35508 ECSSD Sectorul de Dezvoltare Durabil Social i de Mediu Studiul nr. 39 Iunie 2005 Sectorul agroalimentar din România într-o perspectiv european Lucrarea de fa se bazeaz pe i actualizeaz studiul de baz privind agricultura i dezvoltarea rural pregtit în anul 2003 ca o contribuie la Memorandumul economic de ar pentru România, elaborat de Banca Mondial. Activitatea a fost condus i administrat de ctre Benoît Blarel. Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale din România a fost principalul partener în cadrul acestei activiti. Ediia de fa a fost pregtit de o echip din care au fcut parte Csaba Csaki i Holger Kray, cu sprijinul Institutului de Economie Agrar din România, contribuii notabile având: Cecilia Alexandri, Dinu Gavrilescu, Lucian Luca i Camelia erbnescu. Din partea biroului Bncii Mondiale din Bucureti, Gabriel Ioni i Doina Petrescu au coordonat i sprijinit derularea studiului, Ana Maria Ihora a asigurat valorosul sprijin administrativ, iar Maria Gabitan suportul editorial i administrativ de la Washington. Contribuii i comentarii valoroase au fost primite de la Delegaia CE din România, de la Pierre-Olivier Colleye, Valeriu Steriu, precum i de la participanii la seminarul pe tema acestui studiu, eveniment care a avut loc la Bucureti în data de 23 mai 2005. Versiunea în limba român aparine Institutului de Economie Agrar. Traducere efectuat de Raluca Vleanu. ECSSD Environmentaly and Socialy Sustainable Development Working Paper No. 39 ECSSD Sectorul de Dezvoltare Durabil Social i de Mediu Studiul nr. 39 Iunie 2005 Sectorul agroalimentar din România într-o perspectiv european Denegare standard/Rezervarea drepturilor de autor Denegare standard: Acest volum constituie un produs al personalului Bncii Internaionale pentru Reconstrucie i Dezvoltare/Bncii Mondiale. Constatrile, interpretrile i concluziile prezentate în aceast lucrare nu reflect neaprat prerile directorilor executivi ai Bncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezint. Banca Mondial nu garanteaz exactitatea datelor cuprinse în aceast lucrare. Graniele, culorile, denumirile i orice alte informaii prezentate pe oricare din hrile acestei lucrri nu presupun nici o decizie din partea Bncii Mondiale privind statutul juridic al oricrui teritoriu sau sprijinirea sau acceptarea acestor hotare. Rezervarea drepturilor de autor: Materialul din aceast publicaie are rezervate drepturile de autor. Copierea i/sau transmiterea parial sau integral a acestei lucrri fr permisiune poate constitui o înclcare a legii aplicabile. Banca Internaional de Reconstrucie i Dezvoltare/Banca Mondial încurajeaz difuzarea lucrrilor sale i acord de regul cu promptitudine permisiunea reproducerii pariale a unei lucrri. Pentru a obine permisiunea fotocopierii sau retipririi oricrei pri din aceast lucrare, trimitei o cerere cu informaii complete pe adresa Copyright Clearance Center, Inc. 222 Rosewood Drive, Danvers, MA 01923, USA, tel. 978-750-8400, fax 978-750-4470, http//www.copyright.com/ Pentru orice alte întrebri referitoare la drepturi i autorizaii, inclusiv drepturi subsidiare, adresai-v la: Office of the Publisher, The World Bank, 1818 H Street NW, Washington, DC 20433, USA, fax 202-522-2422, e-mail pubrights@worldbank.org Cuprins List de abrevieri ......................................................................................................................... vi Prefa.......................................................................................................................................... vii Sumar executiv...........................................................................................................................viii Capitolul 1. Agricultura i sectorul alimentar în cadrul economiei i performana sectorial................................................................................................................... 1 Capitolul 2. Cadrul politicilor agricole i alimentare............................................................. 12 Capitolul 3. Introducerea politicii agricole comune a UE în România ­ statut i impact... 27 Capitolul 4. Modificarea structurilor de proprietate asupra pmântului i a structurilor agricole............................................................................................ 64 Capitolul 5. Industria alimentar ­ prelucrarea produselor................................................. 84 Capitolul 6. Pieele produselor i ale factorilor....................................................................... 94 Capitolul 7. Dezvoltarea de instituii similare cu cele din UE i dezvoltarea resurselor umane.................................................................................................................... 113 Anexe: Anexa 1. Principalele cheltuieli ale bugetului MAPDR ................................................... 123 Anexa 2a. Introducerea politicii agricole comune a UE în România ­ metodologia de modelare .......................................................................................................... 124 Anexa 2b. Introducerea politicii agricole comune a UE în România ­ tabele cu rezultate selecionate............................................................................................................ 130 Anexa 3. Dezvoltare rural................................................................................................. 137 v Rata de schimb 1 EUR = 38.588 ROL 1 USD = 34.095 ROL List de abrevieri ADS Agenia Domeniilor Statului ANCA Agenia Naional de Consultan Agricol ANCPI Agenia Naional de Cadastru i Proprietate Imobiliar ASAL Împrumutul pentru ajustare sectorial în agricultur AUA Asociaii ale utilizatorilor de ap BERD Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare BM Banca Mondial CE Comisia European CEFTA Asociaia Central-European a Liberului Schimb CJCA Centre judeene de consultan agricol ANCA CLCA Centre locale de consultan agricol ANCA EAC Europa i Asia Central ESP Estimarea sprijinului la productor FAO Organizaia pentru Alimentaie i Agricultur (a Naiunilor Unite) FEOGA Fondul European de Orientare i Garantare Agricol FIAS Fostele întreprinderi agricole de stat IACS Sistemul integrat de administrare i control (PAC) IMM Întreprinderi mici i mijlocii IPC Indicele preului la consumator ISD Investiii strine directe LPIS Sistemul de identificare a parcelelor (PAC) MAKIS Modernizarea sistemului de cunotine i informaii în agricultur (proiect BM) MAPDR Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale OCDE Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic OCP Organizaii comune de pia OMC Organizaia Mondial a Comerului PAB Producie agricol brut PAC Politica agricol comun a UE PAU Plata unic pe suprafa (PAC) PDNC Pli directe naionale complementare PIB Produs intern brut PNAA Programul naional pentru adoptarea acquis-ului comunitar PNB Produs naional brut ROL Lei româneti (moned) RPE Rata proteciei efective RPN(O/I) Rata proteciei nominale (pentru outputuri/pentru inputuri) SAPARD Programul special de preaderare pentru agricultur i dezvoltare rural (UE) SPUS Schema plii unice pe suprafa (T)ECE (ri) din Europa Central i de Est UE Uniunea European UE-15 Cele 15 state membre ale UE (înainte de extinderea din 2004) UE-25 Cele 25 de state membre actuale ale UE USD Dolar SUA (moned) VAB Valoare adugat brut PREFA România va deveni membr a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. Când se va întâmpla acest lucru, în România vor tri mai mult de o treime din fermierii din Uniunea European, în timp ce agricultura României va reprezenta aproximativ a zecea parte din valoarea produciei agricole a UE. Contrastul între aceste dou cifre ilustreaz atât potenialul uria de cretere economic, a veniturilor i a ocuprii forei de munc oferit prin aderarea la piaa comun a UE, cât i provocrile crora România trebuie s le fac fa pentru a profita de acest potenial. Se remarc trei provocri principale în acest sens. Prima este respectarea cerinelor acquis-ului comunitar agricol. A doua provocare este decizia privind modalitatea de introducere a politicilor agricole comune cheie, incluzând necesitatea de a crete capacitatea sectorului de a absorbi programele de sprijin semnificative din punct de vedere financiar ale Uniunii Europene. A treia provocare ­ i poate cea mai semnificativ ­ este facilitarea modernizrii agriculturii României astfel încât aceasta s poat beneficia în mod semnificativ de oportunitile oferite de integrarea în piaa comun a Uniunii Europene. Cu tot progresul semnificativ înregistrat în conformarea cu acquis-ul agricol, mai trebuie încheiate unele msuri importante. Aceste msuri trebuie urgentate pentru a permite ajustarea economiei rurale la noul mediu politic i de pia i realizarea capacitii adecvate de absorbie pentru programele de susinere ale Uniunii Europene. Guvernul trebuie s ia decizii strategice privind schemele de susinere care vor funciona prin introducerea politicii agricole comune (PAC) a Uniunii Europene; va trebui, de asemenea, s transforme politica sa agricol i de dezvoltare rural într-o politic care s se conformeze mai mult politicii PAC. Lucrul cel mai important, o atenie deosebit trebuie acordat sprijinirii micilor ferme familiale care domin peisajul agricol românesc, în direcia modernizrii i participrii la competiia de pe piaa integrat, prin formularea unor intervenii adecvate de dezvoltare rural i a msurilor sociale însoitoare. În coordonare cu Uniunea European, Banca Mondial acord asisten clienilor si pentru pregtire în vederea aderrii. Pe baza avantajului comparativ al Bncii Mondiale în analiza politicilor i în asistena tehnic pentru formularea politicilor, studiul de fa prezint pe scurt rezultatele activitii de consultan oferit Ministerului Agriculturii. Pregtit în strâns colaborare cu Institutul de Economie Agrar din România, studiul ofer o imagine de ansamblu asupra sectorului agricol i alimentar din România, asupra pregtirii României în vederea aderrii, precum i o evaluare analitic a impactului potenial al diferitelor opiuni politice cu privire la schemele viitoare de susinere direct a veniturilor fermierilor români. Laura Tuck, Anand Seth, Director, Director, Dezvoltarea Durabil de Mediu i Social Departamentul pentru Europa de Sud i Central Regiunea Europa i Asia Central vii Sumar executiv În perspectiva apropiatei aderri a României la UE i a implementrii politicii agricole comune (PAC) a acesteia, actuala restructurare a sectorului agroalimentar i adaptare a cadrului agroalimentar al rii reprezint o provocare pentru toi cei interesai i presupune luarea unor decizii strategice de ctre toi actorii scenei rurale. inând seama de ultimele evoluii, raportul de fa încearc identificarea principalelor provocri care stau în fa i trasarea unei posibile ci de depire a acestora. Pe drumul parcurs de România pentru intrarea în UE la începutul anului 2007, pregtirile pentru deplina integrare în politica agricol comun (PAC) a Uniunii Europene se numr printre cele mai importante prioriti. În prezent îns, doi factori decisivi, i anume capacitatea administrativ de aplicare a viitoarelor politici agricole i capacitatea de absorbie a sectorului pentru a putea efectiv profita de oportunitile de integrare în piaa comun a UE, reclam în continuare mult atenie i aciune privind politicile din partea decidenilor. Rezultatele (i) unei evaluri a elementelor care determin performana sectorului agroalimentar i (ii) ale simulrii impactului potenial al introducerii schemelor PAC de susinere a venitului, pe baza învmintelor desprinse din experiena noilor state membre (NSM), evideniaz trei provocri fundamentale: ! finalizarea pregtirilor pentru implementarea PAC; ! alegerea unui traseu corespunztor pentru introducerea schemelor PAC de pli directe i ! facilitarea adaptrii structurale pentru creterea competitivitii sectorului agroalimentar. A. Finalizarea pregtirilor pentru implementarea PAC a UE 1. Modificarea politicilor pentru creterea competitivitii i pentru introducerea PAC Pân de curând, finalizarea trecerii la un mediu de politic agricol consecvent de pia i anumite msuri de asigurare a veniturilor agricultorilor au stat în centrul ateniei guvernului. S-au încercat diferite forme de intervenie pe pia, iar armonizarea cu PAC a devenit i ea un obiectiv, dar înc nu unul major din punct de vedere al msurilor aplicate. Actualul sistem de sprijin din agricultur combin intervenia substanial a guvernului cu principiile agriculturii de pia. Dar el nu corespunde întru totul cu gradul de susinere i instrumentele PAC. În pofida presiunilor ce vin din partea productorilor agricoli de cretere imediat a sprijinului i proteciei i a nevoii evidente de convergen cu nivelurile UE înainte de aderare, nivelul sprijinului i msurile la grani ar trebui s rmân neschimbate, în scopul meninerii presiunii pentru finalizarea reformelor i al încadrrii în limitele constrângerilor bugetare i ale angajamentelor la OMC. Dar setul instrumentelor aplicate va trebui rapid modificat de la unul neconform cu PAC (de ex., subveniile pentru inputuri i suplimentele de pre al produselor) la un set de instrumente viii conform cu PAC, în care intr decuplarea sprijinului direct al venitului i la care se adaug programe care intesc cu eficacitate nevoia de cretere a competitivitii i eficienei sectorului, ceea ce nu se poate realiza cu actualul set de msuri. În mersul spre integrarea în UE, va trebui în primul rând eliminat accentul pus pe creterea produciei. Atenia acordat creterii produciei a determinat politica agricol în trecut, prin promovarea interveniilor în favoarea anumitor produse i introducerea de distorsiuni pe pieele agricole. Dat fiind mediul deschis al comerului din zilele noastre, în general, i obiectivele aderrii la UE privind comerul, în special, oficialitile române care stabilesc politica agricol va trebui s-i modifice mentalitatea în favoarea creterii competitivitii, nu a produciei. România este afectat de randamentele în general sczute ale produciei agricole atât vegetale, cât i animale, la acestea adugându-se o productivitate a muncii în agricultur care este de departe cea mai sczut din regiune. Acestea, i nu tradiionala cretere a produciei, sunt problemele de reform agricol asupra crora cei care elaboreaz politicile va trebui s se concentreze. Competitivitatea face necesar creterea eficienei în agricultur. Ceea ce nu se poate realiza decât prin politici care s faciliteze reorganizarea structural a agriculturii, permiând închiderea exploataiilor ineficiente (de ex.: prin scheme eficiente de pensionare anticipat) i eliminând obstacolele din calea extinderii unitilor agricole noi i mai eficiente (de ex.: prin eliminarea din actualele scheme de pensionare anticipat a agricultorilor a acelor prevederi inechitabile ce defavorizeaz arendarea pmântului; prin introducerea unor scheme de instalare a tinerilor agricultori). Cadrul de politic agricol i sistemul de sprijin recomandate va trebui s pun în centrul ateniei facilitarea modificrilor structurale necesare, iar creterea competitivitii nu trebuie amânat pân la intrarea în UE. Se recomand mai curând facilitarea capacitii de adaptare a sectorului în faa apropiatei provocri cu care se va confrunta producia în mediul de pia extrem de competitiv al UE, prin urmrirea obiectivelor descrise în continuare: ! Finalizarea rapid a celor mai importante msuri de tranziie rmase, cum ar fi privatizarea pmântului, crearea unei piee funciare funcionale. ! Facilitarea comasrii sectorului micilor ferme agricole, prin crearea de locuri de munc neagricole în rural, care s conduc la reducerea forei de munc din agricultur i creterea productivitii muncii. ! Utilizarea cu mai mare eficacitate a sprijinului bugetar acordat agriculturii prin programe de sprijin care s pun accentul mai curând pe creterea eficienei, i nu pe susinerea preurilor i subvenionarea exporturilor. ! Includerea diferitelor instrumente de intervenie a guvernului în sector, într-un cadru mai consecvent i mai previzibil, inclusiv prevederea unei mai bune orientri a agricultorilor pân la introducerea PAC. ! Crearea instituiilor necesare aplicrii la timp i în mod corespunztor a politicilor de sprijin dup integrarea în UE. ! Separarea clar a msurilor sociale din rural (de ex., msuri de reducere a tensiunilor sociale i asigurare a proteciei sociale în zonele rurale) de principalele instrumente de politic agricol vizând creterea eficienei i competitivitii. ix 2. Crearea instituiilor i sistemelor de reglementare conforme cu cele din UE România va trebui s implementeze întregul acquis comunitar pân la data aderrii. Aceasta presupune în principal dou condiii prealabile: (a) crearea unei piee competitive, cu instituii publice i private capabile s îndeplineasc cerinele pieei comune i (b) înfiinarea unor instituii compatibile cu cele din UE, capabile de a administra PAC. Fr realizarea unui cadru instituional corespunztor, România nu va putea face fa imensei sarcini administrative de implementare a ambilor piloni ai PAC (Caseta 1) i îndeosebi a administrrii sistemului plilor unice în funcie de suprafa (SPUS) i a sistemului naional al plilor directe compensatorii (PDNC). Aa cum arat experiena noilor state membre (NSM), o amânare semnificativ poate crea tensiuni politice i discredita avantajele aduse rii de calitatea de membru al UE. Implementarea instituiilor conforme cu PAC i pregtirea personalului calificat s-au dovedit a fi una din principalele provocri cu care s-a confruntat România pe drumul integrrii în UE. România a trenat în aceast privin i este mult în urma vecinei sale Caseta 1. "Pilonii" PAC a UE din cel de-al doilea val de inte- Cheltuielile privind agricultura în UE se fac în cadrul a dou mari grare, Bulgaria. Recunoscând capitole (aa-numiii ,,piloni") de cheltuieli agricole. nevoia unui progres accelerat, Guvernul României a fcut o Susinerea pieei i a veniturilor (pilonul 1) serie de primi pai prin revizui- Msurile de sprijinire a pieei i venitului acoper plile directe acordate rea i aprobarea în iulie 2002 a fermierilor i subveniile legate de pia acordate în continuare prin organizaiile comune de pia, ca, de ex., achiziionarea de produse pen- unui Program naional pentru tru depozitele publice, scheme de valorificare a surplusului i subveniile adoptarea acquis-ului (PNAA) pentru exporturi. Pân acum, sprijinirea venitului i, într-o mai mic i în octombrie 2002 a deschis msur, sprijinirea pieei au constituit zonele majore ale cheltuielilor PAC. Dar, pe msur ce PAC evolueaz, situaia se modific treptat. negocierile cu CE la capitolul Finanarea pentru pilonul 1 provine din seciunea de garantare agricultur, pe care l-a închis a FEOGA. provizoriu în iunie 2004. Ace- Dezvoltare rural (pilonul 2) tia reprezint, într-adevr, pai în direcia accelerrii dezvolt- Msurile tot mai importante de dezvoltare rural urmresc încurajarea serviciilor de mediu, ajutorarea zonelor dificile pentru agricultur i rii instituiilor agricole i rurale, promovarea calitii alimentelor, creterii standardelor i bunstrii care, pentru a deveni realitate, animalelor. Aceste msuri sunt cofinanate de UE i statele membre. necesit îns voin politic Noul sistem de modulare obligatorie (adic trecerea fondurilor de la producie la dezvoltare rural) va fi utilizat pentru finanarea introducerii susinut i sprijin bugetar la noilor msuri de dezvoltare rural convenite prin reforma PAC din iunie timp1. 2003 (Caseta 3.3) sau pentru consolidarea msurilor existente. În pofida unor semnificative progrese în anumite domenii (de ex., prevederile acquis-ului veterinar i fitosanitar, inclusiv capitolele privind sigurana alimentelor), se menin preocuprile legate de capacitatea României de a satisface cerinele complexe de administrare ale PAC. Va trebui depuse eforturi sporite i dezvoltat în continuare capacitatea instituional, acordându-se în mod special atenie urmtoarelor aspecte: 1 Conform unei estimri a MAPDR (noiembrie 2002), efortul bugetar pentru implementarea acquis-ului privind organizaiile comune de pia se ridic la circa 220 milioane , din care 87% reprezint costul implementrii acquis-ului, iar 13% costurile de funcionare. Din suma total, 54% este destinat dezvoltrii capacitii instituionale, 36% adoptrii acquis-ului i pregtirii personalului i 10% investiiilor. x !Accelerarea substanial a eforturilor de înfiinare a instituiilor i structurilor orizontale legate de administrarea organizaiilor comune de pia (OCP) i crearea infrastructurii fizice (de ex., certificarea depozitelor de intervenie). Actuala modificare a legislaiei pentru satisfacerea reglementrilor OCP i iniierea înfiinrii unui sistem de informaii de pia (care va trebui s fie pe deplin operaional în ianuarie 2007) reprezint o condiie necesar, dar nu i suficient, pentru îndeplinirea obligaiilor acquis-ului comunitar (AC) referitoare la administrarea OCP. Învmintele desprinse din NSM vecine (de ex., Ungaria) au artat c modificarea doar a legislaiei, fr asigurarea unor suficiente capaciti fizice, va conduce la substaniale probleme de funcionare, putând determina proteste din partea productorilor agricoli i a locuitorilor din rural. Este deci nevoie de: - crearea/transformarea capacitii administrative pentru armonizarea standardelor i clasificrilor, crearea capacitilor instituionale i monitorizarea capacitilor necesare participrii depline la OCP-urile PAC; - facilitarea crerii/transformrii capacitii fizice pentru a avea o infrastructur de depozitare certificat i suficient ca mrime, necesar funcionrii corespunztoare a unui sistem de intervenie pe pia. !Sporirea eforturilor pentru un sistem integrat de administrare i control (Integrated Administration and Control System - IACS) i a unei scheme de identificare a parcelelor (Land Parcel Identification Scheme - LPIS), ca o condiie prealabil a funcionrii PAC. Controlul plilor PAC se face pe baza unor sisteme administrative atotcuprinztoare i se axeaz pe tehnologii foarte specifice. Fr aceste elemente fundamentale în administrarea PAC la nivel naional, autoritile române nu vor putea opera efectiv schema plilor respective. Mai mult decât atât, agricultorii români nu vor putea s acceseze vreun sprijin PAC în absena unui sistem IACS/LPIS funcional, nici s prezinte cereri corect formulate de participare la schemele de acordare a ajutoarelor PAC, ceea ce ar putea reduce posibilitile sectorului rural de a beneficia de pe urma aderrii la UE. Pentru a asigura aceste posibiliti, este deci necesar: - s se realizeze la timp dezvoltarea instituiilor i capacitii (umane, instituionale i de tehnologia informaiei pentru înfiinarea i funcionarea IACS); - s se dea atât agricultorilor, cât i administraiei PAC posibilitatea de (i) a pregti formulare pretiprite pentru sprijinul acordat prin SPUS/zone defavorizate sau rapoarte informative în scopul completrii cererilor de ajutor în cadrul msurilor agricole i de mediu; (ii) a verifica corectitudinea informaiilor coninute în cereri referitoare la terenul agricol; (iii) a efectua verificri fizice la faa locului la anumite entiti selecionate i a consemna rezultatele verificrilor. !Implementarea integral a standardelor de comercializare, în scopul eligibilitii pentru alocrile din cadrul "msurilor de pia". Implementarea AC privind standardele de comercializare i organizaiile productorilor este în curs de realizare, dar se afl abia într-un stadiu iniial, periclitând integrarea în UE/PAC în 2007. Fr o implementare deplin, sectorul agricol al României va fi dezavantajat, datorit faptului c produsele sale vor fi excluse de pe piaa comun a UE. Este deci nevoie de: - eforturi sporite i concertate pentru a grbi apariia grupurilor/organizaiilor de productori. Acesta reprezint un pas obligatoriu pentru eliberarea sumelor alocate msurilor de pia în cadrul pilonului 1 al PAC; xi - crearea capacitii corespunztoare de etichetare a produselor (în special a produselor organice ­ ecologice) care nu întrunete înc cerinele UE, prin îmbuntirea infrastructurii i dezvoltarea capacitii (pregtirea clasificatorilor i a instructorilor). !Prezentarea integral a schemei de sprijin direct PAC (SPUS). Guvernul României nu i-a îndeplinit înc integral obligaia de a preciza setul programelor de sprijin pentru plile directe din cadrul pilonului 1 al PAC. Întârzierea este în principal atribuibil nevoii de îmbuntire semnificativ a capacitii umane, tehnice i fizice a administraiei naionale/regionale. Este totui nevoie ca precizarea s se fac la timp, pentru a permite sectorului agricol luarea deciziilor corespunztoare înainte de campania de recoltare din 2006. Prin urmare, este urgent nevoie de crearea/ transformarea capacitilor în domeniul plilor directe (eligibilitate i modaliti de plat) i îmbuntirea/transformarea capacitii administrative (infrastructura admi- nistrativ a autoritii de administrare, ageniei de pli, IACS, LPIS) la nivel naional i regional. ! Modificarea i dezvoltarea capacitii administrative pentru ca sectorul rural s poat beneficia de alocri semnificative în cadrul pilonului 2 PAC Restanele în implementarea obligaiilor AC legate de pilonul 1 PAC, întârzierea în crearea/transformarea capacitilor naionale/regionale de operare a fondurilor de dezvoltare/structurale ale UE i administrarea fondurilor publice care nu a fost înc adaptat pericliteaz capacitatea rii de a opera corespunztor i a absorbi fondurile alocate pilonului 2 PAC (2,5 miliarde euro pe perioada 2007-2009). În cadrul PAC, fondurile pentru pilonul 2 sunt acordate pentru sprijinirea unei dezvoltri echilibrate a regiunilor rurale ale României, reducerea deficitului de venit, sprijinirea transformrilor structurale i creterea competitivitii sectorului agricol. Evaluri recente ale BM au scos în eviden nevoia pronunat în zonele rurale ale României de întrire a sprijinului acordat dezvoltrii rurale. Mai mult, învmintele desprinse din preluarea nesatisfctoare a fondurilor SAPARD pe perioada 2000-2006 în România, existând pericolul ca fondurile UE s fie dezangajate, subliniaz nevoia unei substaniale dezvoltri a capacitii atât în cadrul administraiei, cât i al comunitii bancare i de afaceri din mediul rural. Pentru (i) a da posibilitatea administraiei naionale/regionale de a opera în mod corespunztor programele de dezvoltare rural i (ii) a da posibilitatea comunitii rurale de a solicita cu succes i a beneficia de fondurile alocate, este deci nevoie de: - elaborarea/modificarea corespunztoare i la timp a strategiilor (PNDR; precizarea programului operaional sectorial), în scopul eligibilitii pentru plata alocrilor UE pentru operaiuni structurale i în cadrul pilonului 2 PAC; - analizarea i implementarea corespunztoare a modificrilor necesare în adminis- trarea i utilizarea fondurilor publice, în scopul satisfacerii cerinelor de cofinanare a rii, cu risc minim de deficit bugetar; - restructurarea corespunztoare a autoritilor publice naionale/regionale pentru operarea/monitorizarea programelor din cadrul pilonului 2, conform practicilor de evaluare UE, pentru a evita riscul penalizrii bugetare; - identificarea i rezolvarea nevoilor atât ale autoritilor publice regionale, cât i ale sectorului rural, pentru solicitarea cu succes de a accesa i beneficia de fondurile din cadrul pilonului 2. xii B. Alegerea unui traseu corespunztor pentru introducerea schemelor PAC de pli directe 1. Opiunile de introducere a SPUS În baza acordurilor încheiate în cadrul negocierilor de aderare la Capitolul 7 - Agricultur, implementarea PAC în România pune în faa guvernului o suit de importante decizii strategice ce urmeaz a fi evaluate i luate de acesta. În aceste decizii strategice intr alegerea schemei de plat pentru msurile de sprijinire direct a venitului, eventualele suplimentri ale plilor pe baza suprafeei, modalitile de plat, transferurile între alocrile bugetare i, desigur, definirea criteriilor de eligibilitate. 2. Efectele introducerii PAC asupra venitului productorilor Introducerea regimului preurilor PAC Pentru România, introducerea politicii agricole comune a UE va aduce o schimbare complet a politicilor de susinere i pia agricol. În afara eliminrii schemelor de susinere direct aplicate în prezent (care în 2004 au reprezentat, în medie, 4,5% din venitul exploataiei), ea va mai însemna i introducerea organizaiilor comune de pia pentru produsele agricole i ajustarea legat de aceasta a preului produselor agricole primare. Actualele scheme de pli directe vor fi înlocuite de un set mult mai larg de pli directe PAC. Analizele efectuate în studiul de fa contribuie la înelegerea impactului economic al acestei reforme. Într-o prim faz, analiza s-a concentrat doar asupra impactului introducerii preurilor PAC (fr pli directe), ea reflectând care ar fi impactul asupra veniturilor agricole dac toate schemele plilor directe aplicate în prezent ar fi înlocuite doar de preurile PAC. Pornind de la ipoteza actualelor niveluri ale preurilor atât în România2, cât i în UE i inând Figura 1. Efectele introducerii PAC asupra veniturilor din sector la nivelul anului 2007 seama de recentele tendine ale pieei, rezultatele noastre arat c introdu- cerea plii directe PAC fr plile grâu porumb cartofi vit pasre suplimentare de susinere a venitu- orz fl. soarelui lapte porc ou 25.000 rilor nu ar menine veniturile tutu- ror productorilor agricoli la nive- iel.d 20.000 lurile dinainte de aderare. Datorit modificrii preurilor produselor, mlat 15.000 evoluia venitului în absena pl- ug 10.000 ilor directe ar fi negativ pentru 5.000 majoritatea produselor vegetale. adearoalV Dar efectul ar fi pozitiv pentru 0 venitul productorilor de produse -5.000 animale, pentru care costul redus al Politici curente Preuri PAC fr SPUS Preuri PAC cu SPUS nutreurilor (cereale în special) se adaug evoluiei pozitive a veniturilor 2Analiza se bazeaz pe ipoteza c preurile produselor agricole din România vor fi modificate la nivelul actual din UE. xiii datorate preurilor mai ridicate ale produselor (lactate în special). Per total, simpla trecere la regimul preurilor PAC fr acordarea de pli directe ar corespunde unei reduceri a veniturilor productorilor în medie cu 19% (Figura 1). Decizia strategic privind schema plilor unice în funcie de suprafa (SPUS) Cu excepia Sloveniei, toate noile state membre din Europa Central i de Est care au aderat la UE în 2004 au optat pentru introducerea unei scheme de pli unice în funcie de suprafa (SPUS), o versiune simplificat a actualei scheme de pli agricole unice, PAU, din UE. Este foarte probabil ca i Guvernul României s opteze pentru aceasta. Introducerea treptat a plilor SPUS pentru productorii agricoli, pornind de la nivelul de 25% din media pentru UE-15 în 2007, va mri semnificativ importana relativ a schemelor de pli directe acordate fermierilor români (de la 4,5% din venitul exploataiei, conform actualelor politici, pân la 40%, conform PAC). În 2007, SPUS de baz (fr suplimente) nu va duce imediat la creterea general a venitului productorilor agricoli, dar va compensa aproximativ jumtate din acea parte a pierderii de venit rezultate din trecerea la nivelurile mai sczute de sprijinire a preurilor produselor vegetale pe piaa din UE. Per total, impactul modificrii preurilor în urma intrrii în piaa comun a produselor agricole i nivelul iniial relativ sczut al plilor directe ar duce la reducerea cu 9,6% a valorii adugate în sector, în absena acordrii unor suplimente (Figura 2). Dei nu se va acorda nici o plat SPUS pentru activitile de cretere a animalelor ca atare, productorii de produse animale vor beneficia de creteri ale veniturilor prin creterea preurilor la produsele animale realizate (outputuri), reducerea preurilor inputurilor i plile SPUS pentru suprafeele cultivate cu furaje. Productorii din sectorul vegetal s-ar confrunta, în medie, cu o reducere a veniturilor. În 2010, moment în care plile SPUS ar ajunge la 40% din media pentru UE-15, venitul mediu din agricultur ar depi nivelurile actuale. Decizia strategic de introducere a plilor directe naionale complementare (PDNC) În lumina unor probabile pierderi de venit pe termen scurt între 2007 i 2010, completarea plilor directe SPUS cu PDNC ar reprezenta singura opiune strategic conform cu PAC pentru protejarea sau chiar creterea venitului productorilor în fazele iniiale Figura 2. Efectele introducerii SPUS i PDNC ale aderrii la UE. Pân în 2010, perioada în asupra veniturilor în sector la nivelul anului 2007 care nivelurile SPUS introduse treptat se situeaz la mai puin de 40% din cele ale UE- 90.000 15, iar msurile anuale din cadrul pilonului 2 PAC nu sunt integral absorbite (experiena ile.dlm,at 60.000 NSM a artat c poate trece pân la un an de ug la aderare pentru eliberarea sumelor iniiale), 30.000 suplimentarea SPUS cu PDNC reprezentând cel puin 20% din media pentru UE-15 ar aderaoalV duce la o cretere de venit la nivelul sec- 0 SPUS 2007 SPUS cu SPUS cu SPUS cu torului cu 1,9% înc din primul an de aderare PDNC (10% PDNC (20% PDNC (30% la PAC (Figura 2). Dac MAPDR se va UE-15) UE-15) din UE-15) decide pentru un sistem naional de pli Scenarii PAC, 2007 Politici curente, 2004 directe compensatorii la hectar pân la nivelul xiv maxim permis de 30% din media pentru UE- 15, venitul în cadrul sectorului va crete cu Figura 3. Efectele introducerii SPUS i PDNC 8,0% în 2007. asupra venitului productorilor, în funcie de mrimea exploataiei, 2007 Prin urmare, decizia MAPDR cu privire la nivelul PDNC va depinde de obiectivul care SPUS (25% din UE-15) fr PDNC urmeaz s fie atins prin acest transfer de venit. Dac obiectivul va fi meninerea în <1ha 5-10 ha 20-50 ha >100 ha 1-5 ha 10-20 ha 50-100 ha primul an al aderrii a venitului mediu al 2% productorilor la nivelurile actuale premer- -2% -6% gtoare aderrii, opiunea preferabil ar fi -10% un supliment de 20% din nivelul UE-15 -14% (Figura 3). Dac obiectivul urmrit este -18% meninerea venitului fermierilor din ferme SPUS (25% din UE-15) cu PDNC (20% din UE-15) de toate mrimile, va fi necesar suplimen- tarea cu 30% din nivelul UE-15. Aceast <1ha 5-10 ha 20-50 ha >100 ha 1-5 ha 10-20 ha 50-100 ha opiune ar putea determina o cretere de 15% aproape 25% a venitului productorilor cu 10% ferme mari (de peste 100 ha). În afara 5% acestor considerente de echitate, aceste opiuni 0% va trebui îns cântrite i prin prisma impli- -5% caiilor lor bugetare (a se vedea în continuare). Cu timpul, pe msur ce nivelul plilor SPUS SPUS (25% din UE-15) cu PDNC (30% din UE-15) va crete, abordarea dinamic a suplimentelor 1-5 ha 10-20 ha 50-100 ha acordate prin PDNC ­ prin care nivelul su- <1ha 5-10 ha 20-50 ha >100 ha plimentului se reduce corespunztor creterii 25% nivelului SPUS ­ va da guvernului posibilita- 20% tea de a menine venitul productorilor agri- 15% coli constant; în 2010, fr nici un alt su- 10% 5% pliment, plile SPUS vor fi suficiente pentru 0% creterea veniturilor medii ale fermierilor. Decizii strategice privind modalitile de plat Evaluarea noastr recunoate nevoia completrii SPUS cu PDNC în faza iniial a aderrii, dac se urmrete protejarea veniturilor agricole în primii ani de aderare la UE. Pe lâng decizia strategic de introducere a PDNC, o alt decizie strategic se refer la precizarea modalitii de acordare a PDNC, i anume dac plile se vor acorda la hectar sau sub form de prime pentru anumite culturi sau creterea anumitor specii de animale. Îndreptând întrucâtva pl- ile directe ctre o anume int, PDNC pentru anumite produse ar putea fi percepute ca o încer- care de atenuare a efectelor potenial negative asupra venitului unor categorii de agricultori. Da- tele existente arat îns c aplicarea unei scheme PDNC unice, decuplate, trebuie preferat schemelor PDNC specifice, cuplate. S-a exprimat îngrijorarea c productorii de lapte, de exemplu, ar putea înregistra o substanial pierdere de venit, întrucât alocarea plilor directe nu se va face decât pentru terenul agricol. De fapt, dovezile indic exact contrariul, întrucât, prin aplicarea politicilor de tip PAC, productorii de produse lactate ar putea înregistra o cretere de venit de pân la 23% înc din primul an de xv aderare (Figura 1). În plus, o serie de alte efecte pozitive asupra venitului, cum ar fi plile pentru suprafeele cultivate cu furaje, se vor aduga evoluiilor pozitive ale venitului în subsectorul produciei animale. Costurile ridicate de implementare i complexitatea administrativ asociat PDNC specifice pe produs, impactul lor distorsionant pe termen lung asupra structurilor de producie favorizeaz aplicarea PDNC pe o baz cât mai egal i simplificat cu putin. Orice preocupare pentru ca PDNC s favorizeze anumite regiuni sau subsectoare fa de cel vegetal pare s constituie o decizie mai ales politic. Schemele de sprijin care vizeaz anumite nevoi de ajustare sec- torial sau inegaliti regionale de venit vor fi mult mai bine rezolvate prin pilonul 2 PAC. Decizia strategic privind criteriile de eligibilitate Guvernul va trebui s determine nivelul de eligibilitate pentru plile directe SPUS (criterii de mrime a exploataiilor agricole - a fermelor - i de mrime a parcelelor). Conform regulilor UE, suprafaa minim a terenului eligibil pentru sprijin în cadrul SPUS este de 0,3 ha, dar România poate stabili un nivel mai ridicat, care s nu depeasc îns 1 ha. În practic, toate NSM care aplic SPUS au optat pentru stabilirea suprafeei minime la 1 ha. Decizia privind criteriile de eligibilitate a exploataiilor în funcie de mrime ar putea face ca pân la 50% din productorii agricoli s nu beneficieze de regimul SPUS/PDNC. Dei aceste praguri de mrime a exploataiei trebuie stabilite astfel încât s faciliteze modificarea structurii i a costurilor administrative prohibitive de operare a SPUS pentru exploataiile agricole foarte mici, ele vor fi probabil controversate în cazul României. Conform Recensmântului agricol din 2002, 49,5% din cele 4,5 milioane de exploataii agricole ale rii au sub 1 ha de teren agricol. Prin fixarea pragului de eligibilitate la 1 ha, aceste exploataii vor fi implicit excluse de la orice sprijin acordat printr-o schem de susinere direct SPUS/PDNC. În lumina repartiiei inegale a modului de folosin a pmântului în România, excluderea exploataiilor agricole mai mici de 1 ha va face ca doar 5% din terenul agricol s nu fie eligibil pentru SPUS. Respectarea pragului minim de eligibilitate din UE de 0,3 ha va exclude totui 26,2% din proprietile agricole, dar numai 0,9% din terenul agricol de la plile SPUS/PDNC. Consideraii privind eficiena plilor SPUS: avertismente importante Fr a subestima dimensiunea social a acestei excluderi de la plile directe de susinere a venitului, rolul plilor directe în rezolvarea problemelor venitului agricol nu trebuie supraestimat. Schemele de pli directe de tip SPUS pot asigura o oarecare stabilitate venitului i reduce riscul de venit al productorilor agricoli prin "garantarea unui venit minim din agricultur". Dar schemele de sprijin direct nu se pot substitui nevoii de cretere a productivitii i competitivitii agriculturii româneti. Creterea productivitii i competitivitii rmâne soluia durabil pe termen lung pentru rezolvarea problemelor venitului agricol. Schemele de susinere a agriculturii care vizeaz nevoi specifice de ajustare sectorial, cum ar fi comasarea exploataiilor agricole, investiiile la nivelul exploataiilor pentru creterea competitivitii sau productivitii lor, s-ar realiza mai bine în cadrul pilonului 2 PAC. În mod asemntor, aplicarea unei scheme de susinere direct a venitului nu se poate substitui imple- mentrii msurilor din cadrul pilonului 2, ca, de exemplu, o schem de pensionare (anticipat) pentru sectorul agricol. xvi În plus, plile directe de susinere a venitului pot complica restructurarea, procesul de comasare i modernizare a agriculturii româneti. De exemplu, plile directe pentru susinerea venitului pot reduce stimulentele pentru comasare, întrucât garanteaz "un venit minim" din agricultur, reducând astfel stimulentul ca agricultorii mai în vârst care nu realizeaz profit s renune la agricultur i s-i vând/arendeze proprietile unor întreprinztori mai productivi. Plile SPUS i efectele acestora asupra preului de vânzare sau arendare a pmântului pot i ele îngreuna comasarea suprafeelor de teren, îndeosebi într-un mediu în care creditul agricol nu este dezvoltat. Dovezile furnizate de alte state membre UE arat c plile de susinere acordate la hectar duc la semnificative creteri ale preurilor de cumprare i în special arendare a terenurilor agricole. Aceasta va defavoriza semnificativ pe arendai, va încetini fenomenul de comasare în vederea realizrii unor ferme viabile ca mrime i va corespunde unui sprijin acordat mai curând proprietarilor de pmânt decât productorilor agricoli. Aceast legtur între plile directe de susinere a venitului i nevoia de cretere a productivitii i competitivitii indic necesitatea separrii clare a msurilor sociale (de ex., msuri de reducere a tensiunilor sociale i de protecie social în mediul rural) de principalele instrumente de susinere a venitului agricol. 3. Efectele introducerii PAC asupra venitului consumatorilor Datorit impactului pe care îl va avea asupra preurilor agricole i deci asupra preului alimentelor, aderarea la UE va afecta i consumatorii din România. Se ateapt îns ca impactul asupra consumatorilor s fie mult mai puin semnificativ decât asupra productorilor agricoli. Este de ateptat ca modificarea preurilor produselor agricole interne determinat de PAC s afecteze negativ doar în mic msur sau deloc consumatorul mediu din România. Creterea concurenei dintre firmele internaionale de desfacere a produselor alimentare pe piaa româneasc ar putea duce chiar la o reducere real a IPC pentru produsele alimentare dup aderare. Ca urmare, creterile moderate ale cheltuielilor alimentare, estimate la 1,6% (Figura 4), vor determina scderea veniturilor consumatorilor cu mai puin de 1% pe termen mediu (cu alte cuvinte, dac consuma- torii îi vor adapta coul de Figura 4. Impactul pe termen mediu al introducerii PAC asupra cheltuielilor alimentare consum la noile preuri) i cu 1,4% dac ei nu îi vor 15 modifica structura consu- mului. Dar, prin prisma expe- rienei NSM, ne ateptm ca preurile alimentelor la consu- etneruceilicitlop Total alimente i buturi 5 Cereale i paste mator s scad i deci consu- 1.61 Carne i prod. din carne matorii s beneficieze de pe Lapte i lactate Ou urma aderrii. În NSM, preu- defaelaunt Grsimi i uleiuri rile la consumator au sczut, de ce -5 Legume i cartofi Buturi alcoolice fapt, dup aderare, ca urmare a rop creterii concurenei dintre fir- mele de desfacere, prelucrare ricfidi Mo i distribuie a produselor ali- -15 xvii mentare, în pofida faptului c, spre deosebire de România, preurile interne de producie erau sub nivelul celor din UE i au crescut. Dei la un nivel relativ sczut, pierderea imediat real de venit este mai mare pentru dou tipuri de familii: cele mai srace i cele urbane, probabil, care nu produc alimente pentru consum propriu. Creterea cheltuielilor legate de preul alimentelor ar putea duce la o cretere în medie cu 0,2% a populaiei care se situeaz sub pragul de srcie. 4. Efectele introducerii PAC asupra bugetului de stat În urma aderrii, România va deveni un beneficiar net raportat la bugetul UE. În perioada iniial prevzut pentru 2007-2009, fondurile aproximative alocate de UE doar pentru PAC (4 miliarde euro) depesc semnificativ contribuia total a României la bugetul UE (aprox. 0,8 miliarde euro). Totalul cheltuielilor publice pentru agricultur i dezvoltare rural în primii trei ani de dup aderare se va ridica la minimum 4,6 miliarde euro, inclusiv cele 606 mil. euro repre- zentând cofinanarea naional a msurilor din cadrul pilonului 2 PAC. Aceast cifr minim se bazeaz pe evaluarea implementrii PAC i SPUS fr suplimente. Orice decizie de cretere a nivelului suplimentelor va determina creterea cheltuielilor publice totale pentru agricultur i dezvoltare rural, sporind totodat în mod semnificativ i necesarul de cofinanare al rii. Implicaiile deciziei strategice privind transferurile între pilonii PAC pentru suplimentarea SPUS Pe lâng impactul avut asupra venitului productorilor i consumatorilor, opiunea final privind nivelul de suplimentare a SPUS i sursa sa de finanare va trebui s in seama i de implicaiile sale fiscale, trebuind s se realizeze un echilibru între suma "pe care i-o poate permite" bugetul naional pentru satisfacerea necesarului de cofinanare i totalul fondurilor publice (UE i naionale) "dorit" a fi cheltuit pentru msurile din cadrul pilonilor 1 i 2. O analiz a tuturor opiunilor de implementare existente arat c structura lor este aceeai, i anume (i) o suplimentare mai ridicat a plilor SPUS (0%-30% din nivelul sprijinului UE-15) implic un necesar bugetar naional relativ mai ridicat; (ii) suplimentarea plilor SPUS de baz exclusiv din resursele bugetului naional este mai costisitoare pentru bugetul statului decât prin finanarea lor parial prin repartizarea (unui procent de pân la 20%) din sumele alocate de UE msurilor de dezvoltare rural din cadrul pilonului 2, dar (iii) finanarea plilor suplimentare din sumele alocate pilonului 2 reduce fondurile puse la dispoziia României pentru msurile de dezvoltare rural legate de PAC (Tabelul 1). Cele mai moderate alocri financiare din surse naionale (606 milioane euro pentru alocrile UE pe perioada 2007-2009) se obin prin decizia Guvernului de a nu suplimenta plile SPUS prin PDNC. Cel mai ridicat total al fondurilor publice (UE i naionale) pentru msurile din cadrul pilonilor 1 i 2 în sectorul rural ar putea atinge 5,5 miliarde euro în 2007-2009, în cazul finanrii integrale din surse naionale a suplimentului de 30% din nivelul UE-15. O astfel de opiune apare ca prohibitiv din punct de vedere fiscal, dat fiind necesarul semnificativ de cofinanare naional (1,5 miliarde euro). Altfel spus, suplimentarea plilor SPUS determin creterea fondurilor totale (UE i naionale) pentru sectorul agricol i de dezvoltare rural. Dar ea are i un pre ce va trebui suportat de bugetul naional i de contribuabil. xviii Tabelul 1. Implicaii bugetare ale alternativelor de finanare a suplimentrii SPUS, 2007-2009 Necesarul Partea contribuiei naionale Fonduri disponibile contribuiei Supli- Sursa de la pentru naionale în men- finanare a totalul tare suplimentrii* pli msuri pli msuri total PAC fondurilor directe pilon 2 DR total directe pilon 2 DR pilon 1+2 publice disponibile [% din UE-15] [milioane euro] [milioane euro] [%] 0 --- 0 606 606 881 3.030 4.643 13% 10 BN 294 606 900 1.175 3.030 4.937 18% 10 P2_10 147 569 716 1.175 2.846 4.753 15% 20 BN 587 606 1.193 1.468 3.030 5.230 23% 20 P2_10 + BN 345 545 890 1.468 2.727 4.927 18% 20 P2_20 + BN 103 485 587 1.468 2.424 4.624 13% 30 BN 881 606 1.487 1.762 3.030 5.524 27% 30 P2_10 + BN 639 545 1.184 1.762 2.727 5.221 23% 30 P2_20 + BN 396 485 881 1.762 2.424 4.918 18% Total: 703,9 milioane euro Pentru comparaie: Buget MAPDR 2005 din care msuri de susinere direct: 574,0 milioane euro * Opiuni: BN: bugetul naional (MAPDR); P2_10: 10% din alocaia UE pentru pilonul 2; P2_20: 20% din alocaia UE pentru pilonul 2. Sursa: Calculaii proprii. Finanarea suplimentrii SPUS prin realocarea resurselor UE din msurile din pilonul 2 este convenabil fiscal pentru România, întrucât reduce semnificativ nivelul total al necesarului de cofinanare naional. De exemplu, pentru plata unui supliment echivalent cu 20% din nivelul UE-15, totalul cofinanrii naionale necesare s-ar putea reduce cu mai mult de jumtate, dac România va utiliza 20% din resursele UE din cadrul pilonului 2 pentru finanarea suplimentului la acest nivel. Din punct de vedere atât al contribuiei naionale, cât i al totalului cheltuielilor publice posibile, cele mai puin atractive opiuni sunt cea a unui supliment de 10% i cea de finanare a suplimentului numai din surse naionale. Indiferent care va fi decizia sa final cu privire la opiunile de finanare a SPUS/PDNC, MAPDR trebuie s-i creeze spaiul fiscal necesar cofinanrii semnificative a resurselor PAC a UE i va trebui s fac aceasta înainte de aderare (2006). Dac în prezent MAPDR are un buget total de aproximativ 700 milioane euro (din care 574 milioane sunt alocate pentru msuri de susinere direct, el va avea nevoie de aproximativ 202 milioane euro pân la 495 milioane euro pe an pentru cofinanarea interveniilor prin pilonul 1 i 2 PAC. Constrângerile fiscale totale i o bun administrare fiscal indic nevoia crerii spaiului fiscal pentru a putea absorbi resursele puse la dispoziie de UE sub form de granturi. Acest spaiu fiscal va trebui s provin din modificrile politicilor actuale, menite s realizeze alinierea la cadrul conform cu PAC i care s elimine treptat toate programele de sprijin naional care nu sunt conforme cu PAC (ca, de exemplu, cele de suplimentare a preului produselor prime i subvenionarea preului inputurilor). xix C. Facilitarea ajustrii structurale pentru creterea competitivitii 1. intirea inegalitii veniturilor prin fondurile pentru pilonul 2 PAC Mai multe aspecte ale discuiei de mai sus au evideniat o substanial nevoie de restructurare în direcia competitivitii i eficienei sectorului rural din România. Dac acesta este/a fost cazul în multe NSM, nevoia aceasta este chiar mai pronunat în România. Preponderena exploataiilor agricole mici (50% din acestea au mai puin de 1 ha) este o problem care rmâne s fie rezolvat prin msuri care s permit închiderea exploataiilor ineficiente (de ex., prin scheme eficiente de pensionare anticipat) i prin eliminarea obstacolelor din calea extinderii unitilor agricole noi i mai eficiente (de ex.: prin eliminarea din actualele scheme de pensionare anti- cipat a acelor prevederi inechitabile ce defavorizeaz arendarea pmântului; prin introducerea unor scheme de instalare a tinerilor agricultori). Dei msurile de susinere direct a venitului pot contribui pe termen scurt la meninerea sau creterea venitului în cadrul sectorului la nivelurile premergtoare aderrii, ele nu pot constitui un mijloc de protejare a venitului agricol pe termen mediu i lung. Cel mai solid i durabil mod de susinere a veniturilor agricole este ca agricultura s devin mai productiv i mai competitiv. Orice încercare de rezolvare a problemelor structurale prin regimul SPUS/PDNC nu va mri productivitatea i eficiena sectorului în mod durabil, ci îi va slbi doar ajustarea structural. Se recomand deci separarea clar a msurilor de dezvoltare rural i a msurilor sociale din rural (de ex., msuri de reducere a tensiunilor sociale i de protecie social în mediul rural) de principalele instrumente de susinere a venitului agricol. Aplicarea judicioas i bine intit a msurilor de dezvoltare rural din cadrul pilonului 2 PAC care satisfac nevoile structurale pentru consolidare i cretere a competitivitii agriculturii are de jucat un rol-cheie pentru a permite agriculturii de a beneficia de pe urma integrrii sale pe piaa agricol puternic competitiv a UE. O simpl comparaie a alocrilor pentru susinerea direct a venitului comunitii agricultorilor (881 milioane euro pentru perioada 2007-2009) subliniaz dimensiunile notabile ale bugetului pentru sprijinirea agriculturii prin msurile din cadrul pilonului 2 PAC (2,5 miliarde euro pe perioada 2007-2009)3. În lumina învmintelor trase din implementarea programului SAPARD, o preocupare fundamental pentru primii ani ce vor urma intrrii în UE a României este dac ea va putea crea atât capacitatea administrativ, cât i pe cea de absorbie sectorial, care s absoarb efectiv aceast semnificativ alocare pentru pilonul 2 PAC. În lumina provocrilor sus-menionate, se recomand abordarea nevoilor de ajustare structural a sectorului agricol al României prin concentrarea pe msurile prevzute în axa 1 de prioriti, "Msuri de cretere a competitivitii agriculturii i silviculturii" ale noii politici de dezvoltare rural a UE. Conform alocrilor provizorii din recenta propunere a Comisiei privind noua politic de dezvoltare rural a UE, Guvernul României va trebui s aloce 3Presupunând c guvernul se decide s-i exercite opiunea de utilizare a unei pri de pân la 20% din alocrile pentru pilonul 2 pentru suplimentarea plilor directe pe baza SPUS, alocrile pentru axa 1 se vor reduce la niveluri care vor rmâne totui semnificative, mergând de la 399,9 milioane euro pân la 1.599,6 milioane euro. xx axei 1 minimum 15% din pachetul financiar naional, iar alocarea maxim s-ar putea ridica la 60% din pachetul naional. În termeni monetari, aceasta corespunde unei alocri care merge de la 454,5 milioane euro la 1.818 milioane euro pentru cei trei ani ai primei perioade prevzute pentru 2007-2009. Mai exact, nevoia de consolidare prin comasare i de cretere a competitivitii i eficienei va fi cel mai bine urmrit prin urmtoarele msuri: (a) msuri care urmresc creterea potenialului uman prin: ! aciuni de instruire profesional i informare a persoanelor care activeaz în sectoarele agricol i forestier; ! stabilirea tinerilor fermieri în mediul rural; ! pensionarea anticipat a productorilor i lucrtorilor agricoli; ! utilizarea serviciilor de consultan de ctre agricultori i proprietarii de pduri; ! înfiinarea de servicii de administrare a exploataiilor agricole, de ajutorare a acestora i de consultan pentru acestea, precum i de servicii de consultan silvic; (b) msuri care urmresc restructurarea potenialului fizic prin: ! modernizarea fermelor; ! creterea valorii economice a pdurii; ! valoarea adugat produciei agricole i forestiere primare; ! îmbuntirea i dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea i adaptarea agriculturii i silviculturii; ! refacerea potenialului agricol de producie distrus de calamiti naturale i luarea de msuri preventive corespunztoare; (c) msuri care urmresc creterea calitii produciei i produselor agricole prin: ! ajutorul dat agricultorilor pentru a se adapta standardelor exigente care îi au baza în legislaia comunitar; ! sprijinirea agricultorilor care particip la schemele de calitate a alimentelor; ! sprijinirea grupurilor de productori în activitile de informare i promovare a produselor în cadrul schemelor de calitate a alimentelor; (d) msuri de tranziie pentru noile state membre privind: ! sprijinirea fermelor de semisubzisten în direcia restructurrii; ! sprijinirea înfiinrii de grupuri de productori. Neaplicate la timp i în mod corespunztor, msurile din cadrul pilonului 2 pot face ca exploataiile agricole mari (de 10 ha i peste) ­ ale cror performane sunt înc de pe acum bune ­ s fie din nou principalii beneficiari ai schemelor de sprijin. În acest fel, cele 50% exploataii mai mici (procent care poate ajunge la un izbitor 98%, dac se au în vedere toate fermele mai mici de 10 ha) ar putea s nu beneficieze i s nu profite de alocarea pentru pilonul 2 pentru a se adapta viitorului cadru de politic agroalimentar a României. Dimensiunile sociale ale neglijrii unui asemenea potenial s-ar putea dovedi a fi mai pronunate decât neeligibilitatea lor pentru msurile de susinere din cadrul pilonului 1. Pe lâng intensificarea rapid a eforturilor de îmbuntire a infrastructurii administrative necesare i elaborarea unei strategii cu programe mai precis intite, Guvernul României trebuie s-i stabileasc ca prim prioritate alegerea msurilor celor mai potrivite din cele pe care le are la îndemân i cercetarea opiunilor care s faciliteze preluarea programului de ctre fermele xxi mici i mijlocii. Aceast ajustare va trebui s se fac în lumina constatrilor prezentate în analiza efectului potenial al msurilor din cadrul pilonului 1 PAC discutate mai sus i s recunoasc eficacitatea mai mare a msurilor din cadrul pilonului 2 PAC, care permit ajustarea agriculturii la cadrul PAC în continu evoluie de la sprijinul direct acordat exploataiilor agricole la o dezvoltare rural integrat. Msurile care urmresc îmbuntiri structurale trebuie s fie corespunztor completate de msuri care urmresc îmbuntirea calitii vieii i diversificarea în mediul rural (de ex., diversificarea activitilor nonagricole; sprijinirea crerii de microîntreprinderi; încurajarea turismului; reamenajarea satelor), în cadrul axei 2 de prioriti, a noii politici de dezvoltare rural a UE. Cel puin 15% din pachetul financiar naional va trebui cheltuit pentru axa 3. Rata de cofinanare a UE este de cel mult 50% (75% în regiunile de convergen). Cât privete axa 1, alocarea maxim ­ determinat de alocrile minime pentru celelalte dou axe ­ reprezint 60% din pachetul financiar naional. În termeni monetari, aceasta corespunde unei alocri care merge de la 454,5 milioane euro la 1.818 milioane euro pentru cei trei ani ai primei perioade prevzute ­ 2007-2009. Urmtoarele subseciuni sintetizeaz în mod special constatrile studiului legate de nevoile de dezvoltare rural referitoare la: - comasarea în sectorul agricol (punctul de interes pe orizontal al axei 1); - reformele din sectorul de prelucrare a produselor agricole, furnizare a inputurilor i comercializare (punctul de interes pe vertical al axei 1); - îmbuntirea calitii vieii în zonele rurale (punctul de interes al axei 3). 2. Consolidarea sectorului agricol i reducerea forei de munc în exces din agricultur Crearea unui sector agricol mai competitiv i eficient este probabil cea mai important sarcin atât în cadrul pregtirilor pentru aderarea la UE, cât i pentru a beneficia de avantajele integrrii pe piaa comun a produselor agricole din UE. Aceasta reprezint o sarcin complex pentru care vor fi necesare aciuni pe mai multe fronturi. 2.1. Finalizarea restructurrii i privatizrii fermelor România a realizat progrese semnificative în direcia crerii unei reale agriculturi private, caracterizate prin diverse tipuri de organizare care acoper întreaga gam a exploataiilor agricole, de la cele individuale la societi comerciale. Cu toate acestea, mai rmân o serie de sarcini de dus la bun sfârit. Prima i cea mai important dintre ele se refer la responsabilitile (atribuiile) Ageniei Domeniilor Statului, i anume încheierea privatizrii fermelor de stat i asigurarea privatizrii majoritii terenurilor aflate în proprietatea statului prin licitaie sau, dac nu, prin încredinare rapid unor operatori privai. Peste 50% din numrul iniial al fermelor de stat aflate în portofoliul ADS sunt considerate a fi în incapacitate de plat i sunt prevzute a fi mai curând lichidate decât privatizate. Procedurile de lichidare va trebui încheiate fr amânare. În felul acesta, mari suprafee de teren agricol care au în prezent statutul de concesiune preemptiv vor putea fi date în arend unor operatori privai. Valorificarea rezervelor de teren aflate în proprietatea statului i reintroducerea lor în circuitul de producie de ctre fermierii privai va trebui s constituie o prioritate. xxii Dup ce, timp de mai bine de un deceniu, li s-a permis fermelor de stat falite s existe i s acumuleze pierderi prin tradiionalul regim al bugetelor laxe care descurajau disciplina financiar, a venit timpul ca toate cazurile de faliment din fostul sector al agriculturii de stat s fie încheiate. Faptul este inevitabil, cu atât mai mult cu cât aceste ferme nu vor mai fi eligibile pentru ajutoarele de stat o dat cu intrarea României în Uniunea European. Rmâne îns valabil pentru toate tipurile de ferme din România faptul c guvernul va trebui s întreprind msuri imediate pentru impunerea unor severe constrângeri bugetare i a unei stricte discipline financiare tuturor entitilor din cadrul sectorului. Printre principalele obiective iniiale ale tranziiei, s-a numrat încetarea favoritismului aplicat marilor ferme, care fusese întiprit în mentalitatea agricol româneasc începând cu anul 1948. Agricultura comercial trebuie categoric sprijinit i încurajat, dar aceasta trebuie s se fac pe baza unor indicatori de activitate comercial, i nu în funcie de mrime. Obiectivul ar trebui s fie acela de a ajuta micii productori s-i mreasc gradul de comercializare, ceea ce nu se poate realiza prin tierea accesului lor la subvenii pe motiv c sunt mici. Dezvoltarea cu succes a sectorului agricol reclam desfiinarea tratamentului tradiional preferenial aplicat fermelor mari i crearea unor condiii egale pentru toate tipurile de ferme, indiferent de organizare sau mrime. 2.2. Consolidarea sectorului micilor productori agricoli i reducerea forei de munc din agricultur Oficialitile române care elaboreaz politica sunt preocupate de faptul c ara are 4,5 milioane de exploataii agricole, din care 60% au mai puin de 5 ha. Pentru comparaie, UE-15 avea la un loc 6,8 milioane exploataii agricole. Mrimea medie a unei exploataii agricole este de 3,1 ha (aici intrând toate fermele individuale i comerciale), fa de fermele din UE-15, unde media este de 19 ha. Aceste fenomene au dus la discuii aprinse privind fragmentarea i comasarea. Comasarea fermelor mici trebuie încurajat, întrucât, pe baza datelor empirice furnizate de anchetele din fermele din România i alte ri, o suprafa mai mare de teren constituie cel puin o garanie parial a unui standard de via mai bun al gospodriilor rurale. Comasarea va veni de la sine dac agricultura va deveni o afacere profitabil: productorii agricoli vor cuta modaliti de a-i mri suprafeele deinute într-un mediu care îi sprijin, în care pot câtiga suficieni bani din agricultur. Guvernul va trebui deci s aplice politici care s le dea posibilitatea productorilor de a-i îmbunti performanele financiare. Aceste politici includ: ! dezvoltarea filierelor de comercializare i aprovizionare pentru agricultur, inclusiv încu- rajarea cooperativelor sau asociaiilor de servicii pentru micii fermieri; ! furnizarea de informaii privind piaa, servicii de extensie i pregtire în domeniul administrrii fermelor pentru micii fermieri (toate acestea constituind bunuri publice, ele cad în sarcina guvernului); ! atenia acordat înfiinrii unor sisteme de credit rural accesibile fermelor de orice profil; ! granturi i subvenii cu int precis, destinate dezvoltrii activitilor comerciale i introducerii de produse cu valoare adugat ridicat i cu potenial semnificativ de export. În legtur cu comasarea fermelor, o concluzie foarte clar care se desprinde din experiena in- ternaional este aceea c programele oficiale iniiate de guvern de schimburi de teren (fie direct xxiii între micii proprietari de pmânt sau printr-un fond al statului) nu au niciodat prea mult succes. Comasarea trebuie lsat pe seama forelor pieei, guvernul urmând s fie gata s asigure sprijinul bugetar fermierilor de succes i suficient motivai, care doresc s-i extind fermele într-un mediu de pia. Structurile de producie agricol netradiionale se pot dovedi a se integra foarte bine în acest mediu agricol netradiional. De exemplu, în România, cea mai eficient form de organizare a produciei agricole pentru micii agricultori cu resurse limitate este cea a "asociaiilor familiale" care utilizeaz serviciile mecanizate în comun4. În Germania de Est, "parteneriatele" (mici grupuri de fermieri care realizau în comun anumite activiti de producie i desfacere) au depit prin performanele lor toate celelalte forme de organizare a produciei agricole între 1992 i 19975. Guvernul poate juca un rol important în promovarea i difuzarea progreselor realizate de structurile de producie agricol netradiionale adaptate necesitilor i constrângerilor cu care se confrunt micii agricultori. Pentru promovarea i încurajarea apariiei i replicrii pe scar larg a unor astfel de modele, se pot utiliza msuri cu int precis i bine concepute ca parte a pilonului 2 din cadrul axei 1. Comasarea exploataiilor agricole fragmentate necesit în mod evident ca unele persoane s renune la folosina (dac nu la proprietatea asupra) pmântului lor în favoarea unor agricultori mai eficieni i mai productivi. Cel puin trei sunt mecanismele pieei care pot aciona cu eficacitate în aceast direcie: ! dezvoltarea pieei tranzaciilor funciare; ! asigurarea unor pensii adecvate proprietarilor de pmânt în vârst din rural; ! dezvoltarea posibilitilor de ocupare neagricol în mediul rural. Piaa pmântului asigur un mecanism de retragere din activitate a proprietarilor de pmânt vârstnici i neproductivi, dar actualele prevederi care favorizeaz vânzarea pmântului în detrimentul arendrii acestuia va trebui revizuite. Dezvoltarea tranzaciilor pe piaa funciar, inclusiv arendarea, este deosebit de important în România, unde restituirea i reconstituirea proprietilor au dat drepturi de proprietate i de folosin unui numr de 4,2 milioane de beneficiari din rural, din care se estimeaz c 50% au peste 60 de ani i aproape 40% sunt pensionari. Dup unele estimri, pensionarii sunt proprietarii a 65% din pmântul din mediul rural. Evident, aceste persoane în vârst nu sunt cei mai productivi agricultori i sunt probabil pe punctul de a deveni proprietari de pmânt pasivi. Ali 500.000 de proprietari de pmânt locuiesc la ora, unde au i o alt ocupaie, neavând nici un interes sau doar unul redus de a reveni la o activitate agricol. În acest context, piaa pmântului joac un rol important, fcând posibil transferul resurselor funciare de la productorii mai puin activi i productivi la cei care sunt mai activi i productivi, generând astfel poteniale creteri de productivitate prin comasare. În aceste condiii, arendarea pmântului de ctre agricultorii care se retrag din activitate sau de ctre persoanele care locuiesc la ora nu trebuie descurajat. Datele provenite 4Sabates-Wheeler, R., 2002, "Farm Strategy, Self-Selection and Productivity: Can Small Farming Groups Offer Production Benefits to Farmers in Post-Socialist Romania?", World Development, 30(10), 1737-1753. 5Mathijs, E; Swinnen, J., 2001, "Production Organization and Efficiency during Transition: An Empirical Analysis of East German Agriculture", The Review of Economics and Statistics, 83(1), p. 100-107. xxiv din UE, SUA, iar acum i din Ungaria, Slovacia i Cehia, unde terenurile arendate reprezint o parte semnificativ a suprafeei lucrate din agricultur, demonstreaz clar c se poate separa în mod eficient proprietatea asupra pmântului de folosina acestuia, fr ca, astfel, creterea productivitii sau competitivitatea s fie compromis. Pentru a exploata piaa funciar ca instrument de comasare a suprafeelor de teren, guvernul va trebui s adopte politici de simplificare a procedurilor de înregistrare i acordare a titlului de proprietate, s micoreze costul tranzaciilor i s dea siguran pe termen lung atât arendatorilor, cât i arendailor, prin contracte funciare corespunztoare standardizate i prin aplicarea lor efectiv. Un sistem de pensii adecvate va face ca familiile în vârst s se bazeze în mai mic msur pe agricultur, punând la dispoziie pmântul pentru comasare. Pensiile locuitorilor din rural par s fie inadecvate, din care cauz persoanele în vârst sunt obligate s continue a lucra în agricultur dincolo de vârsta de pensionare, ca modalitate de obinere a unui venit care s le acopere nevoile minime de trai. Venitul realizat de gospodriile de pensionari provine în proporie de 30% din pensii i 58% din producia agricol a gospodriei (50% în natur i 8% în numerar din vânzarea produselor). Singura modalitate prin care persoanele în vârst pot fi încurajate s renune la agricultur i la pmânt în favoarea celor care îl pot folosi mai productiv este de a le mri pensiile i a le aduce la un nivel corespunztor sau cel puin la un nivel care, împreun cu venitul din arend, s le permit s triasc. Din pcate, în condiiile actuale, guvernul nu poate aplica aceast politic din motive bugetare i va trebui s acceptm faptul c fragmentarea pmântului este în prezent un substitut deghizat al incapacitii guvernului de a asigura pensii adecvate pentru populaia rural. Aceasta subliniaz îns necesitatea imple- mentrii generale i la timp a schemelor de pensionare prevzute prin axa 1 a politicii de dezvoltare rural a UE (pilonul 2 PAC). Ocuparea în sectorul neagricol din rural va elibera fora de munc din agricultur i va facilita comasarea. Într-o ar cu 4,5 milioane de exploataii agricole care reprezint circa 14 milioane de hectare de teren agricol, orice cretere semnificativ a mrimii fermelor prin comasare va obliga un mare numr de lucrtori s ias din agricultur i poate duce la o migrare masiv a omerilor din rural în urban. Crearea oportunitilor de ocupare în mediul rural în servicii, construcii i industria prelucrtoare este esenial într-o astfel de situaie, în special pentru persoanele de vârst apropiat de pensionare. Aceasta se poate realiza prin politici de creare a unui mediu propice pentru apariia diferitelor întreprinderi mici i mijlocii în rural. Procesul acesta este îns unul îndelungat, dar guvernul poate completa, însoi i încuraja diver- sificarea venitului în mediul rural prin schemele prevzute în cadrul axei 3 a noii politici de dezvoltare rural a UE (pilonul 2 PAC). În afar de comasarea suprafeelor, o serie de ali factori au, de asemenea, un puternic impact pozitiv asupra veniturilor în rural. Atenia acordat învmântului, infrastructurii rurale i dezvoltrii canalelor pieei are un efect benefic asupra veniturilor din agricultur i ocuprii în activiti neagricole. Dovezile empirice sugereaz c nu întotdeauna pmântul este cel mai important factor de ridicare a standardului de via al familiilor din mediul rural. Accesul la maini i utilaje mecanice, capitalul uman (educaia) i voina de a se angaja în activiti de comercializare sunt probabil direciile prioritare de politic pe care guvernul va trebui s le exploreze, pe lâng dezvoltarea pieei funciare, în eforturile de contracarare a impactului fragmentrii. Aceste msuri pot în mod categoric produce alte sinergii, dup cum pot mri i motivaia, i capacitatea de dezvoltare a unor activiti neagricole în zonele rurale. Astfel de xxv scheme de susinere pot fi implementate în cadrul axelor 1 i 3 ale politicii de dezvoltare rural a UE, pentru a rspunde acestor nevoi specifice de dezvoltare. 3. Depirea obstacolelor din calea dezvoltrii rurale ­ reducerea srciei rurale Pentru reducerea srciei rurale, va trebui s se acorde atenia necesar mai multor aspecte de dezvoltare rural. În primul rând, va crete importana pe care ocuparea în alte domenii decât agricultura o va avea în absorbia forei de munc disponibilizate de economia agricol în urma comasrii exploataiilor agricole i eficientizrii acestora ca rspuns la presiunile pieei. Experiena internaional arat c formarea unei viguroase economii rurale neagricole depinde de o serie de factori care au relevan pentru România i care ar putea fi finanai prin alocrile din cadrul pilonului 2 PAC: ! meninerea unui mediu de politici favorabile pieei pentru întreprinderile mici i mijlocii (cu sprijin tehnic sau financiar pentru IMM în anumite cazuri); ! realizarea de investiii publice în infrastructura fizic, aici intrând drumuri, alimentarea cu ap, comunicaii i energie; ! investirea în capitalul uman prin învmânt i instruire de baz, astfel încât populaia rural s fie mai bine pregtit pentru a lucra în alte domenii decât agricultura. În al doilea rând, creterea productivitii fermelor mici i mijlocii va trebui s constituie obiectul unei atenii susinute, evideniind totodat nevoia aplicrii la timp a modificrilor legislative i a msurilor din cadrul axei 1 a noii politici de dezvoltare rural UE (pilonul 2 PAC). În sprijinul acordat acestor ferme va trebui s intre: ! msuri de stimulare a activitii prelucrtoare i antreprenoriale agricole, inclusiv un mediu de afaceri favorabil i acces la finanare la termen prin creditori privai în condiii comerciale; ! servicii de extensie agricol îmbuntite pentru fermierii mici i mijlocii; ! o mai bun infrastructur de comercializare, inclusiv contracte standard simple i mecanisme de contractare care s fie executate; ! sprijin pentru dezvoltarea asociaiilor de marketing; ! un mediu îmbuntit pentru tranzaciile funciare, inclusiv proceduri administrative mai puin complexe i executarea corespunztoare a contractelor. În al treilea rând, meninerea asigurrilor sociale pentru pensionarii rurali reclam o continu atenie, în special având în vedere constrângerile bugetare. Aa cum se prezint situaia astzi, gospodriile agricole i venitul realizat de acestea sub form de alimente i rent sunt eseniale pentru meninerea standardului de via precar al majoritii pensionarilor. Cum constrângerile fiscale fac ca majorarea pensiilor s nu poat fi o opiune, se pot propune o serie de msuri indirecte în sprijinul persoanelor în vârst vulnerabile: ! încurajarea proprietarilor de pmânt în vârst de a intra în tranzacii de arendare a pmântului, prin pregtirea unor contracte standard de arendare i furnizarea de asisten pentru explicarea i aplicarea opiunilor legale; xxvi ! stimularea creterii cererii de arendare a pmântului aflat în proprietatea unor persoane în vârst, ca urmare a creterii numrului fermierilor productivi, prin scheme îmbuntite de acordare a creditelor care pot fi utilizate pentru cumprarea de echipament agricol; ! extinderea gamei de rente viagere atractive pentru investitorii vârstnici, astfel încât locuitorii din rural s aib o alternativ de investiie în cazul în care iau decizia irevocabil de a-i vinde pmântul; ! reducerea izolrii persoanelor în vârst din rural prin investiii selective în transport i comunicaii în satele izolate, pentru a le ajuta s-i menin accesul la serviciile sociale i legtura cu cei din afara localitii. 4. Accelerarea reformelor necesare în domeniul prelucrrii produciei agricole, furnizrii inputurilor i comercializrii Dou sunt sarcinile principale care stau în faa celor care formuleaz politicile în sectorul de prelucrare a produselor agricole. Prima, facilitarea consolidrii industriilor prelucrtoare priva- tizate. A doua, necesitatea depunerii tuturor eforturilor la nivelul guvernului pentru promovarea i atragerea de investiii strine directe (ISD) în industria prelucrtoare (i agricultura primar). Guvernul trebuie s studieze experiena altor ri europene ­ a Irlandei în mod special - în încurajarea investiiilor strine. Nu sunt necesare alte msuri speciale pentru încurajarea investiiilor strine directe în activitatea de desfacere cu amnuntul a produselor alimentare i restaurante, dar este imperios necesar atragerea capitalului strin pentru modernizarea i retehnologizarea agroindustriei privatizate. Acest proces, ca i multe alte aspecte enumerate în continuare, poate fi înlesnit prin mai multe msuri prevzute în axa 1 a noii politici de dezvoltare rural a UE (de ex., sprijinul public acordat investiiilor pentru modernizare sau integrare pe vertical). Paralel cu încurajarea investitorilor strini, guvernul va trebui s elaboreze politici care s încurajeze investiiile interne în întreprinderi prelucrtoare mici i mijlocii din mediul rural. Industria alimentar este o activitate care completeaz în mod ideal activitile agricole ale populaiei rurale i care poate fi creat la sate cu efort i investiii minime. Pe lâng faptul c va mri venitul familiilor întreprinztorilor, aceast activitate va genera locuri de munc la nivel local, contribuind astfel la reducerea forei de munc din agricultur i la dezvoltarea rural ne- agricol în sens mai larg. Aceste politici va trebui s fac parte dintr-o strategie general de dezvoltare rural care s priveasc în perspectiv i care nu trebuie s se limiteze la tradiionala acordare de subvenii pentru achiziionarea de maini i utilaje agricole. Sprijinul ar trebui acordat mai curând în cadrul axei 1 a noii politici de dezvoltare rural a UE, care prevede un set integrat de msuri ce sprijin în mod anume investiiile, prin valoarea adugat produciei agricole primare i sprijinul acordat productorilor agricoli i grupurilor de productori care particip la schemele regionale sau naionale de calitate a alimentelor. Politicile guvernului va trebui s sprijine integrarea pe pia i comasarea fermelor familiale mici i mijlocii. Aceasta se poate realiza prin implementarea serviciilor de extensie i politici care s aduc atât pieele inputurilor i produselor, cât i furnizorii de servicii financiare mai aproape de productorii agricoli (a se vedea schemele din cadrul axei 1, prin care se asigur pregtire profesional, implementarea standardelor, integrarea în schema de calitate i/sau xxvii înfiinarea grupurilor de productori). O astfel de abordare va contribui la dezvoltarea sectorului i reducerea srciei rurale. Oportuniti de cretere a posibilitilor de comercializare exist în subsectoarele lapte/produse lactate i fructe/legume, în care micii productori sunt deja prezeni i se extind. Msuri prin care productorii mici i mijlocii s fie ajutai s devin mai viabili va trebui aplicate i în subsectorul cerealelor, în timp ce prelucrtorii de produse animale/cei din industria crnii va trebui s se strduiasc s mreasc participarea micilor fermieri la lanul de desfacere prin aranjamente contractuale. Majoritatea fermelor mici din România sunt orientate spre satisfacerea propriilor necesiti, având doar contacte marginale cu piaa. Majoritatea acestor contacte sunt cu pieele locale sau iau forma vânzrilor direct de la ferm. Ele nu au practic nici o legtur direct cu sistemele mari de desfacere cu amnuntul. În afara pieelor locale, ele îi vând produsele angrositilor i industriei prelucrtoare. Impactul revoluiei desfacerii cu amnuntul este resimit de ele prin intermediul creterii cererii i presiunilor din partea angrositilor i prelucrtorilor. Integrarea fermelor mici în lanurile verticale impune i acestora o schimbare fundamental. O mare parte din aceste ferme nu vor sau nu pot s realizeze aceste schimbri. În aceste condiii, ele fie îi vor menine caracterul de semisubzisten, creând doar un venit suplimentar, fie vor disprea, fcând astfel posibil comasarea. Muli fermieri mici vor deveni mai comerciali, se vor extinde, îi vor îmbunti tehnologiile i vor colabora pentru a putea face fa provocrilor lanurilor verticale. Acest din urm grup va trebui s constituie inta politicilor care s le susin în cadrul acestui proces, prin implementarea cu eficacitate a msurilor de tranziie pentru noile state membre, privind sprijinul fermelor de semisubzisten care se restructureaz. Politica agricol va trebui s urmreasc eliminarea obstacolelor din calea creterii eficienei comercializrii. Aciunile publice se pot concentra pe sprijinirea îmbuntirii informaiilor privind piaa i preurile, a îmbuntirii clasificrilor/standardelor i siguranei alimentelor i a înfiinrii de asociaii de marketing în sectorul privat. Este în general nevoie ca Ministerul Agriculturii s dezvolte o mai bun înelegere a rolului util pe care el i alte instituii din sectorul public îl pot juca în sprijinirea furnizrii de bunuri publice în agricultur. Mai mult, alocarea bugetar a UE pentru msurile din cadrul pilonului 2 PAC poate sprijini acest lucru prin programe de sprijinire a fermierilor participani la schemele de calitate a alimentelor i/sau de sprijinire a grupurilor de productori în realizarea de activiti informative i promoionale pentru unele produse în cadrul schemelor de calitate a alimentelor. Furnizarea de inputuri de calitate i competitivitatea pieelor inputurilor agricole au crescut în ultimii ani, o dat cu privatizarea societilor de stat i intrarea firmelor internaionale ca fur- nizori pe piaa intern. Cu toate acestea, noii productori interni dein înc un grad de putere pe pia care nelinitete i care impune atenie la barierele la intrare. Subveniile pentru energie, combustibil i tractoare va trebui eliminate, întrucât constituie stimulente distorsionante pentru productorii interni fa de furnizorii internaionali, care afecteaz negativ compe- titivitatea pieei inputurilor. Sistemul financiar trebuie îmbuntit pentru a putea satisface nevoile în schimbare ale populaiei rurale. Bncile i instituiile nebancare au fcut progrese modeste în ultimii ani în direcia mririi fluxurilor financiare pentru locuitorii din rural care apeleaz la credite. Punctele luminoase sunt puine, ca, de exemplu, creterea activitii ONG-urilor, rmânând înc zone cu xxviii serioase probleme, printre care notm prbuirea instituiilor financiare mutuale i amânrile în crearea unei piee active a arendei i a sistemului certificatelor de depozit. Existena fondurilor nerambursabile SAPARD i nevoia finanrii de ctre bnci a proiectelor SAPARD agricole i agroindustriale aprobate mresc cererea de împrumuturi bancare în rural. Cu toate acestea, continu s existe impedimente în calea creditelor bancare, printre acestea numrându-se lipsa competenei în acordarea de împrumuturi i a evalurii riscurilor în agricultur, precum i utilizarea necorespunztoare a noilor metode de urmrire a împrumutului i evaluare a solvabilitii clientelei. Se încearc rezolvarea unora dintre aceste constrângeri prin Proiectul de finanare rural al Bncii Mondiale. Printre problemele crora ar trebui s li se acorde o mai mare atenie, se mai numr nevoia întririi instituiilor juridice, a cror capacitate de executare a legilor existente privind garaniile este redus. În plus, va trebui s se acorde atenie: dezvoltrii surselor nebancare de finanare, inclusiv: reducerii constrângerilor fiscale ale firmelor de leasing de echipamente i utilaje; msurilor de sprijinire a extinderii (i reglementrii) instituiilor de microfinanare ale cror servicii se adreseaz clienilor din rural; msurilor care s ajute la dezvoltarea instrumentelor de management al riscului sectorului privat în zonele rurale. xxix 1. Agricultura i sectorul alimentar în cadrul economiei i performana sectorial România are o bun baz de resurse naturale pentru agri- cultur, cu soluri fertile în sud i în provinciile din Mol- Caseta 1.1. Înzestrarea agriculturii dova (Caseta 1.1). Clima este blând, de tip continental, cu resurse naturale iar culturile de var necesit irigare. În perioada comunist, Dintr-o suprafa total de 23,8 mili- politica economic a pus accent pe dezvoltarea industriei în oane ha, suprafaa agricol a României numr aproape 14,9 milioane ha (ori defavoarea agriculturii; totui agricultura a continuat s 62% din total). Media UE este de 41%. joace un rol semnificativ, dar în scdere în economia Terenul arabil reprezint aproximativ României. Agricultura era organizat în întreprinderi mari 63% din suprafaa agricol, culturile de stat i cooperative agricole de producie, sectoarele din permanente 3%, iar punile perma- amonte i din aval fiind dominate de întreprinderile aflate nente 33%. În plus, 28% din suprafaa României este împdurit. în proprietatea statului. O mare parte a creterii economice din sectorul agricol nu se datora îmbuntirii produc- tivitii factorilor, ci utilizrii intensive a inputurilor, mai ales substane chimice i îngrminte. Procesul de reform implementat în deceniul trecut a fost dificil i a progresat cu sincope. Rezultatele au fost amestecate, iar sarcinile uriae din cadrul ajustrii sectoriale înc nu s-au încheiat, inând cont de provocrile legate de aderarea la Uniunea European. 1.1. Agricultura în economia naional Din anul 1989, tendinele mani- festate de agricultura României au Figura 1.1. România ­ for de munc total i agricol început s difere mult de tendin- 1989=100 % for de munc 125 50 ele pe termen lung din perioada socialist. Pân în anul 1989, fora 100 40 de munc total din România a crescut, în timp ce fora de munc 75 30 agricol a sczut; dup anul 1990, aceste tendine s-au inversat: fora 50 20 de munc total a început s sca- d, iar fora de munc agricol a 25 10 crescut destul de repede pân în anul 2000, când a atins 115% din 0 0 nivelul su din 1989 (Figura 1.1). 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Datele din 2003 totui indic un % for de munc agricol în total Total for de munc (1989= 100) declin al ponderii agriculturii în Total for de munc agricol (1989=100) fora de munc total pentru prima Sursa: Date INS. oar din anul 1996 (ponderea agri- culturii în fora de munc total a sczut la nivelul de 36%). Ponderea în scdere a agriculturii în PIB în România (Figura 1.2; pe baza sistemului conturilor naionale) este o tendin normal de ateptat în dezvoltarea economic, dar este de obicei 1 însoit de o scdere a ponderii ocuprii în agricultur, pe msur ce fora de munc migreaz spre alte sectoare. Trebuie remarcat totui c scderea ponderii agriculturii în total economie s-a stabilizat la aproximativ 11% în ultimii trei ani. În total, 3,6 milioane de oameni lucreaz în Figura 1.2. România ­ ponderea agriculturii în sectorul agricol din România. În comparaie economie cu UE, aceast cifr reprezint 54% din fora de munc agricol din UE-15. De fapt, fora % de munc agricol din dou ri est- 50 europene, România i Polonia, este aproape 40 egal cu numrul total de persoane ocupate 30 în agricultura UE-15 (6,3 milioane compa- 20 rativ cu 6,7 milioane). Chiar dac comparm 10 cei 3,6 milioane lucrtori agricoli din Româ- nia cu o statistic mai larg UE, aa-numitul 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 "numr total de persoane care lucreaz în % în PIB % în total ocupare exploataiile agricole" în UE-15, numrul de lucrtori agricoli din România ar fi echiva- Sursa: Date INS. lent cu 27% din fora de munc din agricultur din UE-15. i totui aceste 3,6 milioane de persoane active în agricultura României, reprezentând 34,7% din fora de munc total a României, contribuie doar cu 11,7% la total PIB (2003). 1.2. Creterea în agricultur Creterea în agricultur din Figura 1.3 este reprezentat prin dou comensurri. Figura 1.3. România ­ creterea în industrie i agricultur O comensurare este bazat pe sistemul 1990=100 120 conturilor naionale, unde indicele pro- dusului agricol este de obicei calculat 100 din ponderea procentual estimat a agriculturii în PIB (sau valoarea adu- 80 gat brut în agricultur). O comensurare alternativ a creterii agricole este bazat pe producia agricol brut (PAB), care 60 reflect producia agricol total, inclu- zând consumul intermediar de ctre pro- 40 ductori. PAB este derivat din sistemul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 conturilor agriculturii i indicele cores- VAB agricultur VAB industrie PAB punztor este de obicei diferit de indicele Sursa: Date INS. produsului agricol obinut în sistemul conturilor naionale (curba "PAB" în Figura 1.3). Datele numerice pentru creterea global i creterea agricol începând cu anul 1990 sunt prezentate în Tabelul 1.1. Analizând creterea economic i agricol pe termen lung în România, este important s remarcm c producia agricol (msurat de PAB) a rmas în general constant din anul 1980: nu s-a înregistrat nici o cretere marcant în ultimul deceniu al erei socialiste, nici o scdere 2 brusc dup 1989 (vezi Tabelul 1.1). Dac producia agricol a sczut într-adevr, faza de declin a început în anul 1985 i deci nu poate fi atribuit în mod direct tranziiei. PAB a înregistrat un minim în 1992 i un altul în 2000 (1992: desfiinarea cooperativelor agricole de producie; 2000: secet extrem), iar agricultura a avut de atunci o uoar tendin de revigorare. Întreaga economie a sczut pân în anul 1992 i apoi a cunoscut un reviriment semnificativ pân în anul 1996; apoi a urmat un nou declin pân în 1999, dup care a început un nou trend ascendent care continu înc. Tabelul 1.1. Creterea economic i agricol, 1980-2003 (1990=100) Anul PIB VAB total VAB în industrie VAB în agricultur Producia agricol brut 1980 93,7 106,6 140,6 100,0 97,9 1985 109,5 104,1 116,5 115,7 119,2 1989 105,9 102,6 120,1 103,3 103,0 1990 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 1991 87,1 88,2 87,2 88,1 100,8 1992 79,4 80,3 75,2 76,5 87,4 1993 80,6 83,0 76,0 87,4 96,3 1994 83,8 86,5 78,6 89,9 96,5 1995 89,8 92,4 83,0 94,2 100,8 1996 93,4 96,0 88,7 90,2 102,1 1997 87,7 89,0 81,6 89,1 105,6 1998 83,5 84,2 77,3 79,6 97,7 1999 82,5 83,8 76,1 82,2 101,6 2000 84,3 85,6 80,6 66,5 86,6 2001 89,2 91,4 84,2 84,1 106,2 2002 93,6 95,9 89,2 79,7 102,9 2003 98,9 100,6 3,3 82,11) 106,0 Observaii: Toi indicii din sistemul conturilor naionale, cu excepia PAB, care este derivat din conturile agriculturii. 1)Inclusiv silvicultura i piscicultura. Sursa: Calculaii pe baza datelor INS. 1.3. Evoluia agriculturii 1.3.1. Structura produciei Figura 1.4. Evoluia structurii produciei, 1989-2003 Structura curent a produciei agrico- le seamn cu cea a anilor 1990, i % producie 70 anume 60% producie vegetal i 60 40% producie animal (Tabelul 1.2). 50 Totui, în anii 1980, ponderea secto- 40 rului zootehnic a atins 50% din pro- 30 ducia total, pentru a reveni apoi la 20 ponderile din anii 1950 i 1960. Pe 10 termen lung, Ministerul Agriculturii 0 ar dori s existe o pondere mai mare a 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 198 199 199 199 199 199 199 199 199 199 199 200 200 200 200 sectorului animal, similar cu cea Plante Animale din 1989 (45% producie animal i 55% producie vegetal; vezi Figura Sursa: Date INS. 1.4). 3 Structura culturilor indic schimbri mai sistematice în timp. Grupa princi- Figura 1.5. Structura culturilor în România, 1990-2003 pal de culturi este reprezentat de ce- reale i leguminoase, care reprezint % suprafa mai mult de 60% din suprafaa culti- 100% vat (Figura 1.5). Ponderea suprafeei 80% cultivate cu cereale i leguminoase a Cereale crescut cu 9 procente în perioada 1990 60% Pl. tehnice -2001 (de la 62% la 71%). Suprafaa Furaje 40% Legume cultivat cu plante tehnice a crescut cu 6,6% (de la aproximativ 9,7% în 1990 20% la 16,3% în 2003). Aceste creteri au 0% fost posibile pe baza scderii suprafe- 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 elor cultivate cu plante furajere, aflate pe locul 2 în ceea ce privete utilizarea Sursa: Date INS. terenului; ponderea acestora a sczut de la 21% în 1990 la 11% în 2001. Tabelul 1.2. Modificri ale structurii produciei Sector vegetal Sector animal 1950 65 35 1960 66 34 1970 62 38 1980 55 45 1987 50 50 1990-2000 (medie) 60 40 2001 64 36 2002 58 42 2003 58 42 2004 61 39 Sursa: Date ale Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale. 1.3.2. Productivitatea i randamentele Produciile medii realizate în agricultura României sunt mult mai sczute decât produciile raportate în UE-15 i noile state membre (NMS) (Tabelul 1.3). Produciile medii la majoritatea produselor pentru care sunt disponibile date (cereale, rapi, lapte, vin i zahr) reprezint cel mult 50% din randamentele obinute în UE-15 (Figura 1.6). Situaia zahrului este deosebit de acut. Zahrul în România este produs în ar din sfecla de zahr, iar produciile medii la sfecla de zahr reprezint 50% din cele obinute în noile state membre ale UE i chiar cu mult mai sczute decât cele obinute în UE-15: 19,8 tone/ha în România în comparaie cu 38,4 tone/ha în noile state membre i 55 tone/ha în UE-15. Mai mult, cantitatea de zahr alb extras din sfecla de zahr româneasc este cu mult mai sczut decât cea din noile state membre. Conform unui raport FAO, România a produs 0,21 milioane tone de zahr din 2,7 milioane tone de sfecl de zahr, ceea ce reprezint un coeficient de conversie de 7,8%. Ratele de conversie ale zahrului pentru Polonia, Ungaria i Republica Ceh au variat între 13% i 16%. Astfel, valoarea zahrului alb pentru România este mai puin de 2 tone de zahr alb pe hectar de sfecl de zahr, adic 20%-25% din nivelul obinut în UE-15 (8,8 tone/ha; vezi Ta- 4 belul 1.3, unde randamentul la zahr pentru România se bazeaz pe o rat de Figura 1.6. Produciile medii în România comparativ cu extracie a zahrului de 10%, conform UE-15 (media 2000-2003) cifrelor medii citate în FAO Sectoral % din UE-15 Report, 2002). 70.0 60.0 Dei poate c nu este surprinztor faptul c produciile medii în România sunt 50.0 substanial mai mici decât în UE-15, 40.0 comparaia cu noile state membre ale UE pune, de asemenea, România într-o 30.0 lumin extrem de nefavorabil. În afar 20.0 de faptul c are randamentele cele mai 10.0 sczute la sfecla de zahr i zahr alb din cadrul rilor candidate, România are i 0.0 cele mai sczute producii medii la lapte Cereale Zahr Rapi Fl. soarelui Lapte Vin i este a patra ar din coada listei de 10 ri în ceea ce privete produciile medii la cereale: doar Bulgaria, Letonia i Lituania au producii medii la cereale mai mici decât România (Tabelul 1.3). O clasificare ponderat agregat a UE-15 i a noilor state membre dup produciile medii la lapte, cereale i zahr (aa cum sunt ele raportate în Tabelul 1.3) poziioneaz România chiar pe ultimul loc al scalei (împreun cu Bulgaria). Aceast imagine sumbr a produciilor medii româneti este sintetizat în Figura 1.7. Tabelul 1.3. Comparaia produciilor medii la produse selecionate cu referire la România (medii 1997-2003) Cereale, Zahr, Sfecl de Rapi, Floarea- Lapte, Vin, hl/ha 100 kg/ha t/ha zahr, 100 kg/ha soarelui, kg/vac t/ha 100 kg/ha UE-15 55,0 8,8 n.a. 29,9 16,7 6020 50,9 România 16,1 2,0 1,5 12,6 10,6 3025 23,5 Republica Ceh 41,9 7,1 40,0 23,2 21,8 5467 26,5 Letonia 22,4 4,4 n.a. 15,6 n.a. 3990 n.a. Lituania 27,6 4,5 n.a. 15,7 n.a. 3896 n.a. Ungaria 38,7 6,5 38,0 16,4 18,5 5982 33,8 Polonia 29,3 5,4 38,0 21,6 15,4 3945 n.a. Slovenia 49,3 5,4 n.a. 23,3 11,9 4864 41,5 Slovacia 33,6 4,1 n.a. 17,0 18,4 4835 20,7 Bulgaria 28,9 n.a. n.a. 11,6 6,0 3580 30,5 Sursa: Institutul Naional pentru Statistic (cu excepia produciei medii la zahr); UE-15 i rile candidate din Agriculture in the Economic Union ­ Statistical and Economic Information 2002, European Union, Directorate General for Agriculture, Brussels, februarie 2003 (exceptând sfecla de zahr); lapte pentru Ungaria din Agricultural Situation in the Candidate Countries: Country Report for Hungary, European Union, Directorate General for Agriculture, Brussels, iulie 2002; sfecla de zahr pentru rile candidate din Eurostat, Statistics in Focus, 19/2000, p. 6; randamentul la zahr pentru România estimat la 10% din sfecla de zahr (pe baza FAO Sectoral Report, 2002). 5 Capacitatea productiv a terenului expri- Figura 1.7. Ierarhizarea dup produciile medii; mat prin producia agricol brut la UE-15, noile state membre, rile candidate hectar este de aproximativ 500-700 , ceea Rang ponderat ce reprezint mai puin de 30% din nivelul 10 productivitii din UE (2200 la hectar în 8 2002). Aceast productivitate sczut a terenului este combinat cu niveluri ex- 6 trem de sczute ale productivitii muncii, 4 care este în medie 1600 pe lucrtor în 2 2002, adic doar 7% din nivelul pro- ductivitii muncii în UE (22600 pe 0 EU-15 Ung. Ceh. Svn. Pol. Svk. Let. Lit. Bul. Rom. lucrtor în 2002). 1.3.3. Tehnologiile agricole: mecanizarea i utilizarea substanelor chimice Nu s-a înregistrat vreo deteriorare semnificativ în ceea ce privete disponibilul de maini agricole din anul 1989 (Tabelul 1.4). Numrul de tractoare, pluguri mecanice i cultivatoare astzi este mai mare decât în anul 1989 i cu siguran decât în anii de criz 1990-91. A crescut încrctura de tractoare la hectar, întrucât numrul de hectare ce revin la un tractor a sczut de la 62 hectare pe tractor în 1989 (i 74 în 1990) la 55 în 2003. Doar numrul de combine pentru cereale a sczut în mod accentuat, în ciuda faptului c cerealele continu s predomine în cadrul structurii culturilor în România: în anul 2003 existau doar 40% din numrul combinelor din 1989 i 65% din numrul combinelor din 1990-1991 (Tabelul 1.4). Dei a început s creasc din anul 2002, numrul cultivatoarelor în 2003 de-abia a ajuns la nivelul din 1989. Tabelul 1.4. Parcul de tractoare i maini agricole (sfâritul anului, mii buci) 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Tractoare 152 127 133 147 158 161 163 165 163 165 164 160 164 169 169 Pluguri 83 73 73 81 96 104 107 114 115 122 123 123 127 131 132 Cultiva- toare 35 27 24 23 24 23 23 24 28 28 28 26 26 27 27 Semn- tori 44 36 35 37 44 48 50 52 54 56 56 58 60 62 63 Combine cereale 62 41 38 37 37 38 38 38 36 33 31 28 26 25 25 Teren arabil per tractor, ha 62 74 71 64 59 58 57 57 57 57 57 59 57 56 55 Sursa: INS, anuare statistice 1990-2003, MAPDR. Spre deosebire de situaia mainilor agricole, administrarea de fertilizani i erbicide a suferit practic un colaps în perioada 1989-2002 (Tabelul 1.5), când cantitile totale au sczut cu 70%. 6 Scderea cea mai accentuat a fost înregistrat la îngrmintele potasice (cu 90% în 2002 comparativ cu 1990). Tabelul 1.5. Utilizarea îngrmintelor minerale i organice, 1989-2003 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Utilizarea de îngrminte (mii tone substan activ) Total NPK, 1159 1103 464 422 538 479 470 435 404 383 305 342 369 326 362 din care: Azotate 666 656 275 258 346 313 306 268 262 254 230 239 268 239 252 Fosfatice 329 313 145 133 165 149 149 153 129 114 63 88 87 73 95 Potasice 164 134 44 31 27 17 15 14 13 15 12 15 14 14 15 Îngrminte organice (gunoi de grajd (milioane tone) 41,6 24,8 16,9 15,8 17,1 16,9 17,4 17,9 16,5 15,8 16,7 15,8 15,3 15,7 17,3 Sursa: Anuare statistice 1990-2003. 1.4. Tendine în sectorul de prelucrare ­ industria alimentar Industria alimentelor i a buturilor este un sector important în economia româneasc (Tabelul 1.6). Reprezenta aproximativ 17% din producia tuturor industriilor prelucrtoare, 9% din producia naional total i 7% din valoarea adugat brut (în anul 2002). Informaiile privind fora de munc în industria alimentar sunt limitate la numrul de angajai (excluzând angajaii pe cont propriu; totui proporia de angajai pe cont propriu în industriile prelucrtoare ­ pentru care sunt disponibile date complete privind fora de munc ­ apare ca rmânând constant în timp). Tabelul 1.6. Principalele caracteristici ale industriei alimentare în raport cu industriile prelucrtoare i total economie Ponderea industriei alimentare în cadrul produciei, Ponderea industriei alimentare în % numrul de angajai, % Numrul de Industria Industria Valoarea Industria Industria angajai, mii prelucrtoare naional adugat brut prelucrtoare naional 1990 16,8 10,0 6,5 7,5 3,2 259 1991 17,7 9,5 6,1 8,0 3,4 256 1992 18,0 9,7 6,4 8,6 3,5 243 1993 22,9 9,9 7,3 9,8 3,8 255 1994 20,0 10,2 7,7 10,1 3,8 244 1995 20,2 10,4 7,9 10,5 3,8 231 1996 20,9 11,6 9,2 10,2 3,7 219 1997 20,4 12,3 9,4 10,5 3,8 213 1998 23,1 10,1 6,8 11,2 4,0 214 1999 18,7 9,8 6,9 11,3 3,9 187 2000 20,3 10,3 7,6 10,8 3,7 169 2001 17,9 9,9 8,2 10,1 3,5 160 2002 16,5 10,2 3,5 163 Sursa: Anuarul statistic al României 2002. 7 Dup numrul de angajai, industria alimentar ocup 10% din fora de munc din industria pre- lucrtoare i 4% din fora de munc ocupat la nivel naional. În ambele cazuri, ponderile indus- triei alimentare în fora de munc sunt cu mult mai sczute decât ponderea sa în cadrul produc- iei. Acest lucru indic în mod firesc o productivitate a muncii substanial mai mare în industria alimentar decât media pe economie. Numrul de angajai în industria alimentar a sczut cu aproape 40% din anul 1990, situaie aproape similar cu scderea din economia naional i cu puin mai mult decât în industriile prelucrtoare (unde numrul de angajai a sczut cu 55%). Industria alimentar a înregistrat o cretere robust în ultimii ani, Figura 1.8. Creterea produciei (1989-2002) în industria atât în termeni absolui, cât i în alimentar i industria prelucrtoare raport cu restul industriilor pre- % din 1989 lucrtoare (Figura 1.8). Volumul 140 produciei i valoarea adugat 120 brut în anul 2002 au reprezentat 100 aproximativ 140% din nivelul în- 80 registrat în 1989. Industriile pre- 60 lucrtoare, pe de alt parte, sc- 40 zuser în anul 2002 la aproxi- 20 mativ 80% fa de nivelul lor din 0 1989. Dup declinul iniial indus 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 00 01 02 de tranziie, industria alimentar 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 s-a stabilizat în anul 1993, dup Industrii alimentare Industrii prelucrtoare care producia a crescut în mod Sursa: Date INS. spectaculos cu 60%. Combinaia dintre producia în Figura 1.9. Modificri în cadrul produciei, forei de munc i cretere i fora de munc în productivitii, 1990-2002: industria alimentar i prelucrtoare scdere a avut în mod firesc un procent impact puternic asupra produc- 250 Producia tivitii din industria alimentar, 200 Fora de munc care a crescut de mai mult de trei Productivitatea 150 ori în perioada 1990-2002 (Figu- ra 1.9). Productivitatea muncii a 100 crescut, de asemenea, în toate 50 industriile prelucrtoare (într-un ritm mai sczut), dar numai dato- 0 rit faptului c scderea forei de -50 munc (45% în perioada 1990- 2002) a devansat scderea pro- -100 duciei (24%). Alimentar Prelucrtoare 8 1.5. Evoluia comerului agroalimentar Produsele agricole i alimentare au jucat prin tradiie un rol im- Figura 1.10. Balana comerului agroalimentar, 1990-2003 portant în comerul exterior al României. Aceste produse au fost deosebit de importante în cadrul comerului exterior al României la începutul perioadei de tranzi- ie, iar importana lor a crescut din nou în ultimii ani. Începând cu anul 1990, România a devenit un importator net de produse agroalimentare. Începând cu anul 1997, s-a înregistrat un trend as- cendent al importurilor nete, Sursa: Date INS. atingând un maximum de peste 1,27 miliarde USD în anul 2002 (Figura 1.10). În anul 2003, agricultura a contribuit doar cu 3,2% la total exporturi, iar ponderea produselor agricole în cadrul importurilor a crescut la 7,2%. UE i CEFTA sunt principalii parteneri comerciali ai României în ceea ce privete comerul cu produse agroalimentare (Tabelul 1.7). UE este de departe principala destinaie a exporturilor (aproape 55%), urmat de rile CEFTA (aproximativ 15%). Aproximativ o treime din importurile agroalimentare ale României provin din UE, iar un sfert din totalul importurilor de produse agroalimentare provin din rile CEFTA, incluzând Ungaria, care rmâne principala ar furnizoare de produse agricole i alimentare (peste 15%). Brazilia reprezint alt surs semnificativ a importurilor (aproape 15%), asigurând 4/5 din importurile de zahr ale României (i, de asemenea, mari cantiti de porumb în urma secetei din anul 2001). Tabelul 1.7. Exporturile i importurile agroalimentare ale României în anul 2003 (%) Exporturi Importuri UE 57,1 UE 32,9 CEFTA 18,9 CEFTA 25,9 Fosta URSS, din care: 3,8 Fosta URSS, din care: 6,7 - Moldova 3,0 - Moldova 2,3 - Rusia 0,5 - Rusia 3,9 - Ucraina 0,2 - Ucraina 0,3 Turcia 4,6 Turcia 3,1 SUA 1,3 SUA 5,4 EFTA 0,4 EFTA 1,5 Canada 0,1 Canada 2,4 Siria 4,1 Brazilia 8,6 Pakistan 2,4 Ecuador 1,7 Arabia Saudit 1,1 China 1,7 Bosnia & Heregovina 1,0 Thailanda 1,1 Altele 5,1 Altele 9,0 Sursa: Date INS. 9 Principalele produse agricole i alimentare exportate de România în anul 2003 au fost animale vii, oleaginoase, legume, lapte i produse lactate, miere, fructe, vin, uleiuri, conserve de fructe i legume, produse de panificaie i cereale, iar importurile au constat din cereale, carne, tutun, zahr, fructe, citrice i cafea. Aceast structur de produse reflect competitivitatea internaional inadecvat a sectorului agroalimentar românesc, în special în sectorul de procesare. Ponderea produselor procesate exportate crete încet, dar înc se afl sub nivelurile atinse de alte ri candidate la aderare. Sectorul de procesare din România este puin competitiv chiar i pe piaa intern i contribuie mult la faptul c balana comerului cu produse agricole i alimentare a rmas în mod constant negativ, cu maxime ale deficitului în anii 2002 i 2003 (Figura 1.10). 1.6. Tendine ale consumului alimentar Numrul total de calorii în cadrul consumului alimentar din România a rmas aproape constant în perioada 1990-2002, în jur de 3.100 calorii pe locuitor pe zi. Structura consumului a rmas, de asemenea, destul de constant, aproximativ 25% din consumul de calorii fiind de origine animal. Consumul alimentar reprezenta 52,5% din cheltuielile gospodriilor în anul 2003. Gospodriile de rani cheltuiau o pondere substanial mai mare din venitul lor disponibil pentru cumprarea de alimente (68,5% în comparaie cu doar 44,8% în gospodriile de salariai). Ponderea relativ mare a cheltuielilor cu alimentele în gospodriile de rani este legat de nivelul sczut al veniturilor acestora. Astfel, venitul gospodriilor de rani (incluzând venitul în numerar i în natur) reprezint aproximativ 60%-70% din venitul gospodriilor de salariai, iar aceast pondere are tendina s scad i mai mult în timp. Consumul de produse alimentare produse în cadrul gospodriei Figura 1.11. Ponderea autoconsumului în venitul familial joac un rol foarte important în al gospodriilor de rani i de salariai familiile de rani, unde atinge % din total 60% din totalul cheltuielilor de 70 consum (atât în numerar, cât i în 60 nonnumerar ­ vezi Figura 1.11). 50 Ca titlu de comparaie, în gospo- driile de salariai, aceast com- 40 ponent a cheltuielilor de consum 30 reprezint aproximativ 15%. Im- 20 portana autoconsumului este su- 10 bliniat în Tabelul 1.8, care arat 0 c gospodriile de rani consu- 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 m mai mult de 50% din cereale rani Salariai i cea mai mare parte a produ- Sursa: Date INS. selor animale (cu excepia crnii de vit) produse în gospodria agricol proprie. Dei rata autoconsumului are tendina s scad în decursul timpului, tot mai multe produse fiind vândute pe pieele comerciale, totui aceasta rmâne foarte mare comparativ cu media european. 10 Tabelul 1.8. Autoconsumul la principalele produse agricole în gospodria rneasc (% din producie) 1993 2003 1993 2003 Scade în timp Nici o schimbare în timp Grâu + secar 67 53 Floarea-soarelui 3 3 Sfecl de zahr 26 12 Porumb 72 73 Cartofi 87 45 Carne de porc 61 62 Carne de vit 36 30 Carne de pasre 95 45 Crete în timp Lapte 73 63 Orz 33 44 Ou 88 65 Lân 43 68 Sursa: Calculaii IEA pe baza Bilanului produselor agricole la productor 1993-2003, INS. 11 2. Cadrul politicilor agricole i alimentare La începutul anilor 1990, dup primele alegeri democratice, România a iniiat un proces de reform economic general, care a inclus, de asemenea, reforme ambiioase specifice în agricultur i sectorul alimentar. Programul de reform a avut în vedere transformarea agriculturii într-un sector bazat pe principiile proprietii private asupra pmântului i altor mijloace de producie din agricultur. Scopul a fost o agricultur orientat spre pia i competitiv pe plan internaional. Pân în anul 1997 s-au înregistrat progrese destul de modeste. Începând cu anul 1997, România a fcut progrese semnificative, dei câteodat dezordonate, în implementarea i meninerea programului de reform sectorial. În anul 2000, reforma a început s vizeze i msuri legate de aderarea la Uniunea European. Procesul general totui a fost mai lent i rezultatele mai puin consistente decât în alte ri central-europene aflate în etapa final a procesului de aderare. Reforme substaniale i modificri ale politicilor agricole sunt în continuare necesare înainte ca România s adere la Uniunea European. 2.1. Reformele sectoriale generale: proces i perspective Reforma agriculturii i a sectorului alimentar din România i evoluia cadrului politicilor agricole au parcurs mai multe etape de la începutul tranziiei. În primii ani (pân în 1997) au fost iniiate importante reforme sectoriale, dar implementarea lor a fost lent. Momentul cel mai important din cadrul reformelor sectoriale din aceast perioad a fost Legea fondului funciar din anul 1991, care a avut drept rezultat restituirea ctre proprietarii privai a proprietii i a drepturilor de folosin asupra terenului i care a desfiinat în mod efectiv sistemul cooperativelor agricole de producie. Politicile din acea perioad au avut drept scop minimizarea dificultilor create de mediul economic în schimbare atât pe plan intern, cât i în afara rii; o atenie relativ sczut a fost acordat nevoii de reformare a instituiilor de baz i a structurii întreprinderilor i de ajustare a politicilor în acest sens. Programul de sprijin în agricultur a favorizat puternic marile exploataii agricole i a adus avantaje în exclusivitate marilor ferme de stat. Micile gospodrii rneti au putut avea acces la subvenii doar prin integratori (intermediari de stat în domeniul comercializrii), iar acetia achiziionau producia acestora la preuri fixe "garantate de stat", care puteau fi atractive sau nu, în funcie de o anumit perioad sau localizare în spaiu. Drept rezultat, pieele produselor i inputurilor au rmas puternic distorsionate. Ca urmare a crizei economice i a consensului potrivit cruia trebuia aplicate reforme mai durabile, România a adoptat un pachet de reforme radicale în anul 1997, care a marcat o ajustare fundamental a politicilor economice. Acest pachet, dei destinat întregi economii, poate fi considerat ca un prim pas ctre cadrul politic curent din agricultur i industria alimentar. Planul de stabilizare din anul 1997 avea drept obiectiv o mai mare stabilitate macroeconomic i scderea substanial a inflaiei, prin instituirea unei politici monetare restrictive i limitarea deficitului bugetar. Planul a inclus urmtoarele elemente principale: ! liberalizarea preurilor produselor i serviciilor (în general i pentru agricultur); 12 ! liberalizarea regimului ratei de schimb; ! reducerea taxelor vamale la import; ! înlturarea subveniilor (incluzând reducerea treptat a creditelor direcionate pentru agricultur); ! promovarea investiiilor strine; ! privatizarea, restructurarea sau lichidarea întreprinderilor de stat cu pierderi (incluzând fostele IAS-uri i unitile agroprelucrtoare). Implementarea Planului de stabilizare din anul 1997 a accelerat atât reformele economice generale, cât i reformele specifice din agricultur. A fost eliminat controlul asupra preurilor agricole, taxele vamale au fost diminuate, creditele direcionate au fost întrerupte, iar procesul de privatizare a fost accelerat. Accentul pus pe constrângeri bugetare severe i o disciplin financiar sporit au avut drept scop crearea condiiilor pentru dezvoltarea unui sector sntos i durabil. Reformele agricole sprijinite de Banca Mondial i împrumutul pentru ajustarea sectorial a agriculturii (ASAL) au avut drept rezultat o nou form de sprijin ­ sistemul de cupoane pentru inputurile agricole ­ menit s redirecioneze subveniile în afara fermelor de stat i s sporeasc producia agricol printr-un acces îmbuntit la inputuri. ASAL a condus, de asemenea, la privatizarea unor furnizori de inputuri de stat i a Bncii Agricole i, începând cu anul 2000, la privatizarea fermelor de stat. Cursul inegal al evoluiei politicii agricole a persistat totui i în ultimii ani. Programul de acordare a cupoanelor agricole a fost considerat din ce în ce mai mult ca un program social i a fost blamat pentru creterea nesatisfctoare a produciei agricole. Acest lucru a condus la adoptarea unui nou cadru politic în anul 2000, care a avut drept scop creterea produciei prin redirecionarea sprijinului ctre marile exploataii agricole. Sub incidena acestei noi directive, cadrul politic a rmas fluid: sistemul este caracterizat prin schimbri frecvente, negocieri anuale i nesiguran. Importana încheierii sarcinilor rmase necompletate din cadrul tranziiei, cum ar fi privatizarea terenurilor aflate în proprietatea statului, îmbuntirea competitivitii, dezvoltarea unui cadru instituional compatibil cu piaa, a devenit evident în ultimii ani. Exist, desigur, probleme suplimentare care trebuie rezolvate, incluzând problemele sociale asociate reducerii necesare a imensei fore de munc din agricultur i calitii viitoare de membru UE. Aceste noi provocri pentru politicile agricole necesit o reacie adecvat. Dat fiind complexitatea problemelor agriculturii i dezvoltrii rurale în România, exist o nevoie clar de concentrare a ateniei asupra politicilor agricole i rurale. Totui reacia politicii la cererea sporit de sprijin din partea agricultorilor i o atenie sporit acordat problemelor sociale ar trebui s ia o form adecvat, fr a crea surse suplimentare de ineficien i lips de armonie cu cerinele aderrii la UE. Cursul viitor al politicii agricole i al programelor de sprijin trebuie determinat în întregime de obiectivele dezvoltrii unui cadru instituional bazat pe pia i armonizat cu cadrul instituional al UE. Cadrul politicilor agricole recomandat i sistemul de susinere trebuie s se concentreze asupra facilitrii schimbrilor structurale necesare, urmrind urmtoarele obiective: 13 · încheierea rapid a principalelor sarcini ale tranziiei rmase neterminate, cum ar fi comasarea, privatizarea pmântului, crearea de piee funciare funcionale; · facilitarea comasrii sectorului micilor exploataii agricole, prin crearea de oportuniti de ocupare în afara agriculturii, având drept rezultat reducerea ocuprii în agricultur i creterea productivitii muncii; · utilizarea mai eficace a sprijinului bugetar în agricultur, prin reorientarea programelor de sprijin asupra eficienei mai curând decât asupra susinerii preurilor i subvenionrii exporturilor; · integrarea diferitelor instrumente de intervenie guvernamental în cadrul sectorului, în special diferitele programe de sprijin, într-un cadru mai consistent i mai previzibil, incluzând o orientare sigur a fermierilor pân la introducerea PAC; · încheierea preparativelor pentru o implementare efectiv i la timp a msurilor PAC în anul 2007, conform acordurilor cu UE i utilizând experiena noilor state membre (NSM); · crearea instituiilor necesare pentru o implementare adecvat i în timp util a politicilor de sprijin dup aderarea la UE; · separarea clar a msurilor sociale rurale (de exemplu, msuri de reducere a tensiunilor sociale i de asigurare a proteciei sociale în zonele rurale) de principalele instrumente ale politicii agricole care au drept scop îmbuntirea eficienei i competitivitii. 2.2. Mediul macroeconomic ­ politici de preuri i de sprijin În ultimii ani, ca rezultat al reformelor macroeconomice, sectorul agricol funcioneaz într-un mediu macroeconomic i comercial cu legturi directe cu pieele internaionale. Totui nivelul reformelor politice i instituionale realizate de România este mai sczut decât cel al noilor state membre i chiar decât al vecinei sale, Bulgaria. Conform sistemului de clasificare a politicii agricole al Bncii Mondiale (bazat pe un sistem de notare de la 1 la 10, unde 1 reprezint o economie cu planificare centralizat, iar 10 o economie de pia pe deplin dezvoltat), România a obinut un punctaj de 8,2 în 2004, în cretere de la 6,0 în 1997. Acest lucru reprezint un progres semnificativ în ultimii ani; totui România înc se afl în urma vecinilor si central i est-europeni (Figura 2.1). Programele de sprijin curente (aplicate începând cu anul 2002) reprezint un pachet inconsistent de instrumente i criterii de eligibilitate, care creeaz în mod evident distorsiuni. Înainte de anul 2005, Ministerul Agriculturii a decretat c înlturarea acestor inconsistene este o prioritate-cheie în evoluia cadrului politicilor agricole ctre instrumentele de tip PAC. În realitate totui, instrumentele politice agricole ale României i instituiile aferente au fost departe de a se conforma politicii agricole comunitare. Dei politicile agricole i instrumentele de preaderare nu trebuie s fie identice cu instrumentele PAC, convergena lor cu practicile PAC ale UE ar facilita ajustarea sectorului agricol la mediul postaderrii. 14 2.2.1. Preurile i foarfecele preurilor în agricultur Inflaia în România a ajuns la un maxim de peste 250% în 1993, iar apoi a sczut în mod substanial (Figura 2.2). O evoluie deosebit de pozitiv este scderea continu a ratei anuale a inflaiei începând cu anul 1998, preurile la consumator crescând cu doar 11,9% în 2004 (în scdere de la 59% în 1998). România pare s fie pe drumul stabilizrii macroeconomice, dei mai are de parcurs o distan considerabil pân va atinge o rat a inflaiei acceptabil pe plan internaional, de 4%-6% pe an. Evoluia preurilor inputurilor i produselor agricole este în general similar cu tendinele manifestate în alte ri din Europa Central i de Est. În faza iniial a tranziiei, productorii primari a trebuit s fac fa unei presiuni cost-pre aprute brusc, întrucât preurile inputurilor ­ atât în termeni nominali, cât i reali ­ au crescut mult mai repede i mai brusc decât preurile produciei agricole. Figura 2.1. Indicele Bncii Mondiale de politic agricol i reform instituional, 2003/2004 Datorit naturii mai liberale a pieelor lor i substituirilor semnificative ale inputurilor produse pe plan intern cu produse din import (adesea mai avansate din punct de vedere tehnologic), preurile au crescut repede la niveluri internaionale1. Dup ce au trecut de ocul iniial al anilor 1990/91, preurile inputurilor agricole în termeni reali au fost de dou ori mai mari decât la începutul deceniului. În acelai timp, preurile primite de fermieri pentru produsele lor au rmas relativ scazute i, dup liberalizarea total a preurilor în anul 1997, chiar au sczut la aproximativ 80% din nivelul lor de la începutul deceniului. 1 Conform opiniei experilor, efectul substituirii prin utilizarea unor inputuri mai avansate din punct de vedere tehnologic (de exemplu, pesticide, fertilizani) a fost reflectat doar de ajustri minore (necorespunztoare) în coul de referin utilizat pentru msurarea evoluiilor preurilor. 15 În România, ca i în alte ri, preurile agricole reprezint un punct sensibil în cadrul dezbaterilor publice. Multe publicaii pe aceast tem repun în discuie faptul c Figura 2.2. Rata anual a inflaiei, 1991-2004 fermierii din România sufer de o înrutire a "foarfecelui preurilor" i a termenilor de schimb (preurile inputurilor crescând cu un factor de 3.200 i preurile produciei cu 1.200 în ultimul deceniu). Dei aceste cifre sunt corecte ca atare, dezbaterile publice acord puin atenie faptului c aceti factori se bazeaz pe o comensurare a evoluiei preu- Sursa: INS. rilor nominale, i nu a celor reale. Prin urmare, o analiz a Figura 2.3. Evoluia preurilor reale agricole i a foarfecelui evoluiei preurilor reale arat preurilor c, exceptând ajustrile de pre 100 semnificative din anii 1990 i 700 90 ] 1997, nu se poate observa 0 10 600 80 vreun foarfece al preurilor 100=0 500 70 exceptional (Figura 2.3). O 990=1 60 400 50 discuie plin de sens a 300 40 199[bmhisc evoluiilor recente ale preurilor 200 30 agricole i ale foarfecelui pre- orilrurep 20 deiiorl urilor, prin urmare, trebuie s ele 100 10 vaiic ia în considerare inflaia gene- 0 0 Indic ndiI ral2. 1990 91 92 93 94 95 96 97 98 99 2000 01 02 03 Foarfecele preurilor Preuri input Preuri output Datorit ocului iniial al tranziiei (care a determinat unele "suprareacii" pe pieele interne în 1990/91), o atenie deosebit ar trebui acordat selectrii perioadei de referin. În statistica din România, de obicei anul 1990 este luat în considerare ca perioada de referin pentru indici. Aa cum se indic în Figura 2.3, am asistat la dinamica cea mai semnificativ a preurilor în 1990/91, când preurile inputurilor au crescut brusc (vezi discuia de mai sus). Dup acesti doi ani, variaiile preurilor inputurilor i produselor agricole au avut aproximativ acelai ritm de cretere (sau cu schimbri, clar reflectate, de natur politic, cum ar fi liberalizarea preurilor produselor din 1997) ­ în anumii ani (cum ar fi 1993) preurile produselor agricole au crescut chiar mai mult decât preurile inputurilor. Dac s-ar fi luat alt perioad de referin (de exemplu, 1992/93) s-ar fi creat o imagine mai puin pesimist a evoluiilor recente3. 2Datorit inflaiei relativ ridicate, o analiz a evoluiei preurilor ar trebui realizat pe baza evoluiei preurilor reale, adic evoluii ajustate în funcie de inflaie. Inflaia în România a atins un maxim de 250% pentru anul 1993 i a sczut brusc dup aceea. 3În comparaie cu anul 1990, indicele termenilor de schimb în agricultur referitor la inputuri a fost de 0,4 în 2000- 2001. Acest lucru înseamn c preurile relative primite astzi de productorii agricoli reprezint 40% din ceea ce 16 Datorit coleciei de date statistice care (din punct de vedere regional sau tematic) nu asigur o acoperire suficient, datele privind preurile utilizate pentru asemenea comparaii au tendina s contribuie la o supraestimare a efectelor adverse pentru sectorul agricol. În absena unui sistem de monitorizare a preurilor la nivel regional i a stimulrii fermierilor în sensul declarrii corecte a preurilor produselor agricole, ajustrile coului de monitorizare a preurilor inputurilor pot s conduc în mod potenial la parialitatea interpretrii evoluiei preurilor inputurilor. 2.2.2. Sisteme de sprijin agricol Politica agricol a României s-a bazat în mod continuu pe aplicarea plilor directe i indirecte ca msur de sprijinire a veniturilor productorilor agricoli din sectorul primar. Totui, chiar dac principiile de baz au rmas relativ neschimbate, politicile de sprijin în agricultur au suferit numeroase modificri i ajustri începând cu anul 1997. Sistemul de sprijin a fost realmente rescris în fiecare an, cu modificri suplimentare câteodat, introduse în decursul unui anumit an, ca în 2002-2004. Politica de sprijin agricol a României înc favorizeaz în mod explicit fermele de dimensiuni mari. Ordonana guvernului adoptat în iunie 2001 stipula c numai fermele relativ mari, de ex., cu cel puin 110 ha de teren cultivat sau 15 capete de vaci de lapte (definite în termeni juridici "ferme comerciale"), ar fi eligibile pentru întreaga gam de subvenii agricole. Fermele care aveau sub aceast dimensiune limit (definite în termeni juridici "ferme familiale") nu erau eligibile pentru subvenii (în afara serviciilor de extensie gratuite). Presiunea public intens i reacia nefavorabil din partea Uniunii Europene au determinat parlamentul s amendeze aceast ordonan în aprilie 2002 i s adauge prevederea care permitea pli de susinere (nespecificate) fermelor familiale care doreau s-i sporeasc vânzrile comerciale. Dei legea a deschis o u pentru eliminarea favorizrii marilor ferme în acordarea de subvenii, sprijinul pentru micile ferme rmânea foarte limitat. Mai mult, parlamentul nu a intervenit pentru a elimina cerinele complexe de documentare i înregistrare formal introduse ca parte a criteriilor de eligibilitate, dei aceste cerine nu pot fi satisfcute de marea majoritate a fermierilor rani români. În acest context, trebuie subliniat faptul c limitele de mrime a fermei prevzute de legislaia româneasc sunt cu mult mai mari decât cele prevzute de criteriile de eligibilitate PAC i c definiia româneasc a "exploataiei agricole" în scopul plilor de subvenii nu a fost armonizat cu definiia Uniunii Europene. Pân la sfâritul anului 2002, mai puin de 15.000 de ferme au fost înregistrate de Ministerul Agriculturii în cadrul noilor cerine legale, din care 12.918 sunt ferme comerciale i 1.721 sunt ferme familiale. Pân la sfâritul anului 2004, numrul a crescut substanial: 288.238 de ferme, din care 19.527 de ferme comerciale. Fermele înregistrate cultivau 3,2 milioane hectare de teren arabil în anul 2002 i 6,2 milioane hectare în 2004, ceea ce reprezint aproximativ o treime i, respectiv, dou treimi din însemnau ele în anul 1990. În alte cuvinte, dac o anumit parte din venitul fermierului era necesar pentru a cumpra un tractor sau o ton de combustibil în anul 1990, cu aceeai sum (în lei reali ajustai de rata inflaiei) se puteau cumpra doar 0,4 tractoare sau 0,4 tone de combustibil în 2000-2001 (în mod riguros, discuia trebuie purtat asupra întregului co de inputuri agricole, nu doar asupra unui input specific). În comparaie cu anul 1991, totui situaia nu este deloc rea: "puterea de cumprare" a venitului agricol în perioada 2000-2001 se afl la acelai nivel cu cea din 1991, în timp ce, în perioada 1992-1997, cu un anumit venit al fermei, se putea cumpra un co mult mai mare de inputuri decât în anul 1991. În fine, termenii de schimb astzi se afl la 0,5 din nivelul lor din anul 1994, ceea ce înseamn c cu un venit agricol în 2000-2001 se poate cumpra doar jumtate din cât se cumpra în 1994. 17 terenul arabil total al României (9,4 milioane hectare). Introducerea plilor în numerar bazate pe suprafa pentru micii fermieri totui a îmbuntit balana. Principalele instrumente de susinere aplicate în ultimii câiva ani pot fi împrite în msuri directe de susinere a veniturilor i programe de susinere indirect: 1. Msuri directe de susinere a veniturilor: · prime la pre; · susinerea inputurilor; · transfer de numerar ctre micii fermieri; · susinerea investiiilor; · alte pli directe sau compensaii pentru fermieri. 2. Programe de susinere indirect: · sprijin pentru servicii generale agricole; · îmbuntiri funciare. Bugetul Ministerului Agriculturii pe anul 2005 (Tabelul 2.1) vizeaz un volum total al sprijinului de 27 miliarde ROL4 (797 milioane USD), ceea ce reprezint o cretere semnificativ a nivelului sprijinului fa de anul 2003 (cu aproximativ 450 milioane USD). Totui trebuie remarcat faptul c, datorit schimbrii guvernului, bugetul mai sufer înc modificri i se ateapt o decizie final parlamentar asupra sistemelor de sprijin în agricultur la mijlocul anului 2005. Bugetul detaliat al MAPDR este prezentat în Anexa 1. Tabelul 2.1. Structura programului de sprijin în agricultur, 2005 Lei (mld.) Procent Msuri susinere direct 22.150,6 82 Prime la pre 6.131,8 23 Subvenii inputuri 3.878,2 14 Transfer numerar la micii fermieri 5221,8 19 Susinere invest.(a) 6.618,8 24 Alte pli directe 300,0 1 Msuri susinere indirect 2.161,8 18 Msuri generale de susinere în agricultur 961,8 4 Îmbuntiri funciare 1.200,0 4 Administraie MAPDR 2.852,5 11 Total 27.164,9 100 (a)Incluzând contribuia naional la alocaiile în condiiile programului SAPARD Sursa: MAPDR, 2005. O versiune sintetic a structurii bugetului de sprijin agricol pe anul 2005 este prezentat în Tabelul 2.1. Din diferitele programe de sprijin, suplimentele la preurile produselor i susinerea financiar a inputurilor sunt principalele dou categorii, reprezentând 87% din sprijinul total guvernamental acordat agriculturii. Câteva detalii asupra diferitelor programe sunt prezentate în continuare. 4 Incluzând contribuia naional la alocaiile în condiiile programului SAPARD. 18 Msuri directe de susinere a veniturilor Primele la pre pentru produsele vegetale i animale. Cu o alocaie bugetar de aproximativ 6 miliarde ROL (29% din bugetul total pentru susinerea agriculturii), programele de suplimente la pre dein o pondere semnificativ în cadrul bugetului MAPDR. Conform obiectivelor declarate în mod oficial, aceste suplimente sunt introduse pentru sporirea produciei i calitii produselor agricole. Lista de produse eligibile este determinat din când în când de ctre MAPDR. Prin completarea unei cereri (la direcia agricol judeean) i pe baza prezentrii unei dovezi de vânzare ctre un comerciant sau procesator înregistrat, productorului primar (înregistrat ca ferm "comercial" sau "familial") i se pltete suplimentul la pre pentru cantitatea vândut din fiecare produs vegetal sau animal eligibil. Este îndoielnic totui dac suplimentele la pre contribuie la realizarea obiectivelor declarate în mod oficial. Astfel, doar fermele relativ mari înregistrate sunt eligibile pentru suplimente la pre la lapte, în timp ce 95% din producia de lapte este obinut în gospodriile neînregistrate. Apare astfel c suplimentele la pre servesc ca msur general pentru canalizarea resurselor bugetare ctre marile ferme, în loc de a aciona în mod efectiv pentru stimularea produciei i creterea veniturilor. Sprijin financiar pentru inputuri. Subvenionarea inputurilor agricole a reprezentat o form major de susinere a agriculturii înainte de anul 2000, când a existat programul cupoanelor agricole. Programul cupoanelor a vizat fermele familiale i ulterior a fost blamat pentru c a avut un impact insuficient asupra produciei agricole. Programul curent de furnizare a inputurilor include un program de subvenionare a preului motorinei (acesta reprezint un procent semnificativ, de 11%, din programele de sprijin ale MAPDR) i vechile programe de subvenii pentru semine i irigaii. În primvara anului 2005, sistemul transferurilor de numerar a fost schimbat într-un sistem de distribuie a cupoanelor, care pot fi utilizate pentru achiziionarea de inputuri (semine, îngrminte chimice, pesticide). Transferuri în numerar pentru micii fermieri. În august 2003, guvernul a decis s plteasc 2 milioane lei per hectar fermelor care aveau sub 5 ha i aceeai sum pentru primele 5 ha ale fermelor individuale mai mari (terenul utilizat în asociaii juridice nu era eligibil pentru aceast plat). Alocaia bugetar total se ridic la un procent semnificativ de 19% din bugetul MAPDR pe anul 2005. Introducerea acestei forme de sprijin a redus oarecum dezechilibrele din cadrul susinerii fermelor mici în comparaie cu cele mari. Acesta este al doilea capitol mare din cadrul bugetului de susinere al MAPDR i este principal form de sprijin pentru micii fermieri. În anul 2004, alocaia pe hectar a crescut la 2,5 milioane lei, dar alocaia de 1,5 milioane lei pe hectar din 2005 este deja stabilit în buget sub form de cupoane pentru culturile de toamn din anul anterior (a doua parte din cele 2,5 milioane lei/ha) i culturile de primvar (cu excepia porumbului, ovzului i a culturilor furajere). Susinerea investiiilor. Susinerea investiiilor const din dou programe principale. Un program de granturi relativ mic (700 milioane lei sau 4% din sprijinul bugetar) subvenioneaz 45% din preul mainilor produse în ar. Al doilea program, mai mare (6 miliarde lei sau 20% din sprijinul bugetar), corespunde cofinanrii naionale a msurilor SAPARD. Totui ar trebui remarcat faptul c alocarea substanial pentru aceast susinere a investiiilor are mai mult caracter de angajament de plat decât de rambursare. 19 Programe de susinere indirect Sprijin pentru servicii agricole generale. Aceast categorie include mai multe programe specifice, cum ar fi programul strategic sanitar-veterinar, creterea i ameliorarea animalelor, cercetarea i dezvoltarea (4% din total buget de sprijin al MAPDR). Îmbuntiri funciare. O parte semnificativ (4% din bugetul de sprijin al MAPDR) este alocat îmbuntirilor funciare i ameliorrii solurilor acide (Anexa 1). Administraia MAPDR. Un procent de 11% din bugetul MAPDR este alocat acoperirii cheltuielilor cu personalul, a costurilor materialelor i capitalului ale administraiei MAPDR. 2.2.3. Nivelul susinerii interne Figura 2.4. Msuri de sprijinire a agriculturii ­ 1991-2002 Ca mod de intervenie, nivelul sprijinului total acordat agriculturii a cunoscut fluctuaii ample în perioada de tranziie (Figura 2.4). Ponderea susinerii agriculturii în bugetul de stat total i în PIB a sczut în mod constant din anul 1992. Nivelul susinerii exprimat de estimarea sprijinului la produ- ctor (ESP) a fost relativ modest în cea mai mare parte a perioadei anilor 1990, dar cu siguran pare a Sursa: Ministerul Agriculturii, OECD. ESP: estimri OECD. fi crescut din 1998 comparativ cu perioada anterioar. Politicile Figura 2.5. Nivelurile de protecie la principalele produse liberale introduse în anul 1997 agricole (2004) (când ESP a sczut la 3%) au avut O rz F l.so arelu i L ap te P o rc via scurt, iar susinerea agricul- G râu P o ru m b C arto fi V it P asre 2 0 0 turii a crescut în mod semnificativ 1 5 0 de atunci. Astfel, media ESP în 1 0 0 1991-1996 a fost de 13%, iar dup [% ] 1998 a crescut la 20-25%. 5 0 0 Nivelul susinerii variaz în mod -5 0 semnificativ în funcie de produs. -1 0 0 Evaluarea noastr a indicat c R P N o utpu t R P N inp ut R P E preurile la toate produsele agrico- Sursa: Calculaii proprii le principale sunt mai mari decât echivalenii preurilor lor pe piaa internaional (aa cum sunt msurate de indicatorii proteciei nominale pentru outputuri (IPNO). Figura 2.5 arat c subvenionarea implicit cea mai semnificativ la produsele agricole s-a înregistrat la porumb, cartofi i producia de porcine. Ni- velurile preurilor la inputurile pentru producia agricol rmân, de asemenea, deasupra preurilor care ar aprea în situaia în care nu ar exista intervenii de politic (aa cum sunt msurate de indicatorii proteciei nominale pentru inputuri, IPNI). În special regimul taxelor vamale la import 20 i efectul lor asupra preurilor interne la inputurile importate (ex., combustibili, îngrminte) se transpun într-o impozitare implicit a costurilor inputurilor fermierilor. Efectul net asupra veniturilor agricole a fost msurat pe baza ratei de protecie efectiv (RPE). Aa cum indic Figura 2.5, regimul curent al pieei agricole i al comerului se traduce prin subvenionarea implicit a veniturilor agricole la aproximativ jumtate din activitile analizate (orz, porumb, cartofi, carne de porc); pentru productorii de grâu, floarea-soarelui, lapte, carne de vit i carne de pasre, impactul agregat corespunde unei impozitri implicite a venitului din aceste activiti5. 2.2.4. Programul SAPARD Ca parte a susinerii preaderrii de ctre Uniunea European, sectorul agriculturii i dezvoltrii rurale din România a devenit eligibil pentru sprijinul din cadrul programului SAPARD. Acest program asigur un sprijin suplimentar pentru investiiile din agricultur, industria alimentar i dezvoltarea rural sub form de granturi (care acoper pân la 50% din totalul investiiei). Tabelul 2.2. Subsectoare vizate i criterii pentru investiii Msura Beneficiari Valoarea Cerine de cofinanare proiectului eligibil M1.1 Sectorul privat ! Creterea minim a contri- Îmbuntirea ! Societi comerciale (100% private) 30.000 euro buiei private de la 30% la prelucrrii i ! Asociaii i grupuri de productori pân la 50% în cazul cerealelor comercializrii (cu personalitate juridic) 4.000.000 euro ! Min. 50% contribuie privat produselor agricole ! Prevederi speciale pentru sectorul * ! Min. 70% contribuie privat i piscicole vinului pentru oleaginoase, zahr M 2.1 Sectorul public 100.000 euro Dezvoltarea i ! Consiliile locale ale comunelor pân la ! Min. 25% contribuie îmbuntirea ! Asociaiile acestora 1.000.000 euro naional (buget naional sau infrastructurii local) M3.1 Sector privat Investiii în ! Productori agricoli individuali 5.000 euro exploataii agricole ! Asociaii agricole familiale pân la ! Min. 50% contribuie privat ! Societi/asociaii agricole private 500.000 euro ! Societi comerciale agricole ** (100% private) M3.4 Sector privat Dezvoltarea i ! Persoane fizice diversificarea ! Asociaii familiale înregistrate, 5.000 euro activitilor econo- asociaii i grupuri de productori pân la ! Min. 50% contribuie privat mice care asigur ! ONG-uri (cercuri de maini 500.000 euro activiti multiple i agricole) *** venituri alternative ! Societi private 100% M4.1 Sector public Îmbuntirea · MAPDR Min. ! Min. 25% contribuie pregtirii 50.000 euro naional profesionale M4.2 Sector public Max. 150.000 ! Min. 20% contribuie Asisten tehnic · MAPDR euro pe an naional * Pt. M1.1, o cretere a limitei superioare de la 2.000.000 euro la 4.000.000 euro a devenit operaional începând cu ianuarie 2005. Aceast reducere nu acoper investiiile în porturi; ** Pt. M3.1, se are în vedere o reducere a limitei inferioare de la 10.000 euro la 5.000 euro ce a devenit operaional din ianuarie 2005; *** Pt. M3.4, o cretere a limitei superioare pentru submsura ,,acvacultur" la 500.000 euro a devenit operaional începând cu ianuarie 2005. 5Pentru rezultate detaliate, vezi Tabelul A2.2 din Anexa 2b. 21 Aa cum este prevzut în concepia general a programului SAPARD, grantul financiar asigurat de SAPARD este un grant public nerambursabil, care finaneaz pân la 50% din totalul investiiei (din care 75% reprezint contribuia UE i 25% contribuia naional), adic o co- finanare a investiiei de cel puin 50% din totalul investiiilor trebuie s fie realizat de ctre investitor (vezi Tabelul 2.2). Mai mult, programul SAPARD nu implic pli în avans, ci doar ramburseaz cheltuielile deja fcute. Astfel, finanarea investiiei necesit prefinanare de ctre investitor, cruia îi va fi rambursat cheltuiala (pe baza actelor doveditoare ale cheltuielilor) de ctre agenia SAPARD. Alocarea CE pentru România s-a ridicat la aproximativ 151 milioane euro (în preuri constante 1999) pentru fiecare din anii perioadei programului (2000-2006). Dup ce CE a aprobat programul SAPARD pentru România în noiembrie 2000, problemele administrative din primele 18 luni au condus la întârzieri considerabile în începerea programului i implementarea msurilor. Prin urmare, doar 16,3 milioane euro au fost alocate României în anul 2003. În 2004, s-a îmbuntit derularea programului, astfel încât a putut fi efectiv alocat rii suma de 158,7 milioane euro. Conform raportului CE asupra României, una dintre prioritile rmase pentru anul 2004 a fost creterea absorbiei i în special a utilizrii alocaiilor financiare din 2000. Pân la sfâritul anului 2004, toate alocrile financiare pentru anul 2000 (care trebuia dezangajate dac nu erau folosite) au fost pltite în întregime. Pân la sfâritul anului 2004, au fost luate msuri importante pentru creterea capacitii de absorbie a fondurilor SAPARD în România (acreditarea msurilor suplimentare M3.1 i M3.4, adaptarea programului, elaborarea noilor proceduri i lansarea campaniei de informare public de ctre Agenia SAPARD), dar absorbia efectiv de fonduri a rmas nesatisfctoare. Tabelul 2.3. Absorbia fondurilor SAPARD (24 mai 2005) M- Cereri Proiecte Alocare Angajament Pli Pli Absorbia sura primite*) contractate financiar**) autorizate realizate alocrii financiare [numr] [numr] [milioane [milioane [milioane [milioane euro] euro ] euro ] euro] 1.1 230 159 165,6 82,0 44,6 42,7 26% 2.1 1.354 607 515,1 483,4 272,6 270,8 53% 3.1 451 323 105,5 31,7 8,8 7,9 8% 3.4 384 233 61,8 13,4 1,5 1,3 2% 4.1 1 1 8,2 0,0 0,0 0,0 0% 4.2 18 13 3,5 1,7 0,3 0,3 11% Total 2.437 1.336 860,0 613,4 328,0 323,3 38% * Diferena între numrul de cereri primite i numrul de proiecte contractate const în cererile respinse i cererile în curs de analizare. ** Pentru msurile 1.1, 2.1, i 4.2 este indicat alocarea din 2000-2003. Pentru msurile acreditate în 2003 (3.1, 3.4 i 4.1) este indicat alocarea din 2002-2003. Sursa: Agenia SAPARD din România. Pân în luna mai 2005, au fost contractate cu beneficiari 1336 de proiecte, reprezentând 613,4 milioane euro cheltuieli publice. Aa cum se indic în Tabelul 2.3, absorbia efectiv este dominat de angajamentele fcute pentru msura M2.1 (dezvoltarea i îmbuntirea 22 infrastructurii rurale), care reprezint o msur care vizeaz investiiile beneficiarilor publici. Dac se iau în considerare doar msurile pentru beneficiarii privai, au fost contractate doar 715 proiecte (127,1 milioane euro contribuie public), din care 159 (82 milioane euro) au fost investiiile în industria alimentar (M1.1), 323 (31 milioane euro) au fost investiiile în exploataiile agricole (M3.1) i 233 (13,4 milioane euro) au fost investiiile în diversificarea activitilor economice (M3.4). Acest lucru implic o mrime medie a proiectului de 1 milion euro pentru M1.1, 191.000 euro pentru M3.1 i 115.000 euro pentru M3.4. În general, se poate concluziona c, în momentul de fa, SAPARD, dei a contribuit cu resurse importante pentru sectorul rural, înc nu a ajuns la nivelul ateptrilor cu privire la provocarea uria adresat dezvoltrii sectorului agricol i rural din România. Aspectele care contribuie la subperformana programului cuprind în special urmtoarele: ! scopul programului este doar parial ajustat nevoilor sectoriale; ! accesul restricionat al antreprenorilor rurali la informaii privind programele de finanare în zona rural; ! incapacitatea antreprenorilor rurali de a face fa procedurilor de cerere complexe, care implic mult birocraie; ! accesul restricionat al antreprenorilor rurali la sursele necesare de pre/cofinanare; ! excluderea virtual a micilor fermieri i antreprenori rurali. Alte patru msuri se afl în faza de acreditare; ele vor fi trimise în luna iunie 2005 Comisiei Europene, pentru a fi aprobate. 2.2.5. Fiscalitatea în agricultur Pân la sfâritului anului 2003 nu a existat vreun impozit pe terenul agricol sau pe veniturile fermelor mici în România. Fermelor înregistrate ca persoane juridice, totui li se percepea un impozit pe profit de 25% (care a fost redus la 16% începând cu anul 2005). Scutirile de impozit în agricultur au fost introduse în anul 1990, ca o compensaie pentru dificultile economice întâmpinate de fermieri i capacitatea limitat a guvernului de a plti subvenii directe. Mai mult, eecul de a impune un impozit pe teren a fost asociat nesiguranelor legate de proprietatea asupra terenului din perioada de reconstituire a drepturilor de proprietate de la începutul anilor 1990. În acea perioad, decizia de scutire de impozit a avut meritele sale i a jucat un rol în îmbuntirea situaiei financiare a fermierilor. Au existat câteva încercri în decursul timpului de a redresa balana i a supune agricultura principiilor de impozitare generale. Impozitul în agricultur a fost introdus în anul 1994 (în condiiile Legii nr. 34/1994), dar, datorit dificultilor legate de raportarea veniturilor de ctre micii fermieri, impozitul a fost evaluat pe baza suprafeei deinute sau utilizate i a fost stabilit un impozit pe terenul agricol. Doar venitul provenit din activiti agricole cu profit ridicat (flori, legume, ciuperci, pepiniere) trebuia efectiv raportat. Veniturile din creterea animalelor rmâneau scutite de impozit. Impozitul a fost iniial de 15% din venitul normativ i a fost redus la 10% în perioada 1994-1996. Evaluarea i colectarea impozitului normativ nu a avut loc în realitate, iar impozitarea activitilor agricole a fost suspendat în anul 1997. Atunci când un impozit pe venitul general a fost introdus în anul 2000, venitul derivat din agricultur (cu excepia florilor, legumelor i ciupercilor) a fost scutit de acea impozitare, iar situaia a rmas neschimbat pân în prezent. 23 În anul 2001, guvernul a impus un impozit pe teren în cazul exploataiilor mai mari de 10 ha. Impozitul a fost impus fermelor relativ mari, deoarece partidul care a câtigat alegerile în anul 2000 promisese fermierilor sraci s nu-i impoziteze. Parlamentul a refuzat orice impozitare a terenului agricol i a anulat ordonana guvernului. Totui, în decembrie 2003, Codul fiscal adoptat a impus un impozit de 10.000 lei (aproximativ 0,25 euro) pe hectarul de teren agricol din extravilan, ca impozit local. 2.3. Politica comercial agricol Politica comercial a României în domeniul agriculturii a parcurs mai multe etape de la începutul anilor 1990. Principalii determinani ai evoluiilor politicii comerciale agricole au fost acordul OMC, angajamentele fcute în cadrul acordului ASAL (împrumutul pentru ajustarea sectorial a agriculturii) cu Banca Mondial, relaiile în curs cu UE i calitatea de membru CEFTA a României. OMC ­ În condiiile OMC, România a primit statutul de "ar în curs de dezvoltare". Acest statut este aproape unic în rândul rilor central i est-europene i a permis negocierea unor tarife foarte înalte, care au devenit principalul instrument pentru protejarea productorilor agroalimentari. Aceast protecie tarifar a creat un zid în jurul României i a avut consecine negative serioase pentru eficiena intern a produselor agroalimentare. Statutul de ar în curs de dezvoltare a permis, de asemenea, reducerea obligaiilor pentru tarifele agricole agregate medii i un nivel mai ridicat de alocaii de sprijin interne. Dac România ar fi forat s renune la statutul su de ar în curs de dezvoltare înainte de aderarea la UE, nivelul susinerii interne ar putea deveni o problem, dei, la nivelul su prezent, nu este excesiv în comparaie cu alte ri din regiune. ASAL ­ Împrumutul pentru ajustare sectorial a agriculturii a avut drept rezultat modificri semnificative ale sectorului agroalimentar în anul 1997. Nivelul taxei vamale medii ponderate pentru toate produsele agricole a sczut de la 67% la 27% în iulie 1997. Taxele vamale pentru produsele sensibile, cum ar fi carnea, produsele lactate, zahrul etc., au rmas mai ridicate (aproximativ 60%). Toate scutirile temporare de impozit au fost anulate i toate interdiciile la export unilaterale au fost înlturate. Licenierea exporturilor i importurilor a fost, de asemenea, eliminat, cu excepia cotelor tarifare prefereniale stabilite de acordurile internaionale. În a doua faz a implementrii ASAL, în ianuarie 1999, taxele pentru produsele sensibile menionate mai sus au fost sczute de la 60% la 45%, iar taxa vamal medie ponderat pentru produsele alimentare i agricole au sczut de la 27% la 22%. Acordurile cu UE ­ Acordul de asociere a României cu UE a intrat în vigoare în anul 1995. Acest acord a oferit cote prefereniale i scheme de reducere a taxelor vamale pentru majoritatea produselor animale, grâu i legume. Un acord special a fost adoptat în cazul vinului. În anul 2000, România a convenit un nou acord cu UE privind liberalizarea comerului agricol (Acordul dublu-zero). Un numr de produse (carne de pasre, carne, brânz, vin, fructe, cereale) au beneficiat de reduceri complete sau semnificative ale taxelor vamale, ca i de un plan pentru creterea cotelor în comerul cu UE. România a fost, de asemenea, de acord cu o i mai mare 24 liberalizare, iar ambele pri au fost de acord cu eliminarea subveniilor la export în cadrul comerului bilateral. CEFTA ­ În anul 1997, România a devenit membr CEFTA i a adoptat tratamentul preferenial la un numr de produse în cadrul comerului cu rile CEFTA. rile CEFTA sunt principalele partenere comerciale ale României în cadrul comerului cu produse agricole. Competitivitatea limitat a produselor agricole i alimentare româneti devine evident în relaiile comerciale, ceea ce a avut drept rezultat aplicarea clauzei de salvgardare i creterea taxelor vamale la import în mod temporar pentru un numr de produse în ultimii câiva ani, în special în relaia cu Ungaria. O dat cu extinderea recent a Uniunii Europene (de la UE-15 la UE-25) din 2004, România a pierdut preferinele CEFTA cu rile membre CEFTA care au aderat la UE. rile noi membre beneficiaz în prezent de toate concesiile UE pentru România, iar României i se va cere s fac comer cu ele în termenii generali ai UE. Politica comercial agricol a României poate fi caracterizat prin schimbri i o volatilitate semnificativ pe parcursul întregii perioade de tranziie. În prima jumtate a anilor 1990, politica agricol a manifestat o volatilitate extrem, mai ales în ceea ce privete importul. Exceptrile i reducerile temporare de care au beneficiat anumii exportatori i importatori au reprezentat o practic obinuit în aceast perioad. În ultimii ani, volatilitatea a luat forma utilizrii frecvente a msurilor de protecie i a interveniilor temporare în numele productorilor agricoli. 2.4. Politica agricol naional fa de PAC Pân în anul 2003, realizarea unui mediu de politic agricol consistent cu piaa i asigurarea anumitor msuri de protecie a veniturilor agricole s-au aflat în centrul ateniei guvernului. Au fost încercate diferite forme de intervenie pe pia, iar armonizarea cu PAC a devenit un obiectiv suplimentar, dar înc nu unul major. Sistemul curent de susinere a agriculturii înc amestec intervenia guvernului cu principiile agriculturii bazate pe pia. Totui nu corespunde în întregime cu nivelul de susinere i instrumentele PAC. Dei exist presiuni pentru o cretere imediat a susinerii i proteciei din partea fermierilor i o nevoie evident de a converge spre nivelurile UE înainte de aderare, nivelul sprijinului i msurile de la frontier ar trebui s rmân neschimbate, pentru a menine presiunea pentru încheierea reformelor i pentru a rmâne în cadrul limitrilor bugetare i a respecta angajamentele OMC. Recomandarea este s se alinieze nivelul susinerii numai dup momentul aderrii. În înaintarea ctre aderarea la UE, în primul rând, va trebui înlturat accentul pus pe creterea produciei. Accentul excesiv pus pe creterea produciei a modelat politica agricol în trecut, prin promovarea interveniei în favoarea unor produse specifice i introducerea de distorsiuni pe pieele agricole. Dat fiind mediul comercial deschis din epoca actual, în general, i obiectivele comerciale ale aderrii la UE, în particular, factorii de decizie în domeniul agricol din România trebuie s realizeze o ajustare mental care s se îndeprteze de la creterea produciei spre creterea competitivitii. România are de suferit de pe urma produciilor medii sczute atât în sectorul vegetal, cât i animal, care se adaug nivelului de departe cel mai sczut al productivitii muncii în agricultur din regiune. Asupra acestor probleme ale reformei agricole ar trebui s se concentreze factorii de decizie, în loc de a pune accentul tradiional pe creterea produciei. Competitivitatea (care, dac este atins, va contribui, de asemenea, la creterea 25 produciei) necesit o mai mare eficien i cretere a productivitii în agricultur. Acest lucru poate fi obinut doar prin politici care faciliteaz reorganizarea structural a exploataiilor agricole, prin permisiunea ca fermele ineficiente s fie închise i înlturarea obstacolelor din calea expansiunii noilor uniti agricole mai eficiente. În acelai timp, eforturile ar trebui s se concentreze pe adaptarea instrumentelor politice, aa cum sunt ele schiate în acest cadru deja convenit cu UE. Acest acord descrie direcia schimbrii, care se îndeprteaz de la sprijinul specific pe produs spre un sistem de susinere decuplat, bazat pe suprafa, i un program combinat de susinere naional i susinere din partea UE. Capitolul 3 ofer o analiz detaliat a opiunilor guvernului român în stabilirea sistemului de susinere în agricultur, având în vedere aderarea la UE. 26 3.Introducerea politicii agricole comune a UE în România ­ statut i impact Integrarea în Uniunea European este una dintre prioritile-cheie ale politicii externe a României. Acest obiectiv strategic deosebit de important d un impuls reformelor structurale de dinaintea aderrii i acoper toate sectoarele economiei naionale. Ca parte substanial a acestei strategii, România trebuie s adopte în mod treptat o politic agricol i un cadru instituional pe deplin compatibile cu politica agricol comun (PAC) a Uniunii Europene. La fel ca i celelalte 10 noi state membre (NSM-10) care au aderat în 2004, România, ca nou intrant, va trebui s se adapteze la UE, s îndeplineasc Criteriile de aderare de la Copenhaga i s se alinieze la întregul corp al legislaiei i politicilor existente ale UE (aa-numitul acquis comunitar). Negocierile în vederea aderrii s-au concentrat asupra vitezei i metodei cu care România trebuie s adopte legislaia UE. Caseta 3.1. "Pilonii politicii agricole comune a UE" Cheltuielile UE pentru agricultur se fac prin Fondul European de Orientare i Garantare Agricol (FEOGA). Exist dou domenii (aa-numiii ,,piloni") de cheltuieli agricole. Susinerea pieei i a veniturilor (pilonul 1) Msurile de susinere a pieei i a veniturilor acoper plile directe pentru fermieri i subveniile legate de pia care continu în condiiile organizaiilor comune de pia, cum ar fi achiziionarea de produse din rezerva public, scheme de reducere a surplusului i subvenii la export. Pân în prezent, susinerea veniturilor i, în mai mic msur, susinerea pieei au fost principalele domenii de cheltuieli ale PAC. Totui lucrurile se schimb pe msur ce PAC evolueaz. Finanarea msurilor din cadrul pilonului 1 provine de la seciunea de garantare a FEOGA. Dezvoltarea rural (pilonul 2) Msurile de dezvoltare rural care au o importan din ce în ce mai mare au drept scop încurajarea serviciilor legate de mediul înconjurtor, asigurarea de asisten zonelor agricole defavorizate, promovarea calitii alimentelor, a standardelor superioare, precum i a bunstrii animalelor. Aceste msuri sunt cofinanate de ctre UE i statele membre. Noul sistem de modulare obligatorie (adic transferul de fonduri de la activitatea de producie la dezvoltarea rural) va fi utilizat pentru finanarea introducerii noilor msuri de dezvoltare rural convenite în cadrul reformei PAC din iunie 2003 (vezi caseta 3.3) sau pentru întrirea msurilor existente. Majoritatea cheltuielilor pentru msurile de dezvoltare rural sunt finanate prin seciunea garantare a FEOGA, dei o parte semnificativ provin din seciunea orientare. Seciunea orientare este unul dintre cele patru fonduri structurale europene, care are drept scop asistarea regiunilor a cror dezvoltare a rmas în urm, incluzând zonele rurale. Celelalte fonduri structurale sunt Fondul European de Dezvoltare Regional, Fondul European Social i Instrumentul Financiar pentru Orientare în Piscicultur. Negocierile privind capitolul cel mai sensibil al negocierilor României cu UE, Capitolul 7 ­ Agricultura, au fost deschise în noiembrie 2002. Puncte specifice deosebit de importante au fost msura în care alocrile financiare ale PAC sub form de (i) pli de susinere direct (de aici încolo denumite pli directe)6 vor fi extinse la fermierii români dup aderare i cotele aferente pentru producie i susinere, (ii) msuri de pia7 în special pentru prelucrarea produselor 6 Exemple de asemenea "pli directe" în UE-15 includ plile pe suprafa pentru culturile arabile, culturile proteice, precum i plile pentru produse lactate i animale. 7Exemple de pli de "susinere pe pia" în UE-15 includ furajele uscate, inul/cânepa i ajutorul pentru prelucrarea cartofilor pentru amidon, ca i ajutorul pentru organizaiile de productori pentru livrarea roiilor, citricelor, piersicilor i perelor pentru prelucrare. 27 agricole i (iii) msuri de dezvoltare rural. Pentru România, adoptarea politicilor agricole de tip PAC va reprezenta o modificare semnificativ a tipului de susinere agricol curent (aa- numitul pilon 1 al PAC; vezi Caseta 3.1) i a politicilor de dezvoltare rural (pilonul 2 al PAC). Discuiile între UE i România i Bulgaria privind capitolul agricultur s-au încheiat în iunie 20048, cele dou ri primind practic acelai acord ca i statele care au aderat recent (NSM-10). Aceste discuii au fost mult mai puin dureroase decât negocierile pentru NSM-10. Pe scurt, negocierile prevd o perioad de introducere treptat a plilor directe PAC, posibilitatea de cretere a plilor UE cu fonduri suplimentare i o opiune pentru schema de pli unice pe suprafa (SPUS). Atât România, cât i Bulgaria au negociat termeni favorabili pentru unele din cotele lor i alocrile de prime (ex., izoglucoz, lapte, precum i prime la ovine). Aceti termeni favorabili nu sunt atât rezultatul discuiilor între negociatorii români i Consiliul European, ei putând fi atribuii faptului c România (ca i Bulgaria) a beneficiat de principiul c trebuia acordat un tratament consistent cu msurile asigurate pentru cele zece noi state membre9. În condiiile acordului mai sus menionat, realizat în cadrul negocierilor pentru aderare din Capitolul 7 ­ Agricultura, implementarea PAC în România ridic un întreg lan de decizii strategice importante, care trebuie evaluate i luate de ctre guvern. Aceste decizii strategice implic selectarea unei scheme de pli pentru msurile de susinere direct a veniturilor, poteniala suplimentare a plilor pe suprafa, modaliti de plat, transferuri între alocrile bugetare i, desigur, definiia criteriilor de eligibilitate. Este important s înelegem implicaiile generale ale unor asemenea modificri semnificative ale politicii, atât pentru veniturile fermierilor, veniturile reale ale consumatorilor, cât i pentru balana bugetului statului în România. Pentru a explora aceste probleme, a fost utilizat un model de simulare a sectorului agricol din România pentru zece produse agricole principale, obinându-se rezultatele discutate în acest capitol. Un model de echilibru parial a fost utilizat pentru a simula efectele unei serii de scenarii privind adoptarea politicilor agricole UE i care d informaii privind impactul probabil asupra veniturilor fermierilor, veniturilor reale ale consumatorilor i implicaiilor bugetare. 3.1. Rezultate obinute în cadrul negocierilor privind introducerea PAC în România Ca rezultat al negocierilor privind Capitolul 7 ­ Agricultura între UE i Guvernul României, România a obinut o alocare bugetar general UE legat de PAC de peste 4 miliarde euro pentru 2007-20091 . Aceste fonduri vor fi împrite între dezvoltare rural, susinerea pieei i 0 pli directe11: · Suportul financiar propus pentru plile directe pentru România timp de trei ani se ridic la 881 milioane euro, sum care include susinerea financiar pentru produse sau sectoare 8Negocierile au fost închise în mod provizoriu în iunie 2004 i închise definitiv în decembrie 2004. 9Vezi raportul USDA FAS GAIN RO4013, 6/16/2004: "România ­ Monitorizarea politicii comerciale ­ Încheierea discuiilor privind agricultura în vederea aderrii ­ 2004". 10Rezultatele negocierilor sunt schiate pe baza informaiilor furnizate de i/sau derivate din: Comisia European i Delegaia UE în România, MAPDR din România i Ministerul Integrrii Europene i Rapoarte USDA FAS, GAIN, diverse numere. 11Informaii furnizate de MAPDR i Ministerul Integrrii Europene. 28 pentru care sunt stabilite cote, suprafee de referin sau plafoane naionale. Acest tip de susinere financiar nu necesit cofinanare de la bugetul naional, dar implic costuri de implementare naionale. · Suma de 732 milioane euro propus pentru msurile de pia, care cuprinde intervenia pe pia i refinanarea la export, nu necesit cofinanare naional. Aceast susinere financiar va fi alocat începând cu anul 2007. Intervenia pe pia este instrumentul de stabilizare a preurilor pieei, prin cumprarea produciei în surplus i stocarea ei în stocuri publice sau private. Refinanrile la export reprezint alocarea pentru anumite produse exportate (cum ar fi laptele i produsele lactate, carnea de vit, cerealele, fructele i legumele, produsele din zahr, produsele prelucrate etc.) a diferenei între preul la export i preul internaional, având în vedere c preurile la produsele agricole sunt în general mai mari în Uniunea European în comparaie cu cele de pe piaa mondial. · Susinerea financiar pentru dezvoltarea rural din bugetul UE reprezint un angajament de 2.424 milioane euro pentru 2007-2009. Ponderea de cofinanare cerut din bugetul naional se ridic la 25%. Conform metodologiei de alocare a acestor fonduri, volumul anual de bani angajat în fiecare an trebuie cheltuit în anul n+2. Alocrile plilor directe i msurilor de pia au fost determinate pe baza unui sistem de cantiti de referin (ex., producii medii regionale, cote, suprafee de baz). Caseta 3.2. Perioadele de tranziie obinute pentru România 3 ani, pân la 31.12.2009, pentru: · Modernizarea i retehnologizarea a 26 de abatoare i uniti de procesare a crnii, precum i a dou uniti de procesare a crnii de pasre, respectând cerinele UE. · Modernizarea i retehnologizarea unitilor de procesare a laptelui (28 de uniti), ca i pentru organizarea centrelor de colectare i standardizare a laptelui, respectând cerinele UE. · Respectarea cerinelor structurale ale UE privind fermele de vaci de lapte i calitatea laptelui materie prim obinut. · Utilizarea unei liste de produse pentru protecia plantelor cu substane active care nu satisfac cerinele UE (2 ani pentru o substan specific). 8 ani, pân la 31.12.2014, pentru: · Eliminarea soiurilor hibride de vi de vie interzise de acquis-ul viei de vie al UE, cultivate pe o suprafa de aproximativ 30.000 ha, care urmeaz a fi replantate. Acestea au fost convenite pentru toate produsele eligibile pe baza unei perioade de referin (2000-2002 pentru România) i luând mai departe în considerare condiiile specifice ale rii. În cinci instane specifice legate de negocierile privind Capitolul 7 (vezi Caseta 3.2), România a cerut i a obinut aa-numitele "perioade de tranziie" pentru adoptarea i implementarea anumitor pri din legislaia UE. Aceste perioade de tranziie sunt excepionale i limitate în timp i ca raz de aciune. În conformitate cu abordarea UE pentru cele 10 NSM, plile directe vor fi treptat introduse pe o perioad de zece ani, cu un nivel iniial de 25% din nivelul aplicabil al unor asemenea pli în UE-15 la momentul respectiv; creterile anuale vor alinia plile directe la nivelul sprijinului aplicabil în UE-15 pân în 2016. 29 Punctele-cheie ale introducerii PAC în România vor include detalii privind introducerea treptat a plilor PAC, aplicarea schemei plii unice pe suprafa i posibilitatea pentru România de a spori plile UE cu fonduri suplimentare (ori din alocrile UE pentru msurile de dezvoltare rural din pilonul 2 PAC, ori din bugetul naional). Prevederile tranziionale pentru introducerea PAC în România totui sunt aliniate cu reforma general cea mai recent care a fost implementat în statele membre ale UE-15 (vezi Caseta 3.3). Pentru a înelege impactul aderrii la PAC asupra stimulrii fermierilor români, este necesar s înelegem cum vor primi acetia noile pli i sume. Este i mai important s înelegem c rezultatele negocierilor curente stabilesc cadrul alocrilor bugetare; Guvernul României mai rmâne totui s decid asupra multor opiuni (ex., specificarea criteriilor de eligibilitate, realocarea resurselor bugetare între pilonii PAC etc.). Caseta 3.3. Reforma PAC din 2003 În iunie 2003, UE a adoptat o reform fundamental a PAC ulterioar Agendei 2000, care schimb în mod substanial modalitatea de susinere a agriculturii în statele membre UE: · introducerea unei scheme unice de pli pe suprafa (SUP) pentru fermierii UE, independent de producie ("decuplare"); elemente cuplate limitate sunt meninute pentru "...a evita abandonarea produciei..."; · plat direct legat de respectarea standardelor de mediu, sigurana alimentelor, sntatea plantelor i animalelor i bunstarea animalelor, ca i de cerina de a pstra tot terenul agricol într-o stare bun din punct de vedere agricol i al mediului înconjurtor ("cross-conformitate"); · o politic de dezvoltare rural puternic (pilonul 2 al PAC) cu alocri bugetare relativ mai mari, noi msuri de promovare a mediului înconjurtor, a calitii i bunstrii animalelor i pentru a ajuta fermierii s satisfac standardele de producie ale UE începând cu anul 2005; · o reducere a plilor directe ("modulare") pentru fermele mai mari, pentru finanarea noii politici de dezvoltare rural; · o revizuire a politicii pieei în cadrul PAC. Reduceri asimetrice ale preurilor în sectorul laptelui, reducerea la jumtate a creterilor lunare în sectorul cerealelor; preul de intervenie curent va fi meninut; reforme suplimentare în sectorul orezului, grâului dur, alunelor, cartofilor pentru amidon i furajelor uscate. Introducerea treptat a plilor directe Similar cu ceea ce s-a realizat în cele 10 NSM, România va introduce treptat plile directe ale PAC pe o perioad de 10 ani1 . În aceast perioad, fermierii din România vor primi doar un 2 procent din plile directe aplicabile în UE-15. Presupunând c România ader la UE în 2007, plile directe vor începe de la 25% din nivelul UE în 2007, vor crete cu 5% anual pân în 2009 i apoi vor crete cu 10% anual, pentru a atinge 100% din nivelul UE aplicabil la momentul respectiv în 2016 (vezi Tabelul 3.1). Tabelul 3.1. Procent de introducere treptat a plilor directe PAC în România, Bulgaria i NSM-10 An 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016+ % din nivelul plilor în UE NSM 10 25 30 35 40 50 60 70 80 90 100 100 100 100 România &Bulgaria -- -- -- 25 30 35 40 50 60 70 80 90 100 Sursa: Delegaia UE în România. 12Doar plile directe acordate fermierilor vor fi introduse treptat. Plile pentru susinerea pieei i dezvoltarea rural vor fi efectuate la 100% din cele la nivelul UE în momentul aderrii României la Uniunea European. 30 Ca regul general, sistemul introducerii treptate se va aplica, de asemenea, tuturor noilor pli directe introduse înainte de 2016 (ex., plile directe în condiiile iniiativelor viitoare de reform PAC). Totui prevederile privind modularea1 i disciplina financiar nu se aplic României (i 3 altor ri candidate) pân când nivelul plilor în aceste ri nu ajunge la 100% din nivelul UE- 15. Schema plii unice pe suprafa Reforma PAC din 2003 (vezi Caseta 3.3) a introdus o schem de plat agricol unic (PAU) care urma a fi introdus în UE-15 începând cu 2005. PAU este bazat pe plile directe pe care fermierii din UE-15 le-au primit în condiiile anumitor programe de sprijin într-o perioad de referin (2000 pân în 2002). Deoarece România (la fel ca NSM-10) nu a primit aceste pli directe în perioada de referin i datorit efortului administrativ mare de a implementa aceste pli directe, NSM (inclusiv România i Bulgaria) li s-a oferit posibilitatea de a opta în schimb pentru schema de pli unice pe suprafa (SPUS)1 . SPUS totui va fi aplicabil în oricare dintre 4 aceste ri pe o perioad foarte limitat de timp; în cazul NSM-10 care au optat pentru SPUS, aplicarea este limitat la anul 2006, cu posibilitatea a dou prelungiri cu câte un an dup aceea. Înainte ca NSM s poat trece la plata agricol unic utilizat de rile UE-15 pentru pli directe, ele trebuie s demonstreze c au puse la punct sistemele de management i control pentru realizarea acestui lucru. Dac ei nu au pus la punct aceste sisteme pân în anul 2008 (2011 pentru România), vor continua cu SPUS, dar procentul de ajutor va fi îngheat la 50% din nivelul UE-15. SPUS asigur fermierilor o plat uniform pe hectar, pltibil o dat pe an, indiferent de culturile produse sau chiar indiferent dac se produce vreo cultur (singura condiie este meninerea terenului într-o stare bun din punct de vedere agricol). Suma este calculat pe baza sumei totale de fonduri de pli directe1 disponibile în anul calendaristic, împrit la suprafaa 5 agricol utilizat eligibil1 . 6 Pentru a fi eligibile pentru plile directe, exploataiile agricole (adic fermele) i parcelele trebuie s satisfac o serie de criterii privind mrimea. Mrimea medie pentru ca o exploataie agricol s fie eligibil pentru susinerea în cadrul SPUS este de 0,3 hectare. La fel ca oricare NSM, România poate decide s ridice aceast limit la un nivel mai înalt, dar nu mai mare de 1 hectar. În practic, toate NSM care aplic SPUS au decis s stabileasc o limit minim a exploataiei de 1 hectar. În condiiile SPUS, acest criteriu poate fi completat cu o mrime minim a parcelei eligibile pentru plata pe suprafa (de ex., Polonia a optat pentru 0,1 ha; Slovacia pentru 0,3 ha). Dei aplicarea unor mrimi minime ale exploataiei i parcelei va exclude pe unii mici fermieri, va reduce totui în mod semnificativ povara bugetar i 13În condiiile reformei curente a PAC (vezi Caseta 3.3), aplicarea modulrii este obligatorie pentru rile din UE- 15. Implic o cretere a bugetului de dezvoltare rural prin reducerea plilor directe pentru marile ferme i transferul fondurilor pentru msurile de dezvoltare rural. Acest lucru va avea ca rezultat reducerea tuturor fondurilor de pli directe care depesc 5.000 euro pe an ­ cu 3% în 2005, 4% în 2006 i 5% din 2007. 14Între NSM, toate rile, cu excepia Sloveniei i Maltei, au optat pentru schema plii unice pe suprafa. Sursa: Raport USAD FAS, GAIN E34004. 15Plile de susinere a pieei în anumite sectoare (adic plile acordate în principal pentru prelucrarea anumitor produse i organizaiile productorilor) nu sunt incluse în plile SPUS. Aceste scheme vor funciona în afara SPUS. 16Definiia "suprafeei agricole utilizate" este suprafaa total de teren arabil, puni permanente, culturi permanente i loturi ale gospodriei care au fost meninute în "stare bun din punct de vedere agricol". 31 administrativ asociat acordrii plilor directe pentru uniti de producie pe scar mic neviabile i va stimula schimbarea structural, în sensul unei structuri mai puin fragmentate de utilizare a terenului în România. În cazul României, s-a semnalat de ctre MAPDR c guvernul va opta pentru SPUS, mrimile minime eligibile ale exploataiei i parcelei fiind determinate la 0,1 ha i, respectiv, 0,3 ha. Luând în considerare alocarea bugetar pentru plile directe în România (881 milioane euro) i suprafaa de baz agricol presupus a fi eligibil (aprox. 7 milioane hectare), o estimare preliminar a nivelului de baz de pli iniiale în 2007 care ar fi alocate fermierilor români din pachetul financiar naional negociat se ridic la 34,90 euro pe hectar (reprezentând nivelul de 25% din 2007). Suplimentarea plilor directe În cadrul unor limite definite cu atenie, România (la fel ca toate NSM) va avea opiunea de a suplimenta plile directe ale UE prin aa-numitele pli directe naionale compensatorii (PDNC); acestea sunt, de asemenea, cunoscute sub numele de pli "de suplimentare". PDNC sunt parte a compromisului la care s-a ajuns cu NSM-10 pentru compensarea impactului perioadei de 10 ani de introducere treptat a plilor directe; în cadrul principiului tratamentului egal, PDNC vor fi, de asemenea, aplicabile în România i Bulgaria. România, ca nou stat membru, are posibilitatea de a suplimenta plile directe acordate ori prin aa-numita "formul 30%", ori prin aa-numita "formul de preaderare". · În condiiile formulei de 30%, România ar putea s suplimenteze plile directe UE (pen- tru toate produsele agricole sau pentru un numr de produse) cu pân la 30% peste nivelul de introducere treptat a plilor aplicabil pentru anul respectiv. Acest lucru ar permite României s ating 100% din nivelul plilor în UE-15 pân în anul 2013 în loc de 20161 7 (vezi Tabelul 3.2). Pân în 2009, României i se va permite s finaneze aceast supli- mentare a plilor, în parte, prin devierea a pân la 20% din fondurile de dezvoltare rural pe care UE le va acorda dup aderare (fondurile pilonului 2). În timp ce plile directe ale UE nu sunt supuse cerinelor de cofinanare naional, toat aceast suplimentare a plilor trebuie s fie însoit de fonduri de la bugetul naional. Începând cu anul 2010, România va trebui s finaneze aceast suplimentare a plilor în întregime de la fondurile naionale. Tabelul 3.2. Niveluri maxime SPUS i PDNC în România comparativ cu UE-15, 2007-2016 Anul `07 `08 `09 `10 `11 `12 `13 `14 `15 `16+ % din nivelul plilor directe UE SPUS 25 30 35 40 50 60 70 80 90 100 Suplimentare 30 30 30 30 30 30 30 20 10 0 maxim Total 55 60 65 70 80 90 100 100 100 100 Sursa: Delegaia UE în România. 17În nici un caz, în nici o perioad plile nu trebuie s depeasc 100% din nivelul plilor directe din UE-15. 32 · În condiiile formulei de preaderare, România (dac ar fi operat programe tip PAC înainte de aderare, cea ce nu a fcut pân în prezent) ar putea s-i sporeasc plile directe UE pân la nivelul total al susinerii directe pe care fermierul le-ar fi putut primi pe produs înainte de aderare, în condiiile unei scheme naionale de tip PAC cu 10% mai mult. Datorit caracteristicilor politicilor de susinere în agricultur înainte de aderare, aceast opiune are mai curând o natur ipotetic. 3.2. Simularea impactului opiunilor de introducere a PAC Aa cum s-a specificat în seciunea anterioar, implementarea PAC în România atrage dup sine un întreg lan de decizii strategice care urmeaz a fi evaluate i luate de ctre guvern. Un model simplu, dar puternic (de echilibru parial) al sectorului agricol din România va fi utilizat pentru a evalua/simula impactul acestor decizii poteniale asupra situaiei financiare a productorilor, consumatorilor (incluzând efecte privind srcia) i asupra bugetului statului. Tabelul 3.3. Opiuni curente pentru implementarea PAC în România OPIUNE GENERAL OPIUNI REFLECTATE CONTEXT ÎN SCENARII Introducerea schemei de pli agricole unice (PAU) vs. schema MAPDR a confirmat c România a optat plii unice pe suprafa (SPUS). pentru SPUS. Scenariile, prin urmare, vor Reforma curent a PAC din UE-15 introduce o PAU decuplat. reflecta doar aceast schem (reducerea Aceast plat este bazat pe plile directe pe care fermierii complexitii simulrii). le-au primit prin anumite programe de susinere într-o perioad de referin din 2000 pân în 2002. Deoarece fermierii români Simularea se bazeaz pe nivelul de nu au primit aceste pli directe în perioada de referin i introducere treptat de 25% în 2007. datorit sarcinii administrative grele de implementare a plilor directe, ara va putea opta în schimb pentru SPUS. PDNC: Suplimentarea plilor UE din pachetul financiar Scenariile vor reflecta patru niveluri de naional. suplimentare a plilor: Prin aprobare de ctre Comisia European, România poate TU00*: 0%; decide s utilizeze propriile sale fonduri (pachetul financiar TU10*: 10%; naional) pentru creterea plilor cu maximum 30% (din plile TU20*: 20%; UE). TU30*: 30%. PDNC: Modaliti de plat pentru suplimentarea plilor UE. Nu a fost luat înc nici o decizie, dar exist în În cazul suplimentrii plii UE, România poate decide s cadrul MAPDR o puternic preferin pentru acorde aceast suplimentare sub forma unei pli "uniforme" pe acordarea de PDNC în sectorul zootehnic (în suprafa sau a unei pli acordate pentru activiti de producie special creterea vacilor de lapte). Scenariile, specifice (ex., activiti în sectorul zootehnic). Din punct de prin urmare, vor reflecta mai multe tipuri de vedere al distribuiei, este important s notm c plile modaliti de plat: "uniforme" pe suprafeele care produc culturi furajere pot fi PM1*: suplimentare ca plat uniform pe considerate ca o form de susinere a productorilor din suprafa; zootehnie. PM2*: suplimentare ca plat specific pe produs (plante vs. animale; diferite PDNC în cadrul sectorului zootehnic). 33 PDNC: Transfer al resurselor bugetare de la msurile de Scenariile vor reflecta trei niveluri de susinere din cadrul pilonului 2 în pilonul 1. transferuri de la pilonul 2 la pilonul 1. România va avea voie (pentru o perioad limitat de timp) s finaneze suplimentarea plilor prin redirecionarea a pân la TP00*: 0% 20% din fondurile de dezvoltare rural pe care UE le va acorda TP10*: 10% dup aderare. Toate aceste fonduri trebuie însoite de fonduri TP20*: 20% din bugetul naional (cerin de cofinanare). Criterii de eligibilitate pentru exploataii. MAPRD are în vedere s fixeze mrimea Mrimea minim a unei exploataii agricole pentru a fi eligibil minim a exploataiei la 1 ha i s completeze pentru susinerea SPUS este de 0,3 ha, dar România poate acest lucru cu condiia mrimii minime a decide s fixeze aceast limit la un nivel mai înalt, dar nu mai parcelei de 0,3 ha. mare de 1 ha. În practic, toate NSM care aplic SPUS au decis Mrimea minim a exploataiei: s stabileasc mrimea minim a exploataiei la 1 ha. HS05*: 0,5 ha; În condiiile SPUS, acest criteriu poate fi complementat cu o HS10*: 1,0 ha. mrime minim a parcelei eligibil pentru plata pe suprafa Subopiune: (Polonia a optat pentru 0,1 ha). Mrimea medie a parcelei: PS03*: 0,3 ha. * Numele variabilei în modelul de simulare. Scenariile Scenariile ce se stabilesc pentru simularea implementrii PAC reflect opiunile strategice mai sus-menionate ce trebuie fcute de ctre guvern. Acestea vor fi bazate pe opiunile schiate în Actul aderrii. Scenariile noastre combin opiunile strategice schiate în Tabelul 3.3. Pe baza acestei liste, simularea evalueaz impactul tuturor combinaiilor posibile de variabile listate (ex., SPUS (25%) cu TUx, acordat ca PMy, finanat din pachetul financiar naional i TPz, sub criteriile de eligibilitate HSn i PSm;...). Deoarece numrul de permutri ale tuturor variabilelor (opiunilor) fac s rezulte un numr mare de scenarii, discutarea rezultatelor din corpul principal al acestui studiu se concentreaz doar asupra aspectelor celor mai semnificative. Tabele mai detaliate privind rezultatele se regsesc în Anexa 2b. Scenariile sunt completate de dou scenarii de baz în comparaie cu care se msoar diferitele opiuni PAC. Aceste scenarii de baz sunt: · impactul politicilor de susinere curent asupra productorilor, consumatorilor i bugetului (necesar pentru a msura impactul opiunilor PAC în comparaie cu situaia curent); · impactul unei situaii a comerului complet liber (scenariu de "nonintervenie", necesar pentru msurarea impactului politicilor curente i msurarea proteciei relative i a distribuiei venitului în cadrul sectorului). Sumar metodologic În model sunt considerate zece produse agricole principale, i anume grâul, orzul, porumbul, floarea-soarelui, cartofii, laptele, carnea de vit, carnea de porc, carnea de pasre i oule. Aceste produse contribuie cu aproape 70% la producia agricol brut. Pentru fiecare dintre aceste activiti, metoda simulrii identific i cuantific impactul potenial al schimbrilor nivelului proteciei din fiecare scenariu asupra valorii adugate la productori (venitul fermierilor), asupra venitului real al consumatorilor, asupra srciei, precum i asupra bugetului statului. 34 În timp ce aceast seciune ofer doar o scurt trecere în revist a principalelor rezultate privind productorii i consumatorii din România, o discuie mai detaliat (incluzând o discuie asupra implicaiilor bugetare) este prezentat în Seciunea 3.3. Tabele cu rezultate detaliate, ca i o descriere a modelului sunt prezentate în Anexa 2. Pe scurt, venitul fermierilor este determinat de diferena între veniturile din vânzarea produselor agricole i costurile inputurilor cumprate i de transferurile monetare directe nelegate de preuri acordate fermierilor (ex., plile pe hectar în sectorul vegetal sau pe cap de animal în zootehnie). Orice schimbare a politicilor agricole cu impact asupra preurilor inputurilor, asupra preurilor produselor sau asupra transferurilor monetare directe (cum ar fi plile directe PAC) se traduce prin modificri în valoarea adugat a produciei agricole (adic veniturile fermierilor). Pe termen mediu spre termen lung, nivelul produciei diferitelor mrfuri este influenat de nivelul profitabilitii fiecrui produs (aproximat prin valoarea adugat; vezi Anexa 2a). Prin urmare, modificrile valorii adugate vor conduce, de asemenea, la modificri ale produciei totale din produsul respectiv, complicând i mai mult modificrile iniiale ale venitului fermierilor. Pentru fiecare produs, gradul de reacie a ofertei pe termen mediu spre lung este determinat de elasticitile ofertei, care, în studiul de fa, au fost consistente cu elasticitile utilizate în studii similare ale Bncii Mondiale pentru alte ri din regiune1 . 8 Modificrile preurilor produciei agricole au, de asemenea, influen asupra consumatorilor, prin impactul asupra preurilor alimentelor. Preurile mai mari ale alimentelor conduc la o cretere a cheltuielilor cu alimentele i, dat fiind un venit disponibil nominal fix (de exemplu, o sum fix de bani disponibil pentru consum), consumatorul este obligat s reduc consumul su general de bunuri i servicii totale cu creterea procentual a cheltuielilor cu alimentele înmulit cu ponderea cheltuielilor cu alimentele în total consum. Aceast reducere a capacitii consumatorului de a achiziiona bunuri i servicii este echivalent cu o reducere a venitului su real. Reducerea relativ a veniturilor reale ale consumatorilor este mai mare pentru gospodriile cu venituri disponibile mici, deoarece gospodriile srace au alocat o pondere mai mare a cheltuielilor pentru produsele alimentare. Pe termen mediu i lung, consumatorii se vor adapta la noul set de preuri relative, îndeprtându-se de consumul de alimente care au devenit relativ mai scumpe ca rezultat al schimbrilor politicii. Pe termen mediu i lung, impactul asupra venitului, prin urmare, este ateptat s fie mai moderat în comparaie cu impactul pe termen scurt. Volumul exact va fi determinat de elasticitatea cererii în funcie de pre pentru fiecare produs, care regleaz gradul de ajustare al consumatorilor la modificarea preurilor alimentelor. Pentru a permite evidenierea a diferite efecte, s-au efectuat dou tipuri de simulri pentru fiecare scenariu: o simulare fr modificri ale ofertei i consumului, care estimeaz impactul static pe termen scurt, i o a doua simulare, care permite o evideniere a reaciei ofertei i a consumului i care estimeaz impactul pe termen mediu i lung. 18Vezi de exemplu, Csaki, C.; Nash, J.; Matusevich, V. i Kray, H.A. (2002), Food and Agricultural Policy in Russia: Progress to Date and the Road Forward, World Bank Technical Paper No. 523; Csaki, C.; Nash, J.; Fock, A. i Kray, H.A. (2000), Food and Agriculture in Bulgaria ­ The Challenge of Preparing to EU Accession, World Bank Technical Paper No. 481; sau Valdes, A. i Kray, H.A. (1999), Lithuania: Adjustments of Agricultural and Trade Policies, World Bank ECSSD Working Paper No. 16. 35 3.3. Implicaiile introducerii schemei de pli unice pe suprafa pentru veniturile agricole i bugetul statului 3.3.1. Prezentare general În cadrul modelului sunt considerate zece produse agricole principale, i anume grâul, orzul, porumbul, floarea-soarelui, cartofii, laptele, carnea de vit, carnea de porc, carnea de pasre i oule. Aceste produse contribuie cu aproape 70% la producia agricol brut. Pentru fiecare dintre aceste activiti, metoda simulrii identific i cuantific impactul potenial al schimbrilor nivelului proteciei din fiecare scenariu asupra valorii adugate la productori (venitul fermieri- lor), asupra venitului real al consumatorilor, asupra srciei, precum i asupra bugetului statului. O discuie detaliat asupra impactului scenariilor asupra: (a) productorilor; (b) consumatorilor; (c) srciei i (d) bugetului guvernamental este prezentat în Subseciunile 3.3.2 ­ 3.3.4 de mai jos. Discuia de mai jos se va concentra în primul rând asupra impactului schimbrii politicilor agricole i comerciale curente (ex., 2004). Tabelele cu rezultate detaliate, ca i o descriere amnunit a modelului sunt prezentate în Anexa 2. Pe scurt, venitul fermierilor este determinat de diferena între veniturile din vânzarea produselor agricole i costurile inputurilor cumprate i de transferurile monetare directe nelegate de preuri acordate fermierilor (ex., plile pe hectar în sectorul vegetal sau pe cap de animal în zootehnie). Orice schimbare a politicilor agricole cu impact asupra preurilor inputurilor, preurilor produselor sau asupra transferurilor monetare directe (cum ar fi plile directe PAC) se traduce prin modificri în valoarea adugat a produciei agricole (adic veniturile fermierilor). Pe termen mediu spre termen lung, nivelul produciei de diferite mrfuri este influenat de nivelul profitabilitii fiecrui produs (aproximat prin valoarea adugat; vezi Anexa 2a). Prin urmare, modificrile valorii adugate vor conduce, de asemenea, la modificri ale produciei totale din produsul respectiv, complicând i mai mult modificrile iniiale ale venitului fermierilor. Pentru fiecare produs, gradul de reacie a ofertei pe termen mediu spre lung este determinat de elasticitile ofertei, care, în studiul de fa, au fost consistente cu elasticitile utilizate în studii similare ale Bncii Mondiale pentru alte ri din regiune1 . 9 Modificrile preurilor produciei agricole au, de asemenea, influen asupra consumatorilor, prin impactul asupra preurilor alimentelor. Preurile mai mari ale alimentelor conduc la o cretere a cheltuielilor cu alimentele i, dat fiind un venit disponibil nominal fix (de ex., o sum fix de bani disponibil pentru consum), consumatorul este obligat s reduc consumul su general de bunuri i servicii totale cu creterea procentual a cheltuielilor cu alimentele înmulit cu ponderea cheltuielilor cu alimentele în total consum. Aceast reducere a capacitii consumatorului de a achiziiona bunuri i servicii este echivalent cu o reducere a venitului su real. Reducerea relativ a veniturilor reale ale consumatorilor este mai mare pentru gospodriile cu venituri disponibile mici, deoarece gospodriile srace au alocat o pondere mai mare a 19Vezi de exemplu, Csaki, C.; Nash, J.; Matusevich, V. & Kray, H.A. (2002), Food and Agricultural Policy in Russia: Progress to Date and the Road Forward, World bank Technical Paper No. 523; Csaki, C.; Nash, J.; Fock, A. & Kray, H.A. (2000), Food and Agriculture in Bulgaria ­ The Challenge of Preparing to EU Accession, World Bank Technical Paper No. 481; sau Valdes, A. & Kray, H.A. (1999), Lithuania: Adjustments of Agricultural and Trade Policies, World Bank ECSSD Working Paper No. 16. 36 cheltuielilor pentru produsele alimentare. Pe termen mediu i lung, consumatorii se vor adapta la noul set de preuri relative, îndeprtându-se de consumul de alimente care au devenit relativ mai scumpe ca rezultat al modificrilor politicii. Pe termen mediu i lung, impactul asupra venitului, prin urmare, este ateptat s fie mai moderat în comparaie cu impactul pe termen scurt. Volumul exact va fi determinat de elasticitatea preurilor cererii pentru fiecare produs, care regleaz gradul de ajustare al consumatorilor la modificarea preurilor alimentelor. 3.3.2. Implicaii pentru veniturile agricole Introducerea regimurilor preurilor PAC Pentru România, introducerea politicii agricole comune va aduce o modificare complet a pieei produselor agricole i a politicilor de susinere. În afar de înlturarea schemelor de susinere direct care se aplic în prezent (care în 2004 au reprezentat 4,5% din venitul agricol, în medie; Figura 3.3 din Caseta 3.4), acest lucru implic, de asemenea, introducerea organizaiilor comune de pia pentru produsele agricole i ajustarea aferent a preurilor pentru produsele agricole primare. Schemele de pli directe aplicate în mod curent vor fi înlocuite de un set mult mai larg de pli directe PAC. Analizele realizate în acest studiu contribuie la înelegerea impactului economic al acestei reforme. Conform structurii cheltuielilor i veniturilor (date care au fost disponibile pentru acest studiu), fermierii români opereaz cu cheltuieli de producie relativ mari, dar înc realizeaz o valoare adugat pozitiv în aproape toate activitile analizate (cu excepia produciei de ou, unde venitul, în medie, acoper doar 66% din costul de producie intermediar). Ca un prim pas în abordarea importanei poteniale a plilor directe, a fost realizat o comparaie a nivelurilor curente ale veniturilor cu cele care ar aprea sub un regim de fixare a preurilor PAC pur (fr pli directe). Dei simpla introducere a preurilor PAC fr pli directe însoitoare nu este nici la alegerea, nici la dispoziia MAPDR, rezultatele sale ofer o înelegere a rolului potenial al plilor directe în viitor. Pe baza ipotezei privind nivelurile preurilor curente în România20 i în UE i luând în considerare trendurile recente ale pieei, rezultatele noastre arat c introducerea plii directe PAC fr pli de susinere a venitului directe suplimentare nu ar menine veniturile tuturor productorilor agricoli la nivelurile din perioada de preaderare. Per total, simpla conversie la regimul preurilor PAC fr acordarea de pli directe ar corespunde unei reduceri a veniturilor productorilor în medie cu 19% (Figura 3.1). Datorit modificrilor preurilor la productor, evoluia veniturilor în absena plilor directe va fi negativ la majoritatea culturilor. Acest lucru totui se transform într-un efect de venit pozitiv pentru productorii din zootehnie, pentru care costul redus al nutreurilor (în special cereale) se adaug evoluiei pozitive a venitului datorate preurilor mai mari ale produselor (în special la produsele lactate). Scderea cu 19% a veniturilor ar rezulta din pierderile substaniale de venit din subsectorul produciei vegetale (ex., ­30% pentru grâu, -44% pentru orz i ­43% pentru productorii de porumb) care supracompenseaz efectele pozitive de venit la producia de lapte (32%), carne de vit (21%) i carne de porc (28%) i face s creasc i mai mult efectele negative de venit din sectorul produciei de carne de pasre (-31%) i din sectorul produciei de ou, care este deja extrem de neprofitabil (-66%). 20Analiza este bazat pe ipoteza c preurile pentru produsele agricole în România se vor ajusta la nivelurile curente ale UE. 37 Nivelurile preurilor PAC ca atare (la nivelul curent de productivitate, eficien i calitate) implic doar creteri ale veniturilor pentru productorii de animale; schemele de susinere SPUS, PAC i eventual PDNC vor fi deosebit de importante pentru protecia veniturilor sectoriale ale productorilor din sectorul vegetal în primii ani dup aderare. Analiza noastr indic faptul c productorii de animale ar avea deosebit de mult de câtigat de pe urma regimului preurilor PAC. Plile SPUS fr "suplimentarea plilor" În afara de introducerea regimului preurilor PAC, implementarea PAC implic o serie de decizii strategice privind definirea competenei i eligibilitii pentru schemele de susinere direct pentru pilonul 1 al PAC. Aa cum se va discuta mai târziu în acest capitol, este important s se îneleag c schemele de susinere direct pot servi doar ca mijloc general de susinere a veniturilor, dar nu pot s se adreseze nevoilor de ajustare structural din cadrul sectorului agricol. Printre cele mai importante pro- Figura 3.1. Efectele de venit specifice pe activiti ale introducerii bleme în formularea regimului PAC, 200721 de susinere direct a veniturilor orz fl.soarelui lapte porc ou agricole viitoare, Guvernul va grâu porumb cartofi ilkvit pasre trebui s evalueze efectele asu- 25.000 pra veniturilor productorilor ale plilor SPUS i suplimentarea iel.d 20.000 lor potenial prin PDNC. În ml 15.000 evaluarea efectelor de venit ale opiunilor disponibile, o prim ugat 10.000 evaluare s-a concentrat asupra ad 5.000 efectelor de venit ale fixrii oare preurilor PAC i ale regimului Val 0 SPUS, ultimul urmând a fi implementat la un nivel de 25% -5.000 din media UE (vezi Seciunea Politici curente Preuri PAC fr SPUS Preuri PAC cu SPUS 3.1 pentru detalii; vezi Tabelul 3.1 pentru nivelurile plilor). Conform evalurii noastre, nivelul SPUS de baz (nivel 2007, fr suplimentarea plilor) nu va avea drept rezultat o cretere global imediat a veniturilor pentru productorii agricoli, dar va compensa aproximativ jumtate din pierderea de venit de 19% care rezult din trecerea la nivelurile de susinere a preurilor de pe piaa UE. Impactul agregat al modificrilor preurilor asupra aderrii la piaa comun i nivelul iniial relativ sczut al plilor directe în 2007 ar induce o scdere de 9,6% a valorii adugate sectoriale dac nu se acord pli suplimentare (Figura 3.1). Dei nici un fel de pli SPUS nu vor fi acordate activitilor zootehnice ca atare, productorii din zootehnie beneficiaz de creterea veniturilor prin creterea preurilor produselor, scderea preurilor la inputuri i pli SPUS pentru suprafeele lor furajere. Productorii din sectorul vegetal, în medie, ar trebui s fac fa unor reduceri ale veniturilor. În perspectiv dinamic, veniturile agricole medii ar depi nivelurile curente în anul 2010, când plile SPUS vor atinge 40% din media UE-15 (Figura 3.2). 21Dac nu se indic alt surs, toate figurile i tabelele din acest capitol se bazeaz pe calculaii proprii. 38 O parte din evoluiile potenial negative proiectate ale veniturilor pentru primii trei ani dup aderare se datoreaz în principal la doi factori: · actualele preuri la produ- ctori, în special pentru Figura 3.2. Efecte de venit sectorial ale introducerii PAC, sectorul vegetal, sunt peste 2007-2010 nivelurile medii PAC. F- 100.000 când comparaia cu pieele produselor din UE-25 i luând în considerare calita- lei tea medie a produselor d.lmt agricole româneti, preu- 50.000 rile predominante la unele din produsele agricole in- ugadae cluse în analiz vor avea loaraV probabil pe piaa unic pre- uri mai sczute decât au în 0 prezent pe piaa româ- 2007 2008 2009 2010 2011 neasc22. Cazul cerealelor Vânzri prod. SPUS arat c acest fapt nu se Preaderare fr pli directe Preaderare cu pli directe traduce neaprat printr-un dezavantaj pentru toi productorii agricoli. Întrucât cerealele reprezint un input important pentru producia animal (de exemplu, reprezint peste 25% din costul de producie la îngrarea porcilor), o scdere a preurilor la cereale va induce o scdere a costului de producie în sectorul zootehnic; · fermierilor români li s-au oferit prea puine stimulente pentru a-i adapta structura de producie, productivitatea i eficiena la politicile de tip PAC. Acest lucru ar fi putut fi evitat dac politicile agricole ar fi fost aliniate mai demult la regimul PAC i astfel s-ar fi creat stimulente pentru ajustri sectoriale. În esen, o ajustare mai timpurie a politicilor agricole româneti ar fi facilitat adaptarea fermierilor la tranziia ctre regimul PAC. Caseta 3.4. Importana relativ crescut a schemei de pli directe Introducerea PAC va mri în mod semnificativ importana schemelor de pli directe acordate Figura 3.3. Ponderea plilor directe curente în fermierilor români. România aplic deja un numr venitul agricol, 2004 de scheme de pli directe (Seciunea 2.2); totui 12 10,6 acestea nu sunt conforme cu cerinele PAC. 10 10 Schemele actuale de pli directe reprezint 4,5% 7,4 8 6,6 5,7 din venitul agricol, cu variaii substaniale în funcie 6 4,5 de activitatea de producie i de tipul de ferm. 4 2,5 2,3 Variaiile în raport cu tipul de ferm apar datorit 2 0 0 0 diferenelor în structura activitilor acestora i 0 z b eligibilitii pentru pli directe. În timp ce ponderile latto uâ or gr um iuel ifot eptal car tiven re ou prezentate în Figura 3.3 reprezint valori medii por aros.lf cropen car car aspen sectoriale (incluzând i fermele neeligibile pentru car sprijin direct), ponderea plilor directe actuale în 22 Aceast apreciere se bazeaz pe preurile medii la produsele agricole în 2004, conform datelor Institutului Naional de Statistic. 39 veniturile fermelor eligibile se cifreaz pân la 20% la producia vegetal i pân la 40% la producia animal. Dintr-o perspectiv sectorial, ponderea schemelor de pli directe va crete o dat cu aderarea în 2007: în medie pe toate fermele, ponderea plilor directe în veniturile agricole va varia între 13% (SPUS fr pli complementare) pân la 25% (SPUS cu maximum de pli complementare); iar aceast pondere va crete pe msur ce nivelurile SPUS vor crete treptat în anii urmtori. Importana crescând a plilor directe subliniaz necesitatea major a lurii unei decizii bine gândite asupra formei i implementrii schemelor de sprijin PAC. Experiena din opt noi state membre a artat c implementarea necorespunztoare a PAC sau amânri în acordarea sprijinului direct creeaz riscul apariiei unor neliniti politice în sectorul agricol i, în consecin, pune în pericol stabilitatea i continuitatea politic în mediul rural. "Suplimentarea" plilor SPUS cu pli directe naionale complementare Având în vedere pierderile probabile de venit pe termen scurt în perioada 2007­2010, supli- mentarea plilor SPUS prin PDNC ar reprezenta singura opiune strategic conform cu PAC pentru a proteja sau a face chiar s creasc veniturile productorilor agricoli în faza iniial a aderrii la UE. Caseta 3.5. Pli directe naionale complementare ­ aspecte Dei discuia de fa se concentreaz doar asupra efectelor asupra veniturilor productorilor, merit s remarcm c implementarea sistemului PDNC implic mai multe aspecte care trebuie luate în considerare în strategia de implementare a MAPDR: · PDNC pot fi acordate ca plat (decuplat) uniform pe hectar de teren agricol sau ca prim specific de producie (cuplat, dar conform cu PAC) acordat pentru activiti de producie specificate în domeniul vegetal sau animal (supus cotelor de prime negociate). PDNC, dac sunt implementate ca pli cuplate, contribuie la stabilirea de cereri/titluri de plat la o parte din productorii din sector. Alocarea acestor titluri de plat la productori, în majoritatea cazurilor, face s creasc inegalitatea distribuional pe termen mediu i lung i este imposibil de retras, o dat acordat. · PDNC trebuie s fie finanate în întregime sau parial de la bugetul de stat, în timp ce plile SPUS vor fi acoperite în întregime de bugetul UE (pentru o analiz a implicaiilor bugetare, vezi Seciunea 3.3.4 de mai jos). · PDNC nu au efecte directe privind veniturile asupra consumatorilor prin mecanismul preurilor, dar totui reprezint un transfer de venit de la consumatori la fermieri prin mecanismul fiscal (pentru o analiz a efectelor directe privind veniturile asupra consumatorilor ale regimului SPUS, vezi Seciunea 3.3.3 de mai jos). · Aa cum ne-am referit pe scurt în discuia din subseciunea anterioar, efectele asupra productorilor agricoli regionali sau individuali variaz în funcie de structura de producie regional sau individual i de mrimea activitilor/exploataiilor vizate. În evaluarea opiunii dac s se implementeze SPUS cu sau fr PDNC, structura de producie sectorial, regional i individual a productorilor vizai are o relevan deosebit, în timp ce eligibilitatea în termeni de mrime a activitii/exploataiei este o opiune de rangul doi: ea influeneaz într-adevr problema important a transferurilor de venit la fermele mai mici (care va fi discutat într-o subseciune separat mai jos), dar nu determin în mod substanial decizia de a introduce sau nu PDNC). Aa cum s-a specificat în Seciunea 3.1, PDNC pot fi acordate ca plat uniform (decuplat) pe hectar agricol sau ca prime de producie specifice (cuplate, dar conforme PAC) acordate pentru activiti de producie specificate în domeniul produciei vegetale sau animale (supuse cotelor de prim negociate23). Tabelul 3.4 prezint nivelurile plilor presupuse a fi implementate în regim SPUS cu PDNC acordate ca plat uniform la hectar. PDNC menite s suplimenteze SPUS pot fi 23Pentru detalii, vezi, de exemplu, http://www.mie.ro/media/English/2004/june/070604.htm. 40 acordate productorilor agricoli pân la un nivel maxim de 30% din susinerea din UE-15; acest lucru implic faptul c ele ar putea s constituie fraciunea cea mai important din susinerea direct în 2007 (când plile SPUS vor fi acordate la un nivel de 25% din nivelul din UE-15), dar importana lor relativ va scdea în timp, pe msur ce nivelul SPUS va crete în fiecare an ­ pentru perioada 2007­2009, presupunerea noastr este c plile SPUS (fr a include PDNC) vor crete de la 34,90 euro/ha, peste 41,88 euro /ha la 48,86 euro /ha. Tabelul 3.4. Scenarii de pli alternative SPUS/PDNC pentru primul an ca stat membru al UE Suprafa de baz* ha 7.012.666 Alocare pli directe, 2007- (milioane euro) 881 2009* Nivel susinere SPUS, 2007* (% din UE-15) 25 Nivel susinere PDNC, 2007* (% din UE-15) Max. 30 Pli SPUS, 2007** (euro /ha) 34,90 SPUS + 10% PDNC, 2007*** (euro /ha) 48,86 SPUS + 20% PDNC, 2007*** (euro /ha) 62,81 SPUS + 30% PDNC, 2007*** (euro /ha) 76,77 *Rezultate negocieri, Capitolul 7 ­ Agricultura. **Presupus, pe baza propriilor calculaii. ***Presupus pentru o plat uniform pe hectar, pe baza propriilor noastre calculaii conform scenariilor (vezi Seciunea 3.2). Pentru a menine venitu- Figura 3.4. Efecte de venit sectorial ca urmare a introducerii SPUS i rile din anul 2007 la nive- PDNC ­ la nivelurile din 2007 lurile din perioada de 90.000 preaderare, MAPDR nu trebuie s decid un nivel iel maxim de suplimentare a d.lm 60.000 plilor de 30%. Analiza înta efectelor de venit la pro- ug ductor în condiiile scena- adearo riilor tip "SPUS cu PDNC" 30.000 a indicat faptul c, din Val perspectiv sectorial, o suplimentare a SPUS cu 0 PDNC de cel puin 20% 25% SPUS 25% SPUS + 25% SPUS + 25% SPUS + din media UE-15 va con- 10% PDNC* 20% PDNC* 30% PDNC* duce la creteri agregate Vânzare prod. SPUS Pli suplimentare Preaderare cu pli directe ale veniturilor deja în primul an de aderare la PAC (2007). Dac MAPDR ar decide s acorde PDNC uniforme la hectar pân la un nivel maxim permis de 20% din media UE-15, venitul sectorial (aproximat prin valoarea adugat) ar crete cu 1,9% în 2007 (Figura 3.4). O suplimentare mai mare, pân la 30% din media UE-15, ar induce o cretere a veniturilor de 8,0% pentru acelai an, dar necesit, de asemenea, o contribuie mai mare de la bugetul naional (pentru o discuie detaliat a impacturilor bugetare, vezi Seciunea 3.3.4). 41 Într-o perspectiv dinami- c, o suplimentare care se Figura 3.5. Efecte de venit sectorial ale SPUS i ale PDNC 20%, ridic la la 20% din UE-15 2007-2010 ar face ca veniturile agri- cole medii s depeasc în mod semnificativ în timp iel.d nivelurile curente din peri- oada preaderrii, pe m- sur ce nivelul plilor SPUS mlatgu 50.000 crete prin introducerea lor ade treptat (vezi Seciunea 3.1). oarl Figura 3.5 prezint efectul Va combinat al introducerii treptate a SPUS (în care pl- 0 2007 2008 2009 2010 2011 ile SPUS ar menine veni- turile la nivelurile lor Vânzri prod. SPUS din perioada preaderrii i Supl. pli la 20% UE-15 Preaderare cu pli directe dup anul 2010) i asigura- rea unei suplimentri prin PDNC care se ridic la 20% din media UE. Luând în considerare faptul c PDNC ar trebui finanate din resurse bugetare naionale, Figura 3.5 implic faptul c - în încercarea de a menine veniturile productorilor la nivelurile de dinainte de aderare i economisind în acelai timp resursele bugetare naionale - MAPDR ar putea dori s ia în considerare implementarea unei "scheme dinamice PDNC": o asemenea "schem dinamic" ar putea implica o plat suplimentar de 20% pentru primul an dup aderare i o diminuare treptat a PDNC pân în anul 2010, dup care plile SPUS singure vor conduce la o cretere substanial a veniturilor productorilor. În contextul specificrii PDNC, MAPDR va trebui s considere efectele schemelor de susinere SPUS/PDNC asupra diferitelor mrimi ale exploataiilor agricole. Pentru a evalua acest lucru, modelul nostru a inclus apte categorii de exploataii agricole în România, i anume ferme <1 ha, 1-5 ha, 5-10 ha, 10-50 ha, 50-100 ha i >100 ha teren agricol24. Rezultatele simulrii au dovedit c nivelul efectelor de venit ale introducerii SPUS (cu sau fr PDNC la diferite niveluri) variaz în mod semnificativ în funcie de mrimea fermei. Ca model general, efectele pozitive de venit sunt mai pronunate pentru fermele extrem de mici i extrem de mari (Figura 3.6). În absena plilor PDNC, veniturile la fermele mai mici de 1 ha ar crete totui cu 4%, dac li s-ar acorda doar pli SPUS, în timp ce, la toate celelalte categorii de mrime, veniturile vor scdea. La categoria din urm, efectul de reducere este mai pronunat pentru fermele între 10 i 100 ha (Figura 3.6; diagrama de jos). 24Dei fermele mai mici de un hectar ar putea s nu fie eligibile pentru plile SPUS, aceast categorie de mrime a fost inclus pentru a arta efectele principale asupra tuturor categoriilor de mrime a fermelor. Pentru venitul obinut din producia zootehnic, sunt incluse plile SPUS/PDNC pe suprafa furajer. 42 Efectele pozitive de venit mai sus- menionate ale introducerii SPUS Figura 3.6. Modificarea veniturilor productorilor în funcie de cu PDNC (20% i 30% din UE- mrimea fermei, 2007, comparativ cu nivelurile dinainte de aderare din 2004 15), sunt de asemenea, neuniform distribuite pe categoriile de mrime SPUS (25% din UE-15) fr PDNC a fermelor (Figura 3.6; diagrama din mijloc i de jos). În acest <1ha 1-5 ha 5-10 ha 10-20 ha 20-50 ha 50-100 ha >100 ha regim, fermele extrem de mici i extrem de mari vor fi cel mai mult 2% favorizate, în timp ce efectele -2% pozitive asupra fermelor de -6% mrime medie sunt relativ mo- -10% derate25. Analizate în contextul -14% unor niveluri în cretere ale spri- -18% jinului în anul 2007 i în anii ur- mtori i luând în considerare SPUS (25% din UE-15) cu PDNC (20% din UE-15) schimbarea structural ctre ferme de mrime medie (vezi capitolul <1ha 1-5 ha 5-10 ha 10-20 ha 20-50 ha 50-100 ha >100 ha 4), interveniile complementare (ex., susinerea din cadrul pilo- 15% nului 2) ar trebui s vizeze pro- 10% blemele de competitivitate ale 5% fermelor de mrime medie. 0% Luând în considerare efectele de -5% venit ale unor poteniale pli su- plimentare adugate la SPUS, SPUS (25% din UE-15) cu PDNC (30% din UE-15) decizia MAPDR cu privire la nivelul PDNC va depinde, prin <1ha 1-5 ha 5-10 ha 10-20 ha 20-50 ha 50-100 ha>100 ha urmare, de obiectivul de transfer al venitului ce trebuie realizat. Dac 25% obiectivul vizeaz meninerea 20% 15% veniturilor medii ale producto- 10% rilor în primul an al aderrii la 5% nivelurile curente din perioada 0% de preaderare, o plat suplimen- modificare venit vs. preaderare trend tar de 20% din nivelul UE-15 ar reprezenta opiunea preferat. Aceast opiune totui ar conduce la o reducere iniial, dar foarte mic a veniturilor fermierilor de mrime medie (vezi Figura 3.6; diagrama mijlocie). O suplimentare cu 30% din nivelul UE-15 ar fi necesar dac obiectivul este creterea veniturilor fermierilor din toate categoriile de mrime a fermelor. Aceast opiune totui ar determina o cretere a veniturilor marilor fermieri (cu peste 100 ha) cu aproximativ 25%. În afar de aceste 25 Nu au fost disponibile pentru diferitele categorii de mrime a fermelor informaii privind structura separat a cheltuielilor i veniturilor. Prin urmare, rezultatele de mai sus reprezint doar efectul diferenelor din cadrul structurii de producie a categoriilor de ferme. 43 consideraii, trebuie evaluat legtura dintre aceste opiuni i implicaiile lor bugetare (vezi Seciunea 3.3.4). În timp, pe msur ce nivelul plilor SPUS crete, o abordare dinamic a PDNC - în care nivelul suplimentrii este redus pe msur ce nivelul SPUS crete ­ ar permite guvernului s menin venitul fermierilor constant; pân în anul 2010, fr suplimentarea plilor, plile SPUS singure vor fi suficiente pentru a crete veniturile fermierilor medii. Modaliti de plat PDNC uniforme în comparaie cu pli specifice pe activiti Evaluarea noastr recunoate nevoia suplimentrii SPUS prin PDNC în faza iniial a aderrii, dac se dorete protecia veniturilor agricole în primii ani dup aderare. În afar de opiunea strategic privind introducerea PDNC, o alt decizie strategic se leag de raza de aciune a PDNC, adic decizia dac acestea ar trebui implementate pe baz uniform la hectar sau acordate ca prime pentru activiti specifice din sectorul vegetal sau animal. Permiând o oarecare focalizare a plilor directe, MAPDR ar putea considera PDNC specifice pe produs ca o încercare de a reduce potenialele efecte adverse asupra veniturilor pentru unele categorii de fermieri. Totui dovezile disponibile indic faptul c aplicarea unei scheme de pli PDNC uniforme decuplate ar trebui favorizat fa de aplicarea unor PDNC specifice cuplate. Figura 3.7 prezint efectele simulate asupra veniturilor productorilor ale unei poteniale implementri a SPUS cu pli complementare PDNC, care cresc la 30% din media UE-15 (adic scenariul cu impactul cel mai mare pe termen scurt). Implementarea SPUS cu PDNC (30%) ar crete veniturile productorilor la aproape toate activitile analizate în anul 2007. Reduceri semnificative ale veniturilor ar aprea doar în cazul productorilor de cartofi i carne de pasre, datorit competitivitii sczute a costurilor la aceste dou produse. Dei bazat pe un scenariu care presupune o plat uniform la hectar în sistemul PDNC, Figura 3.7 permite concluzii importante asupra ariei de aciune necesare a PDNC: din perspectiv sectorial, exist doar o nevoie limitat pentru pli specifice cuplate PDNC! Exist preocupri legate de faptul c productorii de lapte, de exemplu, vor avea de suferit de pe urma scderilor substaniale de venit, dac plile directe vor fi alocate doar pe terenul agricol. Simularea noastr totui a indicat faptul c e posibil s apar un efect opus. La implementarea politicilor de tip PAC, va avea loc o cretere a veniturilor cresctorilor de vaci de lapte cu pân la 23% chiar din primul an al aderrii (2007). Acest efect apare datorit a doi factori principali: (i) creteri presupuse ale preurilor la lapte materie prim, datorit implementrii sistemului de intervenie PAC pe piaa laptelui, i (ii) scderi semnificative ale costurilor de producie, datorit scderii preurilor la cereale pe pia (ca înlocuitori/completri în furajarea vacilor de lapte). Creteri ale venitului în primul an al aderrii în cadrul regimului SPUS cu PDNC au fost, de asemenea, observate pentru productorii de carne de vit (+16%), carne de porc (+19%) i ou (reducerea pierderilor cu 66%), factorii care determin creterea veniturilor fiind în principal identici cu cei descrii pentru sectorul de cretere a vacilor de lapte. Singurii din zootehnie pentru care se înregistreaz scderi ale veniturilor au fost productorii de carne de pasre, unde reducerea valorii adugate cu aproape o treime nu va conduce la venituri negative, ci doar la reduceri relativ înalte ale valorii adugate pe unitate produs în acest subsector care a predominat înainte de aderarea la UE. 44 În afar de efectele pozitive presupuse ale introducerii PAC Figura 3.7. Efecte de venit specifice pe activiti ca urmare a introducerii SPUS i PDNC ­ la nivelurile din 2007 asupra sectorului zootehnic, o serie de efecte indirecte su- orz fl.soarelui lapte porc ou plimentare asupra veniturilor, grâu porumb cartofi vit pasre 25.000 neacoperite în mod explicit de simularea noastr, se vor adu- iel.d 20.000 ga evoluiilor pozitive ale veni- turilor în acest subsector. Din- 15.000 tre acestea, se ateapt ca plile mlatgudae 10.000 directe acordate pe total puni, ar pajiti i suprafee furajere26 s lloaV 5.000 produc cele mai semnificative 0 efecte pozitive de venit. Datorit nivelului relativ înalt al produc- -5,000 iei zootehnice bazate pe terenul Curent SPUS cu PDNC (30% din UE-15), 2007 agricol în România, susinerea direct a activitilor de producie mai sus-menionate va induce o reducere suplimentar substanial a costurilor de producie în sectorul zootehnic. Într-o perspectiv mai dinamic, productorii vor fi chiar capabili s se adapteze la aceste schimbri ale preurilor relative i, prin urmare, chiar capabili s optimizeze structura inputurilor i produciei, ceea ce ar conduce în mod potenial la creteri suplimentare ale veniturilor agricole. Costurile de implementare ridicate i complexitatea administrativ asociat PDNC specifice pe produs, impactul lor distorsionant pe termen lung asupra structurilor de producie militeaz în favoarea utilizrii PDNC pe baz cât mai egalizatoare i mai simplificat. Orice preocupare privind PDNC care favorizeaz anumite regiuni sau subsectoare în detrimentul sectorului vegetal apare ca fiind în principal o decizie politic. Schemele de susinere care vizeaz nevoi de ajustare sectoriale specifice sau dispariti regionale ale veniturilor ar fi mai bine adresate prin pilonul 2 PAC. Deciderea criteriilor de eligibilitate Guvernul trebuie, de asemenea, s ia alt decizie strategic privind determinarea nivelurilor de eligibilitate pentru plile directe SPUS (criterii pentru exploataiile agricole (ferme) i parcele în ceea ce privete mrimea acestora). Conform regulilor UE, suprafaa minim a exploataiei pentru ca aceasta s fie eligibil pentru susinere SPUS este de 0,3 ha, dar România poate decide s fixeze aceast limit la un nivel mai înalt, dar nu mai mare de 1 hectar. În practic, toate NSM care aplic SPUS au stabilit mrimea minim a exploataiei la 1 hectar. 26Datorit caracterului limitat al datelor, aceste activiti de producie au putut fi acoperite doar în msur limitat ­ Figura 3.7 nu include pli SPUS/PDNC la nici un tip de pajiti. Acest lucru implic faptul c Figura 3.7 chiar subestimeaz efectele pozitive de venit pentru majoritatea productorilor de animale. 45 Datorit structurilor agricole curente din România, o decizie privind criteriile Figura 3.8. Distribuia relativ a numrului de ferme i de eligibilitate legate de mrimea fermei a suprafaei cultivate pe categorii de mrime a fermei, 2002 ar putea avea drept rezultat ca pân la 100% 50% din exploataiile agricole s nu beneficieze de schemele de pli directe ale PAC. Dei aceste limite trebuie stabi- lite inând cont de schimbarea structural i de cheltuielile administrative prohibitive de operare a SPUS pentru fermele extrem de mici, e posibil ca ele s fie controver- sate în cazul României. Conform datelor Recensmântului agricol din 2002, 49,5% din cele 4,5 milioane de exploataii agri- 75% cole din România exploateaz mai puin de 1 ha de teren agricol (Figura 3.8). Fi- xarea pragului de eligibilitate la 1 ha im- plic faptul c aceste ferme vor fi excluse de la orice form de sprijin, fie ea SPUS sau PDNC. În lumina unei distribuii ine- gale a structurilor de exploatare a pmân- >100ha tului în România, excluderea fermelor mai 50-100ha mici de 1 ha va exclude doar 5% din 5-10ha 50% terenul agricol de la eligibilitatea pentru 1-5ha SPUS. Respectarea pragului minim de 0,5-1ha <0,1-0.5ha eligibilitate UE de 0,3 ha ar exclude 26,2% din exploataiile agricole, dar numai 0,9% din terenul agricol de la acordarea plilor SPUS/PDNC. Excluderea potenial a unei ponderi foar- te mari de fermieri foarte mici, orientai spre subzisten sau cu timp parial, de la 25% schema plilor directe este bineîneles o chestiune controversat în cadrul discu- iilor interne privind politica agricol vii- toare a României. Aceast discuie totui trebuie s ia în considerare c nivelul introductiv proiectat al plilor SPUS este de 34,90 euro pe hectar i an ­ o sum care cu siguran nu va crete în mod substanial veniturile fermierilor care ex- 0% ploateaz mai puin de 1 ha. În schimb, o Numrul de ferme Suprafaa agricol atenie deosebit trebuie acordat posibili- tii fermierilor mici i mijlocii de a absorbi în mod efectiv fondurile alocate pilonului 2 PAC i asigurrii acestora cu scheme de securitate social adecvate (ex., schemele de retragere din 46 activitate). Aa cum s-a subliniat mai înainte, schemele de susinere direct PAC nu pot înlocui nevoia de cretere a productivitii i de îmbuntire a competitivitii agriculturii româneti. În lumina unei distribuii inegale a structurilor de exploatare a terenului în România, o excludere a fermelor mai mici de 1 ha va exclude doar 5% din terenul agricol de la eligibilitatea pentru acordarea SPUS. Figura 3.8 indic faptul c fermele cele mai mici, care reprezint 50% din fermele din România, utilizeaz doar 5% din suprafaa agricol total. Fermele mai mici de 0,5 ha (o treime din numrul de ferme) sau de 0,3 ha (un sfert din total ferme) exploateaz doar 1,7%, respectiv 0,9% din terenul agricol total. Tabelul 3.5 prezint ponderile produselor agricole analizate obinute în fermele mai mici de 1 ha sau de 0,5 ha. Indic faptul c fermele mai mici au o pondere relativ redus în multe din aceste activiti de producie vegetal. Tabelul 3.5. Ponderea terenului agricol eligibil pentru pli SPUS cu diferite limite, 2007 Activitate de producie Cultivat în ferme >0,5 ha >1,0 ha Grâu 99,71% 97,98% Orz 99,76% 98,74% Porumb 96,97% 88,87% Floarea-soarelui 99,88% 99,21% Cartofi 92,08% 81,97% Sursa: Calculaii proprii pe baza datelor din Recensmântul agricol, INS, 2002. Pe baza rezultatelor simulrii, pragul de 1 ha va corespunde unei scderi a venitului sectorial cu aproximativ 4%, iar pentru un prag fixat la 0,5 ha, aceast valoare scade la 1%. Aceste cifre sectoriale medii totui nu relev inegalitile distribuionale între cei care sunt eligibili i cei care nu sunt. Pentru fermierii care nu sunt eligibili pentru susinere SPUS/PDNC, venitul mediu din producia celor 10 produse analizate atinge doar niveluri de 87% (SPUS fr PDNC) pân la 75% (SPUS cu PDNC 30% din UE-15) în comparaie cu fermele care sunt eligibile pentru susinere în cadrul acestor scheme. Aceste rezultate se bazeaz pe ipoteza c cei care nu sunt eligibili pentru pli directe beneficiaz totui de creterile anticipate ale preurilor din sectorul produciei zootehnice (fermele mai mici din România au o pondere relativ mai mare în totalul produciei zootehnice naionale). Consideraii privind eficiena plilor PAC: avertismente importante Fr a subestima dimensiunea social a acestei excluderi din plile de susinere direct a venitului, rolul plilor directe în rezolvarea problemelor venitului agricol nu trebuie supraestimat. Schema plilor directe, cum ar fi SPUS, poate asigura un anumit nivel de stabilitate a venitului i poate contribui la reducerea expunerii fermierilor la riscul privind venitul prin "garantarea unui venit minim din agricultur". Schemele de susinere direct totui nu pot înlocui nevoia de cretere a productivitii i îmbuntire a competitivitii agriculturii româneti. Creterea productivitii i a competitivitii rmâne soluia durabil pe termen lung pentru rezolvarea problemelor legate de veniturile agricole. Schemele de susinere în agricultur care vizeaz necesitile specifice de ajustare sectorial, cum ar fi comasarea fermelor, investiiile la ferm care fac s creasc productivitatea sau competitivitatea, ar putea fi mai bine abordate în cadrul pilonului 2 al PAC. În mod similar, aplicarea unei scheme de susinere direct 47 a veniturilor nu poate înlocui implementarea msurilor din cadrul pilonului 2, cum ar fi o schem de pensionare anticipat în sectorul agricol. În plus, plile de susinere direct a veniturilor pot face mai complicat restructurarea, comasarea i modernizarea. De exemplu, susinerea direct a veniturilor poate reduce stimulentele pentru comasare, deoarece ele garanteaz un "venit minim" din agricultur i, prin urmare, reduce stimularea fermierilor btrâni sau neprofitabili de a vinde sau da în arend pmântul unor antreprenori mai productivi. Plile SPUS i efectele lor asupra preurilor pmântului sau rentei pot, de asemenea, îngreuna procesul de comasare, fcându-l mai greoi i mai scump, în special într-un mediu agricol unde creditul agricol nu este bine dezvoltat. Experiena altor state membre UE indic faptul c plile de susinere acordate la hectar conduc la creteri semnificative ale preurilor de cumprare i în special pentru arendarea terenului agricol. Acest lucru va defavoriza în mod evident pe arendai, va încetini orice proces de comasare spre ferme mai viabile i va corespunde unei susineri a proprietarilor de pmânt, i nu a productorilor agricoli. Aceste legturi între plile de susinere direct i necesitatea unui nivel mai înalt de productivitate i competitivitate subliniaz nevoia de separare clar a msurilor sociale rurale (ex., msuri vizând reducerea tensiunilor sociale i asigurarea proteciei sociale în zonele rurale) de instrumentele majore ale susinerii directe a venitului. Vizarea disparitilor de venit prin fonduri din cadrul pilonului 2 PAC Mai multe aspecte ale discuiei de mai sus au fcut evident faptul c sectorul rural al României are o nevoie substanial de competitivitate i restructurare orientat spre eficien. Aa au stat lucrurile în multe din NSM, iar aceast necesitate este cu atât mai pronunat în România. Problema numrului extrem de mare al micilor uniti agricole (50% din gospodrii au sub un hectar) trebuie abordat prin msuri care permit fermelor ineficiente s se închid (ex., prin scheme de pensionare anticipat) i s înlture obstacolele din calea expansiunii unitilor agricole noi i mai eficiente (ex.: prin eliminarea din actualele scheme de pensionare anticipat a agricultorilor a acelor prevederi ce defavorizeaz arendarea pmântului; înfiinarea unor noi programe pentru fermierii tineri). Rezultatele mai sus menionate cu privire la excluderea potenial a unui procent mare de productori din schemele de pli directe i nevoia de îmbuntiri structurale legate de eficacitatea costurilor în sectorul agricol al României au ridicat problema dac aceste aspecte ar putea fi abordate printr-o formulare i aplicare a PDNC care s vizeze în special aceste aspecte. Dei msurile de susinere direct a veniturilor pot servi la meninerea sau creterea venitului sectorial la nivelurile din perioada de preaderare pe termen scurt, pe termen mediu i lung ele nu pot fi considerate mijloace sigure de protecie a veniturilor agricole. Modul cel mai sigur i durabil de a susine veniturile agricole este dezvoltarea unui sector agricol mai productiv i mai competitiv. Orice încercare de a rezolva problemele structurale prin regimul SPUS/PDNC nu va îmbunti în mod durabil productivitatea i eficiena sectorului, ci numai va slbi ajustarea structural a acestuia. Prin urmare, se recomand separarea clar a msurilor de dezvoltare rural 48 i a msurilor sociale rurale (ex., msuri de reducere a tensiunilor sociale i de asigurare a proteciei sociale în zonele rurale) de instrumentele principale ale susinerii veniturilor agricole27. În (i) întrirea capacitii sectorului de îmbuntire a productivitii i eficienei i profitarea de pe urma integrrii sale în piaa comun a UE i (ii) în reacia la dezvoltarea PAC, ce pune accent pe msuri de dezvoltare rural i mai puin pe susinerea direct a veniturilor, aplicarea judicioas i bine intit a msurilor de dezvoltare rural din cadrul pilonului 2 PAC care satisfac nevoile structurale ale sectorului agricol are un rol-cheie în asigurarea agriculturii cu capacitatea de a profita în mod durabil de pe urma integrrii sale în piaa agricol puternic competitiv a UE. Momentul aderrii României la UE, 2007, marcheaz, de asemenea, introducerea unui cadru politic reformat pentru msurile din cadrul pilonului 2 al PAC, urmrind întrirea politicii de dezvoltare rural a UE i simplificarea implementrii sale. Conform propunerii curente CE, se ateapt ca aceast politic de dezvoltare rural s joace un rol mai important în cadrul noii politici agricole comune reformate (reforma din 2003 a pilonului 1 al PAC). Propunerea recomand introducerea unui instrument unic de finanare i programare i se ateapt astfel ca noua politic s fie mai simplu de administrat i controlat. În acest concept, statele membre UE i regiunile vor avea mai mult libertate legat de implementarea programului. Acest ultim aspect ar putea fi avantajos în ceea ce privete vizarea necesitilor de dezvoltare rural specifice rilor; cadrul strategic specific de ar în România totui se afl în curs de pregtire i astfel nu a putut fi inclus în modelul de simulare. Trsturile principale ale noii politici de dezvoltare rural a UE prevzute conform propunerii mai sus menionate sunt urmtoarele: · un instrument de finanare i programare, Fondul European pentru Agricultur i Dezvoltare Rural (FEADR); · o strategie UE autentic de dezvoltare rural, cu un mai mare accent pe prioritile UE; · întrirea controlului, evalurii i raportrii. Sistemul de audit va fi extins la întreaga dezvoltare rural; · o abordare consolidat de jos în sus. Statele membre, regiunile i grupurile de aciune locale vor avea o mai mare influen asupra ajustrii programelor la nevoile locale. 27Dac, de exemplu, ar fi implementate PDNC cuplate pentru protecia veniturilor micilor productori în zonele defavorizate (ex., cu scopul de a menine sistemele de punat extensiv în zonele montane), ar fi necesar o analiz suplimentar privind structurile regionale ale exploataiilor i diferenele de profitabilitate din cadrul lor. Experiena din Republica Slovac a artat c o schem de PDNC cuplate, care iniial a vizat susinerea productorilor de vaci cu viei din zonele defavorizate, a favorizat de fapt efectivele mari de animale din cele mai fertile regiuni ale rii. Deciziile privind asemenea cazuri specifice care ar putea fi avute în vedere de ctre MAPDR ar trebui evaluate întotdeauna împreun cu posibilitatea de a realiza un efect de venit sectorial similar cu un instrument mai flexibil i mai puin specific (ex., pli specifice cuplate pentru vacile de lapte comparativ cu o plat pe suprafaa furajer) i cu posibilitatea de a obine un efect de venit sectorial similar (sau mai mare) prin vizarea fondurilor din cadrul pilonului 2 al PAC (în cazul dat, al productorilor de lapte din zonele defavorizate, schemele LFA (scheme pentru zone defavorizate) din cadrul pilonului 2 ar reprezenta o abordare mai bine intit). Rmâne un aspect important cel al operrii schemelor de pli directe acordate doar activitilor de producie specifice care necesit un cadru de administrare mult mai complex i dau natere la inegaliti distribuionale pe termen mediu i lung. 49 Cele trei mari obiective ale noii politici propuse de dezvoltare rural a UE sunt urmtoarele: Axa 1: Îmbuntirea competitivitii în agricultur i silvicultur - Exemple: îmbuntirea i dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea i adaptarea agriculturii i silviculturii; sprijinirea fermierilor care particip la programele de calitate a alimentelor; instalarea tinerilor fermieri; suport pentru fermierii de semisubzisten din noile state membre pentru a deveni competitivi (vezi Caseta 3.6). - Un minim de 15% din pachetul financiar naional trebuie cheltuit cu axa 1. Rata de cofinanare a UE este de maximum 50% (75% în regiunile de convergen). Axa 2: Mediul înconjurtor i organizarea teritoriului - Exemple: pli de handicap natural pentru fermierii din zona montan; pli NATURA 2000; msuri de agromediu; pli pentru bunstarea animalelor. - Msurile de agromediu vor rmâne obligatorii. Beneficiarii trebuie s respecte cerinele UE i cerinele naionale pentru agricultur i silvicultur. - Un minim de 25% din pachetul financiar naional trebuie s fie cheltuit cu axa 2. Rata de cofinanare a UE este de 55% (80% în regiunile de convergen). Axa 3: Îmbuntirea calitii vieii i diversificare - Exemple: diversificarea activitilor neagricole; sprijin pentru crearea de microîntreprinderi; încurajarea turismului, reamenajarea satelor. - Un minim de 15% din pachetul financiar naional trebuie cheltuit cu axa 3. Rata de cofinanare este de maximum 50% (75% în regiunile de convergen). Caseta 3.6. Msuri poteniale sub axa 1 a pilonului 2 al PAC Orientarea sprijinului spre competitivitate în sectorul agricol i silvic trebuie s vizeze: (a) msuri pentru îmbuntirea potenialului uman prin: · instruire profesional i aciuni de informare pentru persoanele angajate în sectorul agricol i silvic; · instalarea tinerilor fermieri; · pensionarea anticipat a fermierilor i lucrtorilor agricoli; · utilizarea de ctre fermieri i proprietarii de pduri a serviciilor de consultan; · înfiinarea de servicii de farm management, ajutor pentru fermieri, servicii de consultan agricol i servicii de consultan în silvicultur; (b) msuri pentru restructurarea potenialului fizic prin: · modernizarea fermelor; · îmbuntirea potenialului economic al pdurilor; · creterea valorii adugate a produciei agricole primare i a produciei forestiere; · îmbuntirea i dezvoltarea infrastructurii în legtur cu dezvoltarea i adaptarea agriculturii i silviculturii; · refacerea potenialului de producie afectat de calamiti naturale i introducerea unor msuri adecvate de prevenire; (c) msuri pentru îmbuntirea calitii produciei i produselor agricole prin: · ajutor acordat fermierilor s se adapteze la standardele bazate pe legislaia comunitar; · ajutor acordat fermierilor care particip la programele privind calitatea alimentelor; · sprijinirea grupurilor de productori în activitile de promovare i informare pentru produsele incluse în programele vizând calitatea alimentelor; (d) msuri de tranziie pentru noile state membre privind: · sprijinirea fermelor de semisubzisten în curs de restructurare; · sprijin pentru înfiinarea grupurilor de productori. Sursa: Propunerea CE, 2004/0161(CNS). 50 O simpl comparaie cu alocrile pentru susinerea direct a veniturilor pentru comunitatea agricol (881 milioane euro pentru 2007-2009) indic mrimea notabil a bugetului disponibil pentru susinerea agriculturii prin msurile din cadrul pilonului 2 (2,5 miliarde euro pentru 2007- 2009)28. În lumina leciilor învate din implementarea SAPARD, o preocupare-cheie pentru primii ani dup ce România va intra în Uniunea European este dac pot fi create atât capacitatea administrativ, cât i sectorial pentru a absorbi în mod efectiv aceast alocaie semnificativ din cadrul pilonului 2. În lumina provocrilor mai sus-menionate, este de dorit s se abordeze nevoile de ajustare structural ale sectorului agricol din România prin concentrarea asupra msurilor prevzute în cadrul axei prioritare 1, "Msuri pentru îmbuntirea competitivitii agriculturii i silviculturii" din cadrul noii politici de dezvoltare rural a UE. Conform alocrilor provizorii ale propunerii recente a Comisiei privind politica de dezvoltare rural reformat a UE, Guvernul României va avea de alocat un minim de 15% din pachetul financiar naional pentru axa 1; alocarea maxim ­ determinat de alocrile minime pentru celelalte dou axe ­ se ridic la 60% din pachetul financiar naional. În termeni monetari, acest lucru corespunde cu o alocare ce poate varia de la 454,5 milioane euro la 1.818 milioane euro pentru trei ani, în prima perioad (2007- 2009). Dac aceast problem nu este abordat la timp i în mod corespunztor prin implementarea msurilor din pilonul 2, putem asista din nou la situaia c marile ferme ­ care deja au performane bune ­ vor fi principalii beneficiari ai acestor programe de sprijin. Prin acest semnal, procentul de ferme mici (cele 50% menionate mai înainte), care s-ar putea ridica la 98% dac ar fi luate în considerare toate fermele mai mici de 10 ha, ar putea s nu beneficieze de alocrile din cadrul pilonului 2 în ajustarea la viitorul cadru politic al sectorului agroalimentar românesc. Dimensiunile economice i sociale ale unei asemenea neglijri poteniale s-ar putea dovedi mai pronunate decât faptul c ele nu sunt eligibile pentru msurile de susinere din cadrul pilonului 1. În afar de accelerarea eforturilor pentru adaptarea infrastructurii administrative necesare i formularea unei strategii de programare mai bine intit, printre primele prioriti ale Guvernului României trebuie s se numere selectarea corespunztoare a msurilor disponibile i investigarea opiunilor pentru facilitarea prelurii programului de ctre fermele de dimensiune mic i mijlocie. Aceast ajustare trebuie realizat în lumina rezultatelor prezentate în analiza efectului potenial al msurilor din cadrul pilonului 1 discutate mai sus i recunoate eficacitatea mai mare a msurilor din cadrul pilonului 2 în ajustarea sectorial spre un cadru al PAC care evolueaz în mod continuu de la susinerea direct în agricultur la dezvoltarea rural integrat. 3.3.3. Implicaii pentru veniturile consumatorilor În termeni valorici, consumul de alimente i buturi, în medie, în totalul gospodriilor, reprezint mai mult de 52% din consumul total al gospodriilor din România. Pentru decila de venituri cele 28Presupunând c Guvernul ar decide s utilizeze opiunea sa de a devia pân la 20% din alocrile pilonului 2 pentru a suplimenta plile directe SPUS, alocrile pentru axa 1 ar fi reduse la niveluri înc semnificative, care se întind de la 399,9 milioane euro pân la 1.599,6 milioane euro. 51 mai sczute, aceast pondere este cea mai mare, atingând chiar 76%, în timp ce, pentru decila cea mai bogat, aceast pondere înc se ridic la valoarea considerabil de 36% (vezi Figura 3.9). Deoarece multe din gospodriile rurale îi produc hrana necesar din activitatea agricol proprie (de subzisten), aceste ponderi sunt semnificativ diferite atunci când se iau în considerare cheltuielile bneti pentru alimente i buturi. Aici, gospodria medie înc pltete aproximativ 52% pentru hran i butur, în timp ce valorile corespunztoare se ridic la 42% pentru decila cea mai srac i 46% pentru decila cea mai bogat. În ceea ce privete cheltuielile bneti, ponderea cea mai mare în total cheltuieli este observat pentru decila medie, unde alimentele i buturile cresc chiar la o pondere de 57% în total cheltuieli29. Pentru toate gospodriile din România, Figura 3.9. Structura consumului în funcie de venituri, totui reforma politicii care afecteaz 2004 preurile agricole afecteaz, de aseme- nea, în majoritatea cazurilor, preurile alimentelor i va afecta astfel i venitul real al consumatorilor. Trebuie remarcat 4.000 lei) Servicii totui c experiena multor NSM-10 a Produse nealimentare artat c o cretere a preurilor la iim( r Alimente i buturi productor nu conduce în mod necesar ito 3.000 la creterea preurilor produselor alimentare la nivelul comerului cu culoep amnuntul ­ în multe din NSM-10, 2.000 apariia procesatorilor internaionali i a lanurilor de supermarketuri a intensi- musnoC ficat competiia i a condus la o scdere semnificativ a indicelui preurilor la 1.000 consumator pentru produsele alimentare dup aderare. Datorit complexitii simulrilor în ceea ce privete - productorii, modelul aplicat în acest Medie Decila I Decila X studiu a trebuit s se limiteze la ilustrarea transferurilor preurilor de la productor la nivel de comer cu amnuntul, care ar aprea, ceteris paribus, pe termen scurt i mediu, cu fore competitive moderate pe piaa cu amnuntul a produselor alimentare. O scurt descriere a modului în care modelul aplicat surprinde legtura între preurile agricole i veniturile gospodriilor în model apare în Anexa 2a. Simularea efectelor asupra veniturilor consumatorilor evalueaz impactul modificrilor preurilor alimentelor induse de implementarea regimurilor alternative de fixare a preurilor la produsele agricole30. Trebuie remarcat în acest context c orice scenarii tip PAC implic un nivel similar de 29În scopul acoperirii impactului asupra venitului real al consumatorilor i recunoaterii costului de oportunitate pentru consumul de alimente, în urmtoarea discuie, termenul "cheltuieli" va fi utilizat în mod sinonim cu "valoarea consumului". Atunci când ne referim la cheltuielile bneti, vom meniona în mod explicit "numerar". 30Simularea în mod conceptual nu acoper efectele de rspândire de ordinul doi asupra transferurilor de impozit de la venitul brut al consumatorilor prin bugetul de stat ctre sectorul agricol (conceptul de venit brut), deoarece simuleaz efectele directe ale preurilor asupra venitului disponibil al consumatorilor (conceptul de venit net). 52 fixare a preurilor; diferitele opiuni SPUS discutate mai sus difer cu privire la nivelul i mecanismele de acordare a plilor directe productorilor agricoli, iar regimul PAC de fixare a preurilor în general rmâne identic sub toate subopiunile SPUS. Figura 3.10. Impactul pe termen lung al schimbrilor de politic asupra cheltuielilor alimentare 15 ealtu ac ile litic po Alimente i buturi, total de 5 faaltune Cereale i paste finoase 1.61 Carne i produse din carne Lapte i produse lactate Ou Grsimi i ulei alimentar oc pr Legume i cartofi -5 Buturi alcoolice are odific M -15 Scenariul PAC Simulrile noastre au indicat c, spre deosebire de multe speculaii în aceast privin, introducerea modificrilor de tip PAC în politicile interne privind preurile agricole ar avea un impact redus asupra cheltuielilor alimentare ale consumatorilor români. Dat fiind faptul c angrositii internaionali ar face s creasc competiia pe piaa cu amnuntul de produse alimentare a României, ar fi chiar posibil o reducere real a indicelui preurilor la consumator pentru produsele alimentare dup aderare. Conform rezultatelor noastre, introducerea unor politici agricole de tip PAC va face s creasc preurile agricole interne ale României într-o msur relativ moderat i astfel va conduce la o cretere relativ mic, de numai 1,6%, a preurilor produselor alimentare pe termen mediu (Figura 3.10). Pe termen scurt, adic într-o faz iniial limitat înainte ca cererea de consum s reacioneze la noile preuri ale produselor, modificrile preurilor agricole ar induce o cretere medie a cheltuielilor cu alimentele i buturile nealcoolice de 2,8%, comparativ cu condiiile perioadei de baz curente3 . 1 Datorit creterilor preurilor pentru majoritatea produselor agricole analizate, cheltuielile sunt proiectate s creasc pentru toate grupele de produse, cu excepia a dou grupe. Dei la nivel relativ sczut, creterile cele mai pronunate ale cheltuielilor pe termen mediu i lung sunt proiectate la ou (creterea cheltuielilor cu aproximativ 16%), lapte i produse lactate (6,8%) 31Politicile agricole curente din România au un impact relativ moderat asupra cheltuielilor de consum alimentar. Ca indicator al impactului cadrului de politic agricol curent, cadrul politicii nonintervenioniste ar induce o reducere a cheltuielilor cu alimentele pe termen mediu i lung de 3,95% în medie, reducerile cele mai pronunate fiind la carne i legume. Pe termen scurt, acest efect s-ar ridica chiar la o reducere de 4,8%. De fapt, cheltuielile se vor reduce la aproape toate grupele de produse, cu excepia oulor. 53 (vezi Figura 3.10). Creterea cheltuielilor în cazul oulor totui are un impact minor asupra cheltuielilor totale cu alimentele, ponderea acestora în total cheltuieli cu alimentele fiind de numai 1,2%. Scderi ale cheltuielilor de consum au fost proiectate chiar i pentru cereale i produse cerealiere (-2,3%, reprezentând 12,4% din cheltuielile medii cu alimentele i 15% din cheltuielile alimentare ale celor mai srace gospodrii) i buturile alcoolice (-1,28%, reprezentând doar 1,7% din cheltuielile alimentare). Efectele implementrii politicilor de tip PAC asupra preurilor ali- Figura 3.11. Efectele politicii preurilor PAC asupra venitului mentelor vor fi de reducere ne- real al consumatorilor semnificativ a veniturilor reale ale consumatorilor în România. ) Împreun cu competiia crescut care se ateapt pe piaa cu %(la amnuntul a produselor alimentare, rei puterea de cumprare total a gospodriilor populaiei din luutineva România este posibil chiar s re creasc dup aderare. Creterile caifido preurilor agricole implicate de in- M efect pe termen scurt efect pe termen mediu troducerea politicilor agricole de tip PAC în România au drept rezultat reduceri minore ale veni- tului real, de numai 0,84% pe termen mediu (Figura 3.11). Impactul este semnificativ mai mare pe termen scurt, de ­1,4%, înainte ca aceti consumatori s aib timp s-i ajusteze structurile de consum la noile preuri. Dei la un nivel relativ sczut, pierderea de venit real imediat este mai sever pentru dou tipuri de gospodrii: gospodriile cele mai srace i gospodriile care nu produc propriile lor produse alimentare, probabil urbane. Dei introducerea politicilor agricole de tip PAC e posibil s par c are efecte relativ moderate asupra veniturilor reale ale gospodriilor, e posibil ca ele s împovreze i mai mult gospodriile agricole care deja cheltuiesc o pondere semnificativ a venitului lor disponibil pe alimente. În timp ce gospodriile cele mai srace sunt cu siguran cele mai lovite de introducerea politicilor de tip PAC, noi am exclus din analiza noastr, în al doilea pas, produsele alimentare produse în interiorul gospodriei. Devine atunci evident c al doilea grup cel mai afectat de gospodrii sunt cele care nu îi pot produce alimentele necesare, ci trebuie s cumpere alimentele, pltindu-le în numerar (probabil gospodrii urbane). Datorit ponderii mai mari a alimentelor în totalul cheltuielilor bneti i structurii diferite a coului de consum alimentar, în aceste gospodrii se observ reduceri semnificative ale venitului real. 3.3.4. Implicaiile pentru bugetul statului Privire general Conform rezultatelor negocierilor privind Capitolul 29 ­ Prevederi financiare i bugetare, România va fi un beneficiar net în relaie cu bugetul UE. În anul 2007, contribuia României 54 la bugetul UE va fi de aproximativ 800 milioane euro, în timp ce România va primi aproximativ 11 miliarde euro în angajamente i aproximativ 6 miliarde euro sub form de pli (o medie anual de aproximativ 2 miliarde euro sub form de pli)32. Pentru perioada 2007-2009, aceste angajamente de la bugetul UE cuprind alocri de: · aproximativ 4 miliarde euro pentru implementarea i operarea PAC, incluzând alocri pentru pli directe i msuri privind piaa (pilonul 1; fr cofinanare naional necesar) i msuri de dezvoltare rural (pilonul 2; cofinanare naional necesar); · aproximativ 6 miliarde euro pentru instrumente structurale (fonduri structurale i de coeziune; este necesar cofinanare naional) i · aproximativ 1 miliard euro pentru politici interne. În studiul nostru, principalul accent se pune pe efectele introducerii politicii agricole comune (în special introducerea SPUS, adic regimul plilor directe). Prin urmare, urmtoarele informaii vin s completeze discuia de mai sus privind implicaiile asupra veniturilor agricole, asupra consumatorilor, asupra sracilor, oferind în acelai timp i o privire de ansamblu asupra unor implicaii bugetare de baz ale încasrilor bugetare de la bugetul UE33. Aspecte generale ale alocrilor pentru agricultur O clasificare a alocrilor PAC enumerate mai sus pentru perioada 2007-2009 indic o alocare de la bugetul UE de 1,3 miliarde euro pentru România în primul an dup aderare (tabelul 3.6); împreun cu cofinanarea naional, aproximativ 1,5 miliarde euro sunt disponibile pentru cheltuielile publice legate de agricultur în anul 2007. Tabelul 3.6. Clasificarea alocrilor bugetare de tip PAC, 2007-2009 Perioad de programare Primul an dup aderare 2007-2009 2007 Transfer Cofinanare Total Transfer Cofinanare Total cheltuieli de la UE naional cheltuieli de la UE naional publice (mil. euro) publice (mil. euro) Pli directe 881 - 881 245 - 245 Msuri de pia 732 - 732 244 - 244 Dezvoltare rural 2.424 606 3.030 808 202 1.010 Total PAC România 4.037 606 4.643 1.297 202 1.499 Sursa: Delegaia Uniunii Europene în România, calculaii proprii. Aproximativ 489 milioane euro vor fi disponibili pentru msurile de susinere din cadrul pilonului 1 al PAC (vezi Caseta 3.1), sum care este în întregime finanat de la bugetul UE. Presupunând o utilizare uniform distribuit a alocrii pentru msurile din cadrul pilonului 2, vor fi disponibile pentru România aproximativ 808 milioane euro/an din bugetul UE pentru msurile de dezvoltare rural. Din moment ce ele sunt supuse unui procent de cofinanare de 25%, o sum 32Sursa: Comunicat de pres al Ministerului României pentru Integrare European, 7 iunie, 2004. 33Alte efecte bugetare principale asociate aderrii la PAC, dar care nu sunt cuantificate în studiul nostru, cuprind: (i) efecte bugetare care apar din modificrile cantitative i direcia fluxurilor comerciale agricole i cheltuielile i câtigurile la msurile interne i la frontier (ex., achiziii de intervenie, venituri tarifare la import, cheltuieli de subvenii la export); (ii) efecte bugetare ale restructurrii infrastructurii administrative i crerii cadrului instituional pentru implementarea setului descris de politici UE. 55 suplimentar de 202 milioane euro pe an ar putea fi obinut de la bugetul naional (probabil de la bugetul MAPDR). Trebuie observat totui c plata efectiv a fondurilor din aceste trei categorii va fi bazat pe primirea cererilor din partea fermierilor pentru msurile de susinere direct (pli directe), situaia pieei interne (msuri privind piaa) i aplicaii pentru proiecte (dezvoltare rural). Plata efectiv va depinde în mare msur de capacitatea administraiei i a sectorului rural din România de a dezvolta o capacitate adecvat de absorbie a acestor fonduri34. Prin urmare, la momentul actual, cifrele din Tabelul 3.6 trebuie vzute doar ca nite angajamente. Bugetul naional totui trebuie s fie pregtit pentru completarea resurselor din cadrul pilonului 2 cu mijloace financiare adecvate. Comparativ cu NSM-10, alocrile de la buget de tip PAC pentru România (ca i pentru ve- cina sa, Bulgaria) sunt relativ mari, un fapt care poate fi atribuit ponderii înc foarte mari a ocu- prii în agricultur în ambele ri. Ca procent din PIB-ul scontat, alocrile pentru agricultur în România i Bulgaria se ridic la 2,2% i, respectiv, 2,1% în com- Figura 3.12. Ajutorul financiar pentru aciuni structurale în NSM paraie cu 0,7% pentru NSM-10. ale UE Alocrile semnificative pentru 4,0% msurile din cadrul pilonului 2 Bulgaria Letonia subliniaz importana în cretere 3,5% a ajutorului structural i de ealru România 3,0% Estonia dezvoltare rural din PAC refor- 2,5% Lituania mat i oglindesc, de asemenea, uctrts B Slovacia nevoia pentru o asemenea asis- unii PIndi 2,0% ten în România. O comparaie acu 1,5% Polonia Ungaria între NSM a alocrilor pentru ntrep %ac 1,0% instrumente structurale a indicat, Slovacia 0,5% Malta de asemenea, c România i Bul- orutjA Malta garia beneficiaz de cea mai 0,0% mare alocare relativ de aseme- 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% nea msuri între NSM (vezi PIB pe locuitor rel. la UE-15 Figura 3.12). Aspecte bugetare ale opiunilor de implementare pentru regimul plilor unice pe suprafa (SPUS) din cadrul PAC În alegerea pachetului de implementare SPUS din cadrul PAC final, MAPDR, ca parte a Guvernului României, va trebui s-i bazeze decizia nu numai pe impactul deciziei sale finale asupra productorilor i consumatorilor, dar, de asemenea, pe impactul deciziei sale asupra statului (i bugetului MAPDR). Aceast subseciune investigheaz impactul opiunilor disponibile asupra alocrilor bugetare necesare pentru operarea diferitelor opiuni SPUS i asupra sumelor rezultate din fondurile publice totale (UE i contribuiile naionale) disponibile pentru susinere în sectorul agricol din România. 34În primele faze ale programului SAPARD în România, capacitatea de absorbie a fost extrem de redus i alocrile bugetare ale UE pentru România din anul 2000 erau aproape de pragul de a fi dezangajate în anul 2004. 56 Unul dintre rezultatele principale ale Figura 3.13. Fonduri publice anuale medii disponibile negocierilor de aderare privind Capi- pentru PAC, msuri pentru pilonii 1 i 2 tolul 7 ­ Agricultura a fost c România [milioane euro] va beneficia de o alocare de 881 2.000 milioane euro pentru pli de susinere direct în agricultur în perioada 2007- 2009. Aceast alocare financiar a fost 1.500 determinat pe baza "evalurii monetare" (în termenii schemelor de susinere curent a UE-15) a 1.000 rezultatelor negocierilor privind supra- 0% faa de baz, produciile medii de refe- 30% 10% 20% rin, cotele, precum i drepturile la transfer P2 -> P1 20% 10%nivelul plilor pli suplimentare35. Prin aplicarea ni- 0% suplimentare velurilor de introducere treptat mai Figura 3.14. Fonduri publice anuale medii disponibile pentru sus-menionate (25% din nivelul de msuri pentru pilonul 2 susinere din UE-15 pentru 2007; 30% [milioane euro] pentru 2008; 35% pentru 2009), a fost 1.000 calculat alocarea total pentru întreaga perioad 2007-2009. 850 Aa cum s-a artat mai înainte, Ro- mânia (la fel ca toate NSM) va avea opiunea de a introduce regimul SPUS PAC cu sau fr suplimentarea plilor 700 directe ale UE în cadrul limitelor pre- 0% 30% 20% definite (România are opiunea de a 10% transfer P2 -> P1 10% 20% nivelul plilor suplimenta plile directe UE, pentru 0% suplimentare toate sau pentru o list specificat de Figura3.15. Fonduri publice anuale medii necesare pentru produse agricole, cu pân la 30% peste PAC ­ pilonii 1 i 2 nivelul de introducere treptat din anul respectiv; vezi Tabelul 3.2). [milioane euro] 600 Prin urmare, ipotezele includ diferite niveluri de suplimentare a plilor 400 u directe: SPUS fr suplimentarea pli- entrp5 cter lor i SPUS cu suplimentri ale plilor di 200 200 niji care se ridic la 10%, 20% i, respectiv, ul spr 30% din nivelul de susinere din UE- buget 0 15. 0% 30% 10% 20% În obinerea resurselor bugetare nece- transfer P2 -> P1 20% 0% 10%nivelul plilor sare pentru suplimentarea plilor suplimentare SPUS, MAPDR are dou opiuni 35Pentru detalii, vezi http://www.mie.ro/media/English/2004/june/070604.htm. 57 principale. O prim opiune este aceea ca resursele financiare s provin din bugetul naional (i anume din bugetul MAPDR); în acest caz, 100% din plile suplimentare ar proveni de la bugetul naional. Ca a doua opiune, MAPDR are dreptul (pe o perioad limitat) s finaneze parial aceast suplimentare prin redirecionarea a 20% din fondurile de dezvoltare rural pe care UE le va asigura dup aderare. Toate aceste fonduri totui trebuie însoite de fonduri din bugetul naional (cerin de cofinanare). Principalul rezultat al simulrilor noastre este c, în condiiile prevederilor rezultatelor nego- cierilor, alocarea bugetar naional necesar pentru operarea PAC în România se situeaz între 606 milioane euro (SPUS fr pli suplimentare) i 1.634 milioane euro (30% pli supli- mentare provenind integral din surse naionale). În afara de luarea în considerare a impacturilor privind venitul asupra productorilor i consumatorilor (seciunile anterioare ale acestui studiu), alegerea final a uneia dintre opiunile prezentate în Tabelele 3.3 i 3.7 va depinde în mare msur de "compromisul" dorit între "posibilitatea acordrii" de fonduri necesare din bugetul naional i volumul "dorit" de fonduri publice (UE i naionale) pentru msurile din cadrul pilonului 1 i 2 în sectorul rural. Toate opiunile prezentate în Tabelul 3.7 au câteva caracteristici principale: · Suplimentarea plilor SPUS determin alocarea unor sume mai mari din fondurile publice totale (UE i naionale) pentru sectorul rural (Figura 3.13). · Finanarea suplimentrii de la alocrile din cadrul pilonului 2 reduce fondurile publice totale disponibile pentru pilonul 2 de dezvoltare rural (Figura 3.14). · O suplimentare mai mare a plilor SPUS (pân la 30% din nivelul susinerii în UE- 15) implic cerine relativ mai mari de la bugetul naional (Figura 3.15); · Suplimentarea plilor SPUS în întregime din resursele bugetului naional este mai costisitoare pentru bugetul statului decât finanarea, în parte, prin redirecionarea (pân la 20%) a alocrilor UE de la pilonul 2 pentru msuri de dezvoltare rural (Figura 3.15). Tabelul 3.7. Implicaiile bugetare ale surselor alternativelor de finanare a suplimentrii plilor SPUS, 2007-2009 Contribuie naional necesar Fonduri disponibile pentru pentru Ponderea Supli- Surs pli pilonul 2 pli pilonul 2 total PAC contribuiei mentare suplimen- directe dezvoltare total directe dezvol- pilonul naionale în total pli tare pli* rural tare 1+2 fonduri publice rural disponibile (% din (milioane euro) (milioane euro) (%) UE-15 0 - 0 606 606 881 3.030 4.643 13% 10 BN 294 606 900 1.175 3.030 4.937 18% 10 P2_10 147 569 716 1.175 2.846 4.753 15% 20 BN 587 606 1.193 1.468 3.030 5.230 23% 20 P2_10 +BN 345 545 890 1.468 2.727 4.297 18% 20 P2_20 +BN 103 485 587 1.468 2.424 4.624 13% 30 BN 881 606 1.487 1.762 3.030 5.524 27% 30 P2_10 +BN 639 545 1.184 1.762 2.727 5.221 23% 30 P2_20 +BN 396 485 881 1.762 2.424 4.918 18% Pentru comparaie: Bugetul MAPDR 2005 Total: 703,9 milioane euro d.c. msuri susinere direct: 574,0 milioane euro *Opiuni: BN: bugetul naional (MAPDR): P2_10: 10% din alocarea UE pentru pilonul 2; P2_20: 20% din alocarea UE pentru pilonul 2. Sursa: Calculaii proprii. 58 Cea mai redus alocare financiar din surse naionale (606 milioane euro pentru alocarea UE 2007-2009) ar fi necesar dac guvernul decide s nu suplimenteze plile SPUS de baz cu PDNC. Suma cea mai mare de fonduri publice totale (UE i naionale) pentru msurile din cadrul pilonului 1 i 2 în sectorul rural s-ar putea ridica la 5,7 miliarde euro în 2007-2009, dac s-ar finana integral din surse naionale un nivel de pli suplimentare egal cu 30% din UE-15. O asemenea opiune ar fi prohibitiv din punct de vedere fiscal, având în vedere cerinele semnificative de cofinanare naional (1,5 miliarde euro). În alte cuvinte, suplimentarea plilor SPUS determin alocarea de sume mai mari din finanarea total (UE i naional) pentru sectorul agricol i rural. Acest lucru cost bugetul naional i contribuabilul. Finanarea unei pri din suplimentarea plilor prin realocarea resurselor UE din cadrul msurilor pilonului 2 este adecvat din punct de vedere fiscal pentru România, deoarece reduce în mod semnificativ nivelul total de cerine de cofinanare naional. De exemplu, pentru o suplimentare a plilor echivalent cu 20% din nivelul UE-15, cerinele totale de cofinanare naional ar putea fi reduse cu mai mult de jumtate dac România utilizeaz 20% din resursele pilonului 2 pentru finanarea acelui nivel de suplimentare a plilor. Din punct de vedere al contribuiei naionale i al disponibilului de cheltuieli publice totale, opiunea de suplimentare a plilor de 10% i opiunea de finanare a acestora în întregime din surse naionale sunt opiunile cele mai puin atractive. Oricare ar fi decizia sa final privind opiunile de finanare SPUS/PDNC, MAPDR trebuie s creeze spaiul fiscal pentru cerinele de cofinanare semnificativ ale resurselor PAC i ar trebui s realizeze acest lucru înainte de aderare (în 2006). În timp ce MAPDR are în mod curent un buget total de aproximativ 704 milioane euro (din care 574 milioane sunt alocate msurilor de susinere direct), aproximativ 202 pân la 495 milioane euro vor fi necesare anual numai pentru satisfacerea cerinelor de cofinanare ale interveniilor din pilonul 1 i 2 al PAC. Constrângerile agregate de ordin fiscal i un management fiscal sntos indic nevoia de creare a spaiului fiscal pentru absorbirea resurselor de alocri UE. Spaiul fiscal ar trebui s rezulte din ajustrile politice care aliniaz politicile curente cu cadrul PAC i care elimin treptat toate programele de susinere naional neconforme cu PAC (cum ar fi primele la preurile de producie i subvenionarea inputurilor). 3.4. Concluzii Pe drumul României ctre UE, la care va adera la începutul anului 2007, pregtirea unei integrri depline în structurile politicii agricole comune a Uniunii Europene (PAC) se afl printre prioritile cele mai importante. În prezent totui, crearea capacitii necesare administrative i de absorbie a fondurilor înc mai trebuie întrit. Datorit importanei sale deosebit de mari pentru sectorul rural, specificarea, implementarea i în final aplicarea schemelor de susinere agricol (i rural) atât în cadrul pilonului 1, cât i în cadrul pilonului 2 al PAC trebuie s se afle în centrul ateniei tuturor organismelor implicate, pentru a nu expune România perico- lului de a nu fi capabil s implementeze în mod efectiv PAC, chiar dac va adera la UE în 2007. În cadrul acordurilor încheiate în timpul negocierilor de aderare privind Capitolul 7 ­ Agricultura, implementarea PAC în România ridic un întreg lan de decizii strategice importante care trebuie evaluate i luate de ctre guvern. Aceste decizii strategice implic 59 selectarea unei scheme de pli pentru msurile de susinere direct a veniturilor, suplimentarea potenial a plilor pe suprafa, modalitile de plat, transferurile între alocrile bugetare i, desigur, definirea criteriilor de eligibilitate. Evaluarea prezentat în aceast seciune sprijin procesul de pregtire a acestor decizii, acoperind efectele introducerii unor scheme de susinere directe în cadrul PAC asupra venitului productorilor, asupra venitului real al consumatorilor, asupra srciei i asupra bugetului statului. Aceste lucruri au fost discutate mai în detaliu în Seciunile 3.1­3.3 ale acestui capitol. Implicaiile deciziei strategice privind schema plii unice pe suprafa (SPUS) Cu excepia Sloveniei, toate noile state membre din Europa Central i de Rsrit care au aderat la UE în anul 2004 au optat pentru introducerea schemei plii unice pe suprafa (SPUS), o versiune simplificat a schemei plii agricole unice a Uniunii Europene, PAU. Cel mai probabil, Guvernul României va avea aceeai opiune. Introducerea treptat a plilor de tip SPUS pentru productorii agricoli, pornind de la un nivel de 25% din media UE-15 în 2007, va face s creasc în mod semnificativ importana relativ a schemelor de pli directe acordate fermierilor români (de la 4,5% din venitul agricol în condiiile politicilor curente pân la 40% în condiiile PAC). În anul 2007, plile SPUS de baz (fr suplimentare) nu vor avea drept rezultat o cretere imediat a veniturilor totale ale productorilor agricoli, dar va compensa aproximativ jumtate din pierderile de venit care rezult din trecerea la o susinere mai sczut a preului pe piaa UE pentru diferitele culturi. Impactul agregat al modificrii preurilor la aderarea la piaa comun a produselor agricole i nivelul iniial relativ sczut al plilor directe ar induce o scdere cu 9,6% a valorii adugate sectoriale, dac nu ar fi acordate pli suplimentare. Dei nu vor fi acordate pli SPUS pentru activitile din zootehnie ca atare, productorii de animale s-ar putea bucura de creteri ale veniturilor prin creterea preurilor produselor, scderea preurilor inputurilor i acordarea plilor SPUS pentru suprafaa lor furajer. Productorii din sectorul vegetal ar trebui s fac fa unor reduceri ale veniturilor lor. Pân în anul 2010, veniturile medii agricole ar depi veniturile curente, dac plile SPUS ar atinge 40% din media UE-15. Implicaiile deciziei strategice privind schema de pli directe naionale complementare (PDNC) Având în vedere pierderile probabile de venit pe termen scurt în perioada 2007-2010, suplimentarea plilor directe SPUS cu PDNC ar reprezenta singura opiune strategic în conformitate cu PAC pentru protecia sau chiar creterea veniturilor productorilor în faza iniial a aderrii la UE. Pân în anul 2010, perioad în care nivelurile de introducere treptat a SPUS vor rmâne sub 40% din nivelul UE-15 i msurile anuale din cadrul pilonului 2 nu vor fi absorbite în întregime (experiena din NSM a artat c plile iniiale pot fi efectuate chiar la un interval de un an dup aderare), suplimentarea SPUS prin PDNC cu cel puin 20% din media UE-15 ar conduce la creteri ale veniturilor în întregul sector deja în primul an al aderrii la PAC. Dac MAPDR ar decide s acorde PDNC pe baz uniform la hectar pân la nivelul maxim permis de 30% din media UE-15, venitul sectorial (aproximat de valoarea adugat) ar crete cu 8,0% în 2007. Decizia MAPDR privind nivelul PDNC va depinde, prin urmare, de obiectivul de transfer al veniturilor care trebuie realizat. Dac obiectivul este meninerea în primul an dup aderare a 60 veniturilor medii ale productorilor la nivelul din perioada de preaderare, o suplimentare a plilor cu 20% din nivelul UE-15 ar reprezenta opiunea preferat (vezi Figura 3.4). O suplimentare cu 30% din nivelul UE-15 ar fi necesar dac obiectivul este creterea veniturilor fermierilor din toate categoriile de mrime a fermelor. Aceast opiune totui ar determina o cretere a veniturilor fermierilor de aproximativ 25% în cazul fermelor mai mari (peste 100 ha). În afar de aceste consideraii, trebuie evaluate echilibrele între aceste opiuni în contextul implicaiilor lor bugetare. În timp, pe msur ce nivelul plilor SPUS crete, o abordare dinamic a PDNC, în care nivelul suplimentrii este redus pe msur ce nivelul SPUS crete, ar permite guvernului s menin constante veniturile fermierilor; pân în anul 2010, fr nici o suplimentare, plile SPUS vor fi suficiente pentru creterea veniturilor medii ale fermierilor. Implicaii ale deciziilor strategice privind modalitile de plat Evaluarea noastr recunoate nevoia de suplimentare a SPUS prin PDNC în faza iniial a aderrii, dac se dorete protecia veniturilor agricole în primii ani dup aderare. În afar de decizia strategic de a suplimenta plile SPUS prin PDNC, o alt decizie strategic se refer la modalitatea de implementare a PDNC, i anume dac aceste pli s fie implementate pe baz uniform per hectar sau ca prime la produse vegetale sau animale specificate. Permiând o anumit focalizare a plilor directe, PDNC specifice pe produs ar putea fi considerate ca o încercare de reducere a efectelor de venit potenial adverse pentru anumite categorii de fermieri. Totui, evidena disponibil indic faptul c aplicarea unei scheme de pli PDNC decuplate uniforme ar fi de preferat plilor PDNC cuplate specifice. Au fost exprimate îngrijorri legate de faptul c productorii de lapte, de exemplu, ar putea suferi o pierdere de venit substanial din moment ce plile directe ar fi alocate doar pe suprafaa de teren agricol. De fapt, dovezile indic o cu totul alt direcie, deoarece, o dat cu implementarea politicilor tip PAC, veniturile fermierilor cresctori de vaci de lapte ar crete cu pân la 23% deja în primul an de aderare. În plus, o serie de efecte de venit pozitive suplimentare, cum ar fi plile acordate pe suprafa furajer, vor contribui la evoluii pozitive ale veniturilor în sectorul zootehnic. Costurile ridicate de implementare i complexitatea administrativ asociate PDNC specifice, impactul lor distorsionant pe termen lung asupra structurilor de producie militeaz în favoarea utilizrii PDNC pe baz cât mai uniform i mai simplificat. Orice preocupare legat de schemele PDNC care favorizeaz anumite regiuni sau sectorul zootehnic în comparaie cu cel al produciei vegetale apare a fi în principal o decizie de natur politic. Schemele de susinere care vizeaz anumite necesiti de ajustare structural specifice sau disparitile de venit regionale ar fi mai bine abordate sub umbrela pilonului 2 al PAC. Implicaii ale deciziei strategice privind criteriile de eligibilitate În lumina implicaiilor opiunilor discutate mai înainte, guvernul va trebui s ia înc o decizie strategic, i anume s determine nivelurile de eligibilitate pentru plile directe SPUS (criterii pentru exploataiile agricole (ferme) i parcele, în ceea ce privete mrimea acestora). Conform regulilor UE, mrimea minim a unei exploataii agricole pentru a fi eligibil pentru susinerea în cadrul SPUS este de 0,3 ha, dar România poate decide s fixeze aceast limit la un nivel mai 61 înalt, dar nu mai mare de 1 hectar. În practic, toate NSM care aplic SPUS au stabilit mrimea minim a exploataiei la 1 hectar. Criteriile de eligibilitate privind mrimea fermei ar putea avea drept rezultat ca pân la 50% din exploataiile agricole s nu beneficieze de schemele de pli SPUS/PDNC. Dei aceste limite trebuie stabilite în vederea facilitrii schimbrii structurale i a limitrii costurilor administrative prohibitive de operare a SPUS pentru fermele extrem de mici, e posibil ca ele s fie controversate în cazul României. Conform datelor Recensmântului agricol din 2002, 49,5% din cele 4,5 milioane de exploataii agricole din România exploateaz mai puin de 1 ha de teren agricol. Fixarea pragului de eligibilitate la 1 ha implic faptul c aceste ferme vor fi excluse de la orice form de sprijin, fie ea SPUS sau PDNC. În lumina unei distribuii inegale a structurilor de exploatare a terenului în România, o excludere a fermelor mai mici de 1 ha va exclude doar 5% din terenul agricol de la eligibilitatea pentru acordarea SPUS. Respectarea pragului minim de eligibilitate de 0,3 ha ar exclude numai 26% din exploataiile agricole, cu doar 0,9% din terenul agricol de la acordarea de pli SPUS/PDNC. Implicaii bugetare În afar de considerarea impactului asupra veniturilor productorilor i consumatorilor, alegerea privind nivelul de suplimentare a plilor SPUS i sursa de finanare va trebui, de asemenea, s ia în considerare implicaiile sale fiscale i trebuie realizat un echilibru între "posibiliti" în termeni de cerine de cofinanare i suma "dorit" din totalul cheltuielilor (ex., UE i buget naional) pentru msurile din cadrul pilonului 1 i 2. O trecere în revist a tuturor opiunilor de implementare disponibile indic faptul c ele urmeaz o structur similar, i anume: (i) o suplimentare mai mare a plilor SPUS (pân la 30% din nivelul susinerii UE-15) implic cerine bugetare naionale relativ mai mari; (ii) suplimentarea plilor SPUS de baz în întregime din resurse bugetare naionale este mai costisitoare pentru bugetul statului decât finanarea sa în parte prin redirecionarea (pân la 20%) a alocrilor UE pentru pilonul 2 pentru msuri de dezvoltare rural; dar (iii) finanarea suplimentrii din alocrile pilonului 2 reduce fondurile disponibile pentru msurile de dezvoltare rural din România. Cea mai redus alocare financiar din surse naionale (606 milioane euro pentru perioada 2007- 2009) ar fi necesar dac guvernul decide s nu suplimenteze plile de baz SPUS cu PDNC. Volumul cel mai mare din fondurile publice totale (UE i buget naional) pentru msurile din cadrul pilonului 1 i 2 în sectorul rural s-ar putea ridica la 5,5 miliarde euro în perioada 2007- 2009, dac o suplimentare a plilor cu 30% din UE-15 este în întregime finanat din surse naionale. O asemenea opiune ar prea prohibitiv din punct de vedere fiscal, având în vedere cerinele semnificative de cofinanare naional (1,6 miliarde euro). Cu alte cuvinte, suplimentarea plilor SPUS atrage dup sine un volum mai mare de finanare din fondurile totale (UE i naionale) pentru sectorul agricol i rural. Acest lucru cost bugetul naional i contribuabilul. Finanarea unei pri din suplimentarea plilor prin realocarea resurselor UE din cadrul msurilor pilonului 2 este adecvat din punct de vedere fiscal pentru România, deoarece reduce în mod semnificativ nivelul total de cerine de cofinanare naional. De exemplu, pentru o suplimentare a plilor echivalent cu 20% din nivelul UE-15, cerinele totale de cofinanare naional ar putea fi reduse cu mai mult de jumtate dac România utilizeaz 20% din resursele pilonului 2 pentru finanarea acelui nivel de suplimentare a plilor. Din punct de 62 vedere al contribuiei naionale i al disponibilului de cheltuieli publice totale, opiunea de suplimentare a plilor de 10% i opiunea de finanare a acestora în întregime din surse naionale sunt opiunile cele mai puin atractive. Oricare ar fi decizia sa final privind opiunile de finanare SPUS/PDNC, MAPDR trebuie s creeze spaiul fiscal pentru cerinele de cofinanare semnificativ ale resurselor PAC i ar trebui s realizeze acest lucru înainte de aderare (în 2006). În timp ce MAPDR are în mod curent un buget total de aproximativ 704 milioane euro (din care 574 milioane sunt alocate msurilor de susinere direct), aproximativ 202 pân la 495 milioane euro vor fi necesare anual numai pentru satisfacerea cerinelor de cofinanare ale interveniilor din pilonul 1 i 2 al PAC. Constrângerile agregate de ordin fiscal i un management fiscal sntos indic nevoia de creare a spaiului fiscal pentru absorbirea resurselor de alocri UE. Spaiul fiscal ar trebui s rezulte din ajustrile politice care aliniaz politicile curente cu cadrul PAC i care elimin treptat toate programele de susinere naional neconforme cu PAC (cum ar fi primele la preurile de producie i subvenionarea inputurilor). Consideraii privind eficiena plilor SPUS/PDNC Fr a subestima dimensiunea social a acestei excluderi din plile de susinere direct a venitului, rolul plilor directe în rezolvarea problemelor venitului agricol nu trebuie supraestimat. Schema plilor directe, cum ar fi SPUS, poate asigura un anumit nivel de stabilitate a venitului i poate contribui la reducerea expunerii fermierilor la riscul privind venitul prin "garantarea unui venit minim din agricultur". Schemele de susinere direct totui nu pot înlocui nevoia de cretere a productivitii i îmbuntire a competitivitii agriculturii româneti. Creterea productivitii i a competitivitii rmâne soluia durabil pe termen lung pentru rezolvarea problemelor legate de veniturile agricole. Schemele de susinere în agricultur care vizeaz necesitile specifice de ajustare sectorial, cum ar fi comasarea fermelor, investiiile la ferm care fac s creasc productivitatea sau competitivitatea, ar putea fi mai bine abordate în cadrul pilonului 2 al PAC. În mod similar, aplicarea unei scheme de susinere direct a veniturilor nu poate înlocui implementarea msurilor din cadrul pilonului 2, cum ar fi o schem de pensionare anticipat în sectorul agricol. În plus, plile de susinere direct a veniturilor pot face mai complicat restructurarea, comasa- rea i modernizarea. De exemplu, susinerea direct a veniturilor poate reduce stimulentele pentru comasare, deoarece ele garanteaz un "venit minim" din agricultur i, prin urmare, reduce stimularea fermierilor btrâni sau neprofitabili de a vinde sau da în arend pmântul unor antreprenori mai productivi. Plile SPUS i efectele lor asupra preurilor pmântului sau rentei pot, de asemenea, îngreuna procesul de comasare, fcându-l mai greoi i mai scump, în special într-un mediu agricol unde creditul agricol nu este bine dezvoltat. Experiena altor state membre UE indic faptul c plile de susinere acordate la hectar conduc la creteri semnificative ale preurilor de cumprare i în special pentru arendarea terenului agricol. Acest lucru va defavoriza în mod evident pe arendai, va încetini orice proces de comasare spre ferme mai viabile i va corespunde unei susineri a proprietarilor de pmânt, i nu a productorilor agricoli. Aceste legturi între plile de susinere direct i necesitatea unui nivel mai înalt de productivitate i competitivitate subliniaz nevoia de separare clar a msurilor sociale rurale (ex., msuri vizând reducerea tensiunilor sociale i asigurarea proteciei sociale în zonele rurale) de instrumentele majore ale susinerii directe a venitului. 63 4. Modificarea structurilor de proprietate asupra pmântului i a structurilor agricole Reforma funciar, incluzând transferul pmântului în proprietate privat i utilizarea individual, ca i desfiinarea marilor structuri agricole ineficiente, a fost una dintre sarcinile cele mai dificile ale tranziiei pentru toate rile din Europa Central i de Rsrit. România nu reprezint o excepie. S-au produs schimbri ample ale structurii agricole a rii, dar sarcina de creare a unui sistem agricol capabil s produc produse competitive pe plan internaional nu s-a încheiat înc. 4.1. Cadrul juridic al modificrilor din cadrul proprietii asupra pmântului i al structurilor agricole Tranziia în agricultur a trebuit s fac fa sarcinii duale de inversare a exproprierilor de dup 1945 (cel puin parial) i de decolectivizare a cooperativelor agricole de producie care au reprezentat structura agrar dominant începând cu anii '50. Reformele a trebuit, de asemenea, s elimine favorizarea excesiv a cooperativelor i fermelor de stat, care a fost practicat începând cu constituia din 1948. Procesul a început în 1990, când membrii cooperativelor agricole au primit drepturi de proprietate pe o suprafa de teren de 0,5 hectare ­ în cretere de la suprafaa tradiional de 0,3 hectare a lotului gospodriei rurale. Acesta nu s-a bazat pe vreun principiu de restituire: pur i simplu a dat drepturi de proprietate pe suprafaa în plus de teren "oamenilor care îl lucrau" i astfel a început transferul de terenuri ctre sectorul individual. Noua Lege a fondului funciar din anul 1991 (Legea nr. 18/1991) a pus bazele unui mecanism dual al reformei funciare: (a) restituirea drepturilor de proprietate fotilor proprietari al cror pmânt fusese expropriat de ctre stat dup 6 martie 1945 (ziua când primul guvern comunist a venit la putere) i (b) restituirea drepturilor de utilizare a terenurilor acelor indivizi al cror pmânt fusese administrat ani de zile i decenii întregi de ctre cooperative i fermele de stat. Mecanismul dual introdus de Legea fondului funciar din 1991 este denumit în limba român reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenului, ca form distinct de "restituire", în sensul strict convenional de restituire a pmântului fotilor proprietari. În afar de "reconstituire", Legea fondului funciar introducea, de asemenea, termenul de "constituire" a drepturilor de proprietate asupra pmântului, adic distribuirea de pmânt persoanelor fr pmânt care au lucrat cel puin trei ani în cadrul cooperativei i familiilor tinere fr pmânt care doreau s fie agricultori. Reforma funciar din România se distinge astfel printr-o combinaie între restituirea pmântului i elemente de distribuire a pmântului, care o face s fie diferit de procedurile bazate strict pe restituirea pmântului, proceduri mai puin echitabile, adoptate în alte ri din centrul Europei i din rile baltice (Ungaria fiind o excepie notabil). Legislaia din România a stabilit limite absolute atât asupra suprafeei de teren "reconstituite", cât i asupra suprafeelor deinute în proprietate privat. Conform legislaiei curente, o familie poate primi maximum 50 hectare prin "reconstituire" sau "constituire", iar o familie poate avea maximum 200 hectare în proprietate privat, dobândite pe baz de tranzacii. Suprafaa de teren care depete 200 hectare trebuie arendat; ea nu poate fi cumprat. Limita de teren în proprietate nu se aplic persoanelor juridice. 64 În condiiile Legii fondului funciar din 1991, membrii cooperatori au primit suprafee în proprietate în schimbul suprafeelor pe care le-au adus în cooperativ în trecut. Drepturile de proprietate asupra terenurilor aflate în proprietatea statului, pe de alt parte, au fost iniial restituite prin alocarea de aciuni în fostele IAS. Situaia acestor acionari a devenit treptat similar cu situaia membrilor fostelor cooperative de producie; în anul 1999 situaia s-a rezolvat prin aceea c toate terenurile care aparineau proprietarilor în cadrul fostelor IAS trebuia restituite sub form fizic, iar proprietarii erau liberi s îl foloseasc dup cum voiau. Pe baza datelor funciare din anul 1996, aceast legislaie a afectat 0,56 milioane hectare de teren în proprietate privat deinut în fostele IAS sau aproape o treime din cele 1,7 milioane hectare utilizate de 477 de ferme de stat existente în acea perioad (Ioni et al., Green Book, p. 108-109). Tabelul 4.1. Clasificarea schematic a tipurilor de ferme Cadrul juridic Sector Sector privat de stat Persoane fizice Ferme individuale Legea nr. 18/1991) x Asociaii familiale Legea asociaiilor (Legea nr. 36/1991) x Persoane juridice Asociaii juridice Legea asociaiilor (Legea nr. 36/1991) x Societi agricole Legea societilor comerciale (Legea nr. 31/1990) x x Legile privind restituirea i distribuirea pmântului au fost însoite de legi privind noile forme de organizare în agricultur. Legislaia român clasific fermele în funcie de organizarea juridic ­ persoane fizice i persoane juridice ­ i în mod alternativ conform formei de proprietate ­ proprietate privat i proprietate de stat (Tabelul 4.1). Toate persoanele fizice ­ ferme individuale i asociaii familiale informale ­ se afl în sectorul privat. Persoanele juridice se afl, începând cu anul 2005, în sectorul privat (toate asociaiile formale i majoritatea societilor agricole). Grupul întreprinderilor agricole aflate sub controlul statului (aa-numitele foste IAS) s-au micorat continuu prin privatizare sau lichidare i, în cele din urm, i-a încetat activitatea în 2004. Societile formale (în general denumite "asociaii juridice"; de asemenea, numite "societi agricole") au fost considerate ca un succesor al fostelor cooperative, în timp ce asociaiile familiale au fost privite ca o form nou, flexibil, care permite micilor fermieri individuali s beneficieze de avantajele economiei de scar, prin aciunea comun nestânjenit de cerine de înregistrare juridic. În afar de cele dou tipuri de asociaii agricole exist, de asemenea, categoria de întreprinderi agricole, care în general include fostele ferme de stat reorganizate ca întreprinderi pe aciuni aflate sub controlul statului i fermele privatizate care utilizeaz în principal suprafee concesionate de la stat, precum i alte entiti corporative (organizate ca întreprinderi cu rspundere limitat) care exploateaz propriul lor teren sau terenuri închiriate de la persoane private sau de la stat. 4.2. Progrese realizate în restituirea terenurilor i privatizarea terenurilor statului 4.2.1. Reconstituirea drepturilor de proprietate i de folosin Reconstituirea drepturilor de proprietate a necesitat completarea de cereri însoite de documentele respective pân la un anumit termen strict specificat (care totui s-a prelungit în mod repetat). Tabelul 4.2 prezint date referitoare la progresul cumulativ înregistrat în 65 reconstituirea drepturilor de proprietate în perioada 1999-2005. Suprafaa total revendicat (de ctre fotii proprietari i membrii cooperatori) a fost de 10,2 milioane hectare, adic 85% din suprafaa de teren agricol utilizat de fermele de stat i cooperative în anul 1989. Figura 4.1. Progrese realizate în implementarea Legii fondului funciar, 1999-2005 100 90 80 er 70 lizaa 60 fin martie 1999 50 martie 2001 detne ianuarie 2005 40 Proc30 20 10 0 Suprafee restituite Titluri emise Tabelul 4.2. Progresul înregistrat în aplicarea legilor fondului funciar (Legea nr. 18/1991 i Legea nr. 1/2000) Martie 1999 Nov. 1999 Iunie 2000 Martie 2001 Ian. 2005 Suprafaa total utilizat de ferme de stat i cooperative (1989) (mii ha) 11.019 Suprafaa total de reconstituit (mii ha) 9.361 9.367 9.419 9.426 10.194 Reconstituit pân acum (mii ha) 7.769 7.998 8.114 8.245 9.782 Numr total de cereri 4.688.091 4.696.280 4.716.062 4.716.498 Total numr de cereri satisfcute 3.748.777 3.847.118 3.918.159 3.965.209 Titluri de proprietate ce trebuie emise 4.322.626 4.329.973 4.340.507 4.341.493 4.350.553 Titluri de proprietate emise 3.237.156 3.349.273 3.413.299 3.469.944 4.298.153 Titluri de proprietate în curs de completare n.a. 36.036 29.084 15.732 Procent de suprafa reconstituit pân acum (%) 83,0 85,4 86,1 87,5 96,0 Procent de cereri satisfcute (%) 80,0 81,9 83,1 84,1 Procent de titluri de proprietate emise pân acum (%) 74,9 77,4 78,6 79,9 98,8 Sursa: Buletin Informativ al Ministerului Agriculturii i Alimentaiei (1/2000, 7/2000, 2/2001). Au fost realizate multe lucruri în domeniul reconstituirii drepturilor de proprietate i a drepturilor de folosin asupra pmântului în România, începând cu anul 1991, dar aceast sarcin nu s-a încheiat înc. Procentul de completare a titlurilor de proprietate a crescut în mod continuu din martie 1999 pân în ianuarie 2005 (Figura 4.1), când rata de reconstituire a atins 96,0% (98,8% 66 din proprietarii crora li s-a reconstituit dreptul de proprietate au primit titluri de proprietate); aceast situaie nu este deloc rea atunci când se compar cu situaia din alte ri din centrul Europei. 4.2.2. Privatizarea terenurilor statului Terenurile aflate în proprietatea statului care au rmas dup satisfacerea cererilor de restituire se împart în dou categorii distincte ­ domeniul public al statului i domeniul privat al statului. Suprafeele din domeniul public al statului sunt "de interes i uz public" special. Drept rezultat, ele nu pot fi vândute sau schimbate, dar pot fi arendate sau concesionate etc. Suprafeele aparinând domeniului privat al statului constituie terenul rezidual care aparine statului, dar nu este clasificat ca teren din domeniul public. Acest teren în proprietatea statului poate participa la orice tranzacie funciar standard: poate fi vândut (prin privatizare), dat în arend, în concesiune, schimbat etc. O parte din acest "teren privat al statului" aparine satelor, oraelor, municipiilor, judeelor, unde este alocat necesitilor i utilizrilor pe plan local. O alt parte se afl sub administrarea central a Ageniei Domeniilor Statului i este concesionat operatorilor privai (fermierilor). Inventarul de terenuri pe forme de proprietate este prezentat în Tabelul 4.3, conform clasificrii utilizate de cadastrul naional. Practica occidental ar include în mod normal în terenul statului întreaga Tabelul 4.3. Terenuri pe tip de proprietate (mii ha) proprietate public (632.300 hectare), Decembrie 2000 ca i aa-numita "suprafa în dome- Total teren agricol 14.856,8 niul privat" al statului i al judeelor i Proprietate privat 14.218,2 municipiilor (3.230.000 hectare). Con- Persoane juridice 1.298,8 Persoane fizice 9.690,4 form acestui calcul, existau aproape 4 Stat 1.015,7 milioane hectare de teren al statului în Judee i municipii 2.219,6 anul 2000, practic aceeai suprafa ca Proprietate public 632,3 în 1989-90 (vezi Tabelul 4.4). Din Stat 418,4 aceste 4 milioane hectare, 630.000 Judee i municipii 213,9 hectare (domeniul public al statului) nu Sursa: Oficiul Naional de Cadastru. poate fi privatizat, 1 milion hectare ("domeniul privat" al statului) este potenial privatizabil, dar este doar avut în vedere în mod activ pentru transferul în folosin privat prin aranjamente de arendare i concesiune; alte 2,2 milioane hectare ("domeniul privat" al judeelor i municipiilor) este, de asemenea, potenial privatizabil, dar nu este avut în vedere în mod activ pentru o modificare privind proprietatea sau dreptul de posesiune. Este important de subliniat c, în anul 2004, o suprafa suplimentar de aproximativ 190.000 ha din terenul statului a fost restituit proprietarilor privai, astfel încât suprafaa total administrat în mod curent de ADS a sczut la 550.000 ha. Observm din Tabelul 4.4 c ceea ce este prezentat în prezent drept o scdere semnificativ a terenurilor statului - de la peste 4 milioane hectare în perioada comunist la 600.000 hectare în prezent - este pur i simplu o reclasificare între terenul public i cel "privat" al statului. Volumul total al terenurilor statului indic faptul c, în mai mult de un deceniu de la Legea fondului funciar din anul 1991, statul a privatizat aproximativ 800.000 hectare, care reprezint 5% din terenul agricol total, 17% din suprafaa total în domeniul statului (atât public, cât i privat) i 67 20% din ceea ce estimm ca rezerv de teren a statului privatizabil iniial (4 milioane hectare în anul de baz 1991 ­ vezi nota de la Tabelul 4.5). Tabelul 4.4. Terenurile în proprietatea statului, 1989-2001 Total Stat, judee, municipii (mii ha) % din suprafaa agricol Anul suprafa Proprietate "Proprietate Total Public "Privat" Total agricol public privat" terenuri ale statului 1989 14759 4134 0 4134 28,0 0,0 28,0 1990 14769 4244 0 4244 28,7 0,0 28,7 1991 14898 2662 1912 4574 17,9 12,8 30,7 1992 14790 2560 1834 4394 17,3 12,4 29,7 1993 14793 2615 1842 4457 17,7 12,5 30,1 1994 14798 2618 1338 3956 17,7 9,0 26,7 1995 14798 2618 1338 3956 17,7 9,0 26,7 ...... 2000 14857 632 3229 3861 4,3 21,7 26,0 2001 14833 571 3204 3775 3,8 21,6 25,5 Sursa: 1989-1995 din Strategia naional de pregtire a aderrii agriculturii României la UE, Ministerul Agriculturii i IEA, Bucureti, 1995 (p. 89); 2000 ­ date ale Oficiului Naional de Cadastru, Geodezie i Cartografie; 2001 - date din Agricultura României, Ministerul Agriculturii, Bucureti, 2002 (p. 6). Tabelul 4.5. Progresul înregistrat în privatizarea terenurilor statului, 1991-2001 1991-1995 1996-2001 1991-2001 Privatizat (mii ha) 618 181 799 Procent din terenul privatizabil total în 1991* (%) 15,5 4,5 20,0 *Estimat la 4 milioane ha: 4,6 milioane ha în domeniul public i privat al statului în 1991 minus 0,6 milioane ha în domeniul public neprivatizabil al statului în 2001. Tabelul 4.5 prezint rezultatele privatizrii terenurilor statului între 1991 i 2001. Trebuie subliniat c aceste estimri se refer la privatizarea pmântului (în principal, prin restituire fotilor proprietari) i c nu se refer în nici un caz la privatizarea fermelor de stat, care au fost privatizate fr pmântul lor (vezi seciunea de mai jos). Nici nu include vânzrile terenurilor statului la licitaie, care, dei sunt permise, nu au fost practicate pân acum de Agenia Domeniilor Statului. 4.3. Structuri agricole i forme organizatorice în agricultur În timpul perioadei comuniste, agricultura României era organizat mai ales în ferme de stat (IAS) i cooperative agricole, care, în ajunul tranziiei, în 1989, controlau mai mult de 85% din terenul agricol total. În ciuda colectivizrii forate din 1949-1950, agricultura privat nu a disprut niciodat i ea era reprezentat de o multitudine de mici gospodrii individuale i parcele pe lâng gospodrie, pe care populaia rural, în numr mare, cultiva aproximativ 15% din terenul agricol, mai ales pentru subzisten. 68 Structura de utilizare a terenului s-a schimbat în mod substanial în deceniul tranziiei. Suprafaa de teren agricol a exploataiilor agricole din sectorul individual a crescut de la 15% în 1989 la aproape 55% în 2002 (Tabelul 4.6), din care o proporie estimat de 5% este cultivat în comun, în diferite asociaii familiale informale fr personalitate juridic. Sectorul cooperatist a disprut în întregime: cooperativele agricole de producie (precum i unele ferme de stat) s-au transformat în diferite persoane juridice, care astzi controleaz aproximativ 45% din terenul agricol, incluzând societile private i rmiele fostului sector de stat. Tabelul 4.6. Exploataiile agricole i suprafeele agricole utilizate în funcie de situaia juridic, 2002 Situaia juridic a exploataiilor Exploataii agricole Suprafa agricol Suprafa agricol pe [numr] utilizat [hectare] exploataie [hectare] (1) (2) (3) (3) / (2) Exploataii agricole individuale 4.462.221 7.708.757 1,73 Persoane juridice: 22.672 6.221.952 274,43 Asociaii agricole 2.261 975.564 431,47 Societi comerciale 6.138 2.168.792 353,34 Uniti de administraie public 5.698 2.867.368 503,22 Alte tipuri 8.575 210.227 24,52 Total exploatai agricole 4.484.893 13.930.710 3,11 Sursa: Recensmântul general agricol, 2002. Nu a existat o baz statistic foarte solid a structurilor agricole i a evoluiilor structurilor de utilizare a suprafeelor pân la Recensmântul general agricol. Analiza prezentat în aceast seciune reflect înc aceast ambiguitate. Primul recensmânt agricol a avut drept rezultat obinerea de informaii pertinente privind situaia agriculturii i, în general, a confirmat concluziile i tendinele evoluiilor schiate mai sus. Tabelul 4.6 prezint pe scurt principalele rezultate ale acestui recensamânt în ceea ce privete structurile agricole care funcioneaz în cadrul sectorului. Reflect structura dual a agriculturii, unde aproximativ 55% din suprafeele agricole sunt utilizate de sectorul individual i al gospodriilor, restul de 45% fiind utilizate de diferite categorii de entiti juridice. Totui nu include terenurile care nu sunt înregistrate ca ferme sau gospodrii agricole. Dup mai mult de un deceniu de tranziie, agricultura României se caracterizeaz prin existena exploataiilor agricole care pot fi clasificate în dou forme organizatorice. Sectorul individual sau sectorul gospodriilor agricole cuprinde 4,5 milioane de exploataii agricole cu o mrime medie de 1,73 ha, care exploateaz aproape 55% din terenul agricol total. Aceasta este componenta principal a sectorului agriculturii private din România. Totui, din numrul de exploataii mai sus menionat, aproximativ 185.000 de exploataii înregistrate de Recensmântul general agricol în 2002 sunt în exclusivitate exploataii zootehnice i nu cultiv suprafee agricole. O subcomponent a agriculturii private const din aa-numitele asociaii familiale sau asociaii informale. Datorit caracterului lor informal, nu sunt specificate ca atare în statistica din anul 2002, ci sunt incluse în categoria menionat mai înainte, de exploataii individuale. Aceste asociaii familiale sunt asociaii de fermieri individuali care sunt create pe baz voluntar i nu sunt înregistrate ca având personalitate juridic, neavând statut juridic separat. Exist 69 aproximativ 6.500 de asemenea asociaii familiale în România i ele sunt mult mai mici decât asociaiile juridice, având în medie 120 ha i cultivând în total 5% din terenul agricol. O alt component principal a agriculturii din România este reprezentat de exploataiile agricole clasificate ca având personalitate juridic. Conform recensmântului din anul 2002, existau aproape 22.000 de uniti (cu o mrime medie de 274 ha pe exploataie), al cror statut juridic poate fi clasificat în mai multe categorii: - asociaii agricole (cu persona- litate juridic, pe structura Figura 4.2. Ponderea suprafeelor pe tipuri de exploataii, 2002 cooperativelor agricole de pro- Alte tipuri de exploataii Unit.administraie public 3% ducie din perioada comunist, 23% producia vegetal fiind princi- pala activitate), totalizând 2261 de uniti, cu o mrime medie de 431 ha; - societi comerciale (majorita- tea ferme vegetale private sau care exploateaz terenuri con- Societi comerciale Gospodrii indiv. 14% 54% cesionate de la stat, ori cum- Asociaii agricole 6% prate, ori luate în arend de la proprietarii împroprietrii dup 1991), totalizând 6318 uniti, cu o mrime medie de 353 ha; aceast subcomponent include, cu o pondere mic, întreprinderile agricole controlate de stat (succesori ai fostelor IAS) care au tendina s scad treptat dup anul 2002 (totui statistica privind sectorul de stat a fost i este înc foarte ambigu ­ vezi i seciunea Privatizarea fermelor de stat de mai jos); - uniti ale administraiei publice (în special puni comunale administrate de unitile administraiei centrale sau locale), totalizând 5.698 de uniti, cu o mrime medie de 503 ha; - alte tipuri de exploataii (ONG-uri, instituii religioase i câteva uniti cooperatiste), totalizând 8.575 de uniti, cu o mrime medie de 25 hectare. Date detaliate privind utilizarea terenului de ctre cele dou principale forme organizatorice sunt prezentate în Tabelul 4.6. Figura 4.2 prezint variaiile exploataiilor agricole pe cele patru componente înregistrate la Ministerul Agriculturii în perioada 1993-2001. Suprafaa agricol total a României a rmas relativ constant în timp, situându-se la 14 milioane hectare. Privatizarea fermelor de stat În anul 1989, România avea 411 ferme de stat (întreprinderi agricole de stat ­ IAS) care controlau 2.055.500 hectare de teren agricol ­ 14% din terenul agricol total i 50% din terenul agricol aflat în proprietatea statului. Strategia tranziiei la o agricultur de pia desigur c includea i privatizarea fermelor de stat. Ca un pas preliminar privatizrii, fermele de stat au fost transformate din punct de vedere tehnic în societi pe aciuni în 1990-1991. Activele fostelor IAS (denumite, acum FIAS - fostele întreprinderi agricole de stat) au devenit proprietatea noilor societi comerciale, iar statul i-a continuat rolul de acionar unic. Urmtoarea etap a privatizrii fermelor de stat început în anul 1991 a inclus transferul aciunilor societilor comerciale controlate de stat (inclusiv aciunile FIAS) în dou tipuri de 70 societi de portofoliu: Fondul Proprietii de Stat (FPS; 70% din aciuni) i cinci Fonduri ale Proprietii Private (FPP; 30% din aciuni). FPS trebuia s vând aproximativ 10% din portofoliul su investitorilor privai în fiecare an. FPP a emis "certificate de proprietate" pentru aciunile din portofoliul su, iar acestea au fost distribuite cu titlu gratuit tuturor cetenilor români, ca parte a unui program de privatizare în mas. Administrarea efectiv a activelor fostelor IAS a rmas în mâinile acestor societi de portofoliu controlate de stat ­ FPS i FPP ­, iar aceste schimbri, dei necesare, nu au transformat fostele IAS în uniti private, orientate spre profit. A treia etap în privatizarea fermelor de stat a început abia în decembrie 1999, când guvernul a stabilit c activele fostelor IAS vor fi vândute investitorilor privai, iar terenul aflat în proprietatea statului arendat noilor operatori i altor utilizatori interesai. Conform acestei politici, suprafeele aflate în proprietatea statului urmau s fie exploatate în sistem privat, pe baza unui contract de concesiune de 49 de ani sau contract de arendare pe termen lung, încheiat între administratorul terenului de stat i un investitor privat. Acest transfer al drepturilor de utilizare a terenului putea sau nu s includ vânzarea aciunilor în activele fermelor de stat, care puteau fi privatizate separat, pe baza unei licitaii sau a altui mecanism. Tabelul 4.7. Situaia privatizrii fermelor Ian. 2002 Mai 2002 Oct. 2003 Martie 2004 Numr iniial de ferme de stat în portofoliul ADS, ian. 2000 739 739 739 739 În lichidare/reorganizare/faliment (Legea nr. 64/1995) 264 362 442 450 Privatizate 163 205 262 281 Urmeaz a fi privatizate 314 172 35 8 Surse: Ian. 2002, Mihail Dumitru, Romania: Country case study on integrating land issues into the broader development agenda, World Bank, Bucureti, martie 2002; mai 2002, conferina de pres cu Cristian Candet, Director general al ADS, Nine O'Clock, English Language Newspaper, No. 2671, 17 mai, 2002; octombrie 2003, ADS. Un element important al noii politici anunate în decembrie 1999 a fost transferul de responsabilitate pentru privatizarea fermelor de stat de la FPS la MAPDR, care a înfiinat în acest scop Agenia Domeniilor Statului (ADS). ADS a început în ianuarie 2000 cu 739 de societi agricole în portofoliul su. Acest numr era substanial mai mare decât numrul IAS din 1989 (411), deoarece IAS câteodat s-au divizat în mai multe uniti în cadrul procesului iniial de reorganizare juridic în societi comerciale (controlate de stat) (foste IAS). Pân la 1 martie 2004, 281 (38%) din aceste 739 de foste IAS au fost privatizate, adic vândute unor investitori privai (Tabelul 4.7). Un rest de 8 uniti (1%) urmeaz a fi privatizate. Restul de 450 de foste ferme de stat (61%) au trecut prin procesul de lichidare ori de faliment ori sunt candidate la faliment. Portofoliul iniial al ADS în ianuarie 2000 includea 1,1 milioane ha teren agricol. Aceast supra- fa era cu 950.000 hectare mai mic decât suprafaa IAS din 1989, iar diferena probabil reprezenta suprafeele restituite în perioada 1991-2000 i o rezerv pentru restituirile viitoare. Din acest portofoliu iniial, înc 160.000 hectare au fost restituite pân la mijlocul anului 2002 (Tabelul 4.8), astfel încât ADS a mai rmas cu o zestre de 977.000 hectare de teren al statului (din "domeniul privat al statului"). Tabelul 4.8 indic faptul c, pân la jumtatea anului 2002, 49% din proprietile ADS au fost transferate în folosina operatorilor privai, din care 36% în 71 legtur cu privatizarea fermelor de stat i 13% la ali arendai privai. Mai mult de 50% din suprafa sau 500.000 hectare este disponibil pentru concesiune. Din acest total, aproximativ 360.000 hectare erau utilizate de fostele IAS existente care nu fuseser pân atunci privatizate. Între timp, aa cum s-a prezentat mai înainte, suprafaa total administrat de ADS a sczut la numai 550.000 ha, fiind transferat în întregime operatorilor privai prin contracte de concesiune. Tabelul 4.8. Inventarul suprafeelor Ageniei Domeniilor Statului (mii hectare) Dec. 2000 Mai 2002 Mai 2002, % Teren agricol iniial în portofoliul ADS, ianuarie 2000 1.140 1.140 Restitut din domeniul statului 160* Administrat de ADS 977 100 Total transferuri ctre operatorii privai 267 477 49 Contracte de concesiune legate de privatizarea activelor (49 de ani) 155 351 36 Alte contracte de concesiune cu operatori privai 112 126 13 Disponibil pentru concesiune 500 51 Utilizat de întreprinderi neprivatizate (concesiune de preempiune) 356 36 Disponibil pentru concesiune la noi operatori privai 144 15 Surse: Dec. 2000, Mihail Dumitru, Romania: Country case study on integrating land issues into the broader development agenda, World Bank, Bucureti, martie 2002; mai 2002, conferina de pres cu Cristian Candet, Director General al ADS, Nine O'Clock, English Language Newspaper, No. 2671, 17 mai 2002. * Interviu cu Corneliu Popa, Director General al ADS, Nine O'Clock, English Language Newspaper, No. 2905, 24 aprilie 2003. În raportul de sintez FAO (2002), se afirm c ADS are 816 contracte de concesiune cu persoane fizice i juridice pentru 817.000 hectare, adic în medie 1.000 hectare per contract. Aceste numere corespund suprafeei de teren date în concesiune i concesiune de preempiune din Tabelul 4.8, ceea ce este corect, deoarece, din punct de vedere legal, toate fermele aflate în proprietatea statului trebuia s încheie contracte de concesiune cu ADS. În general, procesul de privatizare a fostului sector agricol de stat a fost lent, mai ales în cazul fermelor de stat care sunt supuse procedurilor de faliment ­ acest proces trebuie accelerat imediat, deoarece fermele de stat nu vor fi eligibile pentru nici un tip de suport financiar în cadrul politicilor de susinere tip PAC care vor fi introduse când România va adera la UE. 4.4. Fragmentare i comasare Factorii de decizie din România sunt preocupai de faptul c ara are 4,2 milioane de exploataii agricole, din care 60% sub 2 hectare. Ca termen de comparaie, cele 15 state membre ale Uniunii Europene au în total 6,8 milioane ferme i 60% din numrul acestor ferme din UE-15 au peste 5 ha. Mrimea medie a fermei din România este de 3,2 hectare (incluzând toate fermele individuale i asociaiile), în timp ce ferma medie din UE-15 are 19 hectare. Aceste fenomene au condus la discuii aprinse pe tema fragmentrii i comasrii suprafeelor, însoite de exprimarea îngrijorrii c "micile gospodrii de cvasisubzisten depesc de departe ca numr fermele (private sau de stat) care exploateaz suprafee mari de teren (Raport 72 Macro FAO, 2002). Faptul c acest fenomen este destul de normal în toate economiile de pia nu pare s calmeze discuiile în curs. 4.4.1. Distribuia mrimii fermelor Tabelele 4.9 i 4.10 indic un grad sporit de diversitate privind mrimea fermelor. În general, fermele individuale sunt destul de mici; mai puin de 0,25% din aceste ferme au peste 20 hectare. Aproximativ 60% din fermele individuale au sub 5 hectare; 37,6% (adic aproximativ 1 milion de ferme) aparin categoriei 2-5 hectare. Numrul de ferme individuale din categoriile de mrime extreme ­ fermele foarte mici, sub 0,5 hectare, i fermele relativ mari, cu peste 3 hectare ­ crete în timp, ponderea lor Figura 4.3. Dinamica mrimii fermelor, 1996-2001 combinat crescând cu 5 puncte procentuale, de la 35% din numrul total Puncte procentuale de ferme în 1996 la 40% în 2001 4 (Figura 4.3). Creterea numrului de 2 ferme foarte mici i foarte mari a fost însoit de restrângerea numrului de 0 ferme de 0,5-1 hectare, a cror pondere a sczut cu 5 puncte procentuale, de la -2 31% în 1996 la 26% în 2001 (practic, nu -4 a existat nici o schimbare în ponderea fermelor din categoria 1-3 hectare). -6 sub 0.5 ha 0.5-1 ha 1-3 ha >3 ha Exist elemente de comasare spontan în cadrul acestei structuri, dovedite de creterea proporiei de ferme individuale relativ mari. Totui, în acelai timp, exist i elemente de fragmentare în cretere. Asistm la o anumit polarizare a mrimii fermelor din sectorul micilor ferme individuale, atât fermele foarte mici, cât i cele foarte mari crescând ca numr, în timp ce fermele de mrime mijlocie scad ca numr. Acest proces nu este unic: asistm la tendine similare i în alte ri din Europa Central i de Rsrit, în special în Polonia. Tabelul 4.9. Distribuia numrului de ferme individuale i a suprafeei agricole utilizate în anul 2002 Categoria de Numr de Ponderea în total Suprafa utilizat, Ponderea mrime a fermei exploataii exploataii (%) (ha) suprafeei (ha) utilizate (%) < 0,1 539.325 12,61 23.871 0,31 0,1-0,3 580.255 13,57 103.515 1,34 0,3-0,5 322.825 7,55 124.510 1,62 0,5-1 723.600 16,92 505.830 6,56 1-2 896.603 20,96 1.270.922 16,49 2-5 949.521 22,20 2.898.616 37,60 5-10 215.714 5,04 1.421.180 18,44 10-20 35.953 0,84 453.214 5,88 20-30 5.081 0,12 120.916 1,57 30-50 3.450 0,08 130.434 1,69 50-100 2.759 0,06 180.933 2,35 73 Categoria de Numr de Ponderea în total Suprafa utilizat, Ponderea mrime a fermei exploataii exploataii (%) (ha) suprafeei (ha) utilizate (%) >100 2.229 0,05 474.810 6,16 Total 4.277.315 100,00 7.708.757 100.00 Sursa: Recensmântul general agricol, 2002. Exist o diversitate de mrimi ale exploataiilor din categoria societilor comerciale i a asociaiilor agricole. Aproape 60% au mai mult de 100 hectare (cu o mrime medie de 655 hectare) i exploateaz mai mult de 97% din terenul agricol care aparine acestei categorii. Tabelul 4.10. Distribuia numrului de exploataii cu personalitate juridic (societi comerciale i asociaii agricole) i a suprafeei agricole utilizate în 2002 Categoria de Numr de Ponderea în total Suprafa utilizat, Ponderea mrime a fermei exploataii exploataii (%) (ha) suprafeei (ha) utilizate (%) < 0,1 133 1,68 6,2 0,00 0,1-0,3 286 3,61 50 0,00 0,3-0,5 156 1,97 60 0,00 0,5-1 221 2,79 148 0,00 1-2 245 3,09 318 0,01 2-5 300 3,78 932 0,03 5-10 259 3,27 1.818 0,06 10-20 309 3,90 4.363 0,14 20-30 235 2,96 5.667 0,18 30-50 309 3,90 11.803 0,38 50-100 796 10,04 55.908 1,78 >100 4,681 59,03 3.063.275 97,42 Total 7,930 100,00 3.144.348 100,00 Sursa: Recensmântul general agricol, 2002. 4.4.2. Msuri pentru încurajarea comasrii fermelor Unul dintre avantajele reformei funciare din România a fost c fermele foarte mari nu mai domin structura agricol la fel ca în trecut. Acest lucru este o realizare deosebit de important, reflectând o mai bun conformare la principiile pieei. Totui, aceste rezultate nu spun nimic în legtur cu mrimile absolute ale fermelor i ele cu siguran nu sunt interpretate ca o dovad c mrimile specifice ale fermelor ­ în special mrimile fermelor mai mici ­ sunt adecvate pentru producia comercial sau chiar de subzisten. Nemulumirile legate de "fragmentarea excesiv" a proprietilor predomin în rândul factorilor de decizie i al micilor fermieri. Cum putem determina dac fragmentarea este sau nu o problem serioas, care merit o atenie prioritar? Cea mai bun modalitate este probabil s se analizeze veniturile familiilor rurale cu ferme de diferite mrimi (incluzând toate componentele agricole i neagricole) i s se determine incidena srciei (adic incapacitatea de a avea un standard minim de trai) din diferite categorii de mrime a fermelor. Acest lucru ar asigura o prim indicaie asupra mrimii fermelor care sunt prea mici chiar i pentru satisfacerea nevoilor de subzisten i ar trebui s fac subiectul comasrii. O metod mai simpl, dar mai puin exact ar ignora limita srciei i s-ar concentra asupra variaiei venitului familial în funcie de mrimea 74 fermei: dac venitul familial este mai mare la familiile cu exploataii mai mari, acest lucru ar constitui o dovad prima facie în favoarea comasrii.36 Din nefericire, pân acum pentru România nu a fost fcut un asemenea studiu privind impactul fragmentrii la nivelul gospodriilor, dei diferitele anchete realizate de Banca Mondial i PHARE/ACE în perioada 1996­2001 conin informaiile necesare. Totui dovezile empirice ale anchetelor realizate în România i în alte ri indic faptul c o suprafa mai mare de pmânt este o garanie cel puin parial pentru un nivel de trai mai bun în gospodriile rurale. Acest lucru sugereaz cu claritate c procesul de comasare al fermelor mici trebuie încurajat. Comasarea va aprea în mod firesc, dac agricultura va deveni o afacere profitabil: fermierii vor cuta s creasc suprafaa exploataiei într-un mediu favorabil, unde ei pot câtiga suficient din agricultur. În consecin, guvernul ar trebui s implementeze politici care vor permite fermierilor s-i îmbunteasc performana financiar. Aceste politici includ: · dezvoltarea de filiere de marketing i aprovizionare în agricultur, incluzând încurajarea cooperativelor pentru servicii pentru micii fermieri; · asigurarea de informaii privind piaa, a serviciilor de extensie i instruire a micilor fermieri în domeniul managementului fermei (toate acestea sunt bunuri publice i deci cad în responsabilitatea guvernului); · atenie acordat înfiinrii de sisteme de credit rural accesibile fermelor de diferite profiluri; · acordarea de granturi i subvenii cu scopul dezvoltrii activitilor comerciale i pro- ducerii de produse cu valoare adugat mare, cu potenial semnificativ pentru export. O concluzie privind comasarea fermelor se desprinde foarte clar din experiena internaional: programele formale de schimb de parcele iniiate de guvern (ori direct între micii proprietari, ori prin intermediul unei rezerve de stat de terenuri) nu au niciodat un succes foarte mare. Slovacia, unde legile privind motenirea de pe vremea lui Napoleon au avut drept rezultat o fragmentare extrem a exploataiilor în decursul mai multor generaii, a urmat aceast cale i, dup mai mult de un deceniu, încercrile au ajuns pe o linie moart. Comasarea trebuie lsat în voia forelor pieei, iar guvernul trebuie s fie pregtit s sprijine pe fermierii de succes i sufi- cient de motivai care doresc s-i extind suprafeele într-un mediu condus de forele pieei. Comasarea fermelor fragmentate necesit în mod firesc ca unele persoane s renune la folosina (dac nu i la proprietatea) asupra propriului teren în favoarea unor fermieri mai eficieni i mai productivi. Exist cel puin trei mecanisme de pia care pot aciona în mod efectiv în aceast direcie: · dezvoltarea pieelor pentru tranzacii funciare; · acordarea de pensii adecvate pentru proprietarii de terenuri în vârst din zona rural; · dezvoltarea de oportuniti de ocupare neagricol în zona rural. Dezvoltarea tranzaciilor pe piaa funciar, incluzând arendarea suprafeelor, este deosebit de important în cazul României, unde procesul de restituire a pmântului i constituirea dreptului 36Aceast metodologie a fost aplicat în Polonia de Z. Lerman. Productivity and Efficiency of Individual Farms in Poland: A Case for Land Consolidation, întâlnire anual AAEA, Long Beach, CA, 28-31 iulie, 2002. Versiuni electronice la AgEcon Search and http://departments.agri.huji.ac.il/economics/lerman-main.html 75 de proprietate au transferat drepturile de proprietate i dreptul de utilizare a pmântului unui numr de 4,2 milioane de beneficiari rurali, din care 40% au peste 60 de ani i aproape 30% sunt pensionari37. Conform unor estimri, pensionarii dein în proprietate 65% din terenurile din zona rural38. Aceti oameni în vârst continu s cultive suprafeele pe care le dein pentru a-i obine hrana necesar i venituri modeste în numerar, ceea ce rezult în mod evident din rata de activitate surprinztor de mare în rândul persoanelor vârstnice din rural: aproximativ 40% din populaia rural din grupa de vârst 65-75 de ani lucreaz (în special în agricultur), în comparaie cu mai puin de 2% pentru populaia urban (Raport FAO privind comasarea fermelor, 2003). Totui aceti oameni în vârst cu siguran nu se afl printre cei mai productivi fermieri i probabil c se afl în pragul de a deveni proprietari de pmânt pasivi. Alte 500.000 de persoane crora li s-a restituit pmântul locuiesc la ora i au cariere alternative, nefiind interesai s îi reia activitatea în agricultur i s lucreze efectiv pmântul. În acest cadru, pieele funciare au un rol important în asigurarea unui mediu pentru transferul de resurse funciare de la cei mai puin activi la productorii mai activi i mai eficieni, generând astfel creteri poteniale ale productivitii prin comasarea terenurilor. Pieele funciare nu se limiteaz doar la tranzacii de vânzare-cumprare: ele includ, de asemenea, arendarea suprafeelor. Peste tot în lume, dar mai ales în rile în tranziie, micii proprietari prefer s-i pstreze pmântul în familie, pmântul reprezentând o potenial reea de siguran pentru familie. Ca o alternativ, arendarea d posibilitate proprietarilor s-i menin proprietatea asupra pmântului pe care ei nu pot s îl utilizeze în scopuri productive, iar în acelai timp s aib asigurat un câtig de la arenda. În urmtoarea seciune se discut despre pieele funciare în curs de apariie. Pentru a exploata pieele funciare ca instrument de comasare a terenurilor, guvernul ar trebui s adopte politici care simplific procedurile de înregistrare i acordare a titlurilor de proprietate, minimizeaz costurile de tranzacie i asigur securitatea arendatorilor i arendailor, prin aplicarea adecvat a contractelor. O analiz detaliat a sistemului de pensii din România (Raportul FAO privind comasarea fermelor, 2003) sugereaz faptul c pensiile rurale sunt total inadecvate i c btrânii sunt obligai s continue activitatea agricol ani buni dup ieirea la pensie, ca mijloc de a obine un venit pentru satisfacerea unor nevoi minime de subzisten. Drept rezultat, gospodriile de pensionari îi asigur doar 30% din venit din pensii i 58% din gospodria agricol (50% în natur i 8% în numerar din vânzrile de produse). Exist motive bugetare i contabile datorit crora guvernul limiteaz pensiile rurale la un minim absolut, iar în aceast situaie, nimeni nu se ateapt ca pensionarii s renune la sigurana relativ oferit de alimentele produse pe propriul lot familial în schimbul unui venit mai puin sigur i probabil insuficient care rezult din vânzarea sau arendarea propriei suprafee de teren. Singura modalitate de a-i încuraja pe btrâni s înceteze activitatea agricol i s elibereze propriile resurse de teren unor utilizatori mai productivi este creterea pensiilor acestora la un nivel adecvat sau cel puin la un nivel care s le dea posibilitatea s supravieuiasc atunci când sunt suplimentate cu veniturile din arendarea suprafeelor. Aceasta este cu siguran o politic pe care guvernul nu o poate implementa în condiiile prezente i trebuie s acceptm faptul c fragmentarea terenurilor este un înlocuitor de culise al incapacitii guvernului de a asigura pensii adecvate pentru populaia rural. 37Date INS pentru 1998; citat din Gavrilescu et al., Romania Case Study, Raport Phare/Ace, iunie 1999. 38Date pentru 1997 din Chirca C. i Teliuc E., De la srcie la dezvoltare rural, World Bank i INS, Bucureti, 1999, p. 42. 76 Programul prezent al MAPDR proiecteaz o potenial introducere a unei scheme de pli de tip pensii pentru fermierii care au depit vârsta de 60 de ani. Este prevzut o pensie mai mare (aproximativ 100 euro/an) pentru un hectar de teren care este vândut i o pensie mai mic (aproximativ 50 euro/an) pentru un hectar de teren care este arendat. Într-o ar cu 4,2 milioane de exploataii agricole pe un total aproximativ de 10 milioane hectare de teren arabil, nu este realist s ne ateptm la o dublare a mrimii fermelor mai mici pe termen scurt. Orice micare pe termen scurt în aceast direcie ar obliga mai mult de 2 milioane de oameni ­ majoritatea în vârst ­ s prseasc activitatea agricol i poate avea drept rezultat o migraie masiv a populaiei neocupate din rural ctre zonele urbane. Dezvoltarea oportunitilor de ocupare neagricol în zona rural în sectorul serviciilor, construciilor i prelucrrii este esenial în aceast situaie, în special pentru populaia aflat la o vârst înainte de pensionare. Ocuparea neagricol în zona rural va elibera fora de munc din activitatea agricol i va facilita comasarea fermelor. Totui acesta este un proces care va lua mult timp, iar guvernul ar trebui s iniieze politici adecvate cât mai curând posibil, pentru a asigura dezvoltarea cu succes a locurilor de munc în afara agriculturii. Factori în afara comasrii terenurilor au, de asemenea, un puternic impact pozitiv asupra veniturilor rurale. Pentru o suprafa dat de pmânt, i ali factori, cum ar fi accesul la maini agricole, capitalul uman (gradul de instruire), precum i dorina de a se angaja în vânzri comerciale, pot avea chiar un impact i mai semnificativ asupra bunstrii gospodriei. O tehnologie mai bun i o mai bun calitate a capitalului uman pot face minuni în îmbuntirea productivitii i eficienei, inclusiv la fermele de dimensiune mic. Accentul pus pe capitalul fizic i uman, ca i dezvoltarea canalelor de pia (pentru vânzrile comerciale) sunt probabil direciile de politic prioritare pe care guvernul trebuie s le exploreze, în afar de dezvoltarea pieei funciare, în eforturile sale de a contracara impactul fragmentrii. i ali cercettori au ajuns la concluzii similare privind importana capitalului fizic, a instruirii i serviciilor de pia pentru o agricultur de succes în rile în tranziie. Atenia acordat capitalului, instruirii i canalelor de pia poate produce cu siguran sinergii suplimentare prin sporirea motivaiei pentru dezvoltarea de activiti neagricole în zona rural. 4.5. Apariia pieelor funciare Privatizarea pmântului niciodat nu garanteaz i apariia pieelor funciare. În România, Legea fondului funciar din 1991 a interzis alienarea suprafeelor de teren pe care "noii" proprietari, înainte lipsii de pmânt, l-au primit ca parte a procesului de "constituire". Categorii întregi de tranzacii au fost blocate în acest mod pe o perioad de 10 ani de la data acordrii suprafeelor. Interzicerea vânzrii pmântului de ctre "noii" proprietari a rmas în vigoare pân la data aprobrii Legii privind circulaia juridic a terenurilor din 1998. Cadrul legal al tranzaciilor de pe piaa funciar este asigurat de dou legi principale: - Legea privind circulaia juridic a terenurilor (1998), care reglementeaz cumprarea i vânzarea pmântului de ctre persoane fizice i juridice, impunând în acelai timp o limit de 200 hectare în ceea ce privete suprafaa în proprietate privat a persoanelor fizice i 77 asigurând în acelai timp drepturi de preempiune pentru arendai, vecini i coproprietari; nu este nevoie s mai amintim c vânzrile de pmânt au fost total interzise în perioada comunist. - Legea arendei (1994, amendat în 1998), care reglementeaz relaiile contractuale între aren- datori i arendai. Limita minim de 5 ani impus arendrii suprafeelor a fost înlturat în 1998; totui alte restricii persist: legea curent nu permite subarendarea sau înfiinarea de agenii imobiliare în domeniul arendrii; contractul de arendare poate fi transferat unei tere pri doar dac arendaul a decedat; persoanele care caut s arendeze teren agricol trebuie s obin un certificat de calificare profesional de la MAPDR. Aceste restricii birocratice sunt o motenire a epocii comuniste, când arendarea, la fel ca vânzarea terenurilor, era total interzis. Proprietatea corporativ asupra terenurilor, ca i proprietatea persoanelor strine sunt dou puncte sensibile pentru toate rile în tranziie. România, spre deosebire de unele ri învecinate, permite proprietatea persoanelor juridice asupra pmântului, dar este interzis dreptul de proprietate al persoanelor strine (deja prin Constituia din 1991). Cetenilor strini le este interzis dreptul de a cumpra pmânt. Societile româneti aflate în proprietatea cetenilor strini (de exemplu, filialele româneti ale corporaiilor strine sau societile mixte) pot cumpra pmânt, dar acest pmânt poate fi proprietatea societii respective atât timp cât ea exist sub forma unei persoane juridice româneti. Arendarea totui este permis atât cetenilor strini, cât i societilor strine. În mod specific, terenul statului poate fi arendat ("concesionat") pe baz de licitaie cetenilor strini i societilor strine. Problema dreptului de proprietate al strinilor are o importan considerabil de ordin politic i practic în România, la fel ca în toate rile în tranziie. Aceast afirmaie este alimentat de o combinaie de doi factori: rezistena istoric est-european la cumprarea de pmânt ­ în special teren agricol ­ de ctre cetenii strini i consideraia practic a preului pmântului, care în prezent este mai sczut decât în UE i chiar decât preul pmântului în Polonia. Tabelul 4.11 prezint un pre mediu de 300 $ pe hectar de teren agricol extravilan în anul 2004. Dei preurile au crescut în mod semnificativ în ultimii cinci ani, acest pre este relativ sczut în comparaie cu 4.000 $-5.000 $ pe hectar în Germania de Est, 14.000 $ pe hectar în Germania de Vest i 800 $- 1.800 $ pe hectar în Polonia. Desigur, diferenele de pre reflect produciile medii sczute din România, dar aceste producii pot crete prin aplicarea tehnologiilor strine. Astfel, terenurile agricole din România ar putea fi cumprate relativ ieftin de ctre cetenii mai bogai ai UE. Se susine, de asemenea, c dac se permite ca cetenii strini s poat avea proprieti în România, acest lucru ar face ca preurile s creasc, iar terenul agricol ar fi mai puin accesibil pentru fermierii locali. Proprietatea asupra pmântului a cetenilor strini este una dintre problemele care trebuie abordate ca parte a strategiei de aderare a României: statelor membre UE li se cere în general s elimine toate barierele din calea dreptului de proprietate asupra pmântului al cetenilor UE din oricare ar i sunt permise doar excepii foarte specifice. 4.5.1. Tranzacii funciare Dup adoptarea Legii privind circulaia juridic a terenurilor din 1998, cumprarea i vânzarea pmântului a devenit posibil fr restricii; printre alte prevederi, legea a înlturat dreptul de preempiune al statului de a cumpra pmânt de la proprietarii individuali. Tabelul 4.11 prezint un rezumat al tranzaciilor de vânzare a suprafeelor începând cu anul 1999. 78 Tabelul 4.11. Vânzri i cumprri de terenuri, 1999-2004 (date cumulative la sfâritul anului) 1999 2000 2001 2002 2003 2004 (Oct) Intravilan Suprafa vândut [ha] 26.904 33.646 37.966 58.014 64.381 68.686 Valoare total [miliarde lei] 1.555 1.870 2.439 5.395 7.942 9.600 Preul [milioane lei pe ha] 58 56 64 93 123 139.8 Extravilan Suprafa vândut [ha] 43.977 65.723 94.480 254.281 340.699 413.368 Valoare total [miliarde lei] 281 452 764 2.209 3.040 4.313 Preul [milioane lei pe ha] 6 7 8 8,7 8,9 10,4 Sursa: MAPDR i Oficiul Naional de Cadastru. Pân în luna octombrie 2004, fuseser vândute 482.000 hectare de teren agricol intravilan i extravilan. Aceasta reprezint o cifr respectabil, de 4,2% din terenul agricol privat din zona rural (de 11,5 milioane hectare) (vezi Tabelul 4.11). Puternicul potenial de vânzare a terenurilor în rândul proprietarilor rurali este, de asemenea, accentuat de rezultatele anchetei realizate de Banca Mondial/PHARE în Figura 4.4. Gospodrii ce doresc s vând pmânt anul 1996, care evidenia faptul c 8% Procent respondeni din respondeni manifestaser dorina de 12 a vânde pmânt (i asta cu doi ani 10 înainte ca Legea circulaiei juridice a 8 terenurilor s legalizeze tranzaciile funciare). O caracteristic interesant a 6 rezultatelor anchetei este creterea 4 procentului de respondeni care doresc 2 s vând pmânt o dat cu înaintarea în 0 vârst (Figura 4.4). < 50 51-65 > 65 Total eant. Vârst medie aduli în gospodrie Nu sunt disponibile date statistice Sursa: Agricultura privat în România, 1997, p. 24. oficiale privind arendarea. Direcia de Dezvoltare Rural din cadrul MAPDR a fcut o încercare de a aduna date privind arendarea pentru anul 1997. Conform acestor date, arendarea pmântului i dijma, împreun, reprezint 16% din terenul agricol exploatat în sistem individual. Aceste cifre prin propria lor natur nu includ suprafeele arendate de acionarii individuali de la fostele IAS, care în anul 1996 reprezentau 0,56 milioane hectare din cele 1,7 milioane hectare utilizate de fermele de stat (33%). Nu includ nici contractele de concesiune i de arendare semnate de Agenia Domeniilor Statului dup 1999, care au ajuns la 477.000 hectare la jumtatea anului 2002. Totalizând toate aceste cifre (cu recunoaterea faptului c ele corespund unor ani diferii), obinem o cifr estimativ a volumului arendei în România: aproximativ 2 milioane hectare apar ca fiind sub incidena diferitelor contracte de arend, ceea ce reprezint aproximativ 14% din suprafaa total de teren agricol a rii. Structura preurilor pmântului din România pare a favoriza decizia proprietarilor de a da în arend pmântul în loc de a-l vinde. Cuantumul arendei în mod obinuit este de 20­30% din 79 recolt, pltibil proprietarilor terenurilor respective de ctre arenda. Luând producia medie modest de 2.700 kg grâu/ha i preul de vânzare de 1.500 lei/kg, Florian (2002) a calculat c plile arendei s-au ridicat la aproximativ 1 milion lei pe hectar în preuri 1999. Capitalizând plile arendei la o rat real a dobânzii de 5% (care este un procent mare pe plan internaional), obinem o valoare de aproximativ 20 milioane lei pe hectar în preuri 1999 (i mult mai mare dac se folosete o rat mai sczut a capitalizrii). Aceasta este de aproape trei ori mai mare decât preul de vânzare mediu raportat, de 7,2 milioane lei pe hectar în 1999. 4.5.2. Sistemul cadastral Pân în momentul prezent, România are un sistem dual de înregistrare a terenurilor, motenit dinaintea celui de-al doilea rzboi mondial: sistemul de "carte funciar" (practicat în 18 judee din Transilvania) i sistemul tip "inscripie-transcripie" (practicat în restul de 24 de judee). Cartea funciar reprezint cronica proprietii pentru o anumit suprafa, care indic lotul respectiv, cu limitele ei. Modificarea proprietii apare când se face înregistrarea corespunztoare în cartea funciar; o copie a paginii din cartea funciar reprezint, prin urmare, baza oricrui contract de vânzare. În condiiile sistemului de înscriere/transcriere, transferurile proprietii sunt înregistrate într-un registru alfabetic sub numele cumprtorului. Verificarea titlului, prin urmare, necesit o cutare laborioas în caietele unde au fost înregistrate transferurile anterioare. Un titlu emis pe baza unor asemenea cutri este întotdeauna discutabil: dac alt persoan vine cu un titlu pentru aceeai proprietate, neînelegerea trebuie rezolvat pe cale judectoreasc. Conform noii legislaii, sistemul crii funciare a fost extins în toate judeele, prin birourile de carte funciar înfiinate în cadrul judectoriilor teritoriale. Legea cadastrului i publicitii imobiliare din 1996 a vizat trecerea la sistemul de carte funciar pe întregul teritoriu al României. Legea a intrat în vigoare doar în luna iulie 1999, iar procesul de înregistrare a proprietilor în crile funciare continu. În zonele în care era utilizat sistemul de inscripie-transcripie, înregistrarea proprietii imobiliare în cartea funciar era fcut ori când aprea o tranzacie, ori la simpla cerere a proprietarului. Exist condiia ca, pentru fiecare proprietate, s fie pregtit o fi cadastral bazat pe msurtori topografice realizate de topografi autorizai. Informaiile din cadrul sistemului inscripie/transcripie sunt pstrate în arhive pentru verificarea i validarea drepturilor de proprietate la prima înregistrare în cartea funciar. Pân în anul 2004, birourile de carte funciar au funcionat ca extensii ale judectoriilor, czând sub jurisdicia Ministerului de Justiie. Fiecare birou funciar era condus de un judector local, cu personalul auxiliar aferent. Oficiul Naional de Cadastru a fost înfiinat în anul 1996, sub directa autoritate a primului- ministru i încorporat în anul 2001 în Ministerul Administraiei Publice. Înfiinarea ulterioar a Ministerului Administraiei i Afacerilor Interne (în anul 2003), prin unirea Ministerului Administraiei Publice i a Ministerului de Interne, a adus Oficiul Naional de Cadastru în subordinea Ministerului Administraiei i Afacerilor Interne. În anul 2004, activitile de cadastru i de carte funciar s-au unit în cadrul unei singure agenii, Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar (ANCPI), care încorpora Oficiul Naional de Cadastru i toate birourile de carte funciar. Aceast unire a facilitat simplificarea tranzaciilor i a îmbuntit eficiena înregistrrii i evidenei proprietilor, împreun cu uurarea activitii judectoriilor. 80 ANCPI va continua activitile birourilor de carte funciar, fr a-i mai implica pe judectori, rolul lor fiind transferat personalului administrativ ­ arhivari. La nivel de cadastru, ANCPI este responsabil cu realizarea cadastrului general, adic un inventar complet al terenurilor i cldirilor din toate judeele, i cu asigurarea accesului public la informaia cadastral. Cadastrul general este organizat la nivel de jude i ar, indicând limitele unitilor administrative (urban i rural). În prezent, nu exist un schimb electronic de date între birourile de cadastru ale judeelor i sediul central; totui un sistem amnunit de tehnologia informaiei, care s integreze cadastrul cu informaiile din cartea funciar, se afl în etapa final de pregtire i testare din cadrul proiectului de "cadastru i publicitate imobiliar" finanat de ctre Banca Mondial, proiect iniiat în anul 1999. La mijlocul anului 2001, Oficiul Naional pentru Cadastru a preluat de la MAPDR responsabilitatea de înmânare a titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole repartizate în proprietate privat din 1991, în afar de responsabilitatea sa statutar pentru cadastrul electronic la nivelul întregii ri. Pentru peste 90% din suprafee s-au acordat titluri de proprietate începând cu anul 1991, procent în cretere de la 70%-75%, cât a fost realizat de ctre MAPDR pân în 2001. Sistemul va fi înlocuit de cadastrul electronic bazat pe hri digitale aduse la zi i fotografii aeriene recente. Testarea pilot a metodologiei a fost realizat în dou judee din apropierea oraului Bucureti: Dâmbovia (90% din aceast activitate încheiat pân la jumtatea anului 2003) i Prahova (30% din activitate încheiat). Scopul avut în vedere, de a realiza un cadastru complet informatizat pân la sfâritul anului 2004, a fost extrem de optimist, dar un numr de probleme de ordin administrativ, financiar i juridic a împiedicat realizarea sa. Se preconizeaz c acoperirea întregii ri cu noi fie fotografice aeriene va fi realizat pân în luna decembrie i cu hri digitale pân în luna iunie 2006. Totui pregtirea hrilor cadastrale digitale pe baza noilor hri topografice ar necesita un timp mai îndelungat, în relaie direct cu fondurile disponibile. O nevoie mai urgent este pregtirea hrilor pentru sistemul de identificare a parcelelor, obligatoriu pentru implementarea sistemului de pli unice pe suprafa (SPUS). Deoarece cadastrul general naional reprezint înc o activitate "în curs de desfurare", toate înregistrrile bazate pe contracte de vânzare trecute prin notariat i msurtorile private sunt considerate, din punct de vedere legal, ca "provizorii" pân când noua msurare cadastral naional (iniiat în 1999) va fi încheiat la nivel naional. În prezent, înregistrarea garanteaz posesia, dar nu i limitele precise ale proprietii. Notarii au un rol esenial în transferul proprietii, deoarece sunt responsabili cu validarea titlului i numai un contract de vânzare trecut prin notariat poate servi ca baz pentru înregistrarea transferurilor de proprietate. Taxele notariale (care se bazeaz în general pe un procent din valoarea tranzaciei, tranzacie ce are o valoare minim fix) i taxele implicate de msurtorile topografice reprezint astfel dou componente de neevitat ale cheltuielilor cu transferul proprietii. Un calcul recent realizat de Agenia de Cadastru i Publicitate Imobiliar (ANCPI) a artat c costul de tranzacie pentru o suprafa de teren în valoare de 90.000 euro este de aproximativ 2,2%. Totui costurile de tranzacie sunt percepute de ctre proprietari ca fiind mari i reprezint un obstacol serios în calea încheierii înregistrrii cadastrale. Prin urmare, aceste costuri ar trebui s se afle sub supravegherea constant a guvernului. 81 4.6. Sarcini prioritare pentru încheierea reformei funciare i a restructurrii în agricultur România a realizat progrese semnificative în sensul crerii unei agriculturi private reale, caracterizate printr-o combinaie de tipuri organizatorice, care cuprinde o întreag gam de exploataii individuale i ferme corporative. Reforma funciar, în sensul restaurrii drepturilor de proprietate i de folosin, este virtual încheiat. Totui mai rmân de dus la bun sfârit sarcini importante. Prima dintre ele privete responsabilitile Ageniei Domeniilor Statului, i anume încheierea privatizrii fermelor de stat i privatizarea pe baz de licitaii a majoritii suprafeelor aflate în proprietatea statului sau, în caz de eec al acestei aciuni, încredinarea acestora în mâinile unor operatori privai. Peste 50% din numrul iniial de ferme din portofoliul ADS sunt considerate insolvabile i sunt mai curând pe panta lichidrii decât a privatizrii. Procedurile de lichidare trebuie încheiate fr nici o întârziere. Suprafee mari de teren agricol vor fi astfel eliberate i vor fi disponibile pentru arendare ctre operatori privai. Trebuie acordat prioritate acestor mari rezerve de teren ale statului i trecerii lor în sistemul agriculturii private. Fermelor de stat falimentare li s-a permis s-i continue existena i s acumuleze datorii timp de mai mult de un deceniu, datorit regimului tradiional al bugetului ,,blând" care a încurajat iresponsabilitatea financiar. O analiz preliminar a datelor financiare de la aproximativ 10.000 de uniti cu personalitate juridic realizat de INS sugereaz faptul c mai mult de jumtate din aceste uniti au raportat datorii în ultimii 4­5 ani. Nu toate aceste ferme au ajuns la situaia de insolvabilitate real, dar frecvena fermelor neprofitabile este alarmant. Guvernul ar trebui s evite dezastrul financiar potenial care poate aprea din cauza acestei situaii i s ia msuri imediate pentru a impune tuturor fermelor restricii bugetare severe i o disciplin financiar strict. Procedurile de faliment, oricât ar fi de dureroase, ar trebui aplicate tuturor fermelor care sufer de neprofitabilitate cronic. Unul dintre obiectivele originale ale tranziiei a fost eliminarea favorizrii marilor ferme care a fost imprimat mentalitii agricole începând cu anul 1948. Din nefericire, politicile recente vin s întreasc senzaia c marile ferme sunt înc favorizate în România; manifestarea cea mai recent a acestei situaii este clasificarea bizar în ferme "comerciale" i ferme "familiale", care permite pltirea subveniilor mai ales pe baza criteriilor de mrime. Agricultura comercial este cea care trebuie sprijinit i încurajat, dar acest lucru ar trebui realizat pe baza msurrii activitii comerciale, i nu a mrimii. Obiectivul ar trebui s fie ajutorarea micilor fermieri pentru creterea nivelului de comercializare a produselor proprii, iar acest lucru nu poate fi realizat prin eliminarea lor de la subvenii, datorit dimensiunii mici a fermelor. Dezvoltarea cu succes a sectorului agricol necesit eliminarea tratamentului preferenial acordat prin tradiie marilor ferme i stabilirea unui teren de joc uniform pentru toate fermele, indiferent de forma de organizare i de mrime. O sarcin important, cu implicaii majore pentru bunstarea populaiei rurale i dezvoltarea rural în general, este comasarea structurii agricole fragmentate. Aa cum s-a discutat în Seciunea 4.4, msurile necesare pentru progresul acestei aciuni depesc cu mult cadrul convenional al reformei agrare. Se fac înc eforturi semnificative pentru finalizarea punerii la punct a sistemului de cadastru naional pe suport electronic i pentru implementarea 82 msurilor pentru simplificarea i facilitarea tranzaciilor funciare (incluzând arendarea terenurilor agricole), ca i pentru reducerea costurilor de tranzacie aferente. În afar de dezvoltarea pieelor funciare i a altor servicii de pia pentru agricultur, aceast sarcin necesit promovarea economiei rurale neagricole, incluzând acordarea unei atenii sporite educaiei i instruirii, finanelor rurale i chiar pensiilor rurale. La un nivel diferit, este necesar s subliniem c organele statistice trebuie s-i îmbunteasc activitatea de colectare i raportare a datelor în domeniul proprietii funciare, al utilizrii terenurilor i al organizrii fermelor. În cursul acestui studiu a trebuit s recurgem la diferite surse care, în general, raportau date incomplete i inconsecvente. Factorii de decizie ar trebui s poat s se bazeze pe un set complet de date care s acopere întreaga perioad, începând cu 1989-1990, i care s reflecte toate aspectele relevante ale reformei funciare, ale restructurrii fermelor i ale privatizrii în agricultur. Este responsabilitatea organelor statistice s asigure asemenea date pentru procesul de luare a deciziilor. 83 5. Industria alimentar ­ prelucrarea produselor O industrie alimentar competitiv care funcioneaz bine este o condiie esenial pentru adera- rea la Uniunea European. Privatizarea sectorului alimentar românesc aproape c s-a încheiat, dar se mai resimte înc o prezen puternic a statului în unele subsectoare. Progresul înregistrat de privatizare e posibil s fi contribuit la creterea produciei i a productivitii în industria ali- mentar, începând cu anul 1990. Opiunile pentru proprietatea privat au atras, de asemenea, un flux crescut de investiii strine directe, dar nivelul ISD în sectorul alimentar (i în agricultura primar) rmâne totui sczut. Mai mult, investitorii strini prefer în general sectorul comerului cu amnuntul i al restaurantelor, în timp ce ISD în sectorul de prelucrare sunt limitate la fabri- cile de bere i fabricile de lapte. Drept rezultat, micii proprietari privai (care reprezint dou treimi din sector) sunt în general lipsii de resurse financiare pentru îmbuntiri tehnologice, iar fabricile de stat supradimensionate, cu tehnologie învechit, lucreaz cu o capacitate i eficien sczute. Privatizarea procesatorilor de stat care au mai rmas (în special în subsectoarele impor- tante ale zahrului i fructelor) în combinaie cu o promovare agresiv a ISD ar trebui s devin o prioritate de prim rang. 5.1. Performana i structura sectorului Industria alimentar a României reprezint 14% din producia industrial total a rii (18% din total industrii prelucrtoare), iar valoarea produciei sale a fost mai mare cu 43,5% în decembrie 2004 fa de anul 2000 (comparativ cu creterea de 25,0% pe total industrie prelucrtoare) în termeni reali39. Tabelele 5.1 i 5.2 trec în revist evoluia performanei industriei prelucrtoare alimentare în perioada 1998-2003. Prezentarea evoluiei produciei fizice (Tabelul 5.2) în paralel cu evoluia valorii produciei (Tabelul 5.1) relev o uoar deplasare a orientrii sectorului de procesare spre produse cu valoare relativ mai mare. Tabelul 5.1. Valoarea produciei în industria alimentar i a buturilor Valoarea produciei [milioane lei în preuri constante 1990; IPC deflatat] 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Total 90489,1 71031,6 90857,5 91690,1 89975,9 96963,9 Produse din carne i carne de pasre 14149,0 12550,3 15751,6 19799,7 18723,0 17628,0 Produse din pete 164,9 160,0 293,4 574,1 310,6 398,8 Procesarea fructelor i legumelor 1790,7 1424,2 1809,1 1478,5 1589,7 2157,3 Uleiuri i grsimi 5972,3 6058,7 6469,1 7420,9 12221,4 5429,0 Produse lactate 3827,0 3498,3 6191,1 5118,0 5553,0 6906,2 Sector morrit 7630,7 5934,0 10950,4 8742,2 8656,5 13511,3 Sector panificaie 25414,1 10557,9 13461,7 13839,0 11186,3 17049,4 Zahr i produse pe baz de zahr 3835,4 5245,3 4052,7 5917,8 4616,1 4781,3 Vin, bere, buturi alcoolice 17562,1 15424,9 21377,2 16240,7 14657,1 16594,7 Ape minerale 7962,3 6989,8 6818,9 7348,9 7208,3 7725,9 Altele 2180,8 3188,2 3682,3 5210,3 5253,8 4782,0 Sursa: Institutul Naional de Statistic. 39Pe baza unui indice de tip Laspeyres. 84 Tabelul 5.2. Dinamica produciei de alimente i buturi, 1998-2003 Produse principale 1998 1999 2000 2001 2002 2003* '03/'98 [%] Carne mii tone 374 361 259 248 238 227 60,7 Produse din carne mii tone 129 147 127 138 136 136 105,4 Conserve de carne mii tone 10 10 11 14 15 19 190,0 Pete semiconservat mii tone 0,9 0,6 0,4 0,4 0,4 0,3 33,3 Conserve de pete mii tone 0,6 0,7 1,1 1,2 1,3 0,4 66,7 Conserve de legume mii tone 75 65 61 71 67 - - Conserve de fructe mii tone 40 41 43 40 40 - - Ulei comestibil mii tone 173 245 253 285 218 206 119,1 Margarin mii tone 36 36 38 34 44 26 73 Lapte pentru consum mii hl 1.864 1.750 1.608 1.580 1.170 1.123 60,2 Produse lapte proaspt (3,5% grsime) mii hl 825 922 905 1.077 1.578 1.485 180,0 Unt mii tone 7 7 6 6 6 7 100,0 Brânz mii tone 37 31 29 30 31 26 70,3 Fin de grâu i secar (echivalent grâu) mii tone 2.945 2.763 2.275 2.249 2.269 2.436 82,7 Zahr total, din care: mii tone 321 246 476 493 514 462 143,9 - Zahr din sfecl de zahr mii tone 185 114 55 74 66 57 30,8 Produse de cofetrie i patiserie mii tone 81 83 87 96 99 94 116,0 Alcool (echivalent alcool 100%) mii hl 376 184 275 348 409 455 121,0 Bere mii hl 9.989 11.133 12.664 12.087 11.602 12.514 125,3 Produse din tutun mii tone 29 31 33 38 33 32 110,3 *Date provizorii Sursa: MAPDR, Departamentul Integrrii Europene, Serviciul de statistic agricol. Gradul de concentrare al industriei este relativ sczut. Astfel, primele 5 întreprinderi din industria alimentar i a buturilor dein 8,6% din veniturile totale realizate de acest sector i 5,4% din numrul total de angajai care lucreaz în cadrul sectorului. Primele 20 de întreprinderi dein 19,4% din veniturile totale realizate de sector i 12,5% din numrul total de angajai. Tabelul 5.3. Structura i situaia privatizrii în industria alimentar i a buturilor din România în anul 2003 Numr de Ponderea în total firme În proprietatea statului firme [%] [%] Total industrie alimentar i a buturilor 10688 100,0 0,5 Produse din carne i carne de pasre 1193 11,2 1,0 Produse din pete 51 0,5 2,0 Prelucrare fructe i legume 279 2,6 3,9 Uleiuri i grsimi 319 3,0 0,6 Produse lactate 812 7,6 0,2 Morrit1 1873 17,5 0,6 Panificaie2 4306 40,3 0 Sfecl de zahr, zahr brut3 254 2,4 2,4 Vin, bere, buturi alcoolice 579 5,4 0,8 Ap mineral 481 4,5 0,4 Altele 544 5,1 0,4 1Inclusiv amidon i furaje pt. animale; Inclusiv paste finoase i biscuii; Inclusiv produse din zahr i ciocolat. 2 3 Sursa: Institutul Naional de Statistic. 85 Conform informaiilor furnizate de Institutul Naional de Statistic, în anul 2003 funcioneaz 10.688 de firme, din care 99% cu capital majoritar privat (Tabelul 5.3). Mai mult, 99,4% din valoarea produciei este obinut în întreprinderi cu capital majoritar privat. Dou treimi din cele 9.000 de firme sunt întreprinderi mici cu mai puin de 10 salariai. Întreprinderile relativ mari (cu peste 50 de salariai) domin doar sectorul zahrului, vinului i berii. În aceste trei subsectoare, 50%-60% din întreprinderi au mai mult de 50 de angajai (în comparaie cu 9% pe plan naional). 5.2. Privatizarea industriei alimentare Cadrul juridic general pentru privatizarea societilor comerciale din România este prezentat în Caseta 5.1. Nu se mai pot aduga date suplimentare privind privatizarea industriei alimentare în sens strict, în afar de cifrele prezentate în Tabelul 5.3 i de discuia din seciunea privind investiiile strine directe (Seciunea 5.3). Sunt disponibile câteva detalii suplimentare privind privatizarea unui numr de subsectoare agroalimentare aflate la grania dintre agricultura primar i industria alimentar. Aceste subsectoare includ complexele de porci i psri, silozurile pentru cereale, societile comerciale specializate în semine. Complexele de porci i psri au caracterizat, prin tradiie, sectorul agricol de stat din România. În anul 1989, sectorul de stat, cu mai puin de 10% din numrul total al marilor întreprinderi agricole din România (atât ferme de stat, cât i cooperative), deinea mai mult de 50% din numrul de porcine i psri din întreaga ar. La sfâritul anului 1996, FPS avea în portofoliul su 114 complexe de porci i psri aflate în curs de privatizare. În acest subsector, exista un grad extrem de mare de concentrare, deoarece primele 8 ferme mari însemnau 70% din stocuri i 70% din datoria total. Fermele zootehnice din sectorul de stat aveau datorii mari, iar transferul lor în sectorul privat a fost o combinaie între privatizare (de ex., vânzarea ctre investitori privai), pentru întreprinderile care aveau un grad relativ de succes, i lichidare, pentru întreprinderile falimentare. La începutul anului 2000, practic toate complexele de porci i psri fuseser privatizate. Noii proprietari erau toi investitori din ar, deoarece complexele zootehnice nu au reuit s atrag capital strin. Sectorul de depozitare a cerealelor era, prin tradiie, reprezentat de Romcereal ­ monopsonul gigant de stat al cerealelor, care, pân în anul 1996, deinea o capacitate de depozitare i însilozare a cerealelor de 10 milioane tone i aciona, de asemenea, ca un furnizor major de inputuri, distribuitor de credit direcionat, cumprtor de cereale i agent de depozitare i comercializare a cerealelor. Prin Romcereal, guvernul exercita un control deplin asupra pieei cerealelor, împiedicând sectorul privat s intre pe pieele cerealelor i inputurilor. Pân la începutul anului 1997, Romcereal se divizase, în dou etape, în 73 de societi comerciale (44 COMCEREAL-uri i 29 CEREALCOM-uri), care au continuat s funcioneze în proprietatea majoritar a statului, în timp ce deineau în mod efectiv monopolul local la nivel de jude. Întreprinderile de depozitare i comercializare a cerealelor au început s fie oferite spre privatizare la sfâritul anului 1998. FPS nu a întâmpinat dificulti în gsirea de cumprtori privai i majoritatea întreprinderilor de depozitare i comercializare a cerealelor s-au privatizat într-un an (1999). La fel ca i complexele zootehnice, toate întreprinderile de depozitare i 86 comercializare a cerealelor au fost cumprate de ctre investitori interni i, contrar ateptrilor, nici una din companiile multinaionale care funcionau pe teritoriul României nu a intrat în sectorul cerealelor. Privatizarea a deschis sectorul cerealelor unor noi intrai, care au cumprat o parte semnificativ a capacitii de depozitare (aproximativ 20%), în general în zone-cheie, de exemplu, în bazine cerealiere importante sau în apropierea porturilor Dunrii sau Mrii Negre. Apariia noilor capaciti de depozitare a fost, de asemenea, grbit de faptul c fostele COMCEREAL-uri, în prezent privatizate, au utilizat avantajul poziiei lor de monopol motenit i au crescut taxele de depozitare. În ciuda lipsei de experien i a dificultilor legate de accesul la credit, noii intrai au avut în general o performan satisfctoare, care dovedete o evaluare amnunit a afacerii înainte de cumprare i o bun administrare dup. Caseta 5.1. Cadrul legal al privatizrii Legea nr. 31/1990: Transformarea întreprinderilor de stat în societi comerciale cu capital social de stat. Legea nr. 58/1991: Prima lege a privatizrii în România, definind cadrul juridic pentru transferul de capital din sectorul de stat în sectorul privat. Legea a înfiinat Fondul Proprietii de Stat (FPS), care a preluat peste 70% din totalul capitalului tuturor societilor comerciale de stat, i cinci Fonduri ale Proprietii Private (FPP) regionale, care au preluat restul de 30%. Legea a prevzut un proces din dou etape: (1) transferul liber al "aciunilor" în societi comerciale (sub forma certificatelor de proprietate) eliberate cetenilor români calificai, (2) vânzarea restului de aciuni ctre sectorul privat. Dup aceea, vânzarea de aciuni sau active putea începe în mod legal. În mod retrospectiv, dei legea includea prevederi moderne, una dintre principalele strangulri în implementarea sa a fost meniunea care a permis FPS s aleag metoda de privatizare specific în funcie de condiiile pieei. Legea nr. 77/1994: "Legea MEBO" (MEBO = Management/Employee Buy-Outs ­ privatizarea întreprinderii prin achiziionarea ei de ctre conducere i salariai), care reglementa participarea la privatizarea unei societi comerciale a angajailor si, a conducerii, a fotilor salariai i a altor persoane care aveau relaii contractuale cu societatea. Deosebit de relevant pentru agricultur, deoarece a permis participarea productorilor agricoli la privatizarea societilor de servicii de mecanizare, legea a introdus sistemul de "privatizare pe credit", cu o perioad de rambursare în rate de pân la 12 ani, cu dobând sczut (5%-10% pe an). Legea nr. 55/1995: "Legea privatizrii în mas (PM)", care asigura transferul real i liber a 30% din aciunile în societile comerciale de stat ctre populaie (aproximativ 300 USD pe primitor eligibil) i stabilirea unor proceduri realiste pentru vânzarea aciunilor emise de societile comerciale. Legea nr. 64/1995: "Legea falimentului", care stabilea procedurile pentru lichidarea i reorganizarea întreprin- derilor falimentare. Întreprinderile prestatoare de servicii agricole erau reprezentate la începutul anului 1997, în principal, de 1.428 AGROMEC-uri (furnizori de servicii de mecanizare), în timp ce îngrmintele i substanele chimice erau furnizate direct de ctre productori sau firmele private specializate. AGROMEC-urile au motenit maini vechi i uzate moral din timpul regimului socialist; ele aveau pierderi financiare substaniale i, drept rezultat, erau incapabile s-i înlocuiasc echipamentele. Întreprinderile de prestri de servicii au început s fie privatizate în 1994-1995, în cadrul asigurat de MEBO i PPM (Programul de privatizare în mas). Aproximativ 450 de întreprinderi au fost privatizate pân în 1996. Ritmul privatizrii s-a accelerat în 1997 i, practic, toate întreprinderile de servicii au fost privatizate pân la sfâritul anului 1999. Întreprinderile de servicii privatizate consider c este dificil s fac fa concurenei venite din partea micilor operatori privai, care dein un singur tractor, care ofer servicii similare la preuri sczute, deoarece nu sunt înregistrai 87 ca persoane juridice i deci nu pltesc impozit. Pentru a compensa presiunile din partea competiiei, majoritatea întreprinderilor de servicii privatizate au început s-i diversifice activitile cu cultivarea de plante agricole, în special pe terenurile arendate de la persoane individuale, în schimbul unei pli medii de 600 kg de grâu la hectar. Dat fiind mrimea parcului de maini i echipamentul de lucrare a solului, întreprinderile de servicii privatizate cultiv în medie 3.500-5.000 hectare, o suprafa egal cu cea a unei ferme mari de stat. Unele întreprinderi i-au modernizat parcul lor de maini cu maini din import cu performan ridicat, achiziionând, de asemenea, tractoare produse în România pe baza diferitelor subvenii de la buget. În multe din cazuri, vechile tractoare româneti nu au fost vândute (pentru evitarea competiiei), ci pstrate pentru piese de rezerv. În prezent totui, persist o deficien în asigurarea de servicii mecanizate pentru fermieri i, în acelai timp, fermierii sunt lipsii de resursele financiare necesare cumprrii propriului lor echipament agricol. Întreprinderile de comercializare a seminelor. Majoritatea seminelor comerciale produse în România se aflau sub controlul tehnic i financiar al SEMROM (pentru culturile mari) i UNISEM (legume, flori, cartofi). La începutul anului 1997, SEMROM s-a divizat în cinci întreprinderi aflate în proprietatea statului, cu acoperire regional independent, în timp ce UNISEM a rmas aproape intact. Toate cele ase întreprinderi de semine au fost privatizate în 1998-1999. Ele trebuie s "se lupte" pentru cote de pia i s fac fa competiiei din partea importatorilor privai de semine certificate de calitate. Întreprinderile SEMROM lucreaz în general cu marii productori de semine ­ asociaii juridice i ferme de stat ­, în timp ce micii fermieri sunt din ce în ce mai puin încurajai s produc semine (dei aceasta este o activitate profitabil). Unele întreprinderi SEMROM au început, de asemenea, s importe semine, iar activitile de import au o pondere din ce în ce mai mare în cifra lor de afaceri. Cifra de afaceri a întreprinderilor care comercializeaz semine a sczut dup reducerea subveniilor directe pentru achiziia de semine i extinderea eligibilitii pentru aceste subvenii la importatorii privai. Privatizarea, competiia crescut i restrângerea activitilor au condus la reduceri semnificative ale forei de munc (cu mai mult de 30%), dar nu au fost raportate schimbri manageriale majore. 5.3.Investiiile strine directe Investiiile strine directe (ISD) sunt necesare pentru modernizarea industriei privatizate i pentru facilitarea accesului la pieele de export. România a primit 10,2 miliarde euro în fonduri strine de investiii în perioada 1991-2003 (Tabelul 5.4). Conform Tabelului 5.4, principalele sectoare care atrag ISD au fost industria prelucrtoare i sectorul serviciilor. În acest context, industria alimentar i a buturilor a atras 10% din totalul ISD. Agricultura primar reprezint doar 1% din totalul ISD cumulate în România în perioada 1991­2003. Lista celor 100 de investitori strini principali include 9 investiii strine majore în prelucrarea alimentelor i comerul cu amnuntul în sectorul alimentar i o investiie strin în industria lemnului (Tabelul 5.5). Dou investiii suplimentare în industria alimentar au aprut în alte 88 surse, dar nu apar în tabelul celor 100 de investitori principali. Totalul investiiilor strine în cele 12 companii listate în Tabelul 5.5 reprezint aproximativ 6% din stocul ISD din România (aa cum se indic în Tabelul 5.4). Tabelul 5.4. Investiii strine directe în principalele activiti economice, 1991­2003 Activitate economic Valoare cumulat Pondere [milioane euro] [%] Total, din care 10159,6 100,0 Industria prelucrtoare, din care: 5239,9 51,6 - alimente, buturi, tutun 983,4 9,7 Pot i telecomunicaii 1509,2 14,9 Comer 1157,0 14,9 Intermediere financiar i asigurri 936,9 9,2 Servicii pentru întreprinderi 675,2 6,6 Altele 641,4 6,3 Sursa: Institutul Naional de Statistic. Tabelul 5.5. Investiii strine majore în sectorul prelucrrii i comerului cu amnuntul în sectorul alimentar Poziie în cadrul celor Investiii strine Ponderea proprietii 100 de investiii strine [milioane USD] întreprinderii române principale [%] McDonalds 24 51,0 100 Supermarketuri Metro 26 45,7 85 Fabrica de bere Interbrew Efes 37 38,0 50 European Drinks 46 30,9 40 Danone 60 23,1 65 British-American Tobacco 75 18,5 100 Massiv Forest Products 66 18,1 100 Kraft Foods 78 17,6 100 Supermarketuri Selgros 80 17,8 50 Parmalat 81 17,4 70 Perrier Vittel >100 6,3 n.a. Agroindustriala Legumicola >100 0,3 n.a. Total investiii strine 284,7 Sursa: ARIS; Agroindustriala Legumicola din APAPS. BERD ofer mai multe date detaliate privind portofoliul de investiii în agribusiness, iar acesta reprezint o component important a strategiei sale pentru rile în tranziie. BERD enumer 8 proiecte de investiii în agribusiness în România (Tabelul 5.6), majoritatea în companii private i doar unul singur într-un proiect de stat (Piaa de gros Bucureti). Valoarea total a celor opt proiecte BERD este de 4,8 miliarde euro i cota BERD este de 1,6 miliarde euro. Dei aceast sum se ridic la o treime din totalul investiiilor strine în România, este aproape în totalitate datorie BERD i deci nu poate fi calificat ca ISD. Doar investiia relativ mic în Danone reprezint capital i poate fi clasificat ca ISD. Proiectele BERD de agribusiness în România reprezint 4% din totalul proiectelor BERD în România, cifr care este compatibil cu ponderea naional a agriculturii în ISD conform ARIS. Proiectele de agribusiness ale României reprezint un procent puin mai mare (5,5%) din portofoliul total BERD de agribusiness în rile în tranziie. 89 Tabelul 5.6. Proiectele de agribusiness BERD: volum cumulat net pân în decembrie 2002 Numele proiectului Proprietate An semnat Valoare total Total BERD* proiect [mii euro] [mii euro] Coca-Cola Bihor & Iasi Privat 1993 23.853 4.760 Danone MPF - Danone SRL Privat 1998 25.688 7.235 EPH Grain Handling Project Privat 1998 22.644 8.024 Leventis Extension Privat 1995 21.467 4.111 Parmalat MPF Privat 1998 15.613 5.614 Rompak S.R.L Privat 1996 29.100 7.156 United Romanian Breweries SRL Privat 1996 74.129 29.592 Bucharest Wholesale Market Stat 1994 36.482 23.818 Total 248.976 90.310 Total BERD în România 7.672.296 2.251.300 Total proiecte BERD de agribusiness în rile în tranziie 4.786.960 1.643.190 *Datorie BERD, cu excepia Danone, care este capital. Sursa: www.ebrd.com. Nici una din cifrele de mai sus nu reflect realizrile notabile din sectorul zahrului. În anul 1998, existau în România 33 de fabrici în industria zahrului. Datorit scderii brute a produciei de sfecl de zahr i dificultilor tranziiei, în 1998/1999 mai funcionau doar 19 fabrici; celelalte 14 fabrici au fost închise ori datorit lipsei de materie prim, ori datorit dificultilor de ordin financiar. Astfel, gradul de utilizare a capacitilor în sectorul zahrului a sczut la aproximativ 50%. De atunci investitorii strini din Frana, Austria i Germania au achiziionat 10 fabrici de zahr, astfel încât sectorul zahrului astzi are o treime capital strin (Raport sectorial FAO, 2003). Trebuie s subliniem din nou faptul c nu sunt accesibile statistici sistematice privind ISD în România i apar discrepane mari în datele din diferite surse. Dat fiind importana investiiilor strine pentru rile în tranziie în general i pentru România în particular, problemei datelor statistice trebuie s i se acorde o atenie deosebit. 5.4. Pregtirea pentru aderarea la UE Controlul calitii alimentelor la nivel de productor i procesator se afl printre problemele de prim prioritate în cadrul programului de preaderare SAPARD. Ministerul Agriculturii este angajat într-un program intensiv de pregtire a reglementrilor i liniilor orientative pentru armonizarea standardelor de calitate i a procedurilor de comercializare cu cele ale UE. În aprilie 2002, gradele i standardele de dinainte de 1989 au fost abrogate, iar productorii sunt în prezent responsabili de respectarea noilor standarde de calitate, care sunt formulate pentru a satisface cerinele minime de igien ale UE. Armonizarea este un concept foarte larg, care acoper o varietate de probleme i preocupri la fiecare produs. Este, prin urmare, foarte dificil s se evalueze gradul de armonizare în sectorul agroalimentar românesc, în special deoarece procesul legislativ este în curs. Este important de re- marcat faptul c, dei armonizarea legislativ a fost realizat în mare msur, totui aplicarea sa se 90 face în mod treptat. Mari întârzieri exist în sectorul laptelui i produselor lactate, ca i în sectorul carne (în special carnea de porc, vit i oaie), unde exist, de asemenea, presiuni din partea grupurilor de productori pentru întârzierea aplicrii legii pân în anul 2006. Armonizarea a fost încheiat (sau în mare msur încheiat) doar pentru producia de semine, struguri, vin, control fitosanitar i sanitar-veterinar. Monitorizarea reziduurilor de pesticide este implementat i funcional la nivelul standardelor UE pentru producia vegetal; ajustri suplimentare sunt în curs în sectorul produciei zootehnice. În ceea ce privete alte produse i activiti, armonizarea este în cel mai bun caz parial (Tabelul 5.7), dei progrese semnificative au fost realizate în anul 2005. Tabelul 5.7. Situaia armonizrii sectorului agroalimentar românesc cu standardele UE în 2005 În mare msur armonizate Parial armonizate Nearmonizate Producia de semine Fructele i legumele Zahr Viticultura Cerealele Lapte i produse lactate Vinul Morrit i panificaie Carne (porc, vit, oaie) Controlul fitosanitar Pesticide, monitorizarea reziduurilor Ou i carne de pasre Controlul sanitar-veterinar Faptul c unele mrfuri i activiti sunt considerate ca "nearmonizate" nu înseamn ca nu exist standarde de calitate pentru aceste mrfuri. Înseamn doar c, în aceast etap, standardele de calitate româneti nu se ridic la nivelul standardelor de calitate ale UE. Un exemplu deosebit de convingtor este dat de sectorul laptelui i produselor lactate. Acest sector este extrem de dificil de armonizat, deoarece laptele este produs de o multitudine de mici gospodrii ale productorilor, care au fiecare una sau dou vaci. Marile fabrici de lactate (unele finanate cu capital strin) i-au instalat cu cheltuieli proprii tancuri de lapte i faciliti de refrigerare în multe sate. Aceste centre de colectare primesc lapte materie prim de la micii productori în mod organizat, utilizând echipamente moderne i respectând cerinele de igien standard. Totui aceste standarde înc nu se ridic la nivelul standardelor UE, iar sectorul lactatelor înc este considerat ca fiind nearmonizat. Tabelul 5.8. Capacitatea de producie a unitilor care satisfac standardele UE, 2005 Tipul de unitate Carne roie Carne de Carne de Lapte pasre vânat Capacitate Capacitate Capacitate Capacitate Capacita- Capacita- ridicat sczut ridicat ridicat te ridicat te sczut i e eraota /le ­ n na/l rarec enr rarec rarec reat carn rarec oanilim2 00 l/a an 000 Ab elurP Ca /carcas eraota Ab elurP eraota Ab elurP 500,0 il.m2 500, tocat pozieD are elurP tran > < Deja satisfac stan- dardele UE 4 5 5 6 4 2 1 15 2 1 Vor satisface standardele UE în viitorul apropiat 13 43 1 9 7 24 6 5 Considerate "în tranziie" 20 17 2 27 1 TOTAL 37 65 5 1 9 15 4 2 1 66 9 6 Sursa: Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale. 91 Tabelul 5.8 prezint o imagine de ansamblu asupra nivelurilor curente de pregtire a industriei prelucrtoare alimentare pentru a face fa standardelor de pia ale UE i potenialul curent al sectoarelor de a aproviziona piaa UE cu produsele lor. Industria alimentar româneasc în general nu este pregtit pentru noul mediu competitiv asociat aderrii la UE. Aceast lips de pregtire este subliniat de datele anchetei INS privind implementarea sistemului ISO 9000. Doar 16% din întreprinderi aveau certificate ISO 9000 în anul 2002 (o cifr încurajator în cretere de la 8% în 1999) i alte 13% se aflau în stadiul de implementare i formulare (în cretere, de la 10% în 1999). Mai mult de 40% din respondenii din industria alimentar în anul 2002 au indicat c ei nu sunt interesai în certificarea ISO 9000. Acest procent a rmas constant din anul 1999 i a fost cu mult mai mare decât procentul respondenilor la nivelul întregii industrii prelucrtoare care nu erau "interesai de ISO" (Figura 5.1). Industria alimentar este mai puin contient de importana Figura 5.1. Ponderea unitilor din industria prelucrtoare certificrii ISO decât restul industriei i alimentar care se declar "neinteresate de ISO" prelucrtoare. Aciunea legislativ singur este astfel insuficient pentru implementarea standardelor UE, incluzând HACCP i ISO. Pentru a asigura competitivitatea cu sectoarele de activitate ale UE, agribusiness-ul din România trebuie s-i schimbe atitudinea în legtur cu certificarea ISO 9000 i s fac eforturi concertate pentru a asigura implementarea sis- temului. 5.5. Sarcini importante Factorii de decizie au în fa trei sarcini importante în sectorul de agroprelucrare. ! În primul rând, trebuie fcute toate eforturile la nivel guvernamental pentru promovarea i atragerea ISD în industria alimentar (i în agricultura primar). Guvernul ar trebui s aib în vedere experiena altor ri europene ­ în special Irlanda ­ în încurajarea investiiilor strine. Nu sunt necesare msuri speciale pentru încurajarea ISD în comerul alimentar cu amnuntul i în domeniul restaurante, dar devine imperativ atragerea capitalului strin pentru modernizarea i upgradarea sectorului de prelucrare a alimentelor care s-a privatizat. ! În al doilea rând, în paralel cu încurajarea investitorilor strini, guvernul trebuie s dezvolte politici pentru încurajarea investiiilor interne în întreprinderile prelucrtoare mici i mijlocii din zonele rurale. Aa cum se indic în Tabelul 5.9, investiiile nete în industria alimentar sunt înc la un nivel relativ modest. Prelucrarea alimentelor este un complement ideal al activitilor agricole ale populaiei rurale i poate fi înfiinat în localitile rurale cu un minim de efort i de investiii. În afar de creterea 92 veniturilor familiilor de antreprenori, aceast activitate va genera locuri de munc pe plan local i astfel va contribui la reducerea forei de munc ocupate în agricultur i la dezvoltarea rural neagricol în sens larg. Aceste politici ar trebui s fie parte a unei strategii de dezvoltare rural care privete spre viitor i care nu trebuie s se limiteze la obiceiul tradiional de asigurare de subvenii pentru achiziionarea de maini i echipamente agricole. Tabelul 5.9. Investiii nete în industria alimentar în perioada 1998­2003 (milioane euro) Total perioad 1998 1999 2000 2001 2002 2003 1998-2003 Produse din carne 70,5 21,0 34,0 36,3 50,2 69,8 281,8 Produse din pete 0,9 0,5 0,8 1,4 1,6 8,6 13,8 Prelucrare fructe i legume 15,8 6,8 7,0 4,2 4,4 8,7 46,9 Uleiuri i grsimi 18,6 16,4 15,3 13,3 11,8 23,2 98,7 Produse lactate 15,1 26,7 57,3 23,2 34,3 38,4 195,1 Morrit 10,3 12,3 15,3 95,6 26,3 28,2 188,0 Panificaie 51,4 28,9 32,6 51,7 69,9 101,9 336,3 Zahr i produse din zahr 14,2 10,0 9,8 16,4 14,2 18,3 82,9 Vin i buturi alcoolice 70,4 37,8 20,0 27,6 28,8 39,1 223,7 Bere 42,1 45,3 42,5 156,9 38,7 27,2 352,6 Ape minerale 97,8 64,2 47,7 56,0 47,4 39,8 353,0 Altele 5,0 5,5 18,5 36,5 52,1 76,6 194,2 Total 412,1 275,4 300,8 519,0 379,8 479,9 2367,0 Sursa: Institutul Naional de Statistic. ! În al treilea rând, România trebuie cât mai rapid s îi încheie cu succes eforturile de satisfacere a cerinelor legate de calitate i a standardelor Comunitii Europene din sectorul industriei alimentare. Au fost realizate progrese considerabile în armonizarea standardelor i reglementrilor locale cu cele ale UE, dar totui mai rmân multe lucruri de fcut. Aceasta nu este atât sarcina Ministerului Agriculturii din Bucureti, cât responsabilitatea direciilor agricole judeene, care trebuie s realizeze un program educativ extensiv la nivelul productorilor i procesatorilor din toate prile rii. Se pare c productorii din România nu sunt înc pe deplin contieni de importana crucial a satisfacerii standardelor de calitate ale UE pentru accesul lor viitor pe pieele europene. Ministerul Agriculturii trebuie s îi desfoare forele sale la nivel regional pentru a depi aceste bariere comportamentale i s-i conving pe toi actorii implicai în industria alimentar s ia msurile necesare pentru obinerea aprobrii UE. 93 6. Pieele produselor i ale factorilor Vasta reform politic care a afectat pieele agricole a început în 1997, cu acceptarea împru- mutului pentru ajustarea sectorial a agriculturii (ASAL). În ciuda progresului considerabil realizat în mai mult de ase ani de reform, fragilitatea reglementrilor pieei, în special riscul inerent i costurile ridicate, sunt din ce în ce mai evidente. Acestea reprezint impedimente în calea apariiei unor ferme i activiti de agribusiness competitive i una din leciile experienei reformei este c reformele politice sunt în mod clar necesare, dar nu i suficiente pentru crearea unor piee care s funcioneze bine. Acest capitol analizeaz progresul realizat în direcia creterii competitivitii pieelor agricole în ultimii ani i identific provocrile care apar pe msur ce reformele trecute câtig teren i presiunile competiiei asociate aderrii la UE cresc. Capitolul de fa trece în revist funcionarea pieelor de produse i inputuri agricole, precum i starea sistemului financiar rural, ca principali furnizori de servicii agricole de baz. Piaa funciar este discutat în detaliu în Capitolul 4 (în special Seciunea 4.5). Fora de munc în agricultur este discutat în diferite contexte în alte pri ale acestui studiu (ex., Capitolele 1 i 4). 6.1. Activitatea de marketing în agricultur Creterea razei de aciune i a eficienei pieelor produselor i inputurilor agricole este vital pentru dezvoltarea fermelor în România. Aceast problem este examinat în detaliu prin discutarea structurii i performanei în cadrul comercializrii produciei i inputurilor la cinci grupe de produse principale: produse lactate, cereale, oleaginoase, carne de porc i carne de pasre. Aceste produse reprezint aproximativ 45% din PIB în agricultur i ele au fost puternic afectate de reformele comerului i preurilor din 1997. Pentru a permite evaluarea acestor sisteme de marketing ale produselor într-un cadru comun, caracteristicile lor cheie sunt comparate în Tabelul 6.1. 6.1.1. Comerul agricol: presiuni i oportuniti Toate produsele analizate sunt afectate, în diferite grade, de comerul internaional. Presiunea din partea concurenilor internaionali i regionali a crescut considerabil în ultimii cinci ani. Exist importuri masive de produse lactate, carne de porc i carne de pasre. Importurile de produse lactate sunt totui mai mici, reprezentând mai puin de 1% din oferta intern. Presiunea exercitat de importuri a fost în special puternic pentru carnea de porc i carnea de pasre. Oleaginoasele, în special floarea-soarelui, sunt foarte profitabile i sunt exportate în mod constant. Cerealele (grâu, porumb) reprezint în mod tipic exporturi nete, cu excepia anilor de secet sever. UE i CEFTA sunt principalii parteneri comerciali, împreun reprezentând mai mult de jumtate din cerealele exportate (47% din cereale au fost exportate în UE i 11% în CEFTA) în anul 2003. Dintre oleaginoasele exportate, 64% au fost livrate acestor dou blocuri comerciale (60% în UE i 4% în CEFTA) i 17% în Turcia (acord comercial liber bilateral). 94 Tabelul 6.1. Caracteristicile activitilor de marketing în cazul principalelor produse agricole Lactate Cereale Oleaginoase Carne de porc Carne de pasre Orientarea Importator net constant de Exportator net de cantiti Exportator net constant de Importator net constant de Importator net constant comerului din cantiti relativ mici substaniale, cu importuri cantiti mari cantiti mari de cantiti mari 1997 nete ocazionale din motive de secet Parteneri UE, CEFTA UE, CEFTA UE, CEFTA, Turcia UE, CEFTA SUA, UE, Ungaria comerciali principali Comercializare Produse în special în Gospodriile agricole Produsul comercial provine Produs mai ales în cadrul Zece societi comerciale vs. subzisten gospodrii. Jumtate din consum cea mai mare parte din ce în ce mai mult de la gospodriilor, care cumpr private aprovizioneaz lapte consumat în cadrul din producie i numai o marile ferme private; câiva porci pentru îngrat. trei sferturi din piaa gospodriei; un sfert mic parte (mai puin de 1/3) puternic competiie între Jumtate din carnea de porc formal pentru carnea de comercializat direct ctre ajunge pe pieele comerciale; procesatori; predomin traverseaz filiera comercial pasre; producie consumatori pe pieele asociaiile private vând apro- vânzrile în numerar; piee de marketing, restul fiind substanial pe scar rneti; restul livrat ximativ 2/3 din producie, în bune de desfacere chiar consumat pe plan local sau mic pentru consumul unitilor de procesare; timp ce marile ferme private pentru micii operatori în cadrul gospodriilor propriu al gospodriei oraele mari sunt (fostele IAS) vând cea mai populaiei aprovizionate de unitile mare parte a produciei pe 95 mari comerciale baze comerciale (80%) Provocri i Echipamentele de depozitare Competiie mare între Procesarea este concentrat în Restructurarea procesatorilor Muli productori oportuniti în la rece i colectare sunt depozite (în numr de trei fabrici principale; îmbu- este înc într-o faz iniial; integrai au propriul lor comercializarea puternic limitate; deficiene aproximativ 70). Securitatea telierea complet integrat cu o capacitate semnificativ echipament de producere produciei privind igiena, este necesar i calitatea depozitrii este zdrobirea seminelor; pro- subutilizat; unii dintre marii a furajelor combinate; echipament de testare; costul deficitar; morarii cumpr ducia de furaje pentru ani- productori realizeaz o calitate slab a transportului/drumului i doar de la marii productori; male este din ce în ce mai performan tehnic bun; inputurilor: nivel sczut accesul pe orice vreme este o majoritatea micilor mult controlat de marii doar 14 uniti satisfac în al materialului genetic, problem; micii procesatori productori depoziteaz productori de animale; foarte prezent standardele UE (din calitate sczut a au început s apar din anul producia la ferm cu mari puine informaii privind piaa, 117 care vor funciona în furajelor; lipsa calificrii 1999, deservind oraele mai pierderi sau vând recolta lipsa vânzrilor pe pieele la 2007); calitate slab a i instruirii lucrtorilor mici; marile uniti întreprinderilor de depozitare termen; cheltuieli mari cu inputurilor: calitate slab din din unitile de privatizate i cele nou locale; unii productori mai depozitarea i transportul; punct de vedere genetic a prelucrare; doar 10 aprute ca rezultat al ISD mari dezvolt capacitatea de mari uniti prelucrtoare de animalelor de prsil, furaje uniti de prelucrare deservesc oraele mai mari; depozitare la ferm pentru a ulei cu tehnologie învechit de calitate inferioar i satisfac standardele UE creterea ponderii vânzrilor reduce expunerea la costuri funcioneaz sub capacitate; sntate a animalelor mai (din cele 19 care vor prin supermarketuri de depozitare mari; nu este datorii mari i recuperare lent puin bun; for de munc funciona în anul 2007) înc bine pus la punct a datoriilor; nu este înc bine relativ necalificat i fr sistemul certificatelor de pus la punct sistemul instruire depozit certificatelor de depozit Constrângeri ale Informaii insuficiente privind comercializarea, gradarea/standardele i cadrul de siguran a alimentelor i echipamentul necesar; drumuri proaste; lipsa de dezvoltrii aprovizionare cu ap curat (afecteaz procesatorii); instituii de marketing în cadrul sectorului slab dezvoltate; rolul guvernului în asigurarea bunurilor sistemului de publice nu este pe deplin îneles; bariere în calea unei intermedieri financiare rurale îmbuntite i în domeniul risk managementului marketing În anul 2003, principalele importuri agroalimentare au fost cerealele (în prima jumtate a anului, datorit secetei severe din anul 2002). CEFTA i UE au reprezentat sursele principale (37% i, respectiv, 25%). Carnea se situeaz pe al doilea loc în ceea ce privete importurile; în anul 2003, importurile de carne proveneau din UE (42%) i CEFTA (30%), iar 15% din SUA. În ceea ce privete importurile, se ateapt ca presiunea competitiv din partea productorilor din statele membre UE i CEFTA s continue i posibil chiar s creasc înainte i dup aderare. Productorii interni vor pierde teren în faa importatorilor, dac ei nu vor fi capabili s îmbunteasc calitatea i sistemul de ambalare a produselor lor. Acest lucru necesit creterea investiiilor private i a transferului de tehnologie, care trebuie suplimentat de aciunea public, incluzând în special investiii în bunuri publice, care fac s scad costurile de comercializare i nesigurana. Aceste lucruri sunt discutate mai detaliat în continuare. 6.1.2. Stabilirea preurilor, calitatea, gradele i standardele Calitatea îmbuntit a produselor i adoptarea standardelor de gradare compatibile cu cele din UE sunt cruciale pentru competitivitatea produselor importabile i vor asista expansiunea pe piee cu valoare mai mare pentru produsele exportabile. În ceea ce privete produsele lactate, principala provocare este capacitatea productorilor interni de a adera la standardele UE privind igiena la laptele materie prim i produsele prelucrate. Micii productori trebuie s fac fa unei mari provocri în aceast privin. Pentru produsul carne de porc, competitivitatea este subminat de absena sistemului de clasificare SEUROP pentru carcase i porcii în viu. Oleaginoasele au diferene mici de pre sau nici o diferen pentru calitate sau grad, ceea ce reduce câtigurile fermierilor i exportatorilor. În ceea ce privete gradarea cerealelor, au fost luate msuri legislative semnificative, dar mai sunt multe de fcut pentru implementarea sistemului. În anul 2002 s-a înfiinat sistemul naional de gradare, iar operaiunile de gradare urmau s înceap la 1 iunie 2003. A fost înfiinat Comisia Naional de Gradare i aprobat lista gradatorilor. Gradarea va deveni obligatorie pentru acei operatori care doresc s utilizeze certificate de depozit. Sistemul de certificate de depozit totui nu a devenit operaional, datorit inexistenei unui fond de garantare. Bugetul de stat nu a asigurat bani pentru acest fond i nici proprietarii facilitilor de depozitare nu doresc s contribuie la crearea acestui fond. Gradarea cerealelor este strâns legat de operaiunile de depozitare, deoarece se face doar la punctul de recepie al depozitului. Fermierii i comercianii care nu dein faciliti proprii de depozitare par s beneficieze cel mai mult de pe urma acestui sistem; totui trebuie depite obstacolele în calea utilizrii sistemului. Taxa mare de gradare reprezint unul din obstacole i faptul c nu orice proprietar de depozit dorete s transfere o sum fix pe tona de cereale primit ctre Comisia Naional, chiar dac acest transfer reprezint un procent din taxa pltit de proprietarii cerealelor. Principala problem a comercianilor de cereale (menionat în principal de marii comerciani internaionali, cum ar fi Cargill, Continental Grain i Dreyfuss, în cadrul interviurilor) este cadrul legislativ (în special privind certificatele de depozit i gradarea), excesul de birocraie, instabilitatea pieei favorizat de mediul politic nesigur, precum i calitatea produciei (preurile 96 obinute de comercianii de cereale pentru grâul românesc exportat sunt mai sczute decât preurile internaionale, datorit diferenelor de calitate). Unii dintre investitorii locali consider c principalele probleme ale depozitrii cerealelor sunt datoriile imense i lipsa de capital pentru efectuarea de îmbuntiri de ordin tehnic40. Noua structur de proprietate privat în sectorul de depozitare a cerealelor nu este înc pe deplin stabil, iar finanarea achiziionrii i depozitrii este înc limitat. Sistemul curent de comer cu cereale este înc riscant i nesigur pentru actorii implicai, datorit fluctuaiei sezoniere mari a preurilor i preurilor sczute pltite productorilor agricoli, care nu reprezint stimulente reale pentru obinerea unor recolte mai mari i de mai bun calitate. 6.1.3. Comercializarea, fermele mici în comparaie cu fermele mari, raza de aciune a pieei O trstur comun a tuturor sistemelor de produse analizate în Tabelul 6.1 este structura dual a produciei agricole, care este divizat între numeroase exploataii individuale foarte mici i câteva ferme mari. Acest lucru reprezint o provocare pentru integrarea acestor ferme numeroase foarte mici în sistemul de marketing, deoarece accesul la sistemul de marketing are tendina s fie limitat la unitile mari de producie, de la care achiziionarea de produse este mai puin costisitoare, datorit economiei de scar. Situaia variaz în funcie de produs. Pentru carnea de porc i de pasre, multe din unitile mari au optat pentru integrarea vertical. Unele uniti încorporeaz producia primar i activiti de procesare a furajelor pentru animale, în afar de reproducere, îngrare, abatorizare i procesare. Pentru carnea de pasre, piaa este dominat de zece societi comerciale private, care aprovizioneaz trei sferturi din piaa formal. Micile ferme comerciale de cretere a porcilor se zbat s fac fa situaiei i, dei multe gospodrii cumpr un porc sau mai muli porci pentru îngrat, un sector comercial de mrime medie (50­200 de scroafe pe ferm) nu s-a dezvoltat înc în mod semnificativ (vezi Tabelul 6.2) Micile gospodrii individuale predomin în cadrul sectorului de cretere a porcilor i psrilor. Din totalul exploataiilor agricole de cretere a porcilor, 99,91% sunt exploataii (gospodrii) individuale, care dein 84,75% din numrul total de porcine. Unitile cu personalitate juridic (dei reprezint 0,09%) cresc 15,25% din numrul total de porcine. Exist doar 73 de uniti mari de cretere a porcilor (cu peste 500 de capete fiecare), toate înregistrate, care dein 13,34% din numrul total de porcine. În sectorul avicol, doar 67 de exploataii înregistrate juridic, cu mai mult de 50.000 de capete, cresc 25% din numrul total de psri. Pe de alt parte, exist 3,3 milioane de mici exploataii individuale cu mai puin de 100 de capete, care cresc în total 57,5 milioane de psri (70% din numrul total al psrilor) (vezi Tabelele 6.2 i 6.3). Marile ferme predomin în sectorul cerealelor i oleaginoaselor, reprezentând 30% i, respectiv, 60% din producie. Pentru cereale, principalele piee de desfacere sunt un numr relativ mic de morari recunoscui, care se aprovizioneaz doar de la marile ferme. Pentru a ocoli monopolul local, unii fermieri i-au dezvoltat propriul sistem de morrit. Procesarea florii-soarelui este, de asemenea, puternic concentrat, trei fabrici principale prelucrând 70% din semine în 2001-2002. 40Surs: Regoverning markets project, studiu de caz, România. 97 Dei volumul produsului care intr pe piaa oleaginoaselor provine din ce în ce mai mult de la marii operatori, acetia totui trebuie s fac fa competiiei din partea unitilor mai mici. 98 Tabelul 6.2. Exploataii cu vaci de lapte i porci, pe categorii de mrime i statut juridic al exploataiei Statutul juridic al exploataiilor Categorii de mrime (capete de animale) agricole 1-2 3-5 6-9 10-19 20-49 50-99 100-499 500 i peste TOTAL Numrul de exploataii care cresc vaci de lapte Exploataii individuale 1.131.261 41.494 3.970 1.920 478 52 5 0 1.179.180 Exploataii cu personalitate juridic 472 314 162 233 213 96 125 6 1.621 Numrul de vaci de lapte Exploataii individuale 1.326.181 140.739 27.394 24.324 12.594 3.121 678 0 1.535.031 Exploataii cu personalitate juridic 710 1.195 1.173 3.196 6.554 6.726 25.119 3.361 48.034 Numrul de exploataii care cresc porci Exploataii individuale 1.901.033 655.518 87.434 2.088 671 120 15 0 2.646.879 Exploataii cu personalitate juridic 330 444 785 309 231 95 88 73 2.355 Numrul de porci Exploataii individuale 2.607.962 2.770.793 1.368.918 132.960 82.203 29.585 7.705 0 7.000.126 Exploataii cu personalitate juridic 513 2.392 18.799 21.933 30.916 25.979 56.912 1.102.110 1.259.554 98 Sursa: INS, Recensmântul general agricol, Numrul de animale (volumul 3), 2004. Tabelul 6.3. Exploataii care cresc psri, pe categorii de mrime i statut juridic al exploataiei Statutul juridic al exploataiilor Categorii de mrime (capete) agricole 1-99 100-499 500-999 1.000 3.000 5.000 10.000- 50.000- 100.000 TOTAL -2.999 -4.999 -9.999 49.999 99.999 i peste Numrul de exploataii care cresc psri Exploataii individuale 3.337.072 13.907 150 74 9 7 1 0 0 3.351.220 Exploataii cu personalitate juridic 879 171 34 49 22 28 72 18 49 1.322 Numrul de psri Exploataii individuale 57.522.840 1.845.841 91.850 113.781 30.650 42.926 10.250 0 0 59.658.138 Exploataii cu personalitate juridic 26.738 34.040 23.587 89.646 83.690 207.897 1.793.362 1.250.738 19.239.216 22.748.914 Sursa: INS, Recensmântul general agricol, Numrul de animale (volumul 3), 2004. În ceea ce privete cerealele, exist puine posibiliti de depozitare a produciei la ferm, la costuri sczute: majoritatea fermierilor fie depoziteaz producia la ferm cu pierderi mari, fie vând grâul i porumbul la unitile de depozitare locale, la preurile sczute din perioada de recoltare. Închirierea sezonier a unor spaii de depozitare aflate în afara fermei este înc dificil datorit insecuritii contractelor i taxelor mari de depozitare. Unii productori mai mari îi dezvolt capaciti de depozitare la ferm, pentru a reduce expunerea la monopolurile depozitelor locale. Laptele reprezint o excepie interesant. Cea mai mare parte a produciei de lapte (97%) provine din gospodriile ranilor, iar cea mai mare parte a produciei comerciale destinat marilor orae provine din unitile mari, recent privatizate. Din totalul fermelor de vaci de lapte, 99,86% sunt exploataii individuale; 95,84% dein 1­2 capete vaci i doar 284 de gospodrii au mai mult de 50 de vaci. Exist doar 6 exploataii (cu personalitate juridic) care au peste 500 de vaci fiecare. Din totalul vacilor de lapte, 83,82% se gsesc în exploataiile cu 1­2 vaci. Totui peste 20% din producia rneasc este livrat procesatorilor locali, în special pentru consumatorii din oraele de mrime mic i mijlocie i pentru zona rural. Instalaiile de rcire sunt deficitare. Numrul de întreprinderi mici prelucrtoare a sczut din anul 1999 (de la 909 în 1999 la 725 în 2002), iar acestea va trebui s fac fa standardelor mai stricte de igien asociate aderrii la UE. În gospodria medie, laptele reprezint o jumtate din valoarea total a vânzrilor agricole. Laptele este astfel sursa extrem de important de bani în numerar pentru gospodriile agricole i o for potenial pentru reducerea srciei. Lipsa accesului la piee reprezint una dintre barierele cu care sunt confruntai micii fermieri care încearc s-i dezvolte activitatea. Barierele includ, de asemenea, funcionarea defectuoas a pieelor funciare, lipsa de finane pentru investiii i deficitul de informaii privind piaa. Câiva mici productori de vaci de lapte i porci înc încearc s se comaseze, în ciuda condiiilor nefavorabile. Fermele de dimensiune medie care apar în subsectorul oleaginoaselor reprezint cel mai bun exemplu de ferme viabile de mrime medie. La toate produsele analizate, avem o imagine a sectorului de producie pe scar mic, semi- comercial, care lupt s supravieuiasc cu lipsa competiiei în ceea ce privete funciile de achiziionare i prelucrare. O noutate care ar putea s contribuie la creterea integrrii pe pia a micilor fermieri este utilizarea gruprilor de marketing (asociaii sau cooperative) pentru a realiza economia de scar în activitatea de marketing. 6.1.4. Accelerarea dezvoltrii în sectorul comerului cu amnuntul Sectorul cu amnuntul a fost cel mai rapid sector din economie în ceea ce privete restructurarea i privatizarea. Unitile private de vânzare cu amnuntul nou aprute au fost, în majoritatea lor, chiocuri sau mici magazine, datorit lipsei de capital i de localuri, ca i datorit structurilor de proprietate i proceselor de privatizare neclare. Chiar i în aceste condiii, numrul de uniti cu amnuntul s-a triplat pân în 1994 în comparaie cu 1990 i deja 77% din numrul total de uniti cu amnuntul erau în proprietate privat, în timp ce numrul de magazine publice i cooperatiste a sczut cu o treime fiecare. Magazinele alimentare mixte 100 s-au privatizat ultimele (1992-1994), datorit legislaiei neclare, ca i costurilor mari. Inflaia ridicat din acea perioad (indicele preurilor la consumator - IPC = 356% în 1993 fa de anul anterior) a condus la costuri foarte mari ale creditului. Prin urmare, la jumtatea anilor `90, am putut asista la dezvoltarea micilor magazine privatizate sub form de mici supermarketuri independente, i nu la apariia unor lanuri de magazine cu amnuntul cu capital intern, aa cum a fost cazul în alte ri din Europa Central i de Rsrit. Acestea au fost bazele pentru primele investiii strine în supermarketurile mai mari. La jumtatea anilor `90, supermarketurile locale independente în format mic au aprut în marile orae (multe dintre ele cu investiii strine). Primele supermarketuri moderne au aprut în Bucureti în anul 1994 i au fost societi mixte cu capital strin. Foarte puine au fost capabile s se dezvolte ca lanuri locale i s rmân pe pia, rezistând competiiei majore a lanurilor internaionale de magazine cu amnuntul în ultimii cinci ani. În anul 1996, lanul internaional Metro a deschis primul "cash and carry". Pân la sfâritul anilor '90 (când declinul economic a luat sfârit i întreg cadrul legislativ a început s se clarifice i s devin atractiv pentru investiiile strine directe), alte lanuri internaionale au investit în România i au deschis supermarketuri, cash and carry, magazine cu preuri reduse i hypermarketuri. În acelai timp, numrul magazinelor a început s evolueze în sens invers: dup explozia numrului de magazine la începutul anilor 1990, a început un proces de concentrare: în anul 2002, numrul total de magazine reprezenta doar dou treimi din numrul magazinelor din 1994. Procesul a putut fi observat cu uurin: oriunde aprea un supermarket, majoritatea micilor magazine specializate din apropiere se închideau dup câteva luni. Totui, acest proces a avut loc doar în oraele foarte mari; în oraele mai mici, ca i în zona rural, au aprut foarte puine supermarketuri, iar cea mai mare parte a comerului se desfoar în micile magazine specializate. Pieele agroalimentare locale vând mai ales fructe i legume, dar i alte produse alimentare, precum i produse nealimentare ieftine, de calitate inferioar. Aceste piee locale nu par s fie afectate de apariia supermarketurilor din apropiere. Dimpotriv, majoritatea au beneficiat recent de investiii de la bugetele autoritilor locale; ca urmare, ele s-au îmbuntit în mod considerabil în privina prezentrii produselor, prospeimii produselor i cureniei. Pe de alt parte, ele reprezint o oportunitate ca micii fermieri s-i poat vinde produsele proaspete. În prezent, absena cooperativelor de marketing i/sau a pieelor angro pentru fructe i legume face ca aceti mici fermieri (care realizeaz cea mai mare parte a produciei de aceste produse la nivel naional) s poat comercializa doar mici cantiti fiecare, nu de aceeai calitate i, prin urmare, supermarketurile refuz s lucreze cu ei. Dup standardele occidentale, piaa de vânzare cu amnuntul din România este subdezvoltat. Totui, ca a doua pia ca mrime din Europa de Rsrit (dup Polonia), are un potenial imens i, în consecin, a atras pe detailitii internaionali, chiar dac puterea de cumprare este sczut în comparaie cu alte ri din Europa Central i de Rsrit. Când examinm primele cinci companii din sistemul de supermarketuri din România, la prima vedere lucrurile par la fel ca în celelalte ri din Europa Central i de Rsrit: exist multe companii strine care dein supremaia pe terenul de joc. Totui situaia este fundamental diferit de pieele din Ungaria sau Republica Ceh, de exemplu, unde comercianii cu amnuntul occidentali au un comportament agresiv în afaceri: în România, exist doar un 101 singur supermarket cu o cot a pieei din dou cifre (grupul Metro). Cu alte cuvinte, deoarece România continu s fie mai puin dezvoltat din punct de vedere economic decât alte piee din Europa Central i de Rsrit, majoritatea supermarketurilor strine au început s-i asigure câteva amplasamente, dar se afl înc în ateptare. Deoarece lanurile de supermarketuri i hypermarketuri care deja au intrat în România au avut succes (de ex., Carrefour a anunat investiii mari în 2005-2006), iar alte lanuri internaionale au deschis noi faciliti în 2004 i începutul anului 2005, câiva ali noi investitori strini au anunat c intenioneaz s intre pe piaa româneasc. Prin urmare, situaia se schimb foarte rapid. Motive suplimentare ar putea fi stabilizarea mediului macroeconomic i data apropiat a aderrii la UE. Trebuie remarcat faptul c situaia de aici este foarte similar cu cea din Bulgaria. Tabelul 6.4. Primele cinci supermarketuri în comerul cu amnuntul pe piaa româneasc, 2003 Nr. Suprafa Suprafa Vânzri cu amnuntul Companie maga- vânzri medie vânzari excepionale 2003 Cota pieei zine [m˛] [m˛] [milioane USD] [%] Metro 23 100.400 4.365 1.026 16,7 Rewe 21 76.000 3.619 435 7,1 Carrefour 2 18.900 9.450 145 2,4 Delhaize Group 15 11.700 780 59 1 Louis Delhaize 13 25.600 1.969 44 0,7 Total Top 5 74 232.600 1.709 27,7 Altele 4.452 72,3 Total 6.161 100,0 Sursa: www.planetretail.com. Exist puini actori interni activi pe piaa româneasc, dar, la fel ca în cazul unor largi pri din Europa Central i de Rsrit, tonul în comerul cu amnuntul este dat în mod clar de companiile vest-europene. Concentrarea pieei produselor alimentare în România este destul de sczut, chiar i dup standardele Europei Centrale i de Rsrit, i, similar cu situaia din Bulgaria, Grupul Metro din Germania este singurul actor de pe pia cu o cot a pieei din dou cifre, în timp ce primele 5 companii de supermarketuri cu 74 de magazine dein împreun doar 27,7% din cota pieei. Dei comerul cu amnuntul modern este înc într-o etap de început în România, cererea este în cretere, iar consumatorii devin din ce în ce mai educai. Volumul vânzrilor cu amnuntul s-a dublat în zece ani (1993-2002), indicând o tendin de cretere mai abrupt în primii ani ai tranziiei, apoi o cretere mai lent dup 1998, pentru a reveni din nou la o cretere mai accelerat dup anul 2000. Specialiti din cadrul sectorului au estimat piaa total a comerului cu amnuntul la 7-8 miliarde euro în 2002, din care aproximativ 1-2 miliarde euro sunt reprezentate de forme moderne de comer (hypermarketuri, supermarketuri, magazine cu pre redus, cash & carry etc. Volumul comerului cu amnuntul pe locuitor a crescut, de asemenea, în perioada de tranziie, de la 260 USD (în 1993) la 975 USD pe locuitor (în 2003). Vânzrile cu amnuntul de produse alimentare în România reprezint aproximativ 45% din vânzrile totale cu amnuntul, ceea ce reprezint o valoare destul de mare în comparaie cu Europa Occidental. Acest lucru se datoreaz în principal nivelului de trai relativ sczut în Europa Central i de Est; în practic, acest lucru înseamn pur i simplu c românilor le rmân mai puini bani de cheltuit decât locuitorilor din Europa Occidental pentru produse nealimentare, cum ar fi articole electronice, haine sau pentru petrecerea timpului liber. 102 Un studiu recent indic faptul c cheltuielile populaiei în supermarketuri pentru bunuri de prim necesitate s-au dublat, de la 4% în 2000 la 8% în 2002; vânzrile de alimente pe cap de locuitor în magazinele moderne s-a dublat în 2003 fa de anul 2001, iar cheltuielile totale ale populaiei au crescut cu pân la 17% în oraele cu peste 150.000 de locuitori4 . 1 Competiia pe piaa bunurilor alimentare a crescut în mod semnificativ în ultimii ani, mrcile româneti începând s îi gseasc un loc pe pia dup invazia produselor importate care a început în anul 1990. Astfel, împreun cu companiile multinaionale, câteva companii româneti în cretere au început s îi promoveze produsele în mod agresiv, câtigând cote pe pia din ce în ce mai mari (de exemplu, alimentele i buturile de la European Drinks, compania alimentar Topway Industries, productorul de ciocolat i dulciuri Excelent, productorul de carne Cris Tim, productorul de produse lactate La Dorna, mai multe mrci de ape minerale). Principala agenie de investiii strine a României, ARIS, a spus c a revizuit prognoza privind volumul investiiilor strine directe pentru 2005 de la 2,6 miliarde la 3,1 miliarde euro, dup ce a evaluat nivelurile din anii anteriori, prognozele bncii centrale i a introdus recent un impozit pe profit uniform de 16%. Conform ARIS, proiectele "greenfield" i "brownfield" vor asigura in- fluxuri în valoare de 875 milioane euro în urmtorii doi ani. Investiiile strine directe pe 11 luni în anul 2004 au totalizat 2,15 miliarde euro, din care se estimeaz c aproximativ 8-10% sunt în comerul cu amnuntul modern. Principalele lanuri internaionale au anunat investiii su- plimentare în comerul cu amnuntul modern, care vizeaz oraele cu peste 150.000 de locuitori. Aceast dezvoltare exploziv a comerului modern cu amnuntul impune provocri semnificative sectorului de producie agroalimentar, în special în cazul produselor în stare proaspt i cu grad redus de prelucrare (fructe, legume, carne). Absena cooperativelor de marketing i a asociaiilor de productori, ca i nefuncionarea pieelor angro împiedic ptrunderea marii majoriti a productorilor agroalimentari din România (micilor exploataii individuale) în gama de furnizori ai comerului modern cu amnuntul care se dezvolt încontinuu. În anul 2007, se ateapt ca România s adere la Uniunea European; includerea sa în piaa unic va însemna o competiie uria din partea productorilor agricoli i angrositilor din UE, la care sectorul agroalimentar intern va trebui s fac fa. 6.1.5. Constrângeri în calea îmbuntirii performanei sistemului de marketing Pieele cerealelor, oleaginoaselor i crnii/laptelui în România se afl într-o faz incipient de adaptare la economia de pia. Chiar dac reformele fundamentale sunt acum încheiate, sistemul privat de comercializare i depozitare mai are mult pân s devin mai competitiv. În sectorul cerealelor/oleaginoaselor, muli proprietari de depozite i-au dobândit abia recent bunurile patrimoniale, în general prin metoda MEBO, iar mecanismele de finanare pentru achiziionarea culturilor de ctre comercianii i morarii privai nu sunt pe deplin funcionale. Totui companiile comerciale internaionale au intrat deja pe piaa cerealelor/oleaginoaselor i caut în mod activ oportuniti, mai ales în comerul exterior cu cereale. Constrângerile specifice funcionrii diferitelor piee variaz ca grad i ca tip de funcie de marketing afectat. Pe pieele cerealelor i oleaginoaselor, îndeosebi depozitarea i transportul 41PricewaterhouseCoopers 2003/2004, Russia and Central & Eastern European Retail & Consumer Study. 103 sunt activiti costisitoare i riscante, ceea ce determin creterea marjelor de comercializare i scderea câtigurilor fermierilor. Informaiile privind piaa sunt extrem de reduse, iar instrumentele de management al riscului, cum ar fi contractele la termen simple standardizate, sunt aproape inexistente. Pe piaa laptelui i a produselor lactate, principalele limitri sunt lipsa echipamentului de colectare/rcire i a echipamentului de testare a igienei. Costurile ridicate ale transportului rutier i lipsa accesului pe vreme rea reprezint, de asemenea, o limitare important. Pentru carnea de porc i de pasre, exist un numr de probleme comune privind comercializarea, incluzând, pe partea inputurilor, o calitate slab a materialului genetic i o calitate slab a furajelor. Activitile de prelucrare sunt obstrucionate de lipsa de pregtire i instruire a forei de munc care lucreaz în unitile de procesare. Un studiu recent al Bncii Mondiale confirm principalele ipoteze conform crora costurile de tranzacie i constrângerile legate de investiii reprezint o problem serioas i exist preferina din partea companiilor de a lucra cu furnizori mai puini, mai mari i moderni. Totui observaiile iniiale indic, de asemenea, o imagine amestecat a activitii de contractare curente, cu un numr mult mai mare de ferme mici contractate decât s-ar prognoza pe baza argumentelor de mai sus. Alt problem-cheie este c noile filiere verticale care apar vor exclude o mare parte a fermierilor, în special pe micii fermieri. Studiul subliniaz c exist trei motive principale ale acestei stri de fapt. În primul rând, costurile de tranzacie favorizeaz marile ferme în cadrul filierelor ofertei. În al doilea rând, când sunt necesare anumite investiii pentru a face contract cu o întreprindere sau a o aproviziona, fermele mici adesea având constrângeri de ordin financiar pentru realizarea investiiilor necesare. În al treilea rând, micile ferme, de obicei, au nevoie de mai mult asisten din partea companiei pe unitate de produs. Micii fermieri nu sunt exclui în totalitate de la filierele ofertei i multe companii majore încheie, de asemenea, contracte cu micii fermieri. Totui programele mai sofisticate de asisten a furnizorilor tind s fie mai disponibile pentru fermele mai mari. Adesea, programele furnizorilor difer, pentru a se plia caracteristicilor acestor ferme diferite. De exemplu, în studiile de caz privind susinerea investiiilor procesatorilor de lapte pentru fermele mai mari, se includ aranjamente de leasing pentru echipament agricol, iar programele de asisten pentru fermele mai mici includ investiii în unitile de colectare cu microuniti de refrigerare. 6.2. Furnizorii de inputuri agricole Pân în 1996, canalele de distribuie ale inputurilor erau împrite în dou categorii. Distribuitorii predominani erau integratori de stat, care includeau Comcereal (depozitarea cerealelor), Semrom (producia i distribuia seminelor), Agromec-urile (prestatori de servicii de mecanizare) i fabricile de procesare, în special pentru ulei i zahr. Aceti integratori livrau o gam larg de materii prime, pe lâng inputuri agricole. Al doilea tip de distribuitori era de tip privat i includea asociaiile, societile comerciale, precum i firmele comerciale specializate. Datorit competiiei din partea integratorilor subvenionai de ctre stat, furnizorii privai de inputuri s-au dezvoltat foarte încet. În ciuda barierelor la intrare, furnizorii de inputuri privai care asigurau servicii de mecanizare, îngrminte chimice, semine i medicamente de uz veterinar au avut o pondere semnificativ, dac nu dominant. 104 Începând cu anul 1997, principalii operatori de stat care produceau sau furnizau inputuri au fost treptat privatizai. Efortul de privatizare a cuprins Semrom, Agromec-urile, Comcereal, fabricile de zahr i de ulei, serviciile judeene de protecie a plantelor etc. În prezent, inputurile sunt distribuite în principal prin operatori privai. Acesta este cazul seminelor, îngrmintelor, pesticidelor, medicamentelor de uz veterinar, serviciilor de mecanizare etc. Operatorii de stat mai funcioneaz înc în unele domenii, cum ar fi fabricile care îi vând direct produsele fermierilor. Aceast categorie include Tractorul Braov (tractoare) sau Oltchim (substane chimice). Exist astfel dou canale principale prin care fermierii pot cumpra inputuri agricole: direct de la productor sau prin intermediul dealerilor. Apariia reelei de dealeri de inputuri a fost determinat de structura agrar destul de fragmentat din România. Aceti ageni-dealeri încearc s furnizeze o gam complet de produse, acelai agent furnizând pesticide, semine, stimulatori de cretere, medicamente de uz veterinar i îngrminte (acestea din urm doar în cantiti mici). Dei nu sunt disponibile cifre sigure, numrul de dealeri poate depi câteva sute i este în general în cretere. Totui, în special pe pieele seminelor i pesticidelor, cel mai mare volum de produse vândute provine de la un numr mic de productori, nu de la dealeri, i deci aceste piee au înc puternice elemente de oligopol. Pe piaa pesticidelor i a seminelor se dezvolt o puternic competiie din partea companiilor strine. În continuare sunt date câteva exemple. ! Piaa pesticidelor: Numeroase întreprinderi productoare internaionale îi vând produsele pe piaa româneasc, cea mai mare cot a pieei (în 1999) aparinând firmelor Oltchim (19%), Dupont Zeneca, care vinde prin intermediul Aectra Agrochemicals (8,3%), i Novartis, care vinde prin intermediul Agrointernational (6,6%). Ali furnizori internaionali de pesticide sunt Rhone-Poulenc (6,3%), Monsanto (5,7%), BASF (5,6%), Ecochem (3,1%) i Makhteshim Agan (3%). Totui concernul Oltchim, proprietate de stat, are cea mai mare cot a pieei, 19%. Firmele strine cel mai adesea îi vând produsele prin dealeri i mai rar direct la productorii agricoli. Un studiu de pia realizat în anul 2001 a indicat prezena a 300 dealeri de pesticide în România, dar numai apte acoper întregul teritoriu al rii42. În general, prezena crescut a firmelor internaionale pe piaa pesticidelor a avut drept rezultat utilizarea de substane chimice cu spectru mai îngust i mai puin toxice decât în trecut. ! Piaa seminelor: Acelai studiu indic prezena a peste 230 de furnizori de semine (unii dintre acetia fiind i productori de semine). Liderul absolut pe aceast pia este fosta întreprindere de stat (în prezent privatizat) Semrom, cu o cot de peste 33%. Companiile strine distribuie în afara reelei Semrom i includ Pioneer, Monsanto i Saaten Union. Acestea au o cot a pieei mult mai mic. Deschiderea procedurilor interne de înregistrare a seminelor în anul 1997 a fost crucial pentru intrarea acestor companii strine pe piaa româneasc. Companiile strine adesea cer preuri mai mari pentru produsele lor pe piaa româneasc decât în ara lor de origine sau în alte ri din Europa Central i de Rsrit. Acest lucru se întâmpl nu numai datorit costurilor de transport i manipulare, ci i datorit faptului c 42Cei apte dealeri sunt Alcedo, Aectra, Agrointernational, Agrovet, Brimex, Ecochem i Naturevo. 105 furnizorii de inputuri funcioneaz într-un mediu economic foarte nesigur aici în România. Doi factori importani contribuie la existena unui grad de risc ridicat: resursele financiare nesigure i extrem de limitate ale fermierilor, care adesea implic plata în natur la momentul recoltrii, i faptul c bncile nu doresc s lucreze în sectorul furnizorilor din agricultur. Din acest motiv, preurile sunt mari, iar creditele pentru furnizori sunt scumpe. Începând cu anul 1997, preurile inputurilor au fost liberalizate împreun cu preurile produselor agricole. Discriminrile legate de pre între furnizorii de stat i furnizorii privai au disprut, muli furnizori de stat privatizându-se. Privatizarea furnizorilor de inputuri a fost doar parial i mai exist înc sectoare în care producia de inputuri este dominat de întreprinderile de stat, incluzând energia electric i tractoarele. Aceasta este o parte a agendei neterminate a reformei politice. În ceea ce privete furnizarea de combustibili, exist mai muli furnizori (câteva companii strine sunt prezente pe pia). Una dintre probleme în ultimii ani a fost aceea c, în timp ce creditul de investiii pentru tractoare era înc susinut de unele scheme de subvenionare, tocmai tractoarele produse în ar au fost eligibile pentru aceste scheme. 6.3. Pieele financiare rurale Îmbuntirea intermedierii financiare în sectorul privat din zonele rurale are o importan deosebit în transferul resurselor spre o agricultur i industrie alimentar mai competitive i pentru susinerea dezvoltrii activitilor neagricole viabile, care pot genera locuri de munc pentru cei care prsesc activitatea agricol. Începând cu anul 1998, s-a înregistrat un oarecare progres în dezvoltarea serviciilor financiare care ajung la gospodriile i întreprinderile rurale i asistm la o cretere modest a furnizrii de servicii rurale financiare (Tabelul 6.5). Îmbuntirea cea mai pregnant s-a înregistrat în asigurarea de credite pe termen scurt pentru fermieri, în special credit pentru furnizori i comerciani. O alt oportunitate pentru creterea fluxurilor financiare pe termen scurt (de exemplu, creditul sezonier) pare s fie dezvoltarea unui sistem al certificatelor de depozit, care a înregistrat progrese cu multe ezitri. Creditul pe termen lung rmâne înc puternic limitat, puini creditori dorind s acorde împrumuturi pe mai mult de 18 luni i atunci doar pentru împrumuttorii cei mai mari i mai rentabili. Acest lucru este valabil, în ciuda îmbuntirilor semnificative ale cadrului juridic i instituional pentru acceptarea proprietii mobiliare ca garanie. Un domeniu de oportuniti pentru finanele pe termen lung care nu a fost exploatat în mod adecvat este închirierea de echipamente în sistem leasing, care se poate dezvolta mai rapid decât împrumutul bancar pe termen lung. Acest lucru necesit rezolvarea problemei constrângerilor de natur fiscal din cadrul funcionrii companiilor de leasing. Tabelul 6.5. Creterea ofertei de servicii financiare rurale, 1998-2002 Tipul serviciului Situaia din 1998 Situaia din 2002 Activitate bancar Majoritatea bncilor în proprietatea Privatizare într-un stadiu avansat; bn- comercial privat statului; reea rural extensiv pentru cile comerciale încep s acorde îm- mobilizare de economii (nu credit) prumuturi unitilor agricole mai mari Instituii financiare mutuale Cooperativele de credit Multe bnci populare au dat faliment i nereglementate i banca popular se afl acum sub stricta supraveghere a prolifereaz în mod rapid bncii naionale Microfinane Pia foarte puin dezvoltat Cretere substanial (vezi Tabelul 6.6) 106 Tipul serviciului Situaia din 1998 Situaia din 2002 Piaa informal/familie Forma cea mai obinuit pentru Cel mai probabil neschimbat, dar fr gospodrii (pentru consum, nu pentru vreo eviden clar investiii) Certificate de depozit Inexistente Progres lent: cadrul legal exist, dar sistemul este în mare msur neimplementat Leasing echipamente Neprofitabil Progres modest datorit constrângerilor fiscale Credit pentru furnizorii de Marginal Cretere rapid de la un nivel sczut inputuri i comerciani Managementul riscului în Inexistent Progres foarte lent în crearea bazei de sectorul privat pia pentru managementul riscului (asigurri ­ noua lege aprut în 2004, dar nu sunt asigurate fondurile bugetare necesare) Contracte la termen Inexistent Tocmai a început s se dezvolte O abordare menit s faciliteze întrirea finanelor rurale trebuie s aib mai multe faete: · Trebuie s ia în considerare o gam larg de instituii financiare: bnci, companii de leasing, cooperative de credit i instituii microfinanciare. Bncile singure nu vor fi capabile (sau nu vor dori) s ofere antreprenorilor rurali setul complet de servicii financiare necesare. · Trebuie s ia în considerare i aspecte legate de creditor (proceduri de simplificare i eficientizare, dezvoltarea de noi produse financiare, asisten pentru evaluarea i acoperirea riscului...), de împrumuttor (creterea accesului la piee, creterea productivitii, pregtirea planului de afaceri, servicii de extensie...), de tranzacie în sine (analiza fluxului de numerar, noi forme de garantare, incluzând certificatele de depozit, securitizarea activelor) i de risc al ambelor pri (asigurri legate de vreme, de exemplu). · Trebuie s se examineze cadrul legal, de reglementare i mediul fiscal (incluzând o nou lege privind instituiile microfinanciare, tratamentul fiscal aplicat pentru deprecierea fondurilor fixe care rmâne o problem, în special pentru leasing). 6.3.1. Creditul bancar în sectorul rural Ca tendin general, accesul bncilor la surse de finanare pe termen lung a crescut în mod considerabil în ultimii ani, în parte datorit cumprrii unui numr de bnci de ctre bnci strine. Este adevrat totui c aceti proprietari strini probabil nu au avut în fruntea listei lor agricultura, atunci când au cumprat bncile locale. Dar aceast cretere a lichiditii pe termen lung ar trebui s faciliteze (sau cel puin s înlture) una dintre numeroasele bariere din calea creditului agricol pe termen lung. Au fost adunate informaii de baz legate de creditul agricol în cadrul unei anchete informale în patru bnci de stat i private (Tabelul 6.6). Bncile analizate reprezint aproape 40% din totalul activelor bancare i 34% din totalul capitalului bancar pe aciuni din România. BCR i Banc Post dein împreun jumtate din reeaua bancar, ceea ce le permite s acorde împrumuturi de mrime mic i medie pe întreg teritoriul rii. 107 Ponderea împrumuturilor pentru agricultur la aceste patru bnci principale este substanial mai mare decât media naional a tuturor bncilor (Tabelul 6.6), iar rezultatele anchetei confirm interesul sczut al sistemului bancar comercial în acordarea de împrumuturi sectorului agricol. O excepie remarcabil este RoBank, care s-a implicat în permanen în creditul agricol. Pon- derea împrumuturilor agricole în portofoliul RoBank a depit 25% în 2000 i 2001, în ciuda faptului c împrumuturile aveau termen foarte scurt i ratele dobânzii percepute de RoBank erau peste media pieei (50-60% în comparaie cu 40-50% la celelalte bnci analizate). Portofoliul mediu al împrumuturilor sectorului bancar este de 51% împrumuturi pe termen scurt, 37% împrumuturi pe termen mediu i doar 12% împrumuturi pe termen lung. Preferina clar este pentru acordarea de împrumuturi pe termen scurt în agricultur. O realizare pozitiv este aceea c bncile accept acum inventarul culturilor ca garanie. Acest lucru nu poate fi atribuit dezvoltrii unui sistem de certificate de depozit, care rmâne foarte deficitar, dar indic într-adevr condiii favorabile pentru implementarea unui asemenea sistem. Tabelul 6.6. Creditul agricol în bnci comerciale selecionate, 2000-2002 2000 2001 iunie 2002 Banc Post (miliarde lei) 2.878 4.483 5.705 Agricultur (%) 5,3 1,6 1,4 Credite în condiiile Legii nr. 165/98 (%) 2,7 5,2 n.a. Eximbank (miliarde lei) 746 1.470 1.543 Agricultur (%) n.a. n.a. 6,4 Exporturi agroalimentare (%) n.a. n.a. 7,0 RoBank (miliarde lei) 3.452 7.328 6.442 Agricultur (%) 15,7 21,0 13,5 Sector agroalimentar (%) 11,0 6,8 2,3 BCR (miliarde lei) 22.502 35.476 45.250 Agricultur (%) 2,9 3,4 2,8 Sector privat (%) 1,9 2,7 2,7 Sector public (%) 1,0 0,7 0,1 Sector agroalimentar (%) 9,8 8,3 7,1 Sector privat (%) 9,6 8,2 7,1 Sector public (%) 0,2 0,1 0,0 Bnci respondente Total împrumuturi (miliarde lei) 28.832 48.757 58.940 Împrumuturi pentru agricultur (%) 14,0 13,6 9,8 Sistem bancar naional Împrumuturi pentru sectorul privat (miliarde lei) 75.007 118.254 150.834 Împrumuturi pentru agricultur (%) 5,1 4,3 3,8 Sursa: FAO Rural Finance Task Force, 2002. 6.3.2. Cooperativele de credit Cooperativele de credit în România sunt asociaii nonguvernamentale autonome, având drept principal obiectiv asigurarea de servicii bancare pentru membrii lor. O cooperativ de credit are cel puin 100 de membri, iar capitalul su în aciuni este alctuit din aciuni de valoare egal. Fiecare cooperativ funcioneaz într-o anumit zon geografic, în cadrul unui jude. Pân în prezent, rolul lor în finanarea afacerilor rurale a fost practic egal cu zero. 108 Noua legislaie privind înfiinarea "bncilor populare" organizate sub forma cooperativelor de cre- dit a fost aprobat în 1996 (Legea nr. 109/1996). Aceast lege a avut o serie de deficiene serioase: · Au fost impuse cerine de capital foarte sczute pentru înfiinarea unei bnci populare. · Procedurile de reglementare deficitare nu au cerut bncilor populare s respecte reglementrile prudeniale ale bncilor comerciale. · Utilizarea greit a cuvântului "banc" pentru cooperativele de credit le-a permis s se angajeze într-o gam larg de activiti bancare, incluzând preluarea depozitelor i împrumuturi acordate nonmembrilor. · Bncile populare nu au fost incluse în scheme de asigurare obligatorie a depozitelor. Aceste bnci populare/cooperative de credit s-au extins rapid. Unele dintre ele au întreprins activiti de creditare deosebit de riscante i au avut un comportament agresiv în atragerea de depozite. Cea mai proeminent a fost "Banca Popular Român", al crei faliment a lsat pe muli depuntori neasigurai fr economii, erodând în mod sever încrederea general a publicului în instituiile financiare. Legislaia aprut ulterior, în 2000-2002, a încercat s se adreseze acestor probleme (Ordonana de urgen nr. 97/2000, Legea nr. 200/2002). Astzi, cooperativele de credit trebuie s satisfac cerine de reglementare mult mai stricte i ele se afl sub supravegherea general a Bncii Naionale a României. Doar una din aceste reele, CREDITCOOP, a încheiat cu succes toate etapele procesului de liceniere. O dat cu aplicarea noii legislaii, numrul de cooperative de credit a sczut în mod semnificativ, ori datorit nonlicienierii (datorit neconformrii la noile reguli), ori datorit retragerii autorizaiei de funcionare (de ex., în perioada mai­decembrie 2004, Banca Naional a României a retras autorizaia de funcionare la 430 de cooperative de credit din reeaua CREDITCOOP). În prezent, doar 137 de cooperative de credit din reeaua CREDITCOOP au autorizaie de funcionare emis de Banca Naional a României43. Pentru moment, cooperativele de credit nu sunt suficient de pregtite pentru a-i asuma un rol semnificativ în cadrul finanelor rurale. Printre neajunsuri se numr lipsa de înelegere a sectorului rural; deprinderi limitate de evaluare a planurilor de afaceri ale fermierilor privai; fonduri insuficiente pentru satisfacerea nevoii de credit în zona rural; cerine excesive legate de garanii; infrastructur i comunicaii inadecvate în zona rural44. Dei pe termen lung cooperativele de credit ar putea juca un rol important în finanarea rural, se pare c nu vor fi semnificative în urmtorii cinci ani. 6.3.3. ONG-urile ca furnizori de microcredite În ultimii ani, organizaiile nonguvernamentale (ONG) i-au fcut simit prezena din ce în ce mai mult i i-au lrgit domeniile de activitate, dezvoltându-i ramuri în dezvoltarea i finanarea rural. Nu exist vreun studiu privind ONG-urile care asigur credit rural i nici informaii privind sumele pltite sau regiunile deservite. O list selectiv a ONG-urilor care operaz scheme de microcredit pentru populaia rural este prezentat în Tabelul 6.7. 43Sursa informaiilor: website BNR, Registrul organizaiilor cooperativelor de credit, martie 2005. 44În general, sustenabilitatea (durabilitatea) acestor cooperative de credit rmâne sub semnul întrebrii. Sunt necesare eforturi legate de cerinele de standardizare i raportare pentru a determina cât de eficiente sunt ele în realitate (dei aceast standardizare este pe baz voluntar i rmâne de vzut câte instituii o vor adopta). 109 Tabelul 6.7. ONG-uri care acord microcredite clienilor rurali Nume Sursa principal a Localizare Regiuni vizate fondurilor 1 Centrul pentru Dezvoltare Fondul de Dezvoltare Bucureti Dâmbovia, Iai, Economic (CDE) Economic Soros Prahova, Clrai 2 CHF International Romania USAID Timioara Transilvania 3 Fundaia CAPA România USAID Cluj Napoca Transilvania 4 Opportunity Microcredit Romania Opportunity International Târgu Mure Transilvania 5 Fundaia FAER Swiss and HEKS/EPER Reghin, Mure Mure 6 Fundaia LAM Ditto Ilieni, Covasna Covasna, Harghita, Braov 7 CDIMM Satu Mare UNDP Satu Mare Satu Mare, Bihor, Harghita, Slaj, Maramure, Arad, Cluj 8 FPIPMM Tulcea UNDP Tulcea Tulcea Aceste ONG-uri îi concentreaz atenia mai ales asupra acordrii de împrumuturi grupurilor comunitare. Creditarea grupurilor limitate la gospodrii pereche a avut drept rezultat o rat foarte mare de rambursare a împrumutului, de 97%-98%. Conceptul de creditare a grupurilor, de asemenea, contribuie la dezvoltarea unei comuniti sociale responsabile, care are cunotine fundamentale privind cererile de împrumut, procedurile de urmrire i recuperare. Apar, de asemenea, i cazuri de creditare a persoanelor individuale. 6.4. Msuri de politic în vederea îmbuntirii funcionrii pieelor produselor i factorilor Funcionarea i eficacitatea pieelor produselor i inputurilor necesit atenie din partea guvernului, precum i o strategie corespunztoare. O strategie guvernamental pentru stimularea creterii interne în cadrul unui proces de dezvoltare acionat de filiera ofertei, asigurând în acelai timp includerea fermelor care trebuie s fac fa unor constrângeri importante în cadrul acestui proces, ar trebui s includ cel puin patru componente: (a) crearea mediului pentru realizarea de investiii private i inducerea coordonrii lanului ofertei, (b) includerea fermelor (mici), (c) tratament nediscriminatoriu aplicat fermelor mici, (d) susinerea micilor fermieri în sensul cooperrii în domeniul satisfacerii standardelor i participrii la lanul ofertei. Pentru realizarea acestor obiective, o asemenea strategie ar putea s includ mai multe componente de politic, care s cuprind modificrile din cadrul regimului de reglementare i investiiile publice. Este esenial s se includ strategiile de dezvoltare a lanului ofertei în strategia mai larg a dezvoltrii rurale: rile în care micii fermieri au o pondere mare în baza furnizorilor sunt caracterizate printr-o supraocupare în agricultur, dintr-o perspectiv de dezvoltare pe termen lung. Creterile semnificative ale productivitii i creterea ca rezultat al integrrii fermelor în lanurile moderne ale ofertei nu pot s rezolve toate problemele structurale. Nu este realist s presupunem c în asemenea ri toate gospodriile care sunt angajate în activitatea agricol sau care se bazeaz pe agricultur vor putea fi incluse într-o asemenea dezvoltare. Pentru o 110 dezvoltare mai larg adresat populaiei srace, este de fapt nevoie de un proces mai larg de dezvoltare rural, care pune accent pe crearea de locuri de munc neagricole în zona rural. Aspectele specifice ale unei strategii guvernamentale pentru îmbuntirea funcionrii pieelor produselor i ale factorilor trebuie s includ politici care s sprijine integrarea în pia i comasarea fermelor familiale mici i mijlocii. Acest lucru poate fi realizat prin asigurarea serviciilor de extensie i a politicilor menite s mreasc raza de aciune a pieelor produselor i inputurilor, precum i a furnizorilor de servicii financiare. O asemenea metod va contribui la creterea economic a sectorului i la reducerea srciei rurale. Oportuniti pentru mrirea razei de aciune a pieei exist în subsectoarele lapte/produse lactate i fructe/legume, unde micii productori sunt deja foarte activi i îi extind activitatea. Msurile pentru sprijinirea productorilor mici i mijlocii pentru a deveni mai viabili ar trebui, de asemenea, implementate în subsectorul cerealelor, în timp ce procesatorii de animale/carne ar trebui s încerce s maximizeze participarea micilor fermieri la filiera de marketing, prin dezvoltarea unor aranjamente de contractare. Majoritatea fermelor mici din România este orientat spre agricultura de subzisten i are doar contracte marginale cu piaa. Majoritatea acestor contracte sunt cu pieele locale, sub forma vânzrilor direct de la ferm. Ele practic nu au nici o legtur direct cu marile sisteme de comer cu amnuntul. În afara pieelor locale, ele vând i angrositilor, i industriei prelucrtoare. Impactul revoluiei comerului cu amnuntul este resimit de ctre ele prin cererea crescut i presiunile exercitate din partea angrositilor i procesatorilor. Integrarea fermelor mici în filierele verticale necesit schimbri fundamentale i din partea micilor ferme. O parte mare din ele nu doresc sau nu sunt capabile s fac asemenea schimbri. Aceste ferme se vor menine ori ca ferme cu timp parial, de subzisten, generând doar venituri suplimentare, ori vor disprea pur i simplu, contribuind la procesul de comasare. Multe din aceste ferme mici totui vor deveni mai comerciale, vor crete ca mrime, îi vor îmbunti tehnologiile i vor coopera pentru a face fa provocrilor din cadrul filierelor verticale. Politicile ar trebui s vizeze acest ultim grup, sprijinindu-le în acest proces. Dezavantajul micilor furnizori se datoreaz în cea mai mare msur costurilor de tranzacie. O reducere a costurilor de tranzacie poate fi realizat prin mai multe modaliti. În primul rând, costuri mai mici de transport, prin îmbuntirea infrastructurii rurale. Infrastructura rural este identificat ca fiind o limitare major, în special în integrarea micilor productori din zonele mai îndeprtate. În al doilea rând, reducerea numrului de tranzacii prin investiii în instituii intermediare. Instituiile intermediare reduc costul schimburilor între ferm i procesator/ furnizorul de inputuri. Investiiile în acest domeniu includ atât crearea de asociaii agricole, cât i investiii în puncte de colectare. Politica agricol ar trebui s aib drept scop înlturarea obstacolelor din calea îmbuntirii activitii de marketing. Aciunea public poate avea în vedere îmbuntirea informaiilor privind piaa i preurile, îmbuntirea activitii de gradare i standardizare i a celei legate de sigurana alimentelor, precum i înfiinarea asociaiilor de marketing în sectorul privat. Exist o nevoie general ca Ministerul Agriculturii s dezvolte o înelegere clar a rolului su i al altor instituii publice în susinerea asigurrii de bunuri publice în agricultur. 111 În continuare sunt enumerate câteva din msurile de marketing specifice pe produs: · Pieele cerealelor i oleaginoaselor: reducerea cheltuielilor i riscului asociate depozitrii45; îmbuntirea inspeciei depozitelor; reducerea cheltuielilor de transport prin concentrarea ateniei asupra disponibilului de vagoane de cale ferat i asupra strii drumurilor. · Pieele laptelui i produselor lactate: urgentarea adoptrii standardelor UE privind sigurana alimentelor; concentrarea ateniei asupra reducerii cheltuielilor de transport i îmbuntirii continuitii transportului (în special accesul pe orice vreme). · Pieele crnii de porc i de pasre: îmbuntirea calitii materialului genetic i asigurarea de furaje de calitate. · Prelucrarea crnii: îmbuntirea capitalului uman prin asigurarea unei instruiri adecvate a forei de munc din unitile de prelucrare. Furnizarea inputurilor de calitate superioar i competitivitatea pieelor inputurilor agricole s-a îmbuntit în ultimii ani, o dat cu privatizarea întreprinderilor de stat i intrarea firmelor internaionale furnizoare de inputuri pe piaa româneasc. Totui exist un grad mare de putere pe pia în rândul noilor productori interni, ceea ce necesit o atenie deosebit la barierele impuse în calea intrrii pe pia. Subveniile pentru energie electric, carburani i tractoare ar trebui eliminate, deoarece asigur stimulente distorsionate pentru productorii interni în comparaie cu furnizorii internaionali i afecteaz în mod negativ competitivitatea pieelor inputurilor. Politica comercial ar trebui luat în considerare în cadrul politicii interne de marketing. Strategia exportului pentru integrarea în UE ar trebui s pun accentul în aceeai msur pe dou aspecte principale: pe de o parte, sprijin pentru creterea investiiilor private în vederea satisfacerii standardelor de calitate i gradare ale Uniunii Europene (de exemplu, pentru lapte i cereale) i, pe de alt parte, meninerea sau creterea exporturilor ctre pieele de la est i sud de România. Acest lucru va permite o tranziie ctre integrarea în UE, o dat cu îmbuntirea treptat a competitivitii productorilor români. În ceea ce privete importurile, productorii de carne de porc i pasre trebuie s fac fa unei presiuni considerabile din partea surplusului de productori din UE, SUA i din regiune. Deoarece e posibil ca aceste presiuni s continue, ele trebuie s fie contracarate de eforturile de comasare i de cretere a eficienei productorilor i procesatorilor de carne de porc i pasre. Acest lucru e posibil s necesite înlturarea barierelor din calea investiiilor strine i transferului de tehnologie, cu scopul de a îmbunti productivitatea i eficiena în aceste subsectoare. Sistemul financiar trebuie îmbuntit pentru a satisface necesitile în cretere ale populaiei rurale. Instituiile bancare i nebancare au fcut progrese în ultimii ani în ceea ce privete creterea fluxurilor financiare i accesul la nivelul împrumuttorilor rurali. Totui exist numai câteva puncte pozitive, cum ar fi o activitate crescut a ONG-urilor, i rmân un numr de domenii-problem serioase, cum ar fi colapsul instituiilor financiare mutuale i întârzierile în înfiinarea unei piee active de leasing i a unui sistem al certificatelor de depozit. 45Ex., înfiinarea de faciliti de depozitare în cadrul fermei, pentru reducerea cheltuielilor cu depozitarea. Fostele Cerealcom i Comcereal percep taxe relativ mari de depozitare pentru acoperirea propriilor lor pierderi i lips de eficien. 112 Existena fondurilor SAPARD i nevoia de finanare bancar a proiectelor agricole i agroindustriale aprobate de SAPARD fac s creasc cererea de împrumuturi bancare rurale. Totui rmân impedimente legate de împrumuturile bancare, incluzând lipsa de calificare în împrumuturile agricole i evaluarea riscului, ca i utilizarea inadecvat a noilor metode de urmrire a împrumutului i evaluare a solvabilitii clientelei. Se fac încercri pentru a rezolva unele din aceste limitri prin Proiectul de finanare rural al Bncii Mondiale. Alte probleme specifice care pot necesita o atenie sporit includ nevoia de întrire a instituiilor juridice care au o capacitate slab de aplicare a legilor existente privind garantarea împrumuturilor. În plus, eforturile de dezvoltare a surselor nonbancare de finanare au necesitat o atenie sporit, incluzând: · reducerea constrângerilor fiscale privind firmele de leasing pentru echipamente; · msuri pentru sprijinirea extinderii (i reglementrii) instituiilor microfinanciare care servesc clienii rurali; · msuri pentru asistarea dezvoltrii instrumentelor de management al riscului în sectorul privat în zonele rurale (care ar putea acoperi în mod potenial riscul legat de produciile agricole, riscul asociat preurilor i riscul privind venitul general prin asigurri în caz de intemperii). 113 7. Dezvoltarea de instituii similare cu cele din UE i dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea capitalului instituional i uman implicat de calitatea de membru a UE necesit eforturi i investiii semnificative în perioada de preaderare. Nu este necesar doar alinierea la legislaia UE, ci i dezvoltarea capacitii juridice i administrative de implementare i aplicare a acquis-ului comunitar. În pregtirea aderrii la UE i adoptarea reglementrilor i politicilor UE, unele instituii va trebui întrite, iar altele nou create. Acest capitol subliniaz în primul rând instituiile-cheie i legislaia pentru agricultur i dezvoltare rural a României, în contextul implementrii acquis-ului i în special mecanismele de funcionare a politicii agricole comune (PAC). Este apoi evaluat pregtirea României de a reglementa produsele alimentare i agricole i de a satisface obligaiile calitii de membru UE, în special în domenii-cheie, cum ar fi structura pieei, armonizarea cu standardele UE, msurile la frontier i înregistrarea fermelor. 7.1. Cadrul instituional pentru implementarea acquis-ului i PAC România va trebui s implementeze pe deplin acquis-ul comunitar pân la aderare. Acest lucru implic dou condiii necesare principale: (a) crearea unei piee competitive cu instituii private i publice capabile s satisfac cerinele pieei comune i (b) înfiinarea unor instituii compatibile cu cele ale UE, capabile s administreze PAC. În absena unei implementri în timp util a unui cadru instituional adecvat, România nu va fi capabil s fac fa uriaei sarcini administrative de implementare a celor doi piloni ai PAC (Caseta 3.1, Capitolul 3) i în special s administreze sistemul plii unice pe suprafa (SPUS) i sistemul plilor directe naionale compensatorii (PDNC). Aa cum indic experiena noilor state membre ale UE (NSM) întârzierile semnificative pot crea tensiuni politice i discredita avantajele calitii de membru UE a rii. Implementarea instituiilor compatibile cu PAC i instruirea personalului calificat s-au dovedit a fi una dintre principalele provocri pe drumul spre aderare a României. România a rmas în urm în acest domeniu i continu s rmân cu mult în urma vecinei sale, Bulgaria, de asemenea candidat la aderare în al doilea val. Recunoscând nevoia de progres accelerat, Guvernul României, în iulie 2002, a luat mai multe msuri iniiale, prin crearea unui Program naional pentru adoptarea acquis-ului (PNAA). A deschis capitolul agricultur pentru negocieri cu CE în octombrie 2002 i l-a închis în mod provizoriu în iunie 2004. Acestea reprezint într-adevr msuri pentru accelerarea dezvoltrii agriculturii i spaiului rural, dar, pentru a deveni realitate, ele necesit o voin politic susinut i sprijin bugetar acordat la timp46. În timp ce progrese semnificative au fost realizate în unele domenii (ex., acquis-ul veterinar i fitosanitar, incluzând capitolele siguranei alimentare), rmâne preocuparea legat de capacitatea 46Conform unei estimri a MAPDR (noiembrie 2002), un efort bugetar de aproximativ 220 milioane este necesar pentru implementarea acquis-ului privind organizaiile comune de pia, din care 87% reprezint costul implementrii acquis-ului i 13% costurile operaionale. Din suma total, 54% sunt alocate dezvoltrii capacitii instituionale, 36% adoptrii acquis-ului i instruirii personalului i 10% pentru investiii. 113 României de a respecta cerinele complexe de administrare a PAC. Eforturile în cretere i dezvoltarea instituional trebuie s se bazeze pe urmtoarele probleme: ! Accelerarea substanial a eforturilor de înfiinare a instituiilor i structurilor orizontale legate de administrarea organizaiilor comune de pia (OCP) i crearea infrastructurii fizice (ex., sistemul de certificate de depozit de intervenie). Modificarea legislaiei actuale pentru respectarea reglementrilor OCP i înfiinarea unui sistem de informaii privind piaa (care va trebui s fie pe deplin operaional în ianuarie 2007) constituie o condiie necesar, dar nu i suficient pentru îndeplinirea obligaiilor acquis-ului comunitar (AC) privind administrarea OCP. Leciile învate de la noile state membre vecine cu România (ex., Ungaria) au indicat c o simpl ajustare a legislaiei cu capaciti fizice insuficiente va conduce la probleme operaionale substaniale i va determina tensiuni poteniale în rândul productorilor agricoli i al locuitorilor rurali. Prin urmare, sunt necesare urmtoarele aciuni: - crearea/transformarea capacitii administrative în privina armonizrii standardelor i clasificrilor, crearea capacitilor instituionale i a capacitilor de monitorizare necesare pentru participarea la OCP ale PAC; - facilitarea crerii/transformrii capacitii fizice pentru crearea unei infrastructuri de certificate de depozit necesare unei funcionri adecvate a unui sistem de intervenie pe pia. ! Creterea eforturilor pentru crearea unui sistem integrat de administrare i control (IACS) i o schem de identificare a parcelelor (LPIS) ca premis esenial a funcionrii PAC. Controlul plilor PAC se bazeaz pe sisteme administrative atotcuprinztoare i pe tehnologii specifice. În absena acestor elemente-cheie în administrarea PAC la nivel naional, autoritile române nu vor fi capabile s opereze în mod eficace schemele de pli aferente. Mai mult, fermierii români nu vor fi capabili s beneficieze de susinerea PAC în absena funcionrii sistemului IACS/LPIS i nici nu vor putea s depun cereri corecte din punct de vedere formal pentru participarea la schemele de ajutor PAC. Acest lucru ar putea reduce oportunitile sectorului rural de a beneficia de pe urma aderrii la UE. Pentru a folosi aceste oportuniti, este, prin urmare, necesar: - s se implementeze la timp cadrul instituional i capacitile (umane, instituionale i de tehnologia informaiei pentru realizarea i funcionarea IACS); - s se dea posibilitatea fermierilor i administraiei PAC s (i) pregteasc formulare de cerere preliminare pentru susinerea SPUS/zone defavorizate sau rapoarte informative în scopul completrii cererilor de ajutor în condiiile msurilor de agromediu; (ii) s se realizeze controale privind corectitudinea informaiilor din cererile privind terenul agricol; (iii) s se pregteasc controale fizice pe loc la entitile selecionate i s se înregistreze rezultatele controalelor. ! Implementarea deplin a standardelor de comercializare pentru a fi eligibili pentru alocrile din cadrul msurilor privind piaa. Implementarea AC privind standardele de comercializare ale UE i organizaiile de productori este în curs, dar se afl abia într-o faz iniial i pune în pericol aderarea la UE/PAC din anul 2007. Fr o implementare deplin, sectorul agricol al României va fi 114 dezavantajat, datorit excluderii produselor sale de pe piaa comun a UE. Prin urmare, este necesar: - s se intensifice eforturile necesare pentru accelerarea apariiei gruprilor/orga- nizaiilor productorilor. Aceasta reprezint o msur obligatorie în direcia acordrii alocrilor pentru pilonul 1 pentru msuri privind piaa. - s se creeze capacitatea adecvat pentru etichetarea produselor (în special produse ecologice) care nu sunt înc conforme cerinelor UE, prin îmbuntirea infra- structurii i a capacitii instituionale (instruirea clasificatorilor i a formatorilor). ! Specificarea complet a schemei de susinere direct (SPUS) din cadrul PAC Guvernul României nu s-a conformat înc în totalitate obligaiei de a specifica o serie de programe de susinere pentru plile directe din cadrul pilonului 1. Întârzierea poate fi atribuit în principal necesitii de adaptare i modernizare a capacitilor umane, tehnice i fizice ale administraiei naionale/regionale. Aceast specificare este necesar cât mai curând posibil, pentru a se lua deciziile corespunztoare înainte de campania de recoltare din 2006. Prin urmare, este urgent necesar: - s se creeze/transforme capacitile în domeniul plilor directe (eligibilitate i modaliti de plat) i s se modernizeze/transforme capacitatea administrativ (infrastructura administrativ a Autoritii de Management, Ageniei de pli, IACS, LPIS) la nivel naional i regional. ! Ajustarea administrativ i dezvoltarea capacitii pentru a permite sectorului rural s beneficieze de pe urma alocrilor semnificative din cadrul pilonului 2 PAC. Implementarea obligaiilor AC în legtur cu pilonul 1 PAC, întârzierile din cadrul crerii/transformrii capacitilor naionale/regionale de operare a fondurilor structu- rale/de dezvoltare rural ale UE i ajustarea semnificativ a administrrii fondurilor publice reprezint un pericol semnificativ pentru capacitatea rii de a absorbi fondurile alocate pentru pilonul 2 (2,5 miliarde euro pentru 2007-2009). În condiiile PAC, fondurile pilonului 2 sunt acordate pentru a sprijini dezvoltarea echilibrat a regiunilor rurale din România, a reduce deficitele de venituri i pentru a sprijini transformarea structural i a îmbunti competitivitatea sectorului agricol. Recentele evaluri realizate de BM au subliniat nevoia pronunat a zonelor rurale din România de a beneficia de un sprijin substanial în dezvoltarea rural. Mai mult, leciile învate din preluarea nesatisfctoare a alocrilor SAPARD 2000-2006 în România, cu existena riscului ca fondurile UE s fie dezangajate, accentueaz necesitatea de dezvoltare a capacitii instituionale atât în domeniul administraiei, cât i în cel al sistemului bancar i al afacerilor din zona rural. Pentru (i) a facilita operarea adecvat a programelor de dezvoltare rural de ctre administraia naional/regional i (ii) a da posibilitatea comunitii rurale de a întocmi cereri i a beneficia de pe urma fondurilor alocate, este, prin urmare, necesar: - s se formuleze/adapteze strategiile în mod corect i la timp (PNDR; specificarea Programului operaional sectorial) pentru eligibilitatea la plile alocrilor UE din cadrul pilonului 2 i al operaiunilor structurale; - s se analizeze în mod corespunztor i s se implementeze ajustrile necesare ale administrrii i operrii fondurilor publice, pentru a îndeplini cerinele de cofinanare ale rii cu un risc minim de impas bugetar; 115 - s se restructureze în mod corespunztor autoritile publice naionale/regionale pentru a opera/monitoriza programele din cadrul pilonului 2, în condiiile practicilor de evaluare ale UE pentru a evita riscul de penalizri bugetare; - s se identifice i s se satisfac necesitile autoritilor publice regionale i ale sectorului rural, legate de depunerea cererilor pentru a accesa i beneficia de fondurile pilonului 2. 7.2. Cercetarea, învmântul, extensia i instruirea profesional în domeniul agriculturii Aderarea la Uniunea European reprezint o provocare semnificativ la adresa cercetrii i învmântului agricol, a activitii de extensie i a organizaiilor profesionale. Reglementarea UE privind msurile de susinere direct a veniturilor în condiiile PAC oblig toate statele membre s dezvolte un serviciu naional de extensie agricol pân în anul 2007. Mai mult, exist o nevoie clar de servicii agricole de calitate în aceste domenii, pentru a îmbunti competitivitatea i durabilitatea sectoarelor agricol i rural i pentru a facilita satisfacerea obligaiilor care revin din calitatea de membru UE stipulate în acquis-ul comunitar. Instituiile de cercetare, învmânt, extensie i instruire profesional trebuie s aib un rol semnificativ în asistarea fermierilor i populaiei rurale, pentru a face fa acestor provocri. Capacitatea acestor organizaii de a asigura sprijinul necesar va reprezenta un factor determinant-cheie al ritmului schimbrii, al msurii în care pot fi reduse presiunile sociale i al capacitii fermelor i procesatorilor de a satisface standardele UE. 7.2.1. Învmântul agricol Reeaua de învmânt agricol este bine dezvoltat în România, asigurând o bun acoperire la nivelul întregii ri. Exist o orientare local/regional a învmântului agricol atât preuniversitar, cât i superior. În fiecare jude exist cel puin dou grupuri colare agricole, asigurând instruire profesional la toate nivelurile; universitile agricole sunt prezente în toate regiunile principale ale României. Învmântul preuniversitar este reprezentat de 124 de grupuri colare (agricole, silvice, agromontane i veterinare). Învmântul superior este reprezentat de ase universiti (dintre care o universitate privat) i diferite specializri (agricole, de mediu înconjurtor i în domeniul agroalimentar) în multe alte universiti, majoritatea localizate în oraele mai mici. Muli elevi din zona rural doresc s se orienteze spre învmântul neagricol i specializri neagricole. În acelai timp, în ultimii ani, exist o schimbare a interesului de la învmântul liceal agricol spre alte specializri, cum ar fi silvicultura, agromontanologia i industria alimentar: exist o reducere continu a numrului de elevi din liceele agricole, în timp ce liceele cu specialitatea silvicultur, zone montane i industrie alimentar au un numr sporit de elevi. Creterea numrului de studeni din învmântul universitar agricol indic un interes sporit pentru învmântul superior de specialitate. 116 În ceea ce privete progresul spre aderarea la UE în domeniul învmântului i instruirii profesionale, au fost luate mai multe msuri în linie cu principiile politicii de instruire profesional comun, pentru a facilita echivalarea diferitelor niveluri i profiluri ale învmântului din sistemele României i UE. Sursele de finanare pentru instituiile de învmânt sunt: bugetul statului, bugetele locale, veniturile proprii ale unitilor de învmânt, donaii, sponsorizri i impozite de la persoane fizice i juridice. Finanarea sistemului de învmânt introdus în anul 1995 prin Legea învmântului asigur utilizarea descentralizat a fondurilor i permite implicarea comunitilor locale în alocarea de resurse financiare suplimentare pentru învmânt. Coninutul învmântului preuniversitar este prescris de programa colar naional. Aceasta include o component comun pentru toate colile de acelai tip i alt component decis de fiecare coal în parte. Nevoia de cunotine tehnice este bine satisfcut ­ este asigurat instruirea tehnic i practic; este nevoie de un echilibru mai bun, care s favorizeze instruirea practic. Pe de alt parte, nevoia de cunotine economice i manageriale în domeniul agribusiness-ului este insuficient satisfcut. Exist o înzestrare slab cu echipamente noi i materiale didactice. Exist o nevoie uria de instruire a adulilor, care nu este suficient acoperit. Marea majoritate a instruirii adulilor se face prin ANCA (Agenia Naional de Consultan Agricol), prin cursuri scurte. MAPDR nu este implicat în sistemul de învmânt agricol. Viitorii angajatori i autoritile locale nu sunt suficient implicai în învmântul preuniversitar. 7.2.2. Învmântul superior i instruirea În anii 1990, învmântul universitar a fost primul dintre toate nivelurile de învmânt care s-a adaptat la cererea în schimbare de pe piaa muncii. Prin urmare, modificrile majore din cadrul reformei au aprut în aceast perioad. Totui mai exist înc câteva aspecte care au fost recent implementate sau sunt în curs de terminare, cum ar fi structurile universitare sau specializrile care au fost acreditate sau autorizate s funcioneze în mod provizoriu. Dac înainte de anul 1990 existau patru universiti agricole (Bucureti, Iai, Cluj, Timioara) i dou faculti ­ agricultura i horticultura ­ din cadrul Universitii Craiova, în prezent numrul de specialiti i faculti a crescut în mod substanial, la fel ca i localizrile acestora. Se poate în prezent studia agricultura i în alte orae, cum ar fi Constana, Galai, Oradea, Piteti etc. Chiar i mai important decât noile localizri este crearea de noi specializri cerute de piaa muncii. Ele încearc s acopere toate noile subiecte de interes: protecia mediului înconjurator, ecologie, ingineria genetic agricol, biotehnologia. Unele cursuri au fost de curând introduse în programa de învmânt, dar altele au devenit specialiti noi (ex., controlul i supravegherea calitii produselor alimentare, ingineria i managementul în industria alimentar i activitatea de catering, agroturism, agricultura durabil). Specialitile cu orientare economic s-au dezvoltat în mod semnificativ ­ economia agroalimentar, managementul în agricultur. În acest domeniu, au fost introduse noi cursuri, având ca tematic politica i comerul agricol, cum ar fi politica agricol comun, utilizarea instrumentelor de preaderare (ex., SAPARD), utilizarea noilor 117 instrumente financiare i bancare pentru finanarea produciei agricole, comerului, marketingului i prelucrrii. Au fost introduse noi cursuri de masterat, unele cu plat: management, marketing i dezvoltare rural, managementul calitii produselor agroalimentare; activitatea de management în domeniul vini-viticol i organizarea teritoriului, ingineria rural i protecia mediului înconjurtor în agricultur. În afar de cunotinele de baz despre extensie (curs obligatoriu de dou semestre) pentru toi studenii din cadrul specializrilor agricultur, horticultur i sectorul de cretere i ameliorare a animalelor, a fost creat un curs de masterat privind activitatea de extensie, deschis doar în Bucureti. Studenii particip la un curs de masterat de 2 ani, cu plat. ANCA a pltit taxele studenilor înscrii la acest curs i imediat i-a angajat, încercând prin aceasta s sporeasc calitatea propriului personal. Pentru a îmbunti calitatea instruirii practice a studenilor, s-au extins mrimea, numrul i tipurile de ferme pentru cursurile practice. Unii studeni au fost trimii la practic în unitile de cercetare, în Agenia SAPARD, în diferite servicii administrative din cadrul Ministerului Agriculturii. Aceste opiuni au avut drept rezultat o rat mai înalt a ocuprii dup absolvire. În instituiile de învmânt superior, programele de învmânt sunt elaborate de faculti sau departamente; ele trebuie s respecte standardele naionale. Instituiile de învmânt superior pot organiza activitate de cercetare i dezvoltare i pot fi implicate în activiti de proiectare, consultan sau expertiz; aceste activiti pot fi organizate în colaborare cu alte instituii de învmânt sau cercetare din România sau din alte ri. Programele de cercetare fundamental, ca i alte programe de interes special sunt finanate de ctre bugetul de stat pe baz de contract, separat de finanarea procesului de învmânt. Finanarea contractelor de cercetare se face pe baz de competiie. În ciuda unor îmbuntiri semnificative în ultimii ani, sistemul de învmânt i instruire în domeniul agricol se confrunt cu o serie de dificulti. La nivel universitar, constrângerile finanrii cercetrii cauzeaz probleme similare cu cele cu care se confrunt instituiile de cercetare agricol, dei finanarea salariilor personalului din învmânt oarecum diminueaz aceste dificulti; infrastructura de cercetare i învmânt este subdezvoltat, iar legturile cu organizaiile de cercetare i extensie sunt mai slabe decât se dorete. Imediat dup anul 1990, a aprut un numr mare de instituii de învmânt privat, acoperind toate nivelurile i toate specializrile, plus noi specializri care nu existau în sistemul de învmânt de stat. Era o expresie a dorinei tinerilor de a avea un acces lrgit la activitatea educativ, ca i a nevoii de diversificare a sistemului de învmânt. În prezent, acestora li se permite s funcioneze doar dac sunt acreditate sau în curs de acreditare (autorizate în mod temporar). Nu exist o competiie real între sistemul de învmânt preuniversitar privat i sis- temul public ­ cel puin pentru moment. În învmântul superior, singura universitate agricol privat reprezint o alternativ la specializrile oferite de ctre învmântul agricol de stat. Proiectul MAKIS al Bncii Mondiale (Modernizarea sistemului de cunotine i informaii în agricultur) este în curs de desfurare începând cu anul 2005. Componenta învmânt include înfiinarea unui centru de instruire i informaii (CII), care va funciona ca baz de cunotine i de informaii, centru de acreditare i instruire pentru formatori i cercettori în domeniul tuturor 118 directivelor UE, ca i al noilor tehnologii agricole. Centrul va fi localizat în Bucureti la Universitatea Agricol i Veterinar i va avea legturi cu universitile agricole din Cluj, Iai i Timioara. CII: (i) va colecta cunotine privind tehnologiile agricole din ar i din strintate pentru a satisface atât nevoile fermierilor, cât i cerinele UE; (ii) va realiza pachete de extensie relevante i module de instruire pe teme selecionate pentru fiecare domeniu al agriculturii; (iii) va instrui pe formatori i pe furnizorii de servicii de extensie i consultan în agricultur i îi va acredita; (iv) va instrui pe formatorii i inspectorii din sistemul de siguran a alimentelor i îi va acredita; (v) va instrui pe cercettori cu privire la modul de a elabora propuneri de cercetare i de a se integra domeniului cercetrii europene; (vi) va dezvolta i implementa un sistem de tehnologia informaiei care va servi ca instrument de cunoatere i de învare. Sistemul va include o baz de date privind legislaia i cerinele UE în domeniul agriculturii, dezvoltrii rurale i siguranei alimentelor, al noilor tehnologii de producie i procesare, care va fi actualizat în mod continuu. 7.2.3. Activitatea de cercetare De la începutul tranziiei, finanarea de ctre sectorul public a cercetrii agricole de la Ministerul Educaiei i Cercetrii a sczut cu 85%, de la 30 milioane USD în 1990 la 4,3 milioane USD în 2002. În plus, în prezent, toat finanarea cercetrii din fonduri publice este alocat pe baz de competiie fr o finanare de baz pentru salarii, investiii în infrastructur sau realizarea de programe de cercetare pe termen lung. Aceast scdere a finanrii cercetrii agricole din sectorul public i alocarea întregii finanri publice prin programe competitive au avut un numr de efecte. Numrul de cercettori a sczut cu 53% în perioada 1990-2002, pe msur ce cercettorii s-au retras din activitate sau au cutat noi locuri de munc, în timp ce atractivitatea activitii de cercetare pentru tinerii absolveni ai facultilor a fost periclitat. Dei numrul instituiilor publice de cercetare a sczut doar cu 20%, a existat o reducere a "masei critice" de cercettori. Infrastructura de cercetare, mobilitatea cercettorilor i accesul la informaii externe au avut de suferit. Pentru a supravieui, în msur mai mare sau mai mic, instituiile de cercetare au adoptat calea logic de utilizare comercial a rezultatelor cercetrii, iar pân în anul 2001, veniturile din aceste surse au reprezentat 46% din veniturile totale ale instituiilor de cercetare. ansele ca instituiile de cercetare s beneficieze de pe urma acestor activiti comerciale variaz totui. Natura cercetrii la unele instituii a avut drept rezultat ca ele s aib posibiliti limitate de activiti comerciale. Finanarea cercetrii ca "bun public" a avut relativ de suferit. Unele dintre principalele puncte slabe ale sistemului curent de cercetare sunt urmtoarele: ! un timp de reacie prea lung la noile provocri ale economiei de pia; ! situaia legislativ provizorie, care s-a prelungit prea mult, a influenat în mod negativ inovaia i luarea deciziilor; ! monitorizarea i evaluarea cercetrii în agricultur este dificil, iar clienii nu sunt implicai; ! exist legturi slabe între productori, comunitatea tiinific i factorii de decizie; ! cercetarea agricol este lipsit de provocri de ordin profesional (cercettorii sub 30 de ani reprezint doar 15%) i exist puine programe stimulative; ! exist o capacitate limitat pentru proiectele cu finanare pe baz de competiie; 119 ! exist o capacitate redus de atragere a fondurilor suplimentare prin granturi oferite de programele internaionale (PHARE, BM, FAO). În general, în ciuda eforturilor semnificative depuse de cercettori i manageri, trebuie realizate îmbuntiri considerabile pentru creterea capacitii sectorului cercetrii în direcia realizrii de cercetri necesare pentru a îmbunti competitivitatea i durabilitatea sectorului agricol i rural din România i a rspunde provocrilor aderrii. Proiectul MAKIS al Bncii Mondiale mai sus-menionat cuprinde, de asemenea, o component de cercetare, cea mai mare component din cadrul proiectului, având drept obiectiv întrirea capacitii sistemului naional de cercetare agricol (SNCA) de asigurare a cunotinelor, deprinderilor i informaiilor agricole bazate pe necesitile subsectorului agroalimentar i în linie cu cerinele UE. Componenta are, de asemenea, drept scop întrirea capacitii SNCA de capitalizare a oportunitilor de asisten financiar disponibile pentru statele membre UE i de facilitare a unor legturi mai strânse cu "domeniul cercetrii europene" (DCE). Pentru sprijinirea acestor obiective, MAKIS va susine cercetarea agricol în urmtoarele domenii prioritare: finanarea implementrii programelor i activitilor prioritare de cercetare, incluzând reabilitarea infrastructurii la centrele de cercetare implicate; oferirea oportunitii pentru cinci centre de cercetare selecionate de a se restructura dup modelul de "centru de excelen", care este orientat spre client, spre performan i se poate susine financiar. 7.2.4. Activitatea de extensie Din 1994 pân în 1997, eforturile de extensie din domeniul public ale României au fost întreprinse de Ministerul Agriculturii i Alimentaiei (MAA) i, la nivel de jude, de direciile sale generale pentru agricultur i alimentaie. În anul 1998, cu sprijinul UE, s-a înfiinat Agenia Naional de Consultan Agricol (ANCA), prin transformarea Direciei pentru Extensie, Consultan i Învmânt Profesional din MAA. Activitile de extensie la nivelul întregii ri erau realizate prin 42 de birouri de extensie judeene, cu birouri de extensie locale la nivelul comunelor. În prezent, exist un sistem de extensie cu trei niveluri. În anul 2000, în încercarea de a face ca serviciul de extensie s se adreseze mai mult necesitilor locale, funcionarea i controlul personalului de extensie la nivelul judeului a fost descentralizat i a trecut la administraiile judeene. Structura serviciului de extensie în perioada 1998-2001 a avut un numr de deficiene, care fuseser prevzute într-o revizuire strategic a sistemului de cunotine i informaii agricole din România (AKIS), întreprins în 1998. În special fermierii au considerat c este dificil s se disting funcia personalului de extensie la nivelul judeului i câteodat serviciul de extensie era considerat ca alt extindere a guvernului la nivelul judeului i exista o integrare limitat a activitilor de extensie cu activitatea de cercetare i învmânt agricol, ceea ce obstruciona transferul de cunotine i tehnologie ctre multitudinea de mici ferme din România. În ciuda acestor dificulti, serviciul de extensie a realizat într-adevr progrese în instruirea fermierilor i pregtirea publicaiilor de consultan. La 3 ani de la înfiinare, ANCA a fost reorganizat în mod radical (în anul 2001). A fost introdus un sistem descentralizat, rezultând o "structur dubl" de subordonare. În timp ce ANCA (la nivel central) rmânea în subordinea Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale 120 (MAPDR), al doilea nivel (centrele judeene de consultan agricol ­ CJCA) i nivelul local al sistemului (centrele locale de consultan agricol ­ CLCA) au fost mutate din punct de vedere administrativ i financiar în subordinea Ministerului Administraiei Publice i Afacerilor Interne, astfel încât ele primesc finanare pentru salarii i cheltuieli pentru birouri de la bugetul de stat, prin consiliile judeene, i raporteaz financiar ctre autoritile judeene. În sens invers, programul de extensie este condus de ctre ANCA, care finaneaz activitile de extensie la nivel CJCA/CLCA. CJCA/CLCA raporteaz tehnic ctre ANCA. Acest sistem funcioneaz cu dificultate. Autoritile locale (consiliile locale) trebuie s asigure faciliti pentru consultanii agricoli locali, ca i pentru acoperirea cheltuielilor materiale pentru funcionarea corespunztoare a CJCA i CLCA. La nivel de jude, chiar dac CJCA au fost înzestrate cu anumite faciliti i li s-au acordat anumite sume de bani pentru cheltuielile de birou, nivelul echipamentelor i mijloacelor de comunicaie (computere, imprimante, xeroxuri, telefoane, faxuri, conectrile la internet) este sczut. Situaia este i mai grav la nivel local. În majoritatea cazurilor, consultanii locali din CLCA împart acelai birou cu alte servicii din cadrul primriei i doar în puine cazuri au un mic birou (camer) propriu. Accesul la mijloacele de comunicare este în general dificil (telefon, fax, legtur la internet) i puini consultani locali au acces la calculator. În multe cazuri, ei sunt obligai s îndeplineasc sarcini extraadministrative date de autoritile locale, care nu au cu nimic de-a face cu consultana agricol. Nu exist posibilitatea de a oferi stimulente pentru munca de bun calitate (celor cu rezultate bune), deoarece activitatea lor este evaluat de ctre ANCA, iar ei sunt pltii prin alt minister. Dei sistemul funcioneaz în unele judee (în special la nivel CJCA), relaia în general dificil cu autoritile locale a afectat în mod negativ întregul sistem, mai ales la nivelul comunelor (CLCA). Deficitul de personal este semnificativ, deoarece doar 900 de ageni de extensie locali trebuie s acopere 2700 de comune. Când consultanii locali acoper mai multe comune (cel mai frecvent 3-5 comune), lor nu li se pltete transportul. Constrângerile de ordin logistic ale fluxului de informaii (disponibilul foarte limitat de telefoane i acces la internet) au un impact important asupra calitii serviciilor asigurate de consultanii locali. Exist o nevoie semnificativ de instruire a consultanilor agricoli, în special în domeniile care nu au fost acoperite pân acum, cum ar fi reglementrile i cerinele UE cu privire la calitatea i igiena produselor agroalimentare, practicile i tehnologiile prietenoase din punct de vedere al mediului înconjurtor, agricultura ecologic, sigurana alimentelor, bunstarea animalelor. La fel de important este i instruirea consultanilor în ceea ce privete accesul la susinerea agriculturii din partea politicii agricole comune, astfel încât, în momentul aderrii, acetia s îi poat ajuta pe fermieri s întocmeasc cererile de finanare. Bugetul ANCA permite instruirea unui numr limitat de consultani în fiecare an. În conformitate cu legile/hotrârile guvernamentale prin care s-a înfiinat ANCA, sistemul a fost finanat în totalitate din surse bugetare publice, iar orice venituri obinute se întorceau în mod automat la bugetul public. Totui, începând cu 1 ianuarie 2005, Hotrârea Guvernului nr. 409/2004 permite ca ANCA s rein veniturile din activitile sale, permiând astfel o îmbuntire potenial a volumului i calitii serviciilor asigurate, ca i o privatizare gradual a serviciului. 121 Populaia agricol a crescut cu 60% în ultimul deceniu, datorit restituirii suprafeelor de teren i restructurrii severe a sectoarelor industriei i serviciilor în perioada de tranziie. Majoritatea "noilor" fermieri nu au pregtire în domeniul agriculturii; prin urmare, exist o nevoie semnificativ de instruire adecvat. Pentru moment, ANCA este singurul organism care ofer cursuri de instruire pentru populaia adult în sectorul agricol. O parte important din activitatea ANCA i a reelei sale const în organizarea unor asemenea cursuri de instruire pentru fermieri. La terminarea acestor cursuri de instruire, fermierii obin un certificat. Acest certificat este necesar pentru productori dac ei vor s aib acces la subvenii i s funcioneze pe pia. Exist o imens nevoie de asemenea cursuri ­ deja a devenit un lucru obinuit ca la începutul lui martie s se pun afie care anun c locurile disponibile pentru asemenea cursuri s-au ocupat deja pentru anul respectiv. Capacitatea reelei ANCA de a satisface cererea de cursuri pentru fermieri este foarte limitat, atât în termeni financiari, cât i logistici. În utilizarea fondurilor sale pentru activitatea de extensie, ANCA trebuie s acopere o varietate de activiti, astfel încât fondurile alocate organizrii acestor cursuri nu pot fi mrite mai mult. Componenta de extensie a proiectului MAKIS al Bncii Mondiale va susine dezvoltarea serviciilor de consultan în dou moduri: în primul rând, o întreag gam de activiti de consultan i instruire va fi susinut prin utilizarea furnizorilor de servicii contractate (finanarea cursurilor pe tematic agricol desemnate în primul rând s instruiasc i s acrediteze pe fermieri, agroprocesatori i mici oameni de afaceri, care, la rândul su, va da posibilitatea productorilor s îi comercializeze produsele, s aib acces la subvenii i la credit); în al doilea rând, practici de lucru îmbuntite vor fi introduse în sistemul public de consultan existent. 122 Anexa 1: Principalele cheltuieli ale bugetului MAPDR Miliarde lei, preuri Aprobat curente 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Total buget 5209,1 4872,5 8877,2 10804 11906,9 17744,7 26145,8 23339,6 Subvenii 557,9 954,5 1191,9 2743 4450,7 5072,5 3134,3 3224,0 -îmbuntiri funciare (SNIF) 389,7 479 789,5 1072 2094,0 2039,0 1807,5 1200,0 -AUA 56,6 130,4 148,0 300,0 -rata dobânziia 26,1 18,9 49,5 93 103,7 41,8 16,9 40,0 -semine 108 272 352,9 759 970 1279,1 849,2 852,2 -depozitare grâu 34,1 74,5 -alocri pentru instituii publice 819,4 1220 1580,0 312,5 631,8 Prime 162,7 341,3 713,7 693 943,8 1371,1 1783,9 1800,0 -lapte 160,7 243 943,8 1371,1 1783,9 1800,0 -viei 25,4 5 -grâu 114,7 232 451 450 -export grâu i porumb 22,4 102 98,6 -export carne 6,3 3,4 Transferuri 2772,8 2142,9 4936,5 5774,6 3525,1 7550,7 18311,7 15671,2 -compensaii pentru 677,0 552,7 50,0 calamiti naturale 38 -cupoane (98-00)/ numerar (01-03) 2712,1 2110,7 4853,4 5601,6 134,5 1384,5 10205,4 5221,8 -animale de prsil 52,3 115,3 65,4 47,6 48,5 52,0 -programe culturi 747,4 688,4 939,1 1977,8 -programe animale 756,0 1394,8 2755,1 2016,0 -depozitare grâu 15,4 338,0 -subvenii maini/fond "DRA" b 1700 740,6 903,9 700,0 -îngrminte gratuite 1969,2 -subvenii motorinc 425,1 3026,0 -subvenii asigurri 14,4 23,0 50,0 -credit subvenionatd 127,0 150,0 -subvenii adposturie 77,0 80,0 Împrumuturi 700 600 -credite subvenionate de la buget 700 600 Cheltuieli cu 1254,3 1096,3 1138,9 personalul 488,3 864,7 914,1 704,7 866,3 Cheltuieli cu 1556,1 667,1 735,0 materiale 243,8 300,1 704,7 316,7 1202,8 Cheltuieli de capital 247,5 183,9 309,3 323,9 728 786,4 965,7 978,6 aPentru achiziia de maini în perioada 1999-2001; programul a fost întrerupt în 2001, dar subveniile au fost pltite pân la sfâritul perioadei de pli planificate. bSubvenii pentru mainile din producia intern (de obicei 45% din pre). c5000 lei/l de motorin pentru cantitile aprobate de direcia local a MAPDR. dÎntre 3% i 10% din creditul principal. eDoar pentru vaci de lapte. 123 Anexa 2a: Introducerea politicii agricole comune a UE în România ­ metodologia de modelare Aceast seciune schieaz câteva aspecte de ordin metodologic ale modelrii utilizate în Capitolul 3 al acestui studiu. Pentru a evalua i simula o serie de scenarii privind adoptarea politicilor agricole ale UE i pentru a oferi informaii privind posibilul impact asupra valorii adugate a productorilor (venitul fermierilor), asupra veniturilor reale ale consumatorilor, asupra srciei i asupra bugetului statului s-a utilizat un model de echilibru parial al sectorului agricol al României. În model sunt incluse zece produse agricole principale, i anume grâu, orz, porumb, floarea- soarelui, cartofi, lapte, carne de vit, carne de porc, carne de pasre i ou. Aceste produse reprezint aproape 70% din producia agricol brut. Pentru fiecare dintre aceste activiti, metoda simulrii identific i cuantific impactul potenial al schimbrilor gradului de protecie, în scenarii diferite. Impactul agregat asupra veniturilor productorilor primari, estimat prin valoarea adugat, msoar efectele combinate ale distorsiunii preurilor pe pieele produselor agricole i inputurilor, comparând valoarea adugat a activitilor analizate la preuri interne cu valoarea adugat în echivalent preuri la frontier. În principiu, analiza cantitativ a gradului de protecie urmrete s msoare devierea relativ a preurilor observate ale produselor pe pia fa de preurile umbr echivalente, adic devierea preurilor private (piaa financiar, vizibil) fa de preurile sociale (economice, umbr)1. În general vorbind, aceste diferene msurate ale preurilor apar din dou surse principale2, deoarece exist efecte politice (pozitive sau negative) i efecte de pia (pozitive3 sau negative). Efectele de pia apar datorit caracteristicilor specifice ale (pieelor) anumitor bunuri sau servicii sau datorit tehnologiei de producie a bunului sau serviciului respectiv. Deoarece aceste efecte conduc la preuri reale care deviaz de la echivalenii lor de eficien, se face referire la ele ca la efecte ale eecurilor pieei. În conformitate cu criteriile acceptate în economia bunstrii, guvernele trebuie s realizeze un nivel al produciei, consumului i fixrii preurilor "optimale" din punct de vedere social. Astfel, intervenia guvernului poate avea dou intenii principale, deoarece trebuie (i) s compenseze eecurile pieei existente sau (ii) s afecteze veniturile consumatorilor, productorilor sau bugetul statului, nu neaprat cu privire la eecurile pieei care exist în mod curent. Prin acest semnal, orice intervenie "nonoptimal" a guvernului are drept rezultat aa-numitul eec al guvernului, constituind intervenii care nu corecteaz eecul pieei sau intervenii care de fapt fac ca societatea s aib o situaie mai puin bun. 1 Valorile economice reflect valorile pe care societatea ar fi doritoare s le plteasc pentru bunuri sau servicii, în timp ce valorile financiare sunt preurile pe care oamenii le pltesc în realitate. 2 În acest context, o a treia surs posibil de diferene de pre, i anume existena bunurilor valoroase sau nevaloroase, nu este luat în considerare în mod explicit. 3 Chiar dac, în general vorbind, efectele de pia au într-adevr i un impact negativ asupra bunstrii generale, ele pot avea efecte pozitive de venit la unii ageni economici (i anume creterea rentelor productorilor care au poziie de monopol). 124 Exist dou categorii principale de politici de susinere pentru agricultur care trebuie luate în considerare: interveniile asupra preurilor pe pia i subveniile guvernamentale. Susinerea preurilor pieei (pozitiv sau negativ) acioneaz în mod direct prin interveniile asupra preurilor sprijinite de bariere de comer exterior, cum ar fi taxe vamale la import, subvenii la export i/sau restricii cantitative asupra importurilor sau exporturilor. Subveniile guver- namentale constau, în general, din subvenii pentru investiii de capital, credite subvenionate, îmbuntiri funciare, pli directe, cercetare i extensie i altele care nu afecteaz direct preurile pieei. Prin acest semnal, cheltuielile bugetare care sunt parte a programelor de susinere a preurilor (cum ar fi achiziiile la preuri de intervenie) trebuie excluse din tipul de analiz aplicat, deoarece msurile legate de preuri surprind efectele unor asemenea programe. Potrivit criteriilor acceptate în analiza politicii comerciale, în calcularea interveniilor legate de preurile pe pia, studiul de fa compar preurile agricole cu preurile echivalente la frontier (internaionale) ale produselor i inputurilor comerciale. Adic situaia contrafactual pentru analiza impactului politicii preurilor i politicii comerciale este definit ca fiind situaia în care fermierii pltesc i primesc preuri similare cu cele care ar exista în absena oricrei intervenii politice i a oricror distorsiuni structurale. Analiza realizat în acest studiu presupune c România este "un primitor de preuri" pe pieele internaionale pentru produsele analizate. Tarife nominale (sau echivaleni tarifari) se aplic la fiecare produs în parte. Echivalenii preurilor la frontier sunt calculai ca valori unitare ale mrfurilor importate sau exportate, depinzând de poziia comercial a României în ceea ce privete produsul respectiv. Bazele de date specifice statistice existente nu permit o separare între diferitele caliti ale produselor comercializate. Ne putem atepta ca produsele de calitate superioar s împing în sus preurile la frontier, rezultând o protecie negativ a produsului respectiv. Impactul asupra veniturilor fermierilor Pentru a examina impactul politicilor asupra alocrii resurselor i venitului agricol, estimm efectul interveniei preurilor asupra randamentului factorilor primari (adic activitile cu valoa- re adugat) prin explicarea efectului interveniei asupra preurilor produselor i inputurilor (con- sumurilor) intermediare (comercializabile pe plan internaional). Valoarea adugat este definit ca diferena între valoarea produciei brute i valoarea inputurilor (consumurilor) intermediare sau, în termeni de pli factoriale, ca randament al resurselor de teren de for de munc i de capital. Trebuie observat c structurile costurilor disponibile nu au fost ajustate pentru impactul modificrilor preurilor relative ale inputurilor comerciale asupra matricei inputurilor (adic ipoteza coeficienilor fici). O asemenea ajustare este conceptual posibil, dar nu intr în sfera studiului de fa, deoarece necesit date sofisticate privind inputurile i o noiune clar a funciei de producie relevante. Consecina ipotezei coeficienilor fici este aceea c ar putea supraevalua adevretele costuri relative ale inputurilor. Astfel, venitul fermierilor este determinat de diferena între costurile inputurilor i veniturile care rezult din vânzarea produselor agricole i din oricare din transferurile monetare nelegate de pre, oferite fermierilor (de ex., plile la hectar pentru culturi agricole sau pe cap de animal). Acest studiu accentueaz valoarea adugat ca fiind o aproximare adecvat a venitului productorilor primari, deoarece datele disponibile privind costurile indic faptul c valoarea 125 adugat pe unitate în medie nu depete 20% din valoarea produciei brute. De exemplu, în cazul produciei de carne de vit, câtigurile fermierilor (valoarea adugat) vor fi influenate de nivelul proteciei la cerealele furajere, ca i de costul i protecia inputurilor, cum ar carburanii, substanele chimice agricole, mainile i echipamentele etc. Cu referire la întregul sector, descrie stimulentele relative din cadrul sectorului. Orice schimbare în cadrul politicilor agricole cu impact asupra preurilor inputurilor, preurilor produselor sau altor transferuri monetare (cum ar fi plile compensatorii ale UE) se traduce în modificri ale valorii adugate a produciei agricole (adic, veniturile fermierilor). Merit s subliniem c diferenele între modificrile valorii adugate i modificrile valorii produciei agricole brute sunt cauzate de modificrile costului inputurilor (consumurilor) intermediare. Discuia de pân acum a pornit de la premisa c nivelurile de producie la toate activitile analizate rmân constante (adic ipoteza ofertei total inelastice). Aceasta este o ipotez simplificatoare, dar care probabil surprinde esena efectelor pe termen scurt. Totui, dup un timp oarecare, productorii ar începe în mod firesc s reacioneze la noua situaie a preurilor, reajustând structura produciei i nivelul general al intensitii resurselor. Pe termen mediu i lung, nivelul produciei diferitelor produse reacioneaz la nivelul profitabilitii fiecrui produs. Prin urmare, modificrile valorii adugate vor conduce, de asemenea, la modificri ale produciei totale, adugându-se la modificrile iniiale ale veniturilor fermierilor. Pentru fiecare produs, gradul de reacie a ofertei pe termen mediu-lung este determinat de elasticitile ofertei, care în acest studiu, au fost aceleai cu elasticitile utilizate în studii similare ale Bncii Mondiale pentru alte ri din regiune. Elasticitile ofertei de producie aplicate în sensul obinuit (indicate ca ,,elasticiti neajustate" (e), au fost 0,3 pentru orz, 0,4 pentru grâu, lapte i carne de vit, 0,5 pentru porumb, floarea-soarelui i ou, 0,6 pentru cartofi i 0,75 pentru carne de porc i carne de pasre. Acestea nu sunt elasticiti ale ofertei estimate econometric; ele au fost stabilite dup opinia experilor. Coeficienii input-output (cantitatea de inputuri (consumuri) intermediare pe unitate de producie la produsele principale) au fost presupui ca rmânând constani i nu au fost operate ajustri pentru efectele de pre încruciate. Pentru fiecare activitate, rezultatele obinute sunt comparate, presupunând o reacie a ofertei complet inelastic (elasticitate = 0), cu cele obinute prin utilizarea elasticitii ofertei pe termen mediu. În etapa urmtoare, elasticitile au fost ajustate pentru a surprinde diferena din raportul între valoarea adugat i pre (Valdes, 1973, p. 158 f) în activitile de producie considerate. În particular, ,,elasticitile ajustate", , sunt calculate prin înmulirea elasticitilor neajustate cu raportul dintre valoarea adugat i preul produsului ( = e*v), unde v este raportul dintre valoarea adugat pe unitate la preuri de baz (VA, adic valoarea-adugat pe unitate din perioada de baz a scenariului A) i preul perioadei de baz (pA) (v = VA/pA). Estimrile reaciei ofertei cantitative procentuale pentru produsul j inclus de modificrile valorii adugate la preurile din scenariul B4 au fost calculate aplicând qj (în %) = * (VjB/VjA ­ 1) * 100, unde qj indic modificarea cantitii produse i raportul VjB/VjA indic modificarea valorii adugate la preuri din Agenda 2000 i, respectiv, preuri de baz. Calcularea modificrii valorii produsului brut total comparativ cu scenariul perioadei de baz a fost surprins de expresia: 4 În calcularea valorii adugate în diferite scenarii, coeficienii input-output rmân constani, dar ajustrile pentru modificrile preurilor inputurilor intermediare în scenarii au fost incluse în simulri. 126 [(pB + cB) * qB]{[(pA + cA) * qA]-1, unde pB reprezint nivelul preurilor PAC i cB reprezint plile (compensatorii) directe ale politicii tip PAC la productorii primari, transformat în echivalent pre unitar. Calculul valorii adugate totale este, de asemenea, bazat pe cantitile de qB PAC i, respectiv, qA din perioada de baz. În consecin, presupunând o reacie pozitiv a ofertei, modificarea procentual a valorii adugate pe unitate difer de modificarea procentual a valorii adugate totale, datorit efectelor cantitative ale reaciei ofertei. Impactul asupra veniturilor reale ale consumatorilor Modificrile preurilor produciei agricole au, de asemenea, un impact asupra consumatorilor, i anume prin impactul lor asupra preurilor alimentelor. Gospodriile populaiei din România, în medie, cheltuiesc aproximativ 34% din venitul lor disponibil pentru cumprarea de alimente i buturi (pe decile, cheltuielile variaz între 26 i 37%5: vezi Tabelul A2.1). Astfel, reformele politice care afecteaz preurile alimentelor vor afecta fr îndoial venitul real al consumatorilor. O anchet detaliat asupra gospodriilor care a fost disponibil a permis includerea a aproximativ 65 de produse (i grupe de produse) alimentare i buturi în simulri. Din datele statistice disponibile, am putut vedea ponderile din venitul gospodriilor afectate cheltuielilor pentru fiecare produs în parte. Pentru claritatea rezultatelor, aceste produse au fost agregate în grupe de produse alimentare în urmtoarele tabele (aceste grupe vor fi numite ,,produse alimentare" în seciunile ulterioare ale acestui studiu). Produsele alimentare acoperite de aceast analiz sunt cerealele i pastele finoase, carnea i produsele din carne, laptele i produsele lactate, grsimile i uleiurile de oringine vegetal i animal, legumele i cartofii, buturile alcoolice6. Tabelul A2.1 prezint date ale eantioanelor privind cheltuielile nominale i ponderile cheltuielilor. Pentru fiecare scenariu, modificrile preurilor alimentelor au fost obinute prin ajustarea preurilor alimentelor din perioada de baz cu modificarea relativ a preului materiilor prime agricole ponderat cu ponderea sa în total costuri ale courilor alimentare ale gospodriilor. Pentru fiecare scenariu, metoda pe care o folosim (bazat pe Schiff i Valdes, 1992, cap. 8) este s calculm efectul modificrii preului produsului primar asupra preului cu amnuntul i apoi s calculm modificarea ateptat a costului coului consumatorilor, în condiiile unui venit nominal constant. Modificrile preurilor alimentelor a trebuit estimate pe baza ponderilor costurilor presupuse ale produselor agricole materii prime în costurile totale ale industriei prelucrtoare alimentare. Transmisia modificrilor preurilor a fost calculat presupunând marje de prelucrare i comercializare constante, adic modificrile preurilor alimentelor sunt rezultatul modificrii preurilor produselor materii prime. 5A se observa c aceste valori (cum ar fi cele prezentate în Tabelul A2.1) reprezint ponderile cheltuielilor care au fost calculate pe baza cheltuielilor bneti ale gospodriilor din România. Astfel, ponderea cheltuielilor relativ sczute ale gospodriilor foarte srace (decila 1) nu reprezint o înclcare a legii lui Engel, ci ponderea relativ mare a alimentelor consumate din producia proprie (obinut în cadrul gospodriei). 6 În plus, au fost incluse în analiz i urmtoarele grupe de produse: pete i produse din pete, fructe, buturi nealcoolice i produse din tutun. Deoarece s-a presupus c nici unul dintre produsele agricole analizate nu a avut un impact direct asupra preurilor acestor produse alimentare, ele nu vor fi prezentate în tabelele cu rezultate urmtoare. Totui cheltuielile cu aceste produse rmân ca o constant în evaluarea agregat a efectelor asupra veniturilor consumatorilor. 127 Tabelul A2.1: Structura cheltuielilor gospodriilor (2003) Medie Decila I Decila II Decila V Decila VIII Decila IX Decila X Cheltuieli nominale (mii lei/ locuitor) Total cheltuieli 1.305,1 641,0 797,0 1.175.0 1.615,0 1.917,8 2.789,3 Alimente i buturi 448,9 167,7 246,7 424,6 598,5 690,6 875,0 Alimente i buturi nealcoolice 434,3 162,4 238,1 412,7 578,4 668,8 840,9 Pondere cheltuieli (% din total cheltuieli bneti) Total cheltuieli 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Alimente i buturi 34,4 26,2 30,9 36,1 37,1 36,0 31,4 Alimente i buturi nealcoolice 33,3 25,3 29,9 35,1 35,8 34,9 30,1 Cereale i paste finoase 8,5 10,3 11,6 10,0 7,8 6,7 4,7 Carne i produse din carne 8,5 3,7 5,0 8,3 10,1 10,4 9,6 Pete i produse din pete 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,7 0,7 Lapte i produse lactate 4,0 2,2 2,7 4,2 4,5 4,6 4,0 Ou 0,9 0,5 0,6 1,0 1,1 1,1 0,9 Grsimi i uleiuri 2,1 2,4 2,6 2,4 2,0 1,9 1,4 Fructe, proaspete i uscate 1,5 0,7 0,9 1,4 1,8 1,8 2,0 Legume i cartofi 3,5 2,5 3,0 3,7 3,9 3,8 3,1 Zahr i produse zaharoase 1,6 1,5 1,6 1,7 1,6 1,5 1,4 Buturi nealcoolice 1,8 0,7 1,1 1,7 2,1 2,3 2,5 Buturi alcoolice 1,1 0,8 1,1 1,0 1,2 1,1 1,2 Sursa: INS (2003), calculaii proprii. Preurile mai mari ale alimentelor conduc la o cretere a cheltuielilor cu alimentele i, dat fiind un venit disponibil nominal fix (adic o sum fix de bani disponibil pentru consum), consumatorul este forat, prin urmare, s reduc consumul su total de bunuri i servicii cu creterea procentual a cheltuielilor cu alimentele înmulit cu ponderea cheltuielilor cu alimentele în total consum. Aceast reducere a capacitii consumatorului de a achiziiona bunuri i servicii este echivalent cu o reducere a venitului su real. Mai precis, acest lucru corespunde cu o ,,variaie echivalent" a venitului consumatorilor, ca rezultat al modificrilor preurilor alimentelor. În mod conceptual, toate tipurile de gospodrii sunt confruntate cu modificri identice ale preurilor alimentelor, dar impactul acestor modificri ale preurilor asupra veniturilor lor reale variaz ca rezultat al ponderii diferite a diferitelor produse alimentare în cadrul cheltuielilor gospodriei. Grupele diferite de venit au diferite structuri de consum i, astfel, aceast estimare surprinde acest efect diferenial al unei anumite modificri a preurilor agricole. Cea mai mare reducere relativ a veniturilor reale ale consumatorilor se înregistreaz în gospodriile în care cea mai mare parte a cheltuielilor bneti este alocat cumprrii de alimente. Pe termen mediu i lung, consumatorii se vor adapta noii serii de preuri relative, îndeprtându-se de la consumul de alimente care au devenit relativ mai scumpe ca urmare a modificrii politicilor. Consumatorii îi vor adapta structura consumului la modificrile preurilor relative, iar creterea preurilor alimentelor ar putea afecta într-o oarecare msur salariile nominale (în sensul creterii acestora) i, drept urmare, i asupra noii ponderi a cheltuielilor cu alimentele (în 128 sensul scderii acesteia). Se ateapt ca impactul pe termen mediu i lung asupra veniturilor, prin urmare, s fie mai moderat în comparaie cu impactul pe termen scurt. În ceea ce privete analiza efectului asupra ofertei i veniturilor agricole, a fost apoi simulat impactul pe termen mediu i lung asupra consumatorilor, permiând consumatorilor ajustarea structurii lor de consum la modificrile preurilor relative. A fost utilizat o metod simpl pentru a oferi o imagine asupra magnitudinii posibilelor impacturi ale reaciei cererii. Msura exact a ajustrii va fi determinat prin elasticitatea cererii în raport cu preul la fiecare produs, care regleaz gradul de adaptare a consumatorilor la modificrile preurilor alimentelor. Pentru a surprinde mai bine reacia pe termen mediu i lung a consumului la modificarea preurilor, au fost introduse elasticitile cererii în raport cu preul pentru fiecare grup de produse separat. Aa cum s-a discutat mai înainte în cazul reaciei ofertei, aceste elasticiti nu sunt estimate din punct de vedere econometric, dar au fost selectate mai ales pe baza opiniei experilor i luând în considerare elasticitile utilizate în studii similare ale Bncii Mondiale pentru alte ri din regiune. În mod specific, s-a presupus c elasticitile cererii sunt ­0,1 pentru pâine, paste finoase, cartofi i zahr, -0,2 pentru grsimi vegetale i buturi alcoolice i ­0,3 pentru toate celelalte produse. În comparaie cu ceea ce s-a estimat i s-a presupus pentru alte studii în condiiile unei modificri unice a preurilor, aceste elasticiti sunt destul de sczute. Totui, luând în considerare faptul c simularea surprinde modificri simultane ale multor preuri, noi ne ateptm ca aceti parametri s fie mai sczui decât cei care se aplic în condiiile unei singure modificri a preurilor. Impactul asupra srciei Aa cum s-a menionat mai înainte în aceast seciune, gospodriile populaiei din România cheltuiesc în medie aproximativ o treime din venitul lor disponibil pentru alimente i buturi; pentru unele grupe de venituri, aceste cheltuieli se ridic la 37% (vezi Tabelul A2.1). În consecin, toate modificrile cadrului de politic agricol care au drept scop creterea preurilor produselor e posibil s reduc în mod semnificativ veniturile reale ale consumatorilor interni. Pentru a evalua impactul potenial al scenariilor de politic analizate asupra prii mai srace a populaiei României, analiza efectelor pentru consumatorii de produse alimentare a fost extins cu o estimare a efectelor poteniale ale srciei din scenarii. Ponderea populaiei din România considerat srac a fost determinat pe baza indicelui total al srciei i a indicelui srciei extreme. Nivelul consumului total la aceste limite de srcie este de 1.535.570 ROL i, respectiv, 1.060.658 ROL de locuitor. În ceea ce privete prima limit a srciei, 28,9% din populaia României ar putea fi clasificat ca fiind srac. Conform celei de-a doua limite a srciei, ponderea persoanelor srace în totalul populaiei s-a ridicat la 10,9% în anul 2002 (Banca Mondial, 2003, România: Evaluarea srciei, col. 2, p. 9f). 129 Anexa 2b. Introducerea politicii agricole comune a UE în România ­ tabele cu rezultate detaliate Tabelul A2.2. Activiti de producie agricol în condiiile politicilor curente, 2004 Grâu Orz Porumb Floarea- Cartofi Lapte Carne de Carne de Carne de Ou soarelui vit porc pasre Inputuri intermediare lei/tx 2.877.619 2.105.384 2.404.764 4.149.859 4.827.683 3.229.708 26.405.371 25.126.811 27.651.806 43.082.656 Producie lei/t 4.566.797 5.449.534 5.067.750 7.360.400 7.865.000 6.285.222 31.802.475 41.293.013 34.549.151 28.708.067 Valoare adugat pd_0 lei/t 1.689.179 3.344.150 2.662.986 3.120.541 3.037.317 3.055.514 5.397.104 16.166.202 6.897.346 -14.374.589 Pli directe lei/t 500.000 300.000 0 300.000 0 217.284 5.000.000 8.000.000 5.000.000 0 Valoare adugat - lei/t 2.189.179 3.644.150 2.662.986 3.510.541 3.037.317 3.272.798 10.397.104 24.166.202 11.897.346 -14.374.589 pd_100 RPNO % 4,6 49,0 50,3 8,4 84,3 2,9 7,6 52,5 8,4 -5,8 RPNI % 21,1 29,3 31,5 20,4 54,6 30,9 22,2 21,1 22,7 13,6 RPE pd_0 % -15,5 61,3 72,6 -3,9 165,4 -14,6 -32,7 138,9 -72,0 -358,8 RPE pd_100 % 9,5 75,8 72,6 5,1 165,4 -8,6 29,6 257,2 -51,6 -358,8 130 xpe ton de producie; pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. Abrevieri: VA: valoare adugat; RPNO/I: rata proteciei nominale pentru outputuri/inputuri; RPE: rata proteciei efective. Tabelul A2.3. Activiti de producie agricol în condiiile unui scenariu nonintervenionist, 2004 Grâu Orz Porumb Floarea- Cartofi Lapte Carne de Carne de Carne de Ou soarelui vit porc pasre Inputuri intermediare lei/tx 2.375.814 1.628.350 1.829.222 3.446.632 3.122.055 2.466.612 21.611.612 20.752.733 22.538.765 37.921.779 Producie lei/t 4.374.226 3.701.264 3.372.261 6.787.112 4.266.452 6.045.882 29.635.237 27.518.754 47.130.883 34.788.768 Valoare adugat pd_0 lei/t 1.988.412 2.072.915 1.543.039 3.340.479 1.144.397 3.579.270 8.023.625 6.766.021 24.592.118 -3.133.011 xpe ton de producie; pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. Tabelul A2.4. Activiti de producie agricol în condiii de preuri tip PAC fr pli directe, 2004 Grâu Orz Porumb Floarea- Cartofi Lapte Carne de Carne de Carne de Ou soarelui vit porc pasre Inputuri intermediare lei/tx 2.805.516 2.006.122 2.233.327 4.148.598 4.827.683 2.778.932 26.665.403 23.087.140 25.774.466 40.569.897 Producie lei/t 4.056.981 4.042.218 3.909.350 7.340.595 4.904.535 6.631.273 33.108.504 42.958.979 30.831.812 34.845.736 Valoare adugat_pd_0 lei/t 1.251.465 2.036.096 1.676.023 3.191.997 76.852 3.852.342 6.443.101 19.871.838 5.057.346 -5.724.131 RPNO % -7,5 9,6 15,9 8,2 15,0 21,4 41,0 65,5 1,9 16,4 RPNI % 18,1 23,2 22,1 20,4 54,6 12,7 23,4 11,2 14,4 7,0 RPE pd_0 % -37,4 -1,8 8,6 -4,4 -93,3 7,6 -19,7 193,7 -79,4 ... VA fa de pol. crt. % -25,9 -39,1 -37,1 -0,6 -97,5 26,1 19,4 22,9 -26,7 ... xpe ton de producie; pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. Abrevieri: VA fa de pol. crt.: modificarea valorii adugate în scenariul analizat fa de scenariul de baz (politici curente) Tabelul A2.5. Activiti de producie sectorial în condiiile politicilor actuale, 2004 Total Grâu Orz Porumb Floarea- Cartofi Lapte Carne de Carne de Carne de Ou soarelui vit porc pasre Inputuri intermediare mld. lei 124.677 13.782 2.183 19.234 4.205 18.697 16.516 10.415 15.623 10.673 13.348 Producie mld. lei 198.566 21.872 5.652 40.534 7.459 30.460 32.142 12.544 25.675 13.335 8.894 131 Valoare adugat pd_0 mld. lei 73.889 8.090 3.468 21.300 3.254 11.763 15.625 2.129 10.052 2.662 -4.453 Pli directe mld. lei 3.463 900 90 0 195 0 1.111 50 800 317 0 Valoare adugat mld. lei 77.352 8.990 3.558 21.300 3.449 11.763 16.737 2.179 10.852 2.979 -4.453 pd_100 RPNO % 28 5 49 50 8 84 3 8 53 8 -6 RPNI % 21 21 29 31 20 55 31 22 21 23 14 RPE pd_0 % 12 -15 61 73 -4 165 -15 -33 139 -72 -359 RPE pd_100 % 17 -6 66 73 2 165 -9 -31 158 -69 -359 pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. Tabelul A2.6. Activiti de producie sectorial în condiiile unui scenariu nonintervenionist, 2004 Total Grâu Orz Porumb Floarea- Cartofi Lapte Carne de Carne de Carne de Ou soarelui vit porc pasre Inputuri intermediare mld. lei 97.772 11.379 1.689 14.631 3.493 12.091 12.614 8.524 12.903 8.700 11.749 Producie mld. lei 163.849 20.950 3.839 26.973 6.878 16.524 30.918 11.689 17.110 18.192 10.778 Valoare adugat pd_0 mld. lei 66.077 9.571 2.150 12.342 3.385 4.432 18.304 3.165 4.207 9.492 -971 pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. Tabelul A2.7. Rezultate simulare ­ aplicarea preurilor PAC fr pli directe; termen scurt Total Grâu Orz Porumb Fl. Cartofi Lapte Carne de Carne de Carne de Ou soarelui vit porc pasre Inputuri intermediare mld. lei 117.883 13.437 2.081 17.863 4.204 18.697 14.211 10.517 14.355 9.948 12.569 Producie mld. lei 177.702 19.430 4.192 31.269 7.439 18.995 33.911 13.059 26.711 11.901 10.796 Valoare adugat pd_0 mld. lei 59.819 5.994 2.112 13.405 3.235 298 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 RPNO % 21 -8 10 16 8 15 21 41 66 2 16 RPNI % 8 18 23 22 20 55 13 23 11 14 7 RPE pd_0 % -9 -37 -2 9 -4 -93 8 -20 194 -79 83 VA fa de pol. crt. % -19 -26 -39 -37 -1 -97 26 19 23 -27 -60 pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. Abrevieri: VA fa de pol. crt.: modificarea valorii adugate în scenariul analizat fa de scenariul de baz (politici curente) Tabelul A2.8. Rezultate simulare ­ SPUS; suplimentarea plilor cu 0% UE-15; toate exploataiile eligibile; termen scurt Total Grâu Orz Porumb Floarea- Cartofi Lapte Carne de Carne de Carne de Ou soarelui vit porc pasre Valoare adugat pd_0 mld. lei 58.819 5.994 2.112 13.405 3.235 298 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 Pli directe mld. lei 9.223 2.885 622 4.079 1.270 366 0 0 0 0 0 132 Valoare adugat pd_100 mld. lei 69.042 8.879 2.734 17.485 4.504 664 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 VA fa de pol. crt. % -11 -1 -23 -18 31 -94 18 17 14 -34 -60 pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. Abrevieri: VA fa de pol. crt.: modificarea valorii adugate în scenariul analizat fa de scenariul de baz (politici curente) Tabelul A2.9. Rezultate simulare ­ SPUS; suplimentarea plilor cu 10% UE-15; plat uniform; toate exploataiile eligibile; termen scurt Total Grâu Orz Porumb Floarea- Cartofi Lapte Carne de Carne de Carne de Ou soarelui vit porc pasre Valoare adugat pd_0 mld. lei 59.819 5.994 2.112 13.405 3.235 298 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 Pli directe mld. lei 12.912 4.039 871 5.711 1.777 513 0 0 0 0 0 Valoare adugat pd_100 mld. lei 72.731 10.033 2.983 19.117 5.012 810 19.700 2.541 12.365 1.952 -1.773 VA fa de pol. crt. % -6 12 -16 -10 45 -93 18 17 14 -34 -60 pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. Abrevieri: VA fa de pol. crt.: modificarea valorii adugate în scenariul analizat fa de scenariul de baz (politici curente) Tabelul A2.10. Rezultate simulare ­ SPUS; suplimentarea plilor cu 20% UE-15; plat uniform; toate exploataiile eligibile; termen scurt Total Grâu Orz Porumb Floarea- Cartofi Lapte Carne de Carne de Carne de Ou soarelui vit porc pasare Valoare adugat pd_0 mld. lei 59.819 5.994 2.112 13.405 3.235 298 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 Pli directe mld. lei 16.602 5.194 1.120 7.343 2.285 659 0 0 0 0 0 Valoare adugat pd_100 mld. lei 76.421 11.187 3.232 20.748 5.520 957 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 VA fa de pol. crt. % -1 24 -9 -3 60 -92 18 17 14 -34 -60 pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. Abrevieri: VA fa de pol. crt.: modificarea valorii adugate în scenariul analizat fa de scenariul de baz (politici curente) Tabelul A2.11. Rezultate simulare ­ SPUS; suplimentarea plilor cu 30% UE-15; plat uniform; toate exploataiile eligibile; termen scurt Total Grâu Orz Porumb Floarea- Cartofi Lapte Carne de Carne de Carne de Ou soarelui vit porc pasre Valoare adugat pd_0 mld. lei 59.819 5.994 2.112 13.405 3.235 298 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 Pli directe mld. lei 20.291 6.348 1.369 8.975 2.793 806 0 0 0 0 0 Valoare adugat pd_100 mld. lei 80.110 12.341 3.481 22.380 6.028 1.103 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 VA fa de pol. crt. % 4 37 -2 5 75 -91 18 17 14 -34 -60 pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. 133 Abrevieri: VA fa de pol. crt.: modificarea valorii adugate în scenariul analizat fa de scenariul de baz (politici curente) Tabelul A2.12. Rezultate simulare ­ SPUS; suplimentarea plilor cu 0% UE-15; plat uniform; exploataii > 1 ha eligibile; termen scurt Total Grâu Orz Porumb Floarea- Cartofi Lapte Carne de Carne de Carne de Ou soarelui vit porc pasre Valoarea adugat pd_0 mld. lei 59.819 5.994 2.112 13.405 3.235 298 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 Pli directe mld. lei 8.627 2.827 615 3.625 1.260 300 0 0 0 0 0 Valoare adugat pd_100 mld. lei 68.446 8.821 2.726 17.031 4.494 598 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 VA fa de pol. crt. % -12 -2 -23 -20 30 -95 18 17 14 -34 -60 VA rel. SPUS integral % -1 -1 0 -3 0 -10 0 0 0 0 0 pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. Abrevieri: VA fa de pol. crt.: modificarea valorii adugate în scenariul analizat fa de scenariul de baz (politici curente) Tabelul A2.13. Rezultate simulare ­ SPUS; suplimentarea plilor cu 10% UE-15; plat uniform; exploataii > 1 ha eligibile; termen scurt Total Grâu Orz Porumb Floarea- Cartofi Lapte Carne de Carne de Carne de Ou soarelui vit porc pasre Valoare adugat pd_0 mld. lei 59.819 5.994 2.112 13.405 3.235 298 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 Pli directe mld. lei 12.078 3.958 861 5.075 1.763 420 0 0 0 0 0 Valoarea adugat pd_100 mld. lei 71.897 9.952 2.972 18.481 4.998 718 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 VA fa de pol. crt. % -7 11 -16 -13 45 -94 18 17 14 -34 -60 VA rel. SPUS integral % -1 -1 0 -3 0 -11 0 0 0 0 0 pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. Abrevieri: VA fa de pol. crt.: modificarea valorii adugate în scenariul analizat fa de scenariul de baz (politici curente) Tabelul A2.14. Rezultate simulare ­ SPUS; suplimentarea plilor cu 20% UE-15; plat uniform; exploataii > 1 ha eligibile; termen scurt Total Grâu Orz Porumb Floarea- Cartofi Lapte Carne de Carne de Carne de Ou soarelui vit porc pasre Valoare adugat pd_0 mld. lei 59.819 5.994 2.112 13.405 3.235 298 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 Pli directe mld. lei 15.528 5.089 1.106 6.526 2.267 540 0 0 0 0 0 Valoare adugat pd_100 mld. lei 75.347 11.082 3.218 19.931 5.502 838 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 VA fa de pol. crt. % -3 23 -10 -6 60 -93 18 17 14 -34 -60 134 VA rel. SPUS integral % -1 -1 0 -4 0 -12 0 0 0 0 0 pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. Abrevieri: VA fa de pol. crt.: modificarea valorii adugate în scenariul analizat fa de scenariul de baz (politici curente) Tabelul A2.15. Rezultate simulare ­ SPUS; suplimentarea plilor cu 30% UE-15; plat uniform; exploataii > 1 ha eligibile; termen scurt Total Grâu Orz Porumb Floarea- Cartofi Lapte Carne de Carne de Carne de Ou soarelui vit porc pasre Valoare adugat pd_0 mld. lei 59.819 5.994 2.112 13.405 3.235 298 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 Pli directe mld. lei 18.979 6.220 1.352 7.976 2.771 661 0 0 0 0 0 Valoare adugat pd_100 mld. lei 78.798 12.213 3.464 21.381 6.006 958 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 VA fa de pol. crt. % 2 36 -3 0 74 -92 18 17 14 -34 -60 VA rel. SPUS integral % -2 -1 0 -4 0 -13 0 0 0 0 0 pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. Abrevieri: VA fa de pol. crt.: modificarea valorii adugate în scenariul analizat fa de scenariul de baz (politici curente) Tabelul A2.16. Rezultate simulare ­ SPUS; suplimentarea plilor cu 0% UE-15; plat uniform; exploataii > 0,5 ha eligibile; termen scurt Total Grâu Orz Porumb Floarea- Cartofi Lapte Carne de Carne de Carne de Ou soarelui vit porc pasre Valoare adugat pd_0 mld. lei 59.819 5.994 2.112 13.405 3.235 298 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 Pli directe mld. lei 9.059 2.877 621 3.956 1.268 337 0 0 0 0 0 Valoare adugat pd_100 mld. lei 68.878 8.871 2.733 17.361 4.503 635 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 VA fa de pol. crt. % -11 -1 -23 -18 31 -95 18 17 14 -34 -60 VA rel. SPUS integral % 0 0 0 -1 0 -4 0 0 0 0 0 pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. Abrevieri: VA fa de pol. crt.: modificarea valorii adugate în scenariul analizat fa de scenariul de baz (politici curente) Tabelul A2.17. Rezultate simulare ­ SPUS; suplimentarea plilor cu 10% UE-15; plat uniform; exploataii > 0,5 ha eligibile; termen scurt Total Grâu Orz Porumb Floarea- Cartofi Lapte Carne Carne de Carne de Ou soarelui de vit porc pasre Valoare adugat pd_0 mld. lei 59.819 5.994 2.112 13.405 3.235 298 19.700 2.541 12.356 1.952 -1,773 Pli directe mld. lei 12.683 4.028 869 5.538 1.775 472 0 0 0 0 0 Valoare adugat pd_100 mld. lei 72.502 10.021 2.981 18.944 5.010 770 19.700 2.541 12.356 1.952 -1,773 VA fa de pol. crt. % -6 11 -16 -11 45 -93 18 17 14 -34 -60 135 VA rel. SPUS integral % 0 0 0 -1 0 -5 0 0 0 0 0 pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. Abrevieri: VA fa de pol. crt.: modificarea valorii adugate în scenariul analizat fa de scenariul de baz (politici curente) Tabelul A2.18. Rezultate simulare ­ SPUS; suplimentarea plilor cu 20% UE-15; plat uniform; exploataii > 0,5 ha eligibile; termen scurt Total Grâu Orz Porumb Floarea- Cartofi Lapte Carne de Carne de Carne de Ou soarelui vit porc pasre Valoare adugat pd_0 mld. lei 59.819 5.994 2.112 13.405 3.235 298 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 Pli directe mld. lei 16.306 5.179 1.118 7.120 2.283 607 0 0 0 0 0 Valoare adugat pd_100 mld. lei 76.125 11.172 3.229 20.526 5.517 905 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 VA fa de pol. crt. % -2 24 -9 -4 60 -92 18 17 14 -34 -60 VA rel. SPUS integral % 0 0 0 -1 0 -5 0 0 0 0 0 pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. Abrevieri: VA fa de pol. crt.: modificarea valorii adugate în scenariul analizat fa de scenariul de baz (politici curente) Tabelul A2.19. Rezultate simulare ­ SPUS; suplimentarea plilor cu 30% UE-15; plat uniform; exploataii > 0,5 ha eligibile; termen scurt Total Grâu Orz Porumb Floarea- Cartofi Lapte Carne Carne Carne Ou soarelui de vit de porc de pasre Valoare adugat pd_0 mld. lei 59.819 5.994 2.112 13.405 3.235 298 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 Pli directe mld. lei 19.930 6.329 1.366 8.703 2.790 742 0 0 0 0 0 Valoare adugat pd_100 mld. lei 79.749 12.323 3.478 22.108 6.025 1.040 19.700 2.541 12.356 1.952 -1.773 VA fa de pol. crt. % 3 37 -2 4 75 -91 18 17 14 -34 -60 VA rel. SPUS integral % 0 0 0 -1 0 -6 0 0 0 0 0 pd_0: fr pli directe; pd_100: cu pli directe. Abrevieri: VA fa de pol. crt.: modificarea valorii adugate în scenariul analizat fa de scenariul de baz (politici curente) 136 Anexa 3: Dezvoltare rural Agricultura este componenta-cheie i motorul dezvoltrii în România rural. Studiul de fa se concentreaz asupra agriculturii, politicilor agricole i în mod specific asupra implementrii PAC i a altor msuri de ajustare necesare pentru dobândirea calitii de membru UE. Analiza problemelor mai largi de ordin social, uman i economic ale României rurale nu se numr printre obiectivele acestui studiu. Agricultura totui are o strâns legtur cu spaiul rural înconjurtor. Deciziile de ajustare a politicii din cadrul sectorului necesit o înelegere deplin a consecinelor poteniale asupra întregului spaiu rural. Aceast anex prezint o scurt trecere în revist a provocrilor rurale, reprezentând în special un rezumat al situaiei srciei rurale din România, ca un supliment la analiza realizat în cadrul volumului. 1. Veniturile rurale i srcia Populaia rural a României numr 10,1 milioane de locuitori, care domiciliaz în aproximativ 13.000 de sate, adunate din punct de vedere administrativ în 2.700 de comune ­ sediul tradiional al guvernului local. Comunele sunt mici, majoritatea având sub 3.000 de locuitori. Spaiul rural a fost redefinit într-o decizie a guvernului (în 2004) care reclasific unele localiti ca aparinând zonei rurale, incluzând micile orele din zona rural i unele suburbii, care anterior nu fuseser incluse în definiia zonei rurale. Venitul agricol (atât în bani, cât i în natur) este cea mai important surs de venit a gospodriilor rurale, dup care urmeaz câtigurile salariale i transferurile guvernamentale (în special pensiile). Procesul de restituire a pmântului a plasat 55% din terenul agricol din România în proprietatea a 4,3 milioane de gospodrii cu mici proprieti, de aproximativ 1,8 hectare (vezi Capitolul 4). O mare parte din cei care au primit pmânt prin procesul de restituire sunt lipsii de pregtirea necesar, experien, mijloace financiare i chiar de capacitatea fizic de a practica o agricultur comercial. Viabilitatea comercial a multora dintre aceste gospodrii agricole este îndoielnic, punând în pericol principala surs de venit familial pentru populaia rural. Populaia rural în general o duce mai ru decât locuitorii din urban. Veniturile Figura A3.1. Risc relativ de srcie pentru locuitorii urbani i rurali, 2003 rurale pe locuitor în 2003 erau cu 22,4% mai mici decât cele urbane, iar acest EMBED decalaj a crescut de la doar 5% în 1997. Srcia este o problem important în comunitile rurale. În anul 2002, riscul urban 18 relativ de srcie în zonele rurale era mai mult decât dublu comparativ cu riscul de srcie din zonele urbane: 42% pentru locuitorii rurali comparativ cu 18% pentru locuitorii urbani (Figura rural 42 A3.1). Datorit numrului mare de populaie rural (45% din întreaga populaie a rii), sracii rurali repre- 0 10 20 30 40 50 137 zint dou treimi din totalul populaiei srace din România. Figura A3.2. Riscul de a fi srac pe ocupaii (%) Agricultura - în primul rând ocu- Salariat 14 parea pe cont propriu în agricultur Pe cont propriu neagric. 50 ­ reprezint principala surs de Pe cont propriu agric. 61 ocupare în zonele rurale: aproape 70% din populaia ocupat din omer 51 rural raporteaz activiti agricole Pensionar 28 (în comparaie cu aproximativ 40% 36 media naional). Drept rezultat, Student gospodriile rurale se bazeaz în Casnic 47 msur mult prea mare pe veni- Alii 47 turile în natur: 45% din veniturile 0 10 20 30 40 50 60 70 totale ale gospodriilor rurale pro- vin din surse în natur în comparaie cu doar 11% pentru familiile urbane. Locuitorii rurali au îns un nivel nutriional mai bun. Numrul de calorii în raia zilnic este de 2643 kcal/zi pentru locuitorii rurali în comparaie cu 2410 kcal/zi pentru locuitorii urbani (date din 2003); doar 14% din populaia rural consum mai puin decât necesarul caloric minim, în comparaie cu 26% din locuitorii urbani. Totui veniturile din agricultur sunt în general sczute, iar ocuparea pe cont propriu în agricultur predomin în structura ocupaional a populaiei srace. Astfel, 25% din sraci sunt lucrtori pe cont propriu în agricultur, în comparaie cu doar 15% în populaia total. Riscul relativ de srcie pentru lucrtorii pe cont propriu în agricultur este cel mai ridicat între toate gruprile ocupaionale din România (Figura A3.2): situat la 61%, este de aproape patru ori mai mare decât în cazul salariailor (14%), mai ridicat decât pentru lucrtorii pe cont propriu neagricoli (50%) i chiar mai mare decât în cazul omerilor (51%). Caseta A3.1. Cine sunt sracii rurali? Mai multe studii privind cheltuielile gospodriilor pentru perioada 1997-2000 ofer urmtoarea caracterizare a sracilor rurali din România: ! Capi de gospodrie romi. Gospodriile de romi sunt mai srace decât restul gospodriilor. Aceast caracteristic etnic se coreleaz cel mai bine cu cheltuielile sczute, iar efectul este cu 50% mai ridicat în zonele rurale decât în cele urbane. Gospodriile conduse de femei i cele monoparentale au, de asemenea, tendina de a fi mai srace. ! Mrimea mai mare a gospodriei i mai muli copii. Numrul mediu de copii sub 18 ani a fost de aproape 7 ori mai mare pentru gospodriile din cvintila cea mai srac decât pentru cele din cea mai bogat. ! Nivel înalt al ocuprii pe cont propriu i al omajului. În mod paradoxal, ocuparea pe cont propriu atât în domeniul agricol, cât i neagricol face s scad venitul gospodriei. Participarea sczut la piaa muncii formale, aa cum se indic prin lipsa unui salariat în gospodrie, are o legtur puternic cu cheltuielile sczute ale gospodriei. ! Nivelul educaional sczut al capului gospodriei. Nivelul educaional are un puternic impact asupra cheltuielilor gospodriei: un nivel educaional sczut sporete riscul srciei. Sursa: Teliuc (2002), Lopez i Thomas (1999), Thomas et al. (2003). 138 Muli dintre lucrtorii pe cont propriu în agricultur sunt membri ai gospodriilor agricole de subzisten, iar multe gospodrii din acest grup au drept cap al gospodriei un pensionar. În timp ce ponderea gospodriilor agricole aflate într-o stare extrem de srcie a crescut în ultimii ani, pensionarii au fost oarecum protejai prin programe de securitate social relativ bine intite. Datorit gradului mare de ocupare pe cont propriu în agricultur, rata oficial nominal a omajului în zona rural este cu mult mai sczut decât în rândul populaiei urbane (aproximativ 4,3% în comparaie cu 9,5% în zona urban în 2003). Mai mult, rata oficial nominal a omajului a sczut de la 5% în 1996 la 4,3% în 2001, în timp ce rata omajului în urban s-a situat la aproximativ 10% (Tabelul A3.1). omajul pe termen lung este în primul rând o problem urban, în timp ce în zona rural problema major este subocuparea combinat cu productivitatea sczut a ocupaiilor agricole actuale. Tabelul A3.1. Rata omajului pe sexe i zone de reziden 1998 1999 2000 2001 20021 20031 Total 6,3 6,8 7,1 6,6 8,4 7,0 Pe sexe -Brbai 6,5 7,4 7,7 7,1 8,9 7,5 -Femei 6,1 6,2 6,4 5,9 7,7 6,4 Pe zon de reziden Urban 9,2 10,3 11,2 10,4 11,2 9,5 Rural 3,5 3,5 3,1 2,8 5,4 4,3 1Începând cu anul 2002, au fost extinse datele pe baza rezultatelor Recensmântului populaiei i locuinelor, 18 martie 2002 Sursa: Anuarul statistic al României, 2004, INS. Ocuparea formal asigur un refugiu împotriva ocuprii pe cont propriu cu productivitate sczut. O analiz recent a anchetelor în gospodriile populaiei din 1995 pân în 2000 indic faptul c ocuparea formal (salarial) (opus ocuprii pe cont propriu) reprezint un mijloc extrem de important pentru îmbuntirea bunstrii tuturor gospodriilor, inclusiv a celor din zona rural (Thomas et al., 2003). Gospodriile cu cel puin un membru care câtig un salariu au cheltuieli pe persoan mai mari cu 44%. Gospodriile în care capul gospodriei este ocupat în mod formal au un venit cu 29% mai mare decât gospodriile al cror cap este o persoan ocupat pe cont propriu în afara agriculturii. În multe cazuri, ocuparea pe cont propriu (atât agricol, cât i neagricol) reprezint soluii alternative pentru persoanele care ar prefera s aib o ocupare formal, dar nu reuesc acest lucru. Proporia tuturor familiilor (rurale i urbane) cu ocupare formal a sczut de la 53% în 1995 la 41% în 2000. Rata ocuprii formale salariale în zona rural a sczut, de asemenea, în timp. Angajaii formali salariai în micile comune sunt profesorii, lucrtorii guvernamentali i micii negustori, ca i fermierii cu timp parial care fac naveta la un loc de munc de unde primesc un salariu. În condiiile prezente, ne putem atepta la un nivel sczut al ocuprii formale, iar politicile care au drept scop crearea de locuri de munc neagricole în zona rural vor contribui la creterea veniturilor familiilor rurale i la reducerea srciei. Cei doi factori principali care faciliteaz gsirea unei ocupaii neagricole formale sunt gradul de instruire i infrastructura fizic, în special transportul i accesul rutier. Aceste concluzii, care 139 rezult din datele empirice privind gospodriile rurale din România, explic accentul care se pune pe învmânt i transportul rutier, în calitate de componente majore ale strategiei de dezvoltare rural. Venitul gospodriei crete o dat cu suprafaa de teren exploatat. În multe gospodrii, agricultura este o ocupaie rezidual pentru cei care nu pot obine un loc de munc neagricol. Datele privind gospodriile pân în anul 2000 indic faptul c sporirea suprafeelor de teren în proprietate face s creasc cheltuielile gospodriei, dei efectul este reprezentat câteodat de o diminuare a câtigului. Creterea înzestrrii cu resurse funciare a gospodriei cu dou hectare are drept rezultat o cretere a venitului cu 14%-18% (Thomas et al., 2003). Aceast reacie modest indic faptul c exploatarea unei suprafee suplimentare de teren necesit sustragerea forei de munc de la alte activiti, sacrificarea venitului neagricol i posibil trecerea la o structur a culturilor care este mai puin intensiv din punct de vedere al forei de munc, dar mai profitabil. Un mai bun acces la pmânt i/sau animale reprezint o premis pentru venituri rurale mai mari i un nivel mai redus de srcie. Acest rezultat empiric explic accentul pus în capitolele anterioare pe comasare i integrarea pe pia, ca modalitate de îmbuntire a productivitii i profitabilitii micilor ferme i, astfel, a nivelului de trai al populaiei rurale. 2. Protecia social i sracii rurali Sistemul de protecie social din România a avut o raz de aciune semnificativ la sfâritul anilor 1990, atât în zona urban, cât i în cea rural. Aproximativ 80% din totalul de familii din România încasau o alocaie social, cum ar fi o pensie, alocaie de sprijin sau asisten social (Tabelul A3.2). Raza de aciune a sistemului de protecie social a fost mai mare în zona rural. De exemplu, în anul 1999, 85% din gospodriile rurale primeau o alocaie de protecie social, în comparaie cu numai 77% din zona urban. Acest lucru se datoreaz în parte vârstei înaintate a populaiei rurale, care primete pensii pentru vârsta înaintat din fondul de pensii pentru agricultori. Tabelul A3.2. Raz de aciune mare: primitorii de transferuri sociale în zona urban i rural (procent) Anul Total Urban Rural 1995 79,7 76,0 84,4 1996 78,7 74,6 83,9 1997 82,2 79,3 85,8 1998 82,2 79,4 85,6 1999 80.7 77.0 85.3 Sursa: Teliuc, pe baza LSMS 1995-1999. Diferitele programe au avut o raz de aciune diferit. Pensiile de vârst, care reprezentau 60% din cheltuielile sociale, au fost distribuite gospodriilor urbane i rurale, ajungând la aproximativ 30% din totalul populaiei (Tabelul A3.2). Pensiile agricultorilor, pe de alt parte, au fost concentrate în zona rural, de ele beneficiind 30% din gospodrii. Alocaiile pentru copii, un exemplu de alocaie de sprijin, au fost acordate pentru 35% din gospodriile rurale (un procent apropiat de cel din sectorul urban), dar rolul lor era mult mai important pentru sracii rurali, 140 asigurând un venit suplimentar pentru aproape 60% din familiile srace. Tabelul A3.3 prezint o imagine sintetic asupra programelor de asigurri sociale în anul 2003, incluzând plata pensiilor. Indic faptul c plata asigurrilor sociale, în medie, reprezint aproximativ 20% din venitul total disponibil al gospodriei. Mai mult, reflect diferenele între veniturile medii ale gospodriei i plile de asigurri sociale în gospodriile urbane i rurale; veniturile disponibile ale gospod- riilor rurale sunt în medie cu 17,5% mai sczute decât veniturile gospodriilor urbane. Tabelul A3.3. Veniturile din transferurile de asigurri sociale, pe medii de reziden în 2003 lei Total Urban Rural gospodrii Pensii 1.210.328 1.347.167 1.045.041 Alte venituri asimilate pensiilor 21.154 15.032 28.549 Alocaii pentru incapacitate temporar de munc, maternitate, 28.665 42.047 12.502 îngrijirea copilului Alocaii de omaj 76.304 96.410 52.020 Alocaii pentru copii 131.155 120.154 144.443 Burse pentru studeni i elevi 4.749 7.269 1.712 Ajutoare speciale pentru persoane handicapate 23.008 15.303 32.314 Ajutoare speciale oferite de ctre primrii 30.329 10.873 53.830 Total venituri din asigurri sociale 1.529.683 1.657.825 1.374.902 Total venituri ale gospodriilor 7.950.871 8.638.805 7.119.922 Sursa: Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile i consumul populaiei în anul 2003, INS, 2004. Tabelul A3.4. Gospodrii dup modelul de acoperire a cheltuielilor, pe zone de reziden Zone de reziden Anul % din totalul gospodriilor care îi acoper cheltuielile Acoperirea total Utilizarea A fost necesar A fost a cheltuielilor i veniturilor s se apeleze la necesar posibiliti de disponibile economiile împrumut economii gospodriilor Total 2002 8,4 59,7 6,9 25,0 2003 9,9 61,4 5,7 23,0 2004 10,2 62,7 5,5 21,7 Urban 2002 8,1 55,5 6,9 29,6 2003 9,5 57,7 5,7 27,1 2004 11,4 59,3 5,6 23,7 Rural 2002 8,7 65,3 6,9 19,1 2003 10,2 66,0 5,8 18,0 2004 8,7 67,2 5,1 19,0 Sursa: Condiiile de via ale populaiei din România, INS, 2005. Tendina capacitii gospodriilor de a acoperi în întregime cheltuielile necesare i de economisire reprezint un indicator al dezvoltrii generale a veniturilor într-o societate. Pentru România, ponderea gospodriilor capabile s acopere aceste cheltuieli din venitul lor disponibil a crescut de la 8,4% în 2002 la 10,2% în 2004 (Tabelul A3.4). În timp ce acestea sunt valori medii, o împrire pe zone de reziden indic faptul c tendina de îmbuntire a fost mult mai pronunat în zonele urbane (11,4%, în cretere de la 8,1%) decât în zonele rurale, unde ponderea gospodriilor care sunt capabile s acopere pe deplin toate cheltuielile necesare a fluctuat în jurul valorii de 9%. 141 Impactul programelor sociale asupra reducerii srciei a fost evaluat pe baza unei anchete privind programele sociale selecionate în anul 1999, în care au fost acoperite trei dimensiuni: (a) inta alocrii sau ponderea fondurilor de asisten social de care a beneficiat populaia srac; (b) eficacitatea sau ponderea alocaiilor în media consumului populaiei srace i (c) gradul de acoperire sau ponderea populaiei srace care a primit alocaia respectiv. Pe scurt, rezultatele dimensiunilor mai sus menionate sunt urmtoarele: " Eficiena alocrilor în zona rural este destul de bun. Trei sferturi din totalul cheltu- ielilor sociale au ajuns efectiv la sracii din rural. Aproape 80% din pensiile pentru limita de vârst sunt primite de cei sraci. Eficiena cea mai sczut se asociaz cu pensiile agricultorilor. Acest lucru se poate datora faptului c, spre deosebire de alte tipuri de gos- podrii asistate, o pondere considerabil a ranilor deine pmânt i îi produce propriile alimente, ceea ce îi protejeaz în oarecare msur pe unii dintre ei împotriva srciei. " Eficacitatea a fost mare în special pentru pensiile pentru limit de vârst. Pensiile pentru limit de vârst au o situaie aparte, ele reprezentând 19% din consumul pentru populaia srac din mediul rural. Impactul lor este înc i mai mare pentru populaia urban (32%), probabil pentru c gospodriile rurale îi sporesc veniturile prin consumul în natur (de produse) obinute pe suprafaa de teren proprie. " Gradul de acoperire a populaiei srace a variat în cadrul programului. Pensiile pentru limita de vârst, pensiile agricultorilor i alocaiile pentru copii acoper cea mai mare parte a populaiei srace din rural, dup care urmeaz ajutorul de omaj. Atât asistena social, cât i bursele de studiu acoper o parte foarte mic a populaiei srace, în ciuda rolului lor binecunoscut în reducerea srciei. 3. Capitalul uman i social în zona rural Atât indicatorii de capital uman, cât i social indic faptul c populaia rural este dezavantajat. În ceea ce privete gradul de instruire, doar 1% din populaia rural a absolvit o form de învmânt superior, în comparaie cu 9% în zona urban; mai mult de 7% din populaia rural nu a absolvit o form de învmânt formal, în comparaie cu mai puin de 2% în zona urban. Elevii din zona rural au rezultate mai puin bune la testele de tiine i limba român. În anul 2000, doar 36% din elevii rurali au obinut un calificativ foarte bun la sfâritul clasei a opta, în comparaie cu 71% din candidaii din urban. Candidaii rurali sunt expui de mai mult de opt ori riscului de a obine rezultatul "nesatisfctor" la examenul de tiine decât candidaii din zona urban. O anchet în colile rurale realizat de Institutul de tiine ale Educaiei (2002) a relevat condiiile precare din învmântul rural. Exist mari deficiene în ceea ce privete înclzirea, mobilierul, iluminatul în lunile de iarn, aprovizionarea cu ap i grupurile sanitare. Materialul didactic deseori lipsete: în majoritatea colilor rurale, în special colile cu clasele 1­4, practic lipsesc hrile, dicionarele i alte cri de referin, ghidurile profesorilor, crile de lectur sau materialele didactice pentru orele de tiine. Ancheta a relevat, de asemenea, c performana elevilor este mai bun în colile rurale în care o parte mare a profesorilor locuiesc efectiv în co- munitatea respectiv, precum i în colile în care comunitatea se implic în activitile colare. 142 Regularitatea veniturilor în cadrul gospodriei are un efect puternic asupra participrii la actul educativ: copiii din familiile în care nu exist salariai, patroni sau pensionari sunt de trei ori mai mult expui riscului de a nu frecventa coala decât copiii din gospodriile cu o surs regulat de venit. Politicile guvernamentale curente încearc s îmbunteasc condiiile de via în zona rural i s stabilizeze populaia rural, neîncurajând migraia ctre ora. Pe termen lung totui, e posibil s asistm la o migraie rural-urban semnificativ, iar cunotinele i calificrile pe care migranii le aduc cu ei în orae vor determina în mare msur succesul lor pe piaa muncii din urban. În acest context, politicile educaiei rurale joac un rol important în cadrul dezvoltrii rurale. Alt context este reprezentat de faptul c învmântul este unul din principalii factori care faciliteaz ocuparea salarial formal, contribuind astfel la creterea veniturilor gospodriei. Indicatorii de capital social indic, de asemenea, dispariti (Tabelul A3.5). Locuitorii rurali au un acces mai redus decât cei urbani la contacte care le pot fi de ajutor în problemele legate de ocupare, sntate i sistemul juridic, poliie i bnci. Astfel, doar 25% din locuitorii rurali "cunosc pe cineva care îi poate ajuta" s-i rezolve problemele legate de aceste instituii, în comparaie cu 35% din locuitorii urbani. Tabelul A3.5. Capitalul social pe medii de reziden Rural Urban Apartenena la o asociaie (numr) 0,87 1,21 Cooperare cu vecinii (0-1) 0,23 0,19 Numr de prieteni apropiai 9,1 7,7 Nr. de oameni care pot oferi împrumut 2,7 3,6 Împrumut maxim (milioane lei) 18,0 56,0 tiu pe cineva care poate fi de ajutor în rezolvarea de... Probleme de sntate 46,6 60,6 Probleme juridice 19,4 38,5 Probleme administrative 34,9 32,4 Probleme cu poliia 22,5 29,4 Probleme cu banca 14,3 24,9 Probleme cu obinerea unui loc de munc 12,4 22,0 Sursa: Public/Public Transfers and Social Capital Survey, 2003. 4. Infrastructura fizic rural Infrastructura rural, incluzând starea drumurilor din zona rural, aprovizionarea cu ap, comunicaiile i dotarea locuinei, are un impact potenial important asupra dezvoltrii rurale în general i asupra stimulrii investiiilor neagricole în particular. Infrastructura are, de asemenea, un impact imediat asupra accesului populaiei rurale la serviciile de baz, incluzând învmântul i sntatea. Aceast seciune examineaz câteva deficiene semnificative ale infrastructurii fizice în zonele rurale. 143 Transporturile rurale. Zona rural beneficiaz de o reea extins de drumuri, care sunt îns prost întreinute. Drumurile rurale care cad în responsabilitatea comunelor acoper aproximativ 28.000 km, iar drumurile din sate înc 30.000 km (acestea din urm sunt definite ca drumuri cu trafic redus), care deservesc satele i comunitile împrtiate, în mod frecvent oferind acces la terenurile agricole. Nominal, drumurile steti sunt în proprietatea comunelor, dar, în practic, nimeni nu i-a asumat responsabilitatea pentru ele, ceea ce explic starea lor precar. Reducerea timpului de deplasare de la gospodriile îndeprtate la ora are un efect pozitiv asupra cheltuielilor gospodriei pe locuitor. Acest lucru este indicat în Tabelul A3.6, care ilustreaz o cretere mic, dar semnificativ din punct de vedere statistic a venitului ulterior reducerii timpului de deplasare la ora. Aceste rezultate vin în sprijinul investiiilor de reabilitare a drumurilor sau al investiiilor în transport sau comunicaii, care reduc timpul/costul de deplasare. Tabelul A3.6: Reducerea timpului de deplasare face s creasc venitul gospodriei Ctre un ora de... Reducerea timpului de deplasare cu 30 de minute face s creasc venitul gospodriei cu: Cel puin 10.000 locuitori 3,7% Cel puin 50.000 locuitori 5,9% Cel puin 300.000 locuitori 7,4% Sursa: Dup Thomas et al. (2003). Accesul la resursele de ap în zona rural. Resursele de ap rurale i sistemele de salubritate public au un impact direct i imediat asupra sntii membrilor gospodriei, în afar de efectul lor potenial exercitat asupra stimulrii investiiilor neagricole. Aceste sisteme sunt în decdere, serviciile asigurate i administrarea fiind de calitate slab, iar finanarea este deficitar. Serviciile de furnizare a apei potabile i de salubrizare sunt sczute din punct de vedere al standardelor internaionale. Din aproximativ 10 milioane de oameni care triesc în zona rural, aproximativ o treime au acces la sistemul de aprovizionare cu ap de la reea, care îi are originea în centrele urbane apropiate. Acest numr bazat pe statistica naional supraevalueaz accesul real, deoarece multe din aceste sisteme nu funcioneaz. Majoritatea populaiei rurale se aprovizioneaz cu ap din fântânile proprii sau publice, iar restul (aproximativ 17%) au mici sisteme comunale de cimele publice. Unele localiti rurale au acces limitat la resursele de ap, deoarece apa freatic se gsete doar la adâncime medie (20-30 metri), iar fântâna proprie sau public nu satisface cererea. Oamenii trebuie s colecteze apa din vile din apropriere, cel puin în perioadele secetoase ale anului. Sistemele comunale au fost construite iniial pentru a servi marile întreprinderi agricole. La asemenea ferme, apa era utilizat în diverse scopuri, incluzând adparea animalelor, irigaii i aprovizionare intern cu ap pentru personalul care lucra la ferm. Într-un numr de cazuri, reelele de distribuie ale acestor ferme de stat se extindeau i în satele învecinate. Totui multe din ele au devenit nefuncionale, pe msur ce fermele de stat i-au încetat activitatea. În unele cazuri, ele i-au schimbat conducerea i nu mai asigur serviciul public de aprovizionare cu ap. Chiar dac mai funcioneaz înc, ele nu sunt stabile i sigure din punct de vedere al calitii apei i se afl în declin. 144 Calitatea inferioar a apei i cauzele acesteia. Agricultura intensiv i activitatea de cretere a animalelor înainte de 1989 au avut drept rezultat o poluare serioas a pânzei freatice de mic adâncime, care este principala surs a apei potabile din zonele rurale. Poluarea cu nitrai în special reprezint o problem serioas. În unele zone, aproape toate fântânile de mic adâncime (15 metri sau mai puin) au un coninut de nitrai cu mult peste nivelul acceptabil, iar statisticile disponibile privind sntatea confirm c intoxicarea cu nitrai este o problem serioas în zonele rurale pentru copiii sub vârsta de 1 an. Grupurile vulnerabile (pensionarii i persoanele în vârst) sufer cel mai mult de pe urma calitii slabe a apei sau a accesului la resursele de ap. Din lips de fonduri sau de mijloace pentru accesul la o surs alternativ de ap, ei adesea continu s se bazeze pe propria lor resurs de ap poluat. Tabelul A3.7. Gospodriile populaiei din punct de vedere al calitii apei din sursa de ap a locuinei1) - % - Total Calitatea apei Bun Nepotabil Are culoare/gust neplcut Urban 100,0 89,2 3,5 7,3 Rural 100,0 97,4 1,8 0,8 Total 100,0 92,8 2,7 4,5 1) Cu excepia gospodriilor fr surs de ap. Sursa: Condiiile de via ale populaiei din România, INS, 2005. Alte aspecte care se adaug situaiei echiprii gospodriilor rurale în anul 2004 includ: - În zonele rurale, principala modalitate de înclzire a locuinelor o reprezint sobele cu lemne i crbuni (89,1% din gospodrii). Sobele cu gaz sunt utilizate de 8,2% din gospodriile rurale. - Sistemele de aer condiionat exist doar în 196 din 10.000 de gospodrii, 95,7 din acestea fiind în zona urban. - În zona rural, doar 9% din locuine au acces la reeaua de aprovizionare cu gaze naturale; în restul gospodriilor, buteliile cu gaz (68,6%), lemnul i sobele cu petrol (54,7%) sunt utilizate pentru prepararea hranei. - Majoritatea gospodriilor se aprovizioneaz cu ap dintr-o fântân situat în curtea locuinei sau în afara acesteia (aproximativ 70% din gospodrii). - Doar 11,7% din locuinele rurale au toaleta în interiorul locuinei. - Doar 16,4% din locuinele rurale au baie sau du. - Doar 25% din locuinele rurale au post telefonic propriu. Starea de sntate precar i cauzele acesteia. Starea sntii în zona rural nu este bun. Mortalitatea infantil este de 22 la 1000 nou-nscui vii, în comparaie cu 15 în zona urban. Exist un medic la 1.500 de locuitori rurali, în comparaie cu un medic la 350 de locuitori în zona urban. În majoritatea comunelor rurale sunt asigurate doar servicii medicale de baz, iar pentru cazuri speciale, locuitorii rurali trebuie s mearg în oraul cel mai apropiat. Calitatea serviciilor medicale este relativ sczut, în mare parte datorit calitii inadecvate a infrastructurii i echipamentelor. România este deficitar în ceea ce privete campaniile de informare i contientizare a populaiei în domeniul sntii mediului înconjurtor. Resursele pentru realizarea unor astfel de campanii sunt puine, iar organizarea i abilitile necesare sunt limitate. 145 Tabelul A3.8. Persoane cu stare precar a sntii, pe grupe de vârst i medii de reziden - % - Total Urban Rural < 15 ani 1,5 0,9 2,3 15 - 49 de ani 21,8 26,1 17,0 50 - 64 de ani 27,8 30,1 25,1 65 de ani i peste 48,9 42,9 55,6 Total 100,0 100,0 100,0 Starea precar a condiiilor de locuit i a serviciilor comunitare. Combinaia între veniturile sczute ale gospodriei i infrastructura slab dezvoltat este reflectat în diferenele mari între zona rural i urban în ceea ce privete starea locuinei, echiparea gospodriei i serviciile comunitare (Tabelul A3.9). Gospodriile rurale sunt cu mult sub nivelul gospodriilor urbane în ceea ce privete aceste dimensiuni fizice i sociale ale vieii cotidiene. Serviciile comunitare precare i condiiile de locuit au un efect advers asupra dorinei antreprenorilor din exterior de a iniia noi afaceri în zona rural i reprezint o barier în calea stabilirii unor persoane bine instruite i calificate în zona rural. Tabelul A3.9: Gospodriile populaiei, dup distana între locuin i cele mai apropiate utiliti, pe zone de reziden - % - Magazin alimentar Dispensar Farmacie coal Cmin cultural <500m > 1km <500m > 1km <500m > 1 km <500m >1 km <500m > 1 km Urban 79,1 2,6 34,0 24,5 47,3 14,2 42,4 15,2 7,7 58,4 Rural 51,7 9,5 15,0 36,4 10,8 28,7 23,3 30,0 13,3 30,5 Sursa: Condiiile de via ale populaiei din România, INS, 2005. 5. Dezvoltarea rural neagricol i crearea de locuri de munc neagricole în zona rural În ultimii ani, muli lucrtori din întreprinderile industriale care s-au închis au revenit la sat sau au încetat s mai fac naveta spre locurile de munc din urban, trind din agricultura de subzisten sau semisubzisten. În timp ce ocuparea total la nivelul rii a sczut cu 1,6% din 1996 pân în 2000 (de la 10,93 milioane la 10,76 milioane), ocuparea în zona rural a crescut cu 3,2%, iar ocuparea în agricultur a înregistrat o cretere de peste 12%. Fora de munc ocupat în agricultur a atins un total de 3.286 mii de persoane în 2003 (AMIGO, 2003). Scderea populaiei ocupate în agricultur a început în anul 2000-2001. România a devenit astfel singura ar candidat la UE în care fora de munc ocupat în agricultur a crescut în perioada tranziiei. Datorit puternicei orientri de subzisten a ocuprii pe cont propriu în agricultur, zona rural în prezent concentreaz cea mai mare parte a persoanelor ocupate cu timp parial în economie (89%), cea mai mare parte a persoanelor ocupate pe cont propriu (88%), precum i majoritatea lucrtorilor familiali neremunerai (95%) (ancheta AMIGO). Aceast situaie ilustreaz în mod clar o problem deosebit de important, cea a ajustrii forei de munc agricole, care cel mai probabil se va extinde pe o perioad destul de mare de timp. Pentru a evita exportul de nonocupare rural spre zonele urbane, ar trebui acordat prioritate crerii de oportuniti de locuri de munc pentru locuitorii rurali în cadrul noii economii rurale neagricole. Sursele poteniale de cretere a locurilor de munc în zona rural vor fi asigurate de întreprinderile neagricole nou create. 146 Tabelul A3.10. Dispariti urban-rural în ceea ce privete dotarea gospodriilor i serviciile comunitare (% gospodrii) în 2004 Urban Rural Bunuri de consum Fr aragaz 1,2 14,9 Fr frigider 3,8 22,6 Fr main de splat 21,7 62,1 Dotarea gospodriilor Fr canalizare 10,6 82,6 Fr baie 13,9 82,7 Fr toalet în interior 8,8 70,1 Fr sistem de ap cald 19,4 86,5 Sursa: Anchet privind nivelul de trai al populaiei, INS, 2005 (ACOVI 2004). Evoluii încurajatoare au aprut în acest domeniu în 1999, când ponderea în zona rural a întreprinderilor nou create a crescut, apropiindu-se pentru prima oar din 1994 de 50% (Tabelul A3.11). Comerul a fost cea mai important activitate nou atât în zona urban, cât i în cea rural, reprezentând aproape jumtate din noile întreprinderi, în timp ce "alte servicii" a fost activitatea pentru o alt treime. Ratele de supravieuire a noilor întreprinderi au fost în linie cu cele din rile învecinate: 77% din întreprinderile create în 1995 erau înc active în 1996 (Jifcu i Petreanu). Pentru comparaie, ratele de supravieuire din 1995 se situau între 61% în Ungaria i 84% în Bulgaria. Tabelul A3.11. Întreprinderi nou create: 1995-2000 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Total 94.478 45.866 53.084 75.943 80.014 82.111 % urban 72 74 75 74 57 - % rural 28 26 25 26 43 - Sursa: INS (Jifcu i Pietreanu). Crearea unor asemenea noi întreprinderi în zona rural este esenial pentru generarea de noi locuri de munc alternative, în afar de asigurarea de cerere i piee pentru produsele agricole. Dat fiind mrimea problemei ajustrii forei de munc în zona rural, acest aspect trebuie studiat în detaliu i sprijinit ca parte a unei strategii de creare de locuri de munc care s cuprind i zonele rurale. 6. Depirea obstacolelor în calea dezvoltrii rurale ­ reducerea srciei în zona rural Politicile i interveniile care vizeaz îmbuntirea comasrii micilor ferme i integrarea pe pia, învmântul rural i infrastructura rural sunt potenial importante pentru creterea economic i reducerea srciei. Aceasta nu este o list atotcuprinztoare a necesitilor dezvoltrii rurale, dar indic domeniile-cheie ale preocuprilor. UE, Banca Mondial, precum i ali donatori sunt angajai într-o gam larg de activiti dedicate majoritii acestor necesiti. Principalul element care lipsete este o strategie explicit de dezvoltare rural i ocupare a forei de munc în afara agriculturii. 147 Creterea oportunitilor de ocupare formal neagricol va fi important pentru abordarea srciei rurale, pe msur ce se dezvolt comasarea i restructurarea în agricultur. Pentru unele gospodrii, creterea activitilor neagricole reprezint o modalitate potenial de ieire din srcie. Presiunea în sensul gsirii unor astfel de activiti va crete pe msura apropierii momentului aderrii, creterii presiunilor competitive asupra agriculturii româneti i cutrii de ctre fermieri a unor surse alternative de venit. Exist în mod evident sinergii între o agricultur de succes i dezvoltarea activitilor rurale neagricole, în parte prin cererea crescut de inputuri agricole, servicii rurale i bunuri de consum de la fermele profitabile. Aceste legturi au un rol important în reducerea srciei rurale. Politicile de dezvoltare a activitilor rurale neagricole trebuie, prin urmare, coordonate îndeaproape cu politicile de îmbuntire a productivitii i profitabilitii activitilor agricole. Reducerea srciei rurale necesit focalizarea ateniei asupra unui numr de aspecte privind dezvoltarea rural, care au fost discutate în diferite pri ale acestui studiu. În primul rând, ocuparea neagricol va deveni din ce în ce mai important în absorbirea forei de munc care va fi eliberat din economia agriculturii, pe msur ce fermele se comaseaz i devin mai eficiente ca reacie la presiunea competiiei. Experiena internaional indic faptul c crearea unei economii neagricole rurale puternice depinde de un numr de factori care sunt relevani pentru România: · meninerea unui mediu politic prietenos fa de pia, pentru activitatea întreprinderilor mici i mijlocii (cu sprijin specific tehnic i financiar pentru IMM-urile rurale în anumite cazuri); · investiii publice în infrastructura fizic, incluzând drumurile, resursele de ap, comunicaiile i energia; · investiii în dezvoltarea resurselor umane în termeni de învmânt i instruire de baz, pentru a pregti mai bine populaia rural pentru activiti economice neagricole. În al doilea rând, creterea productivitii în fermele mici i mijlocii va necesita o atenie sporit. Domeniile în care aceste ferme trebuie sprijinite sunt urmtoarele: · msuri pentru stimularea activitii de prelucrare i agribusiness, incluzând un mediu de afaceri favorabil i accesul la resurse financiare pe baze comerciale, prin intermediul împrumuttorilor privai; · îmbuntirea activitii de extensie în agricultur pentru fermierii mici i mijlocii; · infrastructur de marketing modern, incluzând contracte standard simple i mecanisme de contractare uor de aplicat; · sprijin pentru dezvoltarea asociaiilor de marketing; · un mediu îmbuntit pentru tranzaciile funciare, incluzând proceduri administrative mai puin complexe i aplicarea corespunztoare a contractelor. În al treilea rând, meninerea securitii sociale a pensionarilor rurali necesit o atenie continu, date fiind în special restriciile bugetare. Aa cum stau lucrurile în prezent, proprietile de teren i venitul obinut de pe urma lor, sub form de alimente i venituri din rent, sunt cruciale în meninerea nivelului de trai precar pentru majoritatea pensionarilor. Deoarece creterea pensiilor nu reprezint o opiune, datorit constrângerilor de ordin fiscal, pot fi propuse un numr de msuri indirecte pentru a acorda asisten btrânilor vulnerabili: 148 · încurajarea proprietarilor btrâni de terenuri s participe la tranzacii de arendare, prin pregtirea contractelor de arend standard i asigurarea de asisten în explicarea i aplicarea opiunilor legale; · creterea cererii pentru arendarea a pmântului de la persoanele vârstnice datorit sporirii numrului de fermieri productivi prin scheme de credit îmbuntite, care ar putea fi folosite pentru achiziionarea de echipamente agricole; · extinderea gamei de rente viagere atractive pentru investitorii vârstnici, astfel încât locuitorii rurali s aib o opiune alternativ de investiii, dac ei iau decizia irevocabil de a-i vinde pmântul; · reducerea gradului de izolare a persoanelor în vârst din zona rural, prin investiii în transport i comunicaii în satele îndeprtate, pentru meninerea accesului lor la servicii sociale i lumea exterioar. 149