezvoltare (% = Valoarea totală contractată/Resurse alocate totale) în 2011 AP 1.1. AP 2.1. AP 3.1. AP 3.2. AP 3.3 AP 3.4. AP 4.1. AP 4.2. AP 4.3. AP 5.1. AP 5.2. TOTAL RD Poli de Poli de Centre Creştere Dezvoltare urbane Urbană RD Nord Est 61% 51% 146% 133% 107% 98% 91% 103% 29% nu se 81% 71% 90% 93% aplică RD Sud Est 3% 82% 72% 121% 106% 102% 72% 91% 31% nu se 76% 62% 64% 72% aplică RD Sud 25% 18% 122% 136% 94% 69% 68% 97% 71% nu se 63% 95% 69% 83% aplică RD Sud Vest 35% 31% 121% 128% 81% 82% 68% 97% 76% 0% 62% 90% 54% 82% RD Vest 10% 69% 137% 125% 77% 67% 92% 102% 52% 57% 82% 89% 76% 82% RD 48% 30% 103% 118% 106% 90% 80% 93% 46% nu se 54% 60% 95% 80% Nord Vest aplică RD Centru 19% 56% 147% 108% 94% 82% 76% 98% 52% 0% 90% 92% 55% 79% RD Nu se Nu se aplică 37% 78% 94% 28% 95% 53% 83% nu se 118% 28% 33% 58% Bucureşti- aplică aplică Ilfov POR 28% 43% 121% 121% 95% 80% 79% 93% 54% 43% 74% 74% 68% 80% 238 Depunerea/contractarea în cadrul POR şi situaţia plăţilor la sfârşitul anului 2012 Milioane EUR Perioada Buget UE Proiecte depuse Proiecte Proiecte în Proiecte aprobate de 2007-2013 respinse curs de raportare evaluare Număr Valoare Contribuţie UE % Contribuţia Număr Număr Număr Contribuţie UE Valoare % Contribuţia UE la Bugetul UE totală UE la Bugetul totală UE proiecte aprobate 1 2 3 4 5 6=5/2 7 8 9 10 11 12=11/2 31.12.2012 3.726 8221 12.659 7.681 206,14% 2.826 426 3.690 3.824 6.162 102,64% 30.11.2012 3.726 8211 12.548 7.610 204,23% 2.808 472 3.652 3.710 5.975 99,56% Diferenţa 0 10 111 71 1,91% 18 -46 38 115 187 3,08% Milioane EUR Contracte/Decizii de finanţare Plăţi către beneficiari Cereri de finanţare Plăţi intermediare de la trimise către CE CE Număr Valoare eligibilă Cheltuieli Valoare % Pre- Rambursări Total Plăţi % ContribuţiaContribuţ % ContribuţiaValoare % Valoare Valoarea finanţării Contrib. neeligibil a totală Contribuţi finanţare UE la Bugetulie UE UE la Bugetulrambursată rambursată Benef. e a a UE la UE UE la Bugetul Contrib Buget proiecte Bugetul Contribuţie Buget UE uţie UE naţional lor UE UE naţional 18=14+15 23=20+21 24=(21+2 13 14 15 16 17 19=14/2 20 21 22 25 26=25/2 27 28=27/2 +16+17 +22 0)/2 31.12. 3319 3.455 504 382 120 4.460 92,72% 524 763 153 1.439 34,53% 954 25,60% 920 24,70% 2012 30.11. 3316 3.397 493 381 118 4.389 91,17% 520 712 143 1.374 33,06% 786 21,10% 786 21,10% 2012 Difere 3 58 11 0 1 70 1,55% 3 51 10 65 1,46% 168 4,50% 134 3,60% nţa Sursa: Ministerul Fondurilor UE – Situaţia la 31 decembrie 2012 privind depunerea, aprobarea, semnarea şi plăţile pentru Programul Operaţional 239 Annex 2. Structura POR 2007 – 2013 Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere AP 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbană Planurile integrate de dezvoltare urbană ar trebui implementate prin proiecte din următoarele domenii: a) Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban b) Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri c) Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale Beneficiari eligibili: 1) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) 2) Asociaţii de dezvoltare intercomunitară (ADI), definite conform legislaţiei actuale 3) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) în parteneriat Grupuri/Regiuni ţintă: 1) Regiuni ţintă: o Poli de creştere (conform Hotărârii de Guvern 998/2008): Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi regiunile lor de influenţă o Poli de dezvoltare urbană (conform Hotărârii de Guvern 998/2008): Arad, Baia-Mare, Bacău, Brăila, Galaţi, Deva, Oradea, Piteşti, Râmnicu-Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureş o Centre urbane – oraşe cu peste 10.000 de locuitori, altele decât cele menţionate mai sus, inclusiv Bucureşti şi sectoarele acestuia. 2) Grupurile ţintă: Populaţia marginalizată/defavorizată, inclusiv populaţia rromă, beneficiari ai proiectelor integrate de incluziune socială Perioada de depunere a cererilor de finanţare: 2008 – 2012 Tipuri de cereri de finanţare: a) Cerere deschisă cu depunere continuă b) Cerere deschisă cu termen de depunere Criterii de evaluare tehnică şi financiară: a) Calitatea, maturitatea şi durabilitatea proiectului (următoarele detalii su nt descrise în Manualul de procedură pentru evaluare) - Oportunitatea de investiţii - Eficienţa economică: valoarea RIR economică (dacă RIR economică >= 5,5%, proiectul obţine 6 puncte, în caz contrar obţine 0 puncte) - Capacitatea solicitantului de a implementa proiectul - Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea proiectului - Metodologia de implementare a proiectului - Coerenţa documentaţiei tehnice şi economice/financiare, inclusiv a proiectului tehnic - Relevanţa soluţiei tehnice - Planul de management al investiţiei - Proiectul necesită cofinanţare din fonduri de subvenţii – RIR financiar calculat la costul investiţiei (dacă RIR financiar calculat la costul investiţiei <=5% proiectul obţine 6 puncte, în caz contrar obţine 0 puncte) - Bugetul proiectului - Dezvoltare durabilă şi eficienţă energetică - Societatea informaţională şi noile tehnologii - Şanse egale şi nediscriminare - Durabilitatea proiectului după finanţare – durabilitatea este măsurată în costurile totale de exploatare pe toată durata de viaţă a proiectului. - Durabilitatea financiară a proiectului (dacă Fluxul net de numerar cumulativ este în permanenţă pozitiv pe perioada investiţiei, proiectul obţine 6 puncte, în caz contrar 0 puncte). AP 1.2 Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe. 240 Obiectiv: crearea/menţinerea de locuri de muncă şi promovarea coeziunii sociale prin sprijinirea îmbunătăţirii eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din România, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, ceea ce va conduce la creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi consumul redus de energie. Principalele activităţi generale: 1) Operaţiuni de construire la exteriorul blocurilor de locuinţe 2) Operaţiuni de construire la instalaţiile interioare de apă, canalizare şi încălzire ale blocurilor de locuinţe Beneficiari eligibili: administraţii publice locale, reşedinţe de judeţ, inclusiv cele 6 sectoare din Bucureşti. Grupuri/Regiuni ţintă:  Municipii reşedinţe de judeţ şi cele 6 sectoare din Bucureşti  Blocuri de locuinţe unde trăiesc familii cu venituri mici pe cap de locuitor şi care provin din grupuri marginalizate Perioada de depunere a cererilor de finanţare: 2012 - 2013 Tipuri de cereri de finanţare: Cerere deschisă cu depunere continuă Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale AP 2.1.: Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură Activităţi principale: 1) Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene 2) Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane 3) Construcţia/reabilitarea/modernizarea şoselelor de centură Beneficiari eligibili: 1) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale); 2) Asociaţii de dezvoltare intercomunitară (ADI), definite conform legislaţiei actuale 3) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) în parteneriat Grupuri/Regiuni ţintă: Nu se aplică Perioada de depunere a cererilor de finanţare: 2007 – 2013 Tipuri de cereri de finanţare: Cerere deschisă cu depunere continuă Criterii de evaluare tehnică şi financiară: a) Calitatea, maturitatea şi durabilitatea proiectului (următoarele detalii sunt descrise în Manualul de procedură pentru evaluare) - Nivelul de pregătire şi maturitate a proiectului - Metodologia de implementare - Coerenţa documentaţiei şi a soluţiei - Soluţia tehnică - Proiectul necesită cofinanţare din fonduri de subvenţii (dacă RIR <=5% şi VAN <0, proiectul obţine 6 puncte, în caz contrar obţine 0 puncte) - Bugetul proiectului - Protecţia mediului şi eficienţa energetică - Şanse egale şi nediscriminare - Capacitatea solicitantului de a implementa proiectul - Durabilitatea proiectului după finanţare – durabilitatea este măsurată în costurile totale de exploatare pe toată durata de viaţă a proiectului. b) Contribuţia proiectului la îndeplinirea obiectivelor POR (următoarele detalii sunt descrise în Manualul de procedură pentru evaluare): - Relevanţa proiectului pentru axa prioritară şi domeniul major de intervenţie - Contribuţia proiectului la siguranţa traficului rutier - Contribuţia proiectului la reducerea timpului de călătorie – fluidizarea traficului Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale AP 3.1.: Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate 241 Obiectivul specific al acestui domeniu major de intervenţie îl constituie îmbunătăţirea calităţii infrastructurii serviciilor de asistenţă medicală şi repartizarea teritorial – regională echilibrată a acestora pe teritoriul ţării, pen tru asigurarea unui acces egal al cetăţenilor la serviciile de sănătate. Activităţi principale: 1) Reabilitarea, modernizarea şi dotarea spitalelor cu echipamente specializate 2) Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi dotarea ambulatoriilor cu echipament sp ecializat (în spitale sau unităţi specializate) Beneficiari eligibili: 1) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) 2) Asociaţii de dezvoltare intercomunitară (ADI), definite conform legislaţiei actuale 3) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) în parteneriat Grupuri/Regiuni ţintă: Regiunile/localităţile cu o infrastructură insuficientă sau de slabă calitate a spitalelor şi ambulatoriilor, identificate de studii efectuate de Ministerul Sănătăţii Perioada de depunere a cererilor de finanţare: 2008 – 2012 Tipuri de cereri de finanţare: a) Cereri de finanţare a proiectelor pe baza listei proiectelor eligibile – pentru spitale şi ambulatorii identificate de Ministerul Sănătăţii b) Cerere deschisă cu depunere continuă – pentru alte ambulatorii decât cele identificate de Ministerul Sănătăţii Criterii de evaluare tehnică şi financiară: Calitatea, maturitatea şi durabilitatea proiectului. AP 3.2.: Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale; Obiectivul specific al acestui domeniu de intervenţie în constituie îmbunătăţirea pe întreg teritoriul ţării a calităţii şi capacităţii infrastructurii pentru serviciile sociale, pentru asigurarea unui acces egal al cetăţenilor la astfel de servicii. Activităţi principale: 1) Reabilitarea, modernizarea şi dotarea cu echipamente a centrelor sociale multifuncţionale 2) Reabilitarea, modernizarea şi dotarea cu echipamente a centrelor sociale rezidenţiale Beneficiari eligibili: 1) Autoritate a administraţiei publice locale – direct sau prin serviciile publice de asistenţă socială din subordine 2) Parteneriate între autorităţi ale administraţiei publice locale şi/sau furnizori de servicii sociale (de drept public sau privat) acreditaţi în condiţiile legii 3) Furnizori de servicii sociale, de drept public sau privat, acreditaţi în condiţiile legii Grupuri/Regiuni ţintă: Regiuni/localităţi cu infrastructură insuficientă pentru serviciile sociale şi/sau care nu oferă servicii sociale la standardele actuale Perioada de depunere a cererilor de finanţare: 2008 – 2012 Tipuri de cereri de finanţare: Cerere deschisă cu depunere continuă Criterii de evaluare tehnică şi financiară: a) Calitatea, maturitatea şi durabilitatea proiectului b) Contribuţia proiectului la îndeplinirea obiectivelor POR AP 3.3.: Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă; Obiectivul specific al acestui domeniu major de intervenţie îl reprezintă îmbunătăţirea capacităţii de ră spuns în situaţii de urgenţă la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare prin reducerea timpului de intervenţie pentru acordarea primului ajutor calificat şi pentru intervenţii în situaţii de urgenţă. Activităţi principale: dotarea cu vehicule şi echipamente specifice a bazelor operaţionale regionale şi judeţene pentru intervenţii în situaţii de urgenţă Beneficiari eligibili: Asociaţii de dezvoltare intercomunitară, definite conform legislaţiei actuale Grupuri/Regiuni ţintă: Nu se aplică Perioada de depunere a cererilor de finanţare: 2007 - 2011 Tipuri de cereri de finanţare: Cerere deschisă cu depunere continuă Criterii de evaluare tehnică şi financiară: a) Calitatea, maturitatea şi durabilitatea proiectului b) Contribuţia proiectului la îndeplinirea obiectivelor POR 242 AP 3.4.: Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă. Obiectivul specific al acestui domeniu major de intervenţie îl constituie îmbunătăţirea calităţii infrastructurii de educaţie, a dotării şcolilor, a structurilor de cazare pentru studenţi şi centrelor de formare profesională continuă pentru asigurarea unui proces educaţional la standarde europene şi a creşterii participării populaţiei şcolare şi a adulţilor la procesul educaţional. Participarea crescută ce duce la îmbunătăţirea nivelului de competenţe legate de piaţa locală a locurilor de muncă ajută de asemenea la rezolvarea problemei şomajului în rândul tinerilor. Activităţi principale: 1) Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare şi universitare 2) Crearea şi dezvoltarea campusurilor preuniversitare 3) Reabilitarea/modernizarea/echiparea Centrelor de formare profesională continuă Beneficiari eligibili: 1) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) 2) Universităţi de stat 3) Instituţii publice ce oferă servicii de formare profesională continuă Grupuri/Regiuni ţintă: 1) Regiuni/localităţi cu infrastructuri educaţionale slabe (şcoala primară, secundară şi vocaţională) 2) Universităţi de stat cu infrastructură slabă 3) Centre de formare profesională continuă cu infrastructură slabă Perioada de depunere a cererilor de finanţare: 2008 - 2012 Tipuri de cereri de finanţare: Cerere deschisă cu depunere continuă Criterii de evaluare tehnică şi financiară: a) Calitatea, maturitatea şi durabilitatea proiectului b) Contribuţia proiectului la îndeplinirea obiectivelor POR Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local AP 4.1.: Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală Obiectivul specific al acestui domeniu major de intervenţie îl constituie atragerea investiţiilor pentru valorizarea resurselor locale. Activităţile POR vor viza oferirea de asistenţă autorităţilor locale şi companiilor pentru a crea şi dezvolta propriile structuri de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală, cu scopul de a atrage întreprinderile, în principal IMM-urile. Activităţi principale: Crearea şi dezvoltarea diferitelor tipuri de structuri regionale/locale care să sprijine mediul de afaceri. Beneficiari eligibili: 1) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) 2) IMM-uri conform legislaţiei curente 3) Camerele de comerţ şi industrie organizate conform legislaţiei curente 4) Asociaţii care reprezintă mediul de afaceri organizate conform legislaţiei curente 5) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) în parteneriat Grupuri/Regiuni ţintă: Nu se aplică Perioada de depunere a cererilor de finanţare: 2008 – 2012 Tipuri de cereri de finanţare: Cerere deschisă cu depunere continuă Criterii de evaluare tehnică şi financiară: a) Calitatea, maturitatea şi durabilitatea proiectului b) Contribuţia proiectului la îndeplinirea obiectivelor POR AP 4.2.: Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi Obiectivul specific ale acestui domeniu major de intervenţie îl reprezintă revigorarea regiun ilor pentru includerea lor în fluxul economic, mai precis pentru a le pune la dispoziţia companiilor interesate de aceste situri, potrivite pentru dezvoltarea mediului de afaceri, inclusiv crearea structurilor de sprijinire a mediului de afaceri. Activităţi principale: Reabilitarea siturilor industriale poluate şi abandonate şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Beneficiari eligibili: 243 1) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) 2) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) în parteneriat Grupuri/Regiuni ţintă: Nu se aplică Perioada de depunere a cererilor de finanţare: 2008 – 2012 Tipuri de cereri de finanţare: Cerere deschisă cu depunere continuă Criterii de evaluare tehnică şi financiară: a) Calitatea, maturitatea şi durabilitatea proiectului b) Contribuţia proiectului la îndeplinirea obiectivelor POR AP 4.3.: Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor Obiectivul specific al acestui domeniu major de intervenţie îl constituie sp rijinirea microîntreprinderilor din zona urbană pentru creşterea competitivităţii, a utilizării resurselor locale şi a forţei de muncă. Activităţi principale: Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor Beneficiari eligibili: Microîntreprinderi din zona urbană cu activităţi în domeniul producţiei, serviciilor şi construcţiilor, prin respectarea criteriilor Regulamentului CE 1998/2006 privind ajutoarele de minimis cu câteva excepţii Grupuri/Regiuni ţintă: Nu se aplică Perioada de depunere a cererilor de finanţare: 2008 – 2012 Tipuri de cereri de finanţare: Cerere deschisă cu depunere continuă Criterii de evaluare tehnică şi financiară: a) Calitatea, maturitatea şi durabilitatea proiectului b) Contribuţia proiectului la îndeplinirea obiectivelor POR Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului AP 5.1.: Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe Obiective specifice: 1) Creşterea importanţei turismului şi culturii, ca factori care stimulează creşterea economică în regiuni, respectând principiile dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului 2) Extinderea sezonului turistic 3) Creşterea numărului de turişti, prin valorificarea potenţialului turistic cultural local şi regional pe piaţa turistică naţională şi internaţională Activităţi principale: 1) Restaurarea, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural mondial şi modern izarea infrastructurii asociate 2) Restaurarea, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural naţional cu potenţial turistic şi modernizarea infrastructurii asociate, cu scopul de a-l introduce în circuitul turistic 3) Restaurarea, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural din zona urbană Beneficiari eligibili: 1) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) 2) Autorităţi guvernamentale centrale 3) Instituţii de cult definite conform legislaţiei curente 4) ONG-uri 5) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) în parteneriat 6) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) în parteneriat cu autorităţile guvernamentale centrale 7) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) în parteneriat cu ONG-uri Grupuri/Regiuni ţintă: Zonele cu elemente de patrimoniu cultural mondial, naţional sau local (zone urbane) cu potenţial turistic. Perioada de depunere a cererilor de finanţare: 2008 - 2012 Tipuri de cereri de finanţare: Cerere deschisă cu depunere continuă Criterii de evaluare tehnică şi financiară: a) Calitatea, maturitatea şi durabilitatea proiectului 244 b) Contribuţia proiectului la îndeplinirea obiectivelor POR - Relevanţa proiectului pentru axa prioritară şi domeniul major de intervenţie AP 5.2.: Crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice Obiectivele specifice pentru acest domeniu major de intervenţie sunt: 1) Utilizarea resurselor naturale în scop turistic 2) Diversificarea serviciilor turistice 3) Crearea/extinderea structurilor de agrement turistic, în scopul creşterii numărului de turişti şi a duratei sejurului Activităţi principale: 1) Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potenţial turisti c 2) Valorificarea potenţialului turistic montan prin crearea infrastructurii necesare 3) Dezvoltarea turismului balnear 4) Crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente Beneficiari eligibili: 1) Pentru infrastructura de turism de utilitate publică: a) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) b) Asociaţii de dezvoltare intercomunitară, definite conform legislaţiei actuale c) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) în parteneriat; 2) Pentru infrastructura de turism de utilitate publică/privată care intră sub incidenţa ajutorului de stat: a) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) b) Asociaţii de dezvoltare intercomunitară, definite conform legislaţiei ac tuale c) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) în parteneriat d) Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) în parteneriat cu ONG-uri; e) IMM-uri din domeniul turismului şi/sau activităţi asociate înregistrate conform legislaţiei actuale f) Unităţi administrativ-teritoriale în parteneriat cu instituţii de cult organizate conform legislaţiei actuale Grupuri/Regiuni ţintă: 1) Localităţi din zona urbană 2) Localităţi din zona rurală, unde se implementează proiecte de peste 6,4 milioane RON 3) Staţiuni turistice balneare din ambele zone: urbană şi rurală Perioada de depunere a cererilor de finanţare: 2008 - 2012 Tipuri de cereri de finanţare: Cerere deschisă cu depunere continuă Criterii de evaluare tehnică şi financiară: a) Calitatea, maturitatea şi durabilitatea proiectului b) Contribuţia proiectului la îndeplinirea obiectivelor POR AP 5.3.: Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică Obiectivele specifice pentru acest domeniu major de intervenţie sunt: 1) Promovarea potenţialului turistic al României prin îmbunătăţirea imaginii ţării, cu scopul de a promova România peste hotare şi de a creşte atractivitatea acesteia pentru turism şi afaceri 2) Crearea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT) pentru creşterea numărului de turişti 3) Crearea şi implementarea unui sistem integrat şi informatizat al ofertei turistice româneşti. Activităţi principale: 1) Crearea unei imagini pozitive a României ca destinaţie turistică prin definirea şi promova rea brandului turistic naţional 2) Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor turistice şi a activităţilor de marketing specifice 3) Crearea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT) şi dotarea acestora 245 Beneficiari eligibili: Activitatea 1) Activitatea 2) Activitatea 3)  Ministerul Dezvoltării  Unităţi administrativ-teritoriale  Unităţi administrativ-teritoriale Regionale şi Turismului (autorităţi ale administraţiei publice (autorităţi ale administraţiei locale) publice locale) din Anexa 8 la  ONG-uri organizate conform POR legislaţiei actuale cu experienţă  Ministerul Dezvoltării Regionale minimă de 6 luni şi Turismului  Parteneriate  Unităţi administrativ-teritoriale  Asociaţii profesionale de turism din zona urbană cu resurse organizate conform legislaţiei turistice naturale importante şi actuale şi cu experienţă minimă de 6 staţiuni turistice din zona luni urbană Sursa: POR – Documentul cadru de implementare pentru POR 2007-2013 Versiunea în limba română, octombrie 2012 Grupuri/Regiuni ţintă: Nu se aplică Perioada de depunere a cererilor de finanţare: 2008 - 2012 Tipuri de cereri de finanţare: 1) Cerere deschisă cu depunere continuă 2) Cerere deschisă cu termen de depunere 3) Cerere deschisă cu depunere continuă şi termen Criterii de evaluare tehnică şi financiară: a) Calitatea, maturitatea şi durabilitatea proiectului b) Contribuţia proiectului la îndeplinirea obiectivelor POR Axa Prioritară 6: Asistenţă tehnică AP 6.1.: Sprijinirea activităţilor pentru implementarea, managementul şi evaluarea POR Activităţi principale: 1) Asistenţă pentru Autoritatea de Management (AM) şi Organismele Intermediare (OI) pentru implementarea POR, inclusiv în ceea ce priveşte pregătirea, selecţia, monitorizarea, evaluarea, controlul şi auditul. 2) Achiziţionarea şi instalarea echipamentelor IT necesare pentru managementul şi implementarea POR 3) Sprijinirea organizatorică şi logistică a Comitetului de Monitorizare a POR şi a altor comitete implicate în implementarea POR; 4) Evaluarea POR, inclusiv evaluarea proiectelor implementate; 5) Cheltuieli salariale cu personalul contractual implicat în pregătirea, selecţia, evaluarea, monitorizarea şi controlul POR 6) Organizarea de seminarii şi cursuri de pregătire pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor personalului din cadrul AM şi OI 7) Sprijin pentru pregătirea POR pentru următoarea perioadă de programare (2014 -2020) Beneficiari eligibili: 1) AM POR 2) OI POR Grupuri/Regiuni ţintă: 1) AM POR 2) OI POR 3) Beneficiari POR Perioada de depunere a cererilor de finanţare: 2007 - 2013 Tipuri de cereri de finanţare: Cerere deschisă cu depunere continuă AP 6.2.: Sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privind POR 246 Activităţi principale: 1) Crearea unui sistem de informare a tuturor celor interesaţi de conţinutul POR; 2) Crearea şi distribuirea materialelor de informare: documente oficiale, ghiduri ale beneficiarilor, buletine de informaţii, broşuri, postere, logo-uri; 3) Organizarea de conferinţe, forumuri, prezentări, caravane de informare, cursuri de pregătire pentru beneficiari. Beneficiari eligibili: 1) AM POR 2) OI POR Grupuri/Regiuni ţintă: 1) AM POR 2) OI POR 3) Beneficiari POR, ONG-uri, organizaţii economice, sociale şi profesionale Perioada de depunere a cererilor de finanţare: 2007 - 2013 Tipuri de depunere a cererilor de finanţare: Cerere deschisă cu depunere continuă 247 Anexa 3. Schema privind procesul de selecţie a proiectelor pentru POR 248 Anexa 4. Analiza Comitetelor Regionale de Evaluare Strategică şi Corelare (CRESC) Prin Hotărârea de Guvern 764/2007, evaluarea strategică a fost iniţial atribuită Comitetelor Regionale de Evaluare Strategică şi Corelare (CRESC), organizată la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare, sub supravegherea Consiliilor de dezvoltare regională. Fiecare CRESC cuprinde doi reprezentanţi ai unităţilor administrativ -teritoriale din fiecare judeţ din Regiunea de dezvoltare respectivă, şi tot atâţia reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale, asociaţiilor industriale, organizaţiilor sindicale şi altor ONG-uri. Consiliul de dezvoltare regională aprobă numirea sau revocarea membrilor CRESC. Agenţia de dezvoltare regională are funcţia de secretariat pentru CRESC. Principalele funcţii iniţiale ale CRESC, conform Hotărârii de Guvern 764/2007 au fost următoarele: 1) Realizarea unei evaluări strategice ale proiectelor propuse spre finanţare în cadrul POR în regiunea corespunzătoare. CRESC a realizat o listă a proiectelor prioritare după etapa de evaluare tehnică şi financiară a acestora; 2) Oferă sfaturi şi recomandări privind corelarea regională a proiectelor finanţate din surse publice; 3) Enunţă recomandări către AM-POR cu privire la posibila modificare necesară a criteriilor de evaluare şi selecţie, precum şi la realocarea fondurilor între axele prioritare şi domeniile majore de intervenţie din cadrul POR; 4) Enunţă recomandări către AM sau OI în privinţa îmbunătăţirii coordonării instrumentelor structurale la nivel regional. Conform regulamentului, funcţia (1) este una esenţială. Cu toate acestea, evaluarea strategică a fost efectuată doar după evaluarea tehnică şi financiară așa cum s-a notat mai sus. Regulile internaţionale de bună practică sugerează faptul că evaluarea strategică este realizată înainte de evaluarea proiectelor şi a selecţiei. Un proiect ce nu îndeplineşte criteriile de coerenţă strategică ar trebui respins, fără a mai fi supus unor alte evaluări. Este absolut necesar să existe o structură instituţională adecvată care să asigure evaluare a tuturor propunerilor de proiecte majore, astfel încât resursele să nu fie implicate inutil într-o evaluare mai detaliată a proiectelor. În 2008, Hotărârea de Guvern nr. 1383/2008 prevedea că CRESC au doar rol consultativ, funcţia (1) fiind eliminată. Motivele pentru această modificare majoră sunt prezentate în Raportul anual de implementare al POR în 2008, pregătit de AM şi rezumate mai jos: a) În comentariile Comisiei UE cu privire la raportul de audit pregătit de Autoritatea naţională de audit: - rolul CRESC este neclar, reproducând unele criterii de evaluare (care se regăseau deja în evaluarea tehnică şi financiară). - Prioritizarea strategică a CRESC nu este justificată corespunzător. Unii membri CRESC (de ex., în regiunea de dezvoltare Vest) nu au oferit argumente obiective pentru alegerile lor. - Structura concretă a CRESC generează întârzieri şi chiar limitează accesul an umitor beneficiari la finanţare. - Structura concretă a CRESC reduce transparenţa întregului proces de selecţie a proceselor. b) Au existat numeroase dificultăţi în organizarea CRESC, care au blocat procesul de selecţie după evaluarea tehnică şi financiară (de ex. în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov); c) Întâlnirile lunare prevăzute prin HG 764/2007 nu au fost organizate de fiecare dată, ceea ce a dus la întârzieri în procesul de selecţie în anumite regiuni (de ex. în regiunea de dezvoltare Sud-Est şi regiunea de dezvoltare Nord-Est). În cadrul interviurilor la locul de activitate realizate de echipă în iunie 2013, participanţii au subliniat faptul că înfiinţarea unui CRESC a fost o idee bună, însă nu a fost proiectată îndeajuns de bine pentru a îndeplini toate funcţiile dorite. Principalele motive pentru eşecul CRESC sunt următoarele: a) Evaluarea strategică a fost organizată după evaluarea tehnică şi financiară şi nu înainte; b) Mulţi membri CRESC, în principal reprezentanţi ai Consiliilor de Dezvoltare Regională s -au aflat în conflicte de interese, deoarece erau şi solicitanţi în cadrul POR; c) Activitatea CRESC nu a fost foarte bine definită: nu există criterii şi proceduri clare pentru prioritizarea strategică; 249 d) CRESC nu a reuşit să coordoneze proiectele finanţate prin diferite Programe Operaţionale (PO) din cauza lipsei procedurilor clare privind strângerea de date. Nu există cerinţe clare şi măsuri de aplicare privind cine ar trebui să trimită către CRESC, ce ar trebui să trimită, când şi cum. Pentru următorul POR poate fi organizat un comitet strategic asemănător CRESC, în condiţiile următoare: 1. Criterii şi proceduri clare pentru selecţia membrilor; 2. O structură echilibrată între autorităţile alese şi reprezentanţii mediului economic şi de afaceri, ai societăţii civile, instituţiilor academice; 3. Reguli şi proceduri clare privind coordonarea proiectelor finanţate prin diferite PO, mai ales în ceea ce priveşte strângerea datelor şi raportarea; 4. Criterii clare şi proceduri detaliate pentru prioritizarea strategică: grile prestabilite care subliniază relevanţa şi oportunitatea proiectelor depuse; 5. Comitetul strategic va evalua propunerile de proiect pe baza unei documentaţii tehnice limitate: fişa proiectului, documente de proprietate, formularul de cerere şi studiul de prefezabilitate. 6. Număr limitat de membri care sp mențină eficiența procedurilor; 7. Cod de conduită clar în abordarea posibilelor conflicte de interese; 8. În ceea ce priveşte sustenabilitatea operaţiunilor de exploatare şi întreţinere, orice evaluare a necesităţilor legate de aceste aspecte şi a capacităţii guvernului de a le asigura va fi pregătită în etapa studiului de fezabilitate. În etapa evaluării strategice, atenţia ar trebui îndreptată către posibilele rezultate ale proiectelor în ceea ce priveşte necesităţile regionale. 250 Anexa 5. Analiza Planurilor Integrate de Dezvoltare Urbană (PIDU)55 Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană (PIDU) reprezintă documente strategice ce trebuie elaborate de polii de creştere (PC), polii de dezvoltare urbană (PDU) şi centrele urbane din cadrul Axei Prioritare 1.1. Pentru PC şi PDU, există o listă de proiecte ataşată fiecărui PIDU, pe baza unei alocări prestabilite a fondurilor pentru POR. De aceea, calitate PIDU este esenţială pentru identificarea proiectelor şi a impactului acestora. Aceste documente strategice au fost privite ca abordări integrate ce vizează câteva domenii major e pentru dezvoltarea durabilă a oraşelor: îmbunătăţirea infrastructurii, dezvoltarea economică, protecţia mediului şi incluziunea socială. A fost prima dată când autorităţile locale din România au elaborat astfel de documente strategice complexe ce abordează aspecte intersectoriale într-un mod integrat. În acest context, experienţa PIDU poate fi privită ca fiind una pozitivă, sprijinind o abordare integrată multidisciplinară, complet diferită de abordarea sectorială îngustă şi izolată, utilizată de obicei de autorităţile locale din România. Acest exerciţiu a fost foarte complex şi provocator pentru capacitatea instituţională a autorităţilor locale, chiar şi pentru oraşe importante ca PC sau PDU. Având în vedere importanţa acestor documente strategice, prezenta analiză va sublinia principalele aspecte ce necesită o atenţie deosebită şi îmbunătăţiri în viitor. Este important de menționat și faptul că Banca Mondială a derulat în 2013, ca parte dintr-un proiect de asistență tehnică orientat către „Polii de Creștere,” o analiză completă a PIDU-rilor, incluzând recomandări pentru îmbunătățirea lor. În cadrul analizei efectuate am inclus opt PIDU din diverse regiuni de dezvoltare (cu excepţia RD Bucureşti -Ilfov, deoarece aceasta nu are un PC sau PDU). Astfel, PC/PDU incluşi în analiză sunt: Braşov (RD-Centru), Cluj-Napoca (RD-Nord-Vest), Iaşi şi Bacău (RD-Nord-Est), Ploieşti (RD-Sud), Arad (RD-Vest), Constanţa (RD-Sud-Est) şi Râmnicu Vâlcea (RD-Sud-Vest). Analiza acoperă 40% din toţi PC şi PDU. Atenţia este îndreptată către aspectele de planificare strategică: relevanţa analizei curente a situaţiei; calitatea analizei SWOT; logica lanţului strategic: obiectivul principal trebui să conducă în mod logic spre obiective specifice/domenii prioritare de intervenţie, care la rândul lor declanşează măsuri/acţiuni/proiecte; măsurarea performanţei, sustenabilitatea bugetară, mai ales în ceea ce priveşte costurile de exploatare şi întreţinere pentru proiectele cu costuri de capital aproape inexistente. Dacă nu se indică altfel, următoarele observaţii se aplică tuturor PIDU din analiză. Secţiunea privind caracteristicile generale ale Polului de Creştere/Polului de Dezvoltare Urbană Această secţiune din PIDU cuprinde o descriere concretă exhaustivă a oraşelor din mai multe persp ective: geografică şi demografică, economică şi socială, educaţională şi de sănătate, urbană şi de infrastructură. Această parte este cea mai mare din PIDU, acoperind mai mult de jumătate din întregul document. Cuprinde multe date descriptive, hărţi şi diagrame pentru toate elementele studiate. Numeroase aspecte din această secţiune afectează secţiunile viitoare din PIDU. a) Această secţiune este prea mare (cel puţin 100 de pagini), depăşind nevoile unui PIDU. Sunt multe date interesante, dar inutile pentru un PIDU; b) Nu există o conexiune clară între datele descriptive din această secţiune şi lista de probleme subliniate. În general, aceste date nu ajută la definirea şi justificarea problemelor. Acestea nu sunt definite pe bază de dovezi sau indicatori de performanţă; c) Nu există o prioritizare a principalelor probleme care să facă legătura directă cu obiectivele şi acţiunile detaliate în PIDU. În această secţiune, analiza nu vizează un număr limitat de regiuni. Analiza acestor regiuni ar trebui să includă nu doar date brute, ci şi indicatori de impact pentru a ajuta la elaborarea planurilor de acţiune ulterioare în secţiunile următoare ale PIDU; d) Alte documente de nivel înalt sunt doar enumerate, legăturile în ceea ce priveşte obiectivele şi acţiunile nefiind detaliate și urmate întotdeauna. 55 Raportul de Evaluare Strategică a PID-urilor oferă o analiză mai aprofundată a Planurilor Integrate de Dezvoltare 2007-2013. 251 56 Secţiunea privind Analiza SWOT (Puncte forte-Puncte slabe-Oportunităţi-Ameninţări) Analiza SWOT este unul din cele mai utilizate instrumente de planificare strategică la nivelul administraţiei publice din România. Cu toate acestea, calitatea acestei analize necesită îmbunătăţiri, după cum se descrie mai jos : a) Analiza SWOT este redusă la un tabel împărţit în 4 secţiuni care conţin numeroase elemente (în unele PIDU tabelele se întind pe 14 pagini), multe dintre acestea fiind foarte detaliate şi fragmentate. De asemenea, nu este clar cum a fost organizat procesul consultativ de elaborare a analizei SWOT, sau care este metodologia pentru această activitate: numărul şi structura grupurilor vizate, obiectivele analizei, lista de întrebări sau metodele de prioritizare; b) Analiza SWOT nu este integrată, dar pentru fiecare sector este realizat un tabel cu 4 secţiuni: dezvoltarea economică (sau chiar mai detaliat: agricultură, industrie, întreprinderi mici şi mijlocii, investiţii străine, turism şi aşa mai departe), sectorul social, infrastructură, mediu, educaţie, sănătate – în unele cazuri numărul sectoarelor este ridicat: 18. Astfel, capacitatea de integrare a analizei este semnificativ redusă de imposibilitatea prioritizării Punctelor forte, Punctelor slabe, Oportunităţilor şi Ameninţărilor între sectoare, nu doar în cadrul unui sector specific. c) În majoritatea PIDU din model, există confuzia dintre Mediul Intern (literele S -W) şi Mediul Extern (literele O-T): elementele care provin din mediul intern sunt enumerate printre Oportunităţi/Ameninţări, sau invers. De exemplu, fondul UE a fost enumerat la Puncte Forte, în loc de Oportunităţi; criza economică a fost menţionată sub Puncte slabe, în loc de Ameninţări. d) Nu există un proces de prioritizare bazat elementele de sub fiecare literă: Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats (Puncte forte, Puncte slabe, Oportunităţi şi Ameninţări), obţinând în final un număr limitat pentru „cele mai importante”: S, W, O, T. e) Nu există o analiză strategică pentru setarea unor abordări specifice: S-O, S-T, W-O, W-T, pe baza a ce ar trebui setat ca viziune şi obiective principale/strategice. f) Pe scurt, analiza SWOT are rolul limitat de a seta viziunea strategică şi obiectivele. Rămâne un instrument ce trebuie utilizat ca şi secţiune obligatorie în documentul strategic. Din toate PIDU analizate, doar unul (PIDU Braşov) a realizat o conexiune între problemele identificate ca Puncte Slabe şi nevoile înţelese ca viitoare domenii majore de intervenţie. Din păcate, în acest caz conexiunea nu este foarte clară, iar restul literelor din SWOT (S, O, T – Punctele forte, Oportunităţile şi Ameninţările) au rămas neutilizate în secţiunea privind strategia. Secţiunea privind Strategia Secţiunea privind Strategia din cadrul PIDU descrie viziunile, obiectivele strategice, obiectivele specifice, principalele domenii de intervenţie, precum şi un set de acţiuni/măsuri. Există anumite aspecte critice care în viitor ar trebui îmbunătăţite: a) Structura lanţului strategic este prea împovărătoare: Obiectivul general  Obiectivele strategice Obiectivele specifice Domenii de prioritate (Politici)  Acţiuni/Măsuri/Proiecte. Acest lanţ logic complicat duce adesea la incoerenţe între obiective şi acţiuni. Acesta ar trebui să fie mai simplu şi mai direct: Obiective strategice  Obiective specifice  Acţiuni/Măsuri/Proiecte; b) Sunt prea multe obiective strategice şi obiective specifice. În unele PIDU, există 20-30 de obiective strategice şi peste 100 de obiective specifice. Un PIDU bun ar trebui să aibă 5-6 obiective strategice şi 25- 30 obiective specifice sau operaţionale. În acest caz, nivelul de detaliere este prea mare, lipsind prioritizarea şi integrarea a ceea ce ar trebui obţinut la final. PIDU-rile nu evidențiază posibilităţi de negocieri între diferitele obiective, care ar putea aborda factorii de decizie la nivel de oraş; c) Obiectivele specifice sunt concepute mai mult ca şi acţiuni/măsuri, iar în anumite cazuri simple dorinţe – nu sunt utilizate definiţii SMART (specific, măsurabil, accesibil, relevant şi încadrat în timp) în niciun PIDU analizat. Acesta este un punct slab esenţial, deoarece implicaţiile sunt foarte importante: lipsa definiţiilor 56 Această analiză este bazată pe Manualul de metode utilizat în planificarea po liticilor şi evaluarea impactului elaborat de experţii lituanieni în cadrul proiectului Phare de Înfrăţire Instituţională „Întărirea capacităţii Guvernului României de ges tiune a politicilor publice şi coordonare a procesului de luare a deciziei”, Bucureşt i 2006, site-ul SGG: http://www.sgg.ro/docs/File/UPP/doc/manual_metode_impact.pdf 252 SMART duce la absenţa indicatorilor de performanţă atribuiţi obiectivelor specifice şi în f inal duce la imposibilitatea de monitorizare şi evaluare a documentului strategic; d) Există prea multe acţiuni/măsuri fără prioritizare şi fără o justificare clară a selectării acestora. De exemplu, nu este clar de ce se selectează modernizarea unei anumite străzi sau reabilitarea unui anumit pod, şi nu a altei străzi, respectiv a altui pod. De asemenea, nu există o justificare clară pentru modul în care acţiunile contribuie la obiectivele specifice. e) Nu există o analiză de buget privind sustenabilitatea tuturor acestor proiecte din două perspective: cofinanţarea costurilor de investiţii şi, mai important, rezervele bugetare pentru costurile de exploatare şi întreţinere. Nu există analize şi previziuni privind bugetele locale, prin utilizarea unor indicatori de performanţă (cum ar fi raportul dintre veniturile proprii şi veniturile totale, dependenţa bugetului de transferurile de la stat, rigiditatea cheltuielilor, raportul dintre investiţiile de capital şi cheltuielile totale, raportul dintre datoriile anuale şi veniturile curente sau surplusul/deficitul curent brut/net. Absenţa acestei analize poate crea iluzia că aceste proiecte ale căror costuri de capital sunt finanţate în mare parte din fonduri UE vor avea un impact minim asupra bugetelor locale pe termen m ediu şi lung. f) Nu există o măsurare a performanţei, un sistem de monitorizare sau un sistem de raportare a rezultatelor acestor PIDU. Acest lucru reprezintă consecinţa absenţei definiţiei SMART pentru obiectivele specifice. În concluzie, PID vizează în general o descriere tehnică şi detaliată a situaţiei concrete şi mai puţin aspecte strategice precum: viziunea; priorităţile şi negocierilor cu care ar trebui să se confrunte factorii de decizie; logica lanţului: obiective strategice – obiective specifice – acţiuni; măsurarea rezultatelor şi a impactului; sustenabilitatea bugetară, mai ales pentru costurile privind exploatarea şi întreţinerea în contextul unor costuri de capital aproape inexistente. Secţiunea strategică a PIDU este puternic influenţată de criteriile de eligibilitate pentru Axa Prioritară 1.1, şi nu de priorităţile şi necesităţile specifice ale PC/PDU. 253 Anexa 6. Analiza Planurilor de Dezvoltare Regională pentru perioada 2014-2020 Planurile de Dezvoltare Regională au fost deja întocmite pentru perioada 2014-2020. Acestea au rolul de a oferi orientarea investiţiilor pentru proiectele din fiecare regiune, în principal pentru POR 2014 -2020 şi alte PO. Proiectul PDR continuă să fie influenţat de ceea ce se consideră a fi structura „cea mai probabilă” a POR 2014- 2020 – nu se ştie încă sigur, în luna ianuarie 2014, dacă România va avea un singur POR, ca în perioada de programare 2007-2013, două POR (unul pentru regiunea Bucureşti -Ilfov şi unul pentru restul regiunilor) sau opt POR (unul pentru fiecare regiune). În acest context, provocarea majoră va fi alinierea priorităţilor regionale la cadrul naţional şi obiectivele strategice UE pentru 2020. Pentru perioada 2014 – 2020, regiunea Bucureşti-Ilfov va avea un nou statut, cel de regiune dezvoltată, deoarece 57 PIB-ul pe cap de locuitor a fost 106% din PIB-ul mediu/cap de locuitor din UE. De aceea, în perioada POR 2014 - 2020, proiectele eligibile pentru această regiune vor fi diferite faţă de cele din perioada curentă. În același timp, nevoile reale ale multor administraţii publice locale din regiune rămân cele de bază, necesitând proiecte mult mai simple. Portofoliul actual de proiecte este realizat pornind de la nevoile de bază şi cerinţele pentru perioada actuală de programare, nu pe baza cerinţelor specifice pentru următoarea perioadă de planificare (2014 -2020). Conform opiniei anumitor participanţi la interviurile desfășurate ca parte a acestui studiu, obiectivele, ţelurile şi instrumentele strategiei UE 2020 sunt prea sofisticate şi chiar neadecvate pentru România la acest moment în procesul său de dezvoltare. Toate ADR au început colectarea ideilor de proiecte şi a fişelor de proiect pentru noile PDR – corelarea proiectelor strategice cu nevoile şi obiectivele PDR este realizată pe baza anumitor criterii şi prin fişa de proiect. De exemplu, ADR Nord-Vest utilizează următoarele criterii de colectare a propunerilor de proiect:  integrat (multidimensional şi intersectorial);  cu un puternic impact teritorial (de preferat la nivel regional);  contribuie la atingerea obiectivelor regionale;  reprezintă rezultatul cooperării dintre actorii cheie relevanţi şi sunt dezvoltate în parteneriat;  sunt sustenabile, în acord cu iniţiativele trecute, curente şi/sau viitoare, şi  au un buget de minim 25 milioane EUR. Din păcate, propunerile de proiect primite până la sfârșitul anului 2013 în general nu îndeplinesc aceste criterii. Administraţiile publice locale au propus în principal proiecte nestrategice, mici şi locale. Principalele motive pentru acest rezultat sunt următoarele:  Lipsa capacităţii de gândire strategică: administraţiile publice locale tind să gândească în limite locale;  POR curent nu are proiecte cu impact regional, ceea ce îngreunează capacitatea administraţiilor publice locale de a „genera” astfel de proiecte în viitor;  Lipsa unor noi moduri de gândire, precum Investiţiile Teritoriale Integrate (ITI) şi dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (CLLD) la nivelul administraţiilor publice locale ;  Lipsa capacităţii administrative şi a expertizei profesionale la nivelul administraţiilor publice locale pentru programare;  Lipsa unui partener regional administrativ cu responsabilităţi clare şi resurse financiare: este dificil ca administraţiile publice locale să manifeste interes şi să depună eforturi pentru identificarea şi implementarea proiectelor de impact regional. De asemenea este dificilă cooperarea între administraţiile publice locale pentru proiectele la nivel regional. În absenţa unui partener administrativ regional, proiectele strategice vor fi implementate de asociaţiile administraţiilor publice locale, în principal consiliile judeţene şi/sau oraşele importante din regiune. Pentru a înregistra succes, aceste asociaţii ar trebui să se bazeze pe reguli clare: 57 Conform regulilor UE, orice regiune ce depăşeşte 90% din PIB -ul mediu/cap de locuitor din UE este considerată regiune dezvoltată. 254  Stimulente puternice, inclusiv stimulente financiare;  Măsuri eficiente împotriva comportamentului necooperativ al administraţiilor publice locale;  Modificări legale ale statutului acestor asociaţii. Proiectele de PDR pentru perioada 2014-2020 au înregistrat, până în decembrie 2013, anumite îmbunătăţiri în comparaţie cu PDR din perioada anterioară. De exemplu: 1. Proiectele de PDR respectă o metodologie standardizată pregătită de AM pentru proiectarea PDR Această metodologie impune PDR indicatori de performanţă ş i sisteme de monitorizare. Cu toate acestea, nu oferă mai multe explicaţii despre realizarea acestor instrucţiuni şi sisteme. 2. Există o analiză exhaustivă a situaţiei curente, inclusiv a profilului regional social şi economic. Sunt prezentate foarte multe date pentru identificarea tendinţelor şi a altor aspecte calitative privind dezvoltările înregistrate în ultimii şapte ani. În Regiunea Nord-Est, pentru sprijinirea proiectării noului PDR, Unitatea de Programare a ADR a întocmit chiar o hartă cu toate parte neriatele de la nivelul administraţiilor publice locale. Printre acestea, Grupurile Locale de Acţiune pot fi transformate în unităţi de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (CLLD), în timp ce Asociaţiile Integrate de Dezvoltare (AID) din judeţe şi zonele metropolitane sunt adecvate pentru instrumentul ITI. Astfel, este posibilă o mai bună planificare a intervenţiilor complexe viitoare prin utilizarea instrumentelor ITI şi CLLD; 3. Este nevoie de o atenţie mult mai clară asupra analizării avantajelor comparative şi competitive, specifice regiunilor; 4. O mai bună legătură între avantajele comparative şi competitive şi obiectivele strategice stabilite de PDR – ceea ce duce la o abordare mult mai coerentă pentru utilizarea unei situaţii specifice din orice regiune. 5. Viziuni şi obiective strategice clare şi coerente. Cu toate acestea, în ciuda câtorva dintre aceste îmbunătăţiri majore, mai sunt încă numeroase probleme în întocmirea PDR, după cum urmează: 1. Procesul de planificare strategică nu deţine expertiza calificată necesară – noile Planuri de Dezvoltare Regională ar trebui să reflecte obiectivele, ţelurile, indicatorii şi instrumentele de implementare a strategiei UE 2020, ceea ce reprezintă o provocare având în vedere capacitatea actuală administrativă/instituţională din administraţia publică din România. În același timp, ar trebui să se facă eforturi pentru a merge dincolo de obiectivele UE și să existe o focalizare pe nevoile reale ale regiunii (indiferent dacă aceste nevoi ar putea fi finanțate cu sprijinul fondurilor UE). 2. Nu există o conexiune clară între datele descriptive şi lista problemelor evidenţiate. Problemele nu sunt definite pe bază de dovezi sau indicatori de performanţă. 3. Analiza SWOT are rolul limitat de a seta viziunea strategică şi obiectivele. Rămâne un instrument ce trebuie utilizat ca şi secţiune obligatorie în documentul strategic. 4. Nu există coerenţă între obiectivele strategice și între obiectivele specifice şi acţiuni. 5. Obiectivele specifice continuă să nu dispună de definiţii SMART (specific, măsurabil, accesibil, relevant şi încadrat în timp), ceea ce subminează măsurarea şi monitorizarea performanţei. 6. Acţiunile specifice nu sunt prioritizate conform avantajelor comparative şi competitive analizate. De exemplu, toate IMM-urile eligibile pentru finanţare UE, indiferent dacă sunt în sectoarele identificate ca deosebit de puternice în regiune. 7. Analiza de impact bugetar şi financiar a PDR rămâne limitată: nu există o evaluare a costurilor totale de investiţii sau a sustenabilităţii bugetare pentru administraţia publică. Acest tip de analiză este dificil de realizat în lipsa unui partener administrativ regional. 8. Strategia dintre obiectivele de competitivitate şi coeziune nu este clară – nu este posibil întotdeauna să se găsească compromisul optim dintre acestea şi nu este clar dacă factorii de decizie sunt pe deplin conştienţi de posibilele negocieri şi de avantajele şi dezavantajele pentru fiecare alegere strategică de bază. 9. Încă nu există un partener administrativ regional pentru implementarea eficientă a PDR. 255 Anexa 7. Criteriile utilizate de ADR-uri pentru identificarea proiectelor regionale strategice Principii directoare pentru selectarea proiectelor strategice în Regiunea Vest în perioada 2014-2020  Pentru 2014-2020, Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest va include o listă de proiecte strate gice (cu impact major), care va trebui să fie aprobate de către Consiliul pentru Dezvoltare Regională.  Proiecte strategice regionale ar trebui să acopere o arie cât mai largă cu privire la priorități și sectoare de intervenție.  Lista proiectelor vor fi elaborată la nivel local și la nivel județean, iar asistența tehnică va fi căutată pentru a sprijini maturizarea proiectelor strategice.  Trei tipuri de proiecte regionale vor fi identificate: 1) proiecte strategice regionale; 2) proiecte individuale de infrastructură; 3) proiecte care abordează problemele sistemice/tematice.  Proiectele strategice regionale:  vor rezolva unele probleme majore la nivel regional  vor avea un impact teritorial prin abordarea provocărilor din mai mult de un județ și din zone cu mai mult de 50.000 de locuitori  beneficiază de sprijinul unui consorțiu de părți interesate regionale  vor avea un impact economic (locuri de muncă, dezvoltarea mediului de afaceri, creșterea productivității, utilizarea resurselor locale, economisire de timp, de energie)  vor avea un impact social (de exemplu, îmbunătățirea calității vieții pentru oameni)  se încadrează în prioritățile de dezvoltare stabilite în Planul de Dezvoltare Regională  nu au probleme juridice în materie de proprietate  Proiectele individuale de infrastructură:  vor rezolva provocări majore la nivel județean/local  vor avea un impact teritorial, abordând provocări dintr-un singur județ/localitate (cu cel puțin 5.000 de locuitori)  beneficiază de sprijinul unui consorțiu de părți interesate de la nivel județean/local  vor avea un impact economic (locuri de muncă, dezvoltarea mediului de afaceri, creșterea productivității, utilizarea resurselor locale, economisire de timp, de energie)  vor avea un impact social (de exemplu, îmbunătățirea calității vieții pentru oameni)  se încadrează în prioritățile de dezvoltare stabilite în Planul de Dezvoltare Regională  nu au probleme juridice în materie de proprietate  Proiectele sistemice/tematice:  caută să genereze schimbări sistemice într-un domeniu tematic distinct  beneficiază de sprijinul unui consorțiu de părți interesate  vor avea un impact social (de exemplu, îmbunătățirea calității vieții pentru oameni)  se încadrează în prioritățile de dezvoltare stabilite în Planul de Dezvoltare Regională . Criterii de selecție pentru identificarea proiectelor strategice în Regiunea Sud în perioada 2014 -2020 1) Proiecte care urmează obiectivele și prioritățile incluse în Planul de Dezvoltare Regională 2014-2020 2) Proiecte care contribuie la realizarea obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020: obiectivele naționale asumate de România prin Programul Național de Reformă 2011 -2013 3) Proiecte cu impact regional semnificativ: a. Proiecte care contribuie la abordarea unei serii de probleme cheie la nivel regional, județean și local b. Proiecte cu un impact teritorial semnificativ – care acționează asupra comunităților din mai multe regiuni, județe, unități administrativ-teritoriale, mai multe orașe mici, cartiere ale orașului, zone metropolitane sau zonele periurbane 256 4) Proiecte pentru care există un angajament administrativ oficial – de exemplu, un acord scris din partea actorilor regionali (Consiliul pentru Dezvoltare Regională, consilii județene, autorități locale, organisme regionale) pentru a finanța și de a le pune în aplicare 5) Proiecte bine fundamentate și mature: proiecte care au deja analize/studii care susțin implementarea acestora (studii de pre-fezabilitate, studii de fezabilitate, planuri de circulație, planuri de afaceri etc.) 6) Proiecte complexe, care necesită o abordare comună în ceea ce privește planificarea, finanțarea și utilizarea resurselor: proiecte care se bazează pe parteneriat de-a lungul întregului ciclu de proiect 7) Proiecte fără probleme juridice sau cu probleme juridice care pot fi rezolvate în mai puțin de 6 luni de la selecția lor ca proiecte strategice. 8) Există capacitatea de a genera valoare adăugată: proiecte care vor aduce beneficii socio-economice 9) Proiectele au fost aliniate la temele orizontale din planurile de dezvoltare regională și propun soluții și abordări inovatoare. Criterii de selecție pentru identificarea proiectelor strategice în Regiunea Nord -Vest în perioada 2014-2020 ADR Nord-Vest utilizează următoarele criterii pentru a strânge propuneri de proiect:  sunt integrate (multi-dimensionale și inter-sectoriale)  au un impact teritorial semnificativ (de preferat regional)  contribuie la realizarea obiectivelor regionale  sunt rezultatul cooperării dintre actorii cheie relevanți și sunt dezvoltate în parteneriat  sunt durabile și în sinergie cu inițiativele anterioare, curente și/sau viitoare  au un buget de minim 25 milioane EUR. Criterii pentru ordonarea prioritară a proiectelor în Regiunea Centru Nr. Criterii Da Nu Punctaj Observații CRITERII STRATEGICE 1 Proiectul urmează obiectivele tematice Eliminatoriu Trebuie să abordeze cel incluse în Cadrul strategic comun 2014- puțin un obiectiv tematic 2020 2 Proiectul contribuie la atingerea Eliminatoriu Trebuie să abordeze cel obiectivelor naționale în cadrul Strategiei puțin un obiectiv Europa 2020 3 Proiectul se încadrează în prioritățile Eliminatoriu Trebuie să abordeze cel stabilite în Planul de Dezvoltare puțin o prioritate Regională 2014-2020 (se aplică atunci când PDR va fi finalizat) 4 Proiectul este aliniat la strategia Eliminatoriu Trebuie să răspundă cel județeană (adresează cel puțin un puțin unui obiectiv stabilit în obiectiv la nivel de județ) și/sau este strategia aliniat la o strategie națională sectorială județeană/sectorială (adresează cel puțin o măsură din strategia sectorială) 5 Proiectul este parte a unei strategii Eliminatoriu De exemplu, în cadrul integrate de dezvoltare pentru o zonă strategiei, investițiile în bine definită sau este el însuși un proiect capitalul fizic ar putea fi integrat. Strategia se bazează pe completate de investiții în prioritățile stabilite în Planul de capitalul uman Dezvoltare Regională și contribuie la atingerea obiectivelor naționale stabilite 257 în Strategia Europa 2020 6 Proiectul are un impact regional Eliminatoriu (acoperă comunități din mai semnificativ – caută să abordeze o serie multe județe, unități de probleme importante, identificate în administrativ-teritoriale, mai urma unor analize socio-economice multe orașe mici, cartiere, aprofundate și are un impact teritorial comunități mai mari, însemnat (dimensiunea teritorială) sectoare urbane, inclusiv zone metropolitane sau zone periurbane) 7 Proiectul se bazează pe studii solide, care Eliminatoriu Poate fi susținut de studii/ justifică implementarea acestuia, sau analize derulate la nivel aceste studii vor fi finalizate în termen de regional, județean, local sau 3 luni de la selectarea proiectelor național și care se referă la domeniul respectiv 8 Există co-finanțare locală pentru proiect/ Eliminatoriu Bugetul estimat/Hotărârea durabilitate financiară și instituțională Consiliului/Acord scris pentru finanțarea și implementarea proiectului CRITERII GENERALE DE CLASARE ÎN FUNCȚIE DE PRIORITATE 1 Proiect matur: Punctaje - Documente de - Documentele de proprietate asupra individuale proprietate disponibile terenului/clădirii există deja sau vor – 2p fi obținute în mai puțin de 3 luni de - Documentație tehnică la data de selecție a proiectelor și economică - Documentația tehnică și economică disponibilă – 2p există deja sau va fi finalizată în - Documentele de termen de cel puțin 6 luni de la data proprietate vor fi de selecție a proiectelor obținute în termen de 3 luni, iar documentele tehnice-economice vor fi finalizate în termen de 6 luni – 1p - Vor fi obținute mai târziu – 0p 2 Proiectul este realizat în parteneriat Punctaje - local/județean – 1p Un scor mai mare va fi acordat individuale - regional – 2p proiectelor care sunt realizate în - național/transnațional parteneriat local, regional, național, – 3p transnațional (cu un impact mai mare) 3 Proiectul este corelat cu alte proiecte de Punctaje - corelat la nivel la nivel local/județean/regional național individuale local/județean – 1p - corelat la nivel regional – 2p - corelat cu 2 sau mai multe proiecte – 3p 4 Proiectul contribuie la atingerea: Punctaje - 1 obiectiv – 1p - obiectivelor stabilite în Strategia Individuale - 1 indicator – 1p Europa 2020 - indicatorilor programului FEDR 5 Numărul persoanelor care beneficiază de Aria - Mai multe județe – 3p 258 pe urma proiectului (acoperire acoperită/populația - Mai multe localități/ teritorială) deservită zone de dezvoltare (zone cu strategii integrate) – 2p - O localitate – 1p 6 Importanța/relevanța proiectului la nivel Punctaje - Nivelul 1 – 5p de județ individuale - Nivelul 2 - 4p - Nivelul 3 – 3p - Nivelul 4 – 2p - Nivelul 5 – 1p 259 Anexa 8. Conţinutul proiectului tehnic detaliat și de fezabilitate în România Hotărârea de Guvern 28/2008 a aprobat conţinutul-cadru al studiului de prefezabilitate, studiului de fezabilitate şi proiectului tehnic detaliat, după cum urmează: Conţinutul-cadru al studiului de prefezabilitate A. Piese scrise Date generale: 1. Denumirea obiectivului de investiţii; 2. Amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul); 3. Titularul investiţiei; 4. Beneficiarul investiţiei; 5. Elaboratorul studiului. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei 1. Necesitatea investiţiei: a) Scurtă prezentare privind situaţia existentă, din care să rezulte necesitatea investiţiei; b) Tabele, hărţi, grafice, piese desenate, fotografii etc, care să expliciteze situaţia existentă şi necesitatea investiţiei; c) Deficienţele majore ale situaţiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei; d) Prognoze pe termen mediu si lung; 2. Oportunitatea investiţiei: a) Încadrarea obiectivului în politicile de investiţii generale, sectoriale sau regionale; b) Actele legislative care reglementează domeniul investiţiei, după caz; c) Acorduri internaţionale ale statului care obligă partea română la realizarea investiţiei, după caz. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse: 1. Scenarii propuse (minimum două); 2. Scenariul recomandat de către elaborator; 3. Avantajele scenariului recomandat. Date privind amplasamentul şi terenul pe care urmează să se amplaseze obiectivul de investiţie Informaţii despre terenul din amplasament: 1. Situaţia juridică privind proprietatea asupra terenului care urmează a fi ocupat – definitiv şi/sau temporar – de obiectivul de investiţii; 2. Suprafaţa estimată a terenului; 3. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament determinate în baza studiului geotehnic realizat special pentru obiectivul de investiţii privind: a) Zona seismică de calcul şi perioada de colţ; b) Datele preliminare asupra naturii terenul de fundare şi presiunea convenţională; c) Nivelul maxim al apelor freatice; 4. Studiile topografice preliminare; 5. Datele climatice ale zonei în care este situat amplasamentul. Costul estimativ al investiţiei 1. Cheltuieli pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice: a) Cheltuieli pentru elaborarea documentaţiilor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, expertiză tehnică, proiect tehnic şi detalii de execuţie), după caz; b) Cheltuieli pentru activitatea de consultanţă şi asistenţă tehnică; c) Cheltuieli pentru obţinerea avizelor şi acordurilor de principiu necesare elaborării studiului de prefezabilitate; d) Cheltuieli pentru pregătirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de lucrări şi a contractului de servicii de proiectare, urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (instrucţiuni pentru ofertanţi, publicitate, onorarii şi cheltuieli de deplasare etc.). 2. Valoarea totală estimată a investiţiei Avize şi acorduri de principiu, după caz 260 B. Piese desenate: 1. Plan de amplasare în zonă (1:25.000 - 1:5.000); 2. Plan general (1:2.000 - 1:500). Conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate A. Piese scrise Date generale: 1. Denumirea obiectivului de investiţii; 2. Amplasamentul (judeţul, oraşul, strada, numărul); 3. Titularul investiţiei; 4. Beneficiarul investiţiei; 5. Elaboratorul studiului. Informaţii generale privind proiectul 1. Situaţia curentă şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului; 2. Descrierea investiţiei: a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în caz ul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat; b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung): - scenarii propuse (minimum două); - scenariul recomandat de către elaborator; - avantajele scenariului recomandat; c) Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz; 3. Date tehnice ale investiţiei: a) Zona şi amplasamentul; b) Statutul juridic al terenului care urmează a fi ocupat; c) Situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan; d) Studii de teren: - studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere în sistem de referinţă naţional; - studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasa mentul forajelor, fişelor complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări; - alte studii de specialitate necesare, după caz; e) Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare; f) Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum: - necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării; - soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi; g) Concluziile evaluării impactului asupra mediului; 4. Durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei. Costurile estimative ale investiţiei 1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general; 2. Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei. Analiza cost-beneficiu: 1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă; 58 2. Analiza opţiunilor ; 58 Varianta zero (variantă fără investiţii), varianta maximă (variantă cu investiţie maximă), varianta medie (variantă cu investiţie medie); se va preciza varianta selectată. 261 3. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost -beneficiu; 59 4. Analiza economică , inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu; 5. Analiza de senzitivitate; 6. Analiza de risc. Sursele de finanţare a investiţiei: Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite. Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei 1. Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie; 2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare ; Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei 1. Valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei) (în preţuri – luna, anul, 1 euro = ..... lei), Din care: - construcţii – montaj (C+M); 2. Eşalonarea investiţiei (INV/C+M): - anul I; - anul II .................; 3. Durata de realizare (luni); 4. Capacităţi (în unităţi fizice şi valorice); 5. Alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după caz. Avize şi acorduri de principiu 1. Avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei; 2. Certificatul de urbanism; 3. Avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă -canal, telecomunicaţii etc.); 4. Acordul de mediu; 5. Alte avize şi acorduri de principiu specifice. B. Piese desenate: 1. Plan de amplasare în zonă (1:25000 - 1:5000); 2. Plan general (1: 2000 - 1:500); 3. Planuri şi secţiuni generale de arhitectură, rezistenţă, instalaţii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialităţilor ce concură la realizarea proiectului; 4. Planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz. Conţinutul-cadru al documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii - PTD A. Piese scrise Date generale: 1. Denumirea obiectivului de investiţii; 2. Amplasamentul (judeţul, oraşul, strada, numărul); 3. Titularul investiţiei; 4. Beneficiarul investiţiei; 5. Elaboratorul documentaţiei. Descrierea investiţiei: 1. situaţia existentă a obiectivului de investiţii: - starea tehnică, din punctul de vedere al asigurării cerinţelor esenţiale de calitate în construcţii, potrivit legii; - valoarea de inventar a construcţiei; - actul doveditor al forţei majore, după caz; 59 Este obligatorie doar în cazul investiţiilor publice majore 262 2. Concluziile raportului de expertiză tehnică/audit energetic: - prezentarea a cel puţin două opţiuni; - recomandarea expertului/auditorului energetic asupra soluţiei optime din punct de vedere tehnic şi economic, de dezvoltare în cadrul documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii. Date tehnice ale investiţiei: 1. Descrierea lucrărilor de bază şi a celor rezultate ca necesare de efectuat în urma realizării lucrărilor de bază; 2. Descrierea, după caz, a lucrărilor de modernizare efectuate în spaţiile consolidate/reabilitate/reparate; 3. Consumuri de utilităţi; a) necesarul de utilităţi rezultate, după caz în situaţia executării unor lucrări de modernizare; b) estimări privind depăşirea consumurilor iniţiale de utilităţi. Durata de realizare şi etapele principale: - graficul de realizare a investiţiei: Costurile estimative ale investiţiei: 1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general; 2. Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei. Indicatori de apreciere a eficienţei economice: - analiza comparativă a costului realizării lucrărilor de intervenţii faţă de valoarea de inventar a construcţiei. Sursele de finanţare a investiţiei Sursele de finanţare a investiţiei se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite. Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: 1. Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie; 2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei: 1. Valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei) (în preţuri – luna, anul, 1 euro = ..... lei), Din care: - construcţii – montaj (C+M); 2. Eşalonarea investiţiei (INV/C+M): - anul I; - anul II; .................; 3. Durata de realizare (luni); 4. Capacităţi (în unităţi fizice şi valorice); 5. Alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după caz. Avize şi acorduri de principiu: 1. Certificatul de urbanism; 2. Avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă -canal, telecomunicaţii etc.); 3. Acordul de mediu; 4. Alte avize şi acorduri de principiu specifice tipului de intervenţie. B. Piese desenate: 1. Plan de amplasare în zonă (1: 25000-1:5000); 2. Plan general (1: 2000-1:500); 3. Planuri şi secţiuni generale de arhitectură, rezistenţă, instalaţii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialităţilor ce concură la realizarea proiectului; 4. Planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz. OBSERVAŢIE: Cheltuielile de investiţii aferente lucrărilor de intervenţii se aprobă de către ordonatorul principal de credite, conform prevederilor art. 46 alin. (3) din Legea Nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare. 263 Anexa 9. Ghid de interviu GHID DE INTERVIU – REPREZENTANŢI ADR INTRODUCERE  Prezentarea echipei BM  Prezentarea proiectului: obiective, program de implementare, rezultate  Obiectivele proiectului: o Identificarea punctelor forte şi punctelor slabe ale procedurilor de pregătire, evaluare şi selecţie a proiectelor pentru POR curent 2007-2013 o Recomandări pentru îmbunătăţirea procedurilor şi proceselor de pregătire, evaluare şi selecţie pentru POR 2014-2020 MODELE DE SELECŢIE A PROIECTELOR  Întrebări generale  Care sunt cele mai importante 3-5 aspecte pozitive ale modelului de selecţie pentru POR 2007- 2013? Comparaţi şi găsiţi diferenţele dintre modelul de selecţie pe baza metodei „primul venit, primul servit” (FIFO) şi modelul de selecţie pe baza AP 1.1.  Care din elementele actuale ar trebui păstrate sau îmbunătăţite pentru modelele de selecţie pentru POR 2014-2020?  Rata de absorbţie sau impactul reprezintă indicatorul cel mai adecvat de măsurare a performanţei POR? Cu se poate măsura cel mai bine impactul?  Cât de eficient este modelul actual de selecţie în îndeplinirea următoarelor obiective:  selectarea proiectelor cu impact regional, impact la nivelul judeţului, impact local  selectarea proiectelor mai rentabile  selectarea proiectelor în mod mai eficient (mai puţine resurse financiare şi umane şi mai multe proiecte cu o selecţie de o mai bună calitate)  Cum se pot clasifica cel mai bine proiectele pentru diferitele modele de selecţie pe baza:  naturii proiectelor: proiecte pentru investiţiile în infrastructură care implică proiecte de construcţii şi contracte de servicii  domeniul de activitate al proiectelor (de dimensiuni mici, medii sau mari)  amplasarea proiectelor (judeţ, interjudeţean, municipiu/oraş, inter-municipal/oraş)  tipul de beneficiari (regiune, judeţ, municipiu/oraş, companie, persoană)  Ce părere aveţi despre următoarele propuneri de categorii de proiecte:  Categoria A: proiecte mari de importanţă regională/naţională incluse în strategii naţionale/regionale, finanţate fără selecţie prealabilă  Categoria B: proiecte de dimensiuni medii incluse într-un portofoliu, analizate de către un comitet şi propuse pentru finanţare pe baza impactului scontat  Categoria C: proiecte mici care vor fi selectate pe baza regulii FIFO şi care vor beneficia de proceduri mai simple şi mai directe.  Cum se vor aplica modelele diferite de selecţie diferitelor categorii de proiecte?  Cum ar trebui alocate fondurile diferitelor categorii de proiecte din diferite regiuni?  Care categorii de proiecte ar trebui selectate pe baza modelului competitiv şi care pe baza modelului necompetitiv? Care este metoda de realizare a acestei diferenţe?  Care categorii de proiecte ar trebui să aibă termene bine stabilite şi care ar trebui să aibă termene nedefinite pentru depunerea proiectelor?  Ce agenţii ar trebui implicate în dezvoltarea conceptului de proiect şi în managementul evaluării proiectelor pentru diferitele categorii de proiecte?  Ce categorii de proiecte ar trebui analizate înainte de evaluarea propriu-zisă?  Ce agenţii ar trebui să aibă autoritatea/să fie împuternicite să evalueze cererile de finanţare?  Ce agenţii ar trebui să aibă autoritatea/să fie împuternicite să selecteze proiectele după evaluarea cererilor? 264  Ce agenţii ar trebui să aibă autoritatea/să fie împuternicite să aprobe selecţie proiectelor?  Pentru succesul acestor modele de selecţie propuse, care sunt condiţiile necesare în ceea ce priveşte:  Procedurile  Resursele financiare  Resursele umane  IT  Asistenţa politică PROCESE ŞI CRITERII DE EVALUARE  Procesul de evaluare  Relevanţa etapelor: Ce consideraţi a fi relevant, nerelevant sau absent în ceea ce priveşte etapele procesului de evaluare? Ce ar trebui modificat/simplificat în următorul POR pentru diferitele categorii de proiecte?  Relevanţa succesiunii etapelor: Ce consideraţi a fi relevant sau nerelevant în ceea ce priveşte succesiunea procesului de evaluare? Calitatea evaluării proiectelor depinde de trei elemente principale: criteriile de evaluare, evaluatorii, contribuţiile din cerere.  Criterii de evaluare  Ce criterii sunt relevante, nerelevante sau absente pentru evaluarea diferitelor categorii de proiecte? Ce criterii ar trebui eliminate, păstrate sau modificate pentru următorul POR?  Obiectivitatea: Se acceptă subiectivitatea în evaluare? Ce modificări ar trebui aduse criteriilor şi metodologiei de acordare a punctajelor pentru a reduce subiectivitatea în evaluare?  Validitate: Evaluatorilor li se cere să verifice prezumţiile ce stau la baza rezultatelor şi cerinţelor evaluării înainte de a examina aceste rezultate şi cerinţe?  Claritate: Recomandările pentru evaluatori sunt suficient de clare şi cuprinzătoare, sau totul depinde de interpretarea fiecăruia?  Evaluatori:  Care sunt avantajele şi dezavantajele modelului actual de selecţie şi de desemnare a evaluatorilor? Ce agenţii ar trebui să aibă autoritatea de a selecta şi desemna evaluatorii pentru diferitele categorii de proiecte din următorul POR?  Cum afectează modelul actual de selecţie şi desemnare a evaluatorilor independenţa, calitate şi responsabilitatea acestora?  Cât de relevante sunt experienţa şi calificările evaluatorilor pentru procesul de evaluare?  Cum poate fi îmbunătăţită performanţa evaluatorilor în următorul POR?  Contribuţia din cereri  Ce cerinţe din formularul de cerere sunt relevante, nerelevante sau absente? Care este rolul ADR în pregătirea cererii?  În medie, care este efectiv calitatea şi caracterul cuprinzător al informaţiilor oferite de solicitanţi în formularul de cerere? Cum poate fi îmbunătăţită calitatea datelor furnizate?  Asistenţa tehnică cu privire la studiul de fezabilitate este suficient de clară? Ce cerinţe aplicabile studiilor de fezabilitate sunt adecvate/neadecvate pentru diferitele categorii de proiecte? În medie, care este efectiv calitatea şi caracterul cuprinzător al informaţiilor oferite de solicitanţi în studiile de fezabilitate? Cum poate fi îmbunătăţită calitatea datelor furnizate? Beneficiarii dispun de capacitatea financiară şi tehnică adecvată pentru gestionarea evaluării proiectelor şi pentru realizarea unor studii de fezabilitate de calitate?  Cum este utilizată analiza cost-beneficiu de către beneficiari? Pentru ce tip de proiecte ar trebui solicitată această analiză?  Cum este utilizată analiza eficienţei costurilor de către beneficiari? Pentru ce tip de proiecte ar trebui solicitată această analiză?  Cum poate fi îmbunătăţită calitatea datelor furnizate în studiile de fezabilitate? Cine ar trebui să gestioneze studiile de fezabilitate pentru diferitele categorii de proiecte? 265 Anexa 10. Studii de caz selectate – Modele de selecție a proiectelor în 8 State Membre UE Germania – POR din Renania de Nord-Westfalia (RNW): Apeluri competitive în infrastructura de 60 afaceri Landul german Renania de Nord-Westfalia a început să folosească pe scară largă cererile competitive în perioada de programare 2007-13. Acest studiu de caz va oferi câteva perspective cu privire la apelurile pentru diferite tipuri de intervenții (R&D, de infrastructură etc.), dar, în ceea ce privește criteriile de selecție, se va concentra pe un apel specific în domeniul infrastructurii de afaceri. Selectarea rezumatelor proiectelor de către un juriu (care implică ponderare și punctare), este urmată de depunerea cererilor complete. Abordarea a avut succes și va fi replicată în 2014-20, dar există loc pentru îmbunătățiri, de exemplu în ceea ce privește concentrarea asupra obiectivelor-țintă. Context În Germania, care este stat federal, managementul fondurilor structurale este responsabilitatea Landurilor. În Renania de Nord-Westfalia, PO FEDR este gestionat de Guvernul Landului, mai precis de Ministerul Economiei, Energiei, Industriei, IMM-urilor și al Meșteșugurilor. Următorul tabel prezintă alocările financiare pe axe prioritare din perioada 2007-13: PO FEDR 2007-13 Renania de Nord-Westfalia. Alocările programului (milioane EUR): Contribuția Contribuția Axă prioritară Investiție UE Total publică națională privată națională 1) Consolidarea bazei 121,3 101,3 20 242,6 antreprenoriale 2) Inovație și economie 881,5 641,5 240 1.762,9 bazată pe cunoaștere 3) Dezvoltare durabilă 268,2 258,2 10 536,3 urbană și regională 4) Asistență tehnică 12,5 12,5 0 25 Total 1.283,4 1.013,4 270 2.566,9 Sursă: Ministerium für Wirtschaft, Energie, Bauen, Wohnen und Verkehr des Landes Nordrhein-Westfalen (2012) Operationelles Programm (EFRE) für das Ziel "Regionale Wettbewerbsfähigkeit und Beschäftigung" für Nordrhein-Westfalen, Version of 05.07.2012, p.167 Majoritatea finanțării este alocată prin apeluri competitive. Finanțarea pentru Prioritatea 1 este acordată prin instrumentele interne existente (de ex., scheme de sprijin sau împrumut pentru IMM-uri), iar abordarea privind generarea, analiza și selecția de proiecte este – de regulă – definită în documentele oficiale, legate de aceste instrumente. Cea mai mare parte din finanțarea rămasă este alocată în urma cererilor competitive de ofertă lansate (a se vedea descrierea detaliată de mai jos). În 60 Acest studiu de caz este bazat în mare parte pe constatările unui raport final de evaluare al Deloitte & Touche GmbH (2012): Evaluierung von wettbewerblichen Auswahlverfahren des Ziel 2-Programms 2007-2013, Ministerium für Wirtschaft, Energie, Bauen, Wohnen und Verkehr des Landes Nordrhein-Westfalen. 266 cazuri excepționale, o parte din finanțarea pentru Prioritatea 3 (în mod notabil, pentru infrastructura din regiunile aflate în urmă) poate fi alocată pe baza hotărârilor luate de Comitetul Secretarilor de Stat, în general, în contextul unor strategii sub-regionale bine stabilite. Pe ansamblu, implementarea PO progresează foarte bine. Până la finalul lui 2012, angajările FEDR erau de 95,1%, iar plățile de 47,3%. Pe ansamblu, implementarea PO progresează foarte bine. Modelul și procedurile de selecție a proiectelor – Apeluri competitive Apelurile competitive au fost utilizate pentru prima dată pe scară largă în 2007-2013 cu scopul de a selecta proiectele cu cel mai mare impact. Deși este destul de nouă și de natură experimentală, , această abordare acoperă aproape tot ce intră în Prioritatea 2 (Inovație și economie bazată pe cunoaștere) și cea mai mare parte din Prioritatea 3 (Dezvoltare durabilă urbană și regională). Intenția este de a crește contribuția proiectului la consolidarea regională și pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea sprijinului; de a mări obiectivitatea și transparența procesului de selecție, la fel ca și calitatea proiectului și mobilizarea grupurilor țintă. Apelurile acoperă câteva tipuri de proiecte și implică o finanțare considerabilă. Au fost lansate apeluri în sprijinul strategiei de cluster a Landului pe teme orizontale (de ex., turism sau servicii bazate pe utilizarea intensivă a cunoașterii) și care vizează rețelele regionale sau clusterele. Până în februarie 2012, a fost oferit sprijin pentru 1.207 proiecte de cercetare și dezvoltare, 176 proiecte de infrastructură și 114 proiecte din alte domenii Pe ansamblu, a fost angajată prin apeluri competitive o finanțare FEDR de 439 milioane EUR. Cofinanțarea internă a ajuns la 195 milioane EUR. Totalul finanțării pentru proiectele eligibile a fost de 923 milioane EUR (adică o rată de sprijin de cca. 69%). Până în februarie 2012, au fost făcute plăți de aproximativ 198 milioane EUR (adică cca. 31% din angajări). În urma lansării apelurilor, proiectele sunt selectate printr-un proces în două etape: 1. Elaborarea apelurilor de către diverse ministere de resort ale Landului federal; autoritatea de management verifică dacă acestea răspund principalelor obiective ale programului; apelurile sunt publicate pe site-urile de internet ale ministerelor, ale guvernului federal și ale altor organisme relevante de sprijin; apelurile sunt promovate prin evenimente de informare. 2. Evaluarea preliminară a rezumatelor proiectelor (formularul de cerere de finanțare și descrierea proiectului, însumând maxim 12 pagini), identificându-se aspectele care pot pune sub semnul întrebării eligibilitatea proiectelor sau care ar impune verificări suplimentare (non- obligatorii). 3. Evaluarea rezumatelor proiectelor de către un juriu format din experți independenți : verificarea eligibilității; punctarea rezumatelor proiectelor în funcție de toate criteriile (trei categorii cu sub-criterii specifice fiecărui apel de proiecte), utilizând indicatori, calcule și punctaje. 4. Selecția rezumatelor proiectelor (după aproximativ șase luni de la publicarea apelului) de către juriu, în funcție de impactul lor în raport cu programul și în funcție de obiectivele specifice apelurilor respective – dacă proiectele ating același punctaj, cel cu cea mai bună contribuție la obiectivele orizontale va fi preferat. 5. Depunerea cererii complete de finanțare: descrierea proiectului (inclusiv planul financiar și cel referitor la activitate/timp/cheltuieli sau detalii privind indicatorii), informații despre solicitant (profil, datele companiei, extrase din registrul comerțului), dovezi de solvabilitate și plan de afaceri (bilanțuri anuale, studiu de fezabilitate, contribuția proprie), declarații privind regula de- minimis și inexistența unui alt proiect inițiat; verificări privind integralitatea, caracterul 267 necontradictoriu și eligibilitatea cheltuielilor; o atenție deosebită privind solvabilitatea solicitantului și planul de afaceri (în mod notabil, privind contribuția proprie); hotărârea în ceea ce privește rata de sprijin (cu aproximativ 6 luni după selecția rezumatelor proiectelor). Durata diverselor etape a variat în funcție de tipul de proiect. Dacă proiectele de cercetare și dezvoltare iau cel mai mult timp pe ansamblu, acest lucru se datorează unei variații considerabile și unui număr apreciabil de factori externi. Durata diferitelor faze ale apelurilor competitive în funcție de tipul de proiect (în zile) Tipul de proiect Etapa de Apel Aplicare & Selecție Durata totală Cercetare & Dezvoltare 180 426 606 Infrastructură 186 395 581 Altele 158 356 514 În perioada 2007-13, au fost făcute eforturi de îmbunătățire în ceea ce privește implementarea apelurilor. Printre acestea s-au numărat eforturile de standardizare și simplificare, măsuri de creștere a independenței membrilor juriului și a transparenței la nivelul componenței sale, precum și o atenție sporită asupra eligibilității în etapa de evaluare preliminară. Criterii de selecție și indicatori Focusul acestui studiu de caz este Măsura 2.1: Sprijin pentru inovație în afaceri, clustere și dezvoltare de rețele, inclusiv infrastructură de afaceri, fiind vorba despre un apel privind mobilitatea electronică (ElektroMobil.NRW). În acest context, se oferă sprijin pentru cercetare și dezvoltare, infrastructură și proiecte de investiții de trei ani pe diverse teme (stocare de energie, vehicule, infrastructură și rețele, condiții cadru, norme și standarde). În ceea ce privește proiectele de infrastructură, atenția este îndreptată spre (a) produsele și serviciile de tip „pooling” sau inovațiile la nivel de proces ale afacerilor pentru a oferi noi soluții integrate și (b) proiectele menite să consolideze clusterul sectorului auto (de ex., regenerarea terenurilor industriale dezafectate, centre de competență și operare, planificare și pregătire a investițiilor; măsuri de promovare, concepte și expertiză). În cadrul Măsurii 2.1, a fost angajat un total de 628,4 milioane EUR în contextul apelurilor competitive de proiecte între 2010 și 2012, inclusiv 55,7 milioane în cadrul apelului privind mobilitatea electronică. Scopul de bază al criteriilor de selecție este de a permite evaluarea proiectelor în cadrul unui proces transparent și ușor de urmărit, în conformitate cu principiile și obiectivele stabilite în Programul Operațional. Acestea ar trebui să detalieze, prin urmare, instrucțiunile făcute cu privire la măsurile individuale, mai degrabă decât să îngusteze spațiul de manevră. Abordările privind elaborarea proiectelor, evaluarea și selecția lor sunt definite în documentele de licitație. In medie, evaluarea se bazează pe zece până la douăzeci de criterii. Există un număr de cerințe standard care se aplică tuturor proiectelor:  Conformitatea cu obiectivele strategice de bază ale programului, legate de îmbunătățirea competitivității, inovării și a creării de locuri de muncă și cu obiectivele orizontale în ceea ce privește dezvoltarea durabilă și egalitatea de șanse.  Criterii economice și sectoriale: fiabilitatea și capacitatea solicitantului de proiect; volumul și adecvare economică a costurilor proiectului; finanțare garantată; respectarea principiilor de management eficient al bugetului; adecvare sectorială. 268  Criteriul legat de timp: Planul de proiect trebuie să specifice că cerințele de timp vor fi respectate și că solicitantul de proiect este capabil să asigure livrarea la timp a documentului final privind cheltuirea fondurilor Analizele cost-beneficiu sunt considerate a fi utile pentru a stabili dacă cererile de finanțare se califiă sau nu. Prin urmare, acestea trebuie să fie efectuate pentru anumite proiecte de importanță strategică, chiar dacă acestea necesită fonduri mai mici de 50 milioane EUR, precum și pentru investiții în infrastructură de peste 10 milioane EUR. Există diverse categorii de criterii aplicabile, care se declină fiecare la nivelul măsurilor/sub-măsurilor. Pentru Măsura 2.1 Sprijin pentru inovare în afaceri, dezvoltare de clustere și de rețele și Măsura 2.2 Tehnologie de afaceri și Infrastructură de cercetare, acestea sunt următoarele:  Principalele obiective strategice ale programului. Sub-criteriile specifice fiecărei măsuri sunt definite în funcție de fiecare dintre următoarele aspecte: o Competitivitate - îmbunătățirea oportunităților afacerilor de a se poziționa pe piețele supra-regionale și internaționale prin investiții în produse și procese noi, care conduc la creșterea productivității și, prin urmare, la un potențial mai mare de vânzări; cererea trebuie să specifice contribuția proiectului prin justificări cantitative (de exemplu, exporturi crescute) sau argumente calitative (vizarea piețelor locale sau regionale este în acest sens insuficientă). o Inovare - înțeleasă ca aplicarea de idei noi pe piață, fie că este vorba de produse, procese de producție sau de proceduri organizaționale (de exemplu, definiția largă a inovației, inclusiv la nivel organizațional, logistic, financiar, de resurse umane, de marketing și de design, și aplicarea sa pe piață); este necesară dovada respectivelor contribuții, iar comercializarea trebuie pregătită. o Ocuparea forței de muncă - proiectele trebuie să contribuie în mod direct la crearea de noi locuri de muncă și la protejarea locurilor de muncă existente; în cazul în care un proiect nu contribuie la acest obiectiv pe termen scurt, trebuie să fie specificată o contribuție pe termen mediu și lung; efectele ocupării forței de muncă trebuie să fie cuantificate și (pe cât posibil) diferențiate în funcție de gen.  Țintă strategică a Priorității 2: Promovarea inovării și dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere  Criterii orizontale: o Egalitatea de șanse - contribuția la reducerea inegalităților de gen; în cazul în care acest lucru nu se aplică, cererile trebuie să descrie abordări sensibile la aspecte de gen (de exemplu, proceduri diferențiate în funcție de gen în timpul testelor și studiilor de teren; moduri de consolida competențele de gen în crearea de rețele; aflarea nevoilor celor care folosesc noile produse / servicii); în cazul în care femeile au / vor avea un rol decisiv în dezvoltarea/implementarea de proiecte; și în ce măsură finanțarea aduce beneficii acelor segmente de afaceri cu o pondere peste medie a femeilor în poziții de conducere/în inginerie și în zone de științe naturale (alternativ, solicitanții se pot referi la măsurile existente care sprijină în mod specific acomodarea activității profesionale cu viața de familie). o Dezvoltare durabilă – contribuția la o eficiență mai mare în consumul de resurse și energie, mai ales în privința sinergiilor dintre protecția mediului și competitivitate.  Criterii specifice măsurilor: promovarea lanțului de creare a valorii; transferul de cunoaștere și expertiză cu finalitate economică. 269  Criterii specifice apelurilor: consolidarea lanțului de creare a valorii; transferul de cunoștințe și expertiză cu beneficii asupra economiei; cea mai nouă tehnologie și motivație de proiect; cooperare cu instituții științifice sau cu alte tipuri de întreprinderi; cercetare și dezvoltare inter- disciplinară; viitoare rezultate de proiect și potențialul lor comercial; beneficii macroeconomice; contribuții proprii ale agenților economici și sustenabilitatea cooperării dincolo de perioada de sprijin.  Criterii specifice pentru concepte de infrastructură. Cererile de finanțare trebuie să exprime o poziție în ceea ce privește: o necesitatea concretă a proiectului de infrastructură; o analiza punctelor forte și a punctelor slabe, analiza de potențial în cadrul structurii de cluster și al centrului de sprijin (sectorul auto); o caracterul inovativ/ impactul asupra inovării și asupra performanței întreprinderilor care fac parte din cluster; o impactul asupra consolidării lanțului de creare a valorii; o dovada integrării proiectului într-o strategie regională de acțiune în conformitate cu prioritățile regionale; o structura de sprijin (structuri intercomunitare, interregionale sau transfrontaliere de sprijin primesc tratament preferențial). Cererile trebuie să fie, de asemenea, în concordanță cu principiile directoare privind sprijinul la nivel de infrastructură.61 Rezumatele de proiect trebuie să conțină descrieri privind: 1. obiective, cerințe tehnice, contextul privind managementul energiei, conectarea cu proiecte de infrastructură cu electro-mobilitate; 2. noi domenii de aplicare ce vor fi dezvoltate; 3. inovarea și raportarea la cele mai noi structuri existente la nivel regional / național / internațional; 4. riscul tehnic; 5. pentru proiectele de infrastructură, inițiative pilot și studii științifice privind utilizarea vehiculelor electrice; 6. perspectivele economice; 7. dificultăți tehnologice specifice de așteptat; 8. expertiză economică și industrială în zona specifică de proiect din RNW; 9. lucrări pregătitoare care nu sunt incluse în cerere; 10. etape/pachete de activități planificate. Sunt utilizate trei seturi de indicatori, care se leagă de contribuția la proiect prin trei seturi de obiective: Ponderea indicatorilor cu privire la diferite tipuri de obiective Obiectiv Pondere Obiective strategice (competitivitate, inovare, 40% - cele trei aspecte sunt ponderate în locuri de muncă) conformitate cu orientarea apelului (10-20% 61 Infrastrukturrichtlinien des Regionalen Wirtschaftsfoerderungsprogramms NRW (08.01.2009), a se vedea http://www.foerderdatenbank.de/Foerder- DB/Navigation/Foerderrecherche/suche.html?get=4aa561e46fff16fb87d819d09c769842;views;document&doc=10612 (accesat la data de 12.12.2013). 270 Obiectiv Pondere fiecare) Obiective orizontale (egalitate de șanse, 10% - până la 5% pentru fiecare obiectiv dezvoltare durabilă) orizontal Obiective specifice apelurilor 50% Cu privire la criteriile individuale, sunt atribuite punctaje de la 1 la 5 după cum urmează: 1 = nicio contribuție 2 = contribuție limitată 3 = contribuție satisfăcătoare 4 = contribuție ridicată 5 = contribuție excepțională Prin înmulțirea ponderii cu punctajul pentru fiecare criteriu, este obținut un scor total, care este comparat cu alte proiecte depuse. Pentru a evidenția această abordare, următorul tabel arată un exemplu de evaluare a proiectelor din cadrul Măsurii 2.1. Evaluarea proiectului în cadrul Măsurii 2.1 – Exemplu de calcul Criterii Exemplu de calcul Amploare Ponderare (%) Scor Valoare (%) 1. Obiectivul general și obiectivele strategice 40 150 ale programului 1.1 Competitivitate (10-20%) 10-20 15 60 Creșterea productivității în afaceri (direct și 5-10 7.5 4 30 indirect) Abordare supraregională 5-10 7.5 4 30 1.2 Caracter inovativ (10-20%) 10-20 15 60 Noutate (tehnică, organizațională) 5-10 7.5 4 30 Comercializare, aplicabilitate economică 5-10 7.5 4 30 Locuri de muncă (10-20%) 10-20 10 3 30 2. Obiective orizontale ale programului 10 25 Egalitate de șanse 5 5 2 10 Protecția mediului 5 5 3 15 3. Criterii specifice apelurilor 50 165 3.1 Criterii specifice măsurilor Promovarea lanțului de creare a valorii 5-10 7.5 4 30 Transfer de cunoaștere și expertiză cu 5-10 7.5 4 30 beneficii asupra economiei 3.2 Criterii specifice apelurilor 271 Ex: gradul de cooperare, calitatea echipei de variabilă 7.5 3 22.5 oameni de știință Ex: integrarea în strategia de dezvoltare variabilă 7.5 4 30 regională Ex: calitatea analizei SWOT/ justificării variabilă 7.5 3 22.5 nevoilor Ex: vizibilitate internațională variabilă 7.5 2 15 Ex: durabilitatea cooperării după încheierea variabilă 5 3 15 sprijinului Valoarea totală (exemplu) 100 340 Cu toate acestea, criteriile incluse în documentația specifică unui anumit apel nu sunt însoțite de informații cu privire la ponderare sau la scorurile maxime și este dificil de observat cum funcționează evaluarea în practică (de ex., dacă este cumulativă sau alternativă). În scopul de a monitoriza progresul programului la nivelul măsurilor, Autoritatea de Management întrebuințează fișe de monitorizare standardizate pentru fiecare (sub-)măsură, care sunt completate pentru fiecare proiect. Pentru Măsura 2.2, indicatori de monitorizare cuprind următoarele: - Capacitatea la nivel de infrastructură (număr de locuri pentru instruire, spațiu pentru IMM-uri); - Cooperarea cu partenerii de afaceri (numărul de proiecte vizând rețele cu întreprinderi, numărul de noi produse și procese); - Numărul întreprinderilor susținute prin infrastructură (accent pe noile creații și sectoare bazate pe utilizarea intensivă a tehnologiei); - Crearea de locuri de muncă (accent pe locurile de muncă bazate pe utilizarea intensivă a tehnologiei și pe locurile de muncă pentru femei); - Relația cu obiectivele orizontale; - Relația cu schimbările demografice; - Indicatori de mediu (schimbări în materie de resurse și utilizare a energiei, schimbări în ceea ce privește emisiile de CO2, contribuția la impermeabilizarea solului). Evaluarea performanței Abordarea apelurilor competitive s-a dovedit eficientă pe ansamblu, dar au existat câteva dificultăți în ceea ce privește eligibilitatea care au afectat etapa post-selecție. Între 2007 și 2010, au fost lansate 54 de apeluri în cadrul a 28 de teme. Participarea a fost suficient de mare (cel puțin 40 de depuneri per apel), iar rata de succes a solicitanților a fost de la aproximativ 32%. Alocările de fonduri au fost epuizate în cazul celor mai multe apeluri. Aproximativ 47% din finanțarea angajată s-a îndreptat către sectorul de cercetare și dezvoltare, în jur de 39% către sectorul privat (circa 15% spre firmele mari, 24% spre IMM- uri) și în jur de 14% către sectorul public. A existat o problemă referitoare la eligibilitatea proiectelor depuse de-a lungul diferitelor tipuri de apeluri competitive. Acest lucru a reprezentat o preocupare pentru aproape o treime din solicitanții câștigători, care și-au retras mai târziu cererea de finanțare în lipsa dovezii privind contribuția proprie (în timp ce verificarea eligibilității se efectuează pe baza rezumatului depus al proiectului prezintă, declarațiile și documentele care permit o evaluare finală nu sunt necesare deoarece se consideră prea oneroasă prezentarea documentației complete). Se fac eforturi pentru a reduce activitatea legată de cereri de proiecte neeligibile. 272 Majoritatea proiectelor selectate prin apeluri competitive sunt programate să-și atingă obiectivele, însă există opinii potrivit cărora urmărirea îndeplinirii obiectivelor regionale ar trebui consolidată. Potrivit solicitanților, aproape 87% din proiecte vor atinge obiectivele stabilite în cererea de finanțare, în timp ce doar în 4% din cazuri obiectivele nu vor fi atinse, potrivit celor declarate (9% au fost în imposibilitatea de a comenta din moment ce tocmai începeau punerea în aplicare a proiectului). Rezultatele au fost deosebit de pozitive pentru proiecte din domeniul dezvoltării de produs/proces și al utilizării eficiente a resurselor/proceselor.62 Totuși, conform unui număr de experți, este necesară o utilizare mai largă a tipului de apel competitiv pentru a urmări obiectivele regionale (de ex., legate de inovare regională și de strategia privind clusterele). Alții cred că apelurile competitive nu oferă un cadru adecvat pentru a urmări teme specifice pe baza unei abordări strategice și pe termen lung. Țintirea punctelor forte de la nivel regional nu este suficient de explicită din moment ce temele sub-regionale și orizontale sunt sprijinite la fel de bine. De asemenea, se crede că juriul nu este în măsură să evalueze contribuțiile proiectului la obiectivele strategice/politice datorită compoziției sale de specialitate și datorită faptului că membrii juriului nu sunt din regiune pentru a se asigura imparțialitatea lor. Unii cred că temele apelurilor nu sunt suficient de unitare datorită compartimentării sectoriale. Unii sugerează, de asemenea, o definire mai largă/mai deschisă a temelor apelurilor (cu toate acestea, acest lucru ar putea afecta comparabilitatea rezumatelor de proiect și necesită un juriu mai mare pentru a acoperi toate domeniile). Odată cu abordarea pe bază de apel a fost posibilă sprijinirea potențialului de inovare în întreaga regiune. Cu toate că a existat o concentrare în zona orașelor universitare, aceasta este în conformitate cu scopul de a sprijini transferul de cunoștințe și de tehnologie de transfer atâta timp cât întreprinderile primesc sprijin suficient. Inițiativele de parteneriate de colaborare prin rețele în cadrul proiectelor și prin intermediul apelurilor sunt stabile - proiectele sunt susținute după ce sprijinul se încheie/rețelele au succes în ceea ce privește depunerea altor proiecte următoare. Principalele lecții Apelurile competitive sunt considerate a fi potrivite pentru diferite tipuri de intervenții și grupuri țintă. Cu toate acestea, majoritatea experților nu consideră acest model ca universal valabil și propun implementarea în paralel a unor alternative sau modele de selecție complementare cu scopul de a permite depuneri de proiecte pe obiective, tipuri de proiecte și grupuri țintă specifice și de a permite adaptarea la noi evoluții. În ceea ce privește diferitele tipuri de proiecte, mulți experți consideră apelurile competitive ca fiind un model bun de utilizat în domeniul inovării (în special în cercetarea aplicată); în ceea ce privește sprijinul în infrastructură, această poziție trebuie relativizată ușor întrucât diverse domenii de sprijin în materie de infrastructură (cercetare și dezvoltare, de mediu, investiții) prezintă caracteristici specifice care trebuie luate în considerare (a se vedea tabelul de mai jos). Adecvarea apelurilor competitive pentru diferite zone de sprijin în infrastructură Adecvarea Aria de sprijin în materie Intervenții susținute apelurilor Limitări de infrastructură competitive Cercetare și dezvoltare Măsuri legate de activități Bună – legată de - (C&D) de cercetare și dezvoltare adecvarea generală pentru 62 Este de menționat că nu a fost realizată o evaluare a impactului astfel încât aici este vorba doar de opiniile solicitanților care au primit finanțare. 273 Adecvarea Aria de sprijin în materie Intervenții susținute apelurilor Limitări de infrastructură competitive C&D/proiecte de inovație Mediu De ex.: măsuri de eficiență Apelurile pot oferi Un singur termen energetică, investiții care să stimulente și pe an și o depășească cerințele legale permite selectarea procedură proiectelor cu cel îndelungată (în 2 mai mare impact în etape) nu sunt contextul unei potrivite din finanțări limitate moment ce deciziile de investiții sunt pe termen scurt în general Investiții/dezvoltare Măsuri de echilibrare a Procedura Adecvarea depinde regională deficiențelor/dezavantajelor competitivă bazată de existența unui regionale pe performanță este punct comun de mai puțin potrivită; referință pentru totuși, compararea toate proiectele cererilor depuse permite alegerea proiectelor cu cel mai bun raport cost- beneficiu Apelurile competitive sunt considerate a fi, în general, adecvate pentru diferite grupuri țintă, cu toate că există limitări pentru IMM-urile care nu sunt active în cercetare și dezvoltare din cauza duratei procedurilor și a sarcinilor aferente. În plus, apelurile competitive pot fi folosite pentru a injecta impulsuri punctuale sau pentru a urmări strategii pe termen mai lung. Cu toate acestea, există loc de îmbunătățiri privind punerea în aplicare a obiectivelor, fiind necesară orientare strategică mai clară și cuplarea acestor obiective la cele de natură politică. În ceea ce privește aplicabilitatea criteriilor de selecție, s -a observat că procedura/tabelul de notare prezintă o complexitate prea mare. Se pare că a fost folosit în special în faza de punctare preliminară de către administrație, în timp ce juriul folosește o formă simplificată și într-o măsură limitată. Există un compromis între nivelul de standardizare și criteriile specifice. Într-o măsură similară, există cereri de reducere a numărului de criterii și de creștere a gradului lor de concretețe și de asociere mai puternică la prioritățile pe termen lung și la obiectivele politice - cu toate acestea, poate fi dificil ca acestea să fie realizate în același timp. În plus, solicitanții depun eforturi considerabile pentru furnizarea de informații privind anumite criterii, cum este caracterul inovator al proiectelor de infrastructură. Câteva bune practici și condiții pentru o implementare reușită pot fi desprinse:  Procedurile competitive se bazează pe existența unui punct comun de referință pentru a permite definirea criteriilor pentru compararea și selectarea proiectelor; dacă este dorit un sprijin pentru „cel mai bun,” atunci trebuie să se asigure că există suficiente puncte forte în domeniul vizat pentru o comparare calitativă. 274  Selecția proiectelor este considerată de juriu ca transparentă, ușor de urmărit, corectă și cu o contribuție pozitivă (inclusiv în ceea ce privește eficacitatea de selecție), cu toate că acest lucru ar putea fi optimizat.  Procedura în două etape funcționează bine, cu toate că există unele limitări pentru anumite grupuri-țintă și obiective de intervenție, astfel că o procedură-o singură etapă poate fi mai atractivă pentru IMM-uri.  Calitatea proiectului este ridicată – selecția „celor mai bune” proiecte este mai ușoară cu condiția existenței unei mase critice de proiecte depuse de înaltă calitate; sunt posibile, de asemenea, îmbunătățiri suplimentare în ceea ce privește planificarea în avans a apelurilor.  Solicitanții sunt motivați prin termene stricte pentru a depune rezumate de proiecte bine structurate și bine prezentate cu condiția să existe timp suficient de pregătire.  A existat o mobilizare puternică de (noi) grupuri țintă ca urmare a unei orientări tematice clare, datorită evenimentelor de informare, a identificării precise a grupurilor de beneficiari și a selecției independente a proiectelor de către un juriu (numai ultimul punct este direct legat de modelul competitiv, celelalte trei pot fi, de asemenea, găsite în abordări alternative).  Modelul încurajează crearea de rețele durabile între actori – în februarie 2012, acesta era cazul în peste 47% din proiecte (de ex., de afaceri și științifice); cu toate acestea, în unele cazuri, obligația de a constitui rețele poate provoca întârzieri.  Procedura de selecție și de atribuire (de ex., premiu) are o dublă funcție – un premiu poate fi utilizat în scopuri de imagine și de marketing. În același timp, există și dezavantaje ale utilizării apelurilor competitive, în principal privind constrângerile asupra flexibilității și povara administrativă:  Termene rigide;  Interacțiune limitată între solicitanți și cei care gestionează apelurile în scopul de a garanta un tratament echitabil;  Proceduri de lungă durată: întârzieri apar mai ales în etapa de aplicare și în cea de aprobare și sunt legate de organizarea procesului, de numărul/interacțiunea actorilor implicați și de complexitatea bazei legale;  Volum mare de activitate în timpul proceselor de aplicare și de aprobare (controale de eligibilitate), precum și în etapa de implementare (furnizarea de dovezi, intensitatea controalelor). Există, așadar, loc pentru îmbunătățiri, mai ales la nivelul utilizării criteriilor, frecvenței termenelor și transparenței. Utilizarea criteriilor ca instrument strategic ar trebui întărită prin integrarea definiției lor în procesul de planificare și luarea lor în considerare de către juriu. În ceea privește termenele, frecvența lor nu este ideală pentru anumite grupuri țintă, în special în ceea ce privește domeniul limitat de aplicare al planificării în avans în materie de date și de conținut; termenele mai frecvente ar putea atrage o participare mai mare a IMM-urilor. În cele din urmă, transparența este insuficientă în ceea ce privește obligațiile și eforturile necesare în etapele de depunere a cererilor de finanțare și de implementare a proiectelor. Ea poate fi legată de insuficienta adecvare a bazei legale, de calitatea nesatisfăcătoare a materialelor de informare și de tratamentul inegal ca urmare a numărului mare de actori implicați. Evaluarea din 2012 a abordării apelurilor competitive scoate la lumină numeroase recomandări, care sunt prezentate în cele de urmează (cele mai relevante sunt evidențiate): 1. Instituționalizarea planificării de sus în jos a apelurilor competitive (care implică, de ex., o reducere a numărului de teme și de apeluri, o legătură mai strânsă cu obiectivele politice prin 275 intermediul unor criterii de selecție mai specifice; consolidarea inițierii, planificării și implementării trans-sectoriale a apelurilor); 2. Planificarea în avans a temelor din apeluri pentru o perioadă de cca. trei ani și creșterea numărului de termene pentru fiecare apel; 3. Continuarea apelurilor competitive ca modele de selecție a proiectelor – decizia privind caracterul adecvat al obiectivelor de intervenție individuală trebuie susținută de o matrice de decizie; 4. Consolidarea cerințelor pentru aplicarea criteriilor de selecție specifice fiecărui apel – definirea obligatorie a criteriilor specifice fiecărui apel ca parte din procesul de planificare – și simplificarea modelului de punctare – reducerea complexității (criteriile și gradarea evaluării) și punerea lor în aplicare de către jurii (argumente: criteriile specifice fiecărui apel nu sunt aplicate în același fel în cazul obiectivelor concrete ale apelurilor; este nevoie de o utilizare mai solidă a criteriilor pentru a ține cont de obiectivele politice și pentru a avea un impact asupra conținutului și calității; baremul de punctare este rareori folosit de juriu din cauza complexității sale și nu se poate afirma cu siguranță că criteriile individuale sunt luate în considerare în cadrul evaluării pe baza unei ponderări riguroase și că procesul de selecție este în întregime documentat); 5. Reducerea numărului de actori pe apel și de-a lungul apelurilor; 6. Optimizarea componenței juriului și a procedurilor sale63 este recomandat ca juriul să aibă o componență care să acopere toate competențele necesare (legate de conținut) pentru a evalua cererile, adică, în plus față de expertiza științifică-tehnologică, ar trebui să fie prezentă și expertiza economică și regională (experți din Renania de Nord-Westfalia nu ar trebui să fie excluși, în principiu); în scopul de a exclude părtinirea, membrii juriului potențial părtinitori ar trebui să fie excluși de la vot, iar votul cel mai mare și votul cel mai mic nu ar trebui să fie luate în considerare în cadrul evaluării; membrii juriului trebuie să treacă printr-un proces de inițiere în ceea ce privește obiectivele regionale și utilizarea metodei de punctare, principiul celei de-a doua opinii în toate cazurile; doar rezumatele proiectelor eligibile ar trebui să fie înaintate juriului; 7. Îmbunătățirea cunoștințelor și managementului calității; 8. Optimizarea la nivel de interfață în procesul de efectuare a plăților; 9. Introducerea sprijinului pe bază de cost; 10. Introducerea ratelor forfetare pentru costuri de funcționare și cheltuieli de personal; 11. Simplificarea cerințelor referitoare la legislația privind achizițiile publice aplicate la nivelul Landului – există o nevoie de a reduce actuala povară asupra beneficiarilor (în special IMM-uri) și asupra administratorilor, de exemplu, prin creșterea pragurilor minime pentru proiectele FEDR, prin limitarea numărului de oferte necesare la trei (care să fie aplicate pentru proiecte cu o rată a sprijinului de peste 50%), prin invalidarea cerințelor de achiziții publice pentru proiecte de peste 100.000 EUR (aceasta din urmă ar conduce la economisiri considerabile de timp – se poate presupune că beneficiarii care contribuie cu mai mult de 50% din costurile proiectului depun eforturi personale pentru a asigura eficiența costurilor); 12. Verificări prin sondaj ale documentelor pe baza dosarelor electronice; 13. Verificări prin sondaj ale documentelor prin eșantionare; 14. Introducerea unor linii directoare globale privind FEDR; 15. Introducerea de termene obligatorii pentru administratori și beneficiari; 16. Revizuirea documentației privind apelurile (inclusiv a manualului de suport); 63 Evaluarea conține detalii suplimentare despre cum pot fi îmbunătățite procesele la nivelul juriului. 276 17. Introducerea unui sistem electronic pentru a îmbunătăți transparența și pentru a simplifica procesele – acesta permite schimbul de date, oferă o platformă de comunicare și reduce eforturile administrative (de ex., transmiterea rezumatelor proiectelor, validarea verificărilor privind caracterul complet și corect al declarațiilor și documentelor, verificarea chitanțelor electronice, privire de ansamblu asupra reducerii fondurilor și finanțării disponibile); 18. Extinderea controalelor de eligibilitate în timpul etapei de evaluare – extinderea listei de verificare de evaluare cu privire la declarațiile referitoare la planul de finanțare (deși nu se cer dovezi) pentru a permite controale de eligibilitate mai intense și pentru a evita dezamăgirile (de exemplu, respingerea cererii) într-o etapă ulterioară; 19. Intensificarea sprijinului oferit proiectelor pe partea de conținut, după aprobare. În concluzie, apelurile competitive s-au dovedit a fi de valoare, deși orientarea lor specifică poate fi îmbunătățită în continuare. Privind în perspectivă, sunt necesare unificarea și structurarea proceselor de planificare și o orientare țintită asupra obiectivelor de intervenție și asupra strategiei regionale de inovare. Este nevoie de o îmbunătățire considerabilă a procedurilor de selecție și de implementare (în etapele de aplicare și de aprobare, precum și în faza de implementare). Faptul că apelurile competitive vor fi utilizate pe scară largă și în perioada 2014-20 arată că abordarea este văzută ca funcționând bine. Polonia – Programul Operațional Regional Śląskie 2007-13 (FEDR): Pre-selecție prin programe de dezvoltare sub-regionale – Revitalizare urbană În regiunea poloneză Silezia (Śląskie), o parte din POR FEDR a fost implementat cu succes prin proiecte care au fost pre-selectate în cadrul Programelor Sub-regionale de Dezvoltare. Proiectele au trecut prin verificări inițiale în etapa de dezvoltare a programului și au fost apoi evaluate în același mod în care au fost evaluate proiectele identificate prin apelurile competitive, pe baza consilierii date de experți (cu toate că aceasta nu au implicat vreo pondere sau punctaj). Studiul de caz de față oferă detalii cu privire la Prioritatea 6 Revitalizare Urbană. În ciuda unui progres ușor mai scăzut decât media în ceea ce privește absorbția fondurilor, programele au avut mai mult succes decât alte metode de selecție, mai ales în ceea ce privește identificarea proiectelor adecvate ca răspuns la provocările complexe. Context În Polonia, managementul POR FEDR este descentralizat. În Voievodatul Sileziei, Cabinetul Mareșalului este responsabil cu managementul Programului Operațional Regional (Convergență) 2007-13. Următorul tabel oferă o privire de ansamblu asupra fondurilor alocate pentru cele 10 priorități incluse în program. POR FEDR Śląskie 2007-13 – Alocările programului (EUR) Contribuție Contribuție Axă prioritară Investiție UE privată Total publică națională națională 1) Cercetare și dezvoltare 296 238 553 52 277 392 - 348 515 945 (C&D), inovare, antreprenoriat 2) Societate 150 000 000 26 470 588 - 176 470 588 informațională 3) Turism 110 420 000 19 485 882 - 129 905 882 4) Cultură 53 274 150 9 401 321 - 62 675 471 5) Mediu 180 678 600 31 884 459 - 212 563 059 277 Contribuție Contribuție Axă prioritară Investiție UE privată Total publică națională națională 6) Dezvoltare urbană 312 802 445 55 200 431 - 368 002 876 durabilă 7) Transport 426 327 555 84 244 367 - 510 571 922 8) Infrastructura de 82 480 000 14 555 294 - 97 035 294 educație 9) Sănătate și agrement 57 759 000 10 192 765 - 67 951 765 10) Asistență tehnică 43 000 000 - - 43 000 000 Total 1 712 980 303 303 712 499 - 2 016 692 802 Sursă: Regionalny Program Operacyjny Województwa Śląskiego na lata 2007 – 2013 (versiunea din 6/8/2010). Programul progresează satisfăcător atât la nivel de angajări, cât și la nivel de cheltuieli aprobate. La sfârșitul anului 2012, totalul angajamentelor de finanțare s-au ridicat la 1.556,24 milioane EUR de la Uniunea Europeană, ceea ce a constituit 88,41% din alocarea aferentă perioadei 2007-13. Autoritatea de Certificare a aprobat declarațiile prezentate de Autoritatea de Management pentru suma de 853,64 milioane EUR, care este co-finanțată de Uniunea Europeană și reprezintă 48,49% din alocare. POR folosește trei proceduri de selecție a operațiunilor, cele mai multe fonduri fiind alocate prin apeluri competitive. În conformitate cu actul normativ cu privire la principiile politicii de dezvoltare (din decembrie 2006), majoritatea (60%) finanțării UE este alocată pe bază competitivă; aproximativ 28% din finanțarea totală a UE este alocată pentru proiecte cheie, care sunt definite ca proiecte individuale; și 12% prin programe sub-regionale de dezvoltare (PRS), care sunt înțelese ca proiecte sistemice și care reprezintă centrul de atenție al prezentului studiu de caz. Modelul și procedurile de selecție a proiectelor – Pre-selecție prin programe sub-regionale de dezvoltare (PRS) Programele sub-regionale de dezvoltare au fost introduse pentru a crește implicare părților interesate care au cerut o participare mai puternică a orașelor și municipalităților la procesul de implementare a PO. Regiunea Silezia are o structură policentrică cu patru aglomerări mari. În scopul de a implica autoritățile municipale și de sector în procesul de punere în aplicare a fondurilor UE, patru platforme sub-regionale au fost create în jurul acestor baze: Centrală (Centralny Śląski), de Sud (Bielsko-bialski), de Nord (Częstochowski) și de Vest (Rybnicko-Jastrzębski). Fiecare sub-regiune a dezvoltat acorduri de parteneriat cu municipii, orașe, instituții științifice și din sectorul privat. Programele de dezvoltare sub-regională includ o varietate de teme privind diverse tipuri de infrastructură, mediul înconjurător, dezvoltarea regională și reamenajarea urbană. Ele reprezintă 246,48 milioane EUR (aproximativ 12% din alocarea totală a UE pentru POR) și includ următoarele măsuri, aflate în șapte din cele zece priorități de program:  Prioritatea 2.1 Infrastructură pentru societatea informațională  Prioritatea 2.2 Dezvoltare de servicii electronice  Prioritatea 3.2.2 Infrastructură de turism  Prioritatea 4.1 Infrastructură culturală  Prioritatea 5.2 Managementul deșeurilor 278  Prioritatea 5.3 Aer mai curat și energie regenerabilă  Prioritatea 6.1 Consolidarea centrelor regionale de creștere  Prioritatea 6.2.1 Revitalizarea orașelor mari  Prioritatea 6.2.2 Revitalizarea orașelor mici  Prioritatea 7.1.1 Modernizarea și dezvoltarea de rețele cheie de infrastructură  Prioritate 7.1.2 Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii complementare la rețelele rutiere cheie Programele sub-regionale de dezvoltare sunt dezvoltate în jurul unei liste de proiecte agreate de părțile interesate cheie. Ele sunt create pe baza consultării cu autoritățile locale din cele patru sub- regiuni. Elementul de bază este o listă convenită de proiecte care au fost identificate ca fiind deosebit de importante pentru dezvoltarea sub-regiunilor și care vor îmbunătăți viața locuitorilor din acele teritorii (până la sfârșitul anului 2012, aceasta a implicat 214 de proiecte organizate în patru programe sub- regionale). Implementarea proiectelor conținute în Programele Sub-regionale de Dezvoltare a fost precedată de patru etape de pregătire: 11. Etapa inițială de pregătire (prima jumătate a lui 2007) – sub-regiunile au elaborat o listă de potențiale proiecte în conformitate cu măsurile de POR, în baza unor acorduri între părțile interesate relevante. Pentru aceasta, autoritatea de management oferit o fișă de proiect și îndrumare. 12. Pregătirea programelor (mai 2007 și februarie 2008) – sub-regiunile au lucrat la PRS-uri și le-au depus la autoritatea de management. Fiecare PRS conține:  O analiză a contextului socio-economic al sub-regiunii;  Un set de priorități strategice;  O listă a principalelor proiecte de implementat;  Un plan financiar;  O descriere completă a sistemului de implementare; și  O descriere a procesului de consultare. Pe această bază, a fost semnat un acord de cooperare între autoritatea de management și sub-regiuni (municipalitățile reprezentând cel puțin 75% din locuitorii din sub- regiune). 13. Evaluarea PRS-urilor și verificarea inițială a eligibilității pentru co-finanțare a proiectelor (februarie-mai 2008). Această etapă a presupus o evaluare formală și meritocratică a PRS-urilor (a se vedea mai jos) și o evaluare inițială a eligibilității proiectelor (pe baza formularelor de cerere și a fișelor de proiect). Pentru aprobarea unui PRS, toate criteriile au trebuit să fie îndeplinite. A existat, de asemenea, o evaluare a calității PRS-urilor pe baza unei analize a corectitudinii componentelor lor individuale (în primul rând pentru a îndeplini cerințele prevăzute de liniile directoare ale POR, pentru a menține coerența internă între diagnostic – obiective – proiecte), precum și a fezabilității și compatibilității PRS cu documentele regionale de programare (POR și strategia de dezvoltare regională a Sileziei). Pe baza acestei etape, a fost încheiat un contract de co-finanțare a PRS între autoritatea de management și reprezentanții sub- regiunii. 14. Etapa de implementare. Aceasta a presupus pregătirea detaliată a cererilor complete de finanțare (finalizate până în decembrie 2009), evaluarea proiectelor PRS (finalizate până în iunie 2010) și semnarea acordurilor de co-finanțare (finalizate până în 279 decembrie 2010). Proiectele au fost evaluate în conformitate cu criteriile de selecție folosite pentru diferite priorități și măsuri, adică, în acest stadiu, au fost folosite aceeași abordare și aceleași criterii ca pentru apelurile competitive). Criterii de selecție și indicatori – Revitalizare urbană Revitalizarea urbană (Prioritatea 6) este o prioritate importantă și i s -a alocat aproape o cincime din finanțarea PRS (47,29 milioane EUR). Silezia este regiunea cea mai urbanizată din Polonia (78,6% din populație trăiește în mediul urban). În trecut, uzinele industriale au investit de multe ori în centre urbane, însă, în ultimii ani, au apărut îngrijorări referitoare la degradarea zonelor urbane ca urmare a restructurărilor industriale substanțiale. Obiectivul principal al intervențiilor din cadrul acestei priorități este de a restabili site-urile degradate din fostele centre industriale, orașe și unități administrative mai largi, supuse proceselor de suburbanizare, aducându-se și noi valențe economice, sociale, recreative și educaționale. Prin urmare, revitalizarea zonelor degradate va contribui și la îmbunătățirea condițiilor de viață și la creșterea atractivității regiunii. Selecția proiectelor a presupus două etape: una a fost specifică PRS, iar cealaltă a fost aceeași ca pentru majoritatea proiectelor. Criterii formale și meritocratice specifice au fost utilizate în etapa inițială a Programelor sub-regionale de dezvoltare cu scopul de a se asigura că proiectele au avut legături puternice cu teritoriul sub-regional și că programele în ansamblu au fost integrate strategic în POR (1). Ulterior, proiectele PRS au fost supuse altor evaluări paralele (2). 1. Prima etapă a fost evaluarea formală a PRS. Acesta a constat în verificarea dacă PRS conținea toate elementele necesare și documentația cerută în conformitate cu liniile directoare stabilite în cadrul POR. Evaluare a fost finalizată pe baza unui simplu „da/nu”, adică „îndeplinește/nu îndeplinește criteriile”. Criterii formale pentru evaluarea Programelor sub-regionale de dezvoltare Criterii Da Nu Acord de cooperare 1 Acord negociat în conformitate cu liniile directoare 2 Acord semnat în conformitate cu liniile directoare 3 Prevederile acordului de cooperare sunt în concordanță cu prevederile relevante ale PRS 4 Fișele tuturor proiectelor sunt atașate la PRS 5 Studiile de pre-fezabilitate sunt atașate la lista de proiecte Diagnostic 6 Este prezentată analiza sub-regiunii în raport cu contextul regional. 7 Este prezentată analiza „ariilor cu probleme” în care PRS va fi implementat 8 Sunt identificate bariere cheie în calea dezvoltării socio- economice în anumite arii de implementare a strategiei PRS Strategie 9 Sunt identificate principalele obiective ale PRS 10 Sunt identificate obiectivele specifice ale PRS 11 Sunt stabiliți indicatori pentru obiective Listă de proiecte 280 Criterii Da Nu 12 Titlul proiectului 13 Principiile și obiectivele PRS la care proiectul va contribui 14 Contribuția comunității la proiect 15 Prioritatea/Măsura din POR în cadrul căreia proiectul va fi implementat Plan financiar (programul conține) 16 Tabel cu obligații financiare pentru PRS, împărțite pe ani și măsuri 16.1 Această parte a tabelului este corectă din punct de vedere contabil 16.2 Totalul alocărilor pentru activități și program sunt în conformitate cu finanțarea pentru PRS, așa cum este definit de POR 17 Tabelul cu plăți pentru PRS este împărțit pe ani și măsuri 17.1 Această parte a tabelului este corectă din punct de vedere contabil 17.2 Totalul alocărilor pentru activități și program sunt în conformitate cu finanțarea pentru PRS, așa cum este definit de POR 18 Tabelul financiar privind PRS prezintă suma totală a alocării financiare a Comunității și contribuțiile naționale, precum și indicatorii contribuției cu fonduri pe fiecare măsură 18.1 Această parte a tabelului este corectă din punct de vedere contabil 18.2 Totalul alocărilor pentru activități și program sunt în conformitate cu finanțarea pentru PRS, așa cum este definit de POR Sistem de management 19 Este descris sistemul privind selecția proiectelor 20 Este descris sistemul privind implementarea PRS 21 Este descris sistemul de monitorizare Consultare publică 22 Sunt prezentate informații privind consultarea publică 23 Secțiunea conține principalele concluzii ale consultărilor Sursă: Urzad Marszalkowski (2010) Regionalny Program Operacyjny Województwa Śląskiego na lata 2007 – 2013 - Kryteria oceny Programów Rozwoju Subregionów Ulterior, a urmat o „evaluare calitativă” a PRS. Aceasta s-a bazat pe o analiză privind:  Corectitudinea componentelor individuale ale PRS – în principal pentru a îndeplini cerințele stabilite în Ghidurile privind apelurile ne-competitive în cadrul POR;  Consistența internă între diagnostic – obiective – proiecte;  Fezabilitatea și compatibilitatea PRS în raport cu documentele de programare regională (POR și Strategia de Dezvoltare Regională). 281 Evaluarea elementelor individuale ale PRS se bazează pe criterii în formă de declarații care sunt evaluate pe o scară de cinci puncte, de la 0 la 4, unde 0 reprezintă neîndeplinirea totală a criteriului, iar 4 se referă la îndeplinirea totală a criteriului. Criteriile de calitate utilizate pentru evaluarea Programelor sub-regionale de dezvoltare Justificare Criteriu Scor (opțional) Diagnostic 1 Barierele specifice din calea dezvoltării sunt în concordanță cu restul conținutului diagnosticului 2 Sfera de acoperire și conținutul analizei permit identificarea ariilor cu probleme Strategie 3 Obiectivele specifice sunt direct legate de zonele de sprijin identificate în PRS 4 Obiectivele specifice urmăresc principalul scop al PRS 5 Obiectivele PRS sunt în acord cu principiile și obiectivele Strategiei de Dezvoltare Regională 6 Obiectivele PRS sunt în acord cu obiectivele POR 7 Indicatorii sunt SMART (specific, măsurabili, tangibili, relevanți și încadrați în timp) 8 Indicatorii descriu obiectivele într-o manieră completă: 8.1 Obiectiv principal 8.2 Obiectiv specific 1 8.3 Obiectiv specific 2 8.4 … 8.5 Listă de proiecte 9 Proiectele identificate realizează obiectivele PRS 9.1 Zona 1 9.2 Zona 2 9.3 9.4 9.5 Sistem de monitorizare 10 Sistemul de monitorizare permite colectarea de date complete și fiabile Consultare publică 11 Consultarea a acoperit o gamă suficientă de actori sub-regionali 12 Cei consultați au avut o influență reală asupra conținutului PRS (sau au fost luate în considerare observații argumentate) Source: Urzad Marszalkowski (2010) Regionalny Program Operacyjny Województw a Śląskiego na lata 2007 – 2013 - Kryteria oceny Programów Rozwoju Subregionów 2. Următoarele etape ale procesului au for reprezentate de evaluarea proiectelor PRS în paralel cu proiecte POR aflate în implementare. Acest stadiu al procedurii s-a bazat pe criterii similare, 282 aprobate de Comitetul de Monitorizare al POR. În cazul „P6 Revitalizare Urbană,” procesul a cuprins: 1. Evaluarea formală a proiectelor PRS în vederea verificării caracterului complet și consistenței documentației. Evaluarea formală s-a bazat pe următoarele: Criterii formale pentru evaluarea proiectelor PRS Criterii Eligibilitatea solicitantului  Tipul de beneficiar sau de grup țintă Pregătirea fișei  Fișa este în conformitate cu lista de proiecte anexate la acordul PRS  Fișa a fost pregătită prin utilizarea formularului corespunzător  Toate câmpurile au fost completate în fișă  Fișa include toate părțile  Fișa a fost pregătită în PLN  Fișa a fost semnată de către o persoană autorizată  Fișa a fost semnată de către solicitant  Versiunea de hârtie este compatibilă cu versiunea electronică Perioada de implementare este în conformitate cu perioada de programare POR (adică până în 2015) Proiectul este în conformitate cu descrierea detaliată a priorităților POR Criteriile aplicabile activităților specifice/sub-măsuri, printre care:  Respectarea plafonului de maxim posibil de finanțarea pentru un anumit tip de proiect  Condiția valorii minime/maxime a proiectului  Poziția geografică a proiectului este în conformitate cu măsura/sub-măsura relevantă în cadrul POR Conformitate cu linia de demarcație pentru PO privind politica de coeziune în Polonia (stabilite de Ministerul Dezvoltării Regionale și incluzând diferite praguri de finanțare în programele operaționale sectoriale și regionale) Toate anexele sunt incluse Sursă: Urzad Marszalkowski (2013) Załącznik nr 6 do Szczegółowego opisu priorytetów RPO WSL na lata 2007-2013 - Kryteria wyboru projektów 2. Evaluarea calității proiectelor PRS a fost făcută pe baza a trei seturi de criterii prezentate ]n următoarele două tabele: generale (a), esențiale & de bază (b) esențiale & specifice măsurilor și priorităților, în funcție de tipul proiectului. Întrucât proiectele PRS au fost pre- selectate, nu a existat nicio ponderare sau punctare, ci mai degrabă un proces de verificare de către experți, care au dat posibilitatea ca proiectele depuse să fie amendate (datele despre ponderare sunt incluse doar în scop informativ). Criterii generale (a) și esențiale & de bază (b) pentru evaluarea proiectelor PRS a) Criterii generale 1. Caracterul adecvat al soluțiilor tehnologice în proiect 2. Caracterul adecvat și fezabilitatea nivelului de costuri al proiectelor eligibile 283 3. Fezabilitatea indicatorilor (dacă datele pot fi colectate, iar țintele pot fi atinse) 4. Proiectul garantează neutralitate tehnologică și acces liber (numai pentru proiectele legate de societatea informațională) 5. Analiza financiară a proiectului pregătită în mod corespunzător (validitatea datelor introduse) 6. Durabilitatea rezultatelor proiectului b) Criterii esențiale & de bază 1. Măsura în care proiectul realizează prioritățile, măsurile sau sub-măsurile POR, măsurate în termeni de impact al proiectului asupra realizării indicatorilor unei Priorități, măsuri sau sub- măsuri 2. Măsura în care proiectul îndeplinește politica egalității de șanse, politica de mediu, eficiența energetică 3. Gradul de complementaritate cu alte proiecte 4. Gradul de pregătire organizațională a beneficiarului, inclusiv în materie de personal și de resurse tehnice pentru a garanta fezabilitatea proiectului, stabilitatea organizațională, experiența în management de proiect, fezabilitatea calendarului de activități în cadrul proiectului 5. Eficacitatea anticipată a proiectului (inclusiv efect suplimentar/valoare adițională a proiectului, cost-eficiență odată cu menținerea unui raport de calitate ridicată între input și output) 6. Impactul anticipat al proiectului în ceea ce privește creșterea atractivității pentru investiții în regiune sau sub-regiune, odată cu protecția și îmbunătățirea mediului și sănătății, păstrarea identității culturale și dezvoltarea coeziunii teritoriale Sursă: Urzad Marszalkowski (2013) Załącznik nr 6 do Szczegółowego opisu priorytetów RPO WSL na lata 2007 -2013 - Kryteria wyboru projektów Criterii esențiale & specifice priorităților/măsurilor (c) pentru evaluarea proiectelor PRS Măsura 6.1 Consolidarea centrelor regionale de creștere Pondere (nu se aplică în cazul proiectelor PRS) Influența proiectului în dezvoltarea caracteristicii metropolitane a aglomerărilor 3 regionale Caracterul unic al proiectului într-o anumită arie 2.5 Caracterul efectelor proiectelor (local, regional, național, internațional) 2 Caracterul inovativ al proiectului 1.5 Eliminarea disparităților în accesul persoanelor marginalizate la bunuri publice 1 Măsura 6.2 Revitalizarea zonelor degradate din orașele mari și mici  Tipul de proiect 1: Reconstrucția și reparația fostelor zone militare  Tipul de proiect 2: Dezvoltarea zonelor urbane  Tipul de proiect 3: Finalizarea și renovarea clădirilor existente Număr de obiective asociate măsurilor specifice care urmează a fi realizate în cadrul 4 proiectului (economic, social, cultural, turistic, de agrement, de învățământ) Măsura în care proiectul va realiza Programul de Revitalizare Locală 2 284 Caracterul inovativ al soluțiilor propuse de proiect 1.5 Contribuția proiectului la gradul general de accesibilitate 1.5 Eliminarea disparităților în accesul persoanelor marginalizate la bunuri publice 1  Tipul de proiect 4: Pregătirea complexă a unei zone destinate activității economice, cu excepția infrastructurii de servicii pentru locuitori Accesibilitatea zonei destinate investițiilor 4 Măsura în care proiectul se va realiza Programul de revitalizare locală 2 Influența proiectului asupra dezvoltării infrastructurii economice 3 Poziția geografică a proiectului din perspectiva atragerii investițiilor într-o anumită 1 zonă  Tipul de proiect 5: Construcția sau reconstrucția sistemelor de monitorizare pentru creșterea siguranței în zonele publice Funcționalitatea soluțiilor 5 Măsura în care proiectul se va realiza Programul de revitalizare locală 2.5 Inițiative comune (ale diferiților actori) pentru protejarea completă a zonei indicate 2.5 în proiect  Tipul de proiect 6: înlocuirea azbestului în blocurile de apartamente Gradul de urgență 4.5 Măsura în care proiectul se va realiza Programul de revitalizare locală 2 Numărul de produse care conțin azbest înlocuite 3.5 Sursă: Urzad Marszalkowski (2013) Załącznik nr 6 do Szczegółowego opisu priorytetów RPO WSL na lata 2007 -2013 - Kryteria wyboru projektów Programele sub-regionale de dezvoltare trebuie să includă informații detaliate despre proiectul aflat sub monitorizare. Următorul tabel prezintă o imagine de ansamblu asupra indicatorilor și măsurătorilor care se utilizează în proiectele PRS din sub-regiunea Sileziei Centrale. Indicatori de monitorizare pentru proiectele PRS din sub-regiunea Sileziei Centrale (Prioritatea 6) Indicator Unitate de Indicator Valoarea Frecvența măsură de indicatorului în anul măsurării referință vizat 2013 2015 Indicatori de produs Numărul de clădiri supuse Număr 0 2 2 Anual restaurării în cadrul cel puțin a două dintre obiectivele proiectului (de ex., economic, social, cultural, turistic, recreațional, educațional) Număr de clădiri Număr 0 5 5 Anual reconstruite/renovate în cadrul a cel puțin două dintre aceste obiective 285 Zona clădirilor m² 0 9 450,88 9 450,88 Anual reconstruite/renovate în cadrul a cel puțin două dintre aceste obiective Număr de camere de Număr 0 0 0 Anual supraveghere video instalate Indicatori de rezultat Număr de oameni care Număr 0 320. 650 320. 650 Anual beneficiază de suportul de infrastructură Rata de detectare a criminalității % 0 Sursă: PRS Centralny (2011) Programu Rozwoju Subregionu Centralnego Województwa Śląskiego na lata 2007- 2013 Evaluarea performanței Pre-selectarea proiectelor în cadrul Programelor sub-regionale de dezvoltare a fost eficientă și a permis rate mari de absorbție, chiar dacă ușor mai scăzute decât media programului. Numărul total de proiecte depuse în cadrul PRS până în septembrie 2013 a fost de 263, ceea ce a presupus alocarea a 97% din fondurile disponibile. Numărul de proiecte aprobate a fost de 247, presupunând alocarea a aproximativ 92% din fondurile disponibile. Numărul de proiecte PRS cu acorduri de co-finanțare semnate a fost de 226, reprezentând aproximativ 80% din fondurile disponibile (media pentru program ca întreg este de 88%). La începutul perioadei de programare, autoritatea de management a făcut clar faptul că, dacă nu s-au încheiat acorduri sub-regionale, atunci finanțarea corespunzătoare ar fi oferită prin apeluri deschise, competitive. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat este o altă dovadă a eficienței abordării. În termeni de adecvare strategică, PRS au permis selecția unor proiecte de calitate ridicată în special prin abordări integrate. O evaluare din 2012 a impactului POR a căutat să afle care dintre abordările referitoare la elaborarea și selecția proiectelor (adică PRS, proiecte cheie sau apeluri competitive) au contribuit în cea mai mare măsură la realizarea indicatorilor din cadrul priorităților POR relevante. 64 Pentru fiecare abordare, studiul a analizat ce procente ale indicatorilor au fost atinse printr-o anumită abordare și ce procente din alocare au fost utilizate prin aceeași abordare. Potrivit studiului, proiectele PRS au fost cele mai eficiente. Acesta a fost cazul în special pentru anumite proiecte „de tip rețea,” dezvoltate ca răspuns la provocările complexe din anumite teritorii. Acestea au necesitat abordări integrate, cum ar fi revitalizarea urbană și sistemele integrate de transport local. Mai precis, potrivit evaluării, proiectele PRS sunt mai eficiente decât proiectele bazate pe apeluri competitive în următoarele domenii:  Infrastructură informațională (de bandă largă);  Proiecte de infrastructură pentru turism și zone de agrement  Proiecte de infrastructură culturală publică  Restaurarea zonelor degradate și eliminarea depozitelor de deșeuri, inclusiv a haldelor în scopuri ecologice  Adaptarea clădirilor în scopul revitalizării lor 64 PSDB (2012) Wstępna ocena realizacji i efektów Regionalnego Programu Operacyjnego Województwa Śląskiego na lata 2007 - 2013 286 Aceste proiecte necesită cooperarea dintre componentele individuale în cadrul unei rețele (de ex., secțiunile individuale de drumuri sau de infrastructură de bandă largă), și, de asemenea, implică mai multe părți interesate sau necesită acțiuni multiple (de ex., proiecte de regenerare sau culturale și turistice). Proiectele competitive sunt, în schimb, mai eficiente decât PRS-urile când este vorba despre intervenții „liniare,” iar nu bazate pe rețele, cum sunt, de exemplu, intervențiile autonome și punctuale pentru consolidarea infrastructurii de transport sau de mediu. Lecții principale Potrivit reprezentanților autorității de management, eficacitatea proiectelor din cadrul PRS este rezultatul parteneriatului din timpul pregătirii lor. Punerea în aplicare a proiectelor individuale este mai lentă și mai dificilă și au un risc mai mare de eșec. În procedurile competitive, beneficiarii au tendința de a stabili indicatori și obiective nerealiste cu scopul de a primi finanțare. PRS creează un mod cuprinzător de a rezolva problema existentă într-o anumită zonă. Prin urmare, ținând seama de rezultatele analizelor de mai sus, reprezentanții autorităților de management se așteaptă ca PRS să fie foarte importante și să primească o alocare mai mare în cadrul POR 2014-20. Conducerea PRS este vitală, iar evaluarea sugerează că numirea de către autoritățile locale a unei unități separate pentru această sarcină este o soluție mai bună decât ca autoritatea locală să joace un rol dublu – rol de beneficiar și rol de conducere (a se vedea, de asemenea, mai jos). În ciuda succesului abordării PRS, există loc pentru îmbunătățiri cu privire la următoarele aspecte:  Proceduri costisitoare la nivel de timp și volum de activitate (inclusiv în pre-evaluarea proiectelor);  Întârzieri în depunerea de proiecte de către beneficiari;  Schimbări în calendarele privind implementarea proiectelor (privind 70% din proiecte);  Renunțarea la depunerea proiectului sau anularea contractului (de ex., ca urmare a modificărilor la nivel de rate și costuri pe parcursul îndelungatei proceduri de depunere de proiect);  Lipsa de reglementări (de ex., cu privire la ajutorul de stat);  Lipsa de motivație a beneficiarilor (ca urmare a finanțării garantate). Luând în considerare perspectiva perioadei de programare 2014-20, au fost făcute următoarele recomandări pe baza evaluării din 2012 a impactului POR:65  Partea de selecție a proiectelor în urma procedurilor non-competitive ar trebui să fie continuată deoarece, în comparație cu punerea în aplicare a proiectelor non-competitive, fondurile UE pot fi cheltuite mai eficient. Cu toate acestea, având în vedere că activitatea privind proiectele non- competitive, atât pe partea beneficiarilor, cât și pe partea autorității de management, a durat mai multe luni înainte de depunerea cererilor și a implicat costuri substanțiale, nevoia pentru o etapă inițială de evaluare a proiectelor este discutabilă.  In cazul proiectelor PRS, ar trebui creat un mecanism pentru selectarea unor proiecte mai strategice, de exemplu, prin creșterea importanței coerenței strategice în comparație cu alte criterii de evaluare a proiectelor.  Ar trebui diseminat modelul de PRS „din Vest,” în care rolul de lider a fost luat de către un organism separat, numit de către autoritățile locale în sub-regiune. Această soluție oferă o mai mare obiectivitate în coordonarea punerii în aplicare a PRS și în reprezentarea beneficiarilor în 65 PSDB (2012) op. cit. 287 fața AM. Folosind acest model, este evitată situația în care un guvernul local este într-un rol dublu - de beneficiar și de lider al sub-regiunii.  Reducerea duplicării în timpul evaluării inițiale a proiectului în perioada de programare 2014-20.  Perioada de pregătire a proiectelor ar trebui să fie scurtată, dar monitorizată mai bine. Ghidurile ar trebui să conțină prevederi pentru pregătirea de rapoarte de către liderul sub-regiunii despre progresul pregătirii proiectelor (la fiecare două luni).  Autoritatea de Management ar trebui să specifice linia de demarcație între PRS și proiectele cheie, asigurând, totodată, caracterul complementar al căii non-competitive și posibilitatea ca aceasta să acopere toate tipurile posibile de proiecte. Estonia – PO pentru Dezvoltarea mediului înconjurător viu: Apeluri deschise Cele mai multe proiecte cu fonduri structurale din Estonia sunt selectate prin apeluri competitive, iar acest studiu de caz prezintă modul în care sunt implementate, concentrându-se asupra PO pentru Dezvoltarea mediului înconjurător viu. Mai precis, acesta analizează sprijinul pentru infrastructura de afaceri oferită prin Prioritatea 4 „Dezvoltarea integrală și echilibrată a regiunilor” (Măsura 3). Proiectele sunt selectate de către o comisie de evaluare pe baza unor criterii comune și specifice organizate în trei „rubrici de evaluare,” care implică tehnici de notare și de ponderare pe baza unei liste detaliate de indicatori. Apelurile deschise, care acoperă întreaga Estonie, permite selectarea proiectelor cele mai competitive, cu cel mai mare impact național. Cu toate acestea, ele nu au asigurat distribuția spațială echilibrată a proiectelor finanțate. Context Estonia a adoptat o abordare centralizată privind managementul fondurilor structurale și implementare a proiectelor bazată pe o administrare centralizată și pe Programe Operaționale Naționale (PON), fără orientare regională explicită. PO pentru dezvoltarea mediului viu ghidează utilizarea FEDR și a Fondului de Coeziune în domeniul protecției mediului, energiei, dezvoltării locale și regionale, educației, sănătății și asistenței sociale. Acesta implică circa 1.548,9 milioane EUR, adică 45,5% din totalul resurselor din Fondurile Structurale și Fondul de Coeziune alocate pentru Estonia în perioada 2007-13. Dezvoltarea echilibrată a regiunilor (Prioritatea 4) este urmărită prin dezvoltarea serviciilor publice locale și îmbunătățirea condițiilor de trai. Domeniul de aplicare al investițiilor este vast – de la renovarea de școli și construirea de terenuri de sport până la dezvoltarea infrastructurii de afaceri. Mai mult de 388 milioane EUR (FEDR) au fost alocate pentru a sprijini dezvoltarea regională, adică 11,4% din asistența alocată Estoniei prin Fondurile Structurale. Ministerul Finanțelor este Autoritatea de Management pentru toate cele trei PON din Estonia. Sprijinul pentru dezvoltare regională este implementat de Ministerul de Interne (Organism Intermediar de prim nivel) și de Enterprise Estonia (Organism Intermediar de al doilea nivel). PON FEDR Dezvoltarea mediului înconjurător viu – Alocările programului (milioane EUR): Axă prioritară Investiții UE Contribuția Contribuția Total publică privată națională națională 1) Dezvoltarea infrastructurii de 626,3 93,6 16,9 736,86 management al apei și deșeurilor 2) Dezvoltarea infrastructurii și sistemelor 92,0 9,7 0 101,8 de sprijin pentru o utilizare durabilă a mediului 288 Axă prioritară Investiții UE Contribuția Contribuția Total publică privată națională națională 3) Dezvoltarea sectorului energiei 28,8 0 44,1 72,9 4) Dezvoltarea integrată și echilibrată a 388,6 68,6 0 457,2 regiunilor 5) Dezvoltarea infrastructurii de 212,8 1,2 0 214,0 educație 6) Dezvoltarea infrastructurii de 169,1 51,5 0 220,6 sănătate și de asistență socială 7) Asistență tehnică orizontală 28,6 5,0 33,6 8) Asistență tehnică 2,8 2,8 Total 1.548,9 229,6 61,0 1.839,5 Sursă: Operational Programme for the Development of the Living Environment. Republic of Estonia. 2007EE161PO002, Versiunea Mai 2010, p. 147. Progresul programului a fost satisfăcător. Până la sfârșitul anului 2012, angajările au fost de 87,7%, iar plățile de 54,3%. Cele mai multe dintre priorități au progresat bine și cum era de așteptat (progresul Priorității 5 a fost doar modest) și progresul financiar al PO poate fi considerat bun. Mai multe modele de selecție sunt utilizate pentru diverse priorități. PO include opt axe prioritare, care sunt divizate în 16 sub-axe și 39 de măsuri, care sunt îndeplinite prin 17 planuri de investiții, 5 programe și 15 apeluri deschise. Cele 2 măsuri privind asistența tehnică (orizontală) sunt incluse ca parte din elaborarea bugetului de stat. Cu excepția Priorității 6, toate celelalte selectează proiecte prin a peluri deschise. Selecția proiectelor prin apeluri deschise poate avea loc prin proceduri competitive sau pe baza regulii FIFO („primul venit, primul servit”). Axele prioritare 2, 4 și 6 selectează proiecte sub forma planurilor de investiții, care se bazează cerințele prioritare, stabilite de Stat sau de autoritățile locale. În acest caz, o listă de proiecte ce urmează a fi finanțate este aprobată de Guvern. Pot, de asemenea, fi pregătite planuri de investiții pentru a finanța investițiile autorităților locale pe baza ordonării pe priorități a cererilor de proiecte depuse (pre-aplicare) la nivel de județ sau în anumite zone urbane. În cazul infrastructurii publice naționale, Guvernul desemnează investiții (proiecte) care urmează să fie finanțate din fonduri structurale o dată pe an sau mai rar. Decizia cu privire la care schema de punere în aplicare se decide pentru fiecare activitate susținută în conformitate cu cerințele specifice măsurilor, bazate pe un decret intern legat de Legea privind asistența structurală 2007-2013. Proceduri și model de selecție a proiectelor – Apeluri deschise (Măsura „Consolidarea competitivității regiunilor”) Apelurile deschise reprezintă metoda de selecție utilizată cel mai des în Estonia, cu toate că frecvența ei este mai redusă decât în perioada de programare 2004-2006. Acestea cuprind întreaga Estonie și permit alegerea celor mai competitive proiecte cu cel mai ridicat impact la nivel național. De asemenea, ele sunt utilizate alături de planuri de investiții pre-selectate. Prezentul studiu de caz acoperă Prioritatea 4 „Dezvoltarea integrală și echilibrată a regiunilor,” care este implementată prin 6 măsuri: 1) Dezvoltarea serviciilor publice locale 2) Dezvoltarea zonelor urbane 3) Consolidarea competitivității regiunilor 289 4) Dezvoltarea obiectivelor culturale și turistice naționale 5) Dezvoltarea competenței regionale 6) Îmbunătățirea calității accesului la rețeaua de bandă largă. Măsurile 3, 4 și 5 sunt bazate pe apeluri deschise. După ce apelurile au fost publicate, solicitanții pot opta pentru sprijin înainte de a depune cererile de finanțare. Selecția proiectelor este făcută de o comisie de evaluare: a. Elaborarea apelurilor de către Organismul Intermediar de prim nivel (Ministerul de Interne). Metodologia exactă pentru selecția de proiecte este dezvoltată de Organismul Intermediar de nivel secund (Enterprise Estonia) pentru fiecare acțiune. Apelurile sunt publicate pe paginile de internet ale organismelor intermediare de nivel 1 și 2 și în jurnalul oficial, oferind informații despre calendar și resursele ce urmează a fi alocate. b. Înainte de depunere a cererilor, solicitantul de proiect are dreptul de a obține sprijin de la Enterprise Estonia pentru a dezvolta o idee de proiect într-o cerere de finanțare. Prin acest sprijin, se atrage atenția asupra deficiențelor tehnice și de fond ale cererii și se oferă recomandări pentru eliminarea lor. Cu toate acestea, acest sprijin nu este nici obligatoriu, nici condiție prealabilă pentru depunerea unei cereri. c. Cererile de finanțare pot fi depuse permanent. Cererile pot fi depuse pe suport de hârtie sau în format electronic la organismul intermediar de nivel 2 ( Enterprise Estonia ). Cererea trebuie să conțină un formular completat, special conceput în vederea asigurării că proiectul este în conformitate cu obiectivele măsurii și cu domeniul prioritar. Cererea trebuie să includă, de asemenea, următoarele documente: 1) descrierea proiectului; 2) bugetul proiectului; 3) calendarul proiectului; 4) documentația cu privire la contribuția proprie; 5) informații de context cu privire la solicitant și la partenerii de proiect (care nu sunt cerute în cazul autorităților publice) ; 6) CV-ul managerului de proiect; 7) documente care descriu planul de acțiune și un model de afaceri pentru infrastructura de afaceri și noile locuri de muncă ce vor fi create, nivelul salariilor și al impozitelor plătite (inclusiv planuri de afaceri și previziuni fiscale) ca urmare a infrastructurii de afaceri create; 8) ultimul raport anual al solicitantului și bilanțul și declarația de venituri (nu mai vechi de două luni ) în cazul în care nu sunt disponibile în bazele de date/în cazul în care solicitantul a fost activ pe plan economic înainte de anul fiscal curent; și 9) declarație cu privire la necesitatea de dezvoltare a infrastructurii pentru îmbunătățirea mediului de afaceri și la intenția de a construi infrastructura. d. Cererile sunt evaluate de către o comisie de experți (predefinit pentru fiecare măsură/program și comunicat pe website), care este compus din experți externi și interni ai Enterprise Estonia. Evaluarea va urmări criteriile predefinite, care se află, de asemenea, la dispoziția publicului pe site-ul Enterprise Estonia. Criteriile de evaluare sunt grupate în trei „rubrici de evaluare.” Evaluarea va avea ca rezultat o decizie de finanțare favorabilă dacă proiectul depășește pragul stabilit în toate cele trei rubrici de evaluare. e. Nu mai târziu de 30 de zile de la depunerea cererii, solicitantul trebuie să fie informat despre aprobare, aprobarea parțială, aprobare condiționată sau despre respingerea cererii. Durata: Procesarea cererilor de finanțare va dura până la 30 de zile. Dacă dosarul conține inexactități, solicitantul trebuie să fie informat imediat pentru a corecta deficiențele. Solicitantului i se acordă 10 zile pentru a completa și corecta cererea. În acest caz, perioada de procesare a cererii este prelungită cu 10 zile. 290 Criterii de selecție și indicatori: Dezvoltarea infrastructurii de afaceri Măsura 4.3 „Consolidarea competitivității regiunilor” își propune să sprijine dezvoltarea mediului de afaceri local și a obiectivelor culturale și turistice de importanță națională. Dezvoltarea mediului de afaceri local presupune următoarele operațiuni:  Dezvoltarea de parcuri industriale regionale și de centre de logistică;  Construcția și consolidarea sistemelor și activităților regionale de inovație în direcția dezvoltării rețelelor locale de afaceri și a centrelor de competențe (în particular pe baza centrelor județene);  Dezvoltarea infrastructurii publice tehnice esențiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri;  Pregătirea pentru reutilizare a fostelor amenajări militare, industriale și agricole; demolarea amenajărilor cu valoare scăzută;  Adaptarea amenajărilor dezafectate pentru noi întrebuințări;  Crearea condițiilor pentru stimularea ocupării forței de muncă la nivel local (derularea de ateliere de lucru locale, promovarea întrebuințării competențelor locale etc.);  Investiții în promovarea calității accesului la rețelele de bandă largă (transmiterea de date în arealele în care piața este disfuncțională, zone și puncte de acces la rețele publice de bandă largă) Măsura este implementată de Enterprise Estonia prin „Programul de dezvoltare a competitivității regionale.” Programul susține două tipuri de proiecte : 1) dezvoltarea infrastructurii de turism și de agrement turistic și 2 ) dezvoltarea infrastructurii de afaceri. Proiectele de dezvoltare a infrastructurii de afaceri includ următoarele activități eligibile: 1) construcția și dezvoltarea infrastructurii publice tehnice (drumuri de acces, sisteme de apă și de canalizare, sisteme de drenaj, iluminat exterior și energie, rețele de comunicații și de încălzire); 2) redezvoltarea fostelor amenajări militare, industriale și agricole din mediul rural. Suma minimă de finanțare pentru un proiect este de 50 000 EUR. Contribuția maximă a proiectelor este decisă pe baza contribuției proiectului la bugetul de stat (adică impozitul plătit în următorii trei ani de la terminarea proiectului), dar nu depășește 1 milion EUR. Finanțarea poate acoperi până la 85 % din costurile eligibile ale proiectului. Beneficiarii sunt, în principal, autoritățile locale și sectorul de afaceri. Criteriile de eligibilitate au scopul de a facilita selecția transparentă și eficientă a proiectelor . Organismul intermediar de prim nivel stabilește criteriile de selecție a proiectelor, aranjamentele de implementare, inclusiv monitorizarea, supravegherea și alte activități legate de implementarea proiectului. Autoritatea de Management monitorizează definirea criteriilor de selecție în scopul de a asigura alinierea acestora cu măsurile specifice. Autoritatea de Management pregătește, de asemenea, un ghid de criterii generale de selecție a proiectelor pentru a permite o înțelegere comună și o evaluare unitară a criteriilor. Criterii mai specifice de evaluare sunt definite în documentele oficiale privind măsurile, aprobate de către organismele intermediare de prim nivel sau de Guvern și acestea pot dezvolta sau completa criteriile generale aprobate de Comitetul de Monitorizare pentru a facilita aplicarea lor în cazul diferitelor măsuri. În plus, organismele intermediare de la primul nivel pot defini criterii specifice în funcție de sector sau măsură în vederea asigurării unui focus mai bun asupra măsurilor. Atât criteriile generale de selecție aprobate de Comitetul de Monitorizare, cât și criteriile specifice măsurilor sunt publicate și puse la dispoziția publicului pe paginile de internet ale organismelor intermediare. Următoarele criterii comune au fost pregătite în cooperare cu Organismele Intermediare și sunt aplicate în toate PO-urile din Estonia: 291  Impactul proiectului asupra îndeplinirii obiectivelor din axa prioritară;  Fezabilitatea proiectului;  Cererea în raport cu acest proiect. Criterii comune de selecție pentru Prioritatea 4 „Dezvoltare integrală și echilibrată a regiunilor:”  Contribuția proiectului la obiectivele strategiilor de dezvoltare locală, regională și sectorială:  Obiectivele proiectului (sau rezultatele) sunt în concordanță cu obiectivele guvernului local și integrate în strategiile de dezvoltare locale și sectoriale;  Obiectivele proiectului sunt în conformitate cu obiectivele planului de dezvoltare județeană (din județul în care are loc implementarea proiectului);  Obiectivele proiectului sunt în acord cu strategiile naționale sectoriale, mai ales în cazul în care proiectul are un efect mai larg decât cel regional.  Contribuția proiectului la obiectivele axei prioritare:  impact asupra serviciilor publice și asupra competitivității județului /centrului local;  impact asupra disponibilității serviciilor publice în zonele rurale;  impact asupra dezvoltării urbane durabile sau asupra altor probleme urbane specifice;  impact asupra consolidării avantajului competitiv regional;  impact asupra blocajelor regionale care împiedică dezvoltarea a județului;  impact în ceea ce privește creșterea numărului de vizitatori și a duratei de ședere în regiune;  impact asupra ocupării forței de muncă;  impact asupra dezvoltării regionale echilibrate.  Durabilitatea impactului proiectului:  Impact asupra dezvoltării regiunii pe termen lung;  Asigurarea masei critice de beneficiari;  Asigurarea competenței managerilor și partenerilor de proiect;  Asigurarea disponibilității financiare;  Diferite stadii de implementare a proiectului sunt planificate și puse în aplicare;  Punerea în aplicare a principiilor de dezvoltare durabilă;  Conștientizarea altor riscuri externe pentru implementarea proiectului.  Fezabilitatea proiectului:  Număr suficient de personal pentru implementarea activităților proiectului și atingerea obiectivelor proiectului;  Buget și justificarea costurilor;  Expertiză și competență a echipei de proiect;  Implicarea partenerilor relevanți. Criterii specifice pentru „Consolidarea competitivității regiunilor,” proiecte de dezvoltare a infrastructurii de afaceri: Sunt utilizate trei seturi de indicatori („rubrici de evaluare” – a se vedea tabelul de mai jos): Rubrici de evaluare – Criterii generale de selecție a proiectelor pentru Măsura 4.3 : Obiectiv Pondere Contribuția proiectului la îndeplinirea obiectivelor măsurii (impact 50% asupra activității de afaceri, locuri de muncă, durabilitate) 292 Obiectiv Pondere Relevanța și durabilitatea amenajărilor de infrastructură (beneficii 25% pentru beneficiari, justificarea a site-ului propus, sustenabilitatea financiară și administrativă a amenajării de infrastructură, calitatea tehnică și sustenabilitatea proiectului de infrastructură) Disponibilitatea de a pune în aplicare proiectul (fezabilitate, siguranța 25% resurselor, capacitatea administrativă solicitantului, auto-finanțarea, bugetul proiectului) 426. Proiectele sunt evaluate pe baza tehnicilor de punctare și ponderare Indicatori specifici, punctaje și ponderare în conformitate cu o listă detaliată. Pentru criteriile individuale, se atribuie punctaje între 0 și 4: 4= foarte bine 3= bine 2=mediu 1=slab 0= foarte slab Scorul total pentru criteriile individuale este media aritmetică (cu două zecimale) a notelor acordate de membrii individuali ai grupului de evaluare. Punctajul total al unei de evaluare este format din însumarea scorurilor medii ponderate. Pentru o decizie de finanțare pozitivă, proiectul trebuie să atingă scorul prestabilit pentru fiecare rubrică de evaluare. În cazul primei rubrici de evaluare, proiectul trebuie să acumuleze cel puțin 2,75, iar în cazul celui de-al doilea și al treilea blocuri cel puțin 2,50. În cazul în care punctajul mediu dat de către orice membru al comisiei de evaluare este mai mic de 1,00 sau mai mult de jumătate din membrii comisiei de evaluare acordă pentru orice criteriu în parte 0,00, atunci proiectul primește o decizie negativă de finanțare. Rubrici de evaluare – Criterii detaliate de selecție a proiectelor pentru Măsura 4.3 Rubrica de evaluare 1: Impactul proiectului privind atingerea obiectivelor măsurii 1.1 Impact asupra activității antreprenoriale (25% din punctajul total al primei rubrici de evaluare) Proiectul are un impact semnificativ asupra dezvoltării antreprenoriatului în județ ca urmare a inițierii 4 sau extinderii afacerilor. 3 Proiectul nu are un impact semnificativ asupra dezvoltării antreprenoriatului în județ ca urmare a inițierii 2 sau extinderii afacerilor. 1 0 Proiectul nu are impact asupra antreprenoriatului. Calitatea locurilor de muncă create pe baza proiectului (25% din punctajul total al primei rubrici de 1.2 evaluare) 4 Locurile de muncă create pe baza proiectului au un salariu mediu reprezentând cel puțin 50% din salariul mediu din județ. 3 Locurile de muncă create pe baza proiectului au un salariu mediu încadrat între 21 și 49% din salariul mediu din județ. Locurile de muncă create pe baza proiectului au un salariu mediu reprezentând 20% din salariul mediu 2 din județ. 1 Locurile de muncă create pe baza proiectului au un salariu mediu mai mic decât salariul mediu din județ. 293 0 Estimările salariale nu sunt fiabile sau justificate. Impact asupra veniturilor din impozitul pentru asigurări sociale (25% din punctajul total al primei rubrici 1.3 de evaluare) 4 Proiectul este estimat să aibă drept urmare un impozit suplimentar pentru asigurări sociale în primul an fiscal și până la finalul primului an fiscal după finalizarea proiectului. Proiectul este estimat să aibă drept urmare un impozit suplimentar pentru asigurări sociale în al doilea 3 an fiscal după finalizarea proiectului. Proiectul este estimat să aibă drept urmare un impozit suplimentar pentru asigurări sociale în al doilea 2 an fiscal și până la finalul celui de-al treilea an fiscal după finalizarea proiectului. Efectul estimat al proiectului asupra impozitului suplimentar pentru asigurări sociale este supraestimat 1 și proiectul nu va avea ca efect venituri suplimentare din impozitul pe asigurări sociale până la finalul celui de-al treilea an fiscal de la finalizarea proiectului. 0 Impactul prognozat asupra venitului din impozitul pe asigurări sociale nu este fiabil sau justificat. 1.4 Sustenabilitatea beneficiarilor (25% din punctajul total al primei rubrici de evaluare) Modele de afaceri ale beneficiarilor sunt sustenabile. Există o cerere pentru produse le/serviciile 4 beneficiarilor pe termen lung, iar competitivitatea beneficiarului este mare. Este probabil ca beneficiarii să continue să funcționeze pentru cel puțin cinci ani de la terminarea proiectului. Modele de afaceri ale beneficiarilor sunt sustenabile. Există o cerere pentru produsele/serviciile 3 beneficiarilor pe termen lung, iar competitivitatea beneficiarului este mare. Este probabil ca beneficiarii să continue să funcționeze pentru cel puțin trei ani de la terminarea proiectului. Modelele de afaceri ale beneficiarilor funcționează, dar modelul de afaceri nu este deosebit de durabil, 2 având în vedere schimbările din mediul extern. Există cerere de piață pentru produsele/serviciile beneficiarilor, dar le lipsește un avantaj competitiv clar. Modelele de afaceri ale beneficiarilor sunt eficiente, dar este de așteptat ca ele să funcționeze nu mai mult de 2 ani de la punerea în funcțiune a proiectului ca urmare a infrastructurii în proces de maturizare. 1 Cererea pieței pentru produsele/serviciile beneficiarilor este în scădere și ele nu au un avantaj competitiv clar. 0 Modelele de afaceri ale beneficiarilor nu sunt sustenabile sau beneficiarilor le lipsește un model de afaceri. Produsele/serviciile beneficiarilor nu au cerere reală pe piață și nici un avantaj competitiv clar. Rubrica de evaluare 2: Relevanța și sustenabilitatea amenajărilor de infrastructură 2.1 Amenajările de infrastructură au un impact asupra performanței beneficiarilor (25% din punctajul total al celei de-a doua rubrici de evaluare) 4 Proiectul elimină blocaje cheie care împiedică intrarea/extinderea beneficiarilor pe piață. Proiectul și infrastructura construită vor aduce beneficii unui număr mare de eventuale afaceri. 3 Proiectul elimină blocaje cheie care împiedică intrarea/extinderea beneficiarilor pe piață. Proiectul și infrastructura construită vor aduce beneficii unui număr redus de eventuale afaceri. 2 Proiectul elimină blocaje cheie care împiedică intrarea/extinderea beneficiarilor pe piață. 1 Proiectul elimină câteva blocaje care împiedică intrarea/extinderea beneficiarilor pe piață. Proiectul nu elimină blocaje cheie care împiedică intrarea/extinderea beneficiarilor pe piață, iar 0 infrastructura nu este esențială pentru ca beneficiarul să intre/să se extindă pe piață. Proiectul este supra-dimensionat. 294 2.2 Localizarea construcției propuse (25% din totalul punctajului celei de -a doua rubrici de evaluare) Nu există alternative la poziționarea selectată în același județ care să permită beneficiarului intrarea/ 4 extinderea sau costul pentru construirea infrastructurii publice este semnificativ mai mare în localizarea alternativă. Există alternative la localizarea selectată în același județ și costul construirii ar fi egal, dar ar presupune o 3 finanțare suplimentară semnificativă din partea beneficiarului pentru a schimba localizarea. 2 Există alternative la localizarea selectată în același județ și costul construirii ar fi egal; nu este nevoie de o finanțare suplimentară semnificativă din partea beneficiarului p entru a schimba localizarea. 1 Există alternative la localizarea selectată în același județ și costul construirii ar fi mai mic; finanțarea suplimentară necesară din partea beneficiarului este modestă. 0 Există alternative la localizarea selectată în același județ și costul construirii ar fi semnificativ mai mic; nu există costuri suplimentare pentru beneficiar. Sustenabilitate financiară și administrativă a infrastructurii (25% din punctajul total al celei de -a doua 2.3 rubrici de evaluare) 4 Întreținerea infrastructurii construite ca urmare a proiectului nu are nevoie de finanțare publică suplimentară sau de alte investiții. Competența de a gestiona infrastructura este demonstrată. Întreținerea infrastructurii construite ca urmare a proiectului nu are nevoie de finanțare publică 3 suplimentară, dar are nevoie de alte investiții pe termen lung. Competența de a gestiona infrastructura este demonstrată. Întreținerea infrastructurii construite ca urmare a proiectului are nevoie de finanțare publică 2 suplimentară. Solicitantul a asigurat finanțarea necesară pentru menține și întreține infrastructura. Competența de a gestiona infrastructura este demonstrată. Întreținerea infrastructurii construite ca urmare a proiectului are nevoie de finanțare publică 1 suplimentară. Solicitantul nu a asigurat finanțarea necesară pentru menține și întreține infrastructura. Competența de a gestiona infrastructura nu este demonstrată. Finalizarea proiectului cu finanțarea stabilită nu poate fi garantată. Solicitantul nu a reușit să asigure 0 fondurile necesare pentru menținerea și întreținerea infrastructurii. Competența de a gestiona infrastructura nu este demonstrată. Adecvarea, calitatea tehnică și sustenabilitatea proiectului de infrastructură (25% din punctajul to tal al 2.4 celei de-a doua rubrici de evaluare) Soluțiile tehnice sunt justificate din punct de vedere tehnologic și economic. Calitatea tehnică îndeplinește standardele actuale și are efecte pe termen lung, iar infrastructura este rezistentă la 4 dezastre naturale (de exemplu, inundații). Soluția tehnică propusă este optimă pentru atingerea obiectivelor proiectului. Soluțiile tehnice contribuie la utilizarea de tehnologii eficiente din punct de vedere energetic și moderne. Soluțiile tehnice sunt justificate din punct de vedere tehnologic și economic. Calitatea tehnică îndeplinește standardele actuale și are efecte pe termen lung, iar infrastructura este rezistentă la 3 dezastre naturale (de exemplu, inundații). Soluția tehnică propusă este optimă pentru ating erea obiectivelor proiectului. Soluțiile tehnice sunt justificate din punct de vedere tehnologic și economic. Calitatea tehnică îndeplinește standardele actuale și are efecte pe termen lung, iar infrastructura este rezistentă la 2 dezastre naturale (de exemplu, inundații). Soluția tehnică propusă este optimă pentru atingerea obiectivelor proiectului, dar există câteva riscuri. 295 Construirea amenajărilor de infrastructură nu se bazează pe nevoi, iar construcția este 1 supradimensionată. Noua infrastructură propusă nu ia în considerare capacitatea infrastructurii existente. Construirea infrastructurii nu se justifică din punct de vedere economic și tehnologic. Calitatea tehnică 0 nu îndeplinește standardele, iar soluțiile nu sunt potrivite sau rezistente la dezastre naturale. Soluția tehnică propusă nu este optimă pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului. Rubrica de evaluare 3: Starea de pregătire pentru implementare 3.1 Fezabilitatea și capacitatea administrativă a solicitantului (20% din punctajul to tal al celei de-a treia rubrici de evaluare) Solicitantul are competența necesară pentru implementarea proiectului, iar organizarea proiectului 4 dispune de expertiza necesară. Managerul de proiect sau echipa de proiect are cunoștințele și experiența necesare pentru a realiza proiectul. Toți partenerii relevanți sunt implicați în proiect. 3 2 Capacitatea de a îndeplini criteriul poate fi pusă sub semnul întrebării. 1 Capacitatea și competența de a gestiona și de a implementa proiectul este slabă sau nu a fost demonstrată. Modalitățile de organizare sunt inadecvate, iar managerul și echipa de proiect nu au 0 capacitatea de a implementa proiectul. Partenerii relevanți, expertiza și cunoașterea necesară nu sunt suficient utilizate în proiect. 3.2 Finanțarea proprie pentru proiect (20% din punctajul total al celei de -a treia rubrici de evaluare) Cofinanțarea proiectului este asigurată și nu există îndoieli privind capacitatea de autofinanțare a 4 solicitantului. 3 2 Capacitatea de a îndeplini criteriul poate fi pusă sub semnul întrebării. 1 0 Capacitatea financiară a solicitantului este slabă, iar cofinanțarea proiectului nu este asigurată. 3.3 Starea de pregătire tehnică a proiectului (20% din punctajul total al celei de -a treia rubrici de evaluare) Proiectul este gata pentru a fi pus în aplicare. Există toate autorizațiile necesare pentru a începe lucrările 4 de construcție. Planificarea proiectului este parțial finalizată (design conceptual, de exemplu). Cele mai multe dintre 3 autorizațiile necesare și există deja. Obținerea celor care lipsesc este posibilă. Proiectul necesită autorizații suplimentare înainte ca lucrările de construcție să poată începe. Obținerea 2 acestora este posibilă. Proiectul necesită autorizații suplimentare înainte ca lucrările de construcție să poată începe. Obținerea 1 acestora înainte de începutul proiectului este îndoielnică. 0 Gradul de pregătire pentru implementarea proiectului este scăzut pentru că autorizațiile necesare lipsesc și/sau nu pot fi obținute până la data propusă de începere a proiectului. 3.4 Bugetul proiectului, calitatea și relevanța (40% din punctajul total al celei de -a treia rubrici de evaluare) Bugetul este transparent și legat de acțiunile planificate și de rezultatele acestora. Costurile sunt detaliate și justificate. Bugetul se bazează pe furnizori aleși prin licitație. Costurile proiectului sunt comparabile cu cele ale proiectelor similare. Bugetul este suficient pentru implementarea activităților 4 proiectului și nu este exagerat. 296 Bugetul este transparent și legat de acțiunile planificate și de rezultatele acestora. Costurile sunt detaliate și justificate. Bugetul majorității activităților din proiect se bazează pe furnizori aleși prin licitație. Costurile proiectului sunt comparabile cu cele ale proiectelor similare. Bugetul este suficient 3 pentru implementarea activităților proiectului și nu este exagerat. Bugetul este transparent și legat de acțiunile planificate și de rezultatele acestora. Costurile sunt detaliate și justificate. Bugetul a fost elaborat pe bază de calcule și pregătit de un specialist HR autorizat. Costurile proiectului sunt comparabile cu prețurile de pe piață. Bugetul este suficient pentru 2 implementarea activităților proiectului și nu este exagerat. Bugetul este insuficient pentru implementarea activităților proiectului, iar prețurile sunt subestimate. Există riscul ca resursele fiscale să nu fie planificate adecvat, ceea ce ar împiedica realizarea proiectului. În cazul în care bugetul este supraestimat, cheltuielile nu se justifică, iar prețurile depășesc semnificativ 1 actualele prețuri de pe piață. Cheltuielile sunt parțial nejustificate și doar parțial transparente. Estimările sunt, în mare parte, lipsite 0 de fiabilitate. Cererile care ating pragurile de prestabilite pentru fiecare rubrică de evaluare vor primi o decizie de finanțare pozitivă. În cazul în care mai multe proiecte prezentate simultan ajung la același punctaj total, se acordă prioritate proiectului care primește cel mai mare scor în prima rubrică de evaluare. Solicitantul poate primi aprobare, aprobarea parțială, aprobare condiționată sau respingere. În cazul în care cererea este respinsă, solicitantul este informat cu privire la motivele respingerii. În ceea ce privește monitorizarea și evaluarea, PON pentru dezvoltarea mediului înconjurător viu definește indicatori la nivel de măsuri. Progresul fizic al măsurii „Consolidarea competitivității regiunilor” este urmărit cu ajutorul următorilor indicatori: Indicatori de monitorizare pentru Măsura 4.3 Indicator Explicație Nivel actual Nivel de Obiectiv-țintă referință Indicatori de Output Număr de amenajări de infrastructură Sursă: Rapoarte Nu se aplică 15 (2010) 50 (2015) pentru afaceri construite sau de implementare îmbunătățite calitativ a proiectelor Număr de proiecte de creștere a Sursă: Rapoarte Nu se aplică 10 (2010) 30 (2015) competențelor tradiționale de la nivel de implementare regional a proiectelor Număr de situri de vizitatori create sau Sursă: Rapoarte Nu se aplică 30 (2010) 100 (2015) îmbunătățite calitativ de implementare a proiectelor Indicatori de rezultat Număr de companii care au beneficiat Sursă: Sondaj al Nu se aplică 90 (2010) 300 (2015) de afacerile create sau de Enterprise Estonia infrastructurile turistice 297 Evaluarea performanței Sistemul de selecție a proiectelor funcționează satisfăcător din moment ce asigură absorbția fondurilor și obținerea de rezultate; acesta asigură niveluri ridicate de transparență, dar ar putea fi îmbunătățit la nivel de orientare strategică. Sistemul de selecție a proiectelor din cadrul Programelor Operaționale din Estonia a fost evaluat în 2010 pentru a determina în ce măsură modelele de selecție asigură absorbția fondurilor și cât de bine modelele de selecție și criteriile reușesc să asigure adecvarea strategică a proiectelor. Angajările și plățile activităților care vizează îmbunătățirea mediului de afaceri au fost așa cum era de așteptat. În termeni de eficiență a modelului de selecție, pot fi făcute următoarele observații:  Indicatorul de output „Numărul de amenajări de infrastructură pentru afaceri construite sau îmbunătățite calitativ,” care măsoară îndeplinirea activităților de dezvoltare a infrastructurii de afaceri, a ajuns, la sfârșitul anului 2012, la 40% din obiectivul-țintă stabilit pentru 2015. Întrucât multe din proiecte sunt în curs de implementare, este de așteptat ca ținta stabilită va fi atinsă până la sfârșitul anului 2015.  Eficacitatea măsurii a fost împiedicată de lipsa de precizie a obiectivelor. Scopul măsurii a fost acela de a spori competitivitatea regiunilor prin creșterea atractivității lor față de întreprinderi și vizitatori. Cu toate acestea, conceptele de competitivitate și atractivitate nu sunt clar definite. Setarea unor obiective mai clare este esențială pentru selectarea proiectelor. Pentru a asigura acest lucru, conținutul cererilor de proiecte și documentele justificative trebuie să fie delimitate mai clar. De exemplu, solicitanții oferă propria lor descriere a relației dintre obiectivele proiectului și obiectivele strategiei județene. Acest lucru este relativ simplu având în vedere caracterul vag al obiectivelor strategice. Acest lucru face ca punctarea și evaluarea cererilor să fie mai dificilă și lasă loc pentru o evaluare subiectivă. Mai mult, se așteaptă ca solicitanții și evaluatorii să facă referire la mai multe documente strategice, însă nu este furnizată nicio listă de documente cheie, fapt care ar spori obiectivitatea și uniformitatea evaluării de către membrii comisiei .  Principalul punct forte al procesului de selecție a proiectelor este transparența; informațiile privind criteriile de selecție, ponderarea, membrii comisiei de evaluare etc. au fost făcute publice, iar propunerile de proiecte sunt evaluate de toți membrii comisiei. Totuși, mai mult accent ar trebui pus pe definiții clare și uniforme ale conceptelor și indicatorilor cheie. Linii directoare mai detaliate pentru membrii comisiei și definiții mai clare ale indicatorilor ar întări uniformitatea evaluării făcute de membrii comisiei privind aceste aspecte și ar crește calitatea deciziilor în materie de finanțare.  Eficiența costurilor ar trebui să fie evaluată în cazul tuturor activităților. În plus, nu există criterii sau mecanisme care să asigure că fondurile sunt distribuite în mod egal pe județe. Italia – PO FEDR Lazio: Apeluri competitive Planuri de dezvoltare locală și urbană (P.L.U.S. Lazio)66 Planurile de dezvoltare locală și urbană (Plano Locale e Urbano di Sviluppo – P.L.U.S.) au fost introduse în PO FEDR Lazio foarte târziu în perioada de programare ca răspuns la problemele legate de cu progresul programului și de schimbarea situației economice. Identificate printr-o procedură competitivă, ele oferă un cadru pentru proiectele din domeniul dezvoltării urbane, inclusiv pentru activități economice, sociale, teritoriale și culturale. Ele sunt caracterizate de o serie de inovații procedurale și au permis o aliniere strategică strânsă cu strategia POR (reprogramată) și, de asemenea, cu noua strategie Europa 2020 și cu prioritățile rundei următoare a Politicii de coeziune, care tratează dezvoltarea urbană ca un pilon al Politicii de coeziune. 66 http://porfesr.lazio.it/PORFESR/home.html 298 Context În Italia, managementul POR FEDR este descentralizat. PO FEDR al regiunii Lazio este gestionat de Directoratul Regional de Dezvoltare Economică și Activități Productive (Direzione Regionale Sviluppo Economico e Attività Produttive). Acesta este unul dintre programele operaționale dedicate Competitivității Regionale și Ocupării forței de muncă, finanțate din FEDR. Acesta a antrenat, în configurația sa inițială (octombrie 2007), c. 329,9 milioane EUR (FEDR), echivalentul a aproximativ 1,3% din resursele totale ale FEDER alocate pentru Italia în perioada 2007-13. În exercițiul de reprogramare al anului 2011, având în vedere cheltuielile reduse de fonduri (la sfârșitul anului 2010, programul a cheltuit doar 8,5% din alocarea totală) 67 și faptul că au apărut noi nevoi ca urmare a crizei economice (inclusiv în zona metropolitană a Romei și în centrele urbane medii și mici), 68 un nou accent a fost pus pe dezvoltarea urbană ca motor de creștere.69 Drept urmare, programul a fost integrat într-o o nouă prioritate (P5) privind dezvoltarea urbană și locală, care este și subiectul studiului de caz.70 POR FEDR Lazio 2007-13 (Competitivitate Regională) – Alocările Programului (milioane EUR): Contribuția Contribuția Axă prioritară Investiție UE Total publică națională privată națională 1) Cercetare, inovare și 162,81 162,81 0 352,63 consolidarea bazei de producție 2) Mediu & prevenirea 109,93 109,9 3 0 219,87 riscurilor 3) Accesibilitate 45,25 45,25 0 90,50 4) Asistență tehnică 13,76 13,76 0 27,51 5) Dezvoltare urbană și 4000 40,00 0 80,00 locală Total 371,76 371,76 0 743,51* Sursă: Regione Lazio (2012), Programma Operativo Confinanziato dal F. E.S.R – Fondo Europeo di Sviluppo Regionale 2007-2013, Regione Lazio, CCI2007IT162PO004, versiune aprobată odată cu reprogramarea aprobată de Comisia Europeană în dat de 28 67 A se vedea Regione Lazio, Dipartimento Programmazione Economica e Sociale, Direzione Regionale Programmazione Economica, Ricerca e Innovazione (2011) ‘Programma Operativo Regionale cofinanziato dal FESR 2007 -2013: motivi ed effetti della revisione’, A cura del Nucleo di valutazione e verifica degli investimenti pubblici, 7 Febbraio 2011. 68 A se vedea Regione Lazio, Dipartimento Programmazione Economica e Sociale, Direzione Regionale Programmazione Economica, Ricerca e Innovazione (2011) ‘Programma Operativo Regionale cofinanziato dal FESR 2007-2013: motivi ed effetti della revisione’, A cura del Nucleo di valutazione e verifica degli investimenti pubblici, 7 Febbraio 2011. 69 Un nou comitet, CIPU – Comitetul Interministerial pentru Politici Urbane a fost înființat în 2012. În martie 2013, Comitetul a publicat un document numit „Methods and Contents relating to the priorities in the field of the urban agenda .” În esență, documentul denunța fragmentarea politicilor din centrele urbane și lipsa unei politici de regenerare urbană ca motor de dezvoltare, argumentând în favoarea acordării atenției asupra acestei teme și asupra unei guvernări mai puțin fragmentate prin Politica de Coeziune, în special pentru a rezolva blocajele de infrastructură și congestia zonelor urbane, precum și aspectele legate de extindere urbană și exploatarea terenurilor; de siguranța clădirilor și întreținerea terenurilor urbane. 70 Prioritatea 5, „Dezvoltare urbană și locală” a fost introdusă într-o propunere de revizuire din Februarie 2011, cu o alocare financiară de 80 milioane EUR. Identificarea sferelor de intervenție ( linee generali di intervento) a fost făcută de AM a Directoratului Regional pentru Programare Economică, Cercetare și Inovare, împreună cu unitatea de evaluare regională (Nucleo di Valutazione e Verifica, NUVV) și cu Autoritatea Regională de Mediu. Propunerea de revizuire a fost aprobată de parteneriat într-o întâlnire din data de 13 decembrie 2010 și de CMP în data de 18 februarie 2011. POR revizuit a fost aprobat apoi de Executivul regional (Giunta Regionale) prin deliberarea din 20 mai 2011, de Consiliul regional prin deliberarea din 28 martie 2012 și de Comisia Europeană în data de 28 martie 2012. (Sursă: Regione Lazio, Integrazioni al documento “Descrizione del Sistema di Gestione e Controllo”, POR FESR Lazio 2007-2013, Novembre 2012). 299 martie 2012 (ultima reprogramare cunoscută), Dec C1659/2012 (versiunea originală a datat din 2 octombrie 2007, Dec 4584/2007), http://porfesr.lazio.it/PORFESR/galleria_allegati/porfesr/POR_FESR_Lazio_riprogrammato.pdf Notă *:Acesta este totalul din document, dar, pe baza cifrelor, totalul ar trebui să fie de 770 milioane EUR. Putem doar să presupunem că marele total nu a fost actualizat pentru a reflecta noile alocări. PO se bazează pe o serie de metode diferite de selecție, aplicabile diferitelor măsuri (activități) din cadrul acestuia. Acestea includ: (i) procedura de evaluare prin apeluri deschise (procedura valutativa o sportello), adică cereri deschise de ofertă, în care proiectele sunt selectate dacă îndeplinesc criteriile de eligibilitate și primesc un punctaj mai mare de anumite praguri minime la criteriile de prestabilite; (ii) procedura de evaluare prin apeluri competitive (procedura valutativa o graduatoria), adică cereri de ofertă cu termene specificate, în care proiectele care au trecut de un prim control de eligibilitate sunt clasate pe baza unor criterii de selecție prestabilite; (iii) identificarea de proiecte pe baza planurilor sectoriale ale autorităților regionale (doar pentru Prioritățile 2 și 3). Măsurile de asistență tehnică sunt administrate fie prin cereri de ofertă sau prin contractare directă (affidamento diretto). Procedeul cel mai utilizat este procedura de evaluare prin apeluri competitive. În unele cazuri, în special sub Prioritatea 1, o singură activitate poate fi administrată atât prin apeluri deschise, cât și competitive. În plus, autoritatea regională a stabilit utilizarea „procedurilor integrate de acces” (pentru activitățile I.1, I.2, I.3. I.4, I.5, I.6 și II.1) conținând aspecte de „procedură negociată” (procedura negoziale di accesso alle agevolazioni), pentru a selecta proiectele complexe de investiții de peste 20 milioane EUR și cuprinzând cel puțin un proiect cheie de 10 milioane EUR pentru a pune în aplicare intervenții rapide și punctuale pentru dezvoltarea economică a regiunii, ceea ce determină efecte de contagiune de-a lungul lanțurilor locale de producție (ricadute di filiera). Aceste „proceduri integrate de acces,” care au fost finalizate în 2008, s-au dovedit prea complexe și au determinat întârzieri în implementare, trebuind să fie revizuite un an mai târziu.71 Selecția proiectelor este făcută atât de oficiile autorității regionale și de câteva organisme intermediare și de implementare.72 Procedurile de selecție pentru fiecare activitate sau sub-activitate sunt detaliate în cererile de ofertă pentru fiecare activitate/sub-activitate și în documentele specifice activităților, numite „modalități de implementare a programelor” (Modalità Attuative del Programma, MAPO), elaborate de Autoritatea de Management și aprobate de Comitetul de Monitorizare de Programului (și care oferă baza pentru cererile de ofertă).73 Programul nu progresează foarte bine. La 31 octombrie 2013 (ultimele date disponibile), plățile totale (FEDR și cofinanțare internă) s-au aflat la 48% din finanțarea alocată. Nu a putut deci atinge ținta de 71 DGR n. 611 of 5 August 2008 and DGR n. 644 of 7 August 2009. A se vedea Regione Lazio, Dipartimento Programmazione Economica e Sociale, Direzione Regionale Programmazione Economica, Ricerca e Innovazione (2011) Programma Operativo Regionale cofinanziato dal FESR 2007-2013: motivi ed effetti della revisione, a cura del Nucleo di valutazione e verifica degli investimenti pubblici, 7 febbraio 2011, pp. 13-16. În unele cazuri, întregul proces de selecție pentru intervenții în sprijinul mediului de afaceri au luat mai mult de 500 de zile ( p. 16). 72 Acestea cuprind: 12 „arii regionale” în 7 directorate regionale generale, care au funcții de management (Responsabili di gestione dell’Attività, RGA);3 organisme intermediare (Sviluppo Lazio SpA, agenția internă de dezvoltare a autorității regionale; Filas SpA, o companie financiară deținută 100% de by Sviluppo Lazio; LAit SpA, un alt organism intern al autorității regionale); și 3 organisme externe de implementare: Ministerul Dezvoltării Economice (de la nivel național) prin Infratel Italia SpA, pentru intervenții pe bandă largă; o asociație temporară de întreprinderi, cuprinzând 2 instituții financiare, Confidinsieme și Capo file CoopFidi; și, Fidimpresa Lazio, ultimele două pentru proiecte ce implică ingineria financiară). 73 Sursă: http://porfesr.lazio.it/PORFESR/galleria_allegati/documentazione/SIGECO/DESCRIZIONE_SISTEMA_GESTIONE_E_CONTROLLO.p df. 300 cheltuieli de 55% (o țintă de 409,2 milioane EUR, în raport cu nivelul de cheltuieli atins, de 354,3 milioane EUR).74 Model și proceduri de selecție a proiectelor – Planul de Dezvoltare Locală și Urbană P.L.U.S. (Piano Locale e Urbano di Sviluppo) P.L.U.S. a fost introdus în programul regional FEDR odată cu exercițiul de re-programare din 2011 din necesitatea de adaptare la un context schimbat în orașele mici și mijlocii din regiune ca urmare a crizei economice, cât și din nevoia de a adresa dificultățile de cheltuire a fondurilor și de implementare. Un document a fost elaborat de unitatea de evaluare regională în februarie 2011, care explică motivele pentru reprogramarea (care au presupus alte modificări la prioritățile 1 și 3, precum și crearea unei noi priorități 5).75 P.L.U.S. este implementat în cadrul Priorității 5 privind dezvoltarea urbană și locală, Activitatea II.1 (Prioritatea 2) prin programe integrate de investiții pentru municipalități cu o populație mai mare de 25.000 de locuitori, cuprinzând investiții în: 1. Lucrări publice și achiziții de bunuri și servicii; 2. Politici active de ocupare a forței de muncă (e.g. Training, stagii etc.) Și sprijin pentru persoane fizice; 3. Sprijin pentru IMM-uri. Cheltuielile eligibile sunt definite cu precizie pentru fiecare dintre aceste categorii de cheltuieli într-un regulament pentru P.L.U.S., 76 iar sprijinul pentru persoane fizice/firme este acordat doar rezidenților din zona fiecărui P.L.U.S. (care este o sub-zonă a municipiului respectiv). Procedura de selecție a P.L.U.S. pare să aibă o justificare dublă. Pe de-o parte, alegerea planurilor complexe, care cuprind, în cea mai mare parte, proiecte de infrastructură pregătite să fie implementate, a fost destinat să sprijine realizarea obiectivelor de cheltuieli ale programului, asigurând, în același timp, valoare adăugată (sinergii între diferite proiecte) și focalizare teritorială (concentrare) – altfel spus, un impact mai mare. Pe de altă parte, delegarea către municipalități a responsabilităților de selecție a proiectelor pentru acordarea de sprijin întreprinderilor/persoanelor fizice, precum și a procedurilor de achiziții publice pentru realizarea de lucrări publice, a avut un efect dublu: acela de a ușura activitatea Autorității de Management/a birourilor regionale și acela de a crește competențele și de a insufla o mentalitate orientată spre performanță în cadrul municipalităților (de asemenea, dincolo de faza de pregătire a P.L.U.S.), în conformitate cu principiul federalismului administrativ, introdus recent în Constituția italiană. În legătură cu acest ultim aspect, este de remarcat că a fost pusă de-o parte o rezervă ca viitoare recompensă pentru cel mai performant P.L.U.S., care aduce inovații procedurale ce permit o analiză comparativă în timp real a diferitelor planuri, în special printr-un sistem de monitorizare on-line și un „instrument electronic de interogare,” care permite compararea progresului financiar și procedural al fiecărui P.L.U.S. cu alt P.L.U.S. 74 A se vedea http://www.coesioneterritoriale.gov.it/fondi-europei-litalia-raggiunge-il-475-della-spesa-certificata/. Autoritățile italiene au pus la punct un sistem de ținte privind cheltuielile interne, pe lângă regula N+2. Pe lângă Lazio, nici PO FEDR d in Piemont, Sardinia și Umbria sau PO FSE al Valle d’Aosta nu au atins ținta stabilită. 75 Regione Lazio, Dipartimento Programmazione Economica e Sociale, Direzione Regionale Programmazione Economica, Ricerca e Innovazione (2011) Programma Operativo Regionale cofinanziato dal FESR 2007-2013: motivi ed effetti della revisione, a cura del Nucleo di valutazione e verifica degli investimenti pubblici, 7 febbraio 2011. 76 Regione Lazio (2013) Programma Operativo F.E.S.R. Lazio 2007-2013, Asse V, Sviluppo Urbano e Locale, Attività V.1 Rigenerazione delle funzioni economiche, sociali e ambientali delle aree urbane, Disciplinare regionale per la realizzazione di interventi integrati di sviluppo urbano approvato con Determinazione dirigenziale N. B00027 DEL 9/1/2012, modificato con Determinazioni Dirigenziali n.B08055 del 24/10/2012, n. B00891 del 13/3/2013 e n. G02878 del 22/11/2013, pp. 1-39. 301 Luate împreună, o sumă totală de 147,3 milioane EUR a fost atribuită P.L.U.S. pe baza unei liste aprobate de clasificare, din care 113,7 milioane EUR au fost imediat alocate proiectelor. P.L.U.S. implică o finanțare de aproape 130 milioane EUR din Prioritatea 5, plus alte 8,86 milioane EUR pentru Activitatea II.1 din Prioritatea 2 (Promovarea eficienței energetice și producerea de energie regenerabilă) și alte 8,95 milioane EUR pentru Activitatea I.7 din Prioritatea 1 (Dezvoltarea aplicațiilor, produselor, proceselor, capacităților și serviciilor de telecomunicații). Proiectele susținute de P.L.U.S. sunt proiectele complexe, care presupun un amestec variabil, definit de fiecare municipalitate. Printre acestea se numără lucrările publice, sprijin pentru IMM-uri, achiziții de bunuri și servicii, incluziune socială și măsuri de inserție profesională (de exemplu, stagii), și activități de comunicare. Procedura de selecție a dus la alocarea de resurse pentru 16 programe de investiții integrate (P.L.U.S.) în 16 municipalități. Alocările sunt utilizate pentru a finanța 153 de proiecte, dintre care: 73 de lucrări publice, 17 proiecte pentru IMM-uri, 16 de proiecte de comunicare a rezultatelor fiecărui P.L.U.S., 13 proiecte pentru achiziționarea de bunuri sau servicii și 24 de proiecte pentru incluziunea socială și inserție profesională. Fiecare program integrat este compus dintr-un cumul diferit de proiecte, în funcție de nevoile și preferințele fiecărei municipalități, așa cum este definit în planul P.L.U.S. Ca ilustrare, planul P.L.U.S. al Romei, numit „Porta Portese, o resursă a Romei, ” cuprinde:77 - Modernizarea unei clădiri publice (3,14 milioane EUR) - Modernizarea pieței Porta Portese (3,58 milioane EUR) - Punerea în aplicare a PPTU (planul detaliat privind traficul urban) în partea Romei acoperite de PLUS (parte din zona Municipio XVI) (540 mii EUR) - Fondul pentru dezvoltarea micro-întreprinderilor și a start-up-urilor (230 mii EUR) - Plan de informare și comunicare (c. 150 mii EUR) În plus, planul a inclus investiții din Prioritatea 1 a PO: - Tehnologii ale informației și telecomunicației pentru îmbunătățirea calității și mobilității urbane (820 mii EUR) - Implementarea PPTU (coordonarea semafoarelor și a tehnologiilor de LED, 410 mii EUR). Proiectele P.L.U.S. au fost identificate printr-un proces în două etape, urmat de o etapă de selecție conformă cu cea de selectare a majorității proiectelor. În iulie 2011, autoritatea regională a emis o cerere publică de ofertă în cadrul activității VI, „Regenerarea funcțiilor economice, sociale și de mediu ale zonelor urbane,” invitând municipalitățile cu mai mult de 25.000 de locuitori să depună proiecte pentru creșterea competitivității, atractivității și durabilității lor. Propunerile aveau să ia forma unui „Plan de Dezvoltare Locală și urbană” (PLUS), care a trebuit să se refere la o zonă limitată pe teritoriul municipiului și care ar putea cuprinde patru sfere tematice: (i) regenerare de zone publice și clădiri; (ii) incluziunea socială, coeziunea teritorială și dezvoltare de servicii sociale, culturale și legate de turism; (iii) îmbunătățirea stării mediului, a mobilității și a sistemului de transport urban, și (iv) promovarea antreprenoriatului și revitalizarea structurii economice și de producție. Cerințele pe care trebuie să le îndeplinească P.L.U.S. pot fi observate în formularele de depunere a proiectelor.78 Acestea cuprind un număr de secțiuni de pre-definite (descrierea de mai jos provine de la planul P.L.U.S. al orașului Fondi): 77 http://www.comune.roma.it/PCR/resources/cms/documents/POR_FESR_Lazio2007_2013.pdf 302 Secțiunea A – Informații generale despre P.L.U.S. - Informații sintetice privind P.L.U.S. (sub forma unui tabel care indică: titlu, municipiul care propune proiectul, cartierul selectat în cadrul municipiului, populația acoperită, suprafața acoperită, densitatea populației din zona acoperită, oficiul responsabil și numele funcționarilor implicați, persoana responsabilă pentru întregul P.L.U.S. și numărul de intervenții, detaliate în funcție de tipul de intervenție) - Rezumat (în limba engleză) - Schimbările sau integrări efectuate la strategia P.L.U.S. - Aranjamente de management / oficii responsabile Secțiunea B – Planul operațional și financiar al P.L.U.S. - Intervenții pentru lucrări publice și achiziționarea de bunuri și servicii - Intervenții asupra politicilor active de ocupare și sprijin pentru persoane fizice - Intervenții pentru sprijinul IMM-urilor - Planuri financiare (indicând atât alocația specifică pentru fiecare intervenție și ținta globală de cheltuieli pentru fiecare an până în 2015). Secțiunea C – Intervenții pentru lucrări publice și/sau achiziția de bunuri și servicii - Lucrări publice - fișele tehnice - Achiziționarea de bunuri și servicii - fișele tehnice - Descrierea evoluției procedurale - Strategie procedurală - Descrierea oricărui impact asupra mediului - Orar/foaie de parcurs, care să indice: data aprobării „proiectului executiv,” data aprobării și documente conexe (proiect pregătit de implementare, adică cu toate autorizațiile obținute etc.), apel de achiziții publice (data invitației la licitație și documente conexe), data începerii lucrărilor, datele de finalizare pentru diferite etape de implementare, data de sfârșit a lucrărilor, data de testare (collaudo). - Anexe tehnice, administrative și contabile - Fezabilitatea economică și financiară - Indicatori de output Secțiunea D – Intervenții asupra politicilor active pe piața forței de muncă și sprijin pentru persoane fizice/IMM-uri - Politici active pe piața forței de muncă și sprijin pentru persoane - fișele tehnice - Sprijin pentru IMM-uri - fișele tehnice - Analiza nevoilor - Obiective și beneficiari - Indicatori de output - Anexe (de exemplu, harta zonei planului P.L.U.S., hotărârea municipalității pentru aprobarea propunerii P.L.U.S., scrisori de sprijin din partea organizațiilor care vor fi implicate în activitățile P.L.U.S.). Proiectele P.L.U.S. au fost apoi selectate printr-o procedură în două faze: Faza 1 78 Un exemplu din formularul de aplicare, luat de la planul PLUS al orașului Fondi, poate fi vizualizat la acest link: http://www.plusfondi.it/pdf/Dossier_candidatura.pdf. Aceasta se bazează pe pro -forma inclusă în cererea de ofertă emisă de către autoritatea regională/AM (Anexa I la Deliberarea nr. 348/2011) și include, în conformitate cu modelul indicat, un rezumat solicitat în limba engleză. 303 - Depunerea către municipalități a unui „dosar de cerere” (preliminar), în conformitate cu pro- forma inclusă în cererea de ofertă. Această fază precedat aprobarea de către Comisia Europeană a POR revizuite. - Analiza dosarelor și pre-selecția propunerilor P.L.U.S., care au fost invitate să depună o propunere „definitivă” (după aprobarea revizuirii POR). Pre-selecția s-a bazat pe trei criterii descrise mai jos. Prima fază s-a încheiat cu pre-selecția a 16 propuneri P.L.U.S. (cu punctaje peste 50/100) și respingerea a 13 propuneri (cu punctaje între 42 și 46/100). Faza 2 - Selecția definitivă a planurilor P.L.U.S.: Cele 16 planuri P.L.U.S. pre-selectate au fost aprobate definitiv, însă cu îmbunătățiri și schimbări introduse ca răspuns la feedback-ul obținut în faza de pre-selecție. P.L.U.S.-urile au fost din nou punctate și reclasificate pe baza acelorași criterii A-B-C utilizate în Faza 1; acest lucru a dus la o altă ordine în clasament și la scoruri generale mai mari decât în faza 1 (56/100 și peste). Selecția din fazele 1 și 2 a fost derulată de o Comisie de Evaluare și a durat aproximativ nouă luni. Comisia a fost numită prin decretul Președintelui Autorității Regionale, compusă din: - Autoritatea de Management a POR FEDR (sau persoana delegată), cu funcția de Președinte; - Autoritatea de Management a POR FSE (sau persoana delegată); - Autoritatea regională de mediu (sau persoana delegată); - Un expert în lucrări publice, desemnat de Autoritatea de Management a POR FEDR; - Un expert în Fonduri Structurale, desemnat de Agenția de Dezvoltare Lazio; - Un membru al Unității de Evaluare și Verificare din cadrul Autorității Regionale. Selecția definitivă a celor 16 P.L.U.S. a durat aproximativ nouă luni de la data lansării cererilor de oferte, în iulie 2011,79 iar clasamentul a fost aprobat pe 24 mai 2012. Prin urmare, oficiul (oficiile) responsabil(e) pentru P.L.U.S. din cadrul fiecărei municipalități a(u) aplicat abordările standard, prevăzute pentru diferite tipuri de proiecte: a. pentru proiectele care implică sprijin pentru firme sau persoane fizice, se selectează beneficiarii pe baza procedurilor specificate în documentul P.L.U.S. sau în apelurile ulterioare. 80 În ceea ce privește sprijinul pentru IMM-uri, procedurile pot acoperi procedurile standard de selecție, identificate în Hotărârea legislativă nr. 123/1998, adică: procedura automată (pe bază de eligibilitate, nicio evaluare tehnică), apelul competitiv; apelul deschis (de exemplu, primul venit, primul servit, pe baza eligibilității și a evaluării meritului, proiectele fiind finanțate dacă depășesc punctajul minim stabilit). b. pentru proiectele de lucrări publice, sunt selectați agenții responsabili cu realizarea lucrărilor, pe baza unor proceduri standard de achiziții publice. Proiectele P.L.U.S. se caracterizează printr-o serie de inovații procedurale. Pe lângă depunerea online a întregii cereri de finanțare (proiectul P.L.U.S. complet, inclusiv documentele justificative scanate, cum ar fi deliberările privind aprobarea proiectelor de infrastructură de către consiliul municipal, scrisori de sprijin, hărți etc.), se aplică următoarele proceduri odată ce un P.L.U.S. a fost aprobat și este implementat: 79 Perioada de depunere a propunerii definitive PLUS a fost extinsă până la 1 martie 2012 prin Hotărârea Directoratului nr . B00870 din 13 februarie 2012, publicată în Jurnalul Oficial regional la data de 21 februarie 2012. 80 De exemplu, procedurile pentru stagii ale PLUS din cadrul Municipalității Fondi sunt ilustrate aici: http://www.plusfondi.it/faq.html 304 - Oficiul responsabil are obligația de a transmite toate documentele referitoare la declarațiile de cheltuieli exclusiv în format digital, folosind e-mail cu certificare și semnătură digitală; - Monitorizarea online a progresului procedural și financiar al P.L.U.S. printr-un sistem electronic (acest lucru permite Autorității de Management să cunoască în timp real progresul fiecărui P.L.U.S. și activitățile conexe); - Crearea unui „sistem informatic” („cruscotto informativo”), care prelucrează datele incluse în sistemul de monitorizare online și compară progresul financiar și procedural al diferitelor P.L.U.S.-uri, testându-le și identificând, astfel, cele mai bune și mai slabe performanțe (incluzând un mecanism de alertă cu privire la necesitatea de măsuri corective). Criterii de selecție și indicatori P.L.U.S.-urile au fost selectate pe baza a trei macro-criterii, care totalizează 100 de puncte: A – Strategie de Regenerare Urbană (40 de puncte):  Coerența între obiectivele P.L.U.S. și obiectivele Priorității 5 a POR; calitatea, caracterul de inovare și natura experimentală a regenerării și a strategiei de dezvoltare propusă;  Coerența dintre nevoile de regenerare descrise și soluțiile propuse pentru acoperirea acestora;  Capacitatea intervențiilor propuse de a maximiza beneficiile pentru mediu, de a valorifica pe deplin patrimoniul cultural, istoric și arhitectural al zonei și de a promova principiul egalității de șanse; acolo unde este cazul, includerea unui plan municipal de eficiență energetică și reducerea emisiilor de CO2 reprezintă un element de valoare adăugată;  Gradul de interconectare între intervențiile incluse în P.L.U.S. și evaluarea abordării adoptate/ce va fi adoptată pentru a asigura caracterul integrat al intervențiilor;  Echilibrul și caracterul inovator al tipurilor de inițiative prevăzute în diverse domenii tematice (fizic, de mediu, social și economic), dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de telecomunicații pentru îmbunătățirea calității urbane constituie un element de valoare adăugată. B – Fezabilitate administrativă (40 puncte)  Caracterul complet al documentației depuse și un nivel suficient de informații generale/definire a proiectelor;  Coerența P.L.U.S. cu instrumentele regionale și provinciale de planificare teritorială și cu instrumentele de planificare urbană;  Evoluția procedurală pentru fiecare intervenție specifică (un punctaj mai mare este atribuit P.L.U.S.-urilor care includ proiecte cu autorizații și certificate disponibile sau preconizate a fi obținute)  Sustenabilitatea financiară a intervențiilor – aceasta cuprinde finanțarea lucrărilor după finalizare. Caracterul de replicare și de inovare a intervențiilor propuse este un element de valoare adăugată.  Compatibilitatea calendarului fiecărei intervenții cu orizontul de timp 2007-13 al POR și cu regulamentele Fondurilor Structurale. C – Factori favorabili pentru finalizarea P.L.U.S. (20 de puncte)  Calitatea structurii de management de proiect și descriere clară/detaliată a organizației în cadrul municipiului respectiv atât pentru coordonarea generală a P.L.U.S., cât și pentru îndeplinirea cu succes a fiecărei intervenții; participarea municipalității în rețele de orașe deja implicate în strategiile de regenerare urbană (de ex., URBACT) și/sau programare strategică. Prezența și funcționarea unui centru URBAN este un element de valoare adăugată. 305  Integrarea funcțională a operațiunilor prevăzute ca parte a P.L.U.S., cu intervenții deja realizate sau în curs de realizate pe teritoriul de referință.  Participarea financiară a actorilor privați în inițiativele P.L.U.S. sau, alternativ, în inițiative complementare și în etapele de livrare. Monitorizarea este derulate ca parte din activitățile regulate de monitorizare a programului. În plus, un „cruscotto informativo” dedicat a fost înființat pentru a monitoriza progresul financiar și procedural pentru fiecare P.L.U.S., permițând compararea celor 16 planuri între ele. Nu a fost derulată nicio evaluare a acestei inițiative, având în vedere noutatea sa. Ar fi prematur să fie făcute evaluări ale rezultatelor în acest stadiu. Evaluarea performanței La 20 decembrie 2013, 46 din cele 73 de lucrări publice au încheiat contractul pentru lansarea lucrărilor sau au început deja faza de construcție. 27 alte lucrări trebuie încă să finalizeze procedurile de achiziții publice; este de așteptat, totuși, ca majoritatea acestora să încheie contractarea până la mijlocul lunii ianuarie 2014. 63% din lucrările aprobate pentru finanțare - reprezentând cca. 53,5 milioane EUR investiții – au pornit deja. Angajamente obligatorii se situează peste 50 milioane EUR. Cheltuielile certificate se ridică la cca. 9,3 milioane EUR. P.L.U.S au permis o aliniere strategică la strategia POR. Având în vedere structura P.L.U.S., precum și procedura și criteriile utilizate pentru a selecta proiectele, acestea se potrivesc îndeaproape cu obiectivele POR, așa cum au fost modificate în urma exercițiului de reprogramare din 2011. Lecții principale Proiectele teritoriale complexe sunt în general adaptate la obiectivele regionale de dezvoltare ale FEDR din următoarele motive:  Sunt potrivite pentru a răspunde nevoilor specifice ale mediul local;  Municipalitățile sunt responsabilizate prin delegare de funcții, pe lângă cele de programare a intervențiilor din cadrul strategiei regionale a POR;  Descrierea obiectivelor din propunerile individuale P.L.U.S. și formulate de către municipalități este clară, existând și specificarea modului în care acestea se potrivesc cu cele ale POR. Coerența între cele două seturi de obiective este asigurată prin faptul că aceasta este unul dintre criteriile de selecție;  Selecția proiectelor pe două niveluri pare să fi crescut calitatea intervențiilor prevăzute în P.L.U.S. (așa cum rezultă din punctajele mai mari înregistrate în a doua rundă de evaluări). Pot fi evidențiate următoarele bune practici și condiții pentru o implementare de succes:  Selecție transparentă de proiecte și ușor de urmărit, în conformitate cu procedurile și criteriile prestabilite, specificate în apelurile de proiecte (ceea ce este destul de comun în Italia);  Procedură în două etape pentru selectarea P.L.U.S. pare să fi funcționat bine, permițând autorităților POR să dialogheze cu municipalitățile inițiatoare în vederea îmbunătățirii propunerilor;  Alocarea de resurse ad hoc pentru ca municipalitățile să detalieze propunerile P.L.U.S. odată pre-selectate;  Ponderea atribuită disponibilității de implementare asigură o absorbție rapidă a resurselor și a sprijinului financiar, realizându-se și țintele de cheltuieli; 306  Grad ridicat de transparență: toată documentația pentru potențialii solicitanți și pentru public este disponibilă online, chiar și pe un site dedicat (http://www.pluslazio.eu/);  Gradul ridicat de transparență și de certitudine privind procedurile și criteriile de selecție pare să depolitizeze selecția proiectelor (la nivelul P.L.U.S.-urilor individuale);  Analiza comparativă a diferitelor P.L.U.S.-uri prin intermediul unei platforme IT dedicate și rezerva de proiecte performante ar trebui să încurajeze comportamente virtuoase și să conducă la performanță;  Faptul că documentele P.L.U.S. trebuie să specifice viabilitatea financiară a proiectelor de infrastructură după finalizarea lor reprezintă un aspect foarte binevenit. Evaluările anterioare cu privire la programele FEDR au arătat că lipsa fondurilor de întreținere și de funcționare pentru infrastructura construită a reprezentat o problemă majoră.81 Există loc pentru îmbunătățiri mai ales în ceea ce privește orientarea spre rezultate și transparența surselor de finanțare. Deși P.L.U.S.-urile trebuie să definească indicatorii de output și țintele, accentul pare să fie în principal asupra performanței financiare și asupra cheltuielilor, potrivit unui calendar (de înțeles, într-o anumită măsură, având în vedere situația critică din POR). Deși lista proiectelor aprobate descrie cele două clasamente ale celor 16 P.L.U.S.-uri selectate, planul financiar global al P.L.U.S. (adică tabelul complet, care oferă detalii cu privire la punctajele și resursele obținute de fiecare P.L.U.S.) și planul financiar detaliat al fiecărui P.L.U.S. (adică un tabel pentru fiecare P.L.U.S., indicând contribuția solicitată și cea obținută pentru fiecare intervenție) nu oferă nicio informație cu privire la țintele de output/rezultate atașate la acestea; acesta este un lucru care ar trebui să fie îmbunătățit într-un program viitor. Modul în care planul financiar global al P.L.U.S. se leagă de POR nu este foarte clar (surse diferite vorbesc de sume diferite și nu este clar dacă suma totală atribuită fiecărui P.L.U.S. provine integral din POR sau și din alte surse).82 Potențialele dezavantaje ale abordării P.L.U.S. se leagă de timpul dedicat selectării planurilor și de aspectele ce țin de identificarea municipalităților care au cea mai mare nevoie de ajutor :  Procedura de evaluare și selecție a fost, probabil, mai lungă decât ar fi fost de dorit (dar a fost experimentală într-o anumită măsură);  În plus, se poate pune întrebarea: Având în vedere că lucrările publice erau deja în curs, ar fi fost implementate oricum, chiar și fără sprijin prin POR? (Posibil nu, având în vedere înăsprirea finanțelor publice, dar acest lucru ar trebui să fie verificat);  Procedura poate favoriza municipalitățile mai dezvoltate din punct de vedere instituțional și, vice-versa, le poate penaliza pe cele mai puțin evoluate (care ar putea avea nevoie, de asemenea, de mai mult sprijin pentru regenerare/pentru a aborda problemele sociale etc.). 81 A se vedea Bachtler, J., Begg, I., Polverari, L., and Charles, D. (2013) Evaluation of the Main Achievements of Cohesion Policy Programmes and Projects over the Longer Term in 15 Selected Regions (from 1989-1993 Programme Period to the Present (2011.CE.16.B.AT.015), Raport final către Comisia Europeană (DG Regio), European Policies Research Centre, University of Strathclyde (Glasgow) și London School of Economics. 82 De exemplu, hotărârea de aprobare indică un volum total de investiții finanțate de 147,3 milioane EUR, din care 113,7 milioane EUR din POR FEDR, plus 24,6 milioane EUR din „economiile” Priorității 5 și 8,9 milioane EUR din activitatea I.7 (amb ele bazându-se pe POR). În același timp, pagina de internet dedicată, actualizată șa 20 decembrie 2013, indică faptul că cheltuielile aprobate sunt echivalente cu doar 10,5% din resursele alocate prin POR FEDR (88,7 milioane EUR). POR, reprogramat în 2011, a alocat pentru Prioritate 5 80 milioane EUR, din care 60 milioane EUR pentru regenerare urbană și 20 milioane EUR pentru promovarea atractivității și antreprenoriatului. 307 În concluzie, se poate spune că P.L.U.S. reprezintă o abordare promițătoare din mai multe puncte de vedere. P.L.U.S. oferă un exemplu interesant despre modul în care procedurile de aplicare și selecție a proiectelor poate încuraja punerea în comun a diferitelor tipuri de proiecte în cadrul unor planuri mai largi, caracterizate prin coerență strategică internă și adecvare strategică externă în raport cu obiectivele programului FEDR (și programarea regională mai largă). Este, de asemenea, un exemplu despre felul în care o procedură de selecție pe două niveluri poate determina calitatea intervențiilor propuse. Este un nou tip de sprijin care a fost introdus în cadrul POR doar în 2012; performanța reală a acestei noi abordări la nivelul selecției proiectelor ar trebui să fie, prin urmare, evaluată la finalizarea investițiilor realizate, însă abordarea integrată pare promițătoare. Slovenia – PO FEDR Consolidarea potențialului de dezvoltare regională: Apeluri competitive în ceea ce privește promovarea antreprenoriatului83 Apelurile competitive au fost utilizate pe scară largă în Slovenia în perioada 2007 -13, inclusiv pentru PO Consolidarea Potențialului de Dezvoltare Regională, care este avut în vedere în acest studiu de caz . Proiectele sunt selectate pe baza unei liste scurte de criterii prin acordarea de punctaje în conformitate cu indicatorii corespunzători. Abordarea pare să funcționeze bine în contextul sloven deși solicitanții respinși au criticat nivelul ridicat de selectivitate. Context Managementul fondurilor structurale este foarte centralizat în Slovenia. PO FEDR „Dezvoltarea Potențialului de Dezvoltare Regională,” care va fi analizat în acest studiu de caz, este gestionat de Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologiei, Directoratul pentru Politica de Coeziune a UE. Următorul tabel prezintă alocările de fonduri în funcție de priorități pentru perioada 2007-13. PO FEDR (Convergență) „Consolidarea Potențialului de Dezvoltare Regională” – Alocările Programului (milioane EUR) Axă prioritară Investiție UE Contribuția Total publică națională 1) Competitivitate și excelență în cercetare 402,1 71,0 473,1 2) Infrastructură pentru dezvoltare economică 396,9 70,0 467,0 3) Integrarea potențialului natural cu cel 263,2 46,5 309,7 cultural 4) Dezvoltarea regiunilor 619,4 109,3 728,8 5) Asistență tehnică 28,0 4,9 32,9 Total 1.709,7 301,7 2.011,5 Sursă: Oficiul Guvernamental pentru Autoguvernare Locală și Politică Regională (2007), Programul Operațional pentru Consolidarea potențialului de dezvoltare regională în perioada 2007-2013, 26.07.2007, p. 118. 83 Please note that this case study is largely based on the findings of an evaluation report: Rambøll Management Consulting (2012) Comparative Study of the Project Selection Process Applied in Cohesion Policy Programmes 20017-2013 in a Number of Member States. Final Report (http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/selection/selection_process.pdf, accessed 12.12.2013). 308 Majoritatea fondurilor din PO „Consolidarea Potențialului de Dezvoltare Regională” se implementează prin intermediul apelurilor competitive. Există câteva excepții în cadrul Priorității 3, unde proiectele de turism sunt pre-selectate. Pe ansamblu, implementarea PO progresează foarte bine. Până la sfârșitul anului 2012, angajările FEDR au fost de 95,1%, iar plățile de 47,3%. Prioritatea 1 a avut o performanță peste medie (81,1% – a se vedea tabelul de mai jos), iar măsura în care este încadrat studiul de caz se află chiar la 98,9% fonduri deja plătite. Angajări și plăți în cadrul PO „Consolidarea Potențialului de Dezvoltare Regională” (până la sfârșitul anului 2012) Axă prioritară Angajări, % Plăți, % 1) Competitivitate și excelență în cercetare 98,0 81,1 2) Infrastructură pentru dezvoltare economică 86,8 45,0 3) Integrarea potențialului natural cu cel cultural 83,8 64,3 4) Dezvoltarea regiunilor 76,0 69,1 5) Asistență tehnică 102,0 47,3 Total 86,6 68,5 Sursă: Ministrstvo za gospodarski razvoj in tehnologijo (2013) Letno poročilo 2012 o izvajanju Operativnega pr ograma krepitve regionalnih razvojnih potencialov za obdobje 2007-2013, Septembrie 2013. Modelul și procedurile de selecție a proiectelor – Apeluri competitive Finanțarea pentru Prioritatea 1 este alocată prin intermediul Ministerului Economiei în calitate de organism intermediar responsabil, iar apelurile sunt administrate de agenți subordonați . Ministerul însărcinează agenții cu punerea în aplicare a măsurilor, de exemplu Agenția Tehnologică Slovenă (acum parte din SPIRIT, Agenția publică pentru promovarea antreprenoriatului, inovării, dezvoltării, investițiilor și turismului) și Fondul Sloven Enterprise (SEF, Slovenski podjetniški sklad). În ceea ce privește selecția proiectelor, SEF este agenția responsabilă pentru întreaga procedură de selecție, inclusiv pentru pregătirea și publicarea apelurilor, evaluarea cererilor și luarea deciziei privind selecția proiectelor. Apelurile competitive sunt utilizate pentru majoritatea fondurilor din PO Consolidarea potențialul de dezvoltare regională. Există unele excepții în cadrul Priorității 3, unde proiectele de turism sunt preselectate. „Apelul public pentru co-finanțarea achiziției de noi echipamente tehnologice pentru IMM- uri” a fost făcut într-un mod similar de șapte ori în actuala perioadă de programare. Cele mai multe informații din acest raport se referă la apelul pentru 2009-11 din 13 martie 2009, iar ultimul apel de acest gen a fost făcut pentru 2013-14 în data de 21 iunie 2013. Apelul acoperă părți din Măsura 1.2 (Promovarea antreprenoriatului) din cadrul Priorității 1 (Competitivitate și excelență în cercetare). Scopul acestui apel public este acela de a selecta IMM-urile cu cel mai bun potențial de creștere și productivitate. Obiectivul este acela de a încuraja investiții inițiale în bunuri tangibile și intangibile, adică cele asociate cu extinderea afacerilor existente, cu lărgirea activităților întreprinderilor pentru a acoperi noi produse sau cu o schimbare fundamentală în procesul global de producție dintr-o întreprindere deja existentă. Finanțarea ar trebui să crească competitivitatea întreprinderilor, măsurată ca valoare adăugată per angajat. 309 Sumele alocate se ridică la un total de aproximativ 30 milioane EUR pentru fiecare Apel (29,75 milioane EUR pentru Apelul din 13 martie 2009; 31,14 milioane EUR pentru Apelul din 21 iunie 2013), ceea ce corespunde unui cuantum de aproximativ 17% din toată finanțarea din cadrul Măsurii 1.2. Costurile eligibile sunt investițiile fizice (achiziționarea de utilaje noi și echipamente hardware) și cele în bunuri intangibile, adică achiziționarea de echipamente software, pragul maxim fiind de 40.000 EUR. Întreprinderile mici și microîntreprinderile pot primi până la 50% sau un maxim de 250.000 EUR, întreprinderile mijlocii pot primi până la 40% sau un maxim de 200.000 EUR, iar firmele din sectorul de transport pot primi până la 30% sau un maxim de 150.000 EUR. Selecția de proiecte presupune următoarele etape: 1. Dezvoltarea apelurilor de către agenția responsabilă (SEF). Propunerea de apeluri trebuie să fie aprobată de organismele intermediare (Ministerul Economiei) și de autoritatea de management. 2. SEF publică apelul, care rămâne deschis timp de șase săptămâni. 3. Depunerea cererilor de finanțare (prin poștă) către SEF. 4. Furnizarea de îndrumare (e-mail, telefon) solicitanților de către SEF. 5. SEF înregistrează cererile de finanțare. 6. SEF desfășoară procesul de evaluare. Eligibilitatea și calitatea propunerilor sunt verificate simultan. 7. Un grup format din membri de personal SEF pregătește o propunere de selecție. 8. Organismul Intermediar (Ministerul Economiei) verifică, de asemenea, proiectele propuse. 9. Dacă Organismul Intermediar este de acord cu propunerea, SEF informează solicitanții câștigători și necâștigători. Rezultatele evaluării sunt publicate și online. Cererile de finanțare ar trebui să conțină:  Formularul de înregistrare, care poate fi găsit on-line (www.podjetniskisklad.si/elektronski- prijavni-obrazci.html) și care trebuie depus în formă tipărită;  O declarație semnată privind numărul de angajați din ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii;  Un plan de afaceri care să includă o analiză a ultimilor doi ani, o perspectivă cu privire la operațiunile pe următorii trei ani (cel puțin) și un bilanț certificat pentru anul în curs;  O dovadă a bonității (nu mai veche de 30 de zile);  O listă a costurilor operațiunilor planificate, însoțită de devize și alte documente justificative. Documentele justificative sunt baza pentru evaluarea operațiunilor;  O declarație bancară care confirmă o garanție bancară egală cu 30 la sută din suma de finanțare. Apelurile rămân deschise timp de o lună până la trei luni și sunt procesate foarte rapid. Apelul din 2009 a fost publicat la 13 martie 2009, termenul de depunere a fost la 24 aprilie 2009, iar încheierea operațiunilor co-finanțate era prevăzută până la 30 martie 2011. Apelul din 2011 a fost publicat pe 21 iunie 2013 și a fost valabil până la 15 septembrie 2013. În ceea ce privește volumul de activitate al SEF pe care îl implică procesul de evaluare, înregistrarea unei cereri durează 10 minute, iar întreg procesul de evaluare se încadrează între 4 și 6 ore. 310 Procedurile au fost constant adaptate pentru fiecare apel, chiar dacă într-o măsură limitată. De exemplu, numărul criteriilor a fost reduse de la 8 la 7 (a se vedea mai jos). De cele mai multe ori, această adaptare s-a datorat în principal schimbării regulilor de implementare și a condițiilor stabilite de organismul intermediar. Criterii de selecție și indicatori În cadrul Măsurii 1.2 „Promovarea antreprenoriatului” (în părți), beneficiarii trebuie să fie IMM-uri. Aceștia pot fi microîntreprinderi cu 1 până la 9 angajați și o cifră anuală de afaceri și/sau active totale anuale care nu depășesc 2 milioane EUR), întreprinderi mici (cu 1 până la mai puțin de 50 de angajați și o cifră anuală de afaceri și/sau active totale anuale care nu depășesc 10 milioane EUR), întreprinderi mijlocii (cu mai puțin de 250 de angajați, o cifră anuală de afaceri mai mică de 50 milioane EUR și/sau activele totale anuale care nu depășește € 43 milioane EUR). Se utilizează un număr limitat de criterii de selecție, iar proiectele primesc punctaje pentru fiecare dintre ele pe baza indicatorilor. Ultimul Apel lansat în 2013 a cuprins șapte indicatori de evaluare cu diverse punctaje maxime de puteau fi acordate (a se vedea tabelul de mai jos): Criterii de selecție utilizate pentru Apelurile competitive în cadrul Măsurii 1.2 (2013) Criterii Punctaj maxim Introducerea tehnologiei moderne odată cu produse/servicii noi sau radical 25 îmbunătățite Creșterea valorii adăugate per angajat/media anilor 2008 și 2012 20 Caracterul inovator 15 Impactul proiectului asupra competitivității solicitantului/companiei 10 Vânzări directe în afara Sloveniei (media anilor 2008 și 2012) 10 Orientarea pe piață în legătură cu un nou proiect 10 Impactul investiției asupra mediului 5 Total 100 Punctele sunt acordate pentru cereri de finanțare pe baza unor indicatori specifici pentru fiecare criteriu. De exemplu, se acordă punctaje maxime (15) pentru „inovare” în cazul în care compania a dezvoltat un nou produs/serviciu. Dacă există doar o îmbunătățire a unui produs/serviciu, compania primește 10 puncte. Dacă nu există niciun produs/serviciu nou sau îmbunătățit, cererea de finanțare primește 0 puncte. Pentru „introducerea tehnologiei moderne legate de produse/servicii noi/îmbunătățite,” solicitantul primește puncte dacă există un produs/serviciu nou/îmbunătățit și dacă acesta se bazează pe o inovație dezvoltată intern sau extern. În acest caz, solicitantul primește 25, 17, 12, 5 puncte sau niciun punct. Când apelul a fost lansat pentru prima dată, „Numărul de angajați din companie” (5 puncte) a fost, de asemenea, un criteriu. Acesta a fost desființat mai târziu pentru că acorda companiilor mijlocii un avantaj suplimentar. De asemenea, s-a constatat că noile tehnologii și locurile suplimentare de muncă nu se asociază neapărat. Cele 5 puncte au fost incluse în criteriul „Impactul investițiilor asupra mediului,” al cărui prag maxim a crescut de la 5 la 10 puncte. Pentru oferirea de sprijin, pragul minim era de 60 de puncte. Dacă mai multe proiecte erau evaluate cu punctaje mai mari de 60 de puncte, întrucât erau fonduri disponibile, cele cu punctajele cele mai mari 311 erau selectate pentru cofinanțare. În cazul în care mai multe cereri primeau același număr de puncte, cele cu punctaj mai mare la criteriul „Creșterea valorii adăugate per salariat (media anilor 2008 și 2012)” era selectat. Dacă nici acest lucru nu permitea clasificarea proiectelor, proiecte erau ordonate în funcție de cel mai mare număr de puncte la următoarele criterii: „Introducerea tehnologiei moderne odată cu produse/servicii noi sau radical îmbunătățite,” apoi „Caracterul inovator legat de proiect,” „Impactul proiectului asupra competitivității solicitantului/companiei,” „Vânzări directe în afara pieței din Slovenia (media anilor 2008 și 2012)” și, în cele din urmă, „Orientarea pe piață în legătură cu un nou proiect.” Proiectele selectate pot obține numai cofinanțare, așa cum s-a solicitat. Chiar dacă acest lucru nu este posibil, sursele rămase nu sunt utilizate. În materie de monitorizare, reprezentanții proiectelor trebuie să raporteze despre stadiul acestora în fața agentului responsabil, iar indicatorii sunt colectați la nivel de proiect . Printre aceștia se numără valoarea adăugată per angajat, numărul de locuri de muncă create, vânzările directe, veniturile suplimentare și profitul. Vânzările și valoarea adăugată fac parte din verificările de la fața locului. Evaluarea performanței Apelurile au avut foarte mare succes și au permis o absorbție rapidă a fondurilor. În cazul Apelului din 13 martie 2009, au fost depuse 492 de cereri de finanțare, dintre care 232 (47%) au fost selectate. În urma Apelului din 21 iunie 2013, au fost selectate 173 proiecte cu o finanțare totală de 31,1 milioane EUR. Adecvarea strategică este asigurată prin criteriile de evaluare, care sunt derivate din PO ca principal document strategic. Dimensiunea strategică este înfățișată în documentele de licitație. Scopul licitației este de a crește valoarea adăugată per angajat, ceea ce corespunde obiectivelor stabilite în cadrul programului. Pentru Prioritatea 1 indicatorul de impact este „Creșterea valorii adăugate per angajat în companiile care beneficiază de sprijin financiar,” iar obiectivul-țintă pentru 2013 a fost o creștere de 8 până la 10% (cu toate acestea, rezultatele nu au fost disponibile în momentul redactării acestui raport). O analiză generală a efectelor instrumentului, realizată de SEF pe baza informațiilor beneficiarilor, arată că unele companii nu au reușit să atingă obiectivele-țintă din cauza crizei economice. Cu toate acestea, se consideră că modernizarea echipamentelor, efectuată de unele companii, va avea un impact pozitiv în termeni de competitivitate și valoare adăugată. Lecții principale Apelurile competitive apar ca fiind foarte potrivite, însă gradul ridicat de selectivitate dă naștere la critici. Apelurile permit selecția celor mai bune proiecte într-o manieră rapidă și transparentă. Totuși, la fiecare apel, aproximativ două treimi din cererile de finanțare sunt respinse, dintre care multe sunt totuși proiecte bune. Acest lucru creează frustrare și critică printre solicitanții respinși. Pragul de selectat pentru finanțare a trebuit să fie ridicat în timp ca urmare a calității ridicate a cererilor de finanțare. Cu toate acestea, există unele dezavantaje legate de utilizarea apelurilor competitive, printre care și povara administrativă și nivelul ridicat de selectivitate. Presiunile legate de timp și de volumul de activitate al personalului sunt ridicate ca urmare a intrării cererilor de finanțare în același timp. Având în vedere calitatea ridicată a cererilor de finanțare, multe proiecte bune a trebuit să fie respinse, cauzând frustrare în rândul solicitanților respinși. Mai multe recomandări se leagă de simplificare și de necesități în materie de capacitate. Este recomandabil ca documentele de licitație să rămână simple, iar costurile eligibile să fie definite cu 312 claritate. În termeni mai generali, procedurile de depunere a cererilor de finanțare ar trebui făcute cât mai simple posibil pentru potențialii beneficiari. În cele din urmă, este nevoie de o echipă bună, care poate acoperi volumul de muncă presupus de analiza a cca. 500 de cereri dintr-o dată și care poate ajunge decizii în 90 zile. În concluzie, modelul de selecție a proiectelor este văzut ca o modalitate utilă de a selecta cele mai bune proiecte într-un mod rapid și transparent. Prin urmare, acesta va fi continuat (deși pentru alte măsuri) în viitoarea perioadă de programare 2014-20. Cu toate acestea, există preocupări cu privire la modul de a aborda solicitanții respinși, mai ales în cazul în care aceștia au depus proiecte bune, care merită finanțate. Marea Britanie – Programul de Convergență FEDR 2007-13 West Wales and the Valleys: Apeluri deschise Cadrul Strategic de Transport Durabil Acest studiu de caz se concentrează pe apelurile deschise utilizate în cadrul Programului de Convergență „West Wales and the Valleys” în domeniul transportului durabil. Proiectele sunt selectate în contextul Cadrelor strategice printr-o abordare în două etape (scrisoare de intenție, urmată de o propunere detaliată), pe baza criteriilor de selecție și de clasare în funcție de prioritate. Datele arată că, deși Cadrele strategice au ajutat la selectarea proiectelor adecvate într-un mod eficient, influența lor asupra conținutului proiectelor sau asupra domeniul de intervenție a fost mai limitată. Context În Marea Britanie, managementul fondurilor structurale reprezintă o responsabilitate partajată. În Țara Galilor, două programe operaționale FEDR și două programe operaționale FSE sunt gestionate de Oficiul Galez pentru Fonduri Europene (Welsh European Funding Office – WEFO), care face parte din Guvernul Țării Galilor. În perioada 2007-13, Țara Galilor a primit aproximativ 2,24 milioane EUR fonduri structurale prin Programele de Convergență și de Competitivitate Regională și Ocupare. Următorul tabel prezintă o imagine de ansamblu privind fondurile alocate celor șase priorități susținute de PO de Convergență „West Wales and the Valleys.” Programul FEDR de Convergență West Wales and the Valleys – Alocările programului (EUR) Contribuția Contribuția Axă prioritară Investiții UE privată Total publică națională națională 1) Cercetare și dezvoltare 313.878.019 164.275.165 80.434.302 558.587.486 (C&D), inovare, TIC 2) Întreprinderi și finanțe 144.778.000 61.196.140 68.876.850 274.850.990 în afaceri 3) Transport și 389.823.802 297.383.721 10426.284 697.633.807 infrastructură strategică 4) Energie și mediu 229.898.349 123.962.861 32.439.198 386.300.408 5) Construirea 159.000.019 73.929.440 5.266.283 238.195.742 comunităților durabile 6) Asistență tehnică 13.000.000 7.059.046 - 20.059.046 Total 1.250.378.189 727.806.373 197.442.917 2.175.627.479 Sursă: WEFO (2010) West Wales and the Valleys Convergence Programme Operational Programme for the European Regional Development Fund 2007-2013, Versiunea din 24.09.2010, p. 191. 313 Angajările sunt mai mari de 100% pentru majoritatea priorităților, însă plățile au progresat într-un ritm mai lent. Până la sfârșitul anului 2012, 103% din alocarea UE disponibilă în cadrul Programului a fost angajată. Angajarea financiară UE a fost cea mai mare sub prioritatea 5, la 120%. Procentele pentru Prioritățile 1 și 3 a fost de 113% și 114%, iar pentru prioritățile 2 și 4 a fost de 75% și 91%, în timp ce procentul pentru Prioritatea 6 a fost de 47%. Plățile totale au fost de 34%. Proiectele sunt selectate pe baza a două modele de selecție. În primul rând, WEFO operează cu cereri deschise de propuneri de proiecte, atât în cadrul programelor de convergență, cât și în cadrul celor de competitivitate regională și de ocupare a forței de muncă. În cadrul acestora, organizațiile din sectorul public, privat și non-profit pot solicita, în calitate de sponsor principal de proiect, fonduri prin depunerea ofertelor de proiecte direct la autoritatea de management, WEFO, care le va și evalua. În al doilea rând , organizațiile pot participa în calitate de parteneri sau sponsori comuni al proiectelor sau (în cazul în care Guvernul Țării Galilor este sponsorul principal al proiectului) prin participarea la licitații pentru a acoperi activități din proiectele aprobate ca răspuns la anunțurile de achiziții publicate pe site-ul Sell2Wales al Adunării Guvernului din Țara Galilor. Prezentul studiu de caz va analiza primul traseu, în care sunt utilizate cadre strategice pentru „a ghida activitățile proiectului care sunt preluate solicitanții sponsori” și „pentru a sprijini WEFO în selectarea și ordonarea proiectelor în funcție de prioritate.” Proiectele sunt, de asemenea, evaluate în raport criteriile generice și de ordonare după prioritate, care se aplică la toate proiectele depuse în cadrul sistemului de apel deschis. Modelul și procedurile de selecție a proiectelor – Apeluri deschise în contextul Cadrelor Strategice Cadrele strategice sunt documente de planificare globală. Acestea au fost introduse la începutul perioadei de programare 2007-13 și sunt definite ca „planuri pentru a atinge un anumit scop strategic prin intermediul unor intervenții care sunt strategic legate.” Ele cuprind cinci cadre strategice teritoriale, care acoperă teme FEDR cu focus pe teritoriu în cele șase arii ale planului teritorial al Țării Galilor, și 15 cadre strategice tematice privind prioritățile și temele din programele FEDR și FSE. Cu privire la programele FEDR, există cadre strategice tematice și teritoriale care adresează domeniile finanțelor în afaceri și al întreprinderilor, domeniile TIC, C&D și inovarea, regenerarea comunitară, transportul durabil și mediul. Cu privire la programele FSE, există cadre tematice care abordează domeniul ocupării forței de muncă și al competențelor, sprijinirea tinerilor, promovarea egalității de gen, precum și îmbunătățirea serviciilor publice. Acest studiu de caz analizează cadrul strategic privind transportul durabil. Cadrele strategice oferă o strategie operațională care are scopul de a contribui la alegerea tipurilor de intervenții care răspund cel mai bine priorităților programului. Un total de 20 de cadre strategice tematice și teritoriale au fost dezvoltate în parteneriat pentru:  îmbunătățirea impactului asupra creșterii și locurilor de muncă;  consolidarea alinierii strategice între politicile UE și ale Guvernului din Țara Galilor;  încurajarea mai mult acțiuni „integrate;”  sprijinirea reducerii volumului global al proiectelor;  sprijinirea modelării și echilibrării programelor la nivel de implementare. Cadrele au două scopuri specifice: de a îndruma solicitanții de proiecte cu privire la abordarea strategică care a fost agreată în Țara Galilor pentru atingerea obiectivelor și țintelor Programelor Operaționale și de a ajuta să se identifice în ce măsură propunerile de proiecte vor contribui la acestea; și de a asista autoritatea de management la selectarea proiectelor și ordonarea lor în funcție de prioritate. 314 Există trei etape ale procesului de solicitare de fonduri UE ca sponsor principal al proiectului în cadrul sistemului apelurilor deschise: 1. Activitatea de explorare preliminară: Solicitanții trebuie să se asigure că proiectul este eligibil pentru finanțare prin verificarea, în primul rând, a normelor de eligibilitate a proiectului și a criteriilor de selecție și a altor îndrumări furnizate de autoritatea de management. Ei ar trebui să se asigure, de asemenea, că proiectul propus se înscrie în cadrul strategic relevant (strategia operațională care se concentrează pe tipurile de intervenție care sunt considerate să răspundă cel mai bine la prioritățile programului). Acestea sunt puse la dispoziția solicitanților pe site-ul autorității de management (AM). Solicitanții trebuie să ia apoi parte la planificarea în colaborare, în cadrul căreia ideea de proiect este discutată cu părțile interesate, cu partenerii și potențialii parteneri sau cofinanțatori, în special cu cei care au concepte similare pe care intenționează să le urmeze. Acest lucru este facilitat prin site-ul AM, care are o secțiune dedicată ideilor de proiect, unde alte idei de proiecte pot fi vizualizate, iar ideea proprie a solicitantului poate fi postată pentru feedback. Candidații trebuie să demonstreze că planificarea în colaborare a avut loc – că au examinat idei de proiecte relevante pe website, că au discutat propunerea cu alte organizații care doresc să opereze în același mod sau în mod similar și că au purtat discuții substanțiale cu principalele părți interesate și că s-au asigurat de sprijinul lor. Solicitantul poate cere apoi să depună o scrisoare de intenție (EoI) la autoritatea de management. 2. Depunerea unei Scrisori de Intenție către WEFO: Solicitantul trebuie să facă o cerere pentru a depune o scrisoare de intenție („Expression of Interest” – EoI) pe site-ul Autorității de Management. Ca răspuns la această cerere, ofițerul de dezvoltare de proiect (ODP) responsabil din cadrul Autorității de Management va contacta solicitantul pentru a-l îndruma prin tot procesul de pregătire a scrisorii de intenție. Decizia de a da mai departe, de a amâna sau de a respinge o scrisoare de intenție aparține Controlorului de priorități din cadrul Autorității de Management, care se bazează pe recomandările oferite de ODP. În cazul în care cererea este de succes, ofițer de dezvoltare de proiect va contacta solicitantul, va discuta propunerea împreună cu acesta și îl va îndruma prin tot procesul. După depunerea formală a scrisorii de intenție, care furnizează suficiente informații pentru ca Autoritatea de Management să știe dacă o evaluare mai detaliată a proiectului este necesară, aceasta va efectua o evaluare inițială în raport cu criteriile de selecție și de priorități. Ea va decide fie ca această propunere să treacă la următoarea etapă de evaluare completă; fie ca ea să primească „statutul de rezervă,” în așteptarea unor informații suplimentare sau considerente mai ample, legate de managementul programului, fie ca ea să fie respinsă. 3. Depunerea unei propuneri detaliate de proiect pentru evaluare completă: În această etapă, solicitantul este rugat să ofere un plan de livrare mai detaliat, care va fi luate în considerare în raport cu criteriile de selecție și de ordonare prioritară. PDO va lucra cu solicitantul pentru a clarifica detaliile proiectului și pentru a identifica orice riscuri sau condiții care trebuie să fie acoperite. Experții vor putea fi chemați să evalueze detalii din propunere și să furnizeze dovezi în sprijinul evaluărilor făcute. AM va emite o decizie oficială în legătură cu acordarea sau nu a sprijinului. În cazul în care se oferă sprijin, va fi emisă o scrisoare detaliată de aprobare. De-a lungul duratei de viață a programului, odată cu schimbarea condițiilor, strategiile operaționale prevăzute în documentele privind cadrul strategic ar putea avea nevoie, de asemenea, de schimbare. prin urmare, fiecare cadru este supus monitorizării, evaluării și revizuirii continue. De exemplu, cadrele 315 strategice au fost modificate ca urmare a introducerii noului program de reînnoire economică al Guvernului din Țara Galilor în anul 2010. Modificări ale acestei abordări sunt planificate pentru 2014-20 (a se vedea mai jos). Criterii de selecție și indicatori – Cadrul strategic privind transportul durabil Transportul durabil este acoperit de Tema 2, sub care se găsește cea mai mare parte a fondurilor din cadrul Priorității 3 al Programului de Convergență (FEDR). Potrivit PO, fondurile alocate pentru această temă au fost prevăzute să atingă aproximativ 80% din totalul alocat pentru această prioritate. Cadrele strategice sunt destinate să îndrume viitoarele propuneri de proiecte, precum și Autoritatea de Management. Cadrul strategic pentru un transport durabil a fost dezvoltat în comun de către Guvernul din Țara Galilor și Asociația Administrației Locale Galeze. Alți parteneri au fost, de asemenea, implicați, inclusiv consorții regionale de transport și grupurile de acțiune din jurul Planului teritorial al Țării Galilor. Cadrul a fost, de asemenea, dezvoltat în paralel cu Strategia de Transport din Țara Galilor (WEFO, 2011). Cadrul strategic este un document de strategie operațională, care stabilește detalii privind prioritatea, tema, indicatorii cheie relevanți pentru transportul durabil și exemple privind tipurile de intervenție strategică, susceptibile de a fi duse mai departe în cadrul temei. Cadrul prevede, în egală măsură, detalii de fond cu privire la contextul teritorial și financiar pentru temă și cu privire la principiile și reglementările care afectează activitatea aferentă acelei teme. Documentul de cadru strategic oferă, de asemenea, unele îndrumări cu privire la aspectele legate de eligibilitate și de tipurile de proiect care vor avea prioritate, de exemplu:  Se va acorda prioritate schemelor care promovează efectele de aglomerare  Se va acorda prioritate sistemelor inovatoare care servesc drept exemplare sau de modele de bune practici în materie de soluții de transport durabile. Acesta subliniază, de asemenea, activitățile care nu vor fi sprijinite (de exemplu, proiecte care sunt comercial viabile și fără suport). Propunerile de proiect urmează să fie evaluate pe baza unui set standard de criterii de selecție care se aplică tuturor proiectelor depuse în urma apelurilor deschise. Criteriile de selecție sunt publicate pe site-ul Autorității de Management. Matricea privind criteriile de selecție și de ordonare prioritară a criteriilor, introdusă în 2007- 13, a fost numită astfel pentru a evidenția faptul că proiectele sunt evaluate în raport cu celelalte, adică este vorba de o abordare competitivă și că proiectele vor fi clasificate în funcție de punctajul obținut. Matricea (a se vedea mai jos) prezintă un set de criterii pozitive („factori de contribuție”) și un set de factori de risc („factori de certitudine”), iar proiecte sunt clasificate folosind această matrice. Proiectele obțin punctaje între 1 și 5 privind gradul de adecvare și riscurile. Hotărârea privind punctajele este anunțată de experți. Este folosit un software special pentru acordarea de punctaje în legătură cu fiecare dintre criteriile de contribuție și de risc; acesta le compară unele cu altele, oferă un punctaj întregului proiect și clasifică apoi toate proiectele. 316 Criterii de selecție și de ordonare prioritară utilizate în evaluarea proiectelor Proiectele sunt evaluate în raport cu criteriile de selecție și ordonare prioritară, dar mai există și alte linii directoare de evaluare care sunt folosite în grade variabile (de exemplu, liniile directoare din „Cartea Verde,” a Guvernului central al Marii Britanii, care se aplică mai degrabă cheltuielilor din departamentele și agențiile guvernamentale decât celor din instituțiile deconcentrate; definițiile Oficiului galez de audit). Principiile de bază ale Cărții verzi sunt bazate, în primul rând, pe o provocare solidă față de nevoia resimțită pentru un anume proiect; apoi, pe o evaluare a celorlalte opțiuni de 317 realizare a obiectivelor; și, dacă este cazul, pe o formă de analiză cost-beneficiu. Exprimarea „după caz” este legată de dimensiunea proiectului, de gradul lui de complexitate, de noutatea lui sau de o combinație a acestor factori. Timpul și costul de a face o analiză completă cost-beneficiu trebuie să fie privite în raport cu avantajele potențiale care pot fi obținute pe baza rezultatelor. Biroul Galez de Audit definește așteptările sale despre o evaluare corectă de proiect prin raportare la mai multe aspecte. În primul rând, trebuie să se evalueze dacă o ofertă sau proiect propus are utilitate având în vedere obiectivele sale, diferitele opțiuni disponibile, costurile și beneficiile implicate, precum și riscurile și incertitudinile. Această evaluare trebuie să fie făcută înainte de a lua decizia de a cere (sau de a se acorda) finanțare întrucât se asigură în acest fel: proiectele propuse îndeplinesc obiectivele; finanțarea este de fapt necesară pentru ca proiectul să meargă mai departe; se observă proprietatea financiară asupra banilor publici; se vor obține rezultate avantajoase și dezvoltare sustenabilă; mecanismele adecvate de management există deja pentru asigura monitorizarea progresului și atingerea rezultatelor. Autoritatea de Management din Tara Galilor a lucrat intens la dezvoltarea sistemului de monitorizare pentru perioada 2007-13, iar indicatorii au fost standardizați comparativ cu perioada 2000 -06. În ceea ce privește monitorizarea abordată în Țara Galilor, aceasta este îndreptată asupra contextului în care programul este pus în aplicare, precum și asupra output-urilor și rezultatelor care se vor raporta în cadrul proiectului. PO conține indicatori de urmărire a progresului (indicatori de context) și indicatori de program (la nivel de prioritate și agregați la nivel de program). Indicatorii de urmărire a progresului au fost derivați din Indicatorii de la Lisabona și din Strategia de dezvoltare economică a Guvernului din Țara Galilor. Aceștia sunt incluși în Rapoartele Anuale de Implementare (RAI). Indicatorii de monitorizare de la nivelul priorităților sunt incluși în Programele Operaționale (în ceea ce privește output-urile și rezultatele). Indicatorii de impact sunt și ei incluși în Programele Operaționale, dar aceștia sunt analizați mai degrabă în etapa de evaluare decât în timpul monitorizării. Unii indicatori sunt cuantificați în vederea stabilirii obiectivelor-țintă. Progresul în raport cu obiectivele-țintă este prezentat în rapoartele anuale de implementare. În plus, analiza informațiilor rezultate din monitorizarea de la nivel de program este derulată de Autoritatea de Management și raportată către Comitetul de Monitorizare al Programului (CMP). Indicatorii au fost dezvoltați de autoritatea de management pe baza abordării „lanțului logic de proiect,” în care indicatorii de output, de rezultat și de impact sunt puși în legătură cu activitățile, obiectivele și finalitățile priorităților. În acest fel, se consideră că indicatorii sunt legați în mod clar de programele operaționale și între ei. În cadrul proiectelor, trebuie selectați indicatorii relevanți pentru programele operaționale și trebuie detaliate planurile de monitorizare privind acești indicatori, care să prezinte inclusiv modalitățile de colectare și procesare a datelor. Autoritatea de Management a pregătit ghiduri în care sunt oferite definiții și detalii referitoare la datele ce trebuie furnizate pentru indicatorii de monitorizare și evaluare FEDR. Solicitanții care au succes trebuie să depună un „Profil de livrare” detaliat, care să includă toți indicatorii și obiectivele-țintă asociate. Acesta trebuie transmis online către WEFO. În ceea ce privește proiectele, este încurajată colectarea de informații dincolo de ceea ce se cere pentru raportare către Autoritatea de Management; aceste informații ar putea fi utilizate în etapele de evaluare a proiectelor. Cadrul Strategic pentru Transport Durabil evidențiază indicatorii care sunt considerați a fi cei mai relevanți. Aceștia sunt următorii: Cei mai relevanți indicatori de output, de rezultat și de impact din Cadrul Str ategic pentru Transport Durabil Output-uri Servicii de transport public create sau îmbunătățite Amenajări inter-modale create sau îmbunătățite Căi ferate create sau reconstruite Căi de acces create sau reconstruite 318 Alei pietonale sau pentru bicicliști create sau reconstruite Rezultate Locuri de muncă create (brut) Bunuri transportate pe cale ferată sau navală (brut) Kilometrii de călătorie în transportul public (brut) Impacturi Locuri de muncă create (net) Bunuri transportate pe cale ferată sau navală (net) Kilometri de călătorie în transportul public (net) Valoarea timpului economisit Populația de pe o anumită rază de călătorie a unui „centru cheie” Evaluarea performanței și lecții principale Cadrele strategice au contribuit la selectarea unor proiecte potrivite într-un mod eficient, însă fără a provoca schimbări profunde în conținutul și domeniul de aplicare al proiectului. O evaluare din 2011 privind fondurile structurale în Țara Galilor a concluzionat că documentele cadrelor strategice au „și-au îndeplinit scopul” și au fost utile în asistarea personalului WEFO să evalueze proiectele individuale din perspectiva eligibilității și adecvării strategice. Ele au jucat, de asemenea, un rol important în prevenirea solicitanților cu privire la aspectele neeligibile din punct de vedere tehnic și nealiniate la politica publică în vigoare. Totuși, cadrele strategice au dovedit un rol limitat în faza de după aprobare. Ele au părut să aibă o influență pozitivă în ghidarea solicitanților către zonele dorite de activitate, jucând un rol în reducerea duplicării și a concurenței între proiecte, dar nu au influențat fundamental și nu au modificat proiectarea, localizarea teritorială sau aria de acoperire a proiectelor. În plus, deși cadrele nu par să fi alungat potențialii solicitanți de finanțare, unele au fost percepute ca „magazine cu uși închise” pentru sponsorii din afara Guvernului galez. Printre provocările specifice identificate se numără:  Obținerea echilibrului potrivit în furnizarea de detalii suficiente în cadrele strategice pentru a ajuta solicitanții să dezvolte propriile proiectele lor, fără a deveni prea prescriptiv;  Interesul redus în cadrele strategice pe măsură ce programul a progresat, dar acest lucru a fost, probabil, în mare parte datorat faptului că mare parte din fondurile programului au fost angajate. În plus, acestea au fost umbrite de alte evoluții cheie ale politicilor.  Îngrijorarea (la un nivel scăzut) cu privire la utilizarea eventuală a cadrelor într-o manieră prea mecanicistă la începutul perioadei de programare de către ofițeri de dezvoltare de proiecte; totuși, odată cu consolidarea experienței și a cunoașterii, au fost folosite într-un mod mai euristic. Un raport din 2013, care analiza modul de implementare a fondurilor structurale în Țara Galilor (Guildford, 2013) a prezentat opinii diferite cu privire la eficacitatea cadrelor strategice în practică: de la a fi furnizat direcții utile în etapele timpurii ale programului până la a fi avut o valoare în scădere odată cu progresul programelor, pe fondul unor schimbări majore al contextului economic. Potrivit unui punct de vedere negativ, cadrele strategice „nu au mers către un nivel suficient de detaliat pentru a permite o delimitare clară între domeniile și activitățile care au avut prioritate și cele care nu au avut prioritate în acordarea sprijinului. Acest lucru ar fi împiedicat obținerea unui echilibru adecvat între criteriile de eligibilitate (riscul de conformitate) și adecvarea economică (riscul de afaceri), care, la rândul lor, po t afecta echilibrul între un tipar mai concentrat și unul mai dispersat în materie de cheltuieli.” 319 Au fost făcute câteva recomandări practice cu referire la programele 2007 -13 și 2014-20. Evaluarea din 2011 privind fondurile structurale în Țara Galilor a prezentat o serie de recomandări legate de cadrele strategice. Cu referire la programele 2007-13, printre acestea s-au numărat:  Autoritatea de management, împreună cu coordonatorii cadrului strategic, ar trebui să efectueze un exercițiu de inventariere a proiectelor deja aprobate sub fiecare cadru strategic. WEFO ar trebui să publice apoi domeniile specifice în legătură cu care este de dorit depunerea de noi idei de proiecte.  WEFO ar trebui să continue să folosească cadrele strategice ca parte a procesului de evaluare a eligibilității și a adecvării strategice cu referire la cererile de proiecte. În cazul în care rămân fonduri pentru a fi angajate, cadrele strategice ar trebui să fie actualizate pentru a reflecta anunțurile majore de politici publice.  Relația dintre ofițerii de dezvoltare de proiecte ai WEFO și coordonatorii de cadru strategic trebuie să fie menținută, reîmprospătată și, acolo unde este necesar, re-stabilit. Cu privire la programele 2014-20, evaluatorii au recomandat:  Conceptul de orientare strategică care completează programele operaționale și care ordonează în funcție de prioritate domeniile de intervenție este solidă. Cu toate acestea, autoritatea de management și Guvernul galez trebuie să ia în considerare forma exactă pe care acesta ar trebui să îl ia pentru toate programele viitoare.  În toate programele viitoare în care sunt utilizate cadre strategice, AM ar trebui, ca modalitate internă de gestiune, să clasifice țintele privind indicatorii de performanță de la nivelul priorităților pe domenii de activități eligibile, relevante pentru fiecare cadru strategic și ar trebui să monitorizeze progresul în raport cu acestea pentru a permite să se înțeleagă mai clar în ce măsură se realizează echilibrul dorit între diferitele elemente ale fiecărui cadru strategic pe măsură ce programul progresează.  În orice programe viitoare, rolul și funcția permanentă a Coordonatorilor cadrului strategic ar trebui să fie mai clar definite și comunicate persoanelor care dețin aceste posturi. Privind în perspectivă, este prevăzută o abordare în două faze, în care pre-selecția proiectelor cheie este urmată de o abordare mai adaptată și mai inovatoare. Publicarea în 2013 a raportului Guildford, care a examinat modul de implementare a fondurilor structurale în Țara Galilor (Guildford, 2013), este de așteptat să fundamenteze abordarea selectării proiectelor și stabilirea priorităților în programele 2014-20. Raportul recomandă dezvoltarea unui Cadru Economic de stabilire a priorităților („Economic Priortization Framework” - EPF), care permite identificarea zonelor în care fondurile structurale pot contribui cel mai eficient în Țara Galilor și, de asemenea, precum și găsirea sinergiilor cu politicile Guvernului galez. Se intenționează ca EPF să fie construit de către AM „cu suficiente detalii pentru a oferi îndrumare potențialilor sponsori de proiect, pentru a fundamenta luarea deciziilor în momentul selecției proiectelor și pentru a sprijini managementul de implementare.” Raportul recomandă ca, pentru a face deosebirea între „riscul de conformitate” și „riscul de afaceri,” să fie creat un mecanism în două faze, în care „eligibilitatea este văzută în contextul unei funcții de filtru de acces și în care EPF dă orientarea unui proces de selecție bazată pe adecvarea la prioritățile stabilite.” Prin urmare, sistemul de evaluare a proiectelor:  Ar urmări stabilirea rapidă a unui set fundamental de proiecte cheie, care ar sta la baza programului;  Mai târziu, în procesul de aprobare a programului, s-ar putea concentra asupra umplerii golurilor, ar putea fi mai receptiv la schimbare și ar putea implica abordări mai inovative 320 (inclusiv la nivel de autorizare) și ar putea fi capabil de a tolera un profil general de risc mai mare, având în vedere că profilul de risc al proiectelor cheie ar putea fi relativ scăzut. Irlanda – POR „Border, Midland and Western (BMW)” Fondurile structurale ale Uniunii Europene au jucat un rol important în succesul economiei irlandeze şi în creşterea semnificativă a standardelor de viaţă în toate sectoarele societăţii irlandeze în ultimul deceniu. Din 1973, În Irlanda s-au investit aproape 19 miliarde EUR prin Fondurile UE structurale şi de coeziune. Institutul de Cercetări Economice şi Sociale a estimat că fondurile structurale din ultimele perioade de programe (1989-1993 şi 1994-1999) au dus la o creştere permanentă de 2% a PNB. Acesta a estimat de asemenea că fondurile pentru primii trei ani din perioada de programare 2000 -2006 a mai adăugat 0,7% la PNB.84Autorităţile guvernamentale au concentrat fondurile structurale pe programe menite să consolideze competitivitatea în trei zone cuprinzătoare: infrastructură, capital uman şi sectorul productiv, inclusiv industria de prelucrare, turismul şi agricultura. Cum bugetele fondurilor structurale au crescut în anii '90, autorităţile guvernamentale au ridicat cota fondurilor alocate infrastructurii. Irlanda a obţinut timp de mulţi ani beneficii din utilizarea fondurilor structurale UE şi a profitat de şansa de a dispune de aceste fonduri pentru a demara reformele proceselor sale de management al investiţiilor publice de-a lungul timpului. Planul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013, lansat în Dublin Castle în 23 ianuarie 2007, reprezintă un document strategic oficial care stabileşte bugetele de investiţii pe şapte ani într-un cadru economic şi bugetar durabil. Acestea acoperă diferite sectoare şi însumează aproximativ 184 miliarde EUR, cu mult mai mult în comparaţie cu contribuţiile UE pe aceeaşi perioadă.85PND 2007-2013 stabileşte obiectivele majore cheie de investiţii pentru Irlanda pe perioada 2007-2013, după cum urmează: promovarea stabilităţii economice şi bugetare durabile; promovarea competitivităţii naţionale; asigurarea unui mai bun echilibru în dezvoltarea regională, cu o atenţie deosebită acordată sprijinirii tuturor regiunilor pentru a reda potenţialul maxim; infrastructură economică şi socială rentabilă pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor; asigurarea durabilităţii mediului; şi promovarea incluziunii sociale. Progresul economic şi social înregistrat de Irlanda prin finanţările UE anterioare demonstrează că fondurile structurale obţinute sunt semnificativ mai mici decât în anii precedenţi. Acesta denotă de asemenea faptul că fondurile primite de la UE joacă acum un rol nesemnificativ în finanţarea investiţiilor publice din Irlanda. Acţiunile FEDR vizează astfel zone de nişă care generează valoare adăugată: de exemplu, sprijinirea lucrărilor de Cercetare şi Dezvoltare ale instituţiilor de tehnologie din regiunea BMW, proiecte de mediu de anvergură, scheme de dezvoltare a micilor afaceri şi proiecte specifice de transporturi publice. În cadrul obiectivelor stabilite ale politicii de coeziune, fondurile structurale se axează pe implementarea politicilor comunităţii, mai precis Agenda reînnoită de la Lisabona 5 şi Declaraţia de la Göteborg 6. Atenţia este îndreptată spre inovaţie şi economia cunoaşterii, mediu şi minimizarea riscurilor, accesul la serviciile de interes general (de ex. serviciile de bandă largă, infrastructura transporturilor), sporirea adaptabilităţii muncitorilor şi întreprinderilor, îmbunătăţirea accesului la locurile de muncă şi măsurile de incluziune socială. Acest studiu de caz se referă doar la PO BMW. Aşa cum s-a stabilit în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR), guvernul irlandez a decis ca politica de coeziune să fie implementată prin PO Regionale 84 Consultaţi documentul CSNR al Irlandei. 85 Acest plan a suferit însă modificări semnificative după criza economică. 321 separate pentru regiunea Border, Midland and Western (BMW) şi Regiunile Southern & Eastern (SE), precum şi prin PO naţional Fondul social european. Aceste programe sunt parţial finanţate de FEDR. Selecţia proiectelor Irlanda dispune de un set cuprinzător de recomandări privind evaluarea şi gestionarea proiectelor de investiţii capital, ce datează din 2005.86 Acestea reflectă într-o mare măsură sistemul de evaluare al Marii Britanii şi plasează „rentabilitatea” în centrul procesului, axându-se pe un echilibru în funcţie de riscuri între preţ şi calitate. Principiile directoare pentru modelele de selecţie sunt următoarele: transparenţa procesului (toţi potenţialii beneficiari ar trebui să cunoască procesul şi criteriile ce trebuie utilizate); incorporarea obiectivelor PO în criteriile de selecţie; incorporarea principiilor orizontale aplicabile (de ex. durabilitate, egalitate) în criteriile de selecţie; utilizarea proceselor de selecţie competitive, acolo unde este posibil; eficienţa costurilor şi rentabilitatea; şi consecvenţa în evaluarea propunerilor. Există aproximativ la fel de multe criterii de selecţie ghidate de aceste principii ca intervenţiile posibile. Figurile de mai jos prezintă modele de criterii de selecţie publicate pentru zonele de acţiune propuse. Toate exemplele sunt din acelaşi document87 şi prezintă diversitatea criteriilor de selecţie utilizate, gradul de complexitate şi de transparenţă, variind de la vag (exemplul 1) la excelent (exemplul 5). Se poate discuta pe baza faptului că autorităţile permit destulă libertate de acţiune organismelor de evaluare pentru a-şi personaliza obiectivele conform criteriilor de selecţie. O altă discuţie ar putea fi aceea că transparenţa are de suferit, iar posibilitatea unor practici de selecţie extrem de subiective creşte. Exemple selectate de criterii de selecţie/evaluare pentru PO irlandez Exemplu Criterii de selecţie/evaluare  Realizarea unei dezvoltări regionale echilibrate  Realizarea echilibrului sectorial 1  Acord mutual între Enterprise Ireland şi autoritatea de resort pentru agenda de cercetare corespunzătoare pentru regiune  Evidenţă actualizată a realizărilor  Rentabilitate 2  Angajamentul instituţiei gazdă  Contribuţia la o dezvoltare regională echilibrată  Potenţialul de comercializare  Rentabilitatea investiţiilor  Fezabilitatea tehnică 3  Realizările cercetătorilor  Managementul proiectului  Calitatea generală a cererii  Promovarea strategiilor naţionale/regionale  Alinierea propunerilor la misiunile şi strategiile generale ale instituţiilor  Promovarea transferului de cunoştinţe şi a oportunităţilor de comercializare 4  Performanţa din trecut în dezvoltarea şi exploatarea capacităţilor de cercetare  Nivelul de colaborare interinstituţională şi de distribuire a resurselor  Beneficiile generale şi impactul aşteptat 86 Departamentul finanţelor: Recomandări pentru evaluarea şi gestionarea propunerilor privind cheltuielile de capital din sectorul public, februarie 2005. 87 Planuri de implementare pentru Planul Operaţional Regional Border Midland and Western 2007 -2013, actualizate în noiembrie 2011. 322 Exemplu Criterii de selecţie/evaluare  Contribuţia la strategia naţională şi instituţională (maxim 85 de puncte) o Alinierea la strategiile naţionale şi instituţionale (40 de puncte) o Gradul de aplicare a strategiilor instituţionale (20 de puncte) o Măsura în care propunerea facilitează colaborarea (25 de puncte)  Calitatea propunerii (maxim 40 de puncte) 5 o Identificarea clară a nevoilor şi obiectivelor (20 de puncte) o Soluţia optimă identificată pentru abordarea necesităţilor (20 de puncte)  Implementarea (maxim 75 de puncte) o Rezultatele justifică investiţia propusă (40 de puncte) o Fezabilitatea planului de lucru şi termenul de predare (20 de puncte) o Identificarea riscurilor şi detalierea aspectelor neprevăzute (15 puncte)  Calitatea programului propus  Realizări 6  Rentabilitate  Impactul regional  Strategia de creare a unui portofoliu credibil de solicitanţi Toate exemplele fac parte din acelaşi proiect şi trebuie observat faptul că utilizează criterii relativ subiective şi greu de măsurat. De exemplu, estimarea „angajamentului instituţiei gazdă” din exemplul 2 şi „potenţialul de comercializare” din exemplul 3 nu sunt sarcini uşoare sau simple. În general, astfel de criterii calitative ar trebui să fie mai bine definite pentru a asigura corectitudine şi transparenţă, deşi este posibil ca evaluatorii să deţină grile mai aprofundate care îi ajută la acordarea punctelor la scări similare. Capacitatea de implementare Irlanda a beneficiat de aproximativ 30 de ani de eforturi concentrate pentru dezvoltarea capacităţii de management a investiţiilor publice. De asemenea, apelează în mod constant la consultanţă externă, devenită astfel o industrie înfloritoare. Datorită abilităţilor bine dezvoltate ale managerilor din sectorul public, aceştia sunt capabili să îndeplinească rolul de „client inteligent” la angajarea consultanţilor, ştiind ce să ceară şi trăgându-i la răspundere pentru rezultate. Astfel, cerinţele privind capacităţile acestora sunt respectate fără dificultăţi. În cazul marii majorităţi a proiectelor ce ies din definiţiile normale ale managementului investiţiilor publice şi care pot fi considerate contracte de prestări servicii pe termen scurt, Irlanda este de asemenea capabilă să beneficieze de un set de abilităţi bine dezvoltate privind achiziţiile publice. Autorităţile nu îndeplinesc doar cerinţele administrative şi de control, ci reprezintă şi factori determinanţi, sprijinind iniţiatorii de proiect în structurarea obiectivelor şi adaptarea acestora la criteriilor de selecţie stabilite. Mai mult, atunci când aceste calificări nu sunt disponibile - cum ar fi cazul regiunilor rurale – există o comunitate de firme de consultanţă în plină dezvoltare care poate oferi asistenţă în caz de nevoie. Astfel, iniţiatorii de proiect şi organismele intermediare au posibilitatea de a gestiona pregătirea proiectelor în mod satisfăcător, ceea ce a fost recomandat şi pentru POR din România în raportul „POR 2.0: Facilitarea sprijinului proactiv şi direct acordat solicitanţilor şi beneficiarilor POR 2014-2020.” Lituania – PO Creştere Economică Lituania este una din cele mai mici ţări UE şi îndeplineşte multe din caracteristicile unei regiuni din cadrul altor state membre. Din acest motiv, nu există un POR, studiul axându-se pe Programul 323 Operaţional Creşterea Economică, program ce reprezintă aproximativ 50% din bugetul fondurilor structurale, fiind sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) şi de Fondul de coeziune (FC). Obiectivele centrale ale Cadrului Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) se referă la: (a) accelerarea creşterii economice pe termen lung; (b) crearea locurilor de muncă mai bune şi mai multe; şi (c) dezvoltarea coeziunii sociale. Pentru îndeplinirea acestor ţeluri, CSNR include trei obiective cheie – promovarea resurselor umane productive pentru societatea bazată pe cunoaştere, crearea unei economii competitive şi sprijinirea calităţii vieţii şi coeziunii - precum şi patru domenii orizontale la care trebuie să contribuie întreaga strategie: societatea informaţională, dezvoltarea durabilă, şanse egale şi dezvoltarea regională. Defalcarea fondurilor pe axe prioritare (în milioane EUR) Contribuție publică Contribuție publică Axă prioritară Investiție UE națională totală Cercetare și dezvoltare pentru competitivitate și 534 187 373 94 268 360 628 455 733 creșterea economiei Creșterea productivității în afaceri și 605 529 144 106 858 084 712 387 228 îmbunătățirea mediului pentru acestea Societate informațională pentru toți 240 086 875 42 368 272 282 455 147 Infrastructură economică de bază 586 758 740 103 545 660 690 304 400 Dezvoltarea rețelelor trans-europene de 1 087 466 598 199 816 128 1 287 282 726 transport Asistență tehnică 44 824 795 0 44 824 795 Total 3 098 853 525 546 856 504 3 645 710 029 Sursa: DG REGIO. Lituania diferă de celelalte ţări incluse în acest studiu prin aceea că s-a orientat în direcţia opusă ideii de descentralizare ce implică multe proiecte mai mici. A optat în schimb pentru o strategie centralizată bazată pe investiţii mai mari de importanţă naţională sau regională. În cadrul PO, cinci proiecte au fost identificate sau pre-selectate, toate depăşind 50 milioane EUR. Interesant este faptul că această abordare o contrazice pe cea aplicată în runda anterioară de programare, în timpul căreia la nivel naţional s-au preferat intervenţiile mai mici, locale. Conform figurii de mai jos, pentru perioada curentă de programare s-a acordat o mai mare prioritate infrastructurii. Pentru măsurarea impactului strategiei, Lituania a propus un set de obiective ţintă pentru anul final al perioadei de programare (2013). Printre acestea se numără creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă pentru populaţia cu vârste cuprinse în 15 şi 64 de ani la 70% (faţă de 61,2% în 2004), precum şi creşterea productivităţii muncii la 65% din media UE (faţă de 41,7% în 2004). Creşterea cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare la 2,2% din PIB a reprezentat un alt obiectiv. Principalele obiective al Programului Operaţional de Creştere Economică sunt următoarele: creşterea segmentului de afaceri cu valoare 324 adăugată crescută; consolidarea productivităţii afacerilor, mai ales prin crearea unui mediu favorabil pentru inovaţii şi IMM-uri; şi creşterea eficienţei infrastructurii economice. Selecţia proiectelor Pornind de la documentul de programare a PO, este clar că evaluarea, controlul şi provocările formează o parte importantă a strategiei din Lituania. Deşi reprezintă o cerinţă în cadrul procedurilor UE, documentul în sine cuprinde multe pagini de anexe cu evaluări externe ex-ante, care conţin un număr de întrebări despre intervenţiile propuse, punând la încercare realismul acestora şi capacitatea de implementare. Sunt de asemenea incluse răspunsurile autorităţii de management şi menţiuni privind gradul în care acestea au promulgat ceste planuri. Selecţia proiectelor este puternic influenţată de cerinţele strategice naţionale. Câteva exemple sunt oferite mai jos: „Stabilirea şi dezvoltarea unei conexiuni de transport moderne nord-sud (Tallinn–Riga– Kaunas–Varşovia) care să lege statele baltice de Polonia” şi „Reabilitarea infrastructurii axei de transport Vest-Est." Ce nu este clar este modul în care proiectele propuse pentru investiţii au fost identificate ca fiind mai eficiente şi mai plauzibile să creeze impact decât altele. Conform cerinţelor UE va fi necesară o Analiză cost-beneficiu pentru fiecare proiect, în vederea demonstrării viabilităţii financiare şi valorii economice. Nici aceasta însă nu demonstrează de ce proiectele indicate în PO sunt mai bune decât alte proiecte potenţiale nemenţionate. Nu se indică modul de selecţie a acestor proiecte, în afară de capacitatea acestora de a îndeplini cerinţele strategice. Ca şi alte state membre, Lituania are două modele de bază pentru intervenţie. În primul rând, există proiectele de infrastructură de tip MIP, pentru care ACB este obligatorie. Consiliile de dezvoltare regională planifică şi pre-selectează proiectele pe baza obiectivelor strategice proprii, însă pre-selecţia se bazează pe criterii stabilite de un Comitet unic de monitorizare. Acestea se asigură că proiectele sunt selectate pentru finanţare conform criteriilor aplicabile programului operaţional. Decizia finală privind selecţia proiectelor este realizată de autoritatea de management relevantă. Acest model impune unele restricţii entităţilor locale şi distanţează oarecum „problema” identificată de „soluţia” optimă. În al doilea rând, există proiectele care intră în etapa de selecţie competitivă prin „cereri deschise”. Acestea sunt evaluate prin intermediul a două instrumente de selecţie de bază: gradul în care propunerea de proiect îndeplineşte obiectivele strategice în fiecare axă prioritară şi gradul în care proiectul îşi demonstrează capacitatea de implementare. Criteriile de selecţie precise pentru fiecare axă sunt elaborate de autoritatea publică responsabilă de implementare. De exemplu, pentru axa prioritară privind „Dezvoltarea reţelelor transeuropene de transport”, Direcţia de investiţii în transporturi din cadrul Ministerului Transporturilor efectuează propunerea iniţială, deşi aprobarea finală a tuturor AP este realizată de Comitetul unic de monitorizare, alcătuit din câteva organisme relevante (consultaţi Anexa 10). Studiul nu a reuşit să găsească niciun criteriu publicat de selecţie pentru proiectele din sistemul competitiv de cereri deschise. Capacitatea de implementare Modelul puternic centralizat asigură concentrarea resurselor disponibile, împiedicând dispersarea lor. Proiectele sunt planificate şi elaborate de ministere şi instituţii cu competenţe tehnice relevante. Un alt aspect important în managementul proiectelor îl reprezintă existenţa unei Agenţii centrale de management a proiectelor care, pe lângă responsabilităţile directe pe care le are, este capabilă să ofere asistenţă şi recomandări de management specializat al proiectelor. Aceasta este responsabilă şi pentru partea de Asistenţă Tehnică a PO, astfel că abilităţile sale pot servi la conceperea unor Termeni de referinţă personalizaţi pentru firmele de consultanţă care sprijină alte organisme de implementare. 325 Anexa 11. Caracterizarea investiţiilor finanţate prin POR 2007-2013 (IC = infrastructură de conectivitate; SV = standard de viaţă; CM = comunităţi marginalizate; CV = calitatea vieţii) AXA 1 – DEZVOLTAREA URBANĂ SUSTENABILĂ Sub-Axa 1.1 – Planuri Integrate de Dezvoltare Urbană POLI DE CREŞTERE Reabilitarea infrastructurii serviciilor urbane Infrastructura publică urbană CV, SV, IC Activităţi eligibile: -> finalizarea şi/sau renovarea clădirilor degradate şi/sau neutilizate şi pregătirea acestora pentru noile utilizări cu caracter economic sau social CV -> demolarea clădirilor degradate CV -> conversia terenurilor neutilizate sau poluate cu scopul de a le refolosi CV -> amenajarea şi reabilitarea spaţiilor publice (străzi, trotuare, pieţe, poduri, pasaje subterane şi supraterane, parcări) CV -> amenajarea şi reabilitarea infrastructurii serviciilor publice (iluminat public, reţea de telecomunicaţii de bandă largă etc.) CV, SV -> reamenajarea zonelor industriale dezafectate CV -> achiziţionarea de echipament informatic şi de comunicaţii (panouri publicitare electronice, panouri publicitare interactive etc.) CV -> sistemul de management al traficului CV, IC CV, IC, CM, Transportul şi mobilitatea SV Activităţi eligibile: -> construirea de noi staţii de autobuz, tramvai şi troleibuz şi reabilitarea celor CV, IC, CM, existente SV CV, IC, CM, -> construirea nodurilor de transport intermodal SV CV, IC, CM, -> construirea/extinderea/reabilitarea infrastructurii de tramvaie şi troleibuze SV -> construirea de benzi special destinate transportului public şi piste pentru biciclişti CV, IC -> reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene IC, CM -> îmbunătăţirea sistemului de transport public în zonele rurale IC, CM Zone urbane aflate în patrimoniul UNESCO CV Activităţi eligibile: -> restaurarea, protecţia şi consolidarea zonelor istorice CV Construirea/modernizarea/extinderea infrastructurii de turism şi a utilităţilor de conectivitate CV, IC Îmbunătăţirea mediului de afaceri Construirea/modernizarea/extinderea structurilor pentru sprijinirea mediului de Mediul de afaceri afaceri Activităţi eligibile: -> construirea/extinderea/ modernizarea clădirilor care vor fi folosite de agenţii Mediul de economici (în special IMM-uri) pentru activităţi de producţie şi servicii afaceri -> construirea/extinderea/modernizarea infrastructurii rutiere/feroviare în cadrul centrelor tehnologice de afaceri şi construirea/reabilitarea drumurilor de Mediul de acces afaceri 326 -> construirea/extinderea/ modernizarea utilităţilor din cadrul structurilor de afaceri (staţii de tratare a apei, furnizarea energiei şi a gazelor naturale, sisteme de canalizare, infrastructura de cabluri, reţele de telecomunicaţii de Mediul de bandă largă) afaceri Dezvoltarea -> achiziţionarea de echipamente tehnice pentru afaceri afacerilor Reabilitarea infrastructurii sociale SV, CM Reabilitarea/modernizarea clădirilor din sistemul serviciilor sociale (centre de protecţie socială pentru copii, centre pentru tineri, centre pentru persoanele cu dizabilităţi, centre pentru persoanele vârstnice etc.) SV, CM Achiziţionarea şi instalarea echipamentelor pentru prevenirea infracţiunilor (de ex., camere de supraveghere) SV POLI URBANI DE DEZVOLTARE Reabilitarea infrastructurii serviciilor urbane Infrastructura publică urbană CV, SV, IC Activităţi eligibile: -> finalizarea şi/sau renovarea clădirilor degradate şi/sau neutilizate şi pregătirea acestora pentru noile utilizări cu caracter economic sau social CV -> demolarea clădirilor degradate CV -> conversia terenurilor neutilizate sau poluate cu scopul de a le refolosi CV -> amenajarea şi reabilitarea spaţiilor publice (străzi, trotuare, pieţe, poduri, pasaje subterane şi supraterane, parcări) CV -> amenajarea şi reabilitarea infrastructurii serviciilor publice (iluminat public, reţele de telecomunicaţii de bandă largă etc.) CV, SV -> reamenajarea zonelor industriale dezafectate CV -> achiziţionarea de echipament informatic şi de comunicaţii (panouri publicitare electronice, panouri publicitare interactive etc.) CV -> sistemul de management al traficului CV, IC CV, IC, CM, Transportul şi mobilitatea SV Activităţi eligibile: -> construirea de noi staţii de autobuz, tramvai şi troleibuz şi reabilitarea celor CV, IC, CM, existente SV CV, IC, CM, -> extinderea şi/sau reabilitarea infrastructurii de tramvaie şi troleibuze SV -> construirea de benzi special destinate transportului public şi piste pentru biciclişti CV, IC Zone urbane aflate în patrimoniul UNESCO CV Activităţi eligibile: -> restaurarea, protecţia şi consolidarea zonelor istorice CV Îmbunătăţirea mediului de afaceri Construirea/modernizarea/extinderea structurilor pentru sprijinirea mediului de Mediul de afaceri afaceri Activităţi eligibile: -> construirea/extinderea/ modernizarea clădirilor care vor fi folosite de agenţii Mediul de economici (în special IMM-uri) pentru activităţi de producţie şi servicii afaceri -> construirea/extinderea/modernizarea infrastructurii rutiere/feroviare în cadrul centrelor tehnologice de afaceri şi construirea/reabilitarea drumurilor de Mediul de acces afaceri -> construirea/extinderea/ modernizarea utilităţilor din cadrul structurilor de afaceri (staţii de tratare a apei, furnizarea energiei şi a gazelor naturale, Mediul de sisteme de canalizare, infrastructura de cabluri, reţele de telecomunicaţii de afaceri 327 bandă largă) Dezvoltarea -> achiziţionarea de echipamente tehnice pentru afaceri afacerilor Reabilitarea infrastructurii sociale SV, CM Reabilitarea/modernizarea clădirilor din sistemul serviciilor sociale (centre de protecţie socială pentru copii, centre pentru tineri, centre pentru persoanele cu dizabilităţi, centre pentru persoanele vârstnice etc.) SV, CM Achiziţionarea şi instalarea echipamentelor pentru prevenirea infracţiunilor (de ex., camere de supraveghere) SV CENTRE URBANE Reabilitarea infrastructurii serviciilor urbane Infrastructura publică urbană CV, SV, IC Activităţi eligibile: -> finalizarea şi/sau renovarea clădirilor degradate şi/sau neutilizate şi pregătirea acestora pentru noile utilizări cu caracter economic sau social CV -> demolarea clădirilor degradate CV -> conversia terenurilor neutilizate sau poluate cu scopul de a le refolosi CV -> amenajarea şi reabilitarea spaţiilor publice (străzi, trotuare, pieţe, poduri, pasaje subterane şi supraterane, parcări) CV -> amenajarea şi reabilitarea infrastructurii serviciilor publice (iluminat public, reţele de telecomunicaţii de bandă largă etc.) CV, SV -> reamenajarea zonelor industriale dezafectate CV -> achiziţionarea de echipament informatic şi de comunicaţii (panouri publicitare electronice, panouri publicitare interactive etc.) CV -> sistemul de management al traficului CV, IC CV, IC, CM, Transportul şi mobilitatea SV Activităţi eligibile: -> construirea de noi staţii de autobuz, tramvai şi troleibuz şi reabilitarea celor CV, IC, CM, existente SV CV, IC, CM, -> extinderea şi/sau reabilitarea infrastructurii de tramvaie şi troleibuze SV -> construirea de benzi special destinate transportului public şi piste pentru biciclişti CV, IC Zone urbane aflate în patrimoniul UNESCO CV Activităţi eligibile: -> restaurarea, protecţia şi consolidarea zonelor istorice CV Îmbunătăţirea mediului de afaceri Construirea/modernizarea/extinderea structurilor pentru sprijinirea mediului de Mediul de afaceri afaceri Activităţi eligibile: -> construirea/extinderea/ modernizarea clădirilor care vor fi folosite de agenţii Mediul de economici (în special IMM-uri) pentru activităţi de producţie şi servicii afaceri -> construirea/extinderea/modernizarea infrastructurii rutiere/feroviare în cadrul centrelor tehnologice de afaceri şi construirea/reabilitarea drumurilor de Mediul de acces afaceri -> construirea/extinderea/ modernizarea utilităţilor din cadrul structurilor de afaceri (staţii de tratare a apei, furnizarea energiei şi a gazelor naturale, sisteme de canalizare, infrastructura de cabluri, reţele de telecomunicaţii de Mediul de bandă largă) afaceri -> achiziţionarea de echipamente tehnice pentru afaceri Dezvoltarea 328 afacerilor Reabilitarea infrastructurii sociale SV, CM Reabilitarea/modernizarea clădirilor din sistemul serviciilor sociale (centre de protecţie socială pentru copii, centre pentru tineri, centre pentru persoanele cu dizabilităţi, centre pentru persoanele vârstnice etc.) SV, CM Achiziţionarea şi instalarea echipamentelor pentru prevenirea infracţiunilor (de ex., camere de supraveghere) SV Sub-Axa 1.2 – Eficienţa energetică a clădirilor Lucrări la exteriorul blocurilor de locuinţe CV Activităţi eligibile: -> lucrări de izolare termică CV -> lucrări de modernizare a ferestrelor CV -> închiderea şi izolarea termică a balcoanelor CV -> izolarea termică a acoperişurilor CV -> izolarea termică a subsolurilor CV Instalaţiile şi spaţiile din interiorul blocurilor de locuinţe CV Activităţi eligibile: -> izolarea termică a spaţiilor interioare care separă zonele încălzite de cele neîncălzite CV -> reabilitarea infrastructurii de furnizare a agentului termic şi a apei calde CV -> instalarea de termostate pe calorifere şi robineţi pentru reglarea presiunii CV -> repararea/înlocuirea centralei termice de bloc CV -> achiziţionarea şi instalarea sistemelor pentru utilizarea energiei regenerabile (panouri solare, pompe de căldură, centrale de încălzire cu biomasă) CV -> îmbunătăţirea sistemelor de transport public în zonele rurale CV AXA 2 – INFRASTRUCTURA RUTIERĂ REGIONALĂ ŞI LOCALĂ Sub-Axa 2.1 – Reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene şi urbane, inclusiv a liniilor de centură Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene; Reabilitarea şi modernizarea străzilor urbane; Construirea/reabilitarea/modernizarea liniilor de centură care intră în categoria drumuri judeţene sau străzi urbane IC, CM, SV Activităţi eligibile orientative (beneficiarii pot propune şi alte activităţi): -> reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene IC, CM -> reabilitarea şi modernizarea străzilor urbane (categoriile 1, 2 şi 3) IC, CM -> construirea/reabilitarea/modernizarea liniilor de centură care intră în categoria drumuri judeţene sau străzi urbane IC. CM -> construirea/modernizarea/reabilitarea podurilor IC, CM -> construirea/modernizarea/reabilitarea pasajelor IC, CM -> curăţarea şi pregătirea terenului pentru construirea de drumuri IC, CM -> devierea reţelelor de apă, electricitate, gaze naturale, canalizare şi telefonie IC, CM -> lucrări de mediu IC, CM -> modernizarea şi extinderea infrastructurii de utilităţi, care aparţine unui drum (apă, canalizare, electricitate, gaze naturale, telefonie) IC, CM, SV AXA 3 – ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII SOCIALE Sub-Axa 3.1 - Reabilitarea/modernizarea/dotarea infrastructurii serviciilor de sănătate Reabilitarea/modernizarea/dotarea spitalelor judeţene; Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea/asigurarea dotării necesare în ambulatoriu SV, CM 329 Activităţi eligibile orientative (beneficiarii pot propune şi alte activităţi): -> reabilitarea/modernizarea spitalelor şi a ambulatoriilor SV -> reabilitarea/modernizarea utilităţilor generale şi specifice din spitale/ambulatorii SV -> crearea/modernizarea facilităţilor de acces în spitale/ambulatorii pentru persoanele cu dizabilităţi fizice SV, CM -> achiziţionarea de echipament pentru dotarea spitalelor/ambulatoriilor SV Sub-Axa 3.2 – Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și dotarea centrelor sociale multifuncționale; Reabilitarea/modernizarea și dotarea centrelor sociale rezidenţiale SV, CM Activităţi eligibile orientative (beneficiarii pot propune şi alte activităţi): -> modernizarea/extinderea centrelor sociale SV, CM -> modernizarea/extinderea clădirilor unde vor fi înfiinţate noile centre sociale SV CM -> modernizarea utilităţilor specifice şi generale din cadrul centrelor sociale SV, CM -> crearea/modernizarea facilităţilor de acces în spitale/ambulatorii pentru persoanele cu dizabilităţi fizice CM, SV -> achiziţionarea de echipament pentru dotarea centrelor sociale SV, CM Sub-Axa 3.3 – Dotarea unităţilor care asigură intervenţii în caz de urgenţă Achiziţionarea de vehicule şi echipamente specializate necesare unităţilor care asigură intervenţii în caz de urgenţă SV Sub-Axa 3.4 – Reabilitarea/modernizarea/ dotarea infrastructurii necesare sistemului educaţional universitar, preuniversitar şi centrelor de formare profesională continuă Reabilitarea/modernizarea/ dotarea infrastructurii necesare sistemului educaţional universitar şi preuniversitar; Construirea şi dezvoltarea campusurilor preuniversitare; Reabilitarea/modernizarea/dotarea necesară centrelor de formare profesională continuă SV, CV Activităţi eligibile orientative (beneficiarii pot propune şi alte activităţi): -> consolidarea/modernizarea/extinderea clădirilor (din întregul sistem educaţional obligatoriu, cu excepţia campusurilor aferente învăţământului tehnic şi profesional) SV, CV -> consolidarea/modernizarea/extinderea şi dotarea clădirilor aferente şcolilor speciale: unităţi educaţionale, cămine pentru elevi şi studenţi, cantine SV, CV -> construirea/extinderea/consolidarea şi modernizarea clădirilor aferente centrelor educaţionale din învăţământul tehnic şi profesional SV, CV -> achiziţionarea de echipament didactic, echipament necesar învăţământului profesional, echipament IT SV, CV -> consolidarea/modernizarea/extinderea şi dotarea centrelor universitare de stat SV, CV -> consolidarea/modernizarea/extinderea clădirilor aferente centrelor de formare profesională continuă SV, CV -> modernizarea utilităţilor, inclusiv a facilităţilor cu caracter special pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru întreaga infrastructură educaţională SV, CV AXA 4 – SPRIJIN pentru MEDIUL DE AFACERI la nivel REGIONAL şi LOCAL Sub-Axa 4.1 – Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor la nivel regional şi local Activităţi eligibile: -> construirea/extinderea/ modernizarea clădirilor care vor fi folosite de agenţii economici Mediul de (în special IMM-uri) pentru activităţi de producţie şi servicii afaceri -> construirea/extinderea/modernizarea infrastructurii rutiere/feroviare în cadrul centrelor Mediul de tehnologice de afaceri şi construirea/reabilitarea drumurilor de acces afaceri -> construirea/extinderea/ modernizarea utilităţilor din cadrul structurilor de afaceri (staţii de tratare a apei, furnizarea energiei şi a gazelor naturale, sisteme de canalizare, Mediul de infrastructura de cabluri, reţele de telecomunicaţii de bandă largă) afaceri Dezvoltarea -> achiziţionarea de echipamente tehnice pentru afaceri afacerilor 330 Sub-Axa 4.2 – Reamenajarea zonelor industriale dezafectate ETAPA A: Reabilitarea zonelor poluate CV, SV, CM Activităţi eligibile: -> decontaminarea terenurilor poluate CV, SV, CM -> demolarea clădirilor şi nivelarea terenului CV, SV, CM ETAPA B: Pregătirea zonei reabilitate pentru desfăşurarea noilor activităţi CV, SV, CM Activităţi eligibile: -> construirea/modernizarea/extinderea clădirilor şi a anexelor care vor fi folosite de agenţii economici pentru activităţi de producţie şi servicii CV, SV, CM -> demolarea clădirilor şi nivelarea terenului CV, SV, CM -> construirea/extinderea/modernizarea infrastructurii rutiere/feroviare în cadrul centrelor Mediul de tehnologice de afaceri şi construirea/reabilitarea drumurilor de acces afaceri -> construirea/extinderea/ modernizarea utilităţilor din cadrul structurilor de afaceri (staţii de tratare a apei, furnizarea energiei şi a gazelor naturale, sisteme de canalizare, Mediul de infrastructura de cabluri, reţele de telecomunicaţii de bandă largă) afaceri Dezvoltarea -> achiziţionarea de echipamente tehnice pentru afaceri afacerilor Sub-Axa 4.3 – Sprijin pentru dezvoltarea microîntreprinderilor Activităţi eligibile: Dezvoltarea -> achiziţionarea de echipament şi tehnologii noi pentru activităţile de servicii sau construcţii afacerilor Dezvoltarea -> achiziţionarea de sisteme IT (hardware şi/sau software) afacerilor Dezvoltarea -> construirea/extinderea/modernizarea spaţiilor necesare producţiei şi furnizării de servicii afacerilor AXA 5 – DEZVOLTAREA TURISMULUI Sub-Axa 5.1 - Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/modernizarea infrastructurii aferente Restaurarea, protejarea şi conservarea patrimoniului mondial/naţional şi modernizarea infrastructurii de conectivitate CV Sub-Axa 5.2 - Dezvoltarea/modernizarea infrastructurii turistice pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice Mediul de Dezvoltarea atracţiilor turistice naturale afaceri Mediul de Valorificarea potenţialului turismului montan afaceri Mediul de Dezvoltarea turismului balnear afaceri Mediul de Dezvoltarea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii turistice, inclusiv a utilităţilor aferente afaceri Sub-Axa 5.3 – Promovarea turismului Marketing on-line Marketing Participarea la târguri şi expoziţii de turim Marketing Promovarea produselor turistice în străinătate Marketing Marketing direct (de. ex., pliante, scrisori) Marketing Marketing la TV Marketing Activităţi de publicitate pentru dezvoltarea turismului Marketing 331 Anexa 12. Schemele aferente scenariilor propuse Schema generală pentru Scenariul 1 – „Status Quo+” 332 Schema generală pentru proiectele de Tip 1 în cadrul Scenariului 2 333 SCENARIUL 2 – „Semi-competitiv” Procedurile de selecţie propuse pentru proiectele de Tip 1 conform Cadrului de management al investiţiilor publice (MIP) Cadrul de management al investiţiilor publice Prima etapă – Consiliere pentru A doua etapă A treia etapă A patra etapă investiţii, Pregătirea proiectului & Evaluarea proiectului Analiza Selecţia & Proceduri POR Evaluarea preliminară independentă a Contractarea evaluării Pregătirea proiectului:  Conceptul proiectului, formularul de aplicare şi studiul de prefezabilitate  Elaborat de către ADR-uri sau viitoarea instituţie administrativă regională  Proiectele trebuie prezentate în Planul de Dezvoltare Regională Evaluarea strategică:  Realizată de un comitet special Linii directoare desemnat pentru evaluarea şi publicarea strategică şi care cuprinde anunţului reprezentanţi ai administraţiei centrale şi regionale  Se realizează de MF care aprobă trecerea la etapa realizării SF, precum şi publicarea pe Lista proiectelor prioritizate  Se bazează pe criterii obiective şi măsurabile şi pe proceduri clare (propuse de către AM şi aprobate de Comitetul de monitorizare al POR)  Se realizează semestrial Un set de 2-4 proiecte pe regiune în Cuprinde: limita fondurilor prealocate  Studiu de fezabilitate  Proiectul tehnic  Analiza cost-beneficiu doar pentru proiectele cu valoare mai mare de 50 milioane EUR  Costurile de operare şi Depunerea întreţinere aplicaţiei  Toate sunt depuse în format electronic Costurile aferente pregătirii proiectului : AM şi viitoarele instituţii regionale asigură cofinanţarea necesară Verificarea Grila de evaluare elaborată la nivel administrativă central şi a eligibilităţii 334 Grila de evaluare elaborată la nivel Evaluatorii central independenţi:  Selectaţi de AM  AM asigură finanţarea necesară  Din punctul de vedere al calităţii şi experienţei, criteriile de achiziţie sunt mai importante decât cheltuielile Evaluarea  Sarcini obligatorii: tehnică şi cercetarea financiară documentară preliminară, acordarea punctajelor, vizitele în teren şi recomandările privind modul de îmbunătăţire a proiectelor, făcute atât în scris, cât şi în cadrul întâlnirilor cu solicitanţii Solicitantul îşi îmbunătăţeşte proiectul Îmbunătăţirea în etapa studiului de proiectului în fezabilitate, în etapa Studiului conformitate cu de fezabilitate recomandările evaluatorilor independenţi Evaluatorii Proiectele care independenţi verifică primesc punctajele Verificarea modul de aferente unui anumit modului de îmbunătăţire a prag beneficiază de îmbunătăţire a proiectului în etapa finanţare proiectului şi studiului de evaluarea fezabilitate şi finală prezintă punctajul aferent evaluării finale  Contractul de finanţare se semnează între AM şi solicitant; în anexă este prezentat SF  Ulterior, solicitantul are de ales între: Opţiunea 1: FIDIC roşu: Două contracte Contractul de subsecvente: primul finanţare contract pentru proiectare, al doilea pentru construcţie Opţiunea 2: FIDIC galben: Solicitantul contractează proiectarea şi construcţia cu o singură firmă, în baza unui contract unic 335 Schema generală pentru proiectele de Tip 2 în cadrul Scenariului 2 336 SCENARIUL 2 – „Semi-competitiv” Procedurile de selecţie propuse pentru proiectele de Tip 2 conform Cadrului de management al investiţiilor publice (MIP) Cadrul de management al investiţiilor publice Prima etapă – Consiliere A doua etapă A treia etapă A patra etapă Proceduri pentru investiţii, Pregătirea Evaluarea proiectului Analiza independentă a evaluării Selecţia, Proiectul tehnic şi POR proiectului & Evaluarea detaliile de execuţie & preliminară Contractarea Invitaţie restricţionată pentru depunerea de proiecte:  Elaborate de către ADR-uri sau de viitoarea instituţie regională şi aprobate de comitetul regional de monitorizare  Evaluarea se realizează de MF care aprobă trecerea la etapa realizării SF, precum şi Linii publicarea pe Lista directoare proiectelor prioritizate şi stabilite de Guvern publicarea  Proiectele trebuie să fi fost anunţului prezentate în Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană sau într-un document echivalent pentru Consiliile Judeţene  Termenul limită pentru disponibilitatea fondurilor prealocate în cadrul Primei etape şi pentru FIFO în A doua etapă Cuprinde:  Studiu de fezabilitate  Proiectul tehnic  Analiza rentabilităţii  Analiza cost-beneficiu doar pentru proiectele cu valoare mai mare de 50 Depunerea de milioane de Euro aplicaţiei  Costurile de operare şi întreţinere  Toate sunt depuse în format electronic Costurile aferente pregătirii proiectului sunt asigurate de solicitanți Verificarea Grila de evaluare elaborată la administrati nivel central vă şi a eligibilităţii 337 Grila de evaluare elaborată la Evaluatorii independenţi: nivel central  Selectaţi de AM sau de ADR sau de viitoarea instituţie regională  AM asigură finanţarea necesară  Din punctul de vedere al calităţii şi experienţei, Evaluarea criteriile de achiziţie sunt mai tehnică şi importante decât cheltuielile financiară  Sarcini obligatorii: cercetarea documentară preliminară, acordarea punctajelor, vizitele în teren şi recomandările privind modul de îmbunătăţire a proiectelor, făcute atât în scris, cât şi în cadrul întâlnirilor cu solicitanţii Îmbunătăţir Solicitantul îşi ea îmbunătăţeşte proiectul în proiectului etapa studiului de în etapa fezabilitate, în conformitate Studiului de cu recomandările fezabilitate evaluatorilor independenţi Evaluatorii independenţi verifică În Prima etapă, proiectele modul de îmbunătăţire a care primesc punctajele Verificarea proiectului în etapa studiului de aferente unui anumit prag modului de fezabilitate şi prezintă punctajul beneficiază de finanţare. îmbunătăţir aferent evaluării finale ea În A doua etapă, proiectele proiectului care primesc punctajele şi evaluarea aferente unui anumit prag finală sunt selectate conform modelului FIFO.  Contractul de finanţare se semnează între AM şi solicitant; în anexă este prezentat SF  Ulterior, solicitantul are de ales între următoarele opţiuni: Prima opţiune: FIDIC roşu: Două contracte Contractul subsecvente: primul de finanţare contract pentru proiectare, al doilea pentru construcţie A doua opţiune: FIDIC galben: Solicitantul contractează atât proiectarea, cât şi construcţia unei singure companii, în baza unui contract unic 338 Schema generală pentru proiectele de Tip 3 în cadrul Scenariului 2 339 SCENARIUL 2 – „Semi-competitiv” Procedurile de selecţie propuse pentru proiectele de Tip 3 conform Cadrului de management al investiţiilor publice (MIP) Cadrul de management al investiţiilor publice Prima etapă A doua etapă A treia etapă A patra etapă Consiliere pentru investiţii, Evaluarea proiectului Analiza independentă a evaluării Selecţia, Proiectul tehnic şi Pregătirea proiectului & detaliile de execuţie & Proceduri Evaluarea preliminară Contractarea POR Invitaţie restricţionată pentru depunerea de proiecte:  Elaborate de către ADR-uri sau de viitoarea instituţie regională şi aprobate de comitetul regional de monitorizare  Evaluarea se realizează de MF care aprobă trecerea la etapa realizării SF, precum şi publicarea pe Lista Linii proiectelor prioritizate directoare stabilite de Guvern – cu şi referire la proiectele de publicarea dimensiuni mari anunţului  Proiectele trebuie să fi fost prezentate în Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană sau într-un document echivalent pentru Consiliile Judeţene  Termenul limită pentru disponibilitatea fondurilor prealocate în cadrul Primei etape şi pentru FIFO în A doua etapă Cuprinde:  Studiu de fezabilitate  Proiectul tehnic  Analiza rentabilităţii  Analiza cost-beneficiu doar pentru proiectele cu valoare mai mare Depunerea de 50 de milioane de aplicaţiei Euro  Costurile de operare şi întreţinere  Toate sunt depuse în format electronic Costurile aferente pregătirii proiectului sunt asigurate de solicitanți Verificarea Grila de evaluare elaborată la administrati nivel central vă şi a eligibilităţii 340 Grila de evaluare elaborată la Evaluatorii independenţi: nivel central  Selectaţi de AM sau de ADR sau de viitoarea instituţie regională  AM asigură finanţarea necesară  Din punctul de vedere al calităţii şi experienţei, Evaluarea criteriile de achiziţie sunt mai tehnică şi importante decât cheltuielile financiară  Sarcini obligatorii: cercetarea documentară preliminară, acordarea punctajelor, vizitele în teren şi recomandările privind modul de îmbunătăţire a proiectelor, făcute atât în scris, cât şi în cadrul întâlnirilor cu solicitanţii Solicitanţii îşi Îmbunătăţir îmbunătăţesc proiectele ea în etapa studiului de proiectului fezabilitate, în în etapa conformitate cu Studiului de recomandările fezabilitate evaluatorilor independenţi Evaluatorii independenţi verifică În Prima etapă, proiectele modul de îmbunătăţire a care primesc punctajele Verificarea proiectului în etapa studiului de aferente unui anumit prag modului de fezabilitate şi prezintă punctajul beneficiază de finanţare. îmbunătăţir aferent evaluării finale ea În A doua etapă, proiectele proiectului care primesc punctajele şi evaluarea aferente unui anumit prag finală sunt selectate conform modelului FIFO.  Contractul de finanţare se semnează între AM şi solicitant; în anexă este prezentat SF  Ulterior, solicitantul are de ales între următoarele opţiuni: Prima opţiune: FIDIC roşu: Două contracte subsecvente: primul contract pentru proiectare, al doilea pentru Contractul construcţie de finanţare A doua opţiune: FIDIC galben: Solicitantul contractează atât proiectarea, cât şi construcţia unei singure companii, în baza unui contract unic A treia opţiune: FIDIC verde pentru proiectele de dimensiuni mici 341 Schema generală pentru proiectele de Tip 4 în cadrul Scenariului 2 342 SCENARIUL 2 – „Semi-competitiv” Procedurile de selecţie propuse pentru proiectele de Tip 4 conform Cadrului de management al investiţiilor publice Cadrul de management al investiţiilor publice Prima etapă A doua etapă A treia etapă A patra etapă Consiliere pentru Evaluarea proiectului Analiza independentă a Selecţia, Proiectul investiţii, Pregătirea evaluării tehnic şi detaliile de Proceduri POR proiectului & execuţie & Evaluarea preliminară Contractarea Invitaţie restricţionată pentru depunerea de proiecte:  Elaborate de către ADR-uri sau de viitoarea instituţie regională şi Linii directoare şi aprobate de publicarea anunţului comitetul regional de monitorizare  Evaluarea strategică implicită, realizată în baza criteriilor de eligibilitate şi evaluare Cuprinde:  Studiul de fezabilitate şi costurile de operare şi întreţinere pentru sectorul public; planul de afaceri pentru sectorul privat şi ONG-uri  Proiectul tehnic Depunerea aplicaţiei  Costurile de operare şi întreţinere  Toate sunt depuse în format electronic Costurile aferente pregătirii proiectului sunt asigurate de solicitanți Grila de evaluare Verificarea elaborată la nivel administrativă şi a central eligibilităţii 343 Grila de evaluare Evaluatorii independenţi: elaborată la nivel central  Selectaţi de AM sau de ADR sau de viitoarea instituţie regională  AM asigură finanţarea necesară  Din punctul de vedere al calităţii şi experienţei, criteriile de achiziţie sunt mai importante decât Evaluarea tehnică şi cheltuielile financiară  Sarcini obligatorii: cercetarea documentară preliminară, acordarea punctajelor, vizitele în teren şi recomandările privind modul de îmbunătăţire a proiectelor, făcute atât în scris, cât şi în cadrul întâlnirilor cu solicitanţii Solicitanţii îşi îmbunătăţesc proiectele în etapa studiului de Îmbunătăţirea fezabilitate, în conformitate cu proiectului în etapa recomandările evaluatorilor Studiului de independenţi fezabilitate Evaluatorii independenţi Proiectele care verifică modul de primesc punctajele Verificarea modului îmbunătăţire a proiectului în aferente unui anumit de îmbunătăţire a etapa studiului de prag beneficiază de proiectului şi fezabilitate şi prezintă finanţare. evaluarea finală punctajul aferent evaluării finale  Contractul de finanţare se semnează între AM şi solicitant; în anexă este prezentat SF  Solicitantul are de Contractul de ales: finanţare Prima opţiune: FIDIC verde pentru proiectele de dimensiuni mici 344 Schema generală pentru proiectele de Tip 1 în cadrul Scenariului 3 345 SCENARIUL 3 – „Competitiv” Procedurile de selecţie propuse pentru proiectele de Tip 1 conform Cadrului de management al investiţiilor publice (MIP) Cadrul de management al investiţiilor publice Prima etapă – Consiliere pentru A doua etapă A treia etapă A patra etapă Proceduri POR investiţii, Pregătirea proiectului & Evaluarea proiectului Analiza independentă a Selecţia & Contractarea Evaluarea preliminară evaluării Pregătirea proiectului:  Conceptul proiectului, formularul de aplicare şi Studiul de prefezabilitate  Elaborat de către ADR-uri sau viitoarea instituţie administrativă regională  Proiectele trebuie prezentate în Planul de Dezvoltare Regională Linii directoare Evaluarea strategică: şi publicarea  Realizată de un comitet special anunţului desemnat pentru evaluarea strategică şi care cuprinde reprezentanţi ai administraţiei centrale şi regionale  Se bazează pe criterii obiective şi măsurabile şi pe proceduri clare (propuse de către AM şi aprobate de Comitetul de monitorizare a POR)  se realizează semestrial Un set de 2-4 proiecte pe regiune Cuprinde: ţinând cont de fondurile prealocate  Studiu de fezabilitate  Proiectul tehnic  Analiza cost-beneficiu  Costurile de operare şi întreţinere Depunerea  Toate sunt depuse în aplicaţiei format electronic Costurile aferente pregătirii proiectului: AM şi viitoarele instituţii regionale asigură cofinanţarea necesară Verificarea Grila de evaluare elaborată la nivel administrativă central şi a eligibilităţii Grila de evaluare elaborată la nivel Evaluatorii independenţi: central  Selectaţi de AM  AM asigură finanţarea necesară  Din punctul de vedere al calităţii şi experienţei, criteriile de achiziţie Evaluarea sunt mai importante tehnică şi decât cheltuielile financiară  Sarcini obligatorii: cercetarea documentară preliminară, acordarea punctajelor, vizitele în teren şi recomandările privind modul de îmbunătăţire a 346 proiectelor, făcute atât în scris, cât şi în cadrul întâlnirilor cu solicitanţii Solicitantul îşi îmbunătăţeşte proiectul Îmbunătăţirea în etapa studiului de proiectului în fezabilitate, în etapa Studiului conformitate cu de fezabilitate recomandările evaluatorilor independenţi Evaluatorii independenţi Proiectele care primesc Verificarea verifică modul de punctajele aferente unui modului de îmbunătăţire a proiectului anumit prag beneficiază îmbunătăţire a în etapa studiului de de finanţare. proiectului şi fezabilitate şi prezintă evaluarea punctajul aferent finală evaluării finale  Contractul de finanţare se semnează între AM şi solicitant; în anexă este prezentat SF  Ulterior, solicitantul are de ales între următoarele opţiuni: Prima opţiune: FIDIC roşu: Două contracte Contractul de subsecvente: primul finanţare contract pentru proiectare, al doilea pentru construcţie A doua opţiune: FIDIC galben: Solicitantul contractează atât proiectarea, cât şi construcţia unei singure companii, în baza unui contract unic 347 Schema generală pentru proiectele de Tip 2 în cadrul Scenariului 3 348 SCENARIUL 3 – „Competitiv” Procedurile de selecţie propuse pentru proiectele de Tip 2 conform Cadrului de management al investiţiilor publice (MIP) Cadrul de management al investiţiilor publice Prima etapă A doua etapă A treia etapă A patra etapă Consiliere pentru investiţii, Evaluarea proiectului Analiza independentă a Selecţia, Proiectul tehnic şi Proceduri POR Pregătirea proiectului & evaluării detaliile de execuţie & Evaluarea preliminară Contractarea Invitaţie restricţionată pentru depunerea de proiecte:  Elaborate de către ADR-uri sau de viitoarea instituţie regională şi aprobate de comitetul regional de monitorizare  Evaluarea strategică implicită, realizată în baza criteriilor de eligibilitate şi Linii directoare şi evaluare publicarea  Proiectele trebuie să fi fost anunţului prezentate în Planurile Integrate de Dezvoltare urbană sau într-un document echivalent  Termenul limită pentru disponibilitatea fondurilor prealocate în cadrul Primei etape  Programul de selecţie în A doua etapă (de ex., semestrial) Cuprinde:  Studiu de fezabilitate  Proiectul tehnic  Analiza rentabilităţii  Costurile de operare Depunerea şi întreţinere aplicaţiei  Toate sunt depuse în format electronic Costurile aferente pregătirii proiectului sunt asigurate de solicitanți Verificarea Grila de evaluare elaborată la administrativă şi a nivel central eligibilităţii Grila de evaluare elaborată la Evaluatorii independenţi: nivel central  Selectaţi de AM sau de ADR sau de viitoarea instituţie regională  AM asigură finanţarea necesară  Din punctul de vedere al calităţii şi experienţei, Evaluarea tehnică şi criteriile de achiziţie sunt financiară mai importante decât cheltuielile  Sarcini obligatorii: cercetarea documentară preliminară, acordarea punctajelor, vizitele în teren şi recomandările privind modul de 349 îmbunătăţire a proiectelor, făcute atât în scris, cât şi în cadrul întâlnirilor cu solicitanţii Solicitanţii îşi îmbunătăţesc proiectele în etapa Îmbunătăţirea studiului de proiectului în etapa fezabilitate, în Studiului de conformitate cu fezabilitate recomandările evaluatorilor independenţi Evaluatorii independenţi În Prima etapă, proiectele verifică modul de care primesc punctajele îmbunătăţire a proiectului în aferente unui anumit prag etapa studiului de fezabilitate beneficiază de finanţare. Verificarea modului şi prezintă punctajul aferent de îmbunătăţire a evaluării finale În A doua etapă, proiectele proiectului şi sunt clasificate conform evaluarea finală programului de selecţie (de ex., semestrial), iar proiectele care se clasifică pe primele locuri primesc finanţare.  Contractul de finanţare se semnează între AM şi solicitant; în anexă este prezentat SF  Ulterior, solicitantul are de ales între următoarele opţiuni: Prima opţiune: FIDIC roşu: Contractul de Două contracte subsecvente: finanţare primul contract pentru proiectare, al doilea pentru construcţie A doua opţiune: FIDIC galben: Solicitantul contractează atât proiectarea, cât şi construcţia unei singure companii, în baza unui contract unic 350 Schema generală pentru proiectele de Tip 3 în cadrul Scenariului 3 351 SCENARIUL 3 – „Competitiv” Procedurile de selecţie propuse pentru proiectele de Tip 3 conform Cadrului de management al investiţiilor publice Cadrul de management al investiţiilor publice Prima etapă A doua etapă A treia etapă A patra etapă Consiliere pentru Evaluarea proiectului Analiza independentă a Selecţia, Proiectul Proceduri POR investiţii, Pregătirea evaluării tehnic şi detaliile de proiectului & Evaluarea execuţie & preliminară Contractarea Invitaţie restricţionată şi temporară pentru depunerea de proiecte:  Elaborate de către ADR-uri sau de viitoarea instituţie regională şi aprobate de comitetul regional de monitorizare Linii directoare şi  Evaluarea strategică publicarea implicită, realizată în anunţului baza criteriilor de eligibilitate şi evaluare, reflectă obiectivele axelor prioritare ale POR şi cuprinde criteriile prezentate în OUG nr. 88/2013  Programul de selecţie (de ex., semestrial) Cuprinde:  Studiul de fezabilitate (SF)  Proiectul tehnic  Analiza rentabilităţii  Costurile de operare şi Depunerea întreţinere aplicaţiei  Toate sunt depuse în format electronic Costurile aferente pregătirii proiectului sunt asigurate de solicitanți Verificarea Grila de evaluare administrativă şi a elaborată la nivel central eligibilităţii Grila de evaluare Evaluatorii independenţi: elaborată la nivel central  Selectaţi de AM sau de ADR sau de viitoarea instituţie regională  AM asigură finanţarea necesară  Din punctul de vedere al calităţii şi experienţei, criteriile de achiziţie sunt Evaluarea tehnică mai importante decât şi financiară cheltuielile  Sarcini obligatorii: cercetarea documentară preliminară, acordarea punctajelor, vizitele în teren şi recomandările privind modul de îmbunătăţire a proiectelor, făcute atât în scris, cât şi în cadrul întâlnirilor cu 352 solicitanţii  Versiunea A – criterii de evaluare, utilizând sistemul de acordare a punctajului şi reflectând obiectivele Axelor prioritare ale POR şi ale OUG nr. 88/2013 Versiunea B – criterii de evaluare, utilizând evaluarea calitativă şi reflectând obiectivele Axelor prioritare ale POR şi ale OUG nr. 88/2013 Solicitanţii îşi îmbunătăţesc Îmbunătăţirea proiectele în etapa studiului proiectului în etapa de fezabilitate, în Studiului de conformitate cu fezabilitate recomandările evaluatorilor independenţi Evaluatorii independenţi Versiunea A: Proiectele verifică modul de sunt clasificate în baza îmbunătăţire a proiectului în sistemului de acordare etapa studiului de a punctajelor, conform fezabilitate şi prezintă programului de punctajul aferent evaluării selectare (de ex., finale semestrial), iar Verificarea proiectele care se modului de clasifică pe primele îmbunătăţire a locuri primesc finanţare. proiectului şi Versiunea B: Proiectele evaluarea finală sunt clasificate conform evluării calitative, conform programului de selectare (de ex., semestrial), iar proiectele care se clasifică pe primele locuri primesc finanţare.  Contractul de finanţare se semnează între AM şi solicitant; în anexă este prezentat SF  Ulterior, solicitantul are de ales între următoarele opţiuni: Prima opţiune: FIDIC Contractul de roşu: Două contracte finanţare subsecvente: primul contract pentru proiectare, al doilea pentru construcţie A doua opţiune: FIDIC galben: Solicitantul contractează atât proiectarea, cât şi construcţia unei singure companii, în baza unui contract unic 353 Schema generală pentru proiectele de Tip 4 în cadrul Scenariului 3 354 SCENARIUL 3 – „Competitiv” Procedurile de selecţie propuse pentru proiectele de Tip 4 conform Cadrului de management al investiţiilor publice (MIP) Cadrul de management al investiţiilor publice Prima etapă A doua etapă A treia etapă A patra etapă Consiliere pentru Evaluarea proiectului Analiza independentă a Selecţia, Proiectul Proceduri POR investiţii, Pregătirea evaluării tehnic şi detaliile de proiectului & Evaluarea execuţie & preliminară Contractarea Invitaţie restricţionată şi temporară pentru depunerea de proiecte:  Elaborate de către ADR-uri sau de viitoarea instituţie regională şi aprobate de comitetul regional de monitorizare Linii directoare şi  Evaluarea strategică publicarea implicită, realizată în anunţului baza criteriilor de eligibilitate şi evaluare, reflectă obiectivele axelor prioritare ale POR şi cuprinde criteriile prezentate în OUG nr. 88/2013  Programul de selecţie (de ex., semestrial) Cuprinde:  Studiul de fezabilitate (SF)  Proiectul tehnic  Analiza rentabilităţii  Costurile operaţionale şi Depunerea de mentenanţă aplicaţiei  Toate sunt depuse în format electronic Costurile aferente pregătirii proiectului sunt asigurate de solicitanți Verificarea Grila de evaluare administrativă şi a elaborată la nivel central eligibilităţii Grila de evaluare Evaluatorii independenţi: elaborată la nivel central  Selectaţi de AM sau de ADR sau de viitoarea instituţie regională  AM asigură finanţarea necesară  Din punctul de vedere al calităţii şi experienţei, criteriile de achiziţie sunt Evaluarea tehnică mai importante decât şi financiară cheltuielile  Sarcini obligatorii: cercetarea documentară preliminară, acordarea punctajelor, vizitele în teren şi recomandările privind modul de îmbunătăţire a proiectelor, făcute atât în scris, cât şi în 355 cadrul întâlnirilor cu solicitanţii  Versiunea A – criterii de evaluare, utilizând sistemul de acordare a punctajului şi reflectând obiectivele Axelor prioritare ale POR şi ale OUG nr. 88/2013 Versiunea B – criterii de evaluare, utilizând evaluarea calitativă şi reflectând obiectivele Axelor prioritare ale POR şi ale OUG nr. 88/2013 Solicitanţii îşi îmbunătăţesc Îmbunătăţirea proiectele în etapa studiului proiectului în etapa de fezabilitate, în Studiului de conformitate cu fezabilitate recomandările evaluatorilor independenţi Evaluatorii independenţi Versiunea A: Proiectele verifică modul de sunt clasificate în baza îmbunătăţire a proiectului în sistemului de acordare etapa studiului de a punctajelor, conform fezabilitate şi prezintă programului de punctajul aferent evaluării selectare (de ex., finale semestrial), iar Verificarea proiectele care se modului de clasifică pe primele îmbunătăţire a locuri primesc finanţare. proiectului şi Versiunea B: Proiectele evaluarea finală sunt clasificate conform evaluării calitative, conform programului de selectare (de ex., semestrial), iar proiectele care se clasifică pe primele locuri primesc finanţare.  Contractul de finanţare se semnează între AM şi solicitant; în anexă este prezentat SF Contractul de  Solicitantul are de finanţare ales: Prima opţiune: FIDIC verde pentru proiectele de dimensiuni mici 356 Anexa 10. Criteriile de ordonare în funcție de prioritate ale Ministerului de Finanţe, în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 Primul principiu: Oportunitatea realizării proiectului în contextul politic actual Criterii Verificare Puncte (Total 20 de puncte) 1.1: Scopurile şi obiectivele proiectului sunt, 1.1: Proiectul este prezentat în mod clar în Programul de în continuare, relevante? [10 puncte] guvernare şi/sau în alte programe/strategii/documente- program? [10 puncte]  Prezentat în mod foarte clar şi repetat în actualul Program Naţional [10 puncte]  Prezentat în mod clar şi repetat în actualul Program Naţional [7,5 puncte]  Prezentat în linii mari în actualul Program Naţional [5 puncte]  Nu este prezentat în actualul Program Naţional [2,5 puncte] 1.2: Proiectul are în mod clar un caracter prioritar în actualele strategii naţionale? [10 puncte] 1.2: Proiectul reprezintă o prioritate ridicată  Proiect cu prioritate ridicată [10 puncte] pentru actuala strategie naţională? [10  Proiect cu prioritate limitată [7,5 puncte] puncte]  Proiect cu prioritate redusă [5 puncte] Al doilea principiu: Justificarea economică şi socială Criterii Verificare Puncte (Total 30 de puncte) 2.1: Proiectul are (în continuare) justificare 2.1.1: Criteriul oferit este util pentru compararea diferitelor economică? [10 puncte] proiecte aflate în diverse situaţii de risc. Proiectele care au o rată a rentabilităţii (RIR) mai mare au prioritate ridicată comparativ cu proiectele cu RIR scăzută. [5 puncte] • RIR> 60 % [5 puncte] • 60 %> RIR> 40 % [4 puncte] • 40 %> RIR> 30 % [3 puncte] • 30 %> RIR> 20 % [2 puncte] • 20 %> RIR> 10 % [1 punct] • RIR<10 % sau nu a fost calculată [0 puncte] 2.1.2: Solicitarea de servicii necesare proiectului s-a modificat 357 în momentul în care a fost adusă în discuţie justificarea economică iniţială? [2 puncte] • Dovezi substanţiale privind modificarea solicitării [0 puncte] • Dovezi limitate privind modificarea solicitării [1 punct] • Nu există dovezi privind modificarea solicitării [2 puncte] 2.1.3: Costurile proiectului au crescut în momentul în care a fost adusă în discuţie justificarea economică iniţială? [3 puncte] • Dovezi substanţiale privind modificarea costurilor [0 puncte] • Dovezi limitate privind modificarea costurilor [1 punct] • Nu există dovezi privind modificarea costurilor [3 puncte] 2.2: Evaluarea unui proiect se bazează pe oportunitatea 2.2: Proiectul are justificare socială? [10 realizării acestuia în ceea ce priveşte următoarele aspecte de puncte] importanţă socială. [10 puncte] • Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi reducerea şomajului în rândul populaţiei [2 puncte] • Creşterea accesului la servicii medicale de calitate [1 punct] • Creşterea accesului la învăţământ de calitate [1 punct] • Reducerea sărăciei [6 puncte] - Asigurarea necesarului de apă potabilă pentru populaţie [1 punct] - Reducerea ratei mortalităţii [1 punct] - Creşterea procentului de acoperire a învăţământului secundar [1 punct] - Creşterea oportunităţilor economice pentru populaţia săracă [1 punct] - Asigurarea accesului populaţiei sărace la servicii sociale [1 punct] - Acoperirea zonelor rurale îndepărtate [1 punct] - Soluţionarea gradului de vulnerabilitate a minorităţilor aflate în situaţii de risc [1 punct] Evaluarea se bazează pe totalul de puncte aferente aspectelor 2.3: Impactul pe care îl are proiectul asupra specifice. mediului este acceptabil? [5 puncte] 358 2.3: Evaluarea siguranţei mediului în cadrul proiectului (luând în considerare eventuala poluare a mediului, precum şi utilizarea resurselor naturale limitate şi imposibil de înlocuit). [5 puncte] • Proiectul garantează siguranţa mediului [5 puncte] • Se vor evita situaţiile neprevăzute care pot apărea în proiect [3 puncte] 2.4: Termenii privind achiziţia sunt (au fost) • Realizarea proiectului prezintă un pericol crescut pentru consideraţi a avea caracter competitiv? [5 mediu [-5 puncte] puncte] 2.4: Un proiect care presupune achiziţia de forţă de muncă, bunuri sau servicii în baza unei licitaţii cu caracter competitiv, face public anunţul pentru ca un număr mare de participanţi să depună oferte şi nu prezintă restricţii cu privire la totalul sau tipul participanţilor la licitaţie va avea o prioritate mai ridicată comparativ cu proiectele care prezintă restricţii în ceea ce priveşte licitaţiile. • Nu există restricţii în ceea ce priveşte licitaţiile [5 puncte] • Achiziţia de forţă de muncă, bunuri sau servicii doar din surse locale [2 puncte] • Nu se organizează licitaţie (în schimb se achiziţionează în mod direct forţă de muncă, bunuri sau servicii) [0 puncte] Al treilea principiu: Disponibilitate şi sustenabilitatea financiară Criterii Verificare Puncte (Total 20 de puncte) 3.1: Cerinţele privind totalul fondurilor 3.1: Finanţarea totală a proiectului a fost asigurată din [10 necesare proiectului sunt în conformitate cu puncte] previziunea realistică privind disponibilitatea • Fonduri UE [10 puncte] resurselor viitoare în cadrul sectorului/sub- • Împrumuturi nerambursabile [7,5 puncte] sectorului? [10 puncte] • Veniturile proprii sau ale beneficiarului [5 puncte] • Doar de la bugetul de stat [3 puncte] 3.2: Ţinând cont de eventualele dificultăţi în asigurarea contribuţiei financiare de la bugetul de stat, absenţa solicitării 3.2: Solicitarea totală a finanţării presupune statului de a avea o participare obligatorie la cofinanţarea şi o contribuţie de la bugetul de stat? [5 proiectului este considerată a fi un avantaj. [5 puncte] 359 puncte] • Până la 10 % din costul total al proiectului [5 puncte] • Între 10% şi 20% din costul total al proiectului [3 puncte] • Peste 20% din costul total al proiectului [0 puncte] 3.3: Evaluarea situaţiei actuale privind măsurile cu caracter instituţional necesare pentru obţinerea rezultatelor sustenabile aferente costurilor de operare şi întreţinere. [5 puncte] 3.3: Au fost luate măsuri realiste pentru • Măsuri foarte bune [5 puncte] obţinerea rezultatelor sustenabile aferente • Măsuri limitate [4 puncte] costurilor de operare şi întreţinere după • Măsuri foarte puţine [2 puncte] finalizarea proiectului? [5 puncte] Al patrulea principiu: Performanţa implementării Criterii Verificare Puncte (Total 30 de puncte) 4.1: Cât de bine decurge, în acest moment, 4.1: Evaluarea calităţii nivelului de pregătire a proiectului ţinând pregătirea proiectului? [5 puncte] cont de documentaţia detaliată a proiectului (termenii de referinţă) şi rezultatele auditului proiectului. Absenţa termenilor de referinţă detaliaţi şi rezultatele negative ale auditului sunt considerate dezavantaje în evaluarea proiectului. [5 puncte] • Existenţa termenilor de referinţă şi rezultatele pozitive ale auditului [5 puncte] • Nu există termeni de referinţă, dar sunt în curs de realizare [3 puncte] • Existenţa termenilor de referinţă, dar rezultatele auditului sunt negative [0 puncte] 4.2.1: În cadrul organismului de management (minister/direcţie) există o unitate responsabilă de gestionarea proiectelor de 4.2: A fost identificat organismul responsabil investiţii în sectorul aferent proiectului aflat în discuţie. [3 de managementul proiectului, care să puncte] urmărească progresul înregistrat pe • Numirea clară a unui manager de proiect [3 puncte] parcursul implementării? [5 puncte] • Nu a fost numit în mod clar un manager de proiect [1 puncte] 4.2.2: În cazul în care organismul de management are experienţă în implementarea diferitelor proiecte internaţionale, 360 proiectul este considerat un avantaj atunci când se realizează evaluarea proiectului. [2 puncte] • Existenţa organismului cu experienţă relevantă în implementarea proiectelor internaţionale [2 puncte] • Lipsa experienţei [0 puncte] 4.3: Ţinând cont de indicatorii speciali de mai jos, fiecare proiect este evaluat cu privire la implementare şi la îndeplinirea sarcinilor şi scopurilor stabilite în cadrul proiectului. Implementarea nesatisfăcătoare a proiectului va duce la o 4.3: Ce performanţe a obţinut actualul prioritate scăzută comparativ cu proiectele a căror management al proiectului? [15 puncte] implementare s-a realizat cu succes. [15 puncte] 4.3.1: Calitatea achiziţiei [3 puncte] • Satisfăcătoare [3 puncte] • Nesatisfăcătoare [1 punct] 4.3.2: Conformitatea cu programul de implementare a proiectului [3 puncte] • Conformitate [3 puncte] • Neconformitate [1 punct] 4.3.3: Procentul de obţinere a finanţării proiectului [3 puncte] • Satisfăcător [3 puncte] • Nesatisfăcător [1 punct] 4.3.4: Calitatea muncii, bunurilor şi serviciilor [3 puncte] • Satisfăcătoare [3 puncte] • Nesatisfăcătoare [1 punct] 4.3.5: Conformitatea cu sarcinile şi scopurile proiectului. [3 puncte] • Conformitate [3 puncte] • Neconformitate [1 punct] 361 Principiul suplimentar: Apropierea de finalizare Criterii Verificare Puncte A.1: Cât de aproape de finalizare este A.1.1: Se va lua în considerare numărul de ani rămaşi până la proiectul în ceea ce priveşte timpul rămas finalizarea construcţiei. Numărul mic de ani reprezintă o (câţi ani mai sunt) sau situaţia fizică (în ce prioritate ridicată. [2 puncte] stadiu este progresul privind • Numărul de ani rămaşi > 5 ani [0 puncte] implementarea)? [5 puncte suplimentare] • 5 ani > Numărul de ani rămaşi > 3 ani [1 punct] • Numărul de ani rămaşi < 3 ani [2 puncte] A.1.2: Se va lua în considerare procentul rămas în ceea ce priveşte progresul implementării privind finalizarea construcţiei. Procentul mare rămas reprezintă o prioritate ridicată. [3 puncte] • Progresul rămas > 50% [0 puncte] • 50% > Progresul rămas > 20% [1 punct] • Progresul rămas < 20% [3 puncte] A.2: Probabilitatea şi totalul costurilor necesare reorganizării şi încheierii proiectului. [-5 puncte] A.2: Ce costuri ar presupune reorganizarea • Probabilitatea foarte crescută şi valoarea ridicată [-5 puncte] sau încheierea proiectului? [-5 puncte • Probabilitate moderat crescută şi valoarea moderat ridicată [- suplimentare] 2 puncte] • Probabilitatea scăzută şi valoarea mică [0 puncte] 362 Anexa 11. Procedurile de evaluare a Planurilor Integrate de Dezvoltare din cadrul POR 2007-2013 (PID-uri) Evaluarea Planurilor Integrate de Dezvoltare aferente Centrelor urbane (PID) CLARIFICĂRI oferite de beneficiar PID este transmis către Organismul AM-PORIntermediar - PID și cererea de finanțare sunt Comitetul de evaluare a CONTROL CONTROL depuse pentru toate proiectele listate în PID PID ADMINSITRATIV DE ADMINISTRATIV DE CONFORMITATE ADMISIBILITATE A PID A1 – apel pentru propuneri - Este adus laolaltă de OI A2 – apeluri permanente De expertul OI De un expert independent OI numește Expert 1 1 Președinte numit de AM-POR OI notifică AM-POR despre 1 Secretar 7 criterii pur administrative depunerea PID și cere expert 1 Expert OI 8 criterii de evaluare independent 1 Expert independent AM-POR notifică expertul în termen de 10 zile Evaluare și completarea grilei de verificare a PID 17 zile lucrătoare ADMIS RESPINS Evaluare tehnică și financiară 363 Evaluarea Planurilor Integrate de Dezvoltare aferente Polilor de dezvoltare urbană (PID) CLARIFICĂRI/COMPLETĂRI/CORECȚII oferite de beneficiar PID este transmis către Organismul Intermediar - Apeluri permanente Comitetul de evaluare a CONTROL CONTROL - PID și cererile de finanțare sunt depuse pentru minim două PID ADMINSITRATIV DE ADMINISTRATIV DE proiecte individuale CONFORMITATE ADMISIBILITATE A PID - Solicitantul include și un - Este adus laolaltă de OI calendar cu datele depunerii De expertul OI De un expert independent celorlalte proiecte 1 Președinte numit de AM-POR - Raport săptămânal și lunar 1 Secretar 7 criterii pur administrative transmis de OI către AM 1 Expert OI 8 criterii de evaluare - OI numește primul expert 1 Expert independent - OI notifică AM-POR în legătură cu depunerea PID și cere expert independent AM-POR notifică expertul în termen de 7 zile Evaluare și completarea grilei de verificare a PID în mai puțin de 68 zile lucrătoare ADMIS RESPINS Evaluare tehnică și financiară 364 Evaluarea Planurilor Integrate de Dezvoltare aferente Polilor de creştere (PID) CLARIFICĂRI/COMPLETĂRI/CORECȚII oferite de beneficiar după observațiile de la AM-POR, ACIS, CE, evaluator independent PID este transmis către OI - Apeluri permanente - PID și cererea de finanțare sunt Comitetul de evaluare a depuse pentru minim două CONTROL CONTROL - Solicitantul include și un PID ADMINSITRATIV DE ADMINISTRATIV DE calendar cu datele depunerii celorlalte proiecte - Este adus laolaltă de OI CONFORMITATE ADMISIBILITATE A PID - AM-POR trimite PID-urile către OI-uri, celelalte AM-uri, ACIS, CE 1 Președinte De expertul OI De un expert independent 1 Secretar numit de AM-POR AM-POR numește primul expert 1 Expert OI 3 criterii pur administrative 1 Expert independent numit 6 criterii de evaluare de AM-POR Evaluare și completarea grilei de verificare a PID Analiza PID de către CMCIS PID este aprobat; ACIS informează AM-POR și Beneficiarul 365 Anexa 12. Fondurile POR 2007-2013 accesate de autoritățile publice (județe și localități) până în luna august 2013 (per axă și per județ) Sursa datelor pentru toate hărțile: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice– www.dpfbl.mdrap.ro/sit_ven_si_chelt_uat.html Fondurile POR 2007-2013 accesate prin Axa 1 (Dezvoltare Urbană Integrată) Fondurile POR 2007-2013 accesate prin Axa 2 (Infrastructura Rutieră) 366 Fondurile POR 2007-2013 accesate prin Axa 3 (Infrastructura Socială) Fondurile POR 2007-2013 accesate prin Axa 4 (Infrastructura de Afaceri) 367 Fondurile POR 2007-2013 accesate prin Axa 5 (Infrastructura de Turism) 368 Anexa 13. Disponibilitatea strategiilor de dezvoltare la nivelul reședințelor de județ și al consiliilor județene Disponibilitatea strategiilor de dezvoltare la nivelul REȘEDINȚELOR DE JUDEȚ (VERDE înseamnă că strategia este disponibilă; ALBASTRU indică faptul că strategia este disponibilă, dar îi lipsesc câteva elemente cheie; ROȘU indică faptul că lipsește o strategie funcțională) Numele Numele Analiză Listă de Perioada Analiză Analiză Surse de Oraș Strategiei în Strategiei în Viziune multi- Obiective proiecte/ POR strategică generală SWOT finanțare română engleză sectorială programe 1. Strategia de Dezvoltare a 1. Alba-Iulia Municipiului Municipality Alba-Iulia; 2. Development 1.... Alba-Iulia Strategia Strategy; 2. 2. 2009- DA DA DA DA DA DA DA DA dezvoltării zonei Urban Area 2020 de Development acțiune urbană Strategy (PIDU) 1. 2008-2013 2014-2020 Arad City 1. Strategia de Development dezvoltare a Strategy (770 municipiului Arad 2008- pages, County 2008-2013 2014- 2013 Arad Development DA DA DA DA DA DA DA DA 2020; 2. Plan 2014- Strategy Integrat de 2020 included); 2. Dezvoltare Integrated Urbană Urban Development Plan 369 Numele Numele Analiză Listă de Perioada Analiză Analiză Surse de Oraș Strategiei în Strategiei în Viziune multi- Obiective proiecte/ POR strategică generală SWOT finanțare română engleză sectorială programe 1. Pitesti City Post- 1. Strategia post- Accession aderare a Startegy, 2nd municipiului Chapter - Pitești, Capitolul Economic II - Dezvoltare si Development competitivitate and Pitești economică; DA DA DA DA DA DA DA DA Competitivity; Strategia de Municipality Dezvoltare a Development municipiului; 2. Strategy; 2 Plan Integrat de Integrated Dezvoltare Urban Urbană Development Plan 1. Bacau 1. Strategia de Municipality Dezvoltare Sustainable Durabilă a Development Municipiului Bacău Startegy; 2 DA DA DA DA DA DA DA DA Bacău, PID; 2. Integrated Plan Integrat de Urban Dezvoltare Development Urbană Plan 1. Planul 1. Oradea General Urbanistic 2009- Oradea Urbanistic DA DA DA DA DA DA DA DA General Oradea, 2013 Plan, 2. strategii dezintegrate; 2. Masterplan 370 Numele Numele Analiză Listă de Perioada Analiză Analiză Surse de Oraș Strategiei în Strategiei în Viziune multi- Obiective proiecte/ POR strategică generală SWOT finanțare română engleză sectorială programe Masterplan 1. 2010-2030 1. Strategia de Bistrita dezvoltare locală Municipality a municipiului Local Bistriţa pentru Development Bistrița perioada 2010- DA DA DA DA DA DA DA DA Startegy; 2. 2030; 2. Plan Integrated Integrat de Urban Dezvoltare Development Urbană Plan 1. Botosani 1. Strategia de Municipality Dezvoltare a Development Municipiului Strategy; 2. Botoșani NU DA DA DA DA DA DA DA Botoșani 2. Plan Integrated de Dezvoltare Local Locala Integrată Development Plan 1. Braila 1. Strategia de Municipality Dezvoltare a Development Municipiului 2008- Brăila Startegy; 2. DA DA DA DA DA DA DA DA Brăila; 2. Plan de 2013 Integarted Dezvoltare Development Integrată Plan 371 Numele Numele Analiză Listă de Perioada Analiză Analiză Surse de Oraș Strategiei în Strategiei în Viziune multi- Obiective proiecte/ POR strategică generală SWOT finanțare română engleză sectorială programe Planul Integrat Brasov de Dezvoltare Growth Pole Urbană (PIDU) Integrated 2009- Brașov DA DA DA DA DA DA DA DA pentru Polul de Urban 2015 Creștere (PC) Development Brașov Plan Buzău Doar proiecte Projects only 2012-2016 Strategia de Calarasi City dezvoltare socio- Socio- 2012- Nu Călărași economică a DA DA DA DA DA DA DA Economic 2016 întocmai orașului Călărași Development 2012-2016 Strategy DA, mai 2007- mult sau Reșița Strategie Strategy NU NU NU NU DA DA Puțin 2013 mai puțin 1. Cluj-Napoca 1. Strategia de Municipality Dezvoltare a Development Municipiului Cluj- Cluj- Startegy; 2. Napoca; 2. Plan DA DA DA DA DA DA DA DA Napoca Integrated Integrat de Urban Dezvoltare Development Urbana Plan 372 Numele Numele Analiză Listă de Perioada Analiză Analiză Surse de Oraș Strategiei în Strategiei în Viziune multi- Obiective proiecte/ POR strategică generală SWOT finanțare română engleză sectorială programe 1. Sustainable 1. Plan local de Development dezvoltare Local Plan; 2 durabila; 2. Plan Constanța Growth Pole DA DA DA DA DA DA DA DA integrat de Integrated dezvoltare pol Development creștere Plan Sfântu Gheorghe Strategia Locală Targoviste pentru Municipality Dezvoltare Târgoviște Sustainable DA DA DA DA DA DA NU NU Durabilă a Development Municipiului Local Strategy Târgovişte 1. Craiova 1. Strategia de Municipality Dezvoltare Locală Local a Municipiului Development Craiova; 2. Plan Strategy; 2. 2007- Craiova Integrat de Craiova 2013 DA DA DA DA DA DA DA DA Dezvoltare Growth Pole (PIDU) Urbană pentru Integrated Polul de Creștere Urban Craiova Development Plan Integrated Galați Plan Integrat de DA DA DA DA DA DA DA DA Urban Dezvoltare Development 373 Numele Numele Analiză Listă de Perioada Analiză Analiză Surse de Oraș Strategiei în Strategiei în Viziune multi- Obiective proiecte/ POR strategică generală SWOT finanțare română engleză sectorială programe Urbană Plan 1. Strategia 1. Giurgiu Locală de Municipality Dezvoltare Sustainable Durabilă a Development Giurgiu Municipiului NU DA NU DA DA DA NU NU Local Strategy; Giurgiu; 2. Plan 2. Sustainable local de Development dezvoltare Local Plan durabilă Planul Local de Targu Jiu Dezvoltare Municipality Târgu Jiu Durabilă a Sustainable NU DA DA DA DA DA DA - Municipiului Development Târgu - Jiu Local Plan Strategia locală Sustainable Miercurea de Dezvoltare Development NU DA NU DA DA NU NU NU Ciuc durabilă Local Strategy 1.Planul de 1. 2007-2013 Dezvoltare al Deva Municipiului Municipality Deva pentru Development 2007- Deva perioada 2007- Plan; 2. DA DA DA DA DA DA DA DA 2013 2013; 2. Planul Integrated integrat de Urban dezvoltare Development urbană Plan 374 Numele Numele Analiză Listă de Perioada Analiză Analiză Surse de Oraș Strategiei în Strategiei în Viziune multi- Obiective proiecte/ POR strategică generală SWOT finanțare română engleză sectorială programe Integrated PIDU - încadrare Urban Slobozia în strategii NU DA DA DA DA NU NU NU Development dezvoltare Plan 1. 2020 Iasi 1. Strategia de Municipality dezvoltare Sustainable economico – Economic and socială durabilă a Social Mai mult Iași Municipiului Iaşi - Development 2020 DA, PID sau mai DA DA DA DA DA DA ORIZONT 2020; Strategy; 2. puțin 2. Plan Integrat Growth Pole de Dezvoltare Pol Integrated Creștere Development Plan 2035 Conceptul Bucharest București strategic DA DA DA DA DA - - - Strategic București 2035 Concept 1. Baia Mare 1. Strategia de Municipality Dezvoltare Sustainable Durabilă a Development Municipiului Baia Baia-Mare Strategy; 2. 2020 DA DA DA DA DA DA DA DA Mare; 2. Plan Integrated Integrat de Urban Dezvoltare Development Urbană Plan 375 Numele Numele Analiză Listă de Perioada Analiză Analiză Surse de Oraș Strategiei în Strategiei în Viziune multi- Obiective proiecte/ POR strategică generală SWOT finanțare română engleză sectorială programe Integrated Drobeta Plan Integrat de Urban Turnu- Dezvoltare NU DA DA DA DA DA DA DA Development Severin Urbană Plan Planul Integrat Targu-Mures de Dezvoltare Integrated Târgu 2007- Urbana al Urban DA DA DA DA DA DA DA DA Mureș 2013 Municipiului Development Târgu Mureș Plan 1. 2008-2015 1. Strategia de Piatra Neamt Dezvoltare Municipality Durabilă a Urban Municipiului Piatra Development 2008- Piatra Neamț DA, PIDU NU NU NU DA DA NU NU Neamț Strategy; 2. 2015 2008 - 2015; 2. Integrated Plan Integrat de Urban Dezvoltare Development Urbană Plan Integrated Plan Integrat de Urban Slatina Dezvoltare DA DA DA DA DA DA DA DA Development Urbana Plan 1. Strategia de 1. Ploiesti Dezvoltare a Municipality 2007- Ploiești Municipiului Development DA DA DA DA DA DA DA DA Ploiești; 2. Plan Strategy; 2. 2025 Integrat de Integrated Dezvoltare Urban 376 Numele Numele Analiză Listă de Perioada Analiză Analiză Surse de Oraș Strategiei în Strategiei în Viziune multi- Obiective proiecte/ POR strategică generală SWOT finanțare română engleză sectorială programe Urbană Development Plan Strategia de Municipality dezvoltare Sustainable 2008- Zalău DA DA DA DA DA DA DA DA durabilă a Development 2013 Municipiului Strategy Plan Strategic de Development Satu-Mare 2010 DA DA DA DA DA DA DA DA Dezvoltare Strategic Plan 1.Plan Integrat 1.Integrated 1. 2009- de Dezvoltare Urban Urbană; Development 2015 Sibiu DA DA DA DA DA DA DA DA 2.Agenda Locală Plan; 2.Local 2. 2004 21 Agenda 21 Strategia de Municipality Dezvoltare Sustainable 2009- Suceava DA DA DA DA DA DA DA DA Durabilă a Development 2015 Municipiului Strategy Strategia de Municipality Mai mult Alexandri Nu Dezvoltare a Development NU DA DA DA DA DA sau mai a întocmai Municipiului Strategy puțin 1. Masterplan; 2. 1. Masterplan; Plan Integrat de Timișoara 2. Integrated 2030 DA DA DA DA DA DA DA DA Dezvoltare Urban Urbană Development 377 Numele Numele Analiză Listă de Perioada Analiză Analiză Surse de Oraș Strategiei în Strategiei în Viziune multi- Obiective proiecte/ POR strategică generală SWOT finanțare română engleză sectorială programe Plan Strategia de Municipality 2014- Tulcea Dezvoltare a Development DA DA DA DA DA DA DA DA 2020 Municipiului Strategy Strategia de Municipality Râmnicu dezvoltare Sustainable 2008- DA DA DA DA DA DA DA DA Vâlcea durabilă a Development 2013 Municipiului Strategy Vaslui NICIUNUL NICIUNUL 1. Integrated 1. Plan Integrat Urban de Dezvoltare Development Urbană; 2. Plan; 2. Focșani Strategia pentru DA DA DA DA DA DA DA DA Focsani Dezvoltarea Municipality Municipiului Development Focșani Strategy 378 Disponibilitatea strategiilor de dezvoltare la nivelul CONSILIILOR JUDEȚENE (VERDE înseamnă că strategia este disponibilă; ALBASTRU indică faptul că strategia este disponibilă, dar îi lipsesc câteva elemente cheie; ROȘU indică faptul că lipsește o strategie funcțională) Numele Numele Analiză Perioada Viziune de Analiză Analiză Listă de Surse de Județ Strategiei Strategiei în multi- Obiective POR Strategică dezvoltare generală SWOT proiecte finanțare în română engleză sectorială Strategia de 2007-2013 Dezvoltare Alba County a Județului Development Alba pentru Strategy. 2007- Alba perioada DA DA DA DA DA DA DA DA Economic 2013 2007-2013. Development Dezvoltarea - Second economică Phase Final - Faza a II- a Finală 2007-2013 Arad County Strategia Development de Strategy (770 2007- Arad dezvoltare pages, NU DA DA DA DA DA DA DA 2013 a județului County 2007-2013 Development Strategy included) 1. Studiu de 1. Arges Dezvoltare County 2013- Durabila Sustainable 2020 județul Development Startegy Argeș Argeș 2. Study; 2. The DA DA DA NU DA DA DA DA in draft -- Dezideratul Desideratum final in unei of an 2014 Dezvoltări Integrated Integrate Development 379 Numele Numele Analiză Perioada Viziune de Analiză Analiză Listă de Surse de Județ Strategiei Strategiei în multi- Obiective POR Strategică dezvoltare generală SWOT proiecte finanțare în română engleză sectorială „Argeș – "Arges- Muscel” Muscel" Strategia de 2010-2030 Dezvoltare Bacau economică County durabilă a 2010- Bacău Sustainable DA DA DA DA DA DA DA DA județului 2030 Economic Bacău în Development orizontul Startegy de timp 2010-2030 Planul de 2007-2013 Dezvoltare Bihor County 2007- Bihor DA DA DA DA DA DA DA DA al județului Development 2013 Bihor Plan Bistrița- NU NU Năsăud 2008-2013 Strategia Botosani de Dezvoltare County 2008- Botoșani Economico Socio- DA DA DA DA DA DA DA DA 2013 Economic - Socială a Development Județului Botoșani Strategy 380 Numele Numele Analiză Perioada Viziune de Analiză Analiză Listă de Surse de Județ Strategiei Strategiei în multi- Obiective POR Strategică dezvoltare generală SWOT proiecte finanțare în română engleză sectorială 2008-2013 Strategia de 2010-2015 Dezvoltare Braila County 2010- Brăila Durabilă a Sustainable DA DA DA DA DA DA DA DA 2015 Judeţului Development Brăila Strategy 2010-2015 Strategia 2013-2020- de 2030 Brasov Dezvoltare 2013- County Nu Brașov a Județului 2020- DA DA DA DA DA NU Nu întocmai Sustainable întocmai Brașov 2030 Development 2013-2020- Strategy 2030 Strategia 2007-2013 de Buzau dezvoltare County 2007- Buzău durabilă a DA DA DA DA DA DA DA DA Sustainable 2013 Județului Development Buzău 2007 Strategy – 2013 Planul de 2007-2013 Dezvoltare Calarasi 2007- Călărași DA DA DA DA DA DA DA DA al Județului County 2013 Călărași Development 381 Numele Numele Analiză Perioada Viziune de Analiză Analiză Listă de Surse de Județ Strategiei Strategiei în multi- Obiective POR Strategică dezvoltare generală SWOT proiecte finanțare în română engleză sectorială 2007-2013 Plan Strategia 2007-2013 de Caras- dezvoltare Severin Caraș- durabilă a County DA DA DA DA DA NU NU NU Severin Judeţului Sustainable Caras- Development Severin Strategy 2007-2013 Strategia de 2014-2020 Dezvoltare Cluj County 2014- Cluj a Judeţului DA DA DA DA DA NO Nu întocmai Development 2020 Cluj pentru Strategy perioada 2014-2020 Constanța Deșeuri Waste Dezvoltarea 2009 serviciilor Transport Covasna de Services transport Development 2009 Strategia 2012-2020 de Dambovita 2012- Dâmbovița Dezvoltare DA DA DA DA DA DA DA DA County 2020 Durabilă a Sustainable Județului Development Dâmbovița 382 Numele Numele Analiză Perioada Viziune de Analiză Analiză Listă de Surse de Județ Strategiei Strategiei în multi- Obiective POR Strategică dezvoltare generală SWOT proiecte finanțare în română engleză sectorială 2012-2020 Strategy Strategia de Dolj County Dezvoltare Social- 2007- Dolj Economico Economic DA DA DA DA DA DA DA DA 2013 - Socială a Development Județului Strategy Dolj Strategia Galati de County 2010- Galați Dezvoltare DA DA DA DA DA DA NU NU Development 2015 a județului Strategy Galați Strategia de Dezvoltare 2008-2013 a Județului Giurgiu 2008- Giurgiu Giurgiu County DA DA NU DA DA DA NU NU 2013 pentru Development perioada Strategy 2008 – 2013 Strategia 2011-2020 de 2011- DA – nu Gorj Gorj County DA DA DA DA DA DA DA Dezvoltare 2020 exact Sustainable Durabila a Development Județului 383 Numele Numele Analiză Perioada Viziune de Analiză Analiză Listă de Surse de Județ Strategiei Strategiei în multi- Obiective POR Strategică dezvoltare generală SWOT proiecte finanțare în română engleză sectorială Gorj pentru Strategy perioada 2011-2020 Strategia Harghita de County 2002- Nu Harghita dezvoltare NU DA DA DA DA DA Nu întocmai Development 2013 întocmai a județului Startegy Harghita Planul de Regional Hunedoara Dezvoltare Development NU DA DA DA DA DA DA DA Regionala Plan Strategia de 2007-2013 to dezvoltare 2013-2020 2007- a județului Ialomita 2013- Ialomița Ialomița pe DA DA DA DA DA DA DA DA County 2013- perioada Development 2020 2007-2013, Strategy cu orizont 2013-2020 Strategia de Iasi County dezvoltare Economic 2009- Iași economica and Social DA DA DA DA DA DA DA DA 2014 si sociala a Development județului Strategy Iași 384 Numele Numele Analiză Perioada Viziune de Analiză Analiză Listă de Surse de Județ Strategiei Strategiei în multi- Obiective POR Strategică dezvoltare generală SWOT proiecte finanțare în română engleză sectorială Strategia de 2007-2013 Dezvoltare Ilfov County Economico Social- Ilfov - Socială a DA DA DA DA DA DA DA DA Economic județului Development Ilfov pentru Strategy perioada 2007-2013 Strategia Maramures 2009- de Mai mult County 2014 / DA (Plan de Maramureș dezvoltare DA DA DA sau mai DA DA DA Development 2020- dezvoltare) a județului puțin Strategy 2030 Maramureș Mehedinți NU NU Strategia de Dezvoltare 2014-2020 a județului Mures Mureș County pentru Development 2014-2020 Strategy (not 2014- Nu Mureș NU DA NU DA DA NU NU - NU the full 2020 întocmai complet ; version) ; Strategia Territorial de Development Dezvoltare Strategy Teritorială - PATJ 385 Numele Numele Analiză Perioada Viziune de Analiză Analiză Listă de Surse de Județ Strategiei Strategiei în multi- Obiective POR Strategică dezvoltare generală SWOT proiecte finanțare în română engleză sectorială Strategie Sustainable Locala de Development Nu Neamț NU DA DA DA DA DA DA Dezvoltare Local întocmai Durabila Strategy Olt În lucru Under work Planul de Prahova Dezvoltare County 2007- Prahova Durabila a Sustainable NU DA DA DA DA DA DA DA 2013 Județului Development Prahova Plan Plan de County 2007- Sălaj Dezvoltare Development DA DA DA DA DA DA DA DA 2013 Județean Plan Strategia de County Dezvoltare Development a Județului Strategy + 2007- Satu-Mare DA - 2027 DA DA DA DA DA DA DA + Strategie Regional 2013 de Marketing Marketing Strategy regional Strategia 2007- de Sibiu County 2013/ Sibiu dezvoltare Development DA DA DA DA DA DA DA DA 2014- a județului Strategy 2020 Sibiu 386 Numele Numele Analiză Perioada Viziune de Analiză Analiză Listă de Surse de Județ Strategiei Strategiei în multi- Obiective POR Strategică dezvoltare generală SWOT proiecte finanțare în română engleză sectorială Strategie Suceava de County Dezvoltare Economic 2011- Suceava Economică DA DA DA DA DA DA DA DA and Social 2020 și Socială a Development județului Strategy Suceava Strategia County de Sustainable 2010- Teleorman Dezvoltare DA DA DA DA DA DA DA DA Development 2020 Durabila a Strategy județului Strategia County de Economic dezvoltare 2009- Timiș and Social DA DA DA DA DA DA DA DA economico 2020 Development - socială a Strategy județului Strategie Development Nu Tulcea de NU DA DA DA DA DA DA Strategy întocmai dezvoltare Strategia County de Da, mai Economic Mai mult dezvoltare 2009- mult sau Vâlcea and Social DA DA DA sau mai DA DA DA economico 2013 mai Development puțin - socială a puțin Strategy județului 387 Numele Numele Analiză Perioada Viziune de Analiză Analiză Listă de Surse de Județ Strategiei Strategiei în multi- Obiective POR Strategică dezvoltare generală SWOT proiecte finanțare în română engleză sectorială Strategia Vaslui de County dezvoltare Social- 2013- Vaslui socio- DA DA DA DA DA DA DA DA Economic 2020 economică Development a județului Strategy Vaslui Strategia County de 2007- Vrancea Development NU DA DA DA DA DA DA DA dezvoltare 2013 Strategy a județului 388 Anexa 14. Planificarea Investițiilor de Capital. Studiu de caz: Nis, Serbia88 Populație: 255.500 locuitori Bugetul anual al orașului: 384 USD per capita (2011, planificat) Investiții anuale de capital: 149 USD per capita (2011, planificat) Proiectul Planului de Investiții de Capital (PIC) din orașul Nis este un document de importanță strategică, care definește liniile directoare de dezvoltare pe termen mediu a orașului. Este un plan pe cinci ani de investiții bugetare în infrastructură, clădiri publice, dotări și echipamente. Acest document a fost elaborat de Grupul de lucru PIC (21 de membri, plus 1 coordonator PIC), numit de primar, și format din personalul Biroului de Dezvoltare Economică Locală și reprezentanți ai administrației orașului Nis. Procesul a fost facilitat de consilieri de la Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională proiect (USAID) în cadrul unui proiect sponsorizat de aceasta, Activitatea de Creștere Economică Municipală. PIC este proiectat pentru a pune în legătură Strategia de dezvoltare urbană și capacitățile financiare ale orașului. Unul dintre rezultatele finale importante ale procesului de planificare strategică este o listă de posibile proiecte de capital care vor fi implementate în viitor. Grupul de lucru PIC a pregătit următoarele îndrumări, evaluări și formulare:  Perioada acoperită de PIC: 2010–15  Definirea unui proiect de investiții de capital: sectoarele care pot fi incluse; valoare minimă (de 100.000 EUR); perioadă de implementare (de nu mai mult de 2 ani)  Surse posibile de finanțare: bugetul orașului, Planul Național de Investiții și alte programe guvernamentale de la nivel central, împrumuturi, donații, resurse proprii ale companiilor publice municipale, concesiuni (parteneriate public-privat)  Calendar PIC, în conformitate cu care documentul a trebuit să fie adoptat în decembrie 2010  Sistem de clasificare a proiectelor  Evaluarea capacității financiare a orașului și proiecțiile bugetare până în 2015, întocmite de Departamentul de Finanțe  Formularul de propunere de proiect (cerere de proiect) a fost adoptat, incluzând: (1) informații generale despre proiect; (2) obiectivele proiectului și cadrul strategic; (3) descrierea proiectului; (4) gradul de pregătire a proiectului pentru implementare; (5) structura de management a proiectului/durabilitatea proiectului. Instituțiile bugetare și companiile de utilități publice au completat formularele și le-a trimis înapoi la grupul de lucru. După ce propunerile de proiecte au fost depuse, grupul de lucru le-a eliminat pe cele care nu respectau criteriile definite (fie costul proiectelor era sub 100.000 EUR; fie nu erau din sectoarele vizate; fie perioada de implementare era mai mică de doi ani). Apoi, grupul de lucru a evaluat proiectele rămase în funcție de 16 de criterii, cu o pondere (de la 1 la 3) atribuită fiecăruia. Proiectele au primit punctaje în raport cu fiecare din cele 16 criterii; punctajele s-au înmulțit cu ponderile și au fost adunate pentru a produce punctajul total al fiecărui proiect. 88 Kaganova, O., 2011, Guidebook on Capital Investment Planning for Local Governments, Urban Development Series, World Bank and Local Government Unit of the Sustainable Development Network. 389 Conținutul Planului de Investiții de Capital: 1. Structura organizatorică o orașului, compoziția Grupului de lucru PIC, viziunea de dezvoltare a orașului, date generale despre oraș (populație, economie, ocuparea forței de muncă, educație, resurse naturale și culturale, infrastructura de transport); 2. Metodologia utilizată pentru elaborarea PIC, inclusiv metodologia de formulare, calendar, criteriile de selecție a proiectelor, evaluarea capacităților financiare și selecția formularului de propunere de proiect; 3. Descrierile proiectelor și evaluările (valoarea fiecărui proiect, cota din buget pentru finanțare, gradul de pregătire pentru implementare). Un total de 33 au fost selectate și clasificate. Proiectele clasate cel mai sus în ordinea priorității în cadrul PIC au fost legate de infrastructura de utilități și infrastructura generală: reconstrucția și extinderea a aeroportului local; garaj de parcare, sistem central de tratare a apei reziduale; o piață a agricultorilor. În plus, trei proiecte de locuințe sociale (locuințe la prețuri subvenționate) au primit punctaje ridicate. Lecții învățate din studiul de caz:  Procesul PIC este un set complex de activități care necesită aproape 12 luni de la implicare. Din păcate, grupurile locale nu înțeleg întotdeauna acest lucru și, după o perioadă de entuziasm inițial, doar câțiva angajați au parcurs întregul proces.  Utilizarea formularului de candidatură al Fondului Național de Investiții pentru cererile de proiecte PIC a produs rezultate mixte. Pe de-o parte, aceasta este un formular bun, care necesită date și informații solide. Pe de altă parte, multor proiecte încă le lipsesc documentele tehnice și de inginerie. Din acest motiv, completarea formularului a fost adesea imposibilă.  Chiar și atunci când documentele tehnice (de ex., sondaje, studii de inginerie și proiectare) au fost pregătite pentru un proiect, de obicei, lipseau studiile de fezabilitate economică și analizele financiare. Prin urmare, a fost imposibil să se specifice calendarul cheltuielilor proiectului. Grupul de lucru ar trebui să aloce atenție și resurse pentru pregătirea studiilor de fezabilitate.  Un calendar PIC ar trebui să acorde mai mult timp beneficiarilor bugetelor și companiilor de utilități publice pentru completarea și depunerea formularelor de proiect formularelor, precum și membrilor Grupului de lucru PIC pentru a evalua și a clasa proiectele.  Ar fi mai bine să se includă întregul Grup de lucru PIC în evaluarea proiectelor. Acest lucru ar asigura o evaluare mai amplu fundamentată, mai puțin influențată de judecata primarului, a viceprimarului și a celorlalți membri ai grupului de evaluare (format din 5 persoane).  Deși nu există nici un „standard” al selectării membrilor Comitetului PIC, pe lângă beneficiarii de bugete și companiile de utilități publice stabilite de către Grupul de lucru, este de dorit să se includă întreprinderi, instituții și cetățeni în procesul PIC. Este deosebit de oportun să se includă și viziunea cetățenilor și a întreprinderilor cu privire la prioritățile de investiții ale orașului. În Nis, de exemplu, nu a fost integrată în proces nicio participare publică.  PIC-ul orașului Nis se bazează pe documentele strategice bine pregătite, care au identificat în mod clar nevoile pe termen lung ale orașului. 390  Lipsa de documente, cum ar fi studiile de pre-fezabilitate, face de multe ori imposibilă identificarea tuturor componentelor din costul de investiții.  Formularul de solicitare aferent proiectului nu a inclus o secțiune de estimări în materie de întreținere și reparații, mentenanță a investițiilor, costuri de funcționare a proiectelor. Drept consecință, cu excepția anului 2010, aceste informații nu au fost colectate, ceea ce face imposibilă evaluarea impactul viitoarelor costuri anuale, suportate din bugetul orașului.  Proiecțiile bugetare (de cinci ani) de la jumătatea perioadei sunt de multe ori lipsite de fiabilitate din cauza politicilor monetare și fiscale incerte și pe fondul creșterii imprevizibile a inflației. De asemenea, este imposibil ca surse de venituri precum donațiile sau fondurile asigurate de ministerele de la nivel central să fie luate în considerare ca bază bugetară solidă.  Pregătirea și adoptarea PIC depinde de multe ori de distribuția puterii politice în consiliul local. Au avut loc blocări din partea partidelor politice. Pentru a depăși astfel de obstacole, ar trebui să existe o metodologie clară PIC. 391 Anexa 15. Propunere privind Axele POR 2014-2020 și modul în care s-ar alinia la Scenariul Competitiv propus în acest raport Provocarea 1 în materie de dezvoltare – Competitivitatea Fonduri pre-alocate Fonduri pre-alocate Alocare competitivă FIFO Obiective tematice (>100 mil RON) (> 30 mil RON) <100 mil >1,5 mil RON ( 1,5 mil RON) Beneficiar Centre IT (HG nr. 406/2003)/IMM-uri Obiectivul tematic 1: Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării Axa prioritară1: Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice X X X X X X și inovării Obiectivul tematic 3: Consolidarea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agriculturii și a sectorului pescuitului și acvaculturii Axa prioritară 2: Consolidarea X X X X X X competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Provocarea 2 în materie de dezvoltare – Oameni și Societate Fonduri pre-alocate Fonduri pre-alocate Alocare competitivă FIFO Obiective tematice (>100 mil RON) (> 30 mil RON) <100 mil >1,5 mil RON ( 1,5 mil RON) Beneficiar Județ Oraș ADI Județ Oraș ADI Județ Oraș ADI Județ Oraș ADI Obiectivul tematic 8: Promovarea ocupării forței de ADI muncă și sprijinirea mobilității = Asociație de muncii dezvoltare 89 90 91 92 93 94 intercomunitară X X X X X X X X 89 Microîntreprinderile și IMM-urile sunt eligibile. 90 Microîntreprinderile și IMM-urile sunt eligibile. 392 Axa prioritară 6: Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității muncii 6.1. Sprijin pentru incubatoare de afaceri Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei Axa prioritară 7: Dezvoltarea X X X X X X X X infrastructurii de sănătate și sociale 7.1. Investiții în infrastructura de X X X X X X sănătate și socială Axa prioritară 8: Incluziunea socială și combaterea sărăciei 8.1. Sprijin pentru regenerare economică pentru comunitățile urbane dezavantajate Obiectivul tematic 10: Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții Axa prioritară 9: Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții a. Dezvoltarea infrastructurii de educație și X X X X X X formare Provocarea 3 în materie de dezvoltare – Infrastructura 91 Microîntreprinderile și IMM-urile sunt eligibile. 92 Microîntreprinderile și IMM-urile sunt eligibile. 93 Microîntreprinderile și IMM-urile sunt eligibile. 94 Microîntreprinderile și IMM-urile sunt eligibile. 393 Fonduri pre-alocate Fonduri pre-alocate Alocare competitivă FIFO Obiective tematice (>100 mil RON) (> 30 mil RON) <100 mil >1,5 mil RON ( 1,5 mil RON) Beneficiar Județ Oraș ADI Județ Oraș ADI Județ Oraș ADI Județ Oraș ADI Obiectivul tematic 7: Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor cheie Axa prioritară 5: Promovarea transportului durabil 95 5.1. Creșterea mobilității X X X X X X X X X regionale, conectarea sistemului rutier regional la infrastructura TEN-T Provocarea 4 în materie de dezvoltare – Resurse Fonduri pre-alocate Fonduri pre-alocate Alocare competitivă FIFO Obiective tematice (>100 mil RON) (> 30 mil RON) <100 mil >1,5 mil RON ( 1,5 mil RON) Beneficiar Județ Oraș ADI Județ Oraș ADI Județ Oraș ADI Județ Oraș ADI Obiectivul tematic 4: Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de CO2 în toate sectoarele 99 100 101 103 Axa prioritară 3: Dezvoltare X X X X urbană 98 102 104 3.1. Sprijin pentru eficiență X X X X X X energetică în clădirile 96 97 105 publice/private X X X X X X X 95 Polii de creștere și București sunt eligibili. 96 Pentru terenuri istorice poluate (adică situri industriale/mine) 97 De exemplu, un proiect de reamenajare majoră a terenurilor industriale dezafectate într-un pol de creștere 98 De exemplu, sistem major de transport metropolitan sau conexiune de transport public rapid între două zone urbane. 99 Pentru clădiri administrative, de sănătate, de învățământ, inclusiv rețeaua de încălzire centralizată. Organizațiile de producție și distribuție de energie sunt eligibile. 100 Pentru clădiri administrative, de sănătate, de învățământ, inclusiv rețeaua de încălzire centralizată. Organizațiile de producție și distribuție de energie sunt eligibile. 394 3.2. Reducerea emisiilor, inclusiv în transport 3.3. Situri poluate și poluare fonică Obiectivul tematic 6: Protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a energiei Axa prioritară 4: Protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a energiei 4.1. Conservare, protejare, 106 107 108 109 110 111 112 113 promovare și dezvoltare a X X X X X X X X X X X patrimoniului natural și cultural Provocarea 5 în materie de dezvoltare – Administrația & Guvernarea Fonduri pre-alocate Fonduri pre-alocate Alocare competitivă FIFO Obiective tematice (>100 mil RON) (> 30 mil RON) <100 mil >1,5 mil RON ( 1,5 mil RON) Beneficiar Județ Oraș ADI Județ Oraș ADI Județ Oraș ADI Județ Oraș ADI 114 Obiectivul tematic 11: Creșterea X X X X 101 Sunt eligibili proprietarii publici și privați, organizațiile religioase. Organizațiile de producție și distribuție de energie sunt eligibile. 102 Operatorii privați sunt eligibili. 103 Sunt eligibili operatorii privați/asociațiile în condominiu. Organizațiile de producție și distribuție de energie sunt eligibile. 104 Operatorii privați de transport sunt eligibili (de ex., taxi). 105 Proprietarii privați de terenuri poluate sunt eligibili. 106 Unul găsit per regiune. 107 Investiții într-un sit de patrimoniu cultural, larg și reprezentativ la nivel regional, situat într-un oraș. 108 Investiții majore pentru reabilitarea patrimoniului cultural care acoperă mai multe jurisdicții (de ex., mănăstirile pictate din Moldova sau biseric ile fortificate din Transilvania). 109 Sunt eligibili proprietarii publici și privați, organizațiile religioase. 110 Sunt eligibili proprietarii publici și privați, organizațiile religioase. 111 Sunt eligibili proprietarii publici și privați, organizațiile religioase. 112 Sunt eligibili proprietarii publici și privați, organizațiile religioase. 113 Sunt eligibili proprietarii publici și privați, organizațiile religioase. 114 Pentru județele fără registre de cadastru corespunzătoare. 395 capacității instituționale și o administrație publică eficientă Anexa 16. POR 2007-2013: Sinteza tipurilor de investiții și a beneficiarilor eligibili Autorități Publice Locale Tip de investiție Consiliu local Consiliu județean ADI (APL) în parteneriat Poli urbani de creștere (Axa 1) X (doar municipalitățile selectate – 7 poli de creștere) Poli de dezvoltare urbană (Axa 1) X (doar municipalitățile selectate – 13 poli de dezvoltare) Centre urbane (Axa 1) X (doar municipalitățile cu peste 10.000 locuitori) Eficiența energetică a clădirilor X rezidențiale (Axa 1) (doar 41 municipalități – reședințe de județ și sectoarele din București) Drumuri județene (Axa 2) X X X Rețea de străzi urbane (Axa 2) X Șosele de centură (Axa 2) X X Infrastructura de sănătate – doar pentru 15 spitale/ambulatorii județene X X X X (Axa 3) Infrastructura socială (Axa 3) X X (prin Serviciul Public de Asistență (prin Direcțiile Socială în parteneriat cu un Generale de Asistență furnizor certificat de servicii Socială și Protecție a sociale) Copilului) Echipament de urgență (Axa 3) X (doar ADI-urile care acoperă toate județele dintr-o regiune) Infrastructura de afaceri (Axa 4) X X X 396 Reamenajarea terenurilor industriale X X X dezafectate (Axa 4) Infrastructura de turism (Axa 5) X X X X Anexa 17. Situația financiară a reședințelor de județ și a consiliilor județene Situația financiară din 2012 (în actualul RON, 2012)* Cota Cota veniturilor cheltuielil nealocate Cota Subvenții alocate – or totale pentru Venituri defalcată din Subvenții Alte Total Rambursări din fonduri UE Cheltuieli de capital de capital cheltuielile proprii impozitul pe ne-alocate venituri și alți donatori din curente venit veniturile din nealocate veniturile totale Bugete Fonduri Alți donatori Fonduri UE locale UE Reședințe de județ (2012) Alba Iulia 167,543,402 29,765,276 43,046,117 4,677,240 89,997,319 25,832,548 57,450 5,847,488 64,332,796 91% 20% Arad 377,205,642 140,500,102 118,374,578 1,480,660 116,850,302 24,236,692 0 76,060,819 53,879,226 50% 41% Pitești 328,302,912 74,030,485 95,143,956 2,624,998 106,012,601 5,576,158 50,490,872 90,356,533 24,103,047 51% 35% Bacău 342,686,340 72,361,409 96,629,267 52,231,717 121,123,964 5,974,701 339,983 62,066,156 56,076,751 53% 32% Oradea 428,239,098 113,067,188 109,851,364 29,623,598 163,053,854 15,677,821 12,643,094 49,618,774 29,694,576 30% 47% Bistrița 149,834,702 39,136,200 46,316,583 1,286,190 63,095,729 8,753,107 0 17,827,813 19,199,478 43% 39% Botoșani 241,105,973 38,034,846 39,420,523 6,909,720 156,273,872 32,890,522 467,012 97,010,467 0 114% 9% Brașov 512,103,556 189,211,984 170,350,441 3,828,357 147,038,452 14,124,352 1,674,322 102,060,285 52,169,333 42% 44% Brăila 383,255,087 68,477,439 65,239,660 11,499,020 162,591,436 34,783,114 75,447,532 91,697,502 78,676,039 77% 22% Buzău 246,728,505 57,947,949 69,990,638 33,064,229 85,672,941 1,747,618 52,748 7,233,475 6,751,912 9% 60% Reșița 123,022,553 26,010,510 27,311,697 23,896,178 45,797,668 2,061,243 6,500 4,474,872 4,254,976 11% 57% Călărași 104,888,276 31,249,195 28,478,379 3,467,076 41,679,368 0 14,258 18,719,684 0 30% 42% Cluj-Napoca 647,195,785 159,310,244 291,228,174 2,619,860 193,458,876 36,384,091 578,631 69,787,174 88,668,359 35% 51% Constanța 513,256,582 188,809,112 179,464,367 4,947,992 139,975,111 6,700,463 60,000 114,170,537 9,405,023 33% 50% Sfântu Gheorghe 104,067,432 22,598,700 31,162,225 5,071,969 45,168,265 3,954,881 66,273 17,639,137 8,229,512 44% 36% Târgoviște 172,285,577 46,992,891 50,234,762 6,076,410 68,811,877 4,991,397 169,637 18,773,823 15,805,256 33% 43% Craiova 561,934,962 115,433,744 145,395,491 5,719,018 219,246,682 48,259,570 76,140,027 103,759,493 87,784,061 56% 35% Galați 476,946,587 140,234,586 122,448,221 5,282,998 136,755,332 6,348,848 72,225,450 110,576,245 33,970,566 42% 42% 397 Giurgiu 89,812,216 20,730,458 24,205,502 6,713,851 37,560,371 506,325 602,034 9,514,055 233,886 19% 48% Târgu Jiu 171,704,370 35,902,693 41,792,310 8,992,674 84,887,206 8,385,861 129,487 13,257,130 16,039,731 34% 38% Miercurea Ciuc 94,674,416 20,082,374 28,137,550 1,514,403 44,874,389 4,670,527 65,700 19,647,403 25,803,910 91% 10% Deva 142,523,597 33,327,846 39,445,024 5,169,125 46,303,074 5,085,403 18,278,528 27,452,264 15,943,253 45% 41% Slobozia 79,674,347 22,635,528 25,228,222 1,786,412 29,517,185 136,212 507,000 22,082,805 993,484 46% 34% Iași 538,048,921 120,129,244 166,228,830 22,614,780 228,904,221 36,967,016 171,846 58,179,566 58,063,110 38% 43% Baia Mare 259,790,869 64,679,738 59,315,713 707,219 91,825,332 4,773,362 43,262,867 53,131,914 4,625,853 34% 44% Turnu Severin 251,212,686 41,202,861 40,794,625 19,615,735 113,269,175 32,643,018 36,330,290 70,341,094 28,103,328 71% 29% Târgu Mureș 321,981,179 74,871,607 99,765,676 26,047,501 98,025,566 5,691,164 23,270,829 39,487,800 19,403,850 26% 53% Piatra Neamț 197,255,111 41,002,133 37,708,730 24,926,650 91,322,955 18,063,538 2,294,643 36,472,969 44,478,295 76% 22% Slatina 183,521,954 46,432,905 49,570,030 1,435,066 86,068,903 19,890,698 15,050 22,983,077 32,715,216 57% 34% Ploiești 414,412,865 135,646,730 150,067,689 2,192,510 125,761,373 1,819,690 744,563 44,683,902 85,615 16% 59% Satu Mare 185,837,562 46,421,233 54,674,794 1,096,340 80,648,295 5,703,787 2,996,900 7,751,155 7,921,425 15% 51% Zalău 111,190,048 28,058,538 29,327,590 502,395 53,105,552 5,908,003 195,973 2,772,644 14,703,957 30% 42% Sibiu 304,565,543 101,650,962 124,546,971 2,980,000 75,245,263 102,990 142,347 46,819,958 4,810,282 23% 58% Suceava 292,448,039 59,771,383 43,482,849 36,272,830 101,068,570 19,336,366 51,852,407 66,350,559 37,230,021 54% 37% Alexandria 97,264,245 21,837,146 29,976,291 2,321,806 42,806,438 6,807,400 322,564 18,370,147 14,927,788 61% 29% Timișoara 751,571,185 160,327,341 249,517,846 115,895,821 181,594,047 14,499,654 44,236,130 89,533,014 72,949,969 29% 56% Tulcea 137,685,793 42,777,408 40,699,364 936,270 53,153,751 2,586,213 119,000 14,936,563 182,000 18% 52% Vaslui 119,199,603 21,768,364 26,847,317 2,127,129 67,975,069 13,494,346 481,724 16,338,652 27,047,538 85% 18% Râmnicu Vâlcea 233,260,496 54,969,000 61,153,924 9,432,096 79,650,634 6,477,336 28,054,842 51,599,138 13,930,861 43% 41% Focșani 165,924,084 37,398,277 42,755,152 6,920,106 77,850,549 12,267,480 1,000,000 11,415,649 36,489,400 54% 32% Consilii județene (2012) Alba 168,259,500 3,940,503 29,208,372 22,820,000 112,184,826 1,172,951 105,799 11,275,053 3,936,384 27% 25% Arad 245,428,203 12,067,075 44,748,428 36,428,021 151,246,234 37,975,894 938,445 12,542,762 47,042,876 63% 30% Argeș 265,012,521 4,864,597 60,871,889 38,968,849 160,285,686 15,094,972 21,500 18,168,894 12,960,019 30% 33% Bacău 276,278,998 3,193,334 41,294,329 35,123,731 193,242,225 41,498,884 3,425,379 8,159,147 76,384,390 102% 14% Bihor 235,490,049 3,418,907 46,227,521 36,175,020 149,668,601 4,615,434 0 16,743,091 18,478,636 41% 23% Bistrița- Năsăud 228,087,886 13,566,263 17,294,089 18,637,556 150,186,254 33,701,266 28,403,724 46,827,004 51,387,161 126% 6% Botoșani 231,182,308 2,168,324 15,665,389 27,408,510 170,245,608 39,401,771 15,694,477 28,167,830 93,753,902 200% -9% Brașov 223,209,992 16,580,878 66,622,521 37,037,185 101,599,055 234,794 1,370,353 9,540,990 633,745 8% 50% Brăila 130,577,316 7,578,461 21,809,092 18,884,000 79,227,345 6,029,332 3,078,418 14,291,326 12,583,915 52% 23% Buzău 184,561,673 1,785,523 26,729,720 26,454,896 127,153,022 4,986,029 2,438,512 18,913,682 12,522,062 55% 17% Caraș 155,448,451 3,044,078 15,784,914 24,196,733 111,919,329 14,612,203 503,397 11,639,717 26,927,682 89% 13% 398 Severin Călărași 152,919,256 163,335 14,345,465 18,158,195 118,839,203 26,058,850 1,413,058 2,964,556 62,653,289 193% -4% Cluj 356,121,796 12,410,738 97,947,472 55,778,000 187,136,458 24,192,694 2,849,128 13,301,767 42,021,120 33% 39% Constanța 393,805,667 32,182,688 73,836,689 49,066,935 175,660,351 19,690,868 63,059,004 66,341,958 42,244,522 50% 33% Covasna 102,205,898 2,425,390 14,640,795 17,718,513 67,365,076 17,766,875 56,124 3,121,403 22,019,937 72% 27% Dâmbovița 199,266,281 7,177,821 27,558,760 34,700,141 129,829,559 12,328,987 0 24,401,428 21,266,536 66% 18% Dolj 217,498,977 3,679,020 49,817,487 37,544,292 124,468,280 20,251,755 1,989,898 15,997,557 35,285,026 55% 29% Galați 186,052,017 1,976,871 38,907,241 30,064,815 114,573,368 7,096,754 529,722 21,583,315 8,652,593 42% 26% Giurgiu 177,522,731 4,385,628 13,152,277 16,103,337 142,008,330 55,919,684 1,873,159 9,852,936 68,722,037 221% 7% Gorj 154,310,764 2,072,986 30,963,908 21,841,320 99,344,676 8,951,253 87,874 6,370,118 15,537,679 40% 27% Harghita 131,172,159 3,404,998 20,046,030 21,662,441 85,683,083 11,731,995 375,607 17,140,373 11,899,007 64% 21% Hunedoara 192,631,400 1,566,729 37,115,212 26,750,155 126,093,125 7,833,944 1,106,179 12,245,990 25,722,147 57% 19% Ialomița 91,491,668 6,115,762 14,457,247 15,850,020 54,975,710 125,603 92,929 10,580,363 63,769 29% 28% Iași 311,911,213 4,457,130 55,506,282 42,740,998 208,357,458 11,099,082 849,345 18,843,313 44,030,561 61% 17% Ilfov 187,903,698 1,135,557 73,005,504 37,133,806 76,294,046 9,940,615 334,785 9,945,371 240,570 9% 59% Maramureș 184,265,248 2,283,006 26,536,379 29,234,574 126,211,289 9,350,269 0 2,254,665 12,047,464 25% 29% Mehedinți 141,217,610 2,155,246 15,641,570 19,766,182 103,442,326 6,976,769 212,286 15,910,802 33,916,011 132% -4% Mureș 278,656,070 3,015,817 46,443,929 38,610,104 189,472,595 34,736,236 1,113,625 5,402,224 63,958,862 78% 20% Neamț 215,113,461 2,022,894 23,155,102 30,808,866 157,498,937 19,614,296 1,627,662 5,662,362 46,286,101 90% 12% Olt 183,736,687 3,066,967 22,006,263 24,187,781 134,373,417 30,365,351 102,259 3,345,937 55,029,841 118% 12% Prahova 365,606,828 7,130,698 73,053,681 44,426,097 240,409,773 16,276,536 586,579 38,866,174 26,306,797 52% 21% Satu Mare 144,936,291 4,465,285 23,080,775 26,027,864 83,448,455 2,339,700 7,913,912 7,105,897 1,771,089 14% 38% Sălaj 150,318,498 2,707,355 13,260,692 13,427,747 120,108,715 19,532,846 813,989 13,620,716 43,651,539 190% -5% Sibiu 249,551,851 9,759,255 52,548,171 31,125,550 155,794,725 27,400,565 324,150 20,198,734 43,268,409 68% 23% Suceava 288,387,781 2,663,344 27,898,006 37,223,744 217,425,437 12,564,705 3,177,250 5,071,055 23,538,598 40% 19% Teleorman 136,592,682 2,004,905 17,758,793 26,711,410 90,000,735 1,445,670 116,839 21,577,189 11,759,202 72% 11% Timiș 353,127,219 7,786,971 92,174,356 52,707,415 200,428,842 17,747,464 29,635 29,353,696 37,156,273 44% 29% Tulcea 123,508,937 7,111,276 15,748,745 17,536,441 81,961,597 5,041,365 1,150,878 9,901,229 11,050,929 50% 21% Vaslui 172,480,669 2,214,644 16,826,145 25,129,425 127,783,139 5,260,084 527,316 12,008,046 12,238,453 54% 15% Vâlcea 176,838,545 5,246,272 24,884,641 24,696,263 121,625,070 2,181,830 386,299 20,038,150 7,695,324 50% 17% Vrancea 175,188,430 1,827,149 17,848,850 20,876,847 133,020,317 2,372,326 1,615,267 31,320,043 6,914,422 91% 4% Sursă: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – www.dpfbl.mdrap.ro/sit_ven_si_chelt_uat.html *Notă: O explicație privind termenii utilizați aici, la fel ca și o descriere scurtă raporturilor fiscale interguvernamentale din România sunt incluse la sfârșitul acestei Anexe . 399 Situația financiară din 2011 (în actualul RON, 2011) Cota veniturilor Cota Cota nealocate cheltuielilor defalcată Subvenții alocate – pentru Venituri Subvenții Alte totale de Total din Rambursări din fonduri UE Cheltuieli de capital cheltuielile proprii ne-alocate venituri capital din impozitul pe și alți donatori curente veniturile venit din nealocate veniturile totale Alți Bugete Fonduri Fonduri UE donatori locale UE Reședințe de județ (2011) Alba Iulia 161,714,441 31,368,491 43,560,274 943,000 85,676,964 40,729,088 165,712 6,290,741 73,862,827 105% 23% Arad 382,745,664 133,419,137 114,293,079 3,895,033 131,138,415 9,725,030 0 93,787,881 29,880,276 49% 36% Pitești 267,679,492 73,226,894 101,033,819 1,468,923 91,896,856 1,141,441 53,000 38,989,968 799,269 23% 51% Bacău 354,036,723 74,046,780 115,514,600 5,178,520 110,999,947 3,822,293 48,296,876 91,188,949 15,208,251 44% 40% Oradea 422,155,631 111,399,066 110,147,317 6,860,699 188,458,104 10,576,392 5,290,445 69,303,837 21,207,105 39% 36% Bistrița 141,870,962 40,174,444 48,114,223 143,887 53,438,408 4,464,739 0 28,838,765 13,324,012 48% 36% Botoșani 217,243,082 45,134,713 40,596,968 4,853,027 126,542,184 36,187,623 116,190 42,526,728 24,821,406 74% 27% Brașov 597,828,047 182,614,663 167,016,782 2,862,997 227,835,476 10,653,185 17,498,129 184,826,453 21,557,456 56% 29% Brăila 275,315,634 68,680,286 65,743,204 7,476,925 132,014,504 35,349,684 1,400,715 13,220,718 74,377,548 61% 33% Buzău 237,792,523 57,152,995 74,513,528 3,257,398 77,906,908 2,501,543 24,961,694 34,208,974 1,738,529 22% 53% Reșița 101,669,727 27,216,691 30,914,317 2,047,046 41,427,608 769,774 64,065 15,158,042 2,905,391 30% 42% Călărași 103,204,333 31,792,179 29,076,522 5,023,922 36,510,310 0 801,400 19,720,803 0 30% 46% Cluj-Napoca 642,735,997 161,417,454 296,271,023 1,459,603 183,199,271 32,944,878 388,646 50,216,112 47,122,602 21% 61% Constanța 523,387,185 175,004,161 183,059,616 2,404,699 162,918,709 3,139,836 0 101,780,584 4,554,738 29% 49% Sfântu Gheorghe 99,562,821 22,176,663 29,655,659 1,807,721 45,921,376 3,855,639 1,402 22,967,501 6,736,057 55% 28% Târgoviște 197,827,191 47,243,017 51,946,316 2,427,507 96,122,241 30,366,186 88,110 13,310,590 21,965,138 35% 49% Craiova 445,333,369 117,587,245 158,624,958 671,087 164,983,250 15,425,430 3,466,829 26,038,120 37,750,414 23% 52% Galați 411,588,835 133,659,411 136,086,703 934,991 140,902,730 12,325,379 5,000 48,172,745 13,731,669 23% 54% Giurgiu 95,025,393 23,935,516 24,693,243 5,788,006 35,771,106 0 4,837,522 21,888,627 68,275 37% 39% Târgu Jiu 153,595,050 37,190,859 42,097,017 3,272,618 70,952,191 13,362,685 82,365 14,371,628 25,250,381 48% 37% Miercurea Ciuc 108,427,871 22,618,960 28,392,624 1,522,206 55,825,081 9,234,891 69,000 24,270,803 14,826,359 74% 21% Deva 130,130,935 33,451,352 52,710,451 638,209 43,319,423 7,005,707 11,500 23,071,214 6,268,459 34% 50% Slobozia 78,946,599 24,519,566 26,346,115 2,028,796 26,048,072 374,229 4,050 21,144,146 795,806 41% 40% 400 Iași 504,353,610 124,798,738 166,292,646 10,748,177 202,249,716 31,722,373 264,333 49,142,474 28,049,956 26% 51% Baia Mare 203,291,410 58,338,486 65,077,285 1,163,085 78,567,895 4,073,059 144,659 25,902,969 5,197,938 25% 48% Turnu Severin 166,779,499 36,588,828 41,671,225 1,887,191 86,349,295 18,652,917 282,960 20,939,177 38,909,786 74% 24% Târgu Mureș 307,031,995 76,622,402 101,818,356 3,880,326 113,208,706 14,861,392 11,502,205 41,364,923 18,013,207 31% 49% Piatra Neamț 231,366,710 49,069,820 43,927,458 11,778,322 124,616,753 34,763,503 1,974,357 62,100,711 69,830,422 124% 4% Slatina 160,040,858 45,905,155 51,739,413 423,977 61,947,163 9,305,453 25,150 20,992,841 18,635,159 40% 42% Ploiești 406,071,056 124,705,739 159,097,115 4,334,790 117,837,676 127,482 95,736 46,282,964 198,424 16% 60% Satu Mare 204,980,132 47,722,353 55,132,730 596,616 68,901,644 2,073,708 32,626,789 39,739,771 7,533,039 35% 44% Zalău 100,723,661 29,187,774 29,319,223 690,329 41,279,727 2,230,188 246,608 3,361,228 3,788,675 12% 54% Sibiu 332,950,247 108,417,201 122,441,692 3,981,700 63,963,230 783,174 34,146,424 89,767,462 693,340 34% 54% Suceava 214,366,058 63,789,353 47,653,963 9,410,725 93,506,917 7,539,650 5,100 15,179,632 24,329,929 33% 41% Alexandria 81,471,641 18,724,141 27,930,322 630,362 33,983,282 5,090,145 203,534 9,276,010 3,950,497 28% 48% Timișoara 595,544,689 168,257,698 242,022,763 2,111,648 181,337,470 41,658,193 1,815,110 54,253,470 22,393,975 19% 64% Tulcea 144,078,306 43,454,672 41,568,821 1,923,004 56,976,072 1,758,848 155,737 24,041,787 5,245,063 34% 41% Vaslui 110,206,398 20,551,652 27,131,375 2,130,754 60,058,048 16,497,495 334,569 11,610,678 21,935,526 67% 30% Râmnicu Vâlcea 222,986,305 53,656,703 65,211,238 462,320 103,468,608 5,762,668 187,436 22,710,320 10,804,870 28% 41% Focșani 159,961,923 39,644,032 39,167,149 1,480,968 64,455,123 7,182,843 15,214,651 24,073,486 829,034 26% 49% Consilii județene (2011) Alba 177,540,701 3,634,686 27,920,558 23,998,000 121,905,057 7,502,733 82,400 5,870,815 7,940,162 25% 28% Arad 227,082,093 17,480,718 41,717,506 31,462,450 124,976,001 22,757,317 11,445,418 34,930,020 58,153,136 91% 14% Argeș 260,896,295 2,487,793 61,157,419 42,201,507 155,014,286 6,710,896 35,290 20,873,848 38,543,255 56% 20% Bacău 280,462,040 4,719,102 46,367,304 42,200,389 183,731,214 43,035,087 3,444,031 21,560,867 67,369,931 92% 18% Bihor 252,383,259 3,212,376 45,247,145 36,267,408 167,656,330 11,789,346 0 10,396,641 28,603,631 46% 23% Bistrița- Năsăud 195,934,355 2,706,844 18,490,802 19,453,383 154,461,680 35,763,802 821,646 21,310,680 112,627,988 323% -29% Botoșani 198,096,473 2,772,283 16,056,229 26,534,467 152,219,159 43,253,042 514,335 14,712,249 45,550,932 131% 15% Brașov 239,475,757 6,967,094 64,664,005 38,510,977 103,202,116 241,534 26,131,565 43,229,279 1,522,062 33% 38% Brăila 148,335,464 7,250,078 21,658,417 20,228,308 99,198,661 18,356,539 0 4,299,294 50,875,112 112% 8% Buzău 189,805,870 1,942,113 27,530,127 27,618,555 132,715,075 4,586,045 0 28,523,566 16,603,060 79% 9% Caraș Severin 175,563,116 4,735,633 16,500,543 21,138,350 133,188,590 20,417,607 0 24,736,980 14,615,671 93% 13% Călărași 149,459,275 1,448,030 13,667,584 19,339,947 113,266,059 25,502,949 1,737,655 6,807,129 51,454,223 161% 2% Cluj 368,927,814 11,393,568 99,057,665 57,908,668 157,555,326 2,196,419 43,012,587 145,054,149 18,722,155 77% 13% Constanța 388,784,411 11,226,168 75,250,992 48,547,048 253,230,783 27,452,027 529,420 111,696,803 55,109,834 123% -1% Covasna 93,819,193 2,593,687 14,096,295 14,970,038 62,012,058 13,275,594 147,115 7,942,400 40,744,929 153% -4% 401 Dâmbovița 222,566,723 4,779,377 27,146,731 25,551,642 165,088,973 27,097,812 0 36,808,750 41,060,635 135% 3% Dolj 228,388,504 3,510,035 51,125,166 41,628,535 130,499,089 12,588,671 1,625,679 6,684,203 36,779,310 44% 29% Galați 201,336,593 3,094,180 42,408,098 33,815,257 122,016,240 16,266,767 2,818 26,967,558 33,410,369 76% 17% Giurgiu 163,603,417 27,003,682 12,927,250 15,501,706 106,941,065 35,052,704 1,229,714 29,993,077 55,370,873 151% 4% Gorj 161,708,179 6,957,408 30,469,667 23,487,761 100,719,436 6,844,918 73,907 6,616,276 19,110,618 42% 26% Harghita 136,762,832 3,262,679 19,413,204 20,198,326 93,436,097 18,220,864 452,526 24,066,103 35,619,729 138% 1% Hunedoara 204,812,356 2,069,693 37,290,258 34,001,179 131,451,226 7,100,620 0 32,301,584 21,246,022 73% 13% Ialomița 94,450,981 6,068,191 14,283,451 16,612,401 57,462,231 946,375 24,707 16,685,973 4,368,524 57% 18% Iași 389,352,712 19,082,232 55,459,356 44,441,817 220,673,639 23,473,393 49,695,668 56,362,872 48,258,575 62% 22% Ilfov 231,485,453 1,202,499 72,079,721 36,999,246 120,581,629 40,948,661 622,358 18,516,478 376,761 17% 57% Maramureș 190,312,125 2,232,571 27,177,803 29,109,422 131,767,039 13,662,664 25,290 3,680,440 29,572,314 57% 20% Mehedinți 184,369,432 1,541,519 16,044,534 16,548,860 150,111,033 32,523,031 123,486 11,356,427 69,691,493 237% -8% Mureș 271,558,854 3,065,648 46,730,890 36,190,151 185,550,765 25,246,063 21,400 16,924,959 38,156,607 64% 21% Neamț 249,394,045 2,671,654 24,025,107 31,698,603 158,001,097 19,691,452 32,997,584 45,318,435 33,792,427 87% 13% Olt 172,144,744 2,578,866 22,261,634 26,104,514 121,189,730 19,807,318 10,000 4,518,238 22,463,052 53% 25% Prahova 359,509,226 10,529,710 75,170,370 49,273,443 224,374,776 2,340,887 160,927 24,180,677 17,121,932 31% 27% Satu Mare 143,791,625 2,307,382 22,609,531 21,124,801 92,132,467 1,744,162 5,617,444 15,673,128 10,726,150 51% 19% Sălaj 181,192,244 2,120,851 12,807,079 14,156,515 151,675,448 50,789,567 432,351 14,976,970 100,264,702 390% -19% Sibiu 257,000,723 6,255,673 51,499,656 32,941,932 164,452,560 21,026,004 1,850,902 14,146,015 59,728,990 80% 15% Suceava 344,205,371 2,274,463 28,583,998 40,226,263 268,171,646 50,506,613 4,949,001 4,506,840 61,601,088 87% 18% Teleorman 169,142,709 1,730,607 15,691,413 23,412,240 128,307,449 41,521,019 1,000 10,521,878 51,417,845 152% 12% Timiș 426,120,925 8,147,551 87,666,166 54,013,000 276,244,632 63,675,696 49,576 20,939,573 95,024,029 77% 23% Tulcea 172,605,024 8,875,882 15,186,406 17,817,002 124,847,494 25,703,229 5,878,240 35,154,988 60,965,233 201% -13% Vaslui 211,722,994 2,625,949 17,129,567 26,256,336 165,487,059 28,898,232 224,083 16,679,597 17,048,269 73% 20% Vâlcea 194,453,370 6,408,697 25,753,191 24,048,260 138,243,222 3,328,723 0 25,845,366 3,337,599 52% 16% Vrancea 197,333,504 856,220 16,430,828 21,486,184 157,752,077 9,668,897 808,195 49,725,378 12,073,007 156% -6% Sursă: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – www.dpfbl.mdrap.ro/sit_ven_si_chelt_uat.html *Notă: O explicație privind termenii utilizați aici, la fel ca și o descriere scurtă raporturilor fiscale interguvernamentale din România sunt incluse la sfârșitul acestei Anexe. 402 Situația financiară din 2010 (în actualul RON, 2010) Cota veniturilor Subvenții Cota Cota neopr- alocate – cheltuielilor defalcată alocate Venituri Subvenții Rambursări Alte totale de Total din Cheltuieli de capital pentru proprii ne-alocate din fonduri venituri capital din impozitul cheltuielile UE și alți veniturile pe venit curente din donatori ne-alocate veniturile totale Bugete Fonduri locale UE Reședințe de județ (2010) Alba Iulia 158,642,481 25,295,156 42,777,821 3,565,000 49,665,457 37,339,047 5,201,384 27,939,288 30.41% 47.80% Arad 158,642,481 144,396,972 108,385,302 4,834,509 164,617,353 9,318,042 58,729,371 17,747,917 28.65% 44.13% Pitești 291,963,672 69,801,497 111,063,113 3,157,998 107,883,290 57,774 39,157,468 0 21.27% 49.64% Bacău 359,691,370 56,830,359 112,350,813 2,309,862 140,171,267 48,029,069 28,091,016 19,525,142 21.69% 47.79% Oradea 412,945,568 95,653,813 112,754,747 5,413,441 178,873,277 20,250,290 14,080,484 17,729,435 13.59% 48.98% Bistrița 156,427,983 28,217,148 63,428,946 5,755,000 52,783,081 6,243,808 19,032,745 5,121,984 23.31% 50.82% Botoșani 170,211,466 30,361,879 40,890,606 6,975,848 86,458,772 5,524,361 18,543,958 329,286 22.53% 38.12% Brașov 572,764,587 182,262,092 175,672,007 4,639,326 200,216,086 9,975,076 76,187,821 2,386,213 21.09% 51.33% Brăila 258,961,232 55,354,730 71,377,348 5,653,692 113,177,918 13,397,544 14,278,655 15,661,233 20.54% 44.73% Buzău 233,524,753 51,437,957 72,056,316 5,358,586 103,329,108 1,342,786 11,518,831 2,328,575 10.64% 49.82% Reșița 112,846,594 30,052,214 34,260,269 1,908,467 45,225,526 1,400,118 7,150,333 130,590 10.77% 53.47% Călărași 103,244,429 26,582,661 29,538,234 4,521,499 42,555,345 46,690 13,804,393 23,000 22.78% 45.39% Cluj-Napoca 590,752,220 138,669,109 263,847,722 8,470,232 179,383,347 381,810 42,452,564 2,772,020 10.99% 61.98% Constanța 510,029,597 155,269,667 201,359,750 1,807,640 148,985,687 2,606,853 7,435,169 1,580,752 2.50% 69.02% Sfântu Gheorghe 113,259,925 19,838,888 30,450,794 4,950,223 54,505,684 3,514,336 26,860,466 3,381,603 51.47% 25.17% Târgoviște 185,997,926 37,717,283 52,964,852 4,766,875 72,881,267 17,667,649 16,593,978 8,958,677 22.59% 47.08% Craiova 450,374,257 116,722,204 152,545,716 2,294,029 167,419,681 11,392,627 84,258,223 20,315,424 36.96% 39.61% Galați 414,869,012 115,832,126 137,818,160 1,672,998 146,360,404 13,185,324 56,003,069 18,785,040 27.85% 46.69% Giurgiu 98,201,945 20,084,403 26,137,553 6,580,721 44,774,168 625,100 11,718,362 277,842 22.45% 42.19% Târgu Jiu 162,780,919 33,606,066 47,498,004 2,528,703 67,207,674 11,940,472 12,506,472 1,493,065 14.65% 50.11% Miercurea Ciuc 101,190,020 21,336,930 30,620,261 1,567,770 43,273,853 4,391,206 12,187,670 3,187,284 26.55% 42.04% Deva 130,818,301 30,725,115 55,206,170 1,659,660 41,708,162 1,519,194 32,744,722 1,066,518 37.94% 42.27% Slobozia 79,990,897 20,477,107 27,689,954 1,740,131 29,701,513 382,192 21,329,204 161,755 42.73% 36.00% Iași 522,593,044 102,258,300 178,088,906 15,430,384 187,443,982 39,371,472 57,966,202 4,559,893 18.66% 52.17% Baia Mare 207,084,103 50,050,225 66,506,197 1,509,782 86,671,725 2,346,174 25,766,637 3,406,718 24.23% 44.06% 403 Turnu Severin 170,172,781 31,563,147 43,753,687 1,652,274 72,820,144 20,383,529 19,020,266 809,426 20.37% 45.56% Târgu Mureș 313,467,141 69,943,214 107,754,598 5,175,861 114,939,330 15,654,138 21,149,402 14,603,892 18.01% 51.93% Piatra Neamț 205,143,127 41,975,330 46,492,719 12,929,347 79,808,316 23,937,415 56,688,077 13,242,729 55.80% 27.01% Slatina 164,672,031 44,910,690 49,101,315 1,450,461 69,183,640 25,925 22,689,914 70,150 23.84% 44.17% Ploiești 425,144,437 105,610,318 170,623,300 6,951,398 141,845,280 114,141 71,228,506 141,763 25.19% 49.85% Satu Mare 185,998,801 47,732,456 56,979,505 431,234 77,708,972 3,146,634 8,864,376 279,702 8.44% 53.30% Zalău 185,998,801 47,732,456 56,979,505 431,234 77,708,972 3,146,634 8,864,376 279,702 8.44% 53.30% Sibiu 290,317,550 93,228,091 112,129,646 1,934,880 81,854,785 1,170,148 58,290,715 1,712,104 28.78% 51.14% Suceava 222,870,449 54,324,491 51,173,000 16,151,997 85,457,936 15,763,025 30,681,067 3,162,957 24.63% 46.47% Alexandria 86,976,962 18,992,589 27,539,197 1,979,298 37,990,643 475,235 7,395,520 163,806 15.43% 47.63% Timișoara 583,434,636 147,490,669 242,369,457 5,189,989 187,358,908 1,025,613 37,555,617 1,264,321 9.80% 61.23% Tulcea 150,272,050 39,952,409 41,476,625 3,531,901 57,280,299 8,030,816 16,006,732 6,951,663 24.69% 46.60% Vaslui 103,273,844 24,711,018 27,816,076 2,574,908 47,270,133 901,709 12,768,740 3,113,567 28.36% 38.85% Râmnicu Vâlcea 198,552,261 50,049,119 63,599,745 3,273,899 75,790,749 5,838,749 27,319,996 707,599 22.83% 47.71% Focșani 150,509,854 35,412,237 44,206,882 871,992 69,090,900 927,843 12,155,307 1,944,624 17.32% 44.73% Consilii județene (2010) Alba 189,192,369 3,210,465 27,511,633 25,781,000 120,735,579 11,953,692 15,453,032 16,232,819 46.29% 19.44% Arad 227,210,209 13,024,925 46,159,101 27,888,391 91,659,909 48,477,883 3,028,565 18,697,894 16.03% 50.10% Argeș 278,300,399 2,766,383 62,931,311 39,167,769 159,609,384 13,825,552 23,589,901 9,057,135 27.51% 30.92% Bacău 236,390,276 5,367,065 47,818,429 37,867,593 128,846,329 16,490,860 16,770,175 20,115,357 34.30% 29.89% Bihor 259,382,651 2,267,954 46,742,651 32,573,044 163,236,078 14,562,924 478,073 9,515,106 10.39% 33.21% Bistrița-Năsăud 190,489,072 2,394,916 22,969,879 21,215,000 97,949,409 45,959,868 5,816,408 32,621,987 41.54% 28.40% Botoșani 170,970,434 1,135,115 16,573,010 23,862,381 116,081,373 13,318,555 13,721,204 8,333,802 40.18% 19.20% Brașov 211,443,896 6,743,676 67,218,685 32,957,617 102,822,501 1,701,417 23,931,554 70,559 22.10% 40.02% Brăila 140,671,223 2,735,743 23,564,667 18,390,337 75,868,229 20,112,247 3,788,920 19,209,523 35.49% 29.72% Buzău 189,136,190 1,162,290 28,245,292 24,726,926 116,708,091 18,293,591 17,717,807 23,188,641 56.48% 16.67% Caraș Severin 157,342,660 3,263,479 18,646,203 26,851,880 104,666,173 3,914,925 24,881,607 646,618 48.46% 17.25% Călărași 137,771,715 472,052 13,629,864 16,384,467 76,709,943 30,575,389 3,538,335 9,268,461 20.97% 35.03% Cluj 388,538,945 11,977,219 92,590,732 112,958,948 156,306,742 14,705,304 18,337,434 4,988,417 10.04% 53.77% Constanța 323,176,652 6,645,876 81,445,441 47,665,522 171,634,976 15,784,837 85,750,748 10,217,293 63.33% 17.20% Covasna 87,501,385 2,863,992 14,510,169 16,796,031 45,537,778 7,793,415 2,091,278 54,728 5.11% 45.51% Dâmbovița 202,728,614 2,703,961 28,765,882 33,849,794 112,968,016 24,440,961 21,319,267 12,100,980 37.23% 27.79% Dolj 287,493,098 1,987,921 55,884,338 38,472,395 123,905,691 67,242,753 11,879,718 85,530,956 59.55% 23.02% Galați 210,125,755 1,838,716 43,768,197 30,324,700 110,293,445 23,900,697 23,021,850 22,736,628 45.84% 25.73% Giurgiu 125,191,122 4,430,245 13,130,555 13,200,654 59,164,731 35,264,937 6,562,370 3,581,657 15.36% 44.64% Gorj 160,607,724 1,809,278 34,057,178 22,906,510 88,287,879 13,546,879 5,959,783 14,355,758 28.09% 32.38% Harghita 145,921,189 3,156,951 20,535,278 21,692,042 79,031,931 21,504,987 23,837,656 23,060,521 70.11% 13.70% 404 Hunedoara 230,631,234 1,683,553 42,703,221 35,075,087 115,660,000 35,509,373 29,137,729 8,477,212 32.72% 33.54% Ialomița 98,269,100 5,547,693 14,976,658 14,933,181 58,629,477 4,182,091 11,716,055 7,984,117 49.70% 20.29% Iași 324,547,516 8,907,398 58,742,849 42,814,263 188,619,940 25,463,066 13,374,397 19,123,171 23.91% 31.87% Ilfov 252,757,906 1,346,155 70,264,023 35,877,149 70,197,737 75,072,842 19,354,659 68,539,951 48.15% 37.45% Maramureș 234,377,056 3,622,878 28,524,367 30,630,441 114,591,929 57,007,441 3,541,471 26,329,545 24.94% 38.36% Mehedinți 198,606,088 1,171,773 17,575,673 16,569,730 103,271,746 60,017,166 14,661,431 45,871,611 63.50% 17.52% Mureș 227,319,683 2,933,762 48,590,408 33,840,078 140,930,656 1,024,779 15,002 1,563,360 1.83% 37.31% Neamț 243,353,437 2,514,858 25,370,015 28,840,145 143,306,042 43,322,377 8,146,135 38,174,529 46.30% 22.08% Olt 161,386,240 2,141,582 22,912,991 22,165,476 93,001,325 21,164,866 108,122 18,472,346 27.17% 30.86% Prahova 374,886,611 11,109,324 78,850,688 47,069,698 223,975,655 13,881,246 31,021,327 20,412,795 34.08% 26.54% Satu Mare 160,804,144 5,517,504 23,674,556 19,760,451 102,139,284 9,712,349 31,765,442 2,422,539 58.28% 15.22% Sălaj 147,422,749 2,960,195 13,365,726 12,228,109 81,975,653 36,893,066 2,860,457 3,670,212 9.98% 39.96% Sibiu 248,431,003 8,213,754 48,878,994 29,501,297 132,731,424 29,105,534 4,572,930 9,576,804 12.23% 40.88% Suceava 350,787,705 2,021,047 30,694,337 45,075,658 203,027,924 69,968,739 3,506,181 50,005,392 36.22% 26.87% Teleorman 191,400,226 1,492,711 17,438,718 20,521,087 82,938,494 69,009,216 16,631,017 71,048,525 80.84% 10.86% Timiș 339,977,738 10,458,478 88,434,996 51,253,856 174,753,392 15,077,016 11,710,476 2,339,639 8.50% 44.47% Tulcea 209,457,172 6,604,726 15,769,669 19,646,524 109,397,334 58,038,919 47,315,929 47,979,461 95.24% 2.27% Vaslui 213,029,019 2,034,046 16,755,163 22,175,821 139,156,504 32,907,485 13,170,468 43,333,042 76.49% 8.15% Vâlcea 208,427,502 6,408,588 26,098,087 16,070,365 156,030,388 3,820,074 1,041,385 3,627,184 8.91% 22.90% Vrancea 264,636,729 1,240,683 18,266,793 30,125,302 147,717,119 67,286,832 26,656,552 33,292,230 51.27% 21.53% Sursă: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – www.dpfbl.mdrap.ro/sit_ven_si_chelt_uat.html *Notă: O explicație privind termenii utilizați aici, la fel ca și o descriere scurtă raporturilor fiscale interguvernamentale din România sunt incluse la sfârșitul acestei Anexe. Scurtă descriere a raporturilor fiscale interguvernamentale din România Venituri proprii: veniturile guvernamentale locale de prim nivel, generate din veniturile fiscale locale (impozitul pe proprietate, impozit pe autovehicule, impozitul pe venit pentru companiile deținute de autoritățile locale, impozite juridice și notariale, impozite asupra plusvalorii, impozite speciale, impozite locale minore) și din veniturile nefiscale locale (concesii, chirii, penalități/ amenzi, venituri din capital). La al doilea nivel administrației publice locale (consiliile județene) există o capacitate mult mai îngustă asupra venituri proprii: impozit pe venit pentru companiile deținute de autoritățile județene, impozit pe vehicule de transport, unele taxe de licențiere, venituri de capital, concesiuni și închirieri, alte surse foarte mici. Cota Defalcată din Impozitul pe Venit (CDIV): veniturile generate de defalcarea cotei din impozitul pe venit pe suprafața de colectare după formula: 41,75% pentru bugetul de nivel 1 al guvernelor locale (municipii, orașe mici, comune), 11,25% pentru bugetul de nivel 2 al guvernelor locale (consilii județene), 18,5 % pentru echilibrare la nivelul județului după aceeași formulă de echilibrare, utilizată de guvernul central. Această cotă de 13% ar trebui să fie considerată ca sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit – analizate mai jos. Sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale și sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale: transferurile de echilibrare suportate de impozitul pe venit sau TVA, alocate pe județe și localități în două etape: în prima rundă, Ministerul Finanțelor alocă pe județe transferurile de echilibrare pe bază de TVA, folosind o formulă cu doi indicatori: zona (30% pondere) și capacitatea fiscală pe cap de locuitor 405 (calculată pe baza CDIP și utilizată invers proporțional pentru a obține un efect de echilibrare) (70% pondere ). Din transferul total de sume alocate din CDIV la nivel de județ (ceea ce este alocat de către Ministerul Finanțelor pe baza TVA și 18,5% din impozitul pe venit colectat în limitele administrative ale județelor) bugetul consiliului județean primește 27%, iar restul este repartizat între localități în felul următor: - 80% se repartizează între localități, folosind o formulă cu trei indicatori : capacitatea fiscală pe cap de locuitor (calculată pe impozitul pe venit și folosită invers proporțional), populația și zona urbană, cu excepția terenurilor agricole. Alocarea efectivă se face de biroul deconcentrat al Ministerului Finanțelor și se realizează în două etape. În prima etapă, transferul este alocat doar pentru unitățile administrației publice locale cu capacitatea fiscală pe cap de locuitor (calculată pe baza impozitului pe venit) mai mică decât capacitatea fiscală medie pe cap de locuitor, calculată la nivel de județ folosind o formulă cu doi indicatori: populație (75% pondere) și aria pe care se poate construi(25%). În a doua etapă, banii non-alocați sunt distribuiți tuturor administrațiilor locale din județ invers proporțional cu capacitatea fiscală pe cap de locuitor; - 20% se repartizează în funcție de consilii județene între localități pentru trei scopuri, dar fără formulă : pentru plata arieratelor, pentru a sprijini planurile de dezvoltare locală și pentru a sprijini cofinanțarea proiectelor de investiții. Sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor, sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București, sumele defalcate din TVA pentru drumuri, sumele defalcate din TVA pentru finanțarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a bazelor sportive din spațiul rural, subvenții, sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și pre-finanțări sunt transferuri de stat cu destinație specifică: pentru primul nivel al guvernării locale, ele sunt utilizate pentru învățământul pre-universitar, asistența socială (programul privind venitul minim garantat, persoanele cu handicap, subvenții de încălzire pentru familiile sărace). La nivel județean, sumele defalcate sunt, în esență, utilizate pentru finanțarea serviciilor de asistență socială (pentru copii, persoane cu handicap și persoane în vârstă). Alocarea operată de unitățile administrației publice locale se face în general în funcție de numărul de beneficiari – în învățământul pre- universitar, este calculată în principal în funcție de numărul de profesor. Rambursarea fondurilor UE este, de asemenea, o componentă importantă din sumele defalcate, folosite în principal pentru investiții - valoarea proiectelor UE non-investiționale de la nivelul administrației publice locale este de doar marginală. Alte venituri reprezintă o serie de alte surse mici de venituri – cu excepția anului 2010, când se pare că rambursările din fondurile UE au fost incluse în această categorie (pentru acest motiv, ponderea acestei categorii este foarte ridicată în 2010). Această analiză este făcută pe baza practicii internaționale și a clasificării OCDE și pe baza categoriilor specifice finanțelor publice locale. 406 407 Anexa 18. Criterii de evaluare economică și financiară A. Scopul general al criteriilor 1. Proiecte auto-finanțate sau viabile din punct de vedere comercial (Taxele de utilizare sau cotizațiile depășesc cheltuielile de funcționare și întreținere – O&M – astfel că ele contribuie la plata cheltuielilor de capital). Perspectiva Metoda evaluării Scopul evaluării evaluării Sponsor (proprietar sau Evaluare financiară bazată pe costul 1. A determina dacă este viabil din punct de deținător de capital) capitalului sponsorilor sau a vedere financiar deținătorilor de capitaluri proprii 2. A determina dacă sponsorul are nevoie de (fluxurile de numerar includ plata subvenție de capital pentru a-l face viabil sau împrumuturilor și a serviciilor dacă sponsorul dorește să plătească pentru contractate special pentru a finanța dreptul de a implementa proiectul (aspect de proiecte) bază al PPP): estimarea mărimii subvenției de capital sau a plății Finanțatori combinați Evaluare financiară bazată pe media Evaluarea capacității proiectului de a crește sau investiția totală ponderată a costului de capital finanțarea datoriilor Economică Evaluare economică, inclusiv a Evaluări privind impactul economic al proiectelor tuturor costurilor externe și a sau contribuția totală la patrimoniul net din beneficiilor actualizate la costul de economie oportunitate economică al capitalului Distributivă sau a părților Dezagregarea evaluării economice Identificarea câștigătorilor și învinșilor neți dintre interesate pentru a identifica beneficiile nete părțile interesate pentru a determina necesitatea sau costurile grupurilor mari de părți de a redistribui beneficiile dinspre câștigătorii interesate: sponsori, utilizatori/ excesivi sau de a compensa marii învinși ai beneficiari, guvern, etc. proiectului 2. Proiecte fără auto-finanțare sau dependente de venit (Veniturile guvernamentale necesare pentru a sprijini cheltuielile de capital și de O&M; orice taxe de utilizare sau cotizații sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile de O&M). Perspectiva Metoda evaluării Scopul evaluării evaluării Sponsor (proprietar sau Evaluare financiară bazată pe costul A determina mărimea grantului dacă nu deținător de capital) : de capitalului sponsorilor sau a deținătorilor de se utilizează fondurile sponsorului și obicei, autoritatea locală capitaluri proprii (fluxurile de numerar includ a. Grantul dacă O&M sunt acoperite în cazul POR plata împrumuturilor și a dobânzilor de buget = cheltuieli de capital contractate special pentru a finanța proiecte) b. Grant dacă O&M și cota de capital a. Include taxe și contribuția financiară a este acoperită de buget = costul sponsorului pentru a acoperi cheltuielile de capital fără contribuția O&M guvernamentală oferită b. Include contribuția pentru cofinanțarea cheltuielilor de capital Contribuția bugetară a Prognoza privind veniturile nete (creșterea Evaluarea capacității financiare a entității sponsorului veniturilor nete ale tuturor celorlalte noi publice de a susține financiar funcționarea angajări O&M în raport cu O&M cerute) proiectului, esențială pentru furnizarea de servicii de impact economic Economică La fel ca mai sus, dar beneficiile utilizatorilor Evaluarea impactului economic al direcți ai serviciilor de proiect devin un proiectelor sau a contribuției totale a beneficiu extern cheie patrimoniului net din economie Distributivă sau a părților Dezagregarea evaluării economice pentru a Identificarea câștigătorilor și învinșilor neți interesate identifica beneficiile nete sau costurile dintre părțile interesate pentru a grupurilor mari de părți interesate: sponsori, determina necesitatea de a redistribui utilizatori/ beneficiari, guvern, etc. beneficiile dinspre câștigătorii excesivi sau de a compensa marii învinși ai proiectului 408 B. Criterii tehnice pentru evaluarea financiară și tehnică 1. Proiecte auto-finanțate sau viabile din punct de vedere comercial Perspectiva & scopul Criterii Observații evaluării Evaluare financiară din 1. VFNA(K) > 0 la o rată de 1. A determina dacă este viabil financiar perspectiva sponsorului actualizare egală cu costul 2. A determina dacă sponsorul are nevoie de (proprietar sau deținător de fondurilor de investiții pentru subvenție de capital (VFNA(K)<0) sau sponsorul capital) pentru a determina sponsorizare și fluxul de numerar dorește să plătească pentru dreptul de a atractivitatea proiectului și net al sponsorului, inclusiv plata implementa proiectul (VFNA(K) > 0): VFNA give nevoia de grant sau datoriilor și dobânzilor amounts disponibilitatea de a plăti pentru 2. RRF(K) > rata reală de actualizare 3. RRF(K) > rata reală de actualizare indică viabilitatea proiect egală cu costul fondurilor de financiară, dar nu este utilă în compararea investiții pentru sponsorizare proiectelor decât dacă acestea sunt similare la nivel 3. RRF(K) - rata de actualizare de mărime, durată, tipar al fluxului de numerar net etc. 4. Decalajul dintre RRF(K) și rata de actualizare este o măsură de acoperire a riscurilor. Evaluare financiară din 1. VFNA(C) >0 și RRF(C) > CMPC 1. VFNA(C) = VFNA(K) și, ca atare, nu mai adaugă perspectiva finanțatorilor 2. Ratele dobânzilor pe an și informații combinați sau a investiției totale cumulativ pe parcursul duratei de 2. Ratele dobânzilor măsoară capacitatea anuală și pentru analiza cerințelor de viață a proiectului cumulativă a proiectului de a acoperi plata finanțare și a capacității de a dobânzilor rambursa datoria Evaluare economică pentru a 1. VENA > 0 la rata reală de 1. VENA măsoară valoarea actualizată a beneficiilor accesa beneficiul sau impactul actualizare socială (recomandată economice minus valoarea actualizată a costurilor economic net de UE la 5,5%) economice generate de proiect sau de o măsură a 2. RRE > 5.5% creșterii nete a patrimoniului economic 3. B/C > 1 2. Măsurile RRE sau B/C se bazează pe VENA și pot fi utilizate pentru selectarea de proiecte, dar nu pentru selecția dintre proiecte. Distributivă sau a părților VENA este dezagregată pentru a Identificarea câștigătorilor și învinșilor neți dintre părțile interesate măsura valoarea netă actualizată interesate pentru a determina necesitatea de a câștigată de toate părțile interesate redistribui beneficiile dinspre câștigătorii excesivi sau de a compensa marii învinși ai proiectului 2. Proiecte fără auto-finanțare sau dependente de venit Perspectiva & scopul Criterii Observații evaluării Evaluare financiară din VFNA(K) măsurată după includerea de Acolo unde este nevoie ca costurile O&M (netul perspectiva sponsorului taxe de utilizare, cotizații și plata oricăror taxe sau tarifele de utilizare) să fie acoperite (proprietar sau deținător de datoriilor de proiect și după contribuția la de la bugetul sponsorului, nu este nevoie de niciun capital): de obicei, autoritatea bugetul a sponsorului pentru a acoperi calcul al VNA deoarece este clar că proiectul are locală în cazul POR cofinanțarea proiectului și O&M pe nevoie de o subvenție de capital pentru a acoperi durata de viață a proiectului = cheltuieli cheltuielile de capital în exces dintre costurile de capital – cheltuieli neeligibile și neeligibile și cantitatea necesară de cofinanțare. cofinanțare necesară Capacitatea sponsorului de a Prognoza veniturilor nete (creșterea 1. Activele noi sau reabilitate au nevoie de cheltuieli susține proiectul de-a lungul veniturilor nete ale tuturor celorlalte noi O&M de-a lungul duratei de viață pentru a asigura duratei sale de viață din angajări O&M) – cheltuielile de proiect furnizarea de servicii. O&M variază în funcție de resurse bugetare pentru O&M >0 anual și cumulativ tipul de activ (tipul de drum, tipul de unitate de învățământ, de sănătate, echipamente IT etc.) 2. Acolo unde activele vechi au fost susținute cu costuri ridicate de O&M, economiile la nivel de O&M ar putea crește prin reabilitarea activelor Evaluare economică & Ca mai sus Ca mai sus distributivă, ca mai sus 409 C. Măsuri de cost-eficacitate sau măsuri privind costul unitar Măsuri de cost-eficacitate sunt adesea folosite atunci când este dificil să se acorde o valoare output- urilor sau serviciilor livrare de un proiect. Ele sunt, de asemenea, folosite pentru a estima costurile unitare de producție pentru un serviciu. Măsura poate fi exprimată atât în termeni de costuri financiare, cât și în termeni de cost economic, după cum este necesar. Costuri unitare financiare sunt necesare în scopuri bugetare sau de contractare, atunci când costurile financiare ale unui furnizor de servicii trebuie să fie acoperite. De exemplu, costul financiar al tratării unui pacient, al educării unui student la un anumit nivel învățământ, al livrării unui metru cub de apă, al menținerii sau reabilitării unui kilometru de drum etc., toate sunt măsuri bugetare utile. Costurile unitare economic pot reprezenta un criteriu de selecție înlocuitor. De exemplu, costul economic al extinderii vieții unui pacient cu un an sau al economisirii unei ore per vehicul la 1000 kilometri parcurși cu vehiculul. Din punct de vedere conceptual, măsurile de cost-eficacitate sunt derivate de la criteriul valorii nete actualizate, fie de ordin financiar sau economic, pentru un proiect sau program: VNA = VP (prețul sau valoarea unitară a fluxului de cantități sau de efecte de-a lungul duratei de viață a proiectului) – VP (fluxul de capital și costuri de funcționare de-a lungul duratei de viață a proiectului) Dacă VNA = VP (p * fluxul de cantități) – VP (costuri) = 0 și p este un preț real constant (valoare sau cost unitar) Indexat în funcție de inflație, atunci p = VP(costuri) / VP(flux de cantități) = costul unitar real sau valoare reală. Câteva observații trebuie făcute în legătură cu măsura costului unitar (p): i. Costul unitar se aplică la modelul costurilor suportate și la modelul cantităților sau efectelor produse pe o perioadă specifică din durata de viață a unui proiect. ii. Costul unitar va fi sensibil la calendarul cheltuielilor (crește dacă costurile sunt concentrate în prima parte a proiectului) și al cantităților (cresc în cazul în care obținerea efectelor întârzie). iii. Costul unitar netezește în mod eficient costurile anuale acumulate, care pot varia de la an la an, pe durata de viață a proiectului. 410 Abrevieri (conforme cu notarea de la nivelul manualelor UE) VNFA(K) = Valoarea netă financiară actualizată, bazată pe fluxuri reale de numerar (inclusiv toate taxele și tarifele de utilizare și taxele și încasări din plata datoriilor din împrumuturi, contractate pentru a finanța proiecte, și dobânzi și plăți principale) actualizate prin costul real al fondurilor de investiții ale sponsorului (costul de capital în cazul în care investitorul este privat). RRF(K) = Rata reală internă de rentabilitate financiară, pe baza fluxului real de numerar net pentru VNA(K). VNFA(C) = Valoarea netă financiară actualizată, bazată pe fluxuri reale de numerar, în raport cu investiția totală înainte de includerea finanțării datoriilor, actualizate prin costul mediu ponderat al capitalului (CMPC). RRF(C) = Rata reală internă de rentabilitate financiară, pe baza fluxului real de numerar net pentru VNA(C). CMPC = costul mediu ponderat al capitalului (ratelor reale ale dobânzilor sau ratele de rentabilitate necesare) din rata datoriilor și a capitalurilor investite din valoarea totală a activelor proiectului. VNEA = Valoarea netă economică actualizată a fluxului real de numerar din investiția totală, plus toate costurile și beneficiile externe aplicabile utilizatorilor serviciilor din proiect sau furnizorilor din cadrul proiectului sau schimbări în veniturile publice, actualizate prin rata de actualizare socială. RRE = Rata de rentabilitate economică este rata internă de rentabilitate obținută pe fluxurile de beneficii sau costuri nete. B/C = Raportul Beneficiu – cost = VP(beneficii economice) supra VP (costuri economice) 411 Anexa 19. Limitări privind utilizarea analizei cost-beneficiu și a ratei interne de rentabilitate în selecția competitivă a proiectelor Analiza cost-beneficiu (ACB) și rata internă de rentabilitate (RIR) sunt doi indicatori care sunt în prezent utilizați de către AM-POR pentru evaluarea și selectarea proiectelor. Indicatorii nu sunt utilizați pentru a compara proiecte, ci mai degrabă ca măsuri de performanță individuală a proiectelor. Ele sunt totuși măsuri inadecvate pentru compararea proiectelor unele cu altele. În cele ce urmează vom sublinia unele dintre limitările acestor instrumente. Limitările RIR RIR este rata de actualizare (K) la care valoarea actualizată a beneficiilor este egală cu valoarea actualizată a costurilor în cazul unui anumit proiect Este important de notat faptul că RIR este un concept matematic, iar nu un criteriu economic sau financiar și are două utilizări frecvente: (a) Dacă RIR este mai mare decât costul fondurilor, atunci proiectul poate fi întreprins (b) Adesea RIR este utilizat pentru a clasifica proiecte care se exclud reciproc. Proiectul cu RIR cea mai ridicată ar trebui ales Avantajul RIR este acela că utilizează informații doar din proiect. Pus într-o formă grafică, RIR ar arăta astfel: În cele ce urmează, vom oferi patru exemple care evidențiază limitările RIR ca instrument de comparare a proiectelor. 1. Rate multiple de rentabilitate ale unui proiect de-a lungul timpului Așa cum indică și graficul de mai jos, rata internă de rentabilitate poate varia în timp. 412 Pentru exemplul de mai sus, dacă stabilim rata de actualizare la 0% sau la 100%, vom obține aceeași Valoare Netă Actualizată (VNA), așa cum se observă în soluțiile propuse mai jos: Soluția 1: K = 100%; VNA= -100 + 300/(1+1) + -200/(1+1)2 = 0 Soluția 2: K = 0%; VNA= -100+300/(1+0)+-200/(1+0)2 = 0 2. Proiecte de diferite mărimi și alternative stricte În această situație, ar putea fi obținute o VNA și o RIR care oferă concluzii diferite, așa cum se indică în exemplul de mai jos: Costul de oportunitate al fondurilor = 10% VNA : 600/0.10 - 2,000 = 6,000 - 2,000 = 4,000 VNA : 4,000/0.10 - 20,000 = 40,000 - 20,000 = 20,000 Așadar VNA > VNA RIRA : 600/KA - 2,000 = 0 or KA = 0.30 RIRB : 4,000/KB - 20,000 = 0 or KB = 0.20 Așadar KA>KB 3. Proiecte cu durate diferite de viață și alternative stricte Costul de oportunitate al fondurilor = 8% Proiectul A: Costuri de investiție = 1.000 în anul 0 Beneficii = 3.200 în anul 5 Project B: Costuri de investiție = 1.000 în anul 0 Beneficii = 5.200 în anul 10 RIRA : -1,000 + 3,200/(1+KA)5 = 0 ceea ce înseamnă că KA = 0.262 RIRB : -1,000 + 5,200/(1+KB)10 = 0 ceea ce înseamnă că KB = 0.179 Așadar KA>KB 413 4. Același proiect, dar inițiat la momente diferite Proiectul A: Costuri de investiție = 1.000 în anul 0 Beneficii = 1.500 în anul 1 Proiectul B: Costuri de investiție = 1.000 în anul 5 Beneficii = 1.600 în anul 6 RIRA : -1,000 + 1,500/(1+KA) = 0 ceea ce înseamnă că KA = 0.5 RIRB : -1,000/(1+KB)5 + 1,600/(1+KB)6 = 0 ceea ce înseamnă că KB = 0.6 Așadar KB>KA Pe scurt, RIR poate fi utilizat pentru a compara investițiile când acestea sunt aceleași la nivel de:  Dimensiune/mărime  Calendar  Termen/durată  Tipar de beneficii Acest lucru este foarte greu de făcut în practică întrucât proiectele POR, chiar și în cadrul aceleiași Axe, tind să fie destul de diferite la nivelul celor patru aspecte menționate mai sus. Limitările ACB Raportul cost-beneficii este calculat după cum urmează: Raportul beneficiu-cost (R) = Valoarea actualizată a Beneficiilor /Valoarea actualizată a Costurilor Dacă raportul beneficiu-cost (R) este mai mare de 1, atunci proiectul ar trebui întreprins. Există totuși multe cazuri în care nu este posibil să se clasifice proiecte pe baza raportului beneficiu-cost: • Proiecte de diferite dimensiuni care se exclud reciproc • Proiecte care se exclud reciproc și costuri periodice sau de operare scăzute din beneficii și costuri versus beneficii raportate brut din costurile de operare • Nu este neapărat adevărat că dacă RA>RB, atunci proiectul „A” este mai bun Aceste aspecte pot fi explicate ușor sub formă matematică pe baza următorului exemplu: Proiectul A: VP0 din Costuri = $5,0 M, PV0 din Beneficii = $7,0 M VNAA = $2,0 M RA = 7/5 = 1,4 0 Proiectul B: VP din Costuri = $20,0 M, VP0 din Beneficii = $24,0 M VNAB = $4.0 M RB = 24/20 = 1,2 Potrivit criteriului referitor la raportul beneficiu-cost, proiectul A ar trebui ales în detrimentul proiectului B întrucât RA>RB, dar VNA a proiectului B este mai mare decât VNA a proiectului A. Așadar proiectul B ar trebui ales. A doua problemă este faptul că raportul beneficiu-cost nu se ajustează la proiecte care se exclud reciproc cu costuri periodice sau de funcționare scăzute din beneficii și costuri versus beneficii raportate brut din costurile de exploatare. De exemplu: 414 Proiectul A: Costuri totale = $5,0 M Costuri periodice = $1,0 M (adică Costuri fixe = $4,0 M) VP0 din Beneficii brute = $7,0 M RA = (7-1)/(5-1) = 6/4 = 1.5 (în comparație cu 1.4 de mai sus) Proiectul B: Costuri totale = $20,0 M Costuri periodice = $18,0 M (adică Costuri fixe = $2,0 M) VP0 din Beneficii brute = $24.0 M RB = (24-18)/(20-18) = 6/2 =3 (în comparație cu 1.2 de mai sus) Așadar proiectul B ar trebui să fie ales în detrimentul proiectului A pe baza criteriului beneficiu-cost. Drept urmare, ACB nu se poate utiliza pentru clasificarea proiectelor. 415 Anexa 20. Performanța POR la răscruce Provocare Obiectiv Rezultate Priorități POR Obiective de Indicatori de Indicatori de Indicatori de Indicatori de tematic așteptate pentru finanțare performanță ale SUA performanță ai performanță performanță ai SUA performanță (spre comparație) SUA (spre ai SUA – – Indicatori de ai SUA – Etape comparație) Indicatori de output cheie de [toți indicatorii] rezultat implementare Competitivitate 1. Consolidarea Niveluri mai Dezvoltarea (NASA – Misiuni noi) A (NASA – Misiuni noi) (NASA – Misiuni noi) cercetării, a ridicate de infrastructurii de permite noi misiuni Numărul total de Numărul total de dezvoltării investiții în CDI, transfer tehnologic în îndrăznețe și accesul rapoarte privind rapoarte privind noile tehnologice și a atât în sectorul sectoarele public și agențiilor guvernamentale noile tehnologii, tehnologii, acorduri de inovării public și privat; privat, în special în și industriei din SUA la acorduri de utilizare utilizare de software, noi un transfer mai regiunile mai puțin noi tehnologii – Până la 30 de software, noi cereri de brevetare bun al dezvoltate ale septembrie 2013, cereri de brevetare depuse, licențe de rezultatelor României, în documentul de maturizare depuse, licențe de tehnologie, spin-off-uri cercetărilor în concordanță cu a noilor tehnologii prin tehnologie, spin-off- tehnologice activități principiul specializării finalizarea a 4065 produse uri tehnologice documentate și comerciale; o inteligente în materie de tehnologie, documentate și utilizarea documentelor distribuție mai inclusiv brevete, licențe, utilizarea misiunilor tehnologie ale bună a activității acorduri de utilizare. documentelor NASA. CDI în regiunile misiunilor tehnologie României. (NSF – Acces public) ale NASA. Creșterea oportunităților de cercetare și educație prin accesul publicului la produse digitale cu valoare ridicată, rezultate din cercetarea finanțată de NSF – Până la 30 septembrie 2013, FSN va fi stabilit politici de acces al publicului la date și software cu valoare ridicată în cel puțin două domenii științifice, care operează intensiv cu date. Competitivitate 2. Îmbunătățire Piețe mai N/A a accesului, dinamice și mai utilizării și competitive în calității România, cu tehnologiilor beneficii informatice și asociate pentru de comunicare consumatori, care decurg din utilizarea sporită 416 a comerțului online; îmbunătățirea serviciilor publice și reducerea sarcinii administrative, atât pentru companii, cât și pentru cetățeni, ca urmare a implementării e- guvernării 2.0. Competitivitate 3. Creșterea Creșterea • Acțiuni pentru (SBA – Împrumuturi (SBA – Împrumuturi (SBA – (SBA – Împrumuturi competitivității durabilă a consolidarea culturii pentru întreprinderi) pentru întreprinderi) Împrumuturi pentru întreprinderi) întreprinderilor economiei antreprenoriale și Procesarea împrumuturilor Procentul cererilor pentru Procentul cererilor de mici și mijlocii, românești, pentru pentru întreprinderi cât de împrumut depuse întreprinderi) împumut depuse a sectorului reflectată în conștientizarea mai eficient cu putință – electronic pentru Procentul electronic pentru agricol și a creșterea opțiunii și a Până la 30 septembrie programul 7(a). contractărilor programul 7(a). sectorului activității sprijinului potențial 2013, creșterea utilizării (SBA – Împrumuturi federale principale pescuitului și economice pentru crearea de procesării fără hârtie în pentru întreprinderi) acordate (SBA – Împrumuturi acvaculturii formale și în întreprinderi. programul 7(a) de la 72% Numărul cererilor întreprinderilor pentru întreprinderi) ocuparea forței • Acțiuni pentru la 90% și în programul 504 electronice pentru mici (23%). Numărul cereilor de muncă în îmbunătățirea de la 55% la 75% pentru 7(a). electronice pentru 7(a). toate regiunile productivității îmbunătățirea eficienței, (SBA - Împrumuturi (SBA – Contracte mai puțin IMM‐urilor și eficacității și a calității pentru întreprinderi) cu întreprinderile (SBA – Împrumuturi dezvoltate ale oferirea de serviciilor în programul de Numărul total de mici) Valoarea pentru întreprinderi) României; o oportunități de împrumuturi pentru cereri de împrumut contractelor Numărul total de cereri proporție mai creștere, inclusiv companii. pentru 7(a). federale acordate de împrumut pentru 7(a). mare de locuri consolidarea întreprinderilor de muncă în accesului la sprijin (SBA – Contracte cu (SBA – Contracte cu mici. (SBA – Acces la capital) sectoarele pentru întreprinderile mici) întreprinderile mici) Nivelul programului de industriale planificarea Creșterea participării Procentul obligațiuni dintr-un an competitive pe afacerilor, întreprinderilor mici la contractelor federale fiscal dat. Aceste fonduri plan consultanță tehnică, contractarea principale acordate sunt utilizate de către internațional și consultanță și sprijin guvernamentală – Până la întreprinderilor mici titularii de licențe SBIC în sectoarele de pentru export. 30 septembrie 2013, SBA (23%). pentru a investi în servicii cu • Acțiuni pentru va crește participarea întreprinderile mici. valoare îmbunătățirea întreprinderilor mici la (SBA – Contracte cu adăugată; o accesului la contractarea cu guvernul întreprinderile mici) (SBA – Acces la capital) contribuție mai finanțare, inclusiv federal pentru a îndeplini Suma acordată în Suma de finanțare oferită bună la creșterea prin oferirea unei obiectivul mai larg al total întreprinderilor întreprinderilor mici într- economică și la game adecvate de guvernului ca 23% din mici pe baza un anumit an fiscal. ocuparea forței instrumente valoarea totală contractelor Aceste fonduri sunt de muncă financiare. contractărilor principale să federale. folosite pentru a investi dinspre IMM-uri; • Acțiuni pentru se îndrepte către în întreprinderile mici și 417 intensificarea alăturarea în rețea a întreprinderile mici, și ca (SBA – Acces la pentru a le dezvolta. comerțului întreprinderilor în beneficiile programelor de capital) Nivelul internațional; vederea consolidării contractare să se îndrepte programului de (SBA – Acces la capital) îmbunătățirea schimburilor de către destinatarii vizați. obligațiuni dintr-un Numărul de fonduri SBIC durabilității cunoștințe și a an fiscal dat. Aceste care au primit o nouă ecologice a consolidării (SBA – Acces la capital) fonduri sunt utilizate licență într-un anumit an sectorului de participării acestora Extinderea accesului la de către titularii de fiscal. Aceste fonduri afaceri. în cadrul lanțurilor de capital pe termen lung. – licențe SBIC pentru a (beneficiarii de licențe desfacere, inclusiv Din anul fiscal 2012 până investi în SBIC) vor investi capital în cele la scară la 30 septembrie 2013, a întreprinderile mici. întreprinderile mici. internațională. se angaja cel puțin 4,3 • Acțiuni integrate – miliarde USD de capital (SBA - Acces la situri, competențe, prin programul „Small capital) Suma de sprijin pentru Business Investment finanțare oferită investiții – în vederea Company” pentru a facilita întreprinderilor mici atragerii de investiții accesul la capital al într-un anumit an pentru regiunile mai companiilor cu creștere fiscal. Aceste fonduri puțin dezvoltate ale ridicată și pentru a sunt folosite pentru a României. promova crearea de noi investi în locuri de muncă și întreprinderile mici și păstrarea personalului în pentru a le dezvolta. aceste companii. (SBA - Acces la capital) Numărul de fonduri SBIC care au primit o nouă licență într-un anumit an fiscal. Aceste fonduri (beneficiarii de licențe SBIC) vor investi capital în întreprinderile mici. Oamenii și 8. Promovarea Creșterea Crearea de Societatea ocupării și activității întreprinderi mici cu sprijinirea economice și a sprijin financiar mobilității ocupării forței de pentru start-up-uri în forței de muncă muncă, în special zone urbane în regiunile mai puțin dezvoltate și în zonele rurale din România. 418 Oamenii și 9. Promovarea Îmbunătățirea • Dezvoltarea (HUD – Ratele locurilor de (HUD - Ratele (HUD - Ratele (HUD - Ratele locurilor Societatea incluziunii satisfacției infrastructurii de muncă vacante) locurilor de muncă locurilor de de muncă vacante) sociale și publice în raport bază a serviciilor Reducerea ratelor de vacante) Procentul muncă vacante) Numărul unităților de combaterea cu serviciile de sociale, cu o atenție locuri de muncă vacante. – de Clustere Locale de Procentul de servicii finalizate pe baza sărăciei sănătate și deosebită asupra Până la 30 septembrie Investiții (NIC-uri) cu Clustere Locale de fondurilor NSP2, raportat sociale din infrastructura 2013, a se reduce rata rezultate în materie Investiții (NIC-uri) de beneficiarii de România, și localizată la nivel medie a locurilor de de rate de locuri de cu rezultate în granturi NSP2. [Unitățile rezultate mai comunitar. muncă locale vacante în muncă vacante cel materie de rate de de servicii reprezintă bune în materie 70% din cartierele cele mai puțin într-o zonă locuri de muncă numărul de servicii de sănătate în • Investiții în spitale afectate de criza comparabilă. vacante cel puțin produse în cadrul fiecărei special în și alte infrastructuri imobiliară* în raport cu într-o zonă activități eligibile. Multe regiunile mai de sănătate publică. zonele comparabile. (HUD - Ratele comparabilă. unități pot fi produse în puțin dezvoltate *Cartierele cele mai locurilor de muncă cadrul unor (de ex., ale României. • Sprijin pentru afectate sunt definite ca vacante) Numărul (HUD - Ratele achiziții și reabilitare), regenerarea fizică, Clustere Locale de unităților de servicii locurilor de astfel că „unitățile de economică și socială investiții ( Neighborhood finalizate pe baza muncă vacante) servicii” nu sunt direct a comunităților Investment Clusters – NIC) fondurilor NSP2, Numărul mediu de transferabile în numărul sărace din zonele NSP 2. raportat de zile necesar total de unități locative.] urbane. beneficiarii de pentru a lista pe (HUD – Locuințe la prețuri granturi NSP2. piață o (HUD - Ratele locurilor accesibile) Menținerea [Unitățile de servicii proprietate de muncă vacante) închirierii de locuințe la reprezintă numărul imobiliară a FHA. Totalul familiilor prețuri accesibile. – Până de servicii produse în deservite prin HUD în la 30 septembrie 2013, a cadrul fiecărei (HUD - Ratele perioada 1 octombrie se menține închirierea de activități eligibile. locurilor de 2011 – 30 septembrie locuințe la prețuri Multe unități pot fi muncă vacante) 2013. accesibile prin continuarea produse în cadrul Numărul mediu de deservirii a 5,4 milioane de unor (de ex., achiziții zile în care o familii și a încă 61.000 de și reabilitare), astfel proprietate familii prin programele că „unitățile de imobiliară a FHA HUD de închiriere de servicii” nu sunt rămâne în locuințe la prețuri direct transferabile în evidență. accesibile. numărul total de unități locative.] (HUD - Locuințe la prețuri (HUD - Ratele accesibile) locurilor de muncă Numărul de vacante) Numărul unități de mediu de zile închiriere ocupate necesar pentru a lista în proprietăți pe piață o imobiliare cu mai proprietate multe familii, imobiliară a inclusiv unitățile Administrației finanțate pe baza Federale de Locuințe Secțiunii 8 din (Federal Housing Proiect, Credit Administration - fiscal/credit fiscal 419 FHA). pentru locuințe adresate celor cu (HUD - Ratele venituri mici. HUD locurilor de muncă a garantat pentru vacante) Numărul proprietăți mediu de zile în care private, locuințe o proprietate pentru vârstnici și imobiliară a FHA persoane cu nevoi rămâne în evidență. speciale (202 și 811) și pentru (HUD - Locuințe la programe precum prețuri accesibile ) Programul de Totalul familiilor Asistență Locativă deservite prin HUD în și de Închiriere de perioada 1 Proprietăți octombrie 2011 – 30 Suplimentare. septembrie 2013. Multe dintre aceste programe (HUD - Locuințe la sunt menținute, prețuri accesibile) astfel că țintele Numărul de unități sunt negative, de închiriere ocupate reflectând o în proprietăți pierdere estimată imobiliare cu mai de unități, multe familii, inclusiv strategia globală unitățile finanțate pe fiind aceea de a baza Secțiunii 8 din reduce numărul Proiect, Credit de unități fiscal/credit fiscal pierdute. Deși se pentru locuințe așteaptă să fie adresate celor cu pierdute unități, o venituri mici. HUD a tendință de succes garantat pentru ar fi una pozitivă, proprietăți private, nu negativă. locuințe pentru vârstnici și persoane cu nevoi speciale (202 și 811) și pentru programe precum Programul de Asistență Locativă și de Închiriere de Proprietăți Suplimentare. Multe dintre aceste programe sunt menținute, astfel că 420 țintele sunt negative, reflectând o pierdere estimată de unități, strategia globală fiind aceea de a reduce numărul de unități pierdute. Deși se așteaptă să fie pierdute unități, o tendință de succes ar fi una pozitivă, nu negativă. Oamenii și 10. Investirea Educație și Susținerea (Educație – Îmbunătățirea (Educație – (Educație – Societatea în educație, formare de infrastructurii de rezultatelor) Îmbunătățirea Îmbunătățirea competențe și calitatea la toate educație și Îmbunătățirea rezultatelor) Statele rezultatelor) învățare pe tot nivelurile, livrate dezvoltarea rezultatelor tuturor care implementează Statele care parcursul vieții într-un mediu resurselor în copiilor de la naștere până un plan de înaltă implementează atractiv. învățământul în clasa a treia.—Până la calitate de colectare un plan de înaltă preșcolar, primar, 30 septembrie 2013, cel și raportare de date calitate de secundar, terțiar și în puțin nouă state vor pune dezagregate cu colectare și învățământul în aplicare un plan de privire la starea raportare de date profesional și tehnic înaltă calitate de colectare copiilor la momentul dezagregate cu pentru a îmbunătăți și raportare de date intrării la grădiniță. privire la starea calitatea și relevanța dezagregate cu privire la copiilor la educației și formării starea copiilor la (Educație – Profesori momentul intrării pentru piața muncii. momentul intrării la competenți) Până la la grădiniță. grădiniță. 30 septembrie 2013, majoritatea statelor (Educație – (Educație – Profesori vor fi introdus Profesori competenți) cerințe aplicabile pe competenți) Până Îmbunătățirea învățării întreg cuprinsul lor la 30 septembrie prin asigurarea faptului că pentru introducerea 2013, majoritatea tot mai mulți studenți au de sisteme statelor vor fi un profesor competenți. cuprinzătoare de introdus cerințe – Până la 30 septembrie evaluare și sprijin aplicabile pe 2013, cel puțin 500 de pentru profesori și întreg cuprinsul circumscripții școlare vor directori. lor pentru avea sisteme de evaluare (Educație – Profesori introducerea de și de sprijin adresate competenți) Până la sisteme profesorilor și directorilor, 30 septembrie 2013, cuprinzătoare de iar majoritatea statelor vor cel puțin 500 de evaluare și sprijin avea cerințe aplicabile pe circumscripții școlare pentru profesori și întreg cuprinsul lor pentru vor avea sisteme directori. introducerea de sisteme cuprinzătoare de cuprinzătoare de evaluare evaluare și de sprijin (Educație – și sprijin pentru profesori adresate profesorilor Profesori și directori. și directorilor. competenți) Până 421 (Educație – Profesori la 30 septembrie (Educație – Redresare competenți) Până la 2013, cel puțin școlară) Progres 30 septembrie 2013, 500 de demonstrat în redresarea cel puțin 500 de circumscripții celor mai slab circumscripții școlare școlare vor avea performante școli din vor avea sisteme sisteme de țară. – Până la 30 cuprinzătoare de evaluare și de septembrie 2013, 500 de evaluare și de sprijin sprijin pentru circumscripții școlare cu pentru profesori și profesori și performanțele cele mai directori. directori. slabe din țară în mod repetat vor fi demonstrat (Educație – (Educație – o îmbunătățire Redresare școlară) Profesori semnificativă și vor fi servit Cele mai puțin competenți) Până drept posibile modele de performante școli la 30 septembrie urmat în cazul altor care demonstrează 2013, cel puțin eforturi de redresare îmbunătățiri 500 de școlară. semnificative și care circumscripții servesc drept școlare vor avea (Educație – Decizii în posibile modele de sisteme cunoștință de cauză) urmat pentru alte cuprinzătoare de Luarea de decizii eforturi de redresare evaluare și de documentate și școlară. sprijin pentru îmbunătățirea procesului profesori și de învățare prin utilizarea (Educație – Decizii în directori, sistemelor de date. – Până cunoștință de cauză) la 30 septembrie 2013, Numărul statelor (Educație – toate statele vor care implementează Redresare implementa sisteme sistemele de date K- școlară) Cele mai longitudinale de date la 12. puțin performante nivelul întregii țări. școli care (Educație – Stare de demonstrează (Educație – Stare de pregătire pentru îmbunătățiri pregătire pentru învățământul terțiar) semnificative și învățământul terțiar) Numărul statelor care servesc drept Pregătirea tuturor elevilor care adoptă posibile modele pentru învățământul standarde de urmat pentru superior și pentru carieră. recunoscute la nivel alte eforturi de – Până la 30 septembrie internațional pentru redresare școlară. 2013, toate statele vor învățământul adopta standarde superior și în ceea ce (Educație – Decizii recunoscute la nivel privește cariera. în cunoștință de internațional privind cauză) Numărul pregătirea pentru (Educație – statelor care învățământul superior și Accesibilitatea implementează pentru carieră. învățământului sistemele de date terțiar) Numărul K-12. 422 (Educație – Accesibilitatea statelor cu obiective învățământului terțiar) în materie de (Educație – Stare Îmbunătățirea capacității absolvire a de pregătire studenților de a accesa și învățământului pentru finaliza programe superior. învățământul universitare. Până la 30 terțiar) Numărul septembrie 2013, (HHS - Educația statelor care Departamentul va elabora preșcolară) adoptă standarde un buletin cu instituții de Creșterea numărului recunoscute la învățământ superior, de state care nivel internațional destinat să implementează pentru îmbunătățească luarea sistemele de învățământul deciziilor celor interesați și evaluare și creștere a superior și în ceea transparența privind calității care ce privește accesibilitatea îndeplinesc cariera. programelor pentru standarde ridicate. studenți și debitori prin (Educație – standardizarea (HHS – Educația Accesibilitatea informațiilor despre preșcolară) învățământului instituțiile care oferă Reducerea proporției terțiar) Numărul sprijin financiar; buletinul beneficiarilor statelor cu va prezenta informațiile în programului Head obiective în format unitar, comparabil Start care primesc materie de și simplificat, sprijinind, punctaje inferioare absolvire a astfel, instituțiile în potrivit sistemului de învățământului dezvoltarea obiectivelor în notare la clasă superior. materie de absolvire. (CLASA: Pre- grădiniță). [În scopul (HHS – Educația (HHS – Educația acestei măsuri, preșcolară) preșcolară) Îmbunătățirea „scăzut” înseamnă Reducerea calității învățământului sub punctajul de 2,5 proporției preșcolar timpuriu. Până pe o scară de 7 beneficiarilor la 30 septembrie 2013, puncte. Beneficiarii programului Head calitatea programelor pre- ar trebui să aibă un Start care primesc școlare timpurii pentru scor mediu de cel punctaje copiii din familii cu venituri puțin 2,5 pentru a inferioare potrivit mici se va îmbunătăți prin ieși din intervalul sistemului de implementarea sistemelor „scăzut.”] notare la clasă de evaluare și creștere a (CLASA: Pre- calității în ceea ce privește (HHS – Educația grădiniță). [În Fondul pentru îngrijirea și preșcolară) scopul acestei dezvoltarea copilului și Creșterea numărului măsuri, „scăzut” prin implementarea statelor și teritoriilor înseamnă sub sistemului de evaluare a cu sisteme de punctajul de 2,5 notării la clasă în dezvoltare pe o scară de 7 programul Head Start profesională care puncte. (dedicat copiilor cu includ cunoștințe și Beneficiarii ar 423 venituri mici). competențe cheie, trebui să aibă un direcții de carieră, scor mediu de cel (DOL – Atestări evaluări ale puțin 2,5 pentru a recunoscute pe piețele de capacității de ieși din intervalul specialitate) dezvoltare „scăzut.”] Îmbunătățirea profesională, oportunităților lucrătorilor oportunități (HHS – Educația din America de a avea accesibile de preșcolară) succes într-o economie dezvoltare Creșterea bazată pe cunoaștere prin profesională și sprijin numărului statelor atestări recunoscute pe financiar pentru și teritoriilor cu piețele de specialitate. – asistenți sociali. sisteme de Până la 30 septembrie dezvoltare 2013, creșterea cu 10% a (DOL – Atestări profesională care procentului de absolvenți recunoscute pe includ cunoștințe ai programelor de formare piețele de și competențe care obțin atestări specialitate) cheie, direcții de recunoscute. Creșterea cu 10% a carieră, evaluări procentului de ale capacității de absolvenți ai dezvoltare programelor de profesională, formare care obțin oportunități atestări recunoscute. accesibile de dezvoltare profesională și sprijin financiar pentru asistenți sociali. (DOL – Atestări recunoscute pe piețele de specialitate) Creșterea cu 10% a procentului de absolvenți ai programelor de formare care obțin atestări recunoscute. Infrastructura 2. Îmbunătățire Extensive covera N/A (DOC – Rețele de bandă (DOC – Rețele de (DOC – Rețele de (DOC – Rețele de bandă a accesului, ge of NGA broad largă în mediul rural) bandă largă în bandă largă în largă în mediul rural) utilizării și band, of at least Extinderea serviciilor de mediul rural) Mile de mediul rural) Noi Mile de rețele de bandă calității 30 Mbps includin bandă largă către rețele de bandă largă abonați casnici și largă desfășurate tehnologiilor g in rural areas; h comunități. Până la 30 desfășurate (proiecte comerciali la (proiecte de informatice și igh level of take‐ septembrie 2013, de infrastructură). rețelele de bandă infrastructură). 424 de comunicare up of NGA broad Departamentul va crește (DOC – Rețele de largă (proiecte de band services bo infrastructura de bandă bandă largă în adoptare a (DOC – Rețele de bandă th by business an largă de la nivel național, mediul rural) Centre rețelelor largă în mediul rural) d domestic custo dezvoltată prin Programul de calculatoare noi și sustenabile de Centre de calculatoare mers. de Oportunități moderne (proiecte bandă largă). noi și moderne (proiecte O acoperire Tehnologice de Bandă de centre publice de centre publice pentru extinsă a Largă (Broadband pentru utilizarea utilizarea rețelelor de Technology Opportunities calculatoarelor). calculatoarelor). bandă largă de Program – BTOP) de la (DOC – Rețele de tip NGA (Next 29.200 mile (la sfârșitul bandă largă în (DOC – Rețele de bandă Generation anului fiscal 2011) la mediul rural) largă în mediul rural) Access) de cel 75,000 mile. Instituții-ancoră Instituții-ancoră puțin 30 Mbps, comunitare cu comunitare cu conexiune inclusiv în zonele conexiune (proiecte (proiecte de rurale; nivel de infrastructură). infrastructură). ridicat de (DOC – Rețele de preluare a bandă largă în serviciilor de mediul rural) Noi bandă largă de abonați casnici și tip NGA atât de comerciali la rețelele firme, cât și de de bandă largă clienții casnici. (proiecte de adoptare a rețelelor sustenabile de bandă largă). Infrastructura 7. Promovarea Siguranță Creșterea (DOT – Transport feroviar (DOT – Transport (DOT – Accidente (DOT – Transport (DOT – Siguranța transportului îmbunătățită în accesibilității zonelor de călători) Accelerarea feroviar de călători) rutiere mortale) feroviar de călători) aviației) durabil și trafic, în special urbane aflate în dezvoltării transportului Numărul Reducerea ratei Numărul programelor de Ajungerea la eliminarea pe cale rutieră și apropierea rețelei feroviar de călători în SUA programelor de de accidente coridoare feroviare a Capacitatea blocajelor feroviară; TEN-T prin – Până la data de 30 coridoare feroviare a fatale la 100 căror construcție inițială Inițială de Operare apărute în reducerea construcția și septembrie 2013, inițierea căror construcție milioane VMT 1,03 a fost finalizată. sau finalizarea infrastructura timpului de modernizarea a construcțiilor pe toate cele inițială a fost în 2013. (DOT – Transport programului de rețelelor călătorie, conexiunilor 7 coridoare feroviare finalizată. feroviar de călători) Modernizare a importante transport urban secundare și terțiare pentru trenuri de mare (DOT – Transport (DOT – Accidente Numărul proiectelor Automatizării în mai durabil și, la rețeaua, inclusiv viteză și 36 de proiecte feroviar de călători) rutiere mortale) individuale a căror Deplasare la drept consecință, variante de ocolire, individuale de transport Numărul proiectelor Reducerea construcție inițială a fost Centrele de poluare mai în vederea eliminării feroviar de mare viteză. individuale a căror accidentelor finalizată. Control al redusă. blocajelor și construcție inițială a mortale ale (DOT – Transport Traficului Aerian. fluidizării traficului. (DOT – Trafic aerian) fost finalizată. pasagerilor din feroviar de călători) Sistemele de control al (DOT – Transport autovehicule la Numărul monitorizărilor. (DOT – Siguranța traficului aerian pot feroviar de călători) 100 milioane VMT aviației) îmbunătăți eficiența Numărul la 0,82 în 2013. Implementarea a spațiului aerian. Sistemele monitorizărilor. 80% din de control al traficului (DOT – Accidente intervențiile aerian pot îmbunătăți (DOT – Trafic aerian) rutiere mortale) aprobate pentru a eficiența spațiului aerian. – Ajungerea la Reducerea atenua cele mai Până la 30 septembrie Capacitatea Inițială accidentelor mari 5 riscuri 425 2013, a se înlocui sistemul de Operare (IOC) sau mortale de asociate cu informatic, vechi de 40 de finalizarea motocicletă la pierderile din ani, care deservește 20 de programului de 100.000 de distanța necesară centre de control al Modernizare a motociclete de separare dintre traficului aerian, cu un Automatizării în înmatriculate la 63 aeronave în sistem modern, Deplasare (En Route în 2013. spațiul aerian. automatizat, care Automation urmărește și afișează Modernization - (DOT – Accidente informații cu privire la ERAM) la Centrele de rutiere mortale) avioanele aflate la mare Control al Traficului Reducerea altitudine. Aerian (ARTCCS). accidentelor fatale ale non-ocupaților (DOT – Accidente rutiere (DOT – Accidente (pietoni, bicicliști) mortale) Reducerea ratei rutiere mortale) la 100 milioane de accidente rutiere Reducerea ratei VMT la 0,16 în mortale – Până la data de accidentelor rutiere 2013. 31 decembrie 2013, a se mortale la 100 reduce rata de accidente milioane mile-vehicul (DOT – Accidente mortale de la 1,26 la 100 parcurse (Vehicle rutiere mortale) milioane mile-vehicul Miles Travelled - Reducerea parcurse (în 2008) la 1,03. VMT) la 1,03 în 2013. accidentelor (DOT – Accidente rutiere mortale în (DOT – Siguranța aviației) rutiere mortale) care sunt Reducerea riscului de Reducerea implicate accidente aviatice – Până accidentelor mortale camioane mari și la 30 septembrie 2013, a ale pasagerilor din autobuze la 100 se reduce numărul autovehicule la 100 milioane VMT la accidentelor aviatice prin milioane VMT la 0,82 0,114 în 2013. combaterea factorilor de în 2013. risc atât la sol, cât și în (DOT – Accidente (DOT – Siguranța spațiul aerian. Aviația rutiere mortale) aviației) comercială (adică Reducerea Reducerea avioanele cargo SUA): accidentelor mortale accidentelor reducerea accidentelor de motocicletă la mortale cu aviatice mortale la 7,4 la 100.000 de avioane 100 milioane pasageri. motociclete comerciale cargo Aviația generală (adică înmatriculate la 63 în ale SUA la 100 avioanele private): 2013. milioane persoane reducerea ratei de (DOT – Accidente la bord la 7,6 în accident fatal la 1,6 la rutiere mortale) anul fiscal 2012 și 100.000 ore de zbor. Reducerea la 7,4 în anul fiscal accidentelor fatale 2013. (Corpuri de armată – ale non-ocupaților Navigație comercială) (pietoni, bicicliști) la (DOT – Siguranța Sprijinirea facilitării 100 milioane VMT la aviației) navigației comerciale prin 0,16 în 2013. Reducerea ratei asigurarea unor sisteme de (DOT – Accidente accidentelor 426 transport naval sigure, rutiere mortale) aviatice fatale la fiabile, cost-eficiente și Reducerea nu mai mult de durabile – până la 30 accidentelor rutiere 1,07 la 100.000 septembrie 2013, a se mortale în care sunt ore de zbor în anul limita numărul anual de implicate camioane fiscal 2012 și la nu închideri ale ecluzelor mari și autobuze la mai mult de 1,06 datorate defecțiunilor 100 milioane VMT la la 100.000 ore de mecanice la camerele 0,114 în 2013. zbor în anul fiscal ecluzelor pe căile de 2013. navigație utilizate frecvent (DOT – Siguranța și moderat la nu mai mult aviației) Reducerea (DOT – Siguranța de 46 de închideri cu accidentelor mortale aviației) durata mai mare de o zi și ale cargo-urilor Reducerea la nu mai mult de 26 de comerciale ale SUA incursiunilor pe închideri cu durata mai per 100 milioane de pista de categoria mare de o săptămână. persoane la bord la A & B (cele mai 7,6 în anul fiscal 2012 grave) la o rată nu și la 7,4 în anul fiscal mai mare de .395 2013. la 1 milion de (DOT – Siguranța operațiuni și aviației) Reducerea menținere sau ratei accidentelor îmbunătățire pe aviatice fatale la nu parcursul anului mai mult de 1,07 la fiscal 2013. 100.000 ore de zbor în anul fiscal 2012 și (Corpuri de la nu mai mult de armată – 1,06 la 100.000 ore Navigație de zbor în anul fiscal comercială) 2013. Închiderile de (DOT – Siguranța ecluze ca urmare a aviației) Reducerea defecțiunilor incursiunilor pe pista mecanice la de categoria A & B camerele (cele mai grave) la o ecluzelor pe căile rată nu mai mare de de navigație .395 la 1 milion de utilizate frecvent operațiuni și și moderat cu menținere sau durata mai mare îmbunătățire pe de o zi. parcursul anului fiscal 2013. (Corpuri de (DOT – Siguranța armată – aviației) Navigație Implementarea a comercială) 80% din intervențiile Închiderile de aprobate pentru a ecluze ca urmare a 427 atenua cele mai mari defecțiunilor 5 riscuri asociate cu mecanice la pierderile din camerele distanța necesară de ecluzelor pe căile separare dintre de navigație aeronave în spațiul utilizate frecvent aerian. și moderat cu durata mai mare (Corpuri de armată – de o săptămână. Navigație comercială) Închiderile de ecluze ca urmare a defecțiunilor mecanice la camerele ecluzelor pe căile de navigație utilizate frecvent și moderat cu durata mai mare de o zi. (Corpuri de armată – Navigație comercială) Închiderile de ecluze ca urmare a defecțiunilor mecanice la camerele ecluzelor pe căile de navigație utilizate frecvent și moderat cu durata mai mare de o săptămână. Resurse 4. Sprijinirea Emisii de gaze cu • Acțiunile de (HUD – Modernizări (HUD – Modernizări (HUD – Modernizări trecerii la o efect de seră; un îmbunătățire a energetice) Creșterea energetice) Numărul energetice) Numărul economie cu transport urban izolației termice a eficienței energetice și a modernizărilor sau al modernizărilor sau al emisii scăzute mai durabil și, ca clădirilor rezidențiale calității fondului de unităților locative unităților locative de dioxid de urmare, și a clădirilor publice locuințe a națiunii. – Până eficiente în materie eficiente în materie de carbon în toate reducerea să fie tratate cu la 30 septembrie 2013, de costuri și energie, costuri și energie, sectoarele poluării; prioritate pe baza de HUD va da acces la un total ecologice. ecologice. evaluare sistematică, de 159.000 de unități de Eficiență ținând seama de locuit eficiente în materie îmbunătățită a reducerea cost- de costuri și energie și de utilizării energiei eficientă a emisiilor calitate, ca parte a unui în industrie, de gaze cu efect de obiectiv comun HUD-DOE agricultură seră și de beneficiile de 520.000 de unități în piscicultură, sociale, inclusiv perioada 2012-2013 și cu 428 sectorul combaterea sărăciei un obiectiv total de 1,2 rezidențial și în energetice. milioane de unități din sectorul public. 2010 până în 2013. • Acțiuni de reabilitare și modernizare a sistemelor de transport în masă, în cadrul planurilor de mobilitate urbană sustenabilă, în cazul în care acestea vor aduce o contribuție semnificativă la calitatea aerului și la eficiența energetică. • Acțiuni de înlocuire/îmbunătățir e a sistemelor de iluminat în domeniul public, în special în zonele urbane. Resurse 5. Promovarea N/A N/A adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor Resurse 6. Protejarea Reduceri în zona Protejarea și (EPA – Situri contaminate) (EPA – Situri (EPA – Situri mediului și fostelor situri valorificarea durabilă Decontaminarea siturilor contaminate) contaminate) Numărul promovarea industriale a siturilor naturale, poluate și pregătirea lor Numărul siturilor siturilor decontaminate utilizării dezafectate și restaurarea și pentru utilizare. – Până la decontaminate prin prin programul eficiente a poluate; valorificarea 30 septembrie 2013, programul Superfund Superfund și pregătire în resurselor creșterea patrimoniului 22.100 situri suplimentare și pregătire în întregime pentru utilizare numărului cultural, inclusiv vor fi pregătite pentru întregime pentru anticipată. vizitatorilor. valorificarea utilizare anticipată. utilizare anticipată. potențialului turistic (EPA – Situri specific local, (EPA – Apă potabilă) (EPA – Situri contaminate) Numărul reabilitarea domenii Îmbunătățirea protecției contaminate) proprietăților industriale (urbane) istorice, sănătății publice pentru Numărul dezafectate pregătite valorificarea durabilă persoanele deservite de proprietăților pentru reutilizare. a patrimoniului sisteme mici de apă industriale cultural, măsuri potabilă prin consolidarea dezafectate pregătite (EPA – Situri pentru mediul urban capacității tehnice, pentru reutilizare. contaminate) Numărul (inclusiv reabilitarea manageriale și financiare amenajărilor pregătite 429 siturilor industriale a acestor sisteme. – Până (EPA – Situri pentru utilizare poluate). la 30 septembrie 2013, contaminate) anticipată pe baza Legii EPA va colabora cu Numărul privind Conservarea și douăzeci de state pentru amenajărilor Recuperarea Resurselor îmbunătățirea capacității pregătite pentru (Resource Conservation sistemelor mici de apă utilizare anticipată and Recovery Act - potabilă prin intermediul a pe baza Legii privind RCRA). două programe EPA, Conservarea și Programul de Optimizare Recuperarea (EPA – Situri și/sau Programul de Resurselor (Resource contaminate) Numărul Dezvoltare a Capacității. Conservation and de curățări finalizate ale Recovery Act - RCRA). rezervoarelor subterane (EPA – Calitatea apei) de depozitare cu scurgeri Îmbunătățirea, (EPA – Situri (Leaking Underground restaurarea sau contaminate) Storage Tank - LUST), cu menținerea calității apei Numărul de curățări respectarea standardelor prin creșterea finalizate ale de expunere umană și responsabilității, rezervoarelor circulare a apei stimulentelor și eficienței subterane de subterane. programului de depozitare cu alimentare cu apă din scurgeri (Leaking (EPA – Calitatea apei) surse dispersate. – Până la Underground Numărul de surse de apă 30 septembrie 2013, 50% Storage Tank - LUST), identificate de state (în din state vor revizui cu respectarea 1998 -2000 sau în anii propriile programe în standardelor de următori) ca fiind surse conformitate cu liniile expunere umană și dispersate de apă directoare de finanțare din circulare a apei afectate și apoi Secțiunea 319 pe care EPA subterane. restaurate parțial sau în le va lansa în noiembrie totalitate (cumulativ). 2012. (EPA – Calitatea apei) Numărul de surse de apă identificate de state (în 1998 -2000 sau în anii următori) ca fiind surse dispersate de apă afectate și apoi restaurate parțial sau în totalitate (cumulativ). Guvernare 11. Creșterea Reducerea Sprijin pentru capacității blocajelor din dezvoltarea unui instituționale și calea dezvoltării sistem cadastral o administrație și consolidării național pentru a publică exploatărilor garanta titlul asupra eficientă agricole, proprietății, rezultate din promovarea reformei 430 litigii legate de funciare și o dreptul de asamblare eficientă a proprietate pământurilor în asupra sprijinul obiectivelor terenurilor. de dezvoltare ale României Guvernare 12. Îmbunătățir Îmbunătățirea N/A ea accesului, eficienței utilizării și administrației calității publice ca tehnologiilor urmare a informatice și utilizării sporite a de comunicare TIC și a e- guvernării; îmbunătățirea satisfacției publice în raport cu administrația publică și serviciile publice. 431 Anexa 21. IDUL ca măsură globală a performanței investițiilor publice Scopul acestei secțiuni este de a concepe și testa o nouă versiune a Indicelui Dezvoltării Umane Locale (IDUL) care să fie utilizată în monitorizarea dezvoltării României într-o anumită perioadă de timp. Indicele Dezvoltării Umane (IDU) standard, dezvoltat de PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) măsoară dezvoltarea umană pe baza a trei dimensiuni – educația, speranța de viață și nivelul de trai (PIB per capita), la nivel de țară sau de regiuni extinse (PNUD, 2013). Indicele Dezvoltării Umane Locale este o adaptare a IDU, construit pentru a măsura dezvoltarea de la nivelul localităților și orașelor din România. Acesta este format din patru dimensiuni care măsoară capitalul comunitar pe baza capitalului uman, de sănătate, vital și material. Figura de mai jos oferă o privire asupra indicatorilor individuali, colectați pentru IDUL. Figura 50. Mecanismele IDUL Indicatori Dimensiuni ( forme ale Capital capitalului comunitar) comunitar Stoc de Educație la nivel de CAPITAL UMAN localitate (EDSTOCK) Speranța de viață la CAPITAL DE SĂNĂTATE INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE LOCALE (IDUL) naștere (LIFEXP) Vârsta medie a populației adulte ≥ 18 ani. Valoare CAPITAL VITAL complementară la 1 (CompAGE) Suprafața locuibilă medie pe persoană CAPITAL MATERIAL Distribuția de gaz pe (MATCAP, media locuitor pentru consumul geometrică a casnic indicatorilor constitutivi) Autovehicule personale la 1000 de locuitori Încă de la mijlocul anilor ’90, au fost elaborate și implementate diverse versiuni ale indicelui . De atunci, s-au succedat patru valuri de măsurare (a se vedea Anexa A24) a dezvoltării umane la nivel local sau comunitar, după cum urmează:  La nivel de comună, ca unitate administrativ-teritorială de bază din mediul rural, într-un proiect pentru Banca Mondială (1998);115 115 Dumitru Sandu (coordonator), 1998. Community poverty in Romania rural areas .Foundation for poverty alliviation by Romania Social Development Fund, Banca Mondială, București. 432  La nivel de sat, ca unitate socio-teritorială fără statut administrativ, pentru un raport național al UNDP (2005);116  La nivel de unități administrative teritoriale (UAT), permițând comparații între localități similare sau între diverse comunități rezidențiale (2008);117  La nivel de unități administrative teritoriale (comune sau orașe), permițând comparații între datele colectate cu ocazia diferitelor recensăminte (2013, pe baza datelor de la recensămintele din 2011 și 2002). Această analiză corespunde celui de-al cincilea val de măsurare a dezvoltării umane locale și este conceput pentru a permite calculul IDUL în orice an, indiferent de momentele recensămintelor. Metodologia de normalizare a indicatorilor constitutivi și de agregare a celor patru dimensiuni este aceeași cu cea a Indicelui de Dezvoltare Umană (IDU): fiecare indicator este standardizat prin împărțirea abaterii sale de la valoarea minimă a seriilor de date, la intervalul dintre minim și maxim (metoda mini - max); valorile standardizate sunt agregate prin medie geometrică. Analiza este structurată în trei părți, care corespund pașilor de calculare IDUL, algoritmului, și validării indicelui. Anexele 24A, 24B, 24C conțin detalii suplimentare despre toate părțile raportului. IDUL poate fi calculat pentru toate localitățile din România în fiecare an sau la un interval de doi ani, pe baza datelor furnizate din Institutul Național de Statistică. Singurul indicator constitutiv care este raportat la perioadele de recensământ este stocul de educație, care este echivalent cu numărul mediu de ani de școală pe care i-a absolvit în medie o persoană din localitate. Datorită stabilității sale ridicate, acest indicator va fi actualizat pe bază de estimări la fiecare trei ani. CONECTIVITATE EXTRA‐LOCALĂ prin Diagrama și analiza asociată navetă externă, migrație în străinătate și accesibilitate urbană acesteia arată clar că IDUL încorporează nu numai informații de primă CONCENTRAREA POPULAȚIEI (mărimea localității și statutului reflectată în fertilitatea scăzută EDUCAȚIA CAPITAL MATERIAL MODERNITATE DIFUZĂ, relevanță despre capitalul uman, material, de sănătate INDICELE VÂRSTA ei urban) și vital al localităților, ci și DEZVOLTĂRII UMANE LOCALE date despre factorii de conectivitate și de SĂNĂTATEA concentrare a populației. Această abordare este în concordanță cu modelul din „World Development OFERTA LOCALĂ DE FORȚĂ DE MUNCĂ Report 2009”. (http://dumitru.sandu.googlepages.com/CommunitypovertyinRomaniaruralareas1.pdf) și Dumitru Sandu, 1999, Community and Regional Poverty in Rural Romania, in Revista Română de Sociologie, vol. X.. 116 PNUD, 2005. National Human Development Report (NHDR) for Romania, p. 65. Este o formă anterioară a IDUL, din 1998, bazată în mare parte pe date care nu sunt legate de recensământ. 117 Datele din această versiune a indicelui dezvoltării sociale locale (Sandu, 2011) au fost util izate în mod extensiv pentru fundamentarea documentului care pune bazele procesului de regionalizare administrativă a României (Sandu, 2013). 433 Validarea indicelui este făcută, în primul rând, prin testarea stabilității în timp a relației dintre dezvoltarea locală ca variabilă latentă și indicatorii săi de măsurare (a se vedea Anexa 25). În al doilea rând, indicele este validat prin analiza principalilor săi indicatori în relație cu conectivitatea extra-locală, cu oferta locală de forță de muncă, cu nivelul de concentrare a populației și cu modernitatea difuză a locuitorilor, așa cum este reflectată în comportamentele demografice (a se vedea figura de mai sus). Pași în calcularea IDUL 1. Determinarea valorilor pentru indicatorii constitutivi pentru localitatea de referință L și un moment dat: 1.1. Speranța de viață la naștere (LIFEXP) este estimată pentru ultimii trei ani în care există date disponibile. Valoarea sa pentru 2011, de exemplu, a presupus luarea în considerare a datelor din perioada 2009-2011, iar valoarea sa pentru 2012 a presupus luarea în considerare a datelor din 2010, 2011 și 2012. 1.2. Variabilele referitoare la vârsta medie (MEANAGE), mărimea gospodăriilor și autovehiculele personale sunt luate în considerare pentru cel mai recent an cu date disponibile. 1.3. Stocul de educație (EDSTOCK) este singurul indicator care se măsoară numai în perioadele de recensământ. În primii trei ani de după recensământ, se pot folosi aceleași date pentru estimarea stocului de educație. Pentru anii următori, actualizarea acestui indicator poate fi făcută prin luarea în considerare a datelor regionale din sondajele extinse ale Institutului Național de Statistică (de exemplu, Ancheta forței de muncă în gospodării, cu acronimul AMIGO) și din clasamentele intra-regionale pe localități în funcție de stocul de educație. 2. Verificarea calității datelor pentru fiecare indicator prin: 2.1. Compararea datelor din ultimul an cu datele din anul anterior la nivel de localitate și de județ . 2.2. Examinarea valorilor maxime și minime. Este foarte importantă verificarea calității datelor despre autovehicule personale, care nu sunt înregistrate de obicei la nivel de localitate. 3. Estimarea limitelor superioare pentru fiecare dintre cei șase indicatori constitutivi (I) pentru 2020. Principul de estimare constă în luarea în considerare a două tipuri de inputuri: elasticitatea mediilor pentru indicatorul de referință în raport cu creșterea PIB/capita în perioada 2002-2011 și limita superioară preconizată pentru 2020. PIB/capita al României ca procent din media Uniunii Europene a fost de 47% în 2011. Valoarea acestui indicator preconizată pentru 2020 este de aproximativ 80%.118 3.1. Coeficientul de elasticitate pentru indicatorul I= (I2011 – I2002 )/ (PIB2011-PIB2002) 3.2. Creșterea așteptată a mediei I2011-2020=(PIB2020-PIB2011)*coeficientul de elasticitate. 3.3. Media așteptată pentru I2020 = media I2011 + Creșterea așteptată a mediei I2011-2020. 3.4. Estimarea limitei maxime pentru I2020 prin luarea în considerare tendinței în ceea ce privește schimbarea valorii maxime/medii între 2002 și 2011: max I2020 =media I2020 *(max I2020 / media2020). 4. Identificarea valorii minime pentru indicele I ca fiind egală cu minimul înregistrat în 2002 și 2011. 118 Nivelul de referință de 80% pentru PIB-ul pe cap de locuitor al României pentru anul 2020 este adoptat din Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2013-2020-2030, Guvernul României, PNUD, 2008. 434 5. Standardizarea fiecărui indicator I prin procedura mini-max: împărțirea (valoarea abaterii observate a indicelui I pentru localitatea L în anul de referință)/ (diferența dintre valorile maxime și minime pentru întreaga perioadă 2002-2020). 6. Agregarea celor trei indicatori standardizați ai capitalului material (CAPMAT), prin medie geometrică – autovehicule personale, suprafața locuită pe gospodărie și consumul de gaz pe cap de locuitor – pentru a genera indicele parțial al capitalului material pentru fiecare localitate. 7. Calcularea IDUL ca medie geometrică a celor patru dimensiuni constitutive pentru fiecare localitate cu mai mult de 1000 de locuitori în 2011: IDUL= (EDSTOCK*CAPMAT*LIFEXP*(1-MEANAGE))(1/4) . 8. Testarea validității noilor estimări ale IDUL prin compararea cu: 8.1. Măsurătorile anilor precedenți. 8.2. Predictibilitatea noilor valori IDUL funcție de ale criterii externe (modele de regresie care utilizează variabile independente privind conectivitatea, mărimea localității, imigrația, naveta etc. – a se vedea capitolele relevante din acest raport). Calcularea algoritmului Standardizarea variabilelor prin metoda mini-max, pe bază de intervale fixe, determinate empiric Unde: i – indicatorul i; l – localitatea de referință; t – perioada de referință pentru estimarea curentă; t0 – anul inițial al perioadei luate ca intervalul de stabilitate; tn – anul final al perioadei luate ca interval de stabilitate; mint0 – media celor mai mici cinci valori ale indicatorului pentru anul t0 Anul inițial pentru seriile de date ale IDUL este t0= 2002, iar ultimul este tn=2020. Valoarea maximă preconizată pentru indicatorul ith este determinat de valoarea ultimului recensământ, la care se adaugă funcția de creștere preconizată a variației cunoscute între ultimele două recensăminte succesive. Valorile maximale corespunzătoare ultimelor două recensăminte reprezintă mediile celor mai ridicate cinci valori din seriile de date corespunzătoare. (1) (2) Standardizarea indicatorilor constitutivi ai IDUL pentru o serie de măsurători succesive implică identificarea limitelor stabile maxime și minime de-a lungul timpului (a se vedea ecuația 1). Care ar fi 435 limita maximă pentru stocul de educație la nivel de localitate în 2020? Care este cea mai bună regulă pentru estimarea unei astfel de limite pentru localitățile României în 2020? Răspunsuri la astfel de întrebări trebuie formulate pentru toți indicatorii care formează IDUL. Stocul de educație (EDSTOCK) reprezintă numărul mediu de ani de școală pe care populația dintr-o localitate i-a absolvit în cadrul ciclurilor formale de învățământ. Numărul de ani absolviți diferă în funcție de vârsta persoanei. O modalitate de a obține o variabilă proxy pentru stocul de educație de la nivel local este prin multiplicarea numărului de persoane din fiecare segment de învățământ cu numărul maxim de ani pe care ciclul de învățământ de referință l-a avut de-a lungul timpului. Oamenilor care au absolvit doar școala primară, de exemplu, le vor fi alocați 4 ani de educație. Pe baza acestei logici, ponderile de calcul (wi) pentru numărul de persoane (pi) care au absolvit ciclul de învățământ i, vor fi 8 pentru gimnaziu, 10 pentru școlile profesionale și de ucenicie, 12 pentru liceu, 14 pentru școlile postliceale și 16 pentru învățământul superior. Unde ∑pi =întreaga populație de peste 10 ani din localitate. De exemplu, stocul de educație din orașul Cluj-Napoca a crescut de la 10,9 în 2002 la 12,1 în 2011. EDSTOCK a crescut, la nivel național și în aceeași perioadă de timp, de la 8,6 la 9,8. Pentru stabilirea limitei superioare pentru 2020 ar trebui să fie luată în considerare, mai întâi, media așteptată a indicatorului constitutiv funcție de coeficientul de elasticitate corespunzător schimbării sale ca răspuns la modificarea cu o unitate a PIB/capita a țării în raport cu media Uniunii Europene. În perioada 2002-2011, PIB-ul relativ pe cap de locuitor al țării a crescut de la 30% la 47%,119 iar stocul de educație de la 8,6 la 9,8. Prin împărțirea creșterii EDSTOCK la creșterea PIB-ului, se obține un coeficient de elasticitate de 0,071. Creșterea preconizată a mediei EDSTOCK2011-2020=(PIB2020-PIB2011)*coeficient de elasticitate=(80- 47)*0.068=2.24 Prin adăugarea valorii rezultate la 9,8, stocul mediu obținut pentru 2011 este 12.03 =9.79+2.24, ca nivel mediu așteptat pentru stocul de educație în România lui 2020. Raportul dintre stocul maxim de educație din seriile de date pentru toate localitățile din România și media națională a rămas constant în 2002 și 2011, adică de 1,23. Adoptând același raport pentru 2020, se ajunge la valoarea maximă a stocului de educație pentru 2020, anume 14.79. coef. elasticitate Amplitudi maxim* LIFEXP/PIB per capita Medie Minim Maxim ne /medie relativ la media UE EDSTOCK 2002 8.63 4.13 10.72 6.78 1.24 EDSTOCK 2011 9.79 3.85 12.08 8.44 1.23 0.068 EDSTOCK2020 preconizat 12.03 3.85 14.79 10.94 1.23 119 Sursa datelor PIB/cap de locuitor ca procent din media UE: EUROSTAT http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tec00114 . Nivelul de referință de 80% pentru PIB/capita2020 al României este preluat din Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2013-2020-2030, Guvernul României, PNUD, 2008. 436 Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (INS). Notă: Mediile naționale pentru 2002 și 2011 utilizează populația localității ca factor de pondere. Baza de date cumulată incl ude doar localități care aveau peste 1000 de locuitori în 2011 (2839 pentru 2002 și 3059 pentru 2011). Valorile maxime pentru 2002 și pentru 2011 reprezintă mediile celor mai ridicate cinci valori din seriile de ani. Ipoteza de raport constant între maximum și minimum. Valorile evidențiate în culoare sunt derivate pe baza coeficienților de elasticitate sau pe baza raportului preconizat dintre valorile maxime și medie. Speranța de viață la naștere (LIFEXP) este reprezentată de numărul mediu de ani pe care o persoană născută într-un an de referință i-ar trăi în condiții de viață neschimbate de-a lungul întregii vieți. Indicele este calculat prin agregarea ratele de mortalitate pentru toate segmentele de populație pe vârste sau grupe de vârste. coef. elasticitate Amplitudi LIFEXP/PIB per capita in Media Minim Maxim ne max./medie raport cu media UE LIFEXP1999-2001 70.6 53.3 77.5 26.3 1.10 LIFEEXP2009-2011 73.6 57.7 88.4 32.6 1.20 0.177 LIFEXP2018-2020 79.5 53.3 91.4 38.1 1.15 Sursa datelor: INS. Notă: Mediile naționale pentru 2002 și 2011 utilizează populația localității ca pondere. Baza de date cumulată include doar localitățile care au avut mai mult de 1000 de locuitori în 2011 (2839 pentru 2002 și 3059 pentru 2011).Am adoptat ipoteza un ei scăderi a raportului dintre maximum și medie către valoarea medie între 2002 și 2011. Aceasta ar putea fi rezultatul unei concentrări mai ridicate a populației și al reducerii disparităților în materie de sănătate prin politici regionale. Valorile maxime pentru 2002 și 2011 reprezintă mediile celor mai ridicate cinci valori din seriile anuale. Valorile evidențiate în culoare sunt derivate pe baza coeficienților de elasticitate sau pe baza raportului preconizat dintre valorile maxime și medie. Vârsta medie a populației adulte (18 și peste 18 ani) din localități este inclusă în IDUL ca măsură a capitalului vital al localității. Cu cât este mai ridicată vârsta medie dintr-o comunitate, cu atât mai scăzut este capitalul vital și, implicit, nivelul său de dezvoltare umană. Procesul de îmbătrânire din societatea românească este inevitabil. Variația sa teritorială, între regiuni sau între localități este elocventă pentru variația potențialului de dezvoltare, așa cum este dat de populația tânără activă sau de capitalul vital. Ca urmare a corelației negative dintre dezvoltarea umană locală și vârsta medie a populației adulte, acest indicator va fi inclus în procesul de agregare pentru IDUL drept complement la unu, după standardizarea sa prin procedura mini-max. Vârsta medie a populației adulte este preconizată să ajungă de la 45,6 ani în 2011 la 49,4 ani în 2020. O creștere ușoară a limitei medii superioare pe localitate este așteptată să crească și ea, așa cum se arată în tabelul de mai jos și urmând aceeași logică precum în tabelele anterioare: coef. elasticitate vârsta medie a populatiei in Amplitudin maxim* localitate/PIB per capita in M edia M inim M axim e /medie raport cu media UE varsta medie adulti 2002 43.67 34.00 59.40 27.30 1.36 varsta medie adulti 2011 45.63 37.20 58.82 22.90 1.29 0.115 varsta medie estimată 2020 49.44 34 60.31 26.31 1.22 Sursa datelor: INS. Notă: Valoarea maximă în seriile de date locale este preconizată să se apropie de valoarea medie, așa cum o arată tendința dintre 2002 și 2011. Acest lucru ar putea fi o consecință a extinderii procesului de îmbătrânire în tot mai multe comunități. Migrația peste hotare a contribuit la acest proces și este de așteptat să o facă în continuare. Valorile evidențiate în culoa re sunt derivate pe baza coeficienților de elasticitate sau pe baza raportului preconizat dintre valorile maxime și medie. 437 Indicatorul se corelează negativ cu dezvoltarea umană a localității. Acesta este motivul pentru care valorile sale sunt incluse ca și complemente la unu (după standardizare, pe baza formulei mini-max) în algoritmul pentru IDUL. Suprafața locuibilă pe locuință. Disparitățile dintre localități cu privire la condițiile de locuit sunt așteptate să crească până în 2020. Comunele din vecinătatea orașelor bogate vor avea probabil locuințe mai mari (de exemplu: Dumbrăvița și Giroc, lângă Timișoara; Corbeanca și Voluntari, lângă București; Corunca, lângă Târgu Mureș), iar localitățile rurale sărace, cu o conectivitate slabă la centrele urbane dinamice, își vor păstra probabil micile locuințe tradiționale (Necșești și Scurtu Mare în județul Teleorman, Lemnia în Covasna, Birda în Timiș și Alexandru Vlahuță în Vaslui, de exemplu). coef. elasticitate suprafata Amplitudi de locuit/PIB per capita in Media Minim Maxim ne maxim* /medie raport cu media UE suprafata locuibilă pe 37.79 20.78 64.16 45.94 1.70 locuință 2002 suprafață locuibilă pe 39.65 16.72 93.36 95.03 2.35 locuință 2011 0.109 suprafata locuibilă pe locuință, așteptată pentru 2020 43.26 16.72 129.98 113.26 3.00 Sursa datelor: INS Autovehicule personale la 1000 de locuitori. Elasticitatea scăzută a variației numărului de autoturisme la 1000 de locuitori poate fi efectul unei slabe măsurători la nivelul datelor brute (o parte din mașinile din România sunt înmatriculate în străinătate din rațiuni de taxare) și al faptului că evidențele oficiale sunt mai bune la nivel de județ decât la nivel de localitate. Seriile de date pentru 2011 au presupus o serie de estimări întrucât o parte din localități aveau autoturisme în 2007, iar în 2012 erau fără acestea etc. O verificare detaliată a datelor brute este necesară în cazul unei analize repetate privind IDUL. coef. elasticitate autovehicule personale/PIB Amplitudi per capita in raport cu Media Minim Maxim ne maxim* /medie media UE autovehicule personale la 1000 7.94 0.00 12.99 12.99 1.64 loc. 2007, ln transformare autovehicule personale la 1000 8.17 1.10 13.22 12.12 1.62 loc. 2012, ln transformare 0.014 nr. autovehicule personale la 1000 loc. in 2020 (estimare) 8.98 0 14.55 1.62 Sursa datelor: Ministerul Afacerilor Interne Gazul natural distribuit în locuințe a avut o creștere mai degrabă modestă între 2002 și 2011. Intervalul dintre consumul maxim și minim a scăzut. Utilizarea repetată a acestei măsuri în cazul IDUL va presupune, ca și în cazul autovehiculelor personale, o examinare mai detaliată a calității datelor brute (așa cum sunt înregistrate în baza de date a localităților de la INS). 438 coef. elasticitate gaz natural distribuit in Amplitudi gospodarii/PIB per capita in Media Minim Maxim ne maxim* /medie raport cu media UE gaz natural distribuit catre populatie 131.84 0.00 1212.60 1212.60 9.20 (m3 per locuitor) 2002 gaz natural distribuit catre populatie ( 139.26 0.00 1000.00 1000.00 7.18 m3 per locuitor) 2011 0.4360 gaz natural distribuit catre populatie ( m3 per locuitor, estimare) 2020 153.65 0 1220.00 1213 5.16 Sursa datelor: INS Toți indicatorii standardizați și media geometrică generată se înmulțesc cu 100 pentru o citire mai ușoară. Validarea IDUL Există mai multe feluri de a valida Indicele Dezvoltării Umane Locale. În primul rând, se poate lua în considerare stabilitatea raportului dintre dezvoltarea locală ca variabilă latentă și indicatorii săi care măsoară cele patru forme de capital: vital, uman, material și de sănătate. Anexa 25 susține, cu argumente tehnice și comparând datele din 2002 și 2011, că acest criteriu al „invarianței metrice” este respectat parțial, dar acceptabil, potrivit practicilor metodologice actuale. Capitalul uman este cel mai relevant indicator pentru dezvoltarea umană locală în ambele perioade de referință. Procesul este în concordanță cu natura stabilă a structurii pe vârste, spre deosebire de cea a stocului de capital material. În acest fel, variabilele utilizate pentru măsurarea dezvoltării umane la nivel local păstrează o configurație mai degrabă durabilă a relațiilor dintre ele. Unul dintre cele mai relevante argumente pentru a arăta validitatea IDUL este funcția de predictibilitate a factorilor de dezvoltare care nu sunt incluși în calcularea sa (validitatea de criteriu, Babbie, 2010). Având în vedere gradul în care indicele măsoară dezvoltarea locală, este de așteptat să se obțină o bună estimare a valorilor IDUL funcție de valorile indicatorilor referitori la conectivitatea localității, ocuparea forței de muncă la nivel de localitate și modernitatea culturală difuză a populației locale. Datele din figura de mai jos susțin în întregime ideea potrivit căreia dezvoltarea umană locală depinde foarte mult de conectivitatea localității, exprimată prin naveta externă, migrația peste hotare și distanțele față de cele mai apropiate orașe. O dezvoltare mai bună merge mână în mână cu o ofertă mai ridicată de forță de muncă în localitate, cu concentrarea populației (dată de statutul urban și de mărimea demografică) și cu o modernitate culturală mai mare, așa cum se reflectă în compo rtamentele demografice. Factorii menționați mai sus joacă un rol diferit în funcție de statutul rezidențial al localității: concentrarea populației în localitate pare să aibă un impact mai mare asupra dezvoltării în cazul localităților rurale decât în cazul localităților urbane; ponderea populației salariate din localitate are un impact mai mare asupra dezvoltării orașelor decât al comunelor; modernitatea culturală a populației este o variabilă independentă semnificativă doar pentru comune (a se vedea tabelul A26c în Anexa 26). Constatările de mai sus demonstrează că IDUL este un instrument puternic de măsurare a dezvoltării, care include informații nu numai despre cele patru forme de capital comunitar (de educație, de sănătate, material și vital), dar și despre factori care condiționează dezvoltarea (conectivitatea extra- locală, oferta de muncă, concentrarea teritorială și modernitatea locală difuză). Pentru a testa efectul metodei de agregare asupra indicelui, a fost folosită și o procedură mai sofisticată (analiză factorială), luând în calcul aceiași patru indicatori constitutivi. Procedura scorurilor factoriale a 439 generat un indice care corelează extrem de bine cu IDUL, pe baza agregării prin medie geometrică (r= 0.98). Dezavantajul proceduri factoriale este acela că indicele generat prin scor factorial este mai puțin comparabil în timp decât IDUL. Harta de mai jos, care arată nivelul de dezvoltare la nivelul județelor în 2012, ar putea fi luată drept referință pentru dinamica IDUL. Aceasta este în concordanță într-o mare măsură cu o altă hartă care a circulat în mod extensiv în România cu ocazia dezbaterii fundamentelor proiectului de regionalizare din 2013 (Sandu 2013). Localizarea celei mai consistente dezvoltări este aceeași: zonele Sibiu-Brașov-Timiș- Cluj-București-Ilfov. Localizarea sărăciei este indicată în ambele hărți în aceeași zonă: sudul și estul țării și ariile mediu-inferior dezvoltate din partea vestică a Moldovei. Zonele mediu dezvoltate „migrează” dinspre partea vestică a Transilvaniei (în 2002) către nordul și sud-vestul Transilvaniei (în 2012). 440 Tabelul 28. Variabilele independente ale Dezvoltării Umane Locale în România, 2012 Oferta ridicată de forță de muncă, conectivitatea ridicată a localității față de centrele urbane, de regiunea din care face parte și de alte țări determină o dezvoltare locală puternică. 0.061 0.328 ocuparea rata persoanelor salariate din distanțe conectivitatea teritorială a forței de aceeași localitate 2011 urbane localității față de orașele muncă la (LOCSALARIED) INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE LOCALE IDUL 2012 învecinate (IURCON) nivel local CONECTIVITATEA LOCALITĂȚII pe bază de 0.402 -0.028 rata general de fertilitate (copii modernitate ratanavetismului spre născuți la 1000 de femei la culturală localitățile urbane 2011 vârsta fertilității) 2011 difuză (URBCOMUTTING) (FERTILITY) navetă rata navetismului către 0.084 localitățile rurale 2011 RURCOMUTTING rata de persoane salariate din 0.168 0.036 localitate care lucrează peste localitate urbană (1 da, 0 nu) hotare ,2011 (WORKABROD) emigrație variabile de temporară rata de persoane care locuiesc 0.115 0.325 control temporar în străinătate de mai populația localității 2011 mult de un an ,2011 (TEMIGABROD) Sursa datelor: INS. 2 Rezultatele regresiei multiple prin metoda OLS (metoda celor mai mici pătrate) N=2955. Modelul explică 69% din variația IDUL (R =0.689). Datele sunt pentru coeficienții beta. Cu cât este mai ridicată valoarea coeficientului, cu atât este mai mare influența factorului de referință asupra IDUL. Toate var iabilele independente sunt semnificative pentru p=0.01, cu excepția statutului urban al localității, cu p=0.03. Doar FERTILITY corelează negativ cu dezvoltarea. Altfel spus, cu cât este mai ridicată modernitatea locală difuză (indicată prin valori scăzute pentru FERTILITY), cu atât dezvoltarea locală este mai mare. Toți cei cinci indicatori care sunt denumiți ”rate” sunt calculați prin împărțirea valorilor indicatorului la populația locală în 2011 și prin convertirea acestor valori cu ajutorul logaritmului lor natural (transformare ln). Populația localității ca variabilă independentă a IDUL este , de asemenea, transformată prin logaritmare (ln). 441 Figura 51. Nivelul de dezvoltare umană a județelor, IDUL 2012 Figura 52. Nivelul de dezvoltare umană a județelor, IDUL 2002 Sursa datelor: INS. Notă: Design și calcul: Dumitru Sandu. Intervale de grupare: sărac <40, inferior -mediu dezvoltat 40-42, mediu dezvoltat 41- 43, mediu-superior dezvoltat 44-45, dezvoltat >45. Limitele intervalelor sunt stabilite pentru 2012 prin metoda clasificării naturale. Nivelul „mediu-superior dezvoltat” nu a fost reprezentat în 2002. 442 Anexa 22A. Conceperea și utilizarea IDUL în cercetarea aplicată din România Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL) este o adaptare a Indicelui Dezvoltării Umane (IDU) al PNUD. De la mijlocul anilor ’90, au fost concepute în România mai multe versiuni ale indicelui. S-au succedat patru valuri de măsurare a dezvoltării umane la nivel comunitar sau local:  La nivel de comună, ca unitate administrativ-teritorială de bază din mediul rural, într-un proiect pentru Banca Mondială (1998)120;  La nivel de sat, ca unitate socio-teritorială fără statut administrativ, pentru un raport național al PNUD (2005);121  La nivel de unități administrative de bază, permițând comparații între localități similare sau între diverse comunități rezidențiale (2008);122  La nivel de unități administrative de bază (comune sau orașe), permițând comparații între datele colectate cu ocazia diferitelor recensăminte (2013, pe baza datelor de la recensămintele din 2011 și 2002). Nivel de comună. Primul concept și prima utilizare a indicelui dezvoltării în România au apărut într- un proiect de cercetare pentru Banca Mondială.123 Indicele dezvoltării la nivel de comună a fost generat ca scor factorial pe baza a 11 indicatori (a se vedea figura de mai jos). Nivel de sat. Cel de-al doilea design și cea de-a doua utilizare la scară largă a IDUL în România s-au regăsit în „Raportul Național al Dezvoltării Umane 2003-2005” (PNUD, 2005), care s-a bazat pe datele de la recensămintele din 1992 și 2002: „Raportul Național al Dezvoltării Umane utilizează un așa-numit Indice al Dezvoltării Umane Locale, care caută să agrege pentru prima dată un număr de indicatori umani, sociali și materiali (condiții de locuire) pentru a măsura dezvoltare și potențialul său. Având în vedere că este vorba despre o primă încercare, Indicele Dezvoltării Umane Locale prezentat în acest Raport ar trebui văzut ca o măsură proxy pentru dezvoltarea umană la nivel regional, județean și sătesc. Ca atare, acesta nu caută să utilizeze aceleași variabile pe care le folosește Indicele Dezvoltării Umane și nici nu se concentrează pe definirea ponderilor sărăciei prin estimarea veniturilor și a cheltuielilor legate de consum. În schimb, (Indicele Dezvoltării Umane Locale) se concentrează pe capacitatea umană, utilizând stocul de educație și caracteristicile ocupaționale (agricol/non-agricol; ocuparea forței de muncă/șomaj). Gradul de izolare, care este considerat a fi direct proporțional cu distanța față de cel mai apropiat oraș, cu condiția ca satul să fie unul periferic (sediul comunei nu se află pe teritoriul său). Indicele Dezvoltării Umane Locale se dovedește a fi valid, de asemenea, și în explicarea altor tendințe economice și culturale.” 124 120 Dumitru Sandu (coordonator), 1998. Community poverty in Romania rural areas .Foundation for poverty alliviation by Romania Social Development Fund, Banca Mondială, București (http://dumitru.sandu.googlepages.com/CommunitypovertyinRomaniaruralareas1.pdf ) și Dumitru Sandu, 1999, Community and Regional Poverty in Rural Romania, in Revista Română de Sociologie, vol. X.. 121 PNUD, 2005. National Human Development Report (NHDR) for Romania, p. 65. Este o formă anterioară a IDUL, din 1998, bazată în mare parte pe date care nu sunt legate de recensământ. 122 Datele din această versiune a indicelui dezvoltării sociale locale (Sandu, 2011) au fost utilizate în mod extensiv pentru fundamentarea documentului care pune bazele procesului de regionalizare administrativă a României (Sandu, 2013). 123 Dumitru Sandu , 1998, op.cit. 124 PNUD. (2005). National Human Development Report (NHDR) for Romania , p. 65. O formă anterioară a IDUL, fundamentat de date care nu provin, în principal, din recensăminte. 443 Dezvoltarea comunitară ca prim indice al dezvoltării umane locale din România, 1998 IDUL 2002 și IDUL 1992 au fost construite pe baza unui set de indicatori specificați în figura de mai jos. Componentele IDUL 1992 și IDUL 2002 măsurând dezvoltarea umană locală la nivel de sat (DEVSAT) Indicele dezvoltării 0.34 umane UMANVILL 0.36 stoc de educație persoane salariate la 1000 de Cifrele dau 0.39 locuitori % persoane care lucrează în coeficienții -0.4 agricultură folosiți pentru calcularea Indicele dezvoltării satului DEVSAT 2002 0.47 populația satului (transformare ln) scorurilor Indicele capitalului factoriale ca 0.33 biologic DEMPOT 0.45 % pop. satului în pop. comunei indici sintetici 0.3 % populație în vârstă de muncă de dezvoltare. 0.43 % gospodării cu apă curentă Indicele dezvoltării stocului de 0.32 gospodării QBUILD 0.43 % gospodării cu canalizare suprafața de locuit per gospodărie în 0.27 sat 0.67 sat periferic în comună (1 da, 0 nu) 444 Funcțiile și designul indicelui DEVSAT sunt asemănătoare nu numai cu IDU, dar și cu indicele de deprivare multiplă, care este utilizat în Marea Britanie la nivelul zonelor mici (districte).125 Premisele metodologice ale construirii IDUL la nivel de sat sunt sintetizate mai jos:126 „Sărăcia de la sat este considerată (...) o variabilă latentă complexă care nu poate fi măsurată direct. Este un fel de nucleu ascuns în interiorul mai multor sfere de semne mai mult sau mai puțin vizibile de sărăcie sau de dezvoltare. Aspectele cele mai vizibile ale sărăciei comunitare sunt factorii ce corespund localizării: izolarea față de rețeaua regională de drumuri sau poziționarea periferică în interiorul comunei sunt semne ale sărăciei, ce țin de localizare. Însă, aceștia sunt mai degrabă semne slabe întrucât există sate care sunt destul de înstărite fără a reprezenta centre comunale sau fără a fi așezate aproape de infrastructuri rutiere foarte modernizate. O familie de semne mai apropiate de nucleul real al dezvoltării satelor sau al sărăciei lor o reprezintă un set de factori structurali precum: capitalul uman, capitalul social, infrastructura publică, locuințele, unitățile de producție și de capital, bunuri gospodărești de folosință îndelungată. Toate aceste semne indică semne clare de dezvoltare comunitară. A avea mai mulți oameni educați în comunitate, o infrastructură publică mai bună, locuințe mai solide, unități economice mai dezvoltate și bunuri gospodărești mai durabile sunt semne clare ale bunăstării comunitare. Măsurarea acestor aspecte structurale ale dezvoltării la nivel de comunitate va oferi rezultate de durată întrucât structurile de referință sunt caracterizate de o inerție ridicată. Ele nu se schimbă de la o zi la alta. Stratul de semne cu proximitatea maximă față de dezvoltarea/sărăcia comunitară este format dintr- o serie de fenomene: migrație, fertilitate, producție și consum. Cunoașterea parametrilor lor cheie permite înțelegerea stării actuale a sărăciei comunitare sau a bunăstării.” Doar o parte din semnele bunăstării comunitare poate fi măsurată direct, pe baza datelor statistice, în cazul tuturor satelor din țară. Cu litere mari, în figura de mai jos, au fost notate numele variabilelor direct măsurabile cu datele disponibile. 125 DETR, Indices of Deprivation 2000, Regeneration Research Summary no. 31, 2000. 126 Dumitru Sandu (Coord.) 2000. Villages of Romania: Development, Poverty and Social Capital. Updating targeting for RSDF, Banca Mondială, București, pp. 10-11. 445 Variabile care pot fi utilizate pentru măsurarea dezvoltării/sărăciei satelor factori de localizare a centralitate administrativă a satului în comună satului CAPITAL UMAN capital social INFRASTRUCTURĂ DE LOCUIRE Bunuri durabile în gospodărie fenomene de producție structuri constitutive ale economică dezvoltării locale fertilitate migrație DEZVOLTARE/SĂRĂCIE nucleul neobservabil direct COMUNITARĂ (DE SAT) al dezvoltării satului fenomene de consum și obținere venituri infrastuctură publică structuri de producție fenomene constitutive ale izolare sat în context microregional dezvoltarii Notă: Cu litere mari sunt evidențiate categoriile de variabile care funcționează cu datele disponibile și care au fost utilizate pentru a construi indicele dezvoltării satelor. Indicatorii de infrastructură publică și de bunuri gospodărești de folosință îndelungată sunt utilizați în evaluarea sărăciei satelor printr-un set de zece criterii de sărăcie. Variabilele privind izolarea satelor și centralitate lor sunt evidențiate cu litere mici și sunt folosite pentru testarea valabilității metodologiei propuse pentru a măsura dezvoltarea sau sărăcia satelor. Nivelul mediu de dezvoltare umană în sate (DEVSAT), pe județe, 1992 și 2002 DEVSAT1992 DEVSAT2002 DEVSAT 2002*100/ Arii culturale Județe DEVSAT 1992 BC NT SV VR Vrancea 52,8 51,1 96,9 Bacău 55,1 52,3 95,1 Neamț 59,9 53,9 90,0 Suceava 60,3 56,7 94,0 GL IS Iași 51,4 49,4 96,0 Galați 59,1 53,8 91,0 BT VS Vaslui 47,1 45,5 96,6 Botoșani 48,9 46,9 95,8 AG DB PH Argeș 60,8 62,9 103,5 Dâmbovița 62,8 65,4 104,2 Prahova 66,9 67,8 101,4 BZ BR Brăila 56,1 59,6 106,3 Buzău 55,4 61,8 111,5 G TL IL CL Giurgiu 57,3 62,8 109,6 Teleorman 57,4 61,9 107,7 Ialomița 60,4 66,1 109,5 Călărași 63,5 65,3 102,8 DJ MH OT Mehedinți 51,9 57,4 110,8 Dolj 55,9 62,1 111,1 Olt 57,1 59,7 104,5 GJ VL Gorj 58,7 60,5 103,1 Vâlcea 53,5 57,0 106,7 DOBROGEA Constanța 69,4 64,8 93,3 Tulcea 62,7 58,7 93,7 AB HD Alba 60,3 60,5 100,3 Hunedoara 61,0 58,8 96,5 BV SB Brașov 77,6 71,2 91,8 446 DEVSAT1992 DEVSAT2002 DEVSAT 2002*100/ Arii culturale Județe DEVSAT 1992 Sibiu 72,4 68,6 94,6 CJ MS Cluj 61,5 63,8 103,8 Mureș 63,6 62,8 98,8 CV HG Covasna 69,6 70,3 101,1 Harghita 72,3 70,1 97,0 BN SJ Bistrița-Năsăud 61,3 67,4 110,0 Sălaj 59,3 60,1 101,3 MM SM Maramureș 64,8 69,7 107,6 Satu Mare 61,8 64,6 104,6 AD BH Arad 66,3 65,3 98,5 Bihor 60,3 62,5 103,7 BANAT Caraș-Severin 62,4 62,5 100,1 Timiș 66,8 62,3 93,2 BUCUREȘTI Ilfov 78,0 75,0 96,1 60,4 60,7 100,5 DEVSAT este calculat pe baza indicatorilor din figura anterioară. Scorurile factoriale sunt transformate prin formula Hull H=50+14*scorul factorial. DEVCOM este media ponderată a indicelui de dezvoltare umană la nivelul satelor (DEVSAT 2002) și la nivelul comunelor. Nivelul mediu de dezvoltare a comunelor, 2002 447 Același algoritm al IDUL pentru comune și orașe. IDUL 2008127 este calculat astfel încât să permită comparații între dezvoltările orașelor și ale comunelor pe baza unui set de șapte indicatori.128 Noutatea sa constă în avantajul de a măsura prin același set de indicatori nivelul de dezvoltare umană sau socială al orașelor și al comunelor. IDUL 2011 (sub acronimul UMANLOC) păstrează șase dintre cei șapte indicatori ai IDUL 2008 și capacitatea sa de a compara dezvoltarea umană din localități cu același statut rezidențial sau cu statut rezidențial diferit (comune și orașe). Îmbunătățirea este legată de posibilitatea de a compara date din mai multe recensăminte prin plasarea lor în aceeași bază de date pentru estimarea indicelui. 127 IDUL 2008, construit pe șapte indicatori, a fost promovat sub numele de indice al dezvoltării sociale locale, IDSL. 128 Sandu, D. ( 2011). Social disparities in the regional development and policies of Romania. International Review of Social Research, I, 1-30. 448 Anexa 23. Comparabilitatea IDUL în timp Scurtă prezentare a aspectelor de analiză a invarianței măsurării Întrucât IDUL este un instrument de măsurare cu mai multe elemente, care conține indicatori referitori la capitalul material, stocul educațional, speranța de viață la naștere și vârsta medie a populației adulte de 18 ani și peste, îl putem trata ca variabilă latentă cu indicatori multipli. Acest lucru ne permite să testăm ipotezele cu privire la comparabilitatea acestei măsuri în tim p. Gradul de comparabilitate este stabilit pe baza testelor de invarianță a măsurării (Steenkamp & Baumgartner, 1998). Principalul aspect în această testare este furnizarea unui răspuns la întrebarea dacă instrumentul (IDUL, în acest caz) operează la fel în diverse grupuri și ocazii, sau, altfel spus, dacă se măsoară același construct de-a lungul timpului. Testele sunt concepute pentru a oferi informații cu privire la: (a) comparabilitatea de-a lungul timpului a efectelor IDUL asupra altor variabile (în cazul nostru, efectele din 2002 și 2011) și (b) comparabilitatea de-a lungul timpului a nivelurilor medii de dezvoltare locală, calculate pe baza IDUL. Prima situație (etichetată ca „invarianță metrică” în studiile de specialitate) este utilă atunci când se utilizează IDUL ca predictor pentru alte variabile (sau, invers, atunci când se testează efectele altor variabile asupra IDUL). Cea de-a doua situație (etichetată ca „invarianță scalară” în studiile de specialitate) s-ar aplica la studierea schimbărilor nivelurilor medii de dezvoltare locală în România (calculate pe baza IDUL) de-a lungul timpului. Orice cercetare care utilizează comparații ale măsurilor cu mai multe elemente asumă (cu toate că adesea nu testează în mod direct) că acestea sunt invariante (în diverse culturi în cadrul cercetărilor culturale transversale și în diverse ocazii, în cadrul cercetărilor longitudinale) (Pentz & Chou, 1994; Widaman, Ferrer, & Conger, 2010). Calculul IDUL acordă indicatorilor aceleași ponderi în ani diferiți, astfel că IDUL se bazează pe presupunerea că toți cei patru indicatori se raportează similar la constructul fundamental de interes (dezvoltarea locală) în orice moment de timp. Următoarea analiză evaluează dacă această presupunere se susține sau nu. Există trei niveluri de invarianță la măsurare în comparațiile longitudinale, unul mai restrictiv decât următorul. Primul și cel mai puțin restrictiv este invarianța de configurație și presupune ca aceeași indicatori să măsoare aceleași variabile latente în diverse ocazii (variabilele au aceeași saturație față de variabila latentă). Aceasta este o condiție necesară, dar nu suficientă pentru a face comparații care implică variabile latente în diverse momente. Următorul nivel, invarianța metrică, păstrează constrângerea modelului invarianței de configurație și impune în continuare cerința ca saturațiile să păstreze aceleași mărimi de-a lungul timpului. Cu alte cuvinte, elementele au aceeași importanță în definirea constructelor de bază sau a variabilelor latente de fiecare dată. Aceasta este o condiție necesară și suficientă pentru compararea efectelor (asupra) variabilelor latente de-a lungul timpului, dar nu este suficientă pentru compararea mediilor variabilelor latente de-a lungul timpului. Pentru a putea compara mediile variabilelor latente de-a lungul timpului, este nevoie de un al treilea nivel de invarianță: invarianța scalară. Acest nivel păstrează constrângerile din primele două niveluri și impune obligația ca termenii liberi să rămână constanți de-a lungul timpului (Byrne, 2012; E. Davidov, 2008; E Davidov, Datler, Schmidt, & Schwartz, 2010; Steenkamp & Baumgartner, 1998; Widaman et al., 2010). Suntem cu precădere interesați în gradul de comparabilitate în timp a IDUL ca predictor pentru alte variabile. Astfel, evaluăm teste cu privire la invarianța metrică pentru o variabilă latentă măsurată prin patru indicatori ai IDUL. Vom denumi această variabilă latentă DULlat pentru a face diferența între indicele IDUL (rezultat din agregarea pe baza mediei geometrice a celor patru indicatori) și DULlat (variabila latentă, măsurată prin cei patru indicatori). IDUL și DULlat sunt modalități alternative de a construi instrumente de măsurare cu mai multe elemente, IDUL având avantajul simplității calculului, iar variabila DULlat avantajul de a lua în calcul erorile de măsurare și de a permite teste formale legate de invarianța la măsurare. 449 De asemenea, am rulat teste de invarianță scalară, dar acestea sunt de importanță secundă din moment ce suntem mai puțin interesați în estimarea și compararea nivelurilor medii de dezvoltare în România în 2011, pe baza dezvoltării de la nivel local. În plus, ne așteptăm ca schimbările indicatorilor de dezvoltare de-a lungul timpului (stocul de educație, speranța de viață la naștere, vârsta medie a populației adulte și capitalul material) să fie asociate cu transformările dimensiunii latente (dezvoltarea umană locală), însă aceste schimbări vor depinde și de alți factori. Acest lucru ar duce automat la o lipsă a invarianței scalare (Steenkamp & Baumgartner, 1998). Cercetările recente trans-naționale sugerează că cerințele în materie de invarianță metrică (și scalară), așa cum sunt descrise mai sus, sunt foarte greu de îndeplinit. Acesta ar putea fi cazul și în cercetarea longitudinală, în funcție de constructul aflat sub investigație. Drept urmare, recomandări mai recente sugerează că, în măsura în care invarianța metrică și scalară totală nu se susține, este nevoie să se demonstreze măcar o invarianță parțială pentru a putea efectua comparații între diverse grupuri (inclusiv comparații în timp). Invarianța parțială la măsurare impune ca măcar două saturații per factor să fie invariante (pentru invarianța metrică parțială) și cel puțin doi termeni liberi să fie invarianți (pentru invarianța scalară parțială) (E Davidov et al., 2010; Steenkamp & Baumgartner, 1998). Modele Modelul variabilei latente, utilizat pentru a surprinde dezvoltarea umană locală este prezentat în Figura A5. DULlat este o variabilă latentă sau factor, măsurat prin cei patru indicatori utilizați pentru construirea indicelui IDUL. Această configurație a factorului este utilizată atât pentru datele din 2002, cât și pentru cele din 2011. Figura prezintă mărimea saturațiilor factorului (în forma standardizată), care rezultă din estimarea acestui model pe baza datelor acumulate în 2002 și 2011. Acest model este unul preliminar și utilizat pentru a verifica în ce fel indicatorii se raportează la factorul de bază. Toate saturațiile factorului din acest model au mărimi moderate și mari și doi dintre indicatori (stocul de educație și capitalul material) sunt puternic asociați cu dimensiunea latentă a dezvoltării umane locale. Întrucât acest model este estimat pe baza datelor acumulate de-a lungul timpului (un singur set de coeficienți fiind estimat pentru 2002 și 2011), el admite implicit (cu toate că nu testează direct) că cei patru indicatori129 sunt măsuri invariante ale variabilei latente în timp. Modelul din Figura A5 este echivalent cu modelul utilizat în calcularea IDUL. Diferența în ceea ce privește modelul variabilei latente este că ponderile indicatorilor observați sunt estimate liber (iar nu prin utilizarea mediei geometrice pentru a agrega indicatorii IDUL), dar și că modelul variabilei latente ia în calcul erorile de măsurare din cei patru indicatori prin includerea termenilor de eroare în model (de la e1 până la e4). 129 Utilizăm versiunea standardizată a indicatorilor în aceste modele pentru a replica modelul utilizat în calcularea IDUL cât mai exact. 450 Modelul variabilei latente în ceea ce privește dezvoltarea umană locală Notă: N=5.887 (2.831 localități cu date complete pentru toți cei patru indicatori în 2002 și 3.056 localități cu date complete pentru toți cei patru indicatori în 2011); datele cumulate pentru 2002 și 2011; datele sunt aranjate astfel încât fiecare caz reprezintă o localitate într-unul din ani. Figura de mai sus urmează convențiile privind modelele de ecuații structurale (SEM): dreptunghiuri = variabile observate elipse =variabile neobservate/latente (factori care măsoară constructele neobservate precum “dezvoltarea umană locală” -DULlat și termenii de eroare din model – e1, e2, e3 etc.) săgeți drepte = relații cauzale (în acest caz, saturațiile factorilor sau relațiile dintre indicatorii observați și variabila latentă) săgeți curbe = asocieri (covarianțe) între variabile Apoi, testăm explicit invarianța de configurație, metrică și scalară pentru factorul DULlat. Modelul inițial pentru testarea invarianței longitudinale (modelul invarianței de configurație) este prezentat în Figura A6, mai jos.130 130 Toate modelele pentru testarea invarianței longitudinale a măsurării sunt estimate pe baza unui set de date longitudinale, în care aspectul datelor lipsă este rezolvat folosind metoda „listwise deletion” (analizăm localitățile cu date valide pentru 2002 și 2011). 226 localități prezente în baza de date pentru 2011 au fost excluse din aceste analize datorită absenței lor din baza de date aferentă anului 2002. Specificația tehnică a modelului invarianței de configurare este, după cum urmează: media factorului la timpul 1 este stabilită la 0, varianța factorului la timpul 1 este stabilită la 1, saturația indicatorului EDSTOCK asupra factorului este estimată ca invariantă în timp (lambda1), termenul liber al indicatorului EDSTOCK este estimat ca invariant în timp (alpha1), iar mediile termenilor de eroare sunt fixate la 0. Termenii de eroare pentru fiecare indicator sunt corelați de-a lungul timpului pentru a explica eroarea nealeatorie introdusă prin măsurarea aceluiași indicator la diverse momente în timp. În final, cele două variabile latente (Dezvoltarea Umană Locală în 2002 și Dezvoltarea Umană Locală în 2011) sunt corelate pentru a explica stabilitatea în timp a dimensiunii latente. 451 Testarea invarianței longitudinale a IDULlat – Modelul invarianței de configurare Note: N=2.830 (localități cu date valide pentru cei patru indicatori în 2002 și 2011); datele sunt rearanjate astfel încât un caz să reprezinte o localitate. Modelul pentru testarea invarianței metrice adaugă constrângerea potrivit căreia saturațiile să fie egale de fiecare dată, iar modelul invarianței scalare adaugă constrângerea ca termenii liberi (intercepți) să fie egali de fiecare dată. Am explorat, de asemenea, modelul invarianței metrice parțiale (relaxând unele dintre constrângeri asupra saturațiilor) și pe al invarianței scalare parțiale (relaxând unele constrângeri asupra termenilor liberi) în concordanță cu recomandările recente din literatura de specialitate menționată mai sus, care sugerează că invarianța parțială la măsurare este suficientă pentru a demonstra comparabilitatea factorilor latenți din diverse grupuri. Deciziile privind adecvarea constrângerilor (dacă sunt susținute de date) sunt făcute pe baza comparațiilor privind adecvarea modelelor – dacă adecvarea modelului scade semnificativ odată cu adăugarea constrângerilor, atunci constrângerile nu sunt adecvate, iar dacă adecvarea modelului nu se înrăutățește semnificativ, atunci constrângerile sunt susținute de date.131 Rezultate și Discuție Tabelul de mai jos prezintă adecvarea modelelor („goodness of fit”) pentru seriile de modele (descrise succint mai sus) utilizate pentru testarea invarianței măsurării în timp a DULlat. Modelul inițial – modelul invarianței de configurație – are o concordanță adecvată (moderată) față de date, potrivit măsurilor pentru testarea adecvării modelului, sugerând că este plauzibil un model în ca re structura factorului dezvoltării locale este același de-a lungul timpului. 131 Deciziile privind invarianța la măsurare au fost luate pe baza unei serii de comparații ale modelelor, utilizându-se criteriile propuse de Chen (2007) pentru alegerea modelelor. Simulările lui Chen au sugerat că: - Δ CFI >=0.01 completat de ΔRMSEA>=0.015 sau Δ SRMR >=0.03 sugerează noninvarianța metrică (constrângerea saturațiilor să fie egale de-a lungul timpului nu este susținută de date) - Δ CFI >=0.01 completat de ΔRMSEA>=0.015 sau Δ SRMR >=0.01 sugerează noninvarianța scalară (constrângerea termenilor liberi să fie egali de-a lungul timpului nu este susținută de date) 2 Printre teste, Δ CFI este principalul criteriu pentru evaluarea invarianței la măsurare. Δ χ (cu Δdf și Δp corespunzătoare) este, de asemenea, prezentat, dar nu utilizat în principal în interpretarea rezultatelor, ca urmare a limitărilor sale importante, legate de sensibilitatea sa la mărimea eșantionului, observată în literatura de specialitate (Bentler & Bonett, 1980, p. 591). Deciziile privind eliminarea unora sau altora dintre saturații și termeni liberi în ceea ce privește invarianța parțială la măsurare au fost luate pe baza indicilor de modificare. 452 Teste privind invarianța măsurării de-a lungul timpului (2002 și 2011), DULlat Adecvarea modelelor Comparații între modele 2 2 χ df p RMSE CFI SRM Δχ Δ Δp ΔRMSE Δ Δ A R df A CFI SRMR Invarianță de 334,76 15 0,0 0,087 0,9 0,02 configurație 1 00 81 7 Invarianță metrică 1076,3 18 0,0 0,144 0,9 0,07 741,62 3 0,0 0,057 0,0 0,051 totală 82 00 36 8 1 00 45 Invarianță metrică 338,27 17 0,0 0,082 0,9 0,02 3,51 2 0,1 0,005 0,0 0,001 parțială (eliminarea 1 00 81 8 73 00 constrângerilor saturației compAGE ) Invarianță scalară 1762,3 19 0,0 0,18 0,8 0,17 1424,0 2 0,0 0,098 0,0 0,148 parțială (eliminarea 16 00 95 6 45 00 86 constrângerilor termenului liber compAGE) Invarianță scalară 754,28 18 0,0 0,12 0,9 0,07 416,01 1 0,0 0,038 0,0 0,042 parțială (eliminarea 1 00 56 0 00 25 constrângerilor termenilor liberi compAGE și MATCAP) Notă: Rândul evidențiat în culoare marchează modelul cu setul de constrângeri susținute de date. Testele de diferență de adecvare între modele sunt prezentate în partea dreaptă a tabelului. Modelele invarianței metrice sunt comparate cu modelul de referință al invarianței de configurație. Modelele invarianței scalare sunt evaluate și comparate prin raportare la modelul invarianței metrice parțiale. Cel de-al doilea rând al tabelului prezintă măsurile de adecvare a modelului pentru tipul invarianței metrice, în care saturațiile pentru fiecare indicator sunt constrânse să fie egale de-a lungul timpului. Potrivit rezultatelor, adecvarea acestui model este semnificativ mai scăzută decât cea din cazul modelului invarianței de configurare, ceea ce sugerează că nu se poate susține condiția invarianței metrice totale. Cu toate acestea, există un singur indicator a cărui noninvarianță la nivel de saturații de-a lungul timpului determină această concluzie: este vorba despre indicatorul care surprinde vârsta medie a populației adulte de 18 ani și peste (compAGE). Dacă permitem acestui indicator să aibă saturații inegale de-a lungul timpului, dar păstrăm constrângerile de saturații egale pentru ceilalți trei indicatori din model (acesta este esențialmente un model de invarianță metrică parțială), modelul care rezultă, comparat cu modelul invarianței de configurare, nu se înrăutățește semnificativ în materie de adecvare la date. Drept urmare, chiar dacă indicele dezvoltării locale nu este caracterizat de invarianță metrică totală, acesta îndeplinește criteriul invarianței metrice parțiale. Deși indicatorii care surprind stocul de educație, speranța de viață la naștere și capitalul material se asociază în același fel cu dimensiunea latentă a dezvoltării umane locale de-a lungul timpului, vârsta medie a avut o asociere ușor mai puternică cu factorul de bază în 2002 (saturația nestandardizată a fost de 6,59), față de 2011 (saturația nestandardizată a fost de 3,67). Având în vedere că trei dintre cei patru indicatori, utilizați pentru a construi măsura dezvoltării umane locale, au saturații invariante de-a lungul timpului, indicele îndeplinește cerința invarianței metrice parțiale. Drept urmare, acest lucru susține valoarea sa ca predictor comparabil pentru alte variabile de-a lungul timpului. Efectele altor variabile asupra dezvoltării umane locale vor fi, de asemenea, comparabile în timp. Coeficienții estimați în acest model (care este, în final, modelul care aproximează cel mai bine datele și îndeplinește cerințele de comparabilitate a factorilor în timp) sunt prezentați în figura de mai jos. 453 DULlat, Invarianță metrică parțială – Rezultate Notă: Coeficienții nestandardizați sunt prezentați în diagramă. Coeficienții standardizați între paranteze. Cov = covarianță ; r = corelație. Toți coeficienții prezentați sunt statistic semnificativi la nivelul p=0,001. Mediile variabilei latente estim ate sunt prezentate în scop informativ, dar nu sunt strict comparabile din punct de vedere statistic. Din moment ce invarianța metrică totală nu este susținută, ipoteza invarianței scalare totale nu se va putea susține, putem testa ipoteza invarianței scalare parțiale în acest caz. Din păcate, niciunul dintre modelele posibile de invarianță scalară parțială nu este susținut de date. Este foarte probabil ca includerea unor variabile suplimentare de control în model (variabile independente potențial importante ai indicatorilor observați) să elimine noninvarianța scalară care apare în acest model. Teste suplimentare sunt necesare pentru utilizarea IDUL ca instrument de comparație a nivelurilor de dezvoltare umană locală din România de-a lungul timpului și în vederea trasării unor inferențe despre aceste tendințe în timp. Pe ansamblu, indicele dezvoltării umane locale este o măsură adecvată în situațiile în care cercetătorii îl utilizează pentru a compara efectele lui asupra altor variabile (sau pentru a compara efectele altor variabile asupra lui) de-a lungul timpului. Modelele prezentate mai sus se referă strict la comparațiile dintre 2002 și 2011. Cu toate acestea, comparabilitatea indicelui dezvoltării umane locale se extinde cel mai probabil pe o perioadă mai lungă de timp. El este, de asemenea, foarte stabil în timp (corelația dintre dezvoltarea umană locală din 2002 și cea din 2011, ținând sub control autocorelarea erorilor între aceiași indicatori măsurați la momente diferite în timp, este extrem de ridicată: 0,96). Mai mult, măsurile construite, bazate pe modelul invarianței metrice parțiale (scorurile factoriale bazate pe coeficienții estimați a scorului factorial din modelul prezentat în Figura A.7), sunt puternic corelate cu indicele IDUL propus și calculat pe baza unui algoritm simplu, care utilizează media geometrică a celor patru indicatori observați. În 2002, corelația dintre IDUL și DUL lat este de 0,89; în 2011, corelația dintre IDUL și DULlat este de 0,86.132 132 Ambele corelații sunt statistic semnificative la nivelul p=0,001. 454 Anexa 24. IDUL la nivel de localitate și de județ, 2002, 2011 și 2012 NIVEL DE JUDEȚ Tabelul 29. Indicele dezvoltării umane locale pe județe și reședințe, 2002, 2011 și 2012 Ni vel de dezvol ta re a județul ui IDUL2002 IDUL2011 IDUL2012 ILFOV 38 50 50 BUCUREȘTI 47 50 50 Dezvoltat BRAȘOV 46 47 48 SIBIU 46 47 48 CLUJ 46 47 48 TIMIȘ 42 46 46 ALBA 43 44 44 dezvoltat superior Mediu MUREȘ 43 43 44 ARGEȘ 40 43 44 PRAHOVA 41 44 44 HUNEDOARA 40 42 43 CONSTANȚA 39 42 43 IAȘI 40 42 43 Mediu dezvoltat ARAD 39 43 43 GORJ 40 42 43 BISTRIȚA NĂSĂUD 41 42 43 MARAMUREȘ 39 43 43 HARGHITA 41 41 43 SATU MARE 39 42 43 COVASNA 41 41 42 DÂMBOVIȚA 38 41 42 SUCEAVA 38 41 42 Mediu inferior dezvoltat BIHOR 37 41 42 CARAȘ SEVERIN 38 41 42 GALAȚI 39 41 42 SĂLAJ 37 41 41 DOLJ 38 41 41 VÂLCEA 38 40 41 BACĂU 39 40 41 BRĂILA 38 41 41 NEAMȚ 39 40 41 VRANCEA 36 39 40 TULCEA 36 39 39 BUZĂU 36 39 39 OLT 36 38 39 MEHEDINȚI 36 38 39 IALOMIȚA Sărac 34 37 38 VASLUI 35 37 38 BOTOȘANI 34 37 37 CĂLĂRAȘI 33 37 37 GIURGIU 32 36 37 TELEORMAN 32 35 35 Total 40 42 43 Notă: Cifrele sunt ponderate cu mediile populației pe județe și pe reședințe pentru IDUL 2002 și IDUL 2011. Sursa datelor și calcule parțiale: Institutul Național de Statistică. Concept și calcule finale: Dumitru Sandu. 455 NIVEL DE LOCALITATE Tabelul 30. Variabile independente ale IDUL 2012 în funcție de reședința rurală sau urbană Comune Orașe B Beta P B Beta P (Constant) -4.531 .000 -25.654 .000 URBANCOMUTTING .044 .471 .000 .045 .510 .000 LOCSALARIED 2.992 .246 .000 7.511 .592 .000 LOC_POPULATION 2.366 .230 .000 1.812 .404 .000 WORKABROAD .977 .197 .000 1.084 .179 .000 TEMIGABROAD .546 .133 .000 .541 .104 .002 RURALCOMUTTING .555 .090 .000 .905 .117 .001 IURCON .688 .060 .000 1.936 .166 .000 RGF2011 -.008 -.027 .041 -.003 -.006 .857 R2 0.600 0.700 N 2640 315 Calcularea indicelui conectivității urbane (IURCON) Indexul conectivității urbane a comunelor (IURCON) măsoară cât de aproape se află o localitate față de cel mai apropiat vecin al său din fiecare categorie: oraș mic, mediu, mare și foarte mare. Este construit ca medie geometrică (numărătorul din fiecare fracție reprezintă limita minimă a populației, în mii, pentru categoria de mărime a orașelor): Pentru cazul celei mai dezvoltate localități, așa cum se reflectă în IDUL (comuna Dumbrăvița din Timiș), cele mai apropiate orașe sunt Timișoara, Arad, Reșița și Lugoj. Cu formula de mai sus și datele adecvate, indicele este: 456 Tabelul 31. Lideri și întârziați în România pe baza valorilor IDUL 30 cele mai dezvoltate localități în 2012 30 cel mai slab dezvoltate localități în 2012 JUDEȚ LOCALITATE IDUL2002 IDUL2011IDUL2012 JUDEȚ LOCALITATE IDUL2002 IDUL2011 IDUL2012 TIMIȘ DUMBRĂVIȚA 42 67 64 TELEORMAN SĂCENI 16 21 23 ILFOV CORBEANCA 34 63 61 TELEORMAN VÂRTOAPE 18 24 23 ILFOV CHIAJNA 45 59 60 OLT RADOMIREȘTI 22 23 23 ILFOV ORAȘ OTOPENI 44 59 58 VRANCEA SLOBOZIA BRADULUI 22 23 23 ILFOV ORAȘ BRAGADIRU 45 57 57 GIURGIU STOENEȘTI 17 23 23 ILFOV ORAȘ VOLUNTARI 42 57 57 VRANCEA CIORĂȘTI 17 23 23 TIMIȘ GIROC 43 56 57 TELEORMAN BALACI 17 21 23 CLUJ FLOREȘTI 44 58 56 GIURGIU SCHITU 17 21 23 IAȘI VALEA LUPULUI 57 56 IALOMIȚA COCORA 27 26 23 BRAȘOV ORAȘ PREDEAL 51 55 56 DOLJ SOPOT 24 25 23 BRAȘOV ORAȘ GHIMBAV 49 54 55 MEHEDINȚI POROINA MARE 15 19 23 MUREȘ CORUNCA 54 55 CLUJ PALATCA 25 22 23 ILFOV MOGOȘOAIA 40 57 54 IALOMIȚA VALEA MĂCRIȘULUI 25 24 23 SĂLAJ MUNICIPIUL ZALĂU 50 53 54 IALOMIȚA BALACIU 23 23 22 ORAȘ POPEȘTI ILFOV LEORDENI 40 55 53 CARAȘ SEV. BERLIȘTE 29 25 22 SIBIU ȘELIMBĂR 44 53 53 CARAȘ SEV. LĂPUSNICEL 31 20 22 ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA 53 54 53 CLUJ SANMARTIN 24 24 22 MUNICIPIUL CLUJ- CLUJ NAPOCA 55 54 53 IALOMIȚA BRAZII 26 18 22 SIBIU MUNICIPIUL SIBIU 54 53 53 OLT TOPANA 22 22 22 TIMIȘ GHIRODA 41 52 53 DOLJ BRABOVA 20 21 21 ILFOV BALOTEȘTI 39 52 53 MEHEDINȚI VLĂDAIA 22 22 21 BISTRIȚA NĂS. MUNICIPIUL BISTRIȚA 54 53 53 CĂLĂRAȘI GURBĂNEȘTI 22 25 20 PRAHOVA ORAȘ BUȘTENI 48 52 53 VASLUI BLĂGEȘTI 18 24 20 PRAHOVA ORAȘ SINAIA 51 52 52 CĂLĂRAȘI ULMU 17 21 20 ILFOV DOBROEȘTI 40 51 52 GIURGIU RĂSUCENI 16 18 19 GORJ MUNICIPIUL TÂRGU JIU 52 48 52 TELEORMAN SLOBOZIA MÂNDRA 23 15 19 ILFOV SNAGOV 36 52 52 GIURGIU TOPORU 15 20 19 BRAȘOV MUNICIPIUL BRAȘOV 49 52 52 MEHEDINȚI PADINA 7 18 17 IAȘI MUNICIPIUL IAȘI 50 51 52 DOLJ SEACA DE PĂDURE 16 10 14 DAMBOVIȚ MUNICIPIUL A TÂRGOVIȘTE 49 47 52 TELEORMAN NECȘEȘTI 15 18 13 457 Anexa 25. Noile cerințe ale Uniunii Europene privind modelele de selecție a proiectelor Noua abordare a Comisiei Europene privind programarea, monitorizarea și evaluarea Până în 2013, Comisia Europeană a cerut în primul rând de la Statele Membre un accent pe absorbție și pe o serie de indicatori de output. Începând cu perioada de programare 2014-2020, politica de coeziune a UE este mai mult orientată spre performanță, cu o schimbare de accent spre rezultate. Programele operaționale sunt încurajate să elaboreze modele de selecție a proiectelor care se concentrează pe dimensiunile specifice ale bunăstării și ale progresului (rezultate) oamenilor prin utilizarea indicatorilor adecvați mai degrabă decât pe input-uri financiare și pe acțiuni: adică pe scopuri, mai degrabă decât pe mijloace.133 Orientarea spre rezultate a viitoarelor Fonduri Structurale și de Investiții se bazează pe trei piloni: a. O articulare clară a obiectivelor programelor, cu o logică puternic bazată pe intervenții (orientarea spre rezultate a programelor) b. Definirea condițiilor ex-ante pentru a asigura faptul că există premizele necesare pentru utilizarea eficace și eficientă a sprijinului UE c. Stabilirea de obiective intermediare clare și măsurabile în vederea asigurării faptului că se înregistrează progresul planificat (cadru de performanță) Următoarea schemă logică este esențială pentru înțelegerea schimbării de perspectivă privind output- urile, rezultatele și impactul în relația cu programarea, monitorizarea și evaluarea FEDR și a Fondurilor de Coeziune în perioada 2014-2020. 134 Source: Guidance Document on Monitoring and Evaluation. 133 http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/evaluation/doc/performance/outcome_indicators_en.p df 134 http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/2014/working/wd_2014_en.pdf 458 Cea mai importantă schimbare față de fostul Ghid al Comisiei Europene pentru 2007-2013 este accentul pus pe articularea clară a obiectivelor de politici publice. Acest lucru este esențial pentru a pune în aplicare o politică orientată spre rezultate și pentru a evita concentrarea excesivă pe absorbția de fonduri. 1.1 Programarea Programele bazate pe o identificare clară a modificărilor urmărite și concentrate pe un număr limitat de intervenții sunt o condiție decisivă pentru obținerea unor rezultate tangibile. Concentrarea mijloacelor financiare va facilita de asemenea un proces de programare de bună calitate, în care resursele administrative limitate pot fi dedicate pregătirii atente a intervențiilor. Unul dintre criteriile/condițiile care sunt considerate a fi critice pentru un exercițiu de programare de succes este acela de a avea obiective clare și de a selecta cu atenție indicatorii de output și de rezultat. În acest sens, fiecare axă prioritară va include una sau mai multe priorități de investiții selectate de Statul Membru/regiune, în funcție de nevoile specifice și de context. Obiectivul specific este expresia a ceea ce fiecare prioritate de investiții își propune să realizeze. Schimbarea căutată de obiectivul specific este exprimată în câțiva (cu toate că se încearcă să fie foarte puțini) indicatori de rezultat. Fiecare indicator de rezultat necesită o valoare de referință (valoarea de la începutul perioadei de programare). Dacă programul nu se află în poziția de a furniza valoarea de referință pentru un indicator rezultat pentru FEDR și FC, acest lucru poate fi considerat un caz de neîndeplinire a condițiilor ex-ante în ceea ce privește indicatorii de rezultat. Prioritățile de investiții vor fi implementate prin proiecte. Indicatorii de rezultat sunt o expresie a unei priorității de investiții. Prin urmare, indicatorii de rezultat pot influența decizia privind criteriile de selecție a proiectelor pentru că proiectele ar trebui să fie în măsură să demonstreze modul în care vor contribui la realizarea obiectivelor unei priorități. Ar trebui subliniat faptul că selecția proiectelor este o sarcină a Statelor Membre; cu toate acestea, decizia de alegere a modelului de selecție a proiectelor ar trebui să ia în considerare necesitatea de a maximiza atingerea rezultatelor și de a demonstra progresul (efecte) în raport cu obiectivele asumate de fiecare Stat Membru în conformitate cu principalele coordonate ale FEDR/FC: - Investiții productive - TIC - Transport - Mediu - Cercetare, inovare - Energie și schimbări climatice - Infrastructură socială - Dezvoltare urbană Indicatorii de output și de rezultat utilizați ar trebui să fie cei enumerați în Lista indicatorilor comuni.135 135 http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/2014/working/wd_2014_en.pdf, p. 20 459 1.2 Evaluarea ex-ante Evaluările ex-ante – analizele care ajută la înțelegerea nevoilor în materie de date referitoare la intervențiile avute în vedere – ar trebui să fie efectuate în interacțiune cu instituțiile responsabile de program și prezentate Comisiei odată cu Programul Operațional, împreună cu un rezumat. Statele Membre vor integra, acolo unde este cazul, evaluarea strategică de mediu în evaluarea ex-ante. 1.3 Monitorizarea Vor fi elaborate rapoarte anuale de monitorizare pentru fiecare Program Operațional pe baza unei structuri date, obligatorie începând cu raportul din 2016. 1.4 Evaluarea Comisia recomandă Statelor Membre să înceapă să elaboreze planul de evaluare împreună cu programul operațional. Planul de evaluare va fi transmis comitetului de monitorizare în maxim un an de la aprobarea programului. 1.5 Cadrul de performanță Cadrul de performanță este unul dintre instrumentele pentru obținerea unei orientări în funcție de rezultate a Fondurilor Structurale și de Investiții. Este vorba de un tabel în care este definit un set de etape și obiective pentru fiecare prioritate dintr-un program. Atingerea obiectivelor de etapă va fi evaluată în 2019 și va constitui baza alocării rezervei de performanță sau, eventual, a suspendării plăților. Realizarea obiectivelor-țintă va fi evaluată în anul 2025 și ar putea constitui baza corecțiilor financiare. Se va presupune că o prioritate a a eșuat în mod serios să atingă obiectivele de etapă dacă doi sau mai mulți dintre indicatorii legați de această prioritate nu reușesc să atingă 65% din obiectivul lor intermediar. Un exemplu de cadru de performanță pentru FEDR poate fi văzut mai jos: 460 Pe baza unui Raport privind Testele Pilot din 23 de regiuni/15 State Membre din UE cu privire la Indicatorii de Rezultate 2014+,136 printre cele mai importante lecții învățate transmise mai departe de Comisie ca și Ghid orientativ sunt următoarele: - Orientarea către rezultate trebuie să devină parte din programele de dezvoltare, care necesită o logică mai puternică și mai explicită a intervențiilor; acest lucru nu poate fi adăugat mai târziu. - Principala schimbare cerută este concentrarea. Multe dintre prioritățile examinate au fost, de fapt, un amalgam de sub-priorități mai mult sau mai puțin legate între ele și care nu puteau fi exprimate în unul sau doi indicatori de rezultat. - Concentrarea înseamnă mai mult decât concentrare tematică așa cum este definită în Regulamentul privind Dispozițiile Comune. Resursele ar trebui concentrate acolo unde pot avea efecte măsurabile; acest lucru impune identificarea foarte precisă a nevoilor ce trebuie acoperite sau a potențialului ce trebuie exploatat și îndreptarea resurselor către acestea. - Concentrarea trebuie să fie efectul unui proces de deliberare și de decizie politică. Acest lucru evidențiază importanța dezbaterii politice în jurul alegerilor care ar trebui să determine designul programului și începerea de urgență a acestui proces. - Dacă există concentrare, vor fi mai puțini indicatori. Indiferent care indicator este ales, valorile de referință și obiectivele-țintă sunt esențiale. Acestea pot fi cantitative sau calitative. 136 http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/2014/working/result_indicator_pilot_report.pdf 461 Anexa 26. Propunere pentru grile de evaluare și selecție pentru POR 2014-2020 Grile propuse pentru varianta Status Quo+ 463 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Varianta Status Quo+ Grilă de evaluare tehnică şi financiară Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0 la 6. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 1 -3 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţine punctajul corespunzător. Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, în funcţie de subcriteriu, se pot acorda punctaje între 0 şi 6 sau între 1 şi 6, cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute de cele 2 criterii. În urma evaluării tehnice şi financiare, se califică numai proiectele care obţin un punctaj de minim 3,5. Punctarea a cel puţin unuia dintre subcriterii cu 0 con duce automat la respingerea proiectului. Notă: Această grilă se referă numai la întreprinderile mici și mijlocii. Odată ce axele și domeniile majore de intervenție vor fi finalizate, aceeași grilă va putea fi adaptată pentru toate tipurile de beneficiar i eligibili (de exemplu, aceleași criterii în mare, dar cu baremuri diferite pentru diferite scoruri). 464 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim 1. Contribuţia proiectului la realizarea obiectivelor POR 6 pct. 60% 1.1 Crearea de noi locuri de muncă permanente a. Proiectul conduce la crearea de noi locuri de muncă permanente în 6 pct. cadrul întreprinderii iar numărul de locuri de muncă permanente (cu normă întreagă) nou create la 10.000 euro finanţare nerambursabilă obţinută este mai mare sau egal cu 0,30. b. Proiectul conduce la crearea de noi locuri de muncă permanente, în 3 pct. cadrul întreprinderii iar numărul de locuri de muncă permanente (cu normă întreagă) nou create la 10.000 euro finanţare 65% nerambursabilă obţinută este egal cu 0,20. c. Proiectul conduce la crearea de noi locuri de muncă permanente – 2 pct. în cadrul întreprinderii. Numărul de locuri de muncă permanente (cu normă întreagă) nou create la 10.000 euro finanţare nerambursabilă obţinută este egal cu 0,15. d. Proiectul nu conduce la crearea de noi locuri de mun că permanente 1 pct. în cadrul întreprinderii. 1.2 Utilizarea resurselor locale a. În activitatea curentă, întreprinderea utilizează preponderent resurse / materie primă produse la nivel local (oraș sau județ) şi 6 pct. forţă de muncă locală. b. În activitatea curentă, întreprinderea utilizează parţial resurse / 35% materie primă produse la nivel local (oraș sau județ) şi/sau forţă de 3 pct. muncă locală. c. În activitatea curentă, întreprinderea nu utilizează resurse / materie primă produse la nivel local (oraș sau județ) sau forţă de muncă 1 pct. locală. 2. Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea proiectului 6 pct 40% 2.1 Capacitatea solicitantului de a realiza investiția propusă a. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt clar definite 6 pct. şi sunt adecvate pentru implementarea proiectului. Solicitantul are experienţă în domeniul de activitate ce face obiectul proiectului propus. Cifra de afaceri aferentă ultimului exerciţiu financiar este cel puţin egală cu finanţarea nerambursabilă solicitată. 10% b. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt suficiente. Atribuţiile membrilor echipei de proiect nu acoperă în totalitate activităţile prevăzute pentru managementul şi implementarea 3 pct. proiectului. Solicitantul are experienţă relativă în domeniul de activitate ce face obiectul proiectului propus. Cifra de afaceri 465 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim aferentă ultimului exerciţiu financiar reprezintă 50% din cuantumul finanţării nerambursabile solicitate. c. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt insuficiente. Solicitantul nu are experienţă în domeniul de activitate ce face 1 pct. obiectul proiectului propus (nu a mai desfăşurat activitatea economică ce face obiectul proiectului). Cifra de afaceri aferentă ultimului exerciţiu financiar reprezintă maxim 30% din cuantumul finanţării nerambursabile solicitate. 2.2 Metodologia de implementare a proiectului a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu 6 pct. atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea 3 pct. 10% achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor 1 pct. publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). 466 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim 2.3 Bugetul proiectului a. Bugetul este complet şi perfect corelat cu activitățile prevă zute, cu 6 pct. resursele materiale implicate în realizarea proiectului și cu rezultatele anticipate. Cheltuielile au fost corect încadrate în categoria celor eligibile sau neeligibile, iar pragurile pentru anumite cheltuieli au fost respectate conform ordinului privind cheltuielile eligibile şi a prevederilor schemei de ajutor de minimis aplicabila. Există corelare perfectă între buget și sursele de finanțare. Costurile sunt realiste (corect estimate), suficiente şi necesare pentru implementarea proiectului. Bugetul respectă modelul standard pentru acest domeniu major de intervenţie, este corect calculat, TVA-ul este calculat cu două zecimale. Valoarea totală a proiectului se încadrează în limitele stabilite pentru acest domeniu major de intervenţie. b. Bugetul (Anexa 1.2) este satisfăcător corelat cu activitățile 3 pct. prevăzute, cu resursele materiale implicate în realizarea proiectului și cu rezultatele anticipate. Nu exista o corespondenta perfecta intre fiecare activitate/rezultat și o linie bugetară, anumite activități 10% și/sau costuri sunt tratate global. Costurile sunt necesareșsi suficiente pentru implementarea proiectului. Cheltuielile au fost corect încadrate în categoria celor eligibile sau neeligibile, iar pragurile pentru anumite cheltuieli au fost respectate conform ordinului privind cheltuielile eligibile şi a prevederilor schemei de ajutor de minimis aplicabila. Există corelare perfectă intre buget și sursele de finantare. Bugetul respectă modelul standard pentru fiecare domeniu major de intervenţie, este corect calculat, TVA-ul este calculat cu două zecimale. Valoarea totală a proiectului se încadrează în limitele stabilite pentru acest domeniu major de intervenţie. c. Bugetul nu este corelat perfect cu activităţile prevăzute, resursele 1 pct. alocate/estimate. Bugetul conține erori de calcul. Valoarea totală a proiectului se încadrează în limitele stabilite pentru acest domeniu major de intervenţie. Cheltuielile au fost corect încadrate în categoria celor eligibile sau neeligibile, iar pragurile pentru anumite cheltuieli au fost respectate conform ordinului privind cheltuielile eligibile şi a prevederilor schemei de ajutor de minimis aplicabile. 2.4 Calitatea planului de afaceri a. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Analiza pieţei 6 pct. demonstrează existenţa unei pieţe/cereri certe pentru produsele/serviciile oferite de întreprindere. Analiza concurenţei identifică competitorii, punctele lor tari şi slabe, avantajul 40% competitiv al solicitantului (în termeni tehnici, de marketing, operaţionali, organizaţionali). Strategia de marketing este realizabilă (identifică instrumente adecvate şi eficiente) în condiţiile resurselor disponibile. Proiecţiile financiare sunt corelate cu 467 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim strategia de marketing; sunt corecte şi realiste. Estimările costurilor şi veniturilor sunt corecte şi realiste şi fundamentează proiecţiile financiare. b. Datele sunt suficiente şi, în mare măsură justificate. Analiza pieţei 3 pct. demonstrează existenţa unei pieţe/cereri potenţiale pentru produsele/serviciile oferite de întreprindere. Analiza concurenţei identifică competitorii însă analiza punctele lor tari şi slabe, avantajul competitiv al solicitantului (în termeni tehnici, de marketing, operaţionali, organizaţionali) sunt analizate sumar. Strategia de marketing este parţial realizabilă (identifică instrumente parţial adecvate/ cu eficienţă redusă) în condiţiile resurselor disponibile. Proiecţiile financiare sunt parţial corelate cu strategia de marketing; sunt parţial corecte/ realiste. Estimările costurilor şi veniturilor sunt parţial corecte/ realiste şi fundamentează, într-o anumită măsură, proiecţiile financiare. c. Datele sunt insuficiente şi/sau slab justificate. Analiza pieţei nu 1 pct. demonstrează existenţa unei pieţe/cereri pentru produsele/serviciile oferite de întreprindere. Analiza concurenţei identifică cel mult competitorii fără a analiza punctele lor tari şi slabe şi/sau avantajul competitiv al solicitantului. Strategia de marketing nu este realizabilă (nu identifică instrumente adecvate/ eficiente) în condiţiile resurselor disponibile. Proiecţiile financiare nu sunt corelate cu strategia de marketing; nu sunt corecte/ realiste. Estimările costurilor şi veniturilor nu sunt corecte/ realiste. 2.5 Sustenabilitatea investiției 6 pct. a. Solicitantul dovedeşte capacitate solidă de a asigura menţinerea, întreţinerea şi funcţionarea investiţiei/ întreprinderii, în timpul și după implementarea proiectului şi încetarea finanţării nerambursabile. Investiția generează profit (cel puțin din anul 2), iar riscul imposibilităţii de a asigura funcţionarea investiţiei este minim (sau acest risc este inexistent). Datele utilizate (şi ipotezele de lucru) sunt corecte, argumentate şi realiste. b. Solicitantul dovedeşte capacitate relativă de a asigura menţinerea, 3 pct. întreţinerea şi funcţionarea investiţiei/ întreprinderii, în timpul și 20% după implementarea proiectului şi încetarea finanţării nerambursabile. Investiția generează profit (cel puțin din anul 3), iar riscul imposibilităţii de a asigura funcţionarea investiţiei este redus. Datele utilizate (şi ipotezele de lucru) sunt corecte, argumentate şi realiste. c. Solicitantul dovedeşte capacitate slabă de a asigura menţinerea, 1 pct. întreţinerea şi funcţionarea investiţiei/ întreprinderii, în timpul și după implementarea proiectului şi încetarea finanţării nerambursabile (solicitantul depinde în mare măsură de surse 468 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim externe în a menţine structura funcţională). Investiția generează profit (cel puțin din anul 5), iar riscul imposibilităţii de a asigura funcţionarea investiţiei este semnificativ. Datele utilizate (şi ipotezele de lucru) sunt corecte, argumentate şi realiste 2.7 Dezvoltarea durabilă şi eficienţa energetică a. Proiectul descrie în detaliu măsurile de îmbunătăţire a calităţii 6 pct. mediului înconjurător şi cele cu privire la creşterea eficienţei energetice. 5% b. Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării 3 pct. mediului înconjurător şi a eficienţei energetice 2.8 Egalitatea de şanse şi nediscriminarea a. Solicitantul implementează, în mod curent, o politică privind 6 pct. nediscriminarea şi, în contextul acestui proiect, identifică potenţiale aspecte legate de discriminare şi prevede mecanisme de asigurare a egalităţii de şanse, inclusiv în cadrul contractelor de achiziţii. Proiectul prevedere crearea de facilităţi / adaptarea infrastructurii/ 5% echipamentelor pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. b. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu. 1 pct. 469 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.2 – Dezvoltarea unui transport public urban ecologic, în special electric, și stimularea deplasărilor nemotorizate în orașe Varianta Status Quo+ Grilă de evaluare tehnică şi financiară Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0 la 6. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 1 -3 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţine punctajul corespunzător. Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, în funcţie de subcriteriu, se pot acorda punctaje între 0 şi 6 sau între 1 şi 6, cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute de cele 2 criterii. În urma evaluării tehnice şi financiare, se califică numai proiectele care obţin un punctaj de minim 3,5. Punctarea a cel puţin unuia dintre subcriterii cu 0 cond uce automat la respingerea proiectului. 470 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.2 – Dezvoltarea unui transport public urban ecologic, în special electric, și stimularea deplasărilor nemotorizate în orașe Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim 1. Contribuţia proiectului la realizarea obiectivelor POR 6 pct. 60% 1.1 Relevanţa proiectului pentru obiectivele axei prioritare şi ale domeniului de intervenţie: a. Investiția are un potențial înalt de a crește eficiența energetică a sistemelor de transport urban (reducere de min. 10% în kWh 6 pct. echivalenți consumați). Utilizează moduri de transport adecvate (piste de biciclete, linii de tramvai/troleibuz etc.), material rulant eficient și include modernizarea spațiilor publice aferente transportului public și a sistemului de ticketing. b. Investiția are un potențial mediu de a crește eficiența energetică a 3 pct. sistemelor de transport urban (reducere de min. 5-10% în kWh echivalenți consumați). Utilizează moduri de transport parțial 40% adecvate (piste de biciclete, linii de tramvai/troleibuz etc.), material rulant mai eficient și include modernizarea unor spații publice aferente transportului public. 1 pct. c. Investiția are un potențial redus de a crește eficiența energetică a sistemelor de transport urban (reducere de min. 5% în kWh echivalenți consumați). Utilizează moduri de transport adecvate (piste de biciclete, linii de tramvai/troleibuz etc.), material rulant eficient și include modernizarea spațiilor publice aferente transportului public și a sistemului de ticketing. 1.2 Nevoia investiției a. Prin implementarea proiectului se preconizează reducerea cu peste 15% a timpului de călătorie în oraş și o creştere cu peste 10% a 6 pct. numărului de persoane care utilizează mijloace de transport în comun sau bicicleta pentru deplasări în oraş. b. Prin implementarea proiectului se preconizează reducerea cu 5- 10% a timpului de călătorie în oraş și o creştere cu 5-10% a 3 pct. 60% numărului de persoane care utilizează mijloace de transport în comun sau bicicleta pentru deplasări în oraş. c. Prin implementarea proiectului se preconizează reducerea cu peste sub 5% a timpului de călătorie în oraş și o creştere cu sub 5% a 1 pct. numărului de persoane care utilizează mijloace de transport în comun sau bicicleta pentru deplasări în oraş. 2. Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea proiectului 6 pct 40% 2.1 Gradul de pregătire / maturitate a proiectului a. Solicitantul are deja proiectul tehnic sau a efectuat procedura de 10% achiziţie publică pentru execuţia proiectului tehnic și finalizarea 6 pct. acestuia este planificată într-un interval prevăzut de maxim 3 luni 471 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.2 – Dezvoltarea unui transport public urban ecologic, în special electric, și stimularea deplasărilor nemotorizate în orașe Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim de la aprobarea cererii de finanţare, are toate autorizaţi ile necesare si are terenul cumpărat (dacă este cazul) b. Solicitantul a demarat procedura de achiziţie publică, finalizarea 3 pct. proiectului tehnic este planificată în maxim 6 luni de la data aprobării cererii de finanţare, este în curs de obţinere a autorizaţiilor necesare, are terenul cumpărat (dacă este cazul) c. Solicitantul estimează finalizarea proiectului tehnic în maxim 12 luni de la data aprobării cererii de finanţare 1 pct. 2.2 Metodologia de implementare a proiectului a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor 6 pct. publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea 10% achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial 3 pct. fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab 1 pct. corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). 2.3 Coerenţa documentaţiei tehnice a. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Studiile de specialitate 6 pct. și expertiza tehnică sunt complete și conforme cu normativele în vigoare. Soluțiile tehnice sunt fezabile, contribuie la atingerea obiectivelor și asigură respectarea cerinţelor de autorizare sanitară de funcţionare. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea 25% resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile 3 pct. scrise. 472 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.2 – Dezvoltarea unui transport public urban ecologic, în special electric, și stimularea deplasărilor nemotorizate în orașe Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim b. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor, și asigură respectarea cerinţelor de autorizare sanitară de funcţionare. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea parțială a resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovat ive/ecologice. 1 pct. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. c. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile si contribuie la atingerea obiectivelor, și asigură respectarea cerinţelor de autorizare sanitară de funcţionare. Solutiile tehnice alese nu utilizează resursele eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 2.4 Coerența documentației economice a. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. 6 pct. 137 Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este mai mic de 138 30% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este mai mare decât 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. b. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 30 și 40% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 4 pct. între 20 și 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. 25% c. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 40 și 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 2 pct. între 15 și 20%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. d. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este peste 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este sub 15%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe 1 pct. ultimii cinci ani. 2.5 Devizul și bugetul proiectului a. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt clare, 10% complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este 137 (Capital Expenditures) / (Total Non-Earmarked Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 138 (Total Non-Earmarked Revenues for Current Expenses) / (Total Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 473 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.2 – Dezvoltarea unui transport public urban ecologic, în special electric, și stimularea deplasărilor nemotorizate în orașe Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim complet şi corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate / 6 pct. estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt realiste (corect estimate) şi necesare pentru implementarea proiectului. b. Devizele estimative sunt parțial clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi doar parţial 3 pct. corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate / estimate şi/ sau cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt parţial realiste (există linii bugetare sub/ supraestimate). 2.6 Dezvoltarea durabilă şi eficienţa energetică a. Proiectul descrie în detaliu măsurile de îmbunătăţire a calităţii 6 pct. mediului în înconjurător şi cele cu privire la creşterea a eficienţei energetice. 5% b. Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării 3 pct. mediului înconjurător şi a eficienţei energetice. 2.7 Egalitatea de şanse şi nediscriminarea a. Solicitantul are o politică a nediscriminării pe care o implementează în cadrul acestui proiect, fiind prevazute mecanisme de asigurare a egalității de șanse și în cadrul contractelor de achiziții de bunuri/ 6 pct. servicii. Identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi implementează mecanisme de rezolvare a lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. 5% b. Solicitantul identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în 3 pct. contextul proiectului şi prevede o serie de actiuni pentru rezolvarea lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. c. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu 1 pct. 2.8 Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea și post - implementarea proiectului a. Solicitantul are o strategie clară pentru monitorizarea 6 pct. implementării și post-implementării proiectului, există o clară repartizare a sarcinilor în acest sens, proceduri și un calendar al activităților de monitorizare. În cadrul organizației solicitantului există proceduri de verificare/supervizare a activității echipei de 10% proiect. b. Solicitantul are prevăzute o serie de proceduri pentru monitorizarea implementării și post-implementării proiectului și un 1 pct. calendar al activităților de monitorizare, dar nu exisă o strategie clară. La nivelul organizației solicitantului nu exista proceduri specifice de verificare/supervizare a activității echipei de proiect. 474 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.2 – Dezvoltarea unui transport public urban ecologic, în special electric, și stimularea deplasărilor nemotorizate în orașe Varianta Status Quo+ Echivalarea între categoriile bugetare folosite de OECD (Intergovernmental Fiscal Categories) și sistemul contabil românesc OECD – Intergovernmental Fiscal Categories Categorii bugetare (echivalare cu sistemul contabil românesc) (1) Own Revenues Venituri Proprii Total - Cota Defalcată din Impozitul pe Venit - Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (2) Shared Personal Income Tax Cota Defalcată din Impozitul pe Venit (3) Non-Earmarked Grants Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale + Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (4) Earmarked Grants Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti + Sume defalcate din TVA pentru drumuri + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a bazelor sportive din spaţiul rural + Subvenţii + Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (5) Other Revenues Alte Venituri (6) Non-Earmarked Revenues = (1) + (2) + (3) + (5) (7) Non-Earmarked Revenues for Capital Expenses = (6) + Rambursări din Fonduri UE – Total Investiții de Capital 475 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.3 – Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Varianta Status Quo+ Grilă de evaluare tehnică şi financiară Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0 la 6. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 1 -3 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţine punctajul corespunzător. Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, în funcţie de subcriteriu, se pot acorda punctaje între 0 şi 6 sau între 1 şi 6, cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute d e cele 2 criterii. În urma evaluării tehnice şi financiare, se califică numai proiectele care obţin un punctaj de minim 3,5. Punctarea a cel puţin unuia dintre subcriterii cu 0 conduce automat la respingerea proiectului. 476 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.3 – Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim 1. Contribuţia proiectului la realizarea obiectivelor POR 6 pct. 60% 1.1 Relevanţa proiectului pentru obiectivele axei prioritare şi ale domeniului de intervenţie: a. Proiectul prevede crearea de noi locuri de muncă permanente – în urma reabilitării sitului şi pregătirii pentru noi activităţi iar numărul 6 pct. de locuri de muncă permanente nou create la 100.000 euro finanţare nerambursabilă obţinută este mai mare sau egal cu 0,8. Suprafaţa reabilitată la 100.000 euro finanţare nerambursabilă obţinută este mai mare sau egală cu 0,5ha. b. Proiectul prevede crearea de noi locuri de muncă permanente – în urma reabilitării sitului şi pregătirii pentru noi activităţi iar numărul 3 pct. de locuri de muncă permanente nou create la 100.000 euro 35% finanţare nerambursabilă obţinută este egal cu 0,6. Suprafaţa reabilitată la 100.000 euro finanţare nerambursabilă obţinută este egală cu 0,35ha. c. Proiectul prevede crearea de noi locuri de muncă permanente – în urma reabilitării sitului şi pregătirii pentru noi activităţi iar numărul 1 pct. de locuri de muncă permanente nou create la 100.000 euro finanţare nerambursabilă obţinută este mai mic sau egal cu 0,5. Suprafaţa reabilitată la 100.000 euro finanţare nerambursabilă obţinută este mai mică sau egală cu 0,25ha. 1.2 Oportunitatea reabilitării sitului poluat şi a creării/ extinderii unei structuri de sprijinire a afacerilor a. Există o nevoie bine definită, în zona ţintă, pentru structura de sprijinire a afacerilor şi pentru serviciile oferite. Facilităţile şi/sau serviciile oferite corespund/ sunt adecvate necesităţilor firmelor existente în cadrul structurii/ potenţiale (spaţiu, utilităţi, servicii specifice). Gradul de accesibilitate: localizarea structurii permite accesul facil la cel puţin 2 tipuri de 6 pct. transport (rutier, feroviar, naval). Dacă este prevăzută, activita tea de construire/ modernizare/extindere a drumului de acces la 65% structura de sprijinire afacerilor, precum şi cheltuielile aferente sunt în totalitate justificate de posibilităţile existente de conectare la drumuri judeţene/ naţionale, căi ferate, porturi comerciale etc. b. Oportunitatea structurii de sprijinire a afacerilor şi a serviciilor oferite nu este în totalitate justificată. Nevoia pentru astfel de structuri în zona ţintă nu a fost/ nu poate fi identificată sau nu este clară. Facilităţile şi/sau serviciile oferite corespund/sunt adecvate într-o măsură redusă necesităţilor firmelor existente în cadrul 3 pct. structurii/ potenţiale (spaţiu, utilităţi, servicii specifice). Gradul de 477 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.3 – Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim accesibilitate: localizarea structurii permite accesul facil la un tip de transport (rutier, feroviar sau naval). Dacă este prevăzută, activitatea de construire/ modernizare/ extindere a drumului de acces la structura de sprijinire afacerilor, precum şi cheltu ielile aferente sunt parţial justificate de posibilităţile existente de conectare la drumuri judeţene/ naţionale, căi ferate, porturi comerciale etc. Proiecte prevede crearea de noi locuri de munca temporare. c. Oportunitatea structurii de sprijinire a afacerilor şi a serviciilor oferite nu este justificată. Facilităţile şi/sau serviciile oferite nu corespund/ nu sunt adecvate necesităţilor firmelor existente în cadrul structurii/ potenţiale (spaţiu, utilităţi, servicii specifice). Gradul de accesibilitate: localizarea structurii nu permite accesul facil la vreun tip de transport (rutier, feroviar şi/sau naval). Dacă 1 pct. este prevăzută, activitatea de construire/ modernizare/ extindere a drumului de acces la structura de sprijinire afacerilor, precum şi cheltuielile aferente nu sunt justificate de posibilităţile existente de conectare la drumuri judeţene/ naţionale, căi ferate, porturi comerciale etc. 2. Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea proiectului 6 pct 40% 2.1 Capacitatea solicitantului de a implementa proiectul a. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt clar definite şi sunt adecvate pentru implementarea proiectului. Solicitantul are 6 pct. o strategie clară pentru monitorizarea implementării proiectului, există o repartizare clară a sarcinilor în acest sens, proceduri și un calendar al activităţilor de monitorizare. Solicitantul a mai gestionat cel puţin 2 proiecte finanţate din fonduri publice, cu o valoare totală similară celei a prezentului proiect. 10% b. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt suficiente. Atribuţiile membrilor echipei de proiect nu acoperă în totalitate activităţile prevăzute pentru managementul şi 3 pct. implementarea proiectului. Solicitantul are prevăzute o serie de proceduri pentru monitorizarea implementarii proiectului si un calendar al activitatilor de monitorizare dar nu exista o strategie clara. Solicitantul are experienţă în gestionarea a cel puţin unui proiect finanţat din fonduri publice. 2.2 Gradul de pregătire / maturitate a proiectului a. Solicitantul are deja proiectul tehnic sau a efectuat procedura de achiziţie publică pentru execuţia proiectului tehnic și finalizarea 5% acestuia este planificată într-un interval prevăzut de maxim 3 luni 6 pct. de la aprobarea cererii de finanţare, are toate autorizaţiile necesare 478 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.3 – Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim si are terenul cumpărat (dacă este cazul) b. Solicitantul a demarat procedura de achiziţie publică, finalizarea proiectului tehnic este planificată în maxim 6 luni de la data 3 pct. aprobării cererii de finanţare, este în curs de obţinere a autorizaţiilor necesare, are terenul cumpărat (dacă este cazul) c. Solicitantul estimează finalizarea proiectului tehnic în maxim 12 luni 1 pct. de la data aprobării cererii de finanţare 2.2 Metodologia de implementare a proiectului a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor 6 pct. publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea 5% achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial 3 pct. fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab 1 pct. corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile . Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). 2.3 Coerenţa documentaţiei tehnice a. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Studiile de specialitate și expertiza tehnică sunt complete și conforme cu normativele în vigoare. Soluțiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea resurselor în 6 pct. 20% mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile 479 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.3 – Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim scrise. b. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice 3 pct. alese presupun utilizarea parțială a resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. c. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile si contribuie la atingerea obiectivelor. Solutiile tehnice alese nu utilizează resursele eficient și durabil. Tehnologiile 1 pct. propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 2.4 Coerența documentației economice a. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. 139 Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este mai mic de 140 30% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 6 pct. mai mare decât 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. b. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 30 și 4 pct. 40% SAU i ndicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este între 20 și 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. 20% c. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 40 și 50% SAU i ndicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 2 pct. între 15 și 20%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. d. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este peste 50% 1 pct. SAU i ndicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este sub 15%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. 2.5 Strategia de marketing și de administrare a structurii a. Analiza pieţei demonstrează existenţa unei cereri certe pentru 20% serviciile oferite în cadrul structurii. Analiza concurenţei identifică 6 pct. competitorii, punctele lor tari şi slabe, avantajul competitiv al 139 (Capital Expenditures) / (Total Non-Earmarked Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 140 (Total Non-Earmarked Revenues for Current Expenses) / (Total Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 480 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.3 – Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim solicitantului (în termeni tehnici, de marketing, operaţionali, organizaţionali). Strategia de marketing şi de promovare/ocupare a structurii de sprijinire a afacerilor identifică instrumente adecvate şi eficiente şi costuri realiste, în strânsă corelare cu specificul structurii. Strategia de administrare a structurii este corelată cu specificul structurii şi al serviciilor oferite şi adecvată acestuia. b. Analiza pieţei demonstrează existenţa unei cereri potențiale pentru serviciile oferite în cadrul structurii. Analiza concurenţei identifică parțial competitorii, punctele lor tari şi slabe, avantajul competitiv al solicitantului (în termeni tehnici, de marketing, operaţionali, organizaţionali). Strategia de marketing şi de promovare/ocupare a 3 pct. structurii de sprijinire a afacerilor identifică unele instrumente adecvate şi eficiente. Strategia de administrare a structurii nu este pe deplin corelată cu specificul structurii şi al serviciilor oferite şi adecvată acestuia. 2.6 Devizul și bugetul proiectului a. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este 6 pct. complet şi corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/ estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt realiste (corect estimate) şi necesare pentru implementarea proiectului. Cheltuielile au fost corect încadrate în categoria celor eligibile sau neeligibile iar pragurile pentru anumite cheltuieli au fost respectate. 5% b. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt parțial clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. 3 pct. Bugetul este complet şi doar parţial corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate / estimate şi/ sau cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt parţial realiste (există linii bugetare sub/ supraestimate). Cheltuielile au fost corect încadrate în categoria celor eligibile sau neeligibile, iar pragurile pentru anumite cheltuieli au fost respectate. 2.7 Dezvoltarea durabilă şi eficienţa energetică a. Proiectul descrie în detaliu măsurile de îmbunătăţire a calităţii 6 pct. mediului în înconjurător şi cele cu privire la creşterea a eficienţei energetice. 5% b. Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării 3 pct. mediului înconjurător şi a eficienţei energetice 2.8 Egalitatea de şanse şi nediscriminarea a. Solicitantul are o politică a nediscriminării pe care o implementează 6 pct. 5% în cadrul acestui proiect, fiind prevazute mecanisme de asigurare a egalității de șanse și în cadrul contractelor de achiziții de bunuri/ 481 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.3 – Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim servicii. Identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi implementează mecanisme de rezolvare a lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. b. Solicitantul identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în 3 pct. contextul proiectului şi prevede o serie de actiuni pentru rezolvarea lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. c. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu 1 pct. 2.9 Societatea informaţională şi noile tehnologii a. Investiţia descrie în detaliu modul în care va conduce la creşterea 6 pct. gradului de utilizare a tehnologiilor noi, moderne şi/sau a soluţiilor informatice în procesul de prestare servicii (proiectul are potenţial inovativ). 5% b. Investiţia propusă menţine/ nu duce la creşterea gradului de 3 pct. utilizare a tehnologiilor noi, moderne şi/sau a soluţiilor informatice în procesul de prestare servicii (potenţialul inovativ al proi ectului este nesemnificativ). Echivalarea între categoriile bugetare folosite de OECD (Intergovernmental Fiscal Categories) și sistemul contabil românesc OECD – Intergovernmental Fiscal Categories Categorii bugetare (echivalare cu sistemul contabil românesc) (1) Own Revenues Venituri Proprii Total - Cota Defalcată din Impozitul pe Venit - Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (2) Shared Personal Income Tax Cota Defalcată din Impozitul pe Venit (3) Non-Earmarked Grants Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale + Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (4) Earmarked Grants Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti + Sume defalcate din TVA pentru drumuri + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a bazelor sportive din spaţiul rural + Subvenţii + Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (5) Other Revenues Alte Venituri (6) Non-Earmarked Revenues = (1) + (2) + (3) + (5) (7) Non-Earmarked Revenues for Capital Expenses = (6) + Rambursări din Fonduri UE – Total Investiții de Capital 482 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 4 – Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor Prioritate de investiții 4.1 – Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural Varianta „Status Quo+” Grilă de evaluare tehnică şi financiară Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0 la 6. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 1 -3 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţine punctajul corespunzător. Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, în funcţie de subcriteriu, se pot acorda punctaje între 0 şi 6 sau între 1 şi 6, cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute de cele 2 criterii. În urma evaluării tehnice şi financiare, se califică numai proiectele care obţin un punctaj de minim 3,5. Punctarea a cel puţin unuia dintre subcriterii cu 0 conduce automat la respingerea proiectului. 483 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 4 – Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor Prioritate de investiții 4.1 – Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural Varianta „Status Quo+” Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim 1. Contribuţia proiectului la realizarea obiectivelor POR 6 pct. 60% 1.1 Măsura în care proiectul contribuie la creşterea numărului de turişti prin valorificarea potenţialului turistic cultural local şi regional a. Prin implementarea proiectului se preconizează o creşterea medie 6 pct. a numărului anual de turişti care vizitează obiectivul de patrimoniu cu peste 5% b. Prin implementarea proiectului se preconizează creşterea medie a 3 pct. 60% numărului anual de turişti care vizitează obiectivul de patrimoniu de pana la 5% c. Prin implementarea proiectului se preconizează păstrarea 1 pct. numărului anual de turişti care vizitează obiectivul de patrimoniu 1.2 Măsura în care proiectul contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă a. Proiectul prevede crearea de noi locuri de muncă permanente. 6 pct. 40% b. Proiecte prevede crearea de noi locuri de munca temporare. 3 pct. c. Proiectul prevede doar menţinerea locurilor de munca existente . 1 pct. 2. Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea proiectului 6 pct 40% 2.1 Gradul de pregătire/maturitate a proiectului a. Solicitantul are deja proiectul tehnic sau a efectuat procedura de achiziţie publică pentru execuţia proiectului tehnic și finalizarea 6 pct. acestuia este planificată într-un interval prevăzut de maxim 3 luni de la aprobarea cererii de finanţare, are toate autorizaţiile necesare si are terenul cumpărat (dacă este cazul). 15% b. Solicitantul a demarat procedura de achiziţie publică, finalizarea 3 pct. proiectului tehnic este planificată în maxim 6 luni de la data aprobării cererii de finanţare, este în curs de obţinere a autorizaţiilor necesare, are terenul cumpărat (dacă este cazul). 1 pct. c. Solicitantul estimează finalizarea proiectului tehnic în maxim 12 luni de la data aprobării cererii de finanţare. 2.2 Metodologia de implementare a proiectului a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva 6 pct. 10% realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu 484 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 4 – Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor Prioritate de investiții 4.1 – Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural Varianta „Status Quo+” Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile 3 pct. membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile 1 pct. membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). 2.3 Coerenţa documentaţiei tehnice a. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Studiile de specialitate și expertiza tehnică sunt complete și conforme cu normativele în vigoare. Soluțiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea resurselor în 6 pct. mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. b. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice 3 pct. 20% alese presupun utilizarea parțială a resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. c. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile si contribuie la atingerea obiectivelor. Solutiile tehnice alese nu utilizează resursele eficient și durabil. Tehnologiile 1 pct. propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 2.4 Coerența documentației economice 6 pct. 20% 485 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 4 – Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor Prioritate de investiții 4.1 – Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural Varianta „Status Quo+” Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim a. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. 141 Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este mai mic de 142 30% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este mai mare decât 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. b. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. 4 pct. Indicatorul de sustenabilitat e a investițiilor (ISI) este între 30 și 40% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este între 20 și 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. c. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estima te. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 40 și 2 pct. 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este între 15 și 20%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. d. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este peste 50% 1 pct. SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este sub 15%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. 2.5 Strategia de marketing folosită în cazul valorificării potenţialului turistic al obiectivului de patrimoniu a. Planul de marketing al obiectivului de patrimoniu identifică instrumente adecvate de punere în valoare a obiectivului la nivel 6 pct. internaţional şi naţional. Se demonstrează potențialul turistic al obiectivului de patrimoniu. Proiecţiile financiare sunt corelate cu strategia de marketing; sunt corecte şi realiste. b. Planul de marketing al obiectivului de patrimoniu identifică instrumente adecvate de punere în valoare a obiectivului de patrimoniu la nivel naţional şi/sau regional si/sau local (dar nu 3 pct. 10% internațional). Se demonstrează potentialul turistic al obiectivului de patrimoniu. Proiecţiile financiare sunt corelate cu strategia de marketing; sunt corecte şi realiste. c. Planul de marketing al obiectivului de patrimoniu identifică instrumente adecvate de punere în valoare a obiectivului de patrimoniu la nivel regional şi/sau local. Potentialul turistic al 1 pct. obiectivului este slab demonstrat. Proiecţiile financiare nu sunt corelate cu strategia de marketing; nu sunt corecte/realiste. Calculele costurilor şi veniturilor nu sunt corecte/ realiste. 141 (Capital Expenditures) / (Total Non-Earmarked Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 142 (Total Non-Earmarked Revenues for Current Expenses) / (Total Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 486 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 4 – Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor Prioritate de investiții 4.1 – Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural Varianta „Status Quo+” Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim 2.6 Devizul și bugetul proiectului a. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/ estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt realiste 6 pct. (corect estimate) şi necesare pentru implementarea proiectului. 5% b. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt parțial clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi doar parţial corelat cu activităţile 3 pct. prevăzute, resursele alocate/estimate şi/ sau cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt parţial realiste (există linii bugetare sub/ supraestimate). 2.7 Dezvoltarea durabilă şi eficienţa energetică a. Proiectul descrie în detaliu măsurile de îmbunătăţire a calităţii 6 pct. mediului în înconjurător şi cele cu privire la creşterea a eficienţei energetice. 5% b. Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării 3 pct. mediului înconjurător şi a eficienţei energetice. 2.8 Egalitatea de şanse şi nediscriminarea a. Solicitantul are o politică a nediscriminării pe care o implementează în cadrul acestui proiect, fiind prevazute mecanisme de asigurare a egalității de șanse și în cadrul contractelor de achizitii de bunuri/ 6 pct. servicii. Identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi implementează mecanisme de rezolvare a lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. 5% b. Solicitantul identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în 3 pct. contextul proiectului şi prevede o serie de actiuni pentru rezolvarea lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. c. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu 1 pct. 2.9 Capacitatea solicitantului de a implementa proiectul a. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt clar definite şi sunt adecvate pentru implementarea proiectului. Solicitantul are 6 pct. o strategie clara pentru monitorizarea împlementării proiectului, exista o repartizare clara a sarcinilor in acest sens, proceduri si un calendar al activităţilor de monitorizare. 10% b. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt suficiente. Atribuţiile membrilor echipei de proiect nu acoperă în totalitate activităţile prevăzute pentru managementul şi implementarea proiectului. Solicitantul are prevăzute o serie de 3 pct. proceduri pentru monitorizarea implementării proiectului și un 487 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 4 – Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor Prioritate de investiții 4.1 – Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural Varianta „Status Quo+” Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim calendar al activităților de monitorizare, dar nu există o strategie clară. Echivalarea între categoriile bugetare folosite de OECD (Intergovernmental Fiscal Categories) și sistemul contabil românesc OECD – Intergovernmental Fiscal Categories Categorii bugetare (echivalare cu sistemul contabil românesc) (1) Own Revenues Venituri Proprii Total - Cota Defalcată din Impozitul pe Venit - Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (2) Shared Personal Income Tax Cota Defalcată din Impozitul pe Venit (3) Non-Earmarked Grants Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale + Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (4) Earmarked Grants Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti + Sume defalcate din TVA pentru drumuri + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a bazelor sportive din spaţiul rural + Subvenţii + Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (5) Other Revenues Alte Venituri (6) Non-Earmarked Revenues = (1) + (2) + (3) + (5) (7) Non-Earmarked Revenues for Capital Expenses = (6) + Rambursări din Fonduri UE – Total Investiții de Capital 488 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5 – Promovarea sistemelor de transport durabile Prioritate de investiții 5.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN-T Varianta Status Quo+ Grilă de evaluare tehnică şi financiară Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0 la 6. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 1 -3 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţine punctajul corespunzător. Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, în funcţie de subcriteriu, se pot acorda punctaje între 0 şi 6 sau între 1 şi 6, cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute de cele 2 criterii. În urma evaluării tehnice şi financiare, se califică numai proiectele care obţin un punctaj de minim 3,5. Punctarea a cel puţin unuia dintre subcriterii cu 0 conduce automat la respingerea proiectului. 489 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5 – Promovarea sistemelor de transport durabile Prioritate de investiții 5.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN-T Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim 1. Contribuţia proiectului la realizarea obiectivelor POR 6 pct. 60% 1.1 Relevanţa proiectului pentru obiectivele axei prioritare şi ale domeniului de intervenţie a. Drumuri judeţene  Proiectul asigură conexiunea directa la reţeaua TEN-T, este amplasat pe teritoriul a cel puțin doua județe, iar în intravilanul 6 pct. localităților străbătute de acesta este prevăzut și cu piste pentru biciclete.  Proiectul asigură conexiunea la reţeaua TEN, este amplasat pe 3 pct. teritoriul unui judet și este prevăzut cu piste pentru biciclete în intravilanul localităților. b. Şosele de centură  Proiectul asigură preluarea fluxurilor majore care tranzitează localitatile şi contribuie la facilitarea legăturilor rapide între 60% 6 pct. zonele rezidenţiale cu cele funcţionale (economice, sociale etc.).  Proiectul nu asigură preluarea fluxurilor majore care tranzitează localitățile, dar contribuie la facilitarea legăturilor 3 pct. rapide între zonele rezidențiale cu cele funcționale (economice, sociale etc.). c. Străzi urbane  Proiectul asigură preluarea directă a fluxurilor majore ale 6 pct. orasului de către drumul ce aparține rețelei TEN-T.  Proiectul asigură preluarea directă a unei părți a fluxurilor 3 pct. majore ale orasului de către drumul ce aparține rețelei TEN-T. 1.2 Măsura în care proiectul contribuie la reducerea timpului de călătorie prin fluidizarea traficului Timp economisit în medie (ore pe 1000 km) < 3 ore 3-6 ore 6-9 ore > 9 ore Trafic < 600 1 pct. 1 pct. 1 pct. 3 pct. 40% zilnic 600-1200 1 pct. 3 pct. 3 pct. 6 pct. mediu 1200-2400 3 pct. 6 pct. 6 pct. 6 pct. > 2400 6 pct. 6 pct. 6 pct. 6 pct. 490 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5 – Promovarea sistemelor de transport durabile Prioritate de investiții 5.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN-T Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim 2. Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea proiectului 6 pct 40% 2.1 Gradul de pregătire/maturitate a proiectului a. Solicitantul are deja proiectul tehnic sau a efectuat procedura de achiziţie publică pentru execuţia proiectului tehnic și 6 pct. finalizarea acestuia este planificată într-un interval prevăzut de maxim 3 luni de la data depunerii cererii de finanțare. Nu există probleme privind proprietatea. a. Solicitantul a demarat procedura de achiziţie publică, finalizarea 10% 3 pct. proiectului tehnic este planificată în maxim 6 luni de la data aprobării cererii de finanţare, este în curs de obţinere a autorizaţiilor necesare, are terenul cumpărat (dacă este cazul). 1 pct. b. Solicitantul estimează finalizarea proiectului tehnic în maxim 12 luni de la data aprobării cererii de finanţare 2.2 Metodologia de implementare a proiectului a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu 6 pct. atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea 3 pct. 15% achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile 1 pct. membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). 2.3 Coerenţa documentaţiei tehnice 491 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5 – Promovarea sistemelor de transport durabile Prioritate de investiții 5.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN-T Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim a. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Soluțiile tehnice sunt 6 pct. 25% fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. b. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt 3 pct. fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea parțială a resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. c. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile si contribuie la atingerea obiectivelor. Solutiile tehnice 1 pct. alese nu utilizează resursele eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 2.4 Coerența documentației economice a. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. 6 pct. 143 Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este mai mic de 144 30% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este mai mare decât 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. b. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 30 și 40% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 4 pct. între 20 și 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. 20% c. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 40 și 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 2 pct. între 15 și 20%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. d. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este peste 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este sub 15%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe 1 pct. ultimii cinci ani. 143 (Capital Expenditures) / (Total Non-Earmarked Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 144 (Total Non-Earmarked Revenues for Current Expenses) / (Total Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 492 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5 – Promovarea sistemelor de transport durabile Prioritate de investiții 5.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN-T Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim 2.5 Devizul și bugetul proiectului a. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/ estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt realiste 6 pct. (corect estimate) şi necesare pentru implementarea proiectului. 10% b. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt parțial clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi doar parţial corelat cu activităţile 3 pct. prevăzute, resursele alocate/estimate şi/sau cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt parţial realiste (există linii bugetare sub/ supraestimate). 2.6 Protecția mediului şi eficienţa energetică a. Proiectul descrie în detaliu măsurile de îmbunătăţire a calităţii 6 pct. mediului natural si antropic şi de eficienţă energetică. 5% b. Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării mediului şi a eficienţei energetice. 3 pct. 2.7 Egalitatea de şanse şi nediscriminarea a. Solicitantul are o politică a nediscriminării pe care o implementează în cadrul acestui proiect, fiind prevazute mecanisme de asigurare a egalității de șanse și în cadrul contractelor de achiziții de bunuri/ 6 pct. servicii. Identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi implementează mecanisme de rezolvare a lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. 5% b. Solicitantul identifică potenţialele aspecte legate d e discriminare în 3 pct. contextul proiectului şi prevede o serie de actiuni pentru rezolvarea lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. c. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu. 1 pct. 2.8 Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea și post - implementarea proiectului a. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt clar definite 6 pct. şi sunt adecvate pentru implementarea proiectului. Solicitantul are o strategie clara pentru monitorizarea împlementării proiectului, exista o repartizare clara a sarcinilor in acest sens, proceduri si un 10% calendar al activităţilor de monitorizare. b. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt suficiente. Atribuţiile membrilor echipei de proiect nu acoperă în 3 pct. totalitate activităţile prevăzute pentru managementul şi implementarea proiectului. Solicitantul are prevăzute o serie de 493 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5 – Promovarea sistemelor de transport durabile Prioritate de investiții 5.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN-T Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim proceduri pentru monitorizarea implementării proiectului și un calendar al activităților de monitorizare, dar nu există o strategie clară. Echivalarea între categoriile bugetare folosite de OECD (Intergovernmental Fiscal Categories) și sistemul contabil românesc OECD – Intergovernmental Fiscal Categories Categorii bugetare (echivalare cu sistemul contabil românesc) (1) Own Revenues Venituri Proprii Total - Cota Defalcată din Impozitul pe Venit - Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (2) Shared Personal Income Tax Cota Defalcată din Impozitul pe Venit (3) Non-Earmarked Grants Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale + Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (4) Earmarked Grants Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti + Sume defalcate din TVA pentru drumuri + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a bazelor sportive din spaţiul rural + Subvenţii + Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (5) Other Revenues Alte Venituri (6) Non-Earmarked Revenues = (1) + (2) + (3) + (5) (7) Non-Earmarked Revenues for Capital Expenses = (6) + Rambursări din Fonduri UE – Total Investiții de Capital 494 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.1 – Investițiile în infrastructura sanitară care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate Varianta Status Quo+ Grilă de evaluare tehnică şi financiară Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0 la 6. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 1 -3 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţine punctajul corespunzător. Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, în funcţie de subcriteriu, se pot acorda punctaje între 0 şi 6 sau între 1 şi 6, cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute de cele 2 criterii. În urma evaluării tehnice şi financiare, se califică numai proiectele care obţin un punctaj de minim 3,5. Punctarea a cel puţin unuia dintre subcriterii cu 0 conduce automat la respingerea proiectului. Notă: În cazul spitalelor regionale, acestea se preselectează. Practic, există numai partea a II-a a grilelor (calitatea, maturitatea și sustenabilitatea proiectului). 495 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.1 – Investițiile în infrastructura sanitară care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim 1. Contribuţia proiectului la realizarea obiectivelor POR 6 pct. 60% 1.1 Relevanţa proiectului pentru obiectivele axei prioritare şi ale domeniului de intervenţie a. Investiția are un potențial înalt de a oferi servicii medicale noi/inovative/moderne, crescând totodată capacitatea de a deservi 6 pct. un număr mai mare de pacienți într-un timp mai scurt. Necesitatea investiției (evoluția demografică, capacitatea actuală vs. cea previzionată pentru următorii 5 ani, profilul bolilor din zona deservită vs. tratamentele necesare/disponibile) este certă. b. Investiția are un potențial mediu de a oferi servicii medicale noi/moderne/inovative, crescând la un nivel mediu capacitatea de a 3 pct. deservi un număr mai mare de pacienți într -un timp mai scurt. Necesitatea investiției (evoluția demografică, capacitatea actuală vs. cea previzionată pentru următorii 5 ani, profilul bolilor din zona deservită vs. tratamentele necesare/disponibile) este relativă. c. Investiția are un potențial redus de a oferi servicii medicale 1 pct. noi/moderne/inovative, crescând la un nivel redus capacitatea de a deservi un număr mai mare de pacienți într -un timp mai scurt. Necesitatea investiției (evoluția demografică, capacitatea actuală vs. cea previzionată pentru următorii 5 ani, profilul bolilor din zona deservită vs. tratamentele necesare/disponibile) este redusă. 2. Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea proiectului 6 pct 40% 2.1 Gradul de pregătire / maturitate a proiectului a. Solicitantul are deja proiectul tehnic sau a efectuat procedura de achiziţie publică pentru execuţia proiectului tehnic și finalizarea 6 pct. acestuia este planificată într-un interval prevăzut de maxim 3 luni de la aprobarea cererii de finanţare, are toate autorizaţiile necesare si are terenul cumpărat (dacă este cazul). 3 pct. 10% b. Solicitantul a demarat procedura de achiziţie publică, finalizarea proiectului tehnic este planificată în maxim 6 luni de la data aprobării cererii de finanţare, este în curs de obţinere a autorizaţiilor necesare, are terenul cumpărat (dacă este cazul). 1 pct. c. Solicitantul estimează finalizarea proiectului tehnic în maxim 12 luni de la data aprobării cererii de finanţare. 2.2 Metodologia de implementare a proiectului a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva 6 pct. 10% realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu 496 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.1 – Investițiile în infrastructura sanitară care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile 3 pct. membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile 1 pct. membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). 2.3 Coerenţa documentaţiei tehnice a. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Studiile de specialitate și expertiza tehnică sunt complete și conforme cu normativele în vigoare. Soluțiile tehnice sunt fezabile, contribuie la atingerea obiectivelor și asigură respectarea cerinţelor de autorizare sanitară de funcţionare, existând o intenție clară pentru a obține o anumită 6 pct. clasificare. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. b. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt 3 pct. 25% fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor, și asigură respectarea cerinţelor de autorizare sanitară de funcţionare. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea parțială a resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 1 pct. c. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile si contribuie la atingerea obiectivelor, și asigură respectarea cerinţelor de autorizare sanitară de funcţionare. Solutiile tehnice alese nu utilizează resursele eficient și durabil. 497 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.1 – Investițiile în infrastructura sanitară care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 2.4 Coerența documentației economice a. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. 6 pct. 145 Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este mai mic de 146 30% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este mai mare decât 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. b. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 30 și 40% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 4 pct. între 20 și 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. 25% c. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 40 și 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 2 pct. între 15 și 20%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. d. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este peste 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este sub 15%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe 1 pct. ultimii cinci ani. 2.5 Devizul și bugetul proiectului a. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/ estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt realiste 6 pct. (corect estimate) şi necesare pentru implementarea proiectului. 10% b. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt parțial clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi doar parţial corelat cu activităţile 3 pct. prevăzute, resursele alocate/estimate şi/ sau cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt parţial realiste (există linii bugetare sub/ supraestimate). 145 (Capital Expenditures) / (Total Non-Earmarked Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 146 (Total Non-Earmarked Revenues for Current Expenses) / (Total Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 498 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.1 – Investițiile în infrastructura sanitară care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim 2.6 Dezvoltarea durabilă şi eficienţa energetică a. Proiectul descrie în detaliu măsurile de îmbunătăţire a calităţii mediului în înconjurător şi cele cu privire la creşterea a eficienţei energetice (Sunt prevăzute în deviz efectuarea de lucrări pentru protectia mediului, documentaţia tehnico-economică prevede folosirea de materiale certificate C.E., se prevăd lucrări de eficiență 6 pct. energetică și de folosire a energiilor alternative, documentaţia tehnico-economică include un audit energetic, prevede respectarea 5% celor mai noi standarde privind eficiența energetică a clădirilor, iar 3 pct. concluziile auditului energetic sunt preluate în mod corect în documentația tehnică etc. Proiectul prevede depozitarea/ incinerarea la cele mai noi standarde a deșeurilor spitalicești). b. Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării mediului înconjurător şi a eficienţei energetice. 2.7 Egalitatea de şanse şi nediscriminarea a. Solicitantul are o politică a nediscriminării pe care o implementează în cadrul acestui proiect, fiind prevăzute mecanisme de asigurare a egalității de șanse și în cadrul contractelor de achiziții de bunuri/ 6 pct. servicii. Identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi implementează mecanisme de rezolvare a lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. 5% b. Solicitantul identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în 3 pct. contextul proiectului şi prevede o serie de actiuni pentru rezolvarea lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. c. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu. 1 pct. 2.8 Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea și post - implementarea proiectului a. Solicitantul are o strategie clară pentru monitorizarea 6 pct. implementării și post-implementării proiectului, există o clară repartizare a sarcinilor în acest sens, proceduri și un calendar al activităților de monitorizare. În cadrul organizației solicitantului există proceduri de verificare/supervizare a activitțtii echipei de 10% proiect. b. Solicitantul are prevăzute o serie de proceduri pentru monitorizarea implementarii și post-implementării proiectului și un 1 pct. calendar al activităților de monitorizare, dar nu există o strategie clară. La nivelul organizației solicitantului nu există proceduri specifice de verificare/supervizare a activității echipei de proiect. 499 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.1 – Investițiile în infrastructura sanitară care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate Varianta Status Quo+ Echivalarea între categoriile bugetare folosite de OECD (Intergovernmental Fiscal Categories) și sis temul contabil românesc OECD – Intergovernmental Fiscal Categories Categorii bugetare (echivalare cu sistemul contabil românesc) (1) Own Revenues Venituri Proprii Total - Cota Defalcată din Impozitul pe Venit - Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (2) Shared Personal Income Tax Cota Defalcată din Impozitul pe Venit (3) Non-Earmarked Grants Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale + Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (4) Earmarked Grants Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti + Sume defalcate din TVA pentru drumuri + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a bazelor sportive din spaţiul rural + Subvenţii + Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (5) Other Revenues Alte Venituri (6) Non-Earmarked Revenues = (1) + (2) + (3) + (5) (7) Non-Earmarked Revenues for Capital Expenses = (6) + Rambursări din Fonduri UE – Total Investiții de Capital 500 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.2 – Investițiile în infrastructura socială care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale Varianta Status Quo+ Grilă de evaluare tehnică şi financiară Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0 la 6. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 1 -3 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţine punctajul corespunzător. Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, în funcţie de subcriteriu, se pot acorda punctaje între 0 şi 6 sau între 1 şi 6, cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media ponderată a punctajelor obţ inute de cele 2 criterii. În urma evaluării tehnice şi financiare, se califică numai proiectele care obţin un punctaj de minim 3,5. Punctarea a cel puţin unuia dintre subcriterii cu 0 conduce automat la respingerea proiectului. 501 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.2 – Investițiile în infrastructura socială care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim 1. Contribuţia proiectului la realizarea obiectivelor POR 6 pct. 60% 1.1 Relevanţa proiectului pentru obiectivele axei prioritare şi ale domeniului de intervenţie: calitatea serviciilor a. Investiția are un potențial înalt de a oferi servicii sociale de o mai bună calitate. Necesitatea investiției (evoluția demografică, 6 pct. capacitatea actuală vs. necesară, proporția populației defavorizate etc.) este certă. b. Investiția are un potențial mediu de a oferi servicii sociale de o mai 70% bună calitate. Necesitatea investiției (evoluția demografică, 3 pct. capacitatea actuală vs. necesară, proporția populației defavorizate etc.) este relativă. c. Investiția are un potențial redus de a oferi servicii sociale de o mai bună calitate. Necesitatea investiției (evoluția demografică, capacitatea actuală vs. necesară, proporția populației defavorizate 1 pct. etc.) este redusă. 1.2 Relevanţa proiectului pentru obiectivele axei prioritare şi ale domeniului de intervenţie: capacitatea serviciilor a. Investiția are un potențial înalt de a oferi servicii sociale pentru un 6 pct. număr mai mare de beneficiari. 30% b. Investiția are un potențial mediu de a oferi servicii sociale pentru 3 pct. un număr mai mare de beneficiari. c. Investiția are un potențial redus de a oferi servicii sociale de o mai bună calitate pentru un număr mai mare de beneficiari. 1 pct. 2. Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea proiectului 6 pct 40% 2.1 Gradul de pregătire/maturitate a proiectului a. Solicitantul are deja proiectul tehnic sau a efectuat procedura de achiziţie publică pentru execuţia proiectului tehnic și finalizarea 6 pct. acestuia este planificată într-un interval prevăzut de maxim 3 luni de la aprobarea cererii de finanţare, are toate autorizaţiile necesare si are terenul cumpărat (dacă este cazul). 3 pct. 10% b. Solicitantul a demarat procedura de achiziţie publică, finalizarea proiectului tehnic este planificată în maxim 6 luni de la data aprobării cererii de finanţare, este în curs de obţinere a autorizaţiilor necesare, are terenul cumpărat (dacă este cazul). 1 pct. c. Solicitantul estimează finalizarea proiectului tehnic în maxim 12 luni de la data aprobării cererii de finanţare. 2.2 Metodologia de implementare a proiectului 10% 502 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.2 – Investițiile în infrastructura socială care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva 6 pct. realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile 3 pct. membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile 1 pct. membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). 2.3 Coerenţa documentaţiei tehnice a. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Studiile de specialitate și expertiza tehnică sunt complete și conforme cu normativele în vigoare. Soluțiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea 6 pct. obiectivelor. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. b. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt 3 pct. 25% fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea parțială a resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. c. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile si contribuie la atingerea obiectivelor. Solutiile tehnice 1 pct. alese nu utilizează resursele eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt 503 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.2 – Investițiile în infrastructura socială care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 2.4 Coerența documentației economice a. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. 6 pct. 147 Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este mai mic de 148 30% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este mai mare decât 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. b. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 30 și 40% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 4 pct. între 20 și 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. 25% c. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 40 și 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 2 pct. între 15 și 20%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. d. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este peste 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este sub 15%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe 1 pct. ultimii cinci ani. 2.5 Devizul și bugetul proiectului a. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/ 6 pct. estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt realiste (corect estimate) şi necesare pentru implementarea proiectului. 10% b. Devizele estimative sunt parțial clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi doar parţial corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate estimate şi/sau 3 pct. cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt parţial realiste (există linii bugetare sub/ supraestimate). 147 (Capital Expenditures) / (Total Non-Earmarked Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 148 (Total Non-Earmarked Revenues for Current Expenses) / (Total Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 504 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.2 – Investițiile în infrastructura socială care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim 2.6 Dezvoltarea durabilă şi eficienţa energetică a. Proiectul descrie în detaliu măsurile de îmbunătăţire a calităţii 6 pct. mediului în înconjurător şi cele cu privire la creşterea a eficienţei energetice (Sunt prevazute in deviz efectuarea de lucrari pentru protectia mediului, documentaţia tehnico-economică prevede folosirea de materiale certificate C.E., documentaţia tehnico - 5% economică prevede respectarea celor mai noi standarde privind eficienta energetica a cladirilor etc.). b. Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării 3 pct. mediului înconjurător şi a eficienţei energetice. 2.7 Egalitatea de şanse şi nediscriminarea a. Solicitantul are o politică a nediscriminării pe care o implementează în cadrul acestui proiect, fiind prevăzute mecanisme de asigurare a egalității de șanse și în cadrul contractelor de achiziții de bunuri/ 6 pct. servicii. Identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi implementează mecanisme de rezolvare a lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. 5% b. Solicitantul identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în 3 pct. contextul proiectului şi prevede o serie de actiuni pentru rezolvarea lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. c. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu. 1 pct. 2.8 Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea și post - implementarea proiectului a. Solicitantul are o strategie clară pentru monitorizarea 6 pct. implementarii și post-implementării proiectului, există o clară repartizare a sarcinilor în acest sens, proceduri și un calendar al activităților de monitorizare. În cadrul organizaț iei solicitantului există proceduri de verificare/supervizare a activității echipei de 10% proiect. b. Solicitantul are prevăzute o serie de proceduri pentru monitorizarea implementării și post-implementării proiectului și un 1 pct. calendar al activităților de monitorizare, dar nu există o strategie clară. La nivelul organizțtiei solicitantului nu există proceduri specifice de verificare/supervizare a activității echipei de proiect. 505 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.2 – Investițiile în infrastructura socială care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale Varianta Status Quo+ Echivalarea între categoriile bugetare folosite de OECD (Inte rgovernmental Fiscal Categories) și sistemul contabil românesc OECD – Intergovernmental Fiscal Categories Categorii bugetare (echivalare cu sistemul contabil românesc) (1) Own Revenues Venituri Proprii Total - Cota Defalcată din Impozitul pe Venit - Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (2) Shared Personal Income Tax Cota Defalcată din Impozitul pe Venit (3) Non-Earmarked Grants Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale + Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (4) Earmarked Grants Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti + Sume defalcate din TVA pentru drumuri + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a bazelor sportive din spaţiul rural + Subvenţii + Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (5) Other Revenues Alte Venituri (6) Non-Earmarked Revenues = (1) + (2) + (3) + (5) (7) Non-Earmarked Revenues for Capital Expenses = (6) + Rambursări din Fonduri UE – Total Investiții de Capital 506 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 9 – Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții Prioritate de investiții 9.1 – Dezvoltarea infrastructurilor de învățare și formare Varianta Status Quo+ Grilă de evaluare tehnică şi financiară Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0 la 6. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 1 -3 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţi ne punctajul corespunzător. Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, în funcţie de subcriteriu, se pot acorda punctaje între 0 şi 6 sau între 1 şi 6, cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute de cele 2 criterii. În urma evaluării tehnice şi financiare, se califică numai proiectele care obţin un punctaj de minim 3,5. Punctarea a cel puţin unuia dintre subcriterii cu 0 conduce automat la respingere a proiectului. 507 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 9 – Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții Prioritate de investiții 9.1 – Dezvoltarea infrastructurilor de învățare și formare Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim 1. Contribuţia proiectului la realizarea obiectivelor POR 6 pct. 60% 1.1 Relevanţa proiectului pentru obiectivele axei prioritare şi ale domeniului de intervenţie a. Proiectul dovedeşte capacitate înaltă de a îmbunătăţii calitatea în educaţie şi în dezvoltarea capitalului uman. Proiectul contribuie la 6 pct. dotarea completă a unităţii de învăţământ cu echipamente și asigură conectarea la rețeaua de Internet de mare viteză. b. Proiectul dovedeşte capacitate medie de a îmbunătăţii calitatea în educaţie şi în dezvoltarea capitalului uman. Proiectul contribuie la 3 pct. 35% dotarea completă a unităţii de învăţământ cu echipamente și asigură conectarea la reteaua de Internet de mare viteză. c. Proiectul dovedeşte capacitate redusă de a îmbunătăţii calitatea în educaţie şi în dezvoltarea capitalului uman. Proiectul contribuie la 1 pct. dotarea parțială a unităţii de învăţământ cu echipamente. 1.2 Măsura în care există o nevoie reală pentru infrastructură de educaţie sau o problemă în domeniu, în regiunea de dezvoltare /judeţul/localitatea în care se implementează proiectul: a. Evoluţia demografică şi economică a localităţii /judeţului/regiunii (situaţia curentă şi prognoza pentru următorii 10 ani) justifică într-o mare măsură investiţia propusă. Gradul mediu de utilizare a 6 pct. unităţii şcolare este de minim 70%. Unitatea şcolară se află în mediul rural şi/sau cel puţin 50% dintre elevi aparțin categoriilor defavorizate. b. Evoluţia demografică şi economică a localităţii /judeţului/regiunii 65% (situaţia curentă şi prognoza pentru următorii 10 ani) justifică într -o măsură moderată investiţia propusă. Gradul mediu de utilizare a 3 pct. unităţii şcolare este de 50-70%. Unitatea şcolară se află în mediul rural şi/sau cel puțin 25-50% dintre elevi aparțin categoriilor defavorizate. c. Evoluţia demografică şi economică a localităţii /judeţului/regiunii (situaţia curentă şi prognoza pentru următorii 10 ani) justifică într -o 1 pct. măsură mică investiţia propusă. Gradul mediu de utilizare a unităţii şcolare este de sub 50%. Unitatea şcolară se află în mediul rural şi/sau sub 25% dintre elevi aparţin categoriilor defavorizate. 2. Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea proiectului 6 pct 40% 2.1 Gradul de pregătire/maturitate a proiectului 10% a. Solicitantul are deja proiectul tehnic sau a efectuat procedura de 6 pct. 508 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 9 – Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții Prioritate de investiții 9.1 – Dezvoltarea infrastructurilor de învățare și formare Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim achiziţie publică pentru execuţia proiectului tehnic și finalizarea acestuia este planificată într-un interval prevăzut de maxim 3 luni de la aprobarea cererii de finanţare, are toate autorizaţiile necesare si are terenul cumpărat (dacă este cazul). b. Solicitantul a demarat procedura de achiziţie publică, finalizarea 3 pct. proiectului tehnic este planificată în maxim 6 luni de la data aprobării cererii de finanţare, este în curs de obţinere a autorizaţiilor necesare, are terenul cumpărat (dacă este cazul). c. Solicitantul estimează finalizarea proiectului tehnic în maxim 12 luni 1 pct. de la data aprobării cererii de finanţare. 2.2 Metodologia de implementare a proiectului a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt 6 pct. corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile 3 pct. membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea 10% achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile 1 pct. membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). 2.3 Coerenţa documentaţiei tehnice a. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Studiile de specialitate 6 pct. și expertiza tehnică sunt complete și conforme cu normativele în vigoare. Soluțiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea resurselor în 20% mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile 509 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 9 – Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții Prioritate de investiții 9.1 – Dezvoltarea infrastructurilor de învățare și formare Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim scrise. b. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice 3 pct. alese presupun utilizarea parțială a resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. c. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile si contribuie la atingerea obiectivelor. Solutiile tehnice alese nu utilizează resursele eficient și durabil. Tehnologiile 1 pct. propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 2.4 Coerența documentației economice a. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. 6 pct. 149 Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este mai mic de 150 30% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este mai mare decât 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. b. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 30 și 40%% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 4 pct. între 20 și 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. 20% c. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 40 și 50%% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 2 pct. între 15 și 20%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. d. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este peste 50%% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este sub 15%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe 1 pct. ultimii cinci ani. 149 (Capital Expenditures) / (Total Non-Earmarked Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 150 (Total Non-Earmarked Revenues for Current Expenses) / (Total Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 510 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 9 – Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții Prioritate de investiții 9.1 – Dezvoltarea infrastructurilor de învățare și formare Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim 2.5 Devizul și bugetul proiectului a. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/ estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt realiste 6 pct. (corect estimate) şi necesare pentru implementarea proiectului. 10% b. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt parțial clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi doar parţial corelat cu activităţile 3 pct. prevăzute, resursele alocate/estimate şi/ sau cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt parţial realiste (există linii bugetare sub/ supraestimate). 2.6 Dezvoltarea durabilă şi eficienţa energetică a. Proiectul descrie în detaliu măsurile de îmbunătăţire a calităţii 6 pct. mediului în înconjurător şi cele cu privire la creşterea a eficienţei energetice. 5% b. Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării 3 pct. mediului înconjurător şi a eficienţei energetice. 2.7 Egalitatea de şanse şi nediscriminarea a. Solicitantul are o politică a nediscriminării pe care o implementează în cadrul acestui proiect, fiind prevăzute mecanisme de asigurare a egalității de șanse și în cadrul contractelor de achiziții de bunuri/ 6 pct. servicii. Identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi implementează mecanisme de rezolvare a lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. 5% b. Solicitantul identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în 3 pct. contextul proiectului şi prevede o serie de actiuni pentru rezolvarea lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. c. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu. 1 pct. 2.8 Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea și post - implementarea proiectului a. Solicitantul are o strategie clară pentru monitorizarea 6 pct. implementării și post-implementării proiectului, există o clară repartizare a sarcinilor în acest sens, proceduri și un calendar al activităților de monitorizare. În cadrul organizației solicitantului 10% există proceduri de verificare/supervizare a activității echipei de proiect. b. Solicitantul are prevăzute o serie de proceduri pentru monitorizarea implementării și post-implementării proiectului și un 1 pct. calendar al activităților de monitorizare, dar nu există o strategie 511 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 9 – Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții Prioritate de investiții 9.1 – Dezvoltarea infrastructurilor de învățare și formare Varianta Status Quo+ Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim clară. La nivelul organizației solicitantului nu există proceduri specifice de verificare/supervizare a activității echipei de proiect. 2.9 Societatea informaţională a. Proiectul implementează sisteme informatice moderne, 6 pct. soluţii/aplicaţii informatice moderne etc. 10% b. Proiectul implementează standarde minime în ceea ce priveşte 3 pct. echipamentul IT. Echivalarea între categoriile bugetare folosite de OECD (Intergovernmental Fiscal Categories) și sistemul contabil românesc OECD – Intergovernmental Fiscal Categories Categorii bugetare (echivalare cu sistemul contabil românesc) (1) Own Revenues Venituri Proprii Total - Cota Defalcată din Impozitul pe Venit - Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (2) Shared Personal Income Tax Cota Defalcată din Impozitul pe Venit (3) Non-Earmarked Grants Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale + Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (4) Earmarked Grants Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti + Sume defalcate din TVA pentru drumuri + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a bazelor sportive din spaţiul rural + Subvenţii + Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (5) Other Revenues Alte Venituri (6) Non-Earmarked Revenues = (1) + (2) + (3) + (5) (7) Non-Earmarked Revenues for Capital Expenses = (6) + Rambursări din Fonduri UE – Total Investiții de Capital 512 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 9 – Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții Prioritate de investiții 9.1 – Dezvoltarea infrastructurilor de învățare și formare Varianta Status Quo+ Grile propuse pentru variantele Semi-competitiv și Competitiv 513 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Grilă de evaluare tehnică şi financiară Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0 la 10. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 1 -3 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţine punctajul corespunzător). Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, în funcţie de subcriteriu, se pot acorda punctaje între 0 şi 10 sau între 1 şi 10, cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute de cele 5 criterii. Pentru scenariul „semi-competitiv”, proiectele sunt selectate pe baza regulii primul-venit-primul servit (FIFO): orice proiect care primește un scor de minim 5 este aprobat pentru a primi finanțare, atât timp cât există încă o alocare disponibilă. Pentru scenariul „competitiv”, aceeași grilă de evaluare este folosită, cu precizarea că proiectele transmise într-un interval de timp dat sunt ordonate după scorul obținut. Alocarea financiară este direcționată către proiecte în funcție de acest clasament, până când se termină suma alocată (unei apel / pe o durată fixă de timp). În ambele variante, punctarea a cel puţin unuia dintre cele 5 criterii majore cu 0 conduce automat la respingerea proiectului. Notă: Această grilă se referă numai la întreprinderile mici și mijlocii. Odată ce axele și domen iile majore de intervenție vor fi finalizate, aceeași grilă va putea fi adaptată pentru toate tipurile de beneficiari eligibili (de exemplu, aceleași criterii în mare, dar cu baremuri diferite pentru diferite scoruri). 514 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM 1. SUSTENABILITATE FINANCIARĂ 15% 1.1 Beneficiarul demonstrează prin intermediul unui plan de afaceri riguros că investiția efectuată cu fonduri POR nu afectează sustenabilitatea financiară a firmei: d. Solicitantul dovedeşte capacitate solidă de a asigura menţinerea, întreţinerea şi funcţionarea investiţiei/întreprinderii, în timpul și după implementarea proiectului şi încetarea finanţării 10 pct. nerambursabile. Investiția generează profit (cel puțin din anul 2), iar riscul imposibilităţii de a asigura funcţionarea investiţiei este minim (sau acest risc este inexistent). Datele utilizate (şi ipotezele de lucru) sunt corecte, argumentate şi realiste. e. Solicitantul dovedeşte capacitate relativă de a asigura menţinerea, întreţinerea şi funcţionarea investiţiei/întreprinderii, în timpul și după implementarea proiectului şi încetarea finanţării 7 pct. nerambursabile. Investiția generează profit (cel puțin din anul 3), iar riscul imposibilităţii de a asigura funcţionarea investiţiei este redus. Datele utilizate (şi ipotezele de lucru) sunt corecte, argumentate şi realiste. f. Solicitantul dovedeşte capacitate slabă de a asigura menţinerea, întreţinerea şi funcţionarea investiţiei/întreprinderii, în timpul și după implementarea proiectului şi încetarea finanţării nerambursabile (solicitantul depinde în mare măsură de surse 4 pct. externe în a menţine structura funcţională). Investiția generează profit (cel puțin din anul 5), iar riscul imposibilităţii de a asigura funcţionarea investiţiei este semnificativ. Datele utilizate (şi ipotezele de lucru) sunt corecte, argumentate şi realiste 2. CALITATEA, MATURITATEA, și SUSTENABILITATEA PROIECTULUI 25% 2.1 Capacitatea solicitantului de a realiza investiția propusă d. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt clar definite şi sunt adecvate pentru implementarea proiectului. Solicitantul are experienţă în domeniul de activitate ce face obiectul proiectului 10 pct. propus. Cifra de afaceri aferentă ultimului exerciţiu financiar este cel puţin egală cu finanţarea nerambursabilă solicitată. e. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt suficiente. 20% Atribuţiile membrilor echipei de proiect nu acoperă în totalitate activităţile prevăzute pentru managementul şi implementarea proiectului. Solicitantul are experienţă relativă în domeniul de 7 pct. activitate ce face obiectul proiectului propus. Cifra de afaceri aferentă ultimului exerciţiu financiar reprezintă 50% din cuantumul finanţării nerambursabile solicitate. 515 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM f. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt insuficiente. Solicitantul nu are experienţă în domeniul de activitate ce face obiectul proiectului propus (nu a mai desfăşurat activitatea economică ce face obiectul proiectului). Cifra de afaceri aferentă ultimului exerciţiu financiar reprezintă maxim 30% din cuantumul 4 pct. finanţării nerambursabile solicitate. 2.2 Metodologia de implementare a proiectului d. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor 10 pct. publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). e. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile 7 pct. membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea 15% achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). f. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor 4 pct. publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). 2.3 Bugetul proiectului d. Bugetul este complet şi perfect corelat cu activitatile prevazute, cu resursele materiale implicate in realizarea proiectului si cu rezultatele anticipate. Cheltuielile au fost corect încadrate în categoria celor eligibile sau neeligibile, iar pragurile pentru anumite cheltuieli au fost respectate conform ordinului privind cheltuielile eligibile şi a prevederilor schemei de ajutor de minimis aplicabilă. 10 pct. 15% Exista corelare perfectă între buget și sursele de finantare. Costurile sunt realiste (corect estimate), suficiente şi necesare pentru implementarea proiectului. Bugetul respectă modelul standard pentru acest domeniu major de intervenţie, este corect calculat, TVA-ul este calculat cu două zecimale. Valoarea totală a proiectului se încadrează în limitele stabilite pentru acest domeniu 516 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM major de intervenţie. e. Bugetul este satisfăcător corelat cu activitățile prevă zute, cu resursele materiale implicate în realizarea proiectului și cu rezultatele anticipate. Nu există o corespondență perfectă între fiecare activitate/rezultat și o linie bugetară, anumite activități și/sau costuri sunt tratate global. Costurile sunt necesare și suficiente pentru implementarea proiectului. Cheltuielile au fost corect încadrate în categoria celor eligibile sau neeligibile, iar 7 pct. pragurile pentru anumite cheltuieli au fost respectate conform ordinului privind cheltuielile eligibile şi a prevederilor schemei de ajutor de minimis aplicabilă. Există corelare perfectă între buget și sursele de finanțare. Bugetul respectă modelul standard pentru fiecare domeniu major de intervenţie, este corect calculat, TVA-ul este calculat cu două zecimale. Valoarea totală a proiectului se încadrează în limitele stabilite pentru acest domeniu major de intervenţie. f. Bugetul nu este corelat perfect cu activităţile prevăzute, resursele alocate/estimate. Bugetul conține erori de calcul. Valoarea totală a proiectului se încadrează în limitele stabilite pentru acest domeniu major de intervenţie. Cheltuielile au fost corect încadrate în 4 pct. categoria celor eligibile sau neeligibile, iar pragurile pentru anumite cheltuieli au fost respectate conform ordinului privind cheltuielile eligibile şi a prevederilor schemei de ajutor de minimis aplicabile. 2.4 Calitatea planului de afaceri d. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Analiza pieţei demonstrează existenţa unei pieţe/cereri certe pentru produsele/serviciile oferite de întreprindere. Analiza concurenţei identifică competitorii, punctele lor tari şi slabe, avantajul 10 pct. competitiv al solicitantului (în termeni tehnici, de marketing, operaţionali, organizaţionali). Strategia de marketing este realizabilă (identifică instrumente adecvate şi eficiente) în condiţiile resurselor disponibile. Proiecţiile financiare sunt corelate cu strategia de marketing; sunt corecte şi realiste. Estimările costurilor şi veniturilor sunt corecte şi realiste şi fundamentează proiecţiile 50% financiare. e. Datele sunt suficiente şi, în mare măsură justificate. Analiza pieţei demonstrează existenţa unei pieţe/cereri potenţiale pentru produsele/serviciile oferite de întreprindere. Analiza concurenţei identifică competitorii însă analiza punctele lor tari şi slabe, avantajul competitiv al solicitantului (în termeni tehnici, de marketing, operaţionali, organizaţionali) sunt analizate sumar. 7 pct. Strategia de marketing este parţial realizabilă (identifică instrumente parţial adecvate/ cu eficienţă redusă) în condiţiile resurselor disponibile. Proiecţiile financiare sunt parţial corelate cu 517 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM strategia de marketing; sunt parţial corecte/ realiste. Estimările costurilor şi veniturilor sunt parţial corecte/ realiste şi fundamentează, într-o anumită măsură, proiecţiile financiare. f. Datele sunt insuficiente şi/sau slab justificate. Analiza pieţei nu demonstrează existenţa unei pieţe/cereri pentru produsele/serviciile oferite de întreprindere. Analiza concurenţei identifică cel mult competitorii fără a analiza punctele lor tari şi slabe şi/sau avantajul competitiv al solicitantului. Strategia de 4 pct. marketing nu este realizabilă (nu identifică instrumente adecvate/ eficiente) în condiţiile resurselor disponibile. Proiecţiile financiare nu sunt corelate cu strategia de marketing; nu sunt corecte/ realiste. Estimările costurilor şi veniturilor nu sunt corecte/realiste. 3. IMPACTUL ECONOMIC 40% 3.1 Crearea de noi locuri de muncă permanente e. Proiectul conduce la crearea de noi locuri de muncă permanente în cadrul întreprinderii, iar numărul de locuri de muncă permanente 10 pct. (cu normă întreagă) nou create la 10.000 euro finanţare nerambursabilă obţinută este mai mare sau egal cu 0,30. f. Proiectul conduce la crearea de noi locuri de muncă permanente, în cadrul întreprinderii, iar numărul de locuri de muncă permanente (cu normă întreagă) nou create la 10.000 euro finanţare 7 pct. 60% nerambursabilă obţinută este egal cu 0,20. g. Proiectul conduce la crearea de noi locuri de muncă permanente – în cadrul întreprinderii. Numărul de locuri de muncă permanente 4 pct. (cu normă întreagă) nou create la 10.000 euro finanţare nerambursabilă obţinută este egal cu 0,15. h. Proiectul nu conduce la crearea de noi locuri de muncă permanente 1 pct. în cadrul întreprinderii. 3.2 Utilizarea resurselor locale: d. În activitatea curentă, întreprinderea utilizează preponderent 10 pct. resurse/materie primă produse la nivel local (oraș sau județ) şi forţă de muncă locală. 10% e. În activitatea curentă, întreprinderea utilizează parţial resur se/ 7 pct. materie primă produse la nivel local (oraș sau județ) şi/sau forţă de muncă locală. f. În activitatea curentă, întreprinderea nu utilizează resurse/materie 4 pct. primă produse la nivel local (oraș sau județ) sau forţă de muncă 518 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM locală. 3.3 Caracterul inovativ a. Proiectul are un potențial înalt de a adopta un produs/serviciu nou sau substanțial îmbunătățit, un proces, o metodă de marketing, sau 10 pct. o metodă organizațională în activitatea curentă, organizarea întreprinderii, sau relațiile cu partenerii. 30% b. Proiectul adoptă un produs/serviciu nou sau substanțial îmbunătățit, un proces, o metodă de marketing, sau o metodă 4 pct. organizațională în activitatea curentă, organizarea întreprinderii, sau relațiile cu partenerii, dar această inovație este nouă doar pentru firmă în sine (altfel fiind disponibilă pe piața locală). 4. IMPACTUL SOCIAL 10% 4.1 Oportunități pentru comunități sărace și/sau marginalizate: a. Prin natura activității, locație și politicile de resurse umane, proiectul demonstrează un potențial semnifi cativ pentru 10 pct. angajarea/formarea persoanelor cu venituri mici și/sau persoanelor marginalizate. 70% b. Prin natura activității, locație și politicile de resurse umane, 4 pct. proiectul demonstrează un potențial redus (sau o preocupare redusă) pentru angajarea/formarea p ersoanelor cu venituri mici și/sau persoanelor marginalizate. 4.2 Egalitatea de şanse şi nediscriminarea c. Solicitantul implementează, în mod curent, o politică privind nediscriminarea şi, în contextul acestui proiect, identifică potenţiale 10 pct. aspecte legate de discriminare şi prevede mecanisme de asigurare a egalităţii de şanse, inclusiv în cadrul contractelor de achiziţii. 30% Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea infrastructurii/ echipamentelor pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. 5 pct. d. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu. 5. IMPACTUL de MEDIU 10% 5.1 Dezvoltarea durabilă şi eficienţa energetică c. Proiectul are o strategie cuprinzătoare referitoare la măsurile de 10 pct. îmbunătăţire a calităţii mediului înconjurător şi cele cu privire la 80% creşterea eficienţei energetice. d. Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării 5 pct. 519 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM mediului înconjurător şi a eficienţei energetice 5.2 Utilizarea surselor regenerabile de energie a. Investiția propusă utilizează surse regenerabile de energie în 10 points activitatea curentă, acoperind cel puțin 50% din nevoi. b. Investiția propusă utilizează surse regenerabile de energie în 7 points 20% activitatea curentă, acoperind cel puțin 25% din nevoi. c. Investiția propusă utilizează surse regenerabile de energie în 4 points activitatea curentă, acoperind cel puțin 5% din nevoi. 520 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.1 – Sprijinirea eficienței energetice și utilizarea energiilor regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor – Clădiri rezidențiale Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Grilă de evaluare tehnică şi financiară Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0 la 10. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 1 -3 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţine punctajul corespunzător). Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, în funcţie de subcriteriu, se pot acorda punctaje între 0 şi 10 sau între 1 şi 10, cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute de cele 5 criterii. Pentru scenariul „semi-competitiv”, proiectele sunt selectate pe baza regulii primul-venit-primul servit (FIFO): orice proiect care primește un scor de minim 5 este aprobat pentru a primi finanțare, atât timp cât există încă o alocare disponibilă. Pentru scenariul „competitiv”, aceeași grilă de evaluare este folosită, cu precizarea că proiectele transmise într-un interval de timp dat sunt ordonate după scorul obținut. Alocarea financiară este direcționată către proiecte în funcție de acest clasament, până când se termină suma alocată (unei apel / pe o durată fixă de timp). În ambele variante, punctarea a cel puţin unuia dintre cele 5 criterii majore cu 0 conduce automat la respingerea proiectului. 521 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.1 – Sprijinirea eficienței energetice și utilizarea energiilor regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor – Clădiri rezidențiale Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM 1. SUSTENABILITATEA FINANCIARĂ 20% 1.1 Asociația de locatari demonstrează că are la dispoziție resursele pentru a acoperi investițiile planificate, precum și viitoarele costuri de operare și mentenanță: e. Asociația de locatari demonstrează într-un mod clar și convingător că poate acoperi co-finanțarea necesară și viitoarele costuri de operare 10 points și mentenanță. f. Asociația de locatari poate demonstra într-un mod satisfăcător că 7 points 60% poate acoperi co-finanțarea necesară și viitoarele costuri de operare și mentenanță. g. Asociația de locatari nu poate demonstra că poate acoperi în 4 points totalitate co-finanțarea necesară și viitoarele costuri de operare și mentenanță. 1.2 Autoritatea locală demonstrează că dispune de resursele necesare pentru acoperirea investiților planificate, iar sumele alocate pentru aceste investiții nu afectează capacitatea autorității locale de a face alte investiții publice necesare: 151 a. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este mai mic de 10 pct. 30%. Baza de calcul a acestui indicator este media datelor pe ultimii cinci ani. b. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 30 și 40%. 7 pct. Baza de calcul a acestui indicator este media datelor pe ultimii cinci 40% ani. c. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 40 și 50%. 4 pct. Baza de calcul a acestui indicator este media datelor pe ultimii cinci ani. d. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este peste 50%. 1 pct. Baza de calcul a acestui indicator este media datelor pe ultimii cinci ani. 2 CALITATEA, MATURITATEA, și SUSTENABILITATEA PROIECTULUI 20% 2.1 Gradul de pregătire/maturitate a proiectului b. Solicitantul are deja proiectul tehnic sau a efectuat procedura de achiziţie publică pentru execuţia proiectului tehnic și finalizarea 10 pct. 25% acestuia este planificată într-un interval prevăzut de maxim 3 luni de la aprobarea cererii de finanţare și are toate autorizaţiile necesare aferente. 151 (Capital Expenditures) / (Total Non-Earmarked Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații) 522 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.1 – Sprijinirea eficienței energetice și utilizarea energiilor regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor – Clădiri rezidențiale Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM c. Solicitantul a demarat procedura de achiziţie publică, finalizarea proiectului tehnic este planificată în maxim 6 luni de la dat a 7 pct. aprobării cererii de finanţare și este în curs de obţinere a autorizaţiilor necesare. d. Solicitantul estimează finalizarea proiectului tehnic în maxim 12 luni 4 pct. de la data aprobării cererii de finanţare. 2.2 Metodologia de implementare a proiectului a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor 10 pct. publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile 7 pct. membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea 20% achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile 4 pct. membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). 2.3 Coerenţa documentaţiei tehnice d. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Soluțiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile 10 pct. propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi 25% corespund în totalitate cu părţile scrise. e. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice alese 7 pct. presupun utilizarea parțială a resurselor în mod eficient și durabil. 523 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.1 – Sprijinirea eficienței energetice și utilizarea energiilor regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor – Clădiri rezidențiale Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. f. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile si contribuie la atingerea obiectivelor. Solutiile tehnice alese nu utilizează resursele eficient și durabil. Tehnologiile propuse 5 pct. pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 2.4 Devizul și bugetul proiectului a. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/ 10 pct. estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt realiste (corect estimate) şi necesare pentru implementarea proiectului. 10% b. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt parțial clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul 5 pct. este complet şi doar parţial corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/estimate şi/ sau cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt parţial realiste (există linii bugetare sub/ supraestimate). 2.5 Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea și post - implementarea proiectului a. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt clar definite şi sunt adecvate pentru implementarea proiectului. Solicitantul are o strategie clară pentru monitorizarea împlementării proiectului, există o repartizare clară a sarcinilor în acest sens, proceduri și un 10 pct. calendar al activităţilor de monitorizare a consumului energetic în clădirile rezidențiale reabilitate. b. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt suficiente. Atribuţiile membrilor echipei de proiect nu acoperă în totalitate 20% activităţile prevăzute pentru managementul şi implementarea proiectului. Solicitantul are prevăzute o serie de proceduri pentru 5 pct. monitorizarea implementarii proiectului și un calendar al activităților de monitorizare a consumului energetic în clădirile rezidențiale reabilitate, dar nu există o strategie clară. 524 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.1 – Sprijinirea eficienței energetice și utilizarea energiilor regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor – Clădiri rezidențiale Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM 3. IMPACTUL ECONOMIC 20% 3.1 Relevanţa proiectului pentru obiectivele axei prioritare şi ale domeniului de intervenţie. a. Proiectul asigură anveloparea/reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale construite după anul 1950 cu o suprafață de peste 50 10 pct. metri pătrați, cu un potențial ridicat de eficiență energetică și reduce consumul energetic cu peste 35%. b. Proiectul asigură anveloparea clădirilor rezidențiale construite după 50% anul 1950 cu o suprafață de peste 50 metri pătrați, având un 7 pct. potențial ridicat de eficiență energetică și reduce consumul energetic cu 20%-35%. c. Proiectul asigură anveloparea clădirilor rezidențiale construite după anul 1950 cu o suprafață de peste 50 metri pătrați și reduce 4 pct. consumul energetic cu sub 10%. 3.2 Proiectul se adresează unui număr cât mai mare de beneficiari (persoane care locuiesc în clădirea rezidențială). a. Numărul beneficiarilor depășește 200 de persoane. 10 pct. b. Numărul persoanelor care beneficiază de acest proiect este între 100 7 pct. 50% și 200 de persoane. c. Numărul persoanelor care beneficiază de acest proiect este sub 50 4 pct. de persoane. 4. IMPACTUL SOCIAL 20% 4.1 Măsura în care proiectul se adresează comunităților sărace. a. Cel puțin 60% dintre beneficiarii proiectului au venituri mai mici 10 pct. decât venitul mediu pe țară. b. Între 30% și 60% dintre beneficiarii proiectului au venituri mai mici 7 pct. 60% decât venitul mediu pe țară. c. Până la 30% dintre beneficiarii proiectului au venituri mai mici decât 4 pct. venitul mediu pe țară. 4.2 Măsura în care proiectul se adresează comunităților marginalizate. 30% 525 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.1 – Sprijinirea eficienței energetice și utilizarea energiilor regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor – Clădiri rezidențiale Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM a. Proiectul demonstrează în mod convingător că se adresează unei 10 pct. comunități marginalizate. b. Proiectul nu demonstrează că de adresează unei comunități 4 pct. marginalizate. 4.3 Egalitatea de şanse şi nediscriminarea a. Solicitantul are o politică a nediscriminării pe care o implementează 10 pct. în cadrul acestui proiect, fiind prevăzute mecanisme de asigurare a egalității de șanse și în cadrul contractelor de achiziții de bunuri/ servicii. Identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi implementează mecanisme de rezolvare a lor. 10% b. Solicitantul identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi prevede o serie de actiuni p entru rezolvarea 7 pct. lor. c. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu. 5 pct. 5. IMPACTUL de MEDIU 20% 5.1 Măsura în care proiectul contribuie la reducerea emisiilor de gaze și la îmbunătățirea condițiilor de locuit în apartamente, precum și a mediului ambient. a. Proiectul are o contribuție semnificativă la reducerea emisiilor de gaze și la îmbunătățirea condițiilor de locuit în apartamente, precum 10 pct. și a mediului ambient. Proiectul prevede nu numai anveloparea clădirii și schimbarea tâmplăriei, ci și măsuri de reabilitare a rețelelor electrice, termice, și de apă, în conformitate cu activitățile eligibile. b. Proiectul are o contribuție moderată la reducerea emisiilor de gaze, la îmbunătățirea condițiilor de locuit în apartamente și a mediului ambient. Proiectul prevede nu numai anveloparea clădirii și 7 pct. schimbarea tâmplăriei, ci și măsuri de reabilitare a rețelelor electrice, termice, și de apă, în conformitate cu activitățile eligibile. c. Proiectul are o contribuție redusă la îmbunătățirea reducerea emisiilor de gaze, a condițiilor de locuit în apartamente, precum și a 4 pct. mediului ambient. Proiectul prevede numai anveloparea clădirii și schimbarea tâmplăriei. 526 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.1 – Sprijinirea eficienței energetice și utilizarea energiilor regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor – Clădiri rezidențiale Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Echivalarea între categoriile bugetare folosite de OECD (Intergovernmental Fiscal Categories) și sistemul contabil românesc OECD – Intergovernmental Fiscal Categories Categorii bugetare (echivalare cu sistemul contabil românesc) (1) Own Revenues Venituri Proprii Total - Cota Defalcată din Impozitul pe Venit - Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (2) Shared Personal Income Tax Cota Defalcată din Impozitul pe Venit (3) Non-Earmarked Grants Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale + Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (4) Earmarked Grants Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti + Sume defalcate din TVA pentru drumuri + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a bazelor sportive din spaţiul rural + Subvenţii + Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (5) Other Revenues Alte Venituri (6) Non-Earmarked Revenues = (1) + (2) + (3) + (5) (7) Non-Earmarked Revenues for Capital Expenses = (6) + Rambursări din Fonduri UE – Total Investiții de Capital 527 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.2 – Dezvoltarea unui transport public urban ecologic, în special electric, și stimularea deplasărilor nemotorizate în orașe Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Grilă de evaluare tehnică şi financiară Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0 la 10. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 1 -3 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţine punctajul corespunzător). Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, în funcţie de subcriteriu, se pot acorda punctaje între 0 şi 10 sau între 1 şi 10, cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute de cele 5 criterii. Pentru scenariul „semi-competitiv”, proiectele sunt selectate pe baza regulii primul-venit-primul servit (FIFO): orice proiect care primește un scor de minim 5 este aprobat pentru a primi finanțare, atât timp cât există încă o alocare disponibilă. Pentru scenariul „competitiv”, aceeași grilă de evaluare este folosită, cu precizarea că proiectele transmise într-un interval de timp dat sunt ordonate după scorul obținut. Alocarea financiară este direcționată către proiecte în funcție de acest clasament, până când se termină suma alocată (unei apel / pe o durată fixă de timp). În ambele variante, punctarea a cel puţin unuia dintre cele 5 criterii majore cu 0 conduce automat la respingerea proiectului. 528 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.2 – Dezvoltarea unui transport public urban ecologic, în special electric, și stimularea deplasărilor nemotorizate în orașe Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM 1. SUSTENABILITATEA FINANCIARĂ 20% 1.1 Beneficiarul demonstrează că dispune de resursele necesare pentru acoperirea investiților planificate, precum și pentru acoperirea viitoarelor costuri de operare și mentenanță. a. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. 152 Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este mai mic de 10 pct. 153 30% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este mai mare decât 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. b. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 30 și 7 pct. 40% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este între 20 și 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. c. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 40 și 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 4 pct. între 15 și 20%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. d. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este peste 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este sub 1 pct. 15%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. 2 CALITATEA, MATURITATEA, și SUSTENABILITATEA PROIECTULUI 20% 2.1 Gradul de pregătire / maturitate a proiectului a. Solicitantul are deja proiectul tehnic sau a efectuat procedura de achiziţie publică pentru execuţia proiectului tehnic și finalizarea acestuia este planificată într-un interval prevăzut de maxim 3 luni 10 pct. de la aprobarea cererii de finanţare, are toate autorizaţiile necesare si are terenul cumpărat (dacă este cazul). 25% b. Solicitantul a demarat procedura de achiziţie publică, finalizarea proiectului tehnic este planificată în maxim 6 luni de la data 7 pct. aprobării cererii de finanţare, este în curs de obţinere a autorizaţiilor necesare, are terenul cumpărat (dacă este cazul). 152 (Capital Expenditures) / (Total Non-Earmarked Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 153 (Total Non-Earmarked Revenues for Current Expenses) / (Total Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 529 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.2 – Dezvoltarea unui transport public urban ecologic, în special electric, și stimularea deplasărilor nemotorizate în orașe Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM c. Solicitantul estimează finalizarea proiectului tehnic în maxim 12 luni 4 pct. de la data aprobării cererii de finanţare. 2.2 Metodologia de implementare a proiectului a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor 10 pct. publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea 7 pct. 20% achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor 4 pct. publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). 2.3 Coerenţa documentaţiei tehnice a. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Studiile de specialitate și expertiza tehnică sunt complete și conforme cu normativele în vigoare. Soluțiile tehnice sunt fezabile, contribuie la atingerea obiectivelor și asigură respectarea cerinţelor de autorizare sanitară 10 pct. de funcţionare. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 25% b. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor, și asigură respectarea cerinţelor de autorizare sanitară de funcţionare. 7 pct. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea parțială a resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile 530 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.2 – Dezvoltarea unui transport public urban ecologic, în special electric, și stimularea deplasărilor nemotorizate în orașe Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM scrise. c. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile si contribuie la atingerea obiectivelor, și asigură respectarea cerinţelor de autorizare sanitară de funcţionare. 4 pct. Solutiile tehnice alese nu utilizează resursele eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 2.4 Devizul și bugetul proiectului a. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obi ecte sunt clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/ 10 pct. estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt realiste (corect estimate) şi necesare pentru implementarea proiectului. 15% b. Devizele estimative sunt parțial clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi doar parţial 5 pct. corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate /estimate şi/ sau cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt parţial realiste (există linii bugetare sub/supraestimate). 2.5 Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea și post - implementarea proiectului c. Solicitantul are o strategie clară pentru monitorizarea implementării și post-implementării proiectului, există o clară repartizare a sarcinilor în acest sens, proceduri și un calendar al 10 pct. activităților de monitorizare. În cadrul organizației solicitantului există proceduri de verificare/supervizare a activității echipei de proiect. 15% d. Solicitantul are prevăzute o serie de proceduri pentru monitorizarea implementarii și post-implementării proiectului si un calendar al activităților de monitorizare, dar nu există o strategie 5 pct. clară. La nivelul organizației solicitantului nu există proceduri specifice de verificare/supervizare a activității echipei de proiect. 3. IMPACTUL ECONOMIC 30% 3.1 Nevoia investiției și înlesnirea accesului la oportunități (locuri de muncă, educație, sănătate, cultură, divertisment): d. Prin implementarea proiectului se preconizează reducerea cu peste 70% 15% a timpului de călătorie în oraş și o creştere cu peste 10% a numărului de persoane care utilizează mijloace de transport în 10 pct. comun sau bicicleta pentru deplasări în oraş. Există argumente clare cu privire la utilitatea investiției (nr. utilizatori actuali/viitori vs. 531 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.2 – Dezvoltarea unui transport public urban ecologic, în special electric, și stimularea deplasărilor nemotorizate în orașe Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM capacitatea curentă/viitoare). e. Prin implementarea proiectului se preconizează reducerea cu 5- 15% a timpului de călătorie în oraş și o creştere cu 5-10% a numărului de persoane care utilizează mijloace de transport în 7 pct. comun sau bicicleta pentru deplasări în oraş. Există doar argumente parțiale cu privire la utilitatea investiției (nr. utilizatori actuali/viitori vs. capacitatea curentă/viitoare). f. Prin implementarea proiectului se preconizează reducerea cu peste sub 5% a timpului de călătorie în oraş și o creştere cu sub 5% a 4 pct. numărului de persoane care utilizează mijloace de transport în comun sau bicicleta pentru deplasări în oraş. Nu există argumente clare cu privire la utilitatea investiției (nr. utilizatori actuali/viitori vs. capacitatea curentă/viitoare). 3.2 Reducerea cheltuielilor de operare și mentenanță ( numai în cazul modernizării unei infrastructuri existente) per utilizator: 10 pct. a. Scăderea cheltuielilor de operare și mentenanță cu peste 30%. 30% 7 pct. b. Scăderea cheltuielilor de operare și mentenanță cu 10% - 30%. 5 pct. c. Scăderea cheltuielilor de operare și mentenanță cu sub 10%. 4. IMPACTUL SOCIAL 15% 4.1 Măsura în care proiectul are în vedere comunitățile sărace și marginalizate, și înlesnește accesul acestora la oportunități (locuri de muncă, educație, sănătate, cultură, divertisment): a. Proiectul demonstrează clar impactul pozitiv asupra comunităților 10 pct. 70% sărace și marginalizate și prevede măsuri clare pentru îmbunătățirea accesului la oportunitați pentru aceste comunități. b. Proiectul nu tratează în mod clar/specific problema comunităților 4 pct. marginalizate. 4.2 Egalitatea de şanse şi nediscriminarea a. Solicitantul are o politică a nediscriminării pe care o implementează în cadrul acestui proiect, fiind prevăzute mecanisme de asigurare a egalității de șanse și în cadrul contractelor de achiziții de bunuri/ 6 pct. servicii. Identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi implementează mecanisme de rezolvare a 30% lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. b. Solicitantul identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în 3 pct. contextul proiectului şi prevede o serie de actiuni pentru rezolvarea 532 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.2 – Dezvoltarea unui transport public urban ecologic, în special electric, și stimularea deplasărilor nemotorizate în orașe Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. c. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu 1 pct. 5. IMPACTUL de MEDIU 15% 5.1 Dezvoltarea durabilă şi eficienţa energetică: d. Proiectul descrie în detaliu măsurile de îmbunătăţire a calităţii mediului în înconjurător şi cele cu privire la creşterea a eficienţei energetice. Investiția are un potențial înalt de a crește eficiența 10 pct. energetică a sistemelor de transport urban (reducere cu peste 10% kWh echivalent consumați). Utilizează moduri de transport adecvate (piste de biciclete, linii de tramvai/troleibuz etc.), material rulant eficient și include modernizarea spațiilor publice aferente transportului public și a sistemului de ticketing. e. Proiectul descrie în detaliu măsurile de îmbunătăţire a calităţii mediului în înconjurător şi cele cu privire la creşterea a eficienţei energetice. Investiția are un potențial mediu de a crește eficiența 7 pct. energetică a sistemelor de transport urban (reducere cu 5-10% kWh echivalent consumați). Utilizează moduri de transport parțial adecvate (piste de biciclete, linii de tramvai/troleibuz etc.), material rulant mai eficient și include modernizarea unor spații publice aferente transportului public. f. Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării mediului înconjurător şi a eficienţei energetice. Investiția are un potențial redus de a crește eficiența energetică a sistemelor de transport urban (reducere cu sub 5% kWh echivalent consumați). 5 pct. Utilizează moduri de transport adecvate (piste de biciclete, linii de tramvai/troleibuz etc.), material rulant eficient și include modernizarea spațiilor publice aferente transportului public și a sistemului de ticketing. 533 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.2 – Dezvoltarea unui transport public urban ecologic, în special electric, și stimularea deplasărilor nemotorizate în orașe Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Echivalarea între categoriile bugetare folosite de OECD (Intergovernme ntal Fiscal Categories) și sistemul contabil românesc OECD – Intergovernmental Fiscal Categories Categorii bugetare (echivalare cu sistemul contabil românesc) (1) Own Revenues Venituri Proprii Total - Cota Defalcată din Impozitul pe Venit - Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (2) Shared Personal Income Tax Cota Defalcată din Impozitul pe Venit (3) Non-Earmarked Grants Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale + Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (4) Earmarked Grants Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti + Sume defalcate din TVA pentru drumuri + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a bazelor sportive din spaţiul rural + Subvenţii + Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (5) Other Revenues Alte Venituri (6) Non-Earmarked Revenues = (1) + (2) + (3) + (5) (7) Non-Earmarked Revenues for Capital Expenses = (6) + Rambursări din Fonduri UE – Total Investiții de Capital 534 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.3 – Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Grilă de evaluare tehnică şi financiară Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0 la 10. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 1 -3 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţine punct ajul corespunzător). Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, în funcţie de subcriteriu, se pot acorda punctaje între 0 şi 10 sau între 1 şi 10, cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute de cele 6 criterii. Pentru scenariul „semi-competitiv”, proiectele sunt selectate pe baza regulii primul-venit-primul servit (FIFO): orice proiect care primește un scor de minim 5 este aprobat pentru a primi finanțare, atât timp cât există încă o alocare disponibilă. Pentru scenariul „competitiv”, aceeași grilă de evaluare este folosită, cu precizarea că proiectele transmise într-un interval de timp dat sunt ordonate după scorul obținut. Alocarea financiară este direcționată către proiecte în funcție de acest clasament, până când se termină suma alocată (unei apel / pe o durată fixă de timp). În ambele variante, punctarea a cel puţin unuia dintre cele 5 criterii majore cu 0 conduce automat la respingerea proiectului. 535 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.3 – Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM 1. SUSTENABILITATE FINANCIARĂ 20% 1.1 Beneficiarul demonstrează că dispune de resursele necesare pentru acoperirea investiților planificate, precum și pentru acoperirea viitoarelor costuri de operare și mentenanță. a. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. 154 Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este mai mic de 10 pct. 155 30% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este mai mare decât 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. b. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 30 și 7 pct. 40% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este între 20 și 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. c. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 40 și 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 4 pct. între 15 și 20%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. d. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este peste 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este sub 1 pct. 15%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. 2. CALITATEA, MATURITATEA, și SUSTENABILITATEA PROIECTULUI 20% 2.1 Capacitatea solicitantului de a implementa proiectul a. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt clar definite şi sunt adecvate pentru implementarea proiectului. Solicitantul are o strategie clara pentru monitorizarea implementării proiectului, 10 pct. exista o repartizare clară a sarcinilor în acest sens, proceduri și un 10% calendar al activităţilor de monitorizare. Solicitantul a mai gestionat cel puţin 2 proiecte finanţate din fonduri publice, cu o valoare totală similară celei a prezentului proiect. b. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt 154 (Capital Expenditures) / (Total Non-Earmarked Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 155 (Total Non-Earmarked Revenues for Current Expenses) / (Total Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 536 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.3 – Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM suficiente. Atribuţiile membrilor echipei de proiect nu acoperă în totalitate activităţile prevăzute pentru managementul şi implementarea proiectului. Solicitantul are prevăzute o serie de 7 pct. proceduri pentru monitorizarea implementarii proiectului si un calendar al activitatilor de monitorizare dar nu exista o strategie clara. Solicitantul are experienţă în gestionarea a cel puţin unui proiect finanţat din fonduri publice. 2.2 Gradul de pregătire/maturitate a proiectului a. Solicitantul are deja proiedtul tehnic sau a efectuat procedura de achiziție publica pentru execuția proiectului tehnic și finalizarea 10 pct. acestuia este planificată într-un interval prevăzuit de maxim 3 luni de la depunerea cererii de finanțare. Nu există probleme privind proprietatea. b. Solicitantul a demarat procedura de achiziţie publică, finalizarea 25% proiectului tehnic este planificată în maxim 6 luni de la data 7 pct. aprobării cererii de finanţare, este în curs de obţinere a autorizaţiilor necesare, are terenul cumpărat (dacă este cazul). c. Solicitantul estimează finalizarea proiectului tehnic în maxim 12 luni 4 pct. de la data aprobării cererii de finanţare. 2.3 Metodologia de implementare a proiectului a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor 10 pct. publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi 15% parţial corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea 7 pct. achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţ iile 4 pct. membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor 537 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.3 – Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). 2.4 Coerenţa documentaţiei tehnice a. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Studiile de specialitate și expertiza tehnică sunt complete și conforme cu normativele în vigoare. Soluțiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea resurselor în 10 pct. mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. b. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice 7 pct. 20% alese presupun utilizarea parțială a resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. c. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile si contribuie la atingerea obiectivelor. Solutiile tehnice alese nu utilizează resursele eficient și durabil. Tehnologiile 5 pct. propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 2.5 Strategia de marketing și de administrare a structurii c. Analiza pieţei demonstrează existenţa unei cereri certe pentru serviciile oferite în cadrul structurii. Analiza concurenţei identifică competitorii, punctele lor tari şi slabe, avantajul competitiv al solicitantului (în termeni tehnici, de marketing, operaţionali, 10 pct. organizaţionali). Strategia de marketing şi de promovare/ocupare a structurii de sprijinire a afacerilor identifică instrumente adecvate şi eficiente şi costuri realiste, în strânsă corelare cu specificul structurii. Strategia de administrare a structurii este corelată cu specificul structurii şi al serviciilor oferite şi adecvată acestuia. 20% d. Analiza pieţei demonstrează existenţa unei cereri potențiale pentru serviciile oferite în cadrul structurii. Analiza concurenţei identifică parțial competitorii, punctele lor tari şi slabe, avantajul competitiv al solicitantului (în termeni tehnici, de marketing, operaţionali, organizaţionali). Strategia de marketing şi de promovare/ocupare a 7 pct. structurii de sprijinire a afacerilor identifică unele instrumente adecvate şi eficiente. Strategia de administrare a structurii nu este pe deplin corelată cu specificul structurii şi al serviciilor oferite şi 538 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.3 – Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM adecvată acestuia. 2.6 Devizul și bugetul proiectului a. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/ 10 pct. estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt realiste (corect estimate) şi necesare pentru implementarea proiectului. Cheltuielile au fost corect încadrate în categoria celor eligibile sau neeligibile iar pragurile pentru anumite cheltuieli au fost respectate. 10% b. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt parțial clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi doar parţial corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/estimate şi/ sau cu devizul general şi 5 pct. pe obiecte. Costurile sunt parţial realiste (există linii bugetare sub/ supraestimate). Cheltuielile au fost corect încadrate în categoria celor eligibile sau neeligibile iar pragurile pentru anumite cheltuieli au fost respectate. 3. IMPACTUL ECONOMIC 20% 3.1 Relevanţa proiectului pentru obiectivele axei prioritare şi ale domeniului d e intervenţie: a. Proiectul prevede crearea de noi locuri de muncă permanente – în urma reabilitării sitului şi pregătirii pentru noi activităţi iar numărul de locuri de muncă permanente nou create la 100.000 euro 10 pct. finanţare nerambursabilă obţinută este mai mare sau egal cu 0,8. Suprafaţa reabilitată la 100.000 euro finanţare nerambursabilă obţinută este mai mare sau egală cu 0,5ha. b. Proiectul prevede crearea de noi locuri de muncă permanente – în urma reabilitării sitului şi pregătirii pentru noi activităţi iar numărul de locuri de muncă permanente nou create la 100.000 euro 7 pct. 50% finanţare nerambursabilă obţinută este egal cu 0,6. Suprafaţa reabilitată la 100.000 euro finanţare nerambursabilă obţinută este egală cu 0,35ha. c. Proiectul prevede crearea de noi locuri de muncă permanente – în urma reabilitării sitului şi pregătirii pentru noi activităţi iar numărul de locuri de muncă permanente nou create la 100.000 euro 4 pct. finanţare nerambursabilă obţinută este mai mic sau egal cu 0,5. Suprafaţa reabilitată la 100.000 euro finanţare nerambursabilă obţinută este mai mică sau egală cu 0,25ha. 539 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.3 – Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM 3.2 Oportunitatea reabilitării sitului poluat şi a creării/ extinderii unei structuri de sprijinire a afacerilor d. Există o nevoie bine definită, în zona ţintă, pentru structura de sprijinire a afacerilor şi pentru serviciile oferite. Facilităţile şi/sau serviciile oferite corespund/ sunt adecvate necesităţilor firmelor existente în cadrul structurii/ potenţiale (spaţiu, utilităţi, servicii specifice). Gradul de accesibilitate: localizarea structurii permite accesul facil la cel puţin 2 tipuri de 10 pct. transport (rutier, feroviar, naval). Dacă este prevăzută, activitatea de construire/ modernizare/ extindere a drumului de acces la structura de sprijinire afacerilor, precum şi cheltuielile aferente sunt în totalitate justificate de posibilităţile existente de conectare la drumuri judeţene/ naţionale, căi ferate, porturi comerciale etc. e. Oportunitatea structurii de sprijinire a afacerilor şi a serviciilor oferite nu este în totalitate justificată. Nevoia pentru astfel de structuri în zona ţintă nu a fost/ nu poate fi identificată sau nu este clară. Facilităţile şi/sau serviciile oferite corespund/ sunt adecvate într-o măsură redusă necesităţilor firmelor existente în cadrul structurii/ potenţiale (spaţiu, utilităţi, servicii specifice). Gradul de 7 pct. 35% accesibilitate: localizarea structurii permite accesul facil la un tip de transport (rutier, feroviar sau naval). Dacă este prevăzută, activitatea de construire/ modernizare/ extindere a drumului de acces la structura de sprijinire afacerilor, precum şi cheltuielile aferente sunt parţial justificate de posibilităţile existente de conectare la drumuri judeţene/ naţionale, căi ferate, porturi comerciale etc. Proiecte prevede crearea de noi locuri de munca temporare. f. Oportunitatea structurii de sprijinire a afacerilor şi a serviciilor oferite nu este justificată. Facilităţile şi/sau serviciile oferite nu corespund/nu sunt adecvate necesităţilor firmelor existente în cadrul structurii/potenţiale (spaţiu, utilităţi, servicii specifice). Gradul de accesibilitate: localizarea structurii nu permite accesul facil la vreun tip de transport (rutier, feroviar şi/sau naval). Dacă 4 pct. este prevăzută, activitatea de construire/modernizare/extindere a drumului de acces la structura de sprijinire afacerilor, precum şi cheltuielile aferente nu sunt justificate de posibilităţile existente de conectare la drumuri judeţene/naţionale, căi ferate, porturi comerciale etc. 3.3 Corelarea cu dinamicile economice și imobiliare de la nivel local: a. Proiectul demonstrează o bună înțelegere a dinamicilor economice 10% și imobiliare locale și justifică în mod clar necesitatea utilizării 10 pct. resurselor publice pentru un astfel de obiectiv. 540 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.3 – Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM b. Proiectul demonstrează o înțelegere redusă a dinamicilor economice și imobiliare locale și justifică doar parțial necesitatea 4 pct. utilizării resurselor publice pentru un astfel de obiectiv. 3.4 Societatea informaţională şi noile tehnologii: c. Investiţia descrie în detaliu modul în care va conduce la creşterea gradului de utilizare a tehnologiilor noi, moderne şi/sau a soluţiilor 10 pct. informatice în procesul de prestare servicii (proiectul are potenţial inovativ). 5% d. Investiţia propusă menţine/ nu duce la creşterea gradului de utilizare a tehnologiilor noi, moderne şi/sau a soluţiilor informatice 4 pct. în procesul de prestare servicii (potenţialul inovativ al proiectului este nesemnificativ). 4. IMPACTUL SOCIAL 20% 4.1 Măsura în care proiectul contribuie la îmbunătățirea condițiilor de trai și a mediului ambient: a. Proiectul are o contribuție majoră la îmbunătățirea calității solului, 10 pct. apei, și a aerului pentru comunitățile limitrofe. Proiectul demonstrează într-un mod clar că nu vor exista efecte negative asupra comunităților sărace și marginalizate din zonă (de ex., să fie nevoite să se mute datorită presiunilor pieței imobiliare) sau propune o strategie detaliată pentru abordarea riscurilor în acest sens. 40% b. Proiectul are o contribuție moderată la îmbunătățirea calității 7 pct. solului, apei, și a aerului pentru comunitățile limitrofe. Proiectul demonstrează într-un mod adecvat că nu vor exista efecte negative asupra comunităților sărace și marginalizate din zonă sau propune anumite măsuri pentru abordarea riscurilor în acest sens. c. Proiectul are o contribuție redusă la îmbunătățirea calității solului, 4 pct. apei, și a aerului pentru comunitățile limitrofe. Proiectul nu demonstrează că nu vor exista efecte negative asupra comunitățile sărace și marginalizate din zonă și nici nu propune măsuri eficiente pentru abordarea acestor riscuri. 4.2 Măsura în care proiectul contribuie la revitalizarea unor zone defavorizate și la crearea de noi oportunități pentru comunități sărace și marginalizate: 30% a. Impact mare. 10 pct. 541 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.3 – Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM b. Impact mediu. 7 pct. c. Impact redus. 4 pct. 4.3 Egalitatea de şanse şi nediscriminarea: a. Solicitantul are o politică a nediscriminării pe care o implementează 10 pct. în cadrul acestui proiect, fiind prevăzute mecanisme de asigurare a egalității de șanse si in cadrul contractelor de achizitii de bunuri/ servicii. Identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi implementează mecanisme de rezolvare a lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. Proiectul prevede un 30% plan de consultare și implicare a comunităților locale. b. Solicitantul identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în 7 pct. contextul proiectului şi prevede o serie de actiuni pentru rezolvarea lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. c. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu. 5 pct. 5. IMPACTUL de MEDIU 20% 5.1 Dezvoltarea durabilă şi eficienţa energetică: a. Proiectul descrie în detaliu măsurile de îmbunătăţire a calităţii mediului în înconjurător şi cele cu privire la creşterea a eficienţei 10 pct. energetice. Proiectul ajută la decontaminarea unor situri poluate, asigură depozitarea într-un mod responsabil a deșeurilor toxice, și prevede măsuri pentru refolosirea materialelor reciclabile. b. Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării 5 pct. mediului înconjurător şi a eficienţei energetice 542 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3 – Dezvoltare urbană Prioritate de investiții 3.3 – Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Echivalarea între categoriile bugetare folosite de OECD (Intergovernmental Fiscal Categories) și sistemul contabil românesc OECD – Intergovernmental Fiscal Categories Categorii bugetare (echivalare cu sistemul contabil românesc) (1) Own Revenues Venituri Proprii Total - Cota Defalcată din Impozitul pe Venit - Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (2) Shared Personal Income Tax Cota Defalcată din Impozitul pe Venit (3) Non-Earmarked Grants Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale + Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (4) Earmarked Grants Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti + Sume defalcate din TVA pentru drumuri + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a bazelor sportive din spaţiul rural + Subvenţii + Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (5) Other Revenues Alte Venituri (6) Non-Earmarked Revenues = (1) + (2) + (3) + (5) (7) Non-Earmarked Revenues for Capital Expenses = (6) + Rambursări din Fonduri UE – Total Investiții de Capital 543 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 4 – Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor Prioritate de investiții 4.1 – Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Grilă de evaluare tehnică şi financiară Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0 la 10. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 1 -3 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţine punctajul corespunzător). Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, în funcţie de subcriteriu, se pot acorda punctaje între 0 şi 10 sau între 1 şi 10, cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute de cele 5 criterii. Pentru scenariul „semi-competitiv”, proiectele sunt selectate pe baza regulii primul-venit-primul servit (FIFO): orice proiect care primește un scor de minim 5 este aprobat pentru a primi finanțare, atât timp cât există încă o alocare disponibilă. Pentru scenariul „competitiv”, aceeași grilă de evaluare este folosită, cu precizarea că proiectele transmise într-un interval de timp dat sunt ordonate după scorul obținut. Alocarea financiară este direcționată către proiecte în funcție de acest clasament, până când se termină suma alocată (unei apel / pe o durată fixă de timp). În ambele variante, punctarea a cel puţin unuia dintre cele 5 criterii majore cu 0 conduce automat la respingerea proiectului. 544 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 4 – Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor Prioritate de investiții 4.1 – Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM 1. SUSTENABILITATE FINANCIARĂ 20% 1.1 Beneficiarul demonstrează că dispune de resursele necesare pentru acoperirea investiților planificate, precum și pentru acoperirea viitoarelor costuri de operare și mentenanță. a. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. 156 Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este mai mic de 10 pct. 157 30% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este mai mare decât 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. b. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 30 și 7 pct. 40% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este între 20 și 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. c. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 40 și 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 4 pct. între 15 și 20%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. d. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este peste 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este sub 1 pct. 15%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. 2. CALITATEA, MATURITATEA, și SUSTENABILITATEA PROIECTULUI 20% 2.1 Gradul de pregătire/maturitate a proiectului a. Solicitantul are deja proiectul tehnic sau a efectuat procedura de achiziţie publică pentru execuţia proiectului tehnic și finalizarea 10 pct. acestuia este planificată într-un interval prevăzut de maxim 3 luni de la data depunerii cererii de finanțare. Nu există probleme privind proprietatea. 25% b. Solicitantul a demarat procedura de achiziţie publică, finalizarea proiectului tehnic este planificată în maxim 6 luni de la data 7 pct. aprobării cererii de finanţare; este în curs de obţinere a autorizaţiilor necesare, are terenul cumpărat (dacă este cazul). 156 (Capital Expenditures) / (Total Non-Earmarked Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații) 157 (Total Non-Earmarked Revenues for Current Expenses) / (Total Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 545 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 4 – Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor Prioritate de investiții 4.1 – Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM c. Solicitantul estimează finalizarea proiectului tehnic în maxim 12 4 pct. luni de la data aprobării cererii de finanţare. 2.2 Metodologia de implementare a proiectului a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea 10 pct. achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile 7 pct. membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea 20% achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor 4 pct. publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). 2.3 Coerenţa documentaţiei tehnice a. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Studiile de specialitate și expertiza tehnică sunt complete și conforme cu normativele în vigoare. Soluțiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea 10 pct. resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 25% b. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea parțială a resurselor în mod eficient și 7 pct. durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. c. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice 546 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 4 – Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor Prioritate de investiții 4.1 – Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM sunt fezabile si contribuie la atingerea obiectivelor. Solutiile tehnice alese nu utilizează resursele eficient și durabil. 5 pct. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 2.4 Devizul și bugetul proiectului a. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate / 10 pct. estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt realiste (corect estimate) şi necesare pentru implementarea proiectului. 15% b. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt parțial clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi doar parţial corelat cu activităţile 5 pct. prevăzute, resursele alocate / estimate şi/ sau cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt parţial realiste (există linii bugetare sub/ supraestimate). 2.5 Capacitatea solicitantului de a implementa proiectul a. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt clar definite şi sunt adecvate pentru implementarea proiectului. Solicitantul are o strategie clară pentru monitorizarea împlementării proiectului, 10 pct. exista o repartizare clară a sarcinilor în acest sens, proceduri și un calendar al activităţilor de monitorizare. 15% b. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt suficiente. Atribuţiile membrilor echipei de proiect nu acoperă în totalitate activităţile prevăzute pentru managementul şi implementarea proiectului. Solicitantul are prevăzute o serie de proceduri pentru 5 pct. monitorizarea implementarii proiectului și un calendar al activităților de monitorizare, dar nu există o strategie clară. 3. IMPACTUL ECONOMIC 30% 3.1 Măsura în care proiectul contribuie la creşterea numărului de turişti prin valorificarea potenţialului turistic cultural local şi regional. a. Prin implementarea proiectului se preconizează o creşterea medie 10 pct. a numărului anual de turişti care vizitează obiectivul de patrimoniu cu peste 5%. 30% b. Prin implementarea proiectului se preconizează creşterea medie a numărului anual de turişti care vizitează obiectivul de patrimoniu 7 pct. de pâna la 5%. c. Prin implementarea proiectului se preconizează păstrarea 547 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 4 – Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor Prioritate de investiții 4.1 – Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM numărului anual de turişti care vizitează obiectivul de patrimoniu. 4 pct. 3.2 Măsura în care proiectul demonstrează un impact economic indirect și indus asupra economiei locale. a. Proiectul arată o bună înțelegere a bazei HORECA locale și a potențialului economic al zonei, și prezintă într -un mod clar modul 10 pct. în care această bază economică va beneficia de pe urma acestui proiect. 40% b. Proiectul arată o bună înțelegere a bazei HORECA locale și a potențialului economic al zonei, dar nu este clar modul în care 7 pct. această bază economică va beneficia de pe urma acestui proiect. c. Proiectul arată o înțelegere parțială a bazei HORECA locale și a potențialului economic al zonei și nu este clar cum proiectul va 4 pct. ajuta economia locală. 3.3 Strategia de marketing folosită în cazul valorificării potenţialului turistic al obiectivului de patrimoniu a. Planul de marketing al obiectivului de patrimoniu identifică instrumente adecvate de punere în valoare a obiectivului la nivel 10 pct. internaţional şi naţional. Se demonstrează potențialul turistic al obiectivului de patrimoniu. Proiecţiile financiare sunt corelate cu strategia de marketing; sunt corecte şi realiste. b. Planul de marketing al obiectivului de patrimoniu identifică instrumente adecvate de punere în valoare a obiectivului de 7 pct. 30% patrimoniu la nivel naţional şi/sau regional si/sau local (dar nu internațional). Se demonstrează potentialul turistic al obiectivului de patrimoniu. Proiecţiile financiare sunt corelate cu strategia de marketing; sunt corecte şi realiste. c. Planul de marketing al obiectivului de patrimoniu identifică instrumente adecvate de punere în valoare a obiectivului de patrimoniu la nivel regional şi/sau local. Potentialul turistic al 4 pct. obiectivului este slab demonstrat. Proiecţiile financiare nu sunt corelate cu strategia de marketing; nu sunt corecte/realiste. Calculele costurilor şi veniturilor nu sunt corecte/realiste. 4. IMPACTUL SOCIAL 15% 4.1 Măsura în care proiectul ajută la crearea de noi locuri de muncă. 80% a. Proiectul demonstrează într-un mod satisfăcător că noi locuri de muncă vor fi create în mod direct, indirect, și indus, iar de acestea 10 pct. 548 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 4 – Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor Prioritate de investiții 4.1 – Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM vor beneficia și comunitățile sărace și marginalizate. b. Proiectul demonstrează într-un mod satisfăcător că noi locuri de muncă vor fi create în mod direct, indirect, și indus, dar de acestea 7 pct. nu vor beneficia și comunitățile sărace și marginalizate. c. Proiectul prevede doar menținerea locurilor de muncă existente. 4 pct 4.2 Egalitatea de şanse şi nediscriminarea a. Solicitantul are o politică a nediscriminării pe care o implementează în cadrul acestui proiect, fiind prevăzute mecanisme de asigurare a egalității de șanse și în cadrul 10 pct. contractelor de achiziții de bunuri/servicii. Identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi implementează mecanisme de rezolvare a lor. Proiectul pr evedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul 20% persoanelor cu dizabilităţi. b. Solicitantul identifică potenţialele aspecte legate de discriminare 7 pct. în contextul proiectului şi prevede o serie de actiuni pentru rezolvarea lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. c. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu. 5 pct. 5. IMPACTUL de MEDIU 15% 5.2 Dezvoltarea durabilă şi eficienţa energetică. a. Proiectul descrie în detaliu măsurile de îmbunătăţire a calităţii mediului în înconjurător şi cele cu privire la creşterea a eficienţei 10 pct. energetice. b. Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării 5 pct. mediului înconjurător şi a eficienţei energetice. 549 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 4 – Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor Prioritate de investiții 4.1 – Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Echivalarea între categoriile bugetare folosite de OECD (Intergovernmental Fiscal Categories) și sistemul contabil românesc OECD – Intergovernmental Fiscal Categories Categorii bugetare (echivalare cu sistemul contabil românesc) (1) Own Revenues Venituri Proprii Total - Cota Defalcată din Impozitul pe Venit - Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (2) Shared Personal Income Tax Cota Defalcată din Impozitul pe Venit (3) Non-Earmarked Grants Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale + Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (4) Earmarked Grants Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti + Sume defalcate din TVA pentru drumuri + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a bazelor sportive din spaţiul rural + Subvenţii + Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (5) Other Revenues Alte Venituri (6) Non-Earmarked Revenues = (1) + (2) + (3) + (5) (7) Non-Earmarked Revenues for Capital Expenses = (6) + Rambursări din Fonduri UE – Total Investiții de Capital 550 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5 – Promovarea sistemelor de transport durabile Prioritate de investiții 5.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN-T Varianta Semi-Competitiv/ Competitiv Grilă de evaluare tehnică şi financiară Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0 la 10. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 1 -3 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţine punctajul corespunzător). Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, în funcţie de subcriteriu, se pot acorda punctaje între 0 şi 10 sau între 1 şi 10, cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute de cele 5 criterii. Pentru scenariul „semi-competitiv”, proiectele sunt selectate pe baza regulii primul-venit-primul servit (FIFO): orice proiect care primește un scor de minim 5 este aprobat pentru a primi finanțare, atât timp cât există încă o alocare disponibilă. Pentru scenariul „competitiv”, aceeași grilă de evaluare este folosită, cu precizarea că proiectele transmise într-un interval de timp dat sunt ordonate după scorul obținut. Alocarea financiară este direcționată către proiecte în funcție de acest clasament, până când se termină suma alocată (unei apel / pe o durată fixă de timp). În ambele variante, punctarea a cel puţin unuia dintre cele 5 criterii majore cu 0 conduce automat la respingerea proiectului. 551 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5 – Promovarea sistemelor de transport durabile Prioritate de investiții 5.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN-T Varianta Semi-Competitiv/ Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM 1. SUSTENABILITATEA FINANCIARĂ 20% 1.1 Beneficiarul demonstrează că dispune de resursele necesar e pentru acoperirea investiților planificate, precum și pentru acoperirea viitoarelor costuri de operare și mentenanță. a. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. 158 Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este mai mic de 10 pct. 159 30% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este mai mare decât 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. b. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 30 și 40% 7 pct. SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este între 20 și 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. c. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 40 și 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este între 15 și 4 pct. 20%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. d. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este peste 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este sub 15%. 1 pct. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. 2 CALITATEA, MATURITATEA, și SUSTENABILITATEA PROIECTULUI 20% 2.1 Gradul de pregătire/maturitate a proiectului a. Solicitantul are deja proiectul tehnic sau a efectuat procedura de achiziţie publică pentru execuţia proiectului tehnic și finalizarea 10 pct. acestuia este planificată într-un interval prevăzut de maxim 3 luni de la data depunerii cererii de finanțare. Nu există probleme privind proprietatea. 15% b. Solicitantul a demarat procedura de achiziţie publică, finaliza rea proiectului tehnic este planificată în maxim 6 luni de la data 7 pct. aprobării cererii de finanţare, este în curs de obţinere a autorizaţiilor necesare. Nu există probleme privind proprietatea. 158 (Capital Expenditures) / (Total Non-Earmarked Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 159 (Total Non-Earmarked Revenues for Current Expenses) / (Total Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 552 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5 – Promovarea sistemelor de transport durabile Prioritate de investiții 5.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN-T Varianta Semi-Competitiv/ Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM c. Solicitantul estimează finalizarea proiectului tehnic în maxim 6 luni de la data aprobării cererii de finanţare 4 pct. 2.2 Metodologia de implementare a proiectului a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor 10 pct. publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile 7 pct. membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea 20% achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile 4 pct. membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). 2.3 Coerenţa documentaţiei tehnice a. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Soluțiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile 10 pct. propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 35% b. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice alese 7 pct. presupun utilizarea parțială a resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 553 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5 – Promovarea sistemelor de transport durabile Prioritate de investiții 5.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN-T Varianta Semi-Competitiv/ Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM c. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Soluțiile tehnice sunt fezabile si contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice alese nu utilizează resursele eficient și durabil. Tehnologiile propuse 5 pct. pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 2.4 Devizul și bugetul proiectului a. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/ 10 pct. estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt realiste (corect estimate) şi necesare pentru implementarea proiectului. 15% b. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt parțial clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul 5 pct. este complet şi doar parţial corelat cu activităţile prevăzu te, resursele alocate/estimate şi/sau cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt parţial realiste (există linii bugetare sub/ supraestimate). 2.5 Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea și post - implementarea proiectului a. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt clar definite şi 10 pct. sunt adecvate pentru implementarea proiectului. Solicitantul are o strategie clara pentru monitorizarea împlementării proiectului, exista o repartizare clara a sarcinilor in acest sens, proceduri si un calendar al activităţilor de monitorizare. O entitate existentă în organigramă (direcție, serviciu, birou) este desemnată ca responsabilă de verificarea atingerii indicatorilor și mentenanța investiției. b. Resursele materiale şi umane (echipa de proiect) sunt suficiente. 5 pct. Atribuţiile membrilor echipei de proiect nu acoperă în totalitate 15% activităţile prevăzute pentru managementul şi implementarea proiectului. Solicitantul are prevăzute o serie de proceduri pentru monitorizarea implementarii proiectului si un calendar al activitatilor de monitorizare, dar nu exista o strategie clara. 554 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5 – Promovarea sistemelor de transport durabile Prioritate de investiții 5.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN-T Varianta Semi-Competitiv/ Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM 3. IMPACTUL ECONOMIC 30% 3.1 Relevanţa proiectului pentru obiectivele axei prioritare şi ale domeniului de intervenţie. a. Drumuri judeţene  Proiectul îmbunătățește conexiunea directă la reţeaua TEN-T pentru cel puțin 10.000 de oameni (care se află în zona de 10 10 pct. minute de condus față de proiectul propus), este amplasat pe teritoriul a cel puțin două județe, iar în intravilanul localităților străbătute de acesta este prevazut și cu piste pentru biciclete.  Proiectul îmbunătățește conexiunea directă la reţeaua TEN-T 6 pct. pentru mai puțin de 10.000 de oameni (care se află în zona de 10 minute de condus față de proiectul propus), este amplasat pe teritoriul unui judet și este prevăzut cu piste pentru biciclete în intravilanul uneia/unor localități. 10 pct. 30% b. Şosele de centură  Proiectul asigură preluarea fluxurilor majore care tranzitează localitatile pe traseul de legătură cu rețeaua TEN-T, este corelat cu Planul de Mobilitate Urbană şi contribuie la facilitarea 6 pct. legăturilor rapide între zonele rezidenţiale cu cele funcţionale (economice, sociale etc.).  Proiectul asigură preluarea fluxurilor majore care tranzitează localitățile pe traseul de legătură cu rețeaua TEN-T, dar nu contribuie la facilitarea legăturilor rapide între zonele rezidențiale cu cele funcționale (economice, sociale etc.). 3.2 Proiectul îmbunătățește accesul la oportunități (locuri de muncă, educație superioară, spitale și servicii de asistență socială, centre majore de cultură și divertisment, infrastructură aeroportuară, infrastructură feroviară etc.) pentru un număr cât mai mare de oameni. a. Proiectul îmbunătățește accesul către un pol de creștere sau un pol de dezvoltare, și este la o distanță de mai puțin de 60 km față de 10 pct. acesta. 30% b. Proiectul îmbunătățește accesul către un municipiu reședință de 7 pct. județ, și este la o distanță de mai puțin de 40 km față de acesta. c. Proiectul îmbunătățește accesul către un centru urban de peste 4 pct. 10.000 locuitori, și este la o distanță de mai puțin de 20 km față de acesta. 555 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5 – Promovarea sistemelor de transport durabile Prioritate de investiții 5.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN-T Varianta Semi-Competitiv/ Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM 3.3 Măsura în care proiectul contribuie la reducerea timpului de călătorie prin fluidizarea traficului Timp economisit în medie (ore pe 1000 km) < 3 ore 3-6 ore 6-9 ore > 9 ore 40% Trafic < 600 4 pct. 4 pct. 4 pct. 7 pct. zilnic 600-1200 4 pct. 7 pct. 7 pct. 10 pct. mediu 1200-2400 7 pct. 10 pct. 10 pct. 10 pct. > 2400 10 pct. 10 pct. 10 pct. 10 pct. 4. IMPACTUL SOCIAL 20% 4.1 Măsura în care proiectul îmbunătățește condițile de siguranță în trafic: a. Proiectul propune o îmbunătățire semnificativă a condiților de 10 pct. siguranță în trafic (măsurată după numărul de fatalități, numărul de 40% răniți, și numărul de vehicule avariate). b. Proiectul respectă condițile minime de siguranță în trafic. 5 pct. 4.2 Măsura în care proiectul se adresează comunităților sărace și marginalizate. a. Proiectul demonstrează detaliat un impact semnificativ asupra îmbunătățirii accesbilității grupurilor sărace și marginalizate la 10 pct. oportunități (locuri de muncă, educație, sănătate). b. Proiectul demonstrează un impact moderat asupra îmbunătățirii 40% accesbilității grupurilor sărace și marginalizate la oportunități (locuri 7 pct. de muncă, educație, sănătate). c. Proiectul demonstrează un impact scăzut asupra îmbunătățirii accesbilității grupurilor sărace și marginalizate la oportunități (locuri 4 pct. de muncă, educație, sănătate). 556 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5 – Promovarea sistemelor de transport durabile Prioritate de investiții 5.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN-T Varianta Semi-Competitiv/ Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM 4.2 Egalitatea de şanse şi nediscriminarea a. Solicitantul are o politică a nediscriminării pe care o implementează în cadrul acestui proiect, fiind prevăzute mecanisme de asigurare a egalității de șanse și în cadrul contractelor de achiziții de bunuri/ 10 pct. servicii. Identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi implementează mecanisme de rezolvare a lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. 20% b. Solicitantul identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi prevede o serie de actiuni pentru rezolvarea lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii 7 pct. pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. c. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu. 5 pct. 5. IMPACTUL de MEDIU 10% 5.1 Dezvoltarea durabilă și eficiență energetică. a. (1) Proiectul include și alternative de transport non-motorizat (piste pentru bicicliști sau trotuare unde este fezabil); (2) Proiectul contribuie substanțial la ameliorarea condițiilor de trafic; (3) Proiectul este acoperit de cel puțin o linie de transport public în 10 pct. comun; (4) Proiectul se racordează la centre de transport intermodale și facilități park-and-ride. (5) Proiectul permite scăderea consumului de combustibil prin îmbunătățirea suprafeței de rulare. b. (1) Proiectul include și alternative de transport non-motorizat (piste pentru bicicliști sau trotuare unde este fezabil); (2) Proiectul contribuie parțial la ameliorarea condițiilor de trafic; (3) Proiectul 7 pct. este acoperit de cel puțin o linie de transport public în comun; (4) Proiectul nu se racordează la centre de transport intermodale sau la facilități park-and-ride. (5) Proiectul permite scăderea consumului de combustibil prin îmbunătățirea suprafeței de rulare. c. (1) Proiectul nu include și alternative de transport non -motorizat (piste pentru bicicliști sau trotuare unde este fezabil); (2) Proiectul 4 pct. contribuie parțial la ameliorarea condițiilor de trafic; (3) Proiectul nu este acoperit de o linie de transport public în comun; (4) Proiectul nu se racordează la centre de transport intermodale sau la facilități park-and-ride. (5) Nu este preconizată o scădere a consumului de combustibil datorită eventualei îmbunătățiri a suprafeței de rulare. 557 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5 – Promovarea sistemelor de transport durabile Prioritate de investiții 5.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN-T Varianta Semi-Competitiv/ Competitiv Echivalarea între categoriile bugetare folosite de OECD (Intergovernmental Fiscal Categories) și sistemul contabil românesc OECD – Intergovernmental Fiscal Categories Categorii bugetare (echivalare cu sistemul contabil românesc) (1) Own Revenues Venituri Proprii Total - Cota Defalcată din Impozitul pe Venit - Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (2) Shared Personal Income Tax Cota Defalcată din Impozitul pe Venit (3) Non-Earmarked Grants Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale + Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (4) Earmarked Grants Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti + Sume defalcate din TVA pentru drumuri + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a bazelor sportive din spaţiul rural + Subvenţii + Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (5) Other Revenues Alte Venituri (6) Non-Earmarked Revenues = (1) + (2) + (3) + (5) (7) Non-Earmarked Revenues for Capital Expenses = (6) + Rambursări din Fonduri UE – Total Investiții de Capital 558 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.1 – Investițiile în infrastructura sanitară care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Grilă de evaluare tehnică şi financiară Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0 la 10. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 1 -3 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţine punctajul corespunzător). Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, în funcţie de subcriteriu, se pot acorda punctaje între 0 şi 10 sau între 1 şi 10, cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute de cele 5 criterii. Pentru scenariul „semi-competitiv”, proiectele sunt selectate pe baza regulii primul-venit-primul servit (FIFO): orice proiect care primește un scor de minim 5 este aprobat pentru a primi finanțare, atât timp cât există încă o alocare disponibilă. Pentru scenariul „competitiv”, aceeași grilă de evaluare este folosită, cu precizarea că proiectele transmise într-un interval de timp dat sunt ordonate după scorul obținut. Alocarea financiară este direcționată către proiecte în funcție de acest clasament, până când se termină suma alocată (unei apel / pe o durată fixă de timp). În ambele variante, punctarea a cel puţin unuia dintre cele 5 criterii majore cu 0 conduce automat la respingerea proiectului. 559 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.1 – Investițiile în infrastructura sanitară care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM 1. SUSTENABILITATEA FINANCIARĂ 15% 1.1 Beneficiarul demonstrează că dispune de resursele necesare pentru acoperirea investiților planificate, precum și pentru acoperirea viitoarelor costuri de operare și mentenanță. a. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. 160 Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este mai mic de 10 pct. 161 30% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este mai mare decât 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. b. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 30 și 7 pct. 40% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este între 20 și 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. c. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 40 și 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 4 pct. între 15 și 20%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. d. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este peste 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este sub 1 pct. 15%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. 2. CALITATEA, MATURITATEA, și SUSTENABILITATEA PROIECTULUI 25% 2.1 Gradul de pregătire/maturitate a proiectului a. Solicitantul are deja proiectul tehnic sau a efectuat procedura de achiziţie publică pentru execuţia proiectului tehnic și finalizarea 10 pct. acestuia este planificată într-un interval prevăzut de maxim 3 luni de la aprobarea cererii de finanţare, are toate autorizaţiile necesare si are terenul cumpărat (dacă este cazul). 25% b. Solicitantul a demarat procedura de achiziţie publică, finalizarea proiectului tehnic este planificată în maxim 6 luni de la data 7 pct. aprobării cererii de finanţare, este în curs de obţinere a autorizaţiilor necesare, are terenul cumpărat (dacă este cazul). 160 (Capital Expenditures) / (Total Non-Earmarked Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 161 (Total Non-Earmarked Revenues for Current Expenses) / (Total Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 560 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.1 – Investițiile în infrastructura sanitară care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM c. Solicitantul estimează finalizarea proiectului tehnic în maxim 12 luni 4 pct. de la data aprobării cererii de finanţare. 2.2 Metodologia de implementare a proiectului a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor 10 pct. publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile 7 pct. membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea 15% achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor 4 pct. publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). 2.3 Coerenţa documentaţiei tehnice a. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Studiile de specialitate și expertiza tehnică sunt complete și conforme cu normativele în vigoare. Soluțiile tehnice sunt fezabile, contribuie la atingerea obiectivelor și asigură respectarea cerinţelor de autorizare sanitară 10 pct. de funcţionare, existând o intenție clară pentru a obține o anumită clasificare. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice sunt noi/inovative/ecologice. 30% Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. b. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor, și asigură 7 pct. respectarea cerinţelor de autorizare sanitară de funcţionare. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea parțială a resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru 561 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.1 – Investițiile în infrastructura sanitară care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. c. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile si contribuie la atingerea obiectivelor, și asigură 5 pct. respectarea cerinţelor de autorizare sanitară de funcţionare. Solutiile tehnice alese nu utilizează resursele eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 2.4 Devizul și bugetul proiectului a. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate / 10 pct. estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt realiste (corect estimate) şi necesare pentru implementarea proiectului. 15% b. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt parțial clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi doar parţial corelat cu activităţile 5 pct. prevăzute, resursele alocate/estimate şi/ sau cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt parţial realiste (există linii bugetare sub/ supraestimate). 2.5 Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea și post - implementarea proiectului a. Solicitantul are o strategie clară pentru monitorizarea implementarii și post-implementării proiectului, există o clară repartizare a sarcinilor în acest sens, proceduri și un calendar al 10 pct. activităților de monitorizare. În cadrul organizației solicitantului există proceduri de verificare/supervizare a activității echipei de 15% proiect. b. Solicitantul are prevazute o serie de proceduri pentru monitorizarea implementarii și post-implementării proiectului si un calendar al activitatilor de monitorizare, dar nu exista o strategie 5 pct. clara. La nivelul organizatiei solicitantului nu exista proceduri specifice de verificare/supervizare a activitatii echipei de proiect. 3. IMPACTUL ECONOMIC 10% 3.1 Măsura în care proiectul reduce timpul de diagnostic și tratament pentru pacienți (inclusiv prin scăderea numărului de internări, reducerea numărului de situații în care pacienții sunt redirecționați către alte unități din cauza lipsei de dotări, și adoptarea altor soluții pentru scăderea costurilor aferente): 562 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.1 – Investițiile în infrastructura sanitară care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM a. Impact mare. 10 pct. b. Impact mediu. 7 pct. c. Impact redus. 4 pct. 4. IMPACTUL SOCIAL 40% 4.1 Relevanţa proiectului pentru obiectivele axei prioritare şi ale domeniului de intervenţie: a. Investiția are un potențial înalt de a oferi servicii medicale noi/inovative/moderne. Necesitatea investiției (evoluția demografică, capacitatea actuală vs. cea previzionată pentru 10 pct. următorii 5 ani, profilul bolilor din zona deservită vs. tratamentele necesare/disponibile) este certă. b. Investiția are un potențial mediu de a oferi servicii medicale noi/inovative/moderne. Necesitatea investiției (evoluția 60% demografică, capacitatea actuală vs. cea previzionată pentru 7 pct. următorii 5 ani, profilul bolilor din zona deservită vs. tratamentele necesare/disponibile) este relativă. c. Investiția are un potențial redus de a oferi servicii medicale noi/inovative/moderne. Necesitatea investiției (evoluția demografică, capacitatea actuală vs. cea previzionată pentru 4 pct. următorii 5 ani, profilul bolilor din zona deservită vs. tratamentele necesare/disponibile) este redusă. 4.2 Măsura în care proiectul se adresează comunităților sărace și marginalizate: a. Proiectul crește în mod semnificativ accesul comunităților sărace și 10 pct. marginalizate la servicii medicale integrate (de exemplu, există o proporție relativ mare a grupurilor sărace și marginalizate în populația deservită, se previzionează o creștere relativă și/sau 4 pct. 30% absolută a numărului de pacienți din cadrul comunităților sărace/marginalizate etc.). b. Proiectul nu îmbunătățește în mod clar accesul comunităților sărace și marginalizate la servicii medicale integrate. 4.3 Egalitatea de şanse şi nediscriminarea a. Solicitantul are o politică a nediscriminării pe care o implementează în cadrul acestui proiect, fiind prevazute mecanisme de asigurare a 10% egalității de șanse și în cadrul contractelor de achiziții de bunuri/ 10 pct. servicii. Identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în 563 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.1 – Investițiile în infrastructura sanitară care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM contextul proiectului şi implementează mecanisme de rezolvare a lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. b. Solicitantul identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi prevede o serie de actiuni pentru rezolvarea 7 pct. lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. c. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu. 5 pct. 5. IMPACTUL de MEDIU 10% 5.1 Dezvoltarea durabilă şi eficienţa energetică a. Proiectul descrie în detaliu măsurile de îmbunătăţire a calităţii mediului în înconjurător şi cele cu privire la creşterea eficienţei energetice (Sunt prevăzute în deviz efectuarea de lucrări pentru 10 pct. protecția mediului, documentaţia tehnico-economică prevede folosirea de materiale certificate C.E., se prevăd lucrări de eficiență energetică și de folosire a energiilor alternative, documentaţia tehnico-economică include un audit energetic, prevede respectarea celor mai noi standarde privind eficiența energetică a clădirilor, iar concluziile auditului energetic sunt preluate în mod corect în documentația tehnică etc. Proiectul prevede depozitarea/ incinerarea la cele mai noi standarde a deșeurilor spitalicești). 5 pct. b. Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării mediului înconjurător şi a eficienţei energetice. 564 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.1 – Investițiile în infrastructura sanitară care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Echivalarea între categoriile bugetare folosite de OECD (Intergovernmental Fiscal Categories) și sistemul contabil românesc OECD – Intergovernmental Fiscal Categories Categorii bugetare (echivalare cu sistemul contabil românesc) (1) Own Revenues Venituri Proprii Total - Cota Defalcată din Impozitul pe Venit - Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (2) Shared Personal Income Tax Cota Defalcată din Impozitul pe Venit (3) Non-Earmarked Grants Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale + Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (4) Earmarked Grants Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti + Sume defalcate din TVA pentru drumuri + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a bazelor sportive din spaţiul rural + Subvenţii + Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (5) Other Revenues Alte Venituri (6) Non-Earmarked Revenues = (1) + (2) + (3) + (5) (7) Non-Earmarked Revenues for Capital Expenses = (6) + Rambursări din Fonduri UE – Total Investiții de Capital 565 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.2 – Investițiile în infrastructura socială care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Grilă de evaluare tehnică şi financiară Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0 la 10. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 1 -3 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţine punctajul corespunzător). Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, în funcţie de subcriteriu, se pot acorda punctaje între 0 şi 10 sau între 1 şi 10, cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute de cele 5 criterii. Pentru scenariul „semi-competitiv”, proiectele sunt selectate pe baza regulii primul-venit-primul servit (FIFO): orice proiect care primește un scor de minim 5 este aprobat pentru a primi finanțare, atât timp cât există încă o alocare disponibilă. Pentru scenariul „competitiv”, aceeași grilă de evaluare este folosită, cu precizarea că pr oiectele transmise într-un interval de timp dat sunt ordonate după scorul obținut. Alocarea financiară este direcționată către proiecte în funcție de acest clasament, până când se termină suma alocată (unei apel / pe o durată fixă de timp). În ambele variante, punctarea a cel puţin unuia dintre cele 5 criterii majore cu 0 conduce automat la respingerea proiectului. 566 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.2 – Investițiile în infrastructura socială care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim 1. SUSTENABILITATE FINANCIARĂ 20% 1.1 Beneficiarul demonstrează că dispune de resursele necesa re pentru acoperirea investiților planificate, precum și pentru acoperirea viitoarelor costuri de operare și mentenanță. a. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. 162 Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este mai mic de 10 pct. 163 30% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este mai mare decât 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. b. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 30 și 7 pct. 40% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este între 20 și 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. c. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 40 și 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 4 pct. între 15 și 20%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. d. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este peste 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este sub 1 pct. 15%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. 2. CALITATEA, MATURITATEA, și SUSTENABILITATEA PROIECTULUI 20% 2.1 Gradul de pregătire/maturitate a proiectului a. Solicitantul are deja proiectul tehnic sau a efectuat procedura de achiziţie publică pentru execuţia proiectului tehnic și finalizarea 10 pct. acestuia este planificată într-un interval prevăzut de maxim 3 luni de la aprobarea cererii de finanţare, are toate autorizaţiile necesare 25% si are terenul cumpărat (dacă este cazul). b. Solicitantul a demarat procedura de achiziţie publică, finalizarea proiectului tehnic este planificată în maxim 6 luni de la data 7 pct. aprobării cererii de finanţare, este în curs de obţinere a 162 (Capital Expenditures) / (Total Non-Earmarked Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 163 (Total Non-Earmarked Revenues for Current Expenses) / (Total Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 567 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.2 – Investițiile în infrastructura socială care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim autorizaţiilor necesare, are terenul cumpărat (dacă este cazul). 4 pct. c. Solicitantul estimează finalizarea proiectului tehnic în maxim 12 luni de la data aprobării cererii de finanţare. 2.2 Metodologia de implementare a proiectului a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor 10 pct. publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea 7 pct. 20% achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor 4 pct. publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). 2.3 Coerenţa documentaţiei tehnice a. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Studiile de specialitate și expertiza tehnică sunt complete și conforme cu normativele în vigoare. Soluțiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea resurselor în 10 pct. mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile 25% scrise. b. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea parțială a resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor 7 pct. tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt 568 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.2 – Investițiile în infrastructura socială care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. c. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile si contribuie la atingerea obiectivelor. Solutiile tehnice alese nu utilizează resursele eficient și durabil. Tehnologiile 5 pct. propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 2.4 Devizul și bugetul proiectului a. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/ 10 pct. estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt realiste (corect estimate) şi necesare pentru implementarea proiectului. 15% b. Devizele estimative sunt parțial clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi doar parţial 5 pct. corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/estimate şi/sau cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt parţial realiste (există linii bugetare sub/supraestimate). 2.5 Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea și post - implementarea proiectului a. Solicitantul are o strategie clara pentru monitorizarea 6 pct. implementarii și post-implementării proiectului, există o clară repartizare a sarcinilor în acest sens, proceduri și un calendar al activităților de monitorizare. În cadrul organizației solicitantului există proceduri de verificare/supervizare a activității echipei de 15% proiect. b. Solicitantul are prevăzute o serie de proceduri pentru monitorizarea implementarii și post-implementării proiectului și un 1 pct. calendar al activităților de monitorizare, dar nu există o strategie clară. La nivelul organizației solicitantului nu există proceduri specifice de verificare/supervizare a activității echipei de proiect. 3. IMPACTUL ECONOMIC 10% 3.1 Încurajare (re)integrării pe piața muncii: a. Proiectul demonstrează o întelegere clară a modului în care facilitățile vor fi folosite pentru a încuraja (re)integrarea 10 pct. beneficiarilor pe piața muncii. b. Proiectul demonstrează o înțelegere redusă a modului în care facilitățile vor fi folosite pentru a încuraja (re)integrarea 4 pct. beneficiarilor pe piața muncii. 569 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.2 – Investițiile în infrastructura socială care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim 4. IMPACTUL SOCIAL 40% 4.1 Relevanţa proiectului pentru obiectivele axei prioritare şi ale domeniului de intervenţie: calitatea serviciilor a. Investiția are un potențial înalt de a oferi servicii sociale de o mai bună calitate. Necesitatea investiției (evoluția demografică, 10 pct. capacitatea actuală vs. necesară, proporția populației defavorizate etc.) este certă. b. Investiția are un potențial mediu de a oferi servicii sociale de o mai 50% bună calitate. Necesitatea investiției (evoluția demografică, 7 pct. capacitatea actuală vs. necesară, proporția populației defavorizate etc.) este relativă. c. Investiția are un potențial redus de a oferi servicii sociale de o mai bună calitate. Necesitatea investiției (evoluția demografică, 4 pct. capacitatea actuală vs. necesară, proporția populației defavorizate etc.) este redusă. 4.2 Relevanţa proiectului pentru obiectivele axei prioritare şi ale domeniului de intervenţie: capacitatea serviciilor a. Investiția are potențialul de a oferi servicii sociale mai bune pentru 10 pct. cel puțin 35 noi beneficiari. 30% b. Investiția are potențialul de a oferi servicii sociale mai bune pentru 7 pct. 10-35 noi beneficiari. c. Investiția are potențialul de a oferi servicii sociale mai bune pentru 4 pct. mai puțin de 10 noi beneficiari. 4.3 Proiectul ajută la soluționarea problemelor întâmpinate de comunitățile marginalizate: a. Proiectul îmbunătățește într-un mod semnificativ accesul 10 pct. comunităților marginalizate la servicii sociale de calitate. b. Proiectul îmbunătățește parțial accesul comunităților marginalizate 7 pct. 10% la servicii sociale de calitate. c. Proiectul îmbunătățește la un nivel nesemnificativ accesul 4 pct. comunităților marginalizate la servicii sociale de calitate. 4.4 Egalitatea de şanse şi nediscriminarea a. Solicitantul are o politică a nediscriminării pe care o implementează în cadrul acestui proiect, fiind prevăzute mecanisme de asigurare a egalității de șanse și in cadrul contractelor de achizitii de bunuri/ 10 pct. 10% servicii. Identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi implementează mecanisme de rezolvare a lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii 570 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.2 – Investițiile în infrastructura socială care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Punctaj Denumire criteriu Pondere maxim pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. b. Solicitantul identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi prevede o serie de actiuni pentru rezolvarea 7 pct. lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. c. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu. 5 pct. 5. IMPACTUL de MEDIU 10% 5.1 Dezvoltarea durabilă şi eficienţa energetică a. Proiectul descrie în detaliu măsurile de îmbunătăţire a calităţii mediului în înconjurător şi cele cu privire la creşterea a eficienţei energetice (Sunt prevăzute în deviz efectuarea de lucrări pentru 10 pct. protecția mediului, documentaţia tehnico-economică prevede folosirea de materiale certificate C.E., documentaţia tehnico - economică prevede respectarea celor mai noi standarde privind eficiența energetică a clădirilor etc.). b. Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării 5 pct. mediului înconjurător şi a eficienţei energetice. 571 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 7 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Prioritate de investiții 7.1.2 – Investițiile în infrastructura socială care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Echivalarea între categoriile bugetare folosite de OECD (Intergovernmental Fiscal Categories) și sistemul contabil românesc OECD – Intergovernmental Fiscal Categories Categorii bugetare (echivalare cu sistemul contabil românesc) (1) Own Revenues Venituri Proprii Total - Cota Defalcată din Impozitul pe Venit - Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (2) Shared Personal Income Tax Cota Defalcată din Impozitul pe Venit (3) Non-Earmarked Grants Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale + Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (4) Earmarked Grants Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti + Sume defalcate din TVA pentru drumuri + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a bazelor sportive din spaţiul rural + Subvenţii + Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (5) Other Revenues Alte Venituri (6) Non-Earmarked Revenues = (1) + (2) + (3) + (5) (7) Non-Earmarked Revenues for Capital Expenses = (6) + Rambursări din Fonduri UE – Total Investiții de Capital 572 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 9 – Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții Prioritate de investiții 9.1 – Dezvoltarea infrastructurilor de învățare și formare Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Grilă de evaluare tehnică şi financiară Fiecare subcriteriu de mai jos va fi punctat de la 0 la 10. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 1 -3 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţine punctajul corespunzător). Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, în funcţie de subcriteriu, se pot acorda punctaje între 0 şi 10 sau între 1 şi 10, cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media ponderată a punctajelor obţinute de cele 5 criterii. Pentru scenariul „semi-competitiv”, proiectele sunt selectate pe baza regulii primul-venit-primul servit (FIFO): orice proiect care primește un scor de minim 5 este aprobat pentru a primi finanțare, atât timp cât există încă o alocare disponibilă. Pentru scenariul „competitiv”, aceeași grilă de evaluare este folosită, cu precizarea că proiectele transmise într-un interval de timp dat sunt ordonate după scorul obținut. Alocarea financiară este direcționată către proiecte în funcție de acest clasament, până când se termină suma alocată (unei apel / pe o durată fixă de timp). În ambele variante, punctarea a cel puţin unuia dintre cele 5 criterii majore cu 0 conduce automat la respingerea proiectului. 573 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 9 – Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții Prioritate de investiții 9.1 – Dezvoltarea infrastructurilor de învățare și formare Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM 1. SUSTENABILITATE FINANCIARĂ 15% 1.1 Beneficiarul demonstrează că dispune de resursele necesare pentru acoperirea investiților planificate, precum și pentru acoperirea viitoarelor costuri de operare și mentenanță. a. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. 164 Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este mai mic de 10 pct. 165 30% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este mai mare decât 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. b. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 30 și 7 pct. 40% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este între 20 și 30%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. c. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este între 40 și 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este 4 pct. între 15 și 20%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. d. Costurile de operare și mentenanță sunt corect estimate. Indicatorul de sustenabilitate a investițiilor (ISI) este peste 50% SAU indicatorul de sustenabilitate a cheltuielilor (ISC) este sub 1 pct. 15%. Baza de calcul a acestor indicatori este media datelor pe ultimii cinci ani. 2. CALITATEA, MATURITATEA, și SUSTENABILITATEA PROIECTULUI 25% 2.1 Gradul de pregătire/maturitate a proiectului a. Solicitantul are deja proiectul tehnic sau a efectuat procedura de achiziţie publică pentru execuţia proiectului tehnic și finalizarea 10 pct. acestuia este planificată într-un interval prevăzut de maxim 3 luni de la aprobarea cererii de finanţare, are toate autorizaţiile necesare si are terenul cumpărat (dacă este cazul). 25% b. Solicitantul a demarat procedura de achiziţie publică, finalizarea proiectului tehnic este planificată în maxim 6 luni de la data 7 pct. aprobării cererii de finanţare, este în curs de obţinere a autorizaţiilor necesare, are terenul cumpărat (dacă este cazul). 164 (Capital Expenditures) / (Total Non-Earmarked Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 165 (Total Non-Earmarked Revenues for Current Expenses) / (Total Revenues). A se vedea notele de final pentru explicații. 574 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 9 – Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții Prioritate de investiții 9.1 – Dezvoltarea infrastructurilor de învățare și formare Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM c. Solicitantul estimează finalizarea proiectului tehnic în maxim 12 luni 4 pct. de la data aprobării cererii de finanţare. 2.2 Metodologia de implementare a proiectului a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor 10 pct. publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile 7 pct. membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea 20% achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor 4 pct. publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Indicatorii sunt specifici, măsurabili, abordabili și realizabili, relevanți și încadrați în timp (SMART). 2.3 Coerenţa documentaţiei tehnice a. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Studiile de specialitate și expertiza tehnică sunt complete și conforme cu normativele în vigoare. Soluțiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea 10 pct. obiectivelor. Soluțiile tehnice alese presupun utilizarea resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 25% b. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile și contribuie la atingerea obiectivelor. Soluțiile tehnice 7 pct. alese presupun utilizarea parțială a resurselor în mod eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. c. Datele sunt suficiente, corecte și justificate. Solutiile tehnice sunt fezabile si contribuie la atingerea obiectivelor. Solutiile tehnice 5 pct. 575 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 9 – Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții Prioritate de investiții 9.1 – Dezvoltarea infrastructurilor de învățare și formare Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM alese nu utilizează resursele eficient și durabil. Tehnologiile propuse pentru implementarea soluțiilor tehnice nu sunt noi/inovative/ecologice. Părţile desenate sunt complete şi corespund în totalitate cu părţile scrise. 2.4 Devizul și bugetul proiectului a. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. Bugetul este complet şi corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/ 10 pct. estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt realiste (corect estimate) şi necesare pentru implementarea proiectului. 15% b. Devizele estimative, atât cel general cât și pe obiecte sunt parțial clare, complete și realiste, strâns legate cu părțile desenate. 5 pct. Bugetul este complet şi doar parţial corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate / estimate şi/ sau cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt parţial realiste (există linii bugetare sub/ supraestimate). 2.5 Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea și post - implementarea proiectului a. Solicitantul are o strategie clară pentru monitorizarea implementarii și post-implementării proiectului, există o clară repartizare a sarcinilor în acest sens, proceduri și un calendar al 10 pct. activităților de monitorizare. În cadrul organizației solicitantului există proceduri de verificare/supervizare a activității echipei de 15% proiect. b. Solicitantul are prevăzute o serie de proceduri pentru monitorizarea implementării și post-implementării proiectului și un calendar al activitatilor de monitorizare, dar nu există o strategie 5 pct. clara. La nivelul organizației solicitantului nu există proceduri specifice de verificare/supervizare a activității echipei de proiect. 3. IMPACTUL ECONOMIC 20% 3.1 Relevanţa proiectului pentru obiectivele axei prioritare şi ale domeniului de intervenţie a. Proiectul dovedeşte capacitate înaltă de a îmbunătăţii calitatea în 10 pct. educaţie şi în dezvoltarea capitalului uman al zonei, deservind un număr de elevi cu 20-30% peste media națională. Proiectul contribuie la dotarea completă cu echipamente didactice și asigură 75% conexiunea la rețeaua de Internet de mare viteză. 7 pct. b. Proiectul dovedeşte capacitate medie de a îmbunătăţii calitatea în educaţie şi în dezvoltarea capitalului uman al zonei, deservind un număr de elevi cu 5-10% peste media națională. Proiectul 4 pct. contribuie la dotarea completă cu echipamente didactice și asigură 576 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 9 – Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții Prioritate de investiții 9.1 – Dezvoltarea infrastructurilor de învățare și formare Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM conexiunea la rețeaua de Internet de mare viteză. c. Proiectul dovedeşte capacitate redusă de a îmbunătăţii calitatea în educaţie şi în dezvoltarea capitalului uman al zonei, deservind un număr de elevi sub media națională. Proiectul contribuie la dotarea parțială cu echipamente didactice. 3.2 Societatea informaţională c. Proiectul implementează sisteme informatice moderne, 10 pct. soluţii/aplicaţii informatice moderne, crescând în mod semnificativ 25% accesul elevilor la această infrastructură. d. Proiectul implementează standarde minime în ceea ce priveşte 5 pct. echipamentul IT 4. IMPACTUL SOCIAL 30% 4.1 Măsura în care există o nevoie reală pentru infrastructură de educaţie în regiunea de dezvoltare/judeţul/localitatea în care se implementează proiectul: a. Evoluţia demografică şi economică a localităţii/judeţului/regiunii 10 pct. (situaţia curentă şi prognoza pentru următorii 10 ani) justifică într -o mare măsură investiţia propusă. Gradul mediu de utilizare a unităţii şcolare este de minim 70%. 70% b. Evoluţia demografică şi economică a localităţii/judeţului/regiunii (situaţia curentă şi prognoza pentru următorii 10 ani) justifică într -o 7 pct. măsură moderată investiţia propusă. Gradul mediu de utilizare a unităţii şcolare este de 50-70%. c. Evoluţia demografică şi economică a localităţii/judeţului/regiunii (situaţia curentă şi prognoza pentru următorii 10 ani) justifică într -o 4 pct. măsură mică investiţia propusă. Gradul mediu de utilizare a unităţii şcolare este de sub 50%. 4.2 Integrarea comunităților sărace și marginalizate a. Unitatea şcolară se află în mediul rural şi/sau elevii care aparţin 10 pct. categoriilor defavorizate reprezintă cel puţin 50%. 15% b. Unitatea şcolară se află în mediul rural şi/sau elevii care aparţin 7 pct. categoriilor defavorizate reprezintă 25-50%. c. Unitatea şcolară se află în mediul rural şi/sau elevii care aparţin 5 pct. categoriilor defavorizate reprezintă sub 25%. 4.3 Egalitatea de şanse şi nediscriminarea 15% a. Solicitantul are o politică a nediscriminării pe care o implementează 577 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 9 – Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții Prioritate de investiții 9.1 – Dezvoltarea infrastructurilor de învățare și formare Varianta Semi-Competitiv / Competitiv PUNCTAJ CRITERIU PONDERE MAXIM în cadrul acestui proiect, fiind prevăzute mecanisme de asigurare a egalitatii de șanse și in cadrul contractelor de achizitii de bunuri/ servicii. Identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în 10 pct. contextul proiectului şi implementează mecanisme de rezolvare a lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. Proiectul prevede accesul comunității la facilitățile de recreere ale școlii. b. Solicitantul identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în 7 pct. contextul proiectului şi prevede o serie de actiuni pentru rezolvarea lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi/adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. c. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu. 5 pct. 5. IMPACTUL de MEDIU 10% 5.1 Dezvoltarea durabilă şi eficienţa energetică a. Proiectul descrie în detaliu măsurile de îmbunătăţire a calităţii mediului în înconjurător şi cele cu privire la creşterea a eficienţei energetice. Aceste măsuri pot include: reabilitarea termică a 10 pct. clădirilor, sisteme inteligente de iluminat și încălzire, încurajarea navetei cu mijloace de transport nepoluante (de ex. parcări pentru biciclete), acces facil pentru mijloace de transport în comun etc. b. Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării 5 pct. mediului înconjurător şi a eficienţei energetice. 578 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 9 – Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții Prioritate de investiții 9.1 – Dezvoltarea infrastructurilor de învățare și formare Varianta Semi-Competitiv / Competitiv Echivalarea între categoriile bugetare folosite de OECD (Intergovernmental Fiscal Categories) și sistemul contabil românesc OECD – Intergovernmental Fiscal Categories Categorii bugetare (echivalare cu sistemul contabil românesc) (1) Own Revenues Venituri Proprii Total - Cota Defalcată din Impozitul pe Venit - Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (2) Shared Personal Income Tax Cota Defalcată din Impozitul pe Venit (3) Non-Earmarked Grants Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale + Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (4) Earmarked Grants Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti + Sume defalcate din TVA pentru drumuri + Sume defalcate din TVA pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a bazelor sportive din spaţiul rural + Subvenţii + Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (5) Other Revenues Alte Venituri (6) Non-Earmarked Revenues = (1) + (2) + (3) + (5) (7) Non-Earmarked Revenues for Capital Expenses = (6) + Rambursări din Fonduri UE – Total Investiții de Capital 579