84310 1 1 Constatările, interpretările şi concluziile prezentate în acest raport nu Cuprins reflectă în mod obligatoriu părerile şi poziţia Directorilor Executivi din cadrul Băncii Mondiale, Uniunii Europene sau Guvernului României. Sumar /1 Utilizarea TRACE (Tool for Rapid Assessement of City Energy) reprezintă o componentă a activităţii realizate în cadrul Programului de Dezvoltare Regională în România - o activitate de servicii de Metodologie /8 consultanţă de tip compensatoriu, realizate de Banca Mondială la Cadru general /11 solicitarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Legislaţia naţională în domeniul energiei /11 Publice, din fonduri UE. Raportul a fost realizat de o echipă formată Ploiești - Cadru general /18 din Manuela Moț, Ranjan Bose, Sebastian Burduja şi Marcel Ionescu - Heroiu. Cristina Zirimis a asigurat suportul logistic şi administrativ pe Analiza sectorială a orașului Ploiești /23 tot parcursul procesului. Echipa doreşte să mulţumească colegilor din Transportul urban /23 cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (în Clădirile municipale /32 special lui Ionuţ Trincă, Costel Jitaru şi Bogdan Ţigău), precum şi Iluminatul stradal /33 colegilor din cadrul Primăriei Ploiești şi Consiliului Judeţean Prahova care au oferit sprijin pe parcursul realizării raportului. Se cuvin Energia electrică /35 mulțumiri și colegilor Stephen Hammer, Feng Liu, Paula Restrepo și Apa potabilă și apa uzată /36 Pedzi Makumbe pentru comentariile oferite pe acest raport. Deşeurile solide /39 Sistemul de termoficare /43 TRACE (Tool for Rapid Assessement of City Energy - a fost elaborat de unitatea Băncii Mondiale ESMAP (Energy Sector Management Recomandări privind eficienţa energetică /47 Assistance Program), instrumentul putând fi descărcat gratuit de pe Strategia şi planul de acţiune în domeniul eficienţei e nergetice /48 pagina de web: www.esmap.org/TRACE. Sistemul de termoficare /50 Transportul urban /52 Clădirile municipale / 58 Iluminatul stradal/ 59 Anexe /61 1 1 Sumar autorităților locale să obțină o evaluare rapidă a performanței energetice a orașelor lor și să identifice acele sectoare care ar putea fi supuse unor De ce un studiu asupra eficienței energetice? evaluări mai aprofundate. Principalul impuls pentru realizarea acestui raport (și a celorlalte rapoarte întocmite pentru ceilalți șase poli de creștere) este solicitarea primită de la Limitările TRACE Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Cererea a fost Faptul că TRACE este simplu și ușor de implementat înseamnă și că transmisă în contextul pregătirilor pentru perioada de programare 2014 - presupune o serie de limitări cu privire la profunzimea analizei. De 2020, eficiența energetică fiind una dintre temele majore ale strategiei exemplu, instrumentul poate identifica sistemul de termoficare ca sector Europa 2020 și o prioritate esențială pentru toate țările membre UE. În prioritar în ceea ce privește potențialul de economisire de energie, dar nu România, autoritățile locale care vor dori să acceseze fonduri pentru intră în detalii cu privire la costurile necesare pentru realizarea proiectel or eficiență energetică prin Programul Operațional Regional 2014-2020 va de reabilitare a rețelei de încălzire centralizată. Așadar, chiar dacă ar trebui să pregătească mai întâi strategii de eficiență energetică. rezulta că potențialul de economisire a energiei este ridicat, costurile de Instrumentul TRACE vizează în mod specific autoritățile locale și este un reabilitare pot fi chiar și mai mari, astfel că o investiție în acest sector bun instrument pentru elaborarea unor astfel de strategii. poate să nu se justifice. De asemenea, chiar dacă TRACE se concentrează în mod specific pe categoriile de servicii care intră în competența Ce este TRACE? autorităților locale, instrumentul nu poate lua în considerare mecanismele TRACE (Tool for Rapid Assessment of City Energy – Instrument de Evaluare instituționale și legislative care trebuie să fie în vigoare pentr u a face Rapidă a Eficienței Urbane) este un instrument simplu și practic de posibilă o anumită recomandare pe linie de eficiență energetică. evaluare rapidă a utilizării de energie în orașe. Instrumentul ajută la abordarea cu prioritate a sectoarelor cu un potențial semnificativ de Frontierele teritoriului investigat economisire a energiei și identifică intervențiile adecvate pe linie de Cu toate că acest studiu se concentrează asupra polilor de creștere din eficiență energetică în cadrul a șase sectoare de servicii – transport, clădiri România, analiza a fost limitată la centrele urbane ale acestora. Motivul municipale, apă potabilă și apă uzată, iluminat public, deșeuri solide, este destul de simplu: este aproape imposibil să fie colectați indicatori precum și energie electrică și energie termică. Este vorba despre un individuali pentru toate localitățile din componența zonei metropolitane instrument simplu, necostisitor, ușor de utilizat și practic, care poate fi extinse. În cele mai multe cazuri, acest lucru ar fi necesitat discuții aplicat în orice cadru socio-economic. aprofundate cu mai mult de 20 de localități și asigurarea faptului că acestea au toți indicatorii necesari pentru un anumit sector de servicii și că Avantajele TRACE utilizează aceeași metodologie pentru calcularea acestor indicatori. Totuși, TRACE este unul dintre instrumentele cele mai puternice de evaluare a analiza sectorială și recomandările au luat în considerare nivel ul eficienței energetice, special creat pentru orașe. Este simplu și ușor de metropolitan, iar secțiunea privind practicile pentru o planificare urbană implementat, destul de intuitiv și permite o analiză rapidă a potențialului sănătoasă a ținut cont de același nivel metropolitan. de economisire a energiei în șase domenii cheie de servicii publice: transport urban; apă potabilă și apă reziduală; clădiri municipale; iluminat Sinteza constatărilor stradal; energie electrică și sistemul de termoficare; și managementul După Revoluţia din 1989, România a început tranziţia de la un sistem deșeurilor solide. Instrumentul poate fi implementat relativ rapid, nu este centralizat la o economie de piaţă. În prezent, ţara este membră a Uniunii costisitor și nu solicită extrem de multe date. Mai mult, el permite Europene (UE) şi a NATO. După mai bine de zece ani de restructurări economice şi schimbări politice, România a întreprins paşi importanţi 1 pentru a ajunge din urmă performanţele economice ale ţărilor dezvoltate Pe de altă parte, oraşul Ploiești a realizat în ultimii ani o serie de din UE. Deşi reformele radicale au generat schimbări semnificative, lucruri importante. Merită menționat faptul că sistemul de termoficare standardul de viaţă al românilor se plasează încă sub media din UE. este printre cele mai eficiente din țară și, ca o consecință a acestui fapt, Ploiești este unul dintre orașele în care aceste decalaje sunt mai locuitorii din Ploiești plătesc cel mai mic tarif pentru căldură din România. reduse datorită apropierii sale de capitala București (cea mai bogată zonă Toate străzile din oraș sunt iluminate, iar lămpile vechi și ineficiente, au din România), pe fondul aşezării sale comerciale strategice (pe două fost înlocuite cu unele moderne si cu un consum mai mic de energie. coridoare pan-europene de transport) și, nu în ultimul rând, ca urmare a Rețeaua de transport este bine dezvoltată, face legătura între toate zonele veniturilor generate de rafinăriile de petrol aflate în jurul orașului. din oraş și are o serie de vehicule noi. Ploieștiul generează o cantitate mai Beneficiind de extinderea bazei economice a Bucureștiului, Ploieștiul a mică de deșeuri solide decât alte orașe din regiune, colectarea selectivă se avut în ultimii ani o economie în creștere, deși a fost afectat de declinul face la nivelul gospodăriilor și clădirilor rezidențiale și este eficientă, iar demografic, precum și de recenta criză economică. În prezent, orașul este rampa ecologică de gunoi, situată în afara orașului, este una dintre cele una dintre zonele cel mai dens populate și cel mai bine dezvoltate din mai performante din Europa de Est. Ca peste tot în România, cele mai punct de vedere economic din țară, aflat pe coridorul de creștere multe dintre clădirile municipale necesită lucrări de reabilitare pentru a București-Ploiești-Brașov. reduce atât consumul de energie, cât și facturile la încălzire. Însă Dezvoltarea economică din perioada de tranziție de după căderea reabilitarea termică a clădirilor rezidenţiale, precum și a unora dintre regimului comunist a condus la schimbări semnificative în viața economică clădirile municipale, a dus la îmbunătățirea în ansamblu a eficienței și socială a locuitorilor din Ploiești. Unele dintre aceste evoluții au energetice. Tarifele la energia electrică sunt reglementate de guvern. influenţat în mod pozitiv viața oamenilor, iar altele au generat unele Executivul continuă să subvenționeze preţul energiei electrice pentru probleme și dificultăți. utilizatorii casnici. Cu toate acestea, liberalizarea sectorului energetic a De exemplu, şi în Ploieşti, ca peste tot în România, numărul tot început deja la nivelul consumatorilor industriali și va continua în 2013 cu mai mare de autoturisme din oraş a cauzat aglomerări în trafic, consum utilizatorilor alții decât casnici. Subvențiile vor fi eliminate treptat până la mare de combustibil și însemnate emisii de gaze cu efect de seră. Acest sfârșitul anului 2017, atunci când procesul de liberalizare a pieței va fi lucru a condus la dificultăți și probleme în ceea ce priveşte naveta zilnică finalizat. Administraţia centrală încurajează producția de energie din surse atât cu transportul public, cât și cu cel privat – probleme pe care regenerabile, iar producătorii primesc certificate verzi. administraţia municipală trebuie să le rezolve. Orașul are nevoie de mai Administraţia locală din Ploiești are în vedere o serie de proiecte multe zone de parcare, de vehicule noi pentru transportul public, cu un ambițioase privind dezvoltarea orașului, îmbunătățirea calităţii vieții consum eficient de combustibil, precum și de zone pentru pietoni mai locuitorilor săi și, nu în ultimul rând, dezvoltarea mai multor programe în bine amenajate. Este necesară realizarea unui audit al clădirilor domeniul eficienței energetice. Aceste planuri includ: reabilitarea municipale, pentru a putea stabili măsurile adecvate în vederea infrastructurii de tramvai, dezvoltarea de rețele pietonale, construirea de eficientizării consumului de energie în unităţile de învăţământ și cele zone de tip „Park-and-Ride” (parcări pentru navetiști) – zone de parcare sanitare care sunt administrate de Primărie. În ciuda lucrărilor de care au legătură directă cu mijloacele de transport public, care permit modernizare și reabilitare care au fost efectuate în sistemul de navetiştilor şi celor care călătoresc către oraş să își lase vehiculele la termoficare, există țevi vechi care generează scurgeri de apă caldă pierderi marginea oraşului şi să folosească transportul public în interiorul acestuia de căldură. Pe de altă parte, deși sistemul de alimentare cu apă acoperă –, achiziția de autobuze nepoluante și cu eficienţă energetică ridicată, întregul oraș și toate racordurile de apă sunt contorizate, în rețea există îmbunătățirea iluminatului stradal și creșterea eficienței sistemului de pierderi cauzate de unele porţiuni deteriorate ale infrastructurii de canalizare. alimentare cu apă. 2 Fiind situat pe coridorul de creștere București-Ploiești-Brașov și în eficienţei energetice poate stabili viziunea şi obiectivele unui astfel de apropiere de București, Ploieşti – oraşul de reşedinţă al celui mai urbanizat demers şi poate oferi o listă de activităţi care ar putea ajuta oraşul să judeţ din România – are toate premizele necesare pentru a se dezvolta în realizeze aceste ținte. continuare. Acest raport se bazează pe implementarea instrumentului TRACE în februarie 2013 și prezintă câteva idei cu privire la demersurile pe Întreţinerea şi modernizarea sistemului de termoficare care le-ar putea întreprinde orașul în continuare pentru a-şi îmbunătăți Sistemul de termoficare din Ploieşti este, probabil, cel mai performant din performanța în domeniul eficienței energetice. ţară, iar locuitorii oraşului plătesc tariful cel mai mic pentru căldură. Îmbunătățirile și lucrările de reabilitare efectuate în ultima perioadă cu TRACE (Tool for Rapid Assessement of City Energy - instrumentul de privire la rețeaua de termoficare au crescut eficienţa sistemului de evaluare rapidă a eficienţei energetice a oraşului) este un instrument încălzire centralizată, numărul de clienți conectaţi la centrala termică simplu şi rapid de diagnosticare, utilizat pentru evaluarea performanţei rămânând relativ stabil în ultimii ani (spre deosebire de alte orașe). Cu energetice a oraşului în şase domenii de servicii publice (transport urban, toate acestea, mai rămân încă multe de făcut. Este importantă clădiri municipale, apa potabilă și apa uzată, gestionarea deşeurilor solide, continuarea reabilitării și modernizării rețelei de termoficare a orașului, iluminatul stradal, energia electrică şi termoficarea) şi pentru a oferi inclusiv modernizarea boilerelor și a conductelor pentru a diminua, astfel, recomandări în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice. În fiecare pierderile de căldură și a îmbunătăți eficiența sistemului. Cu toate acestea, dintre aceste domenii, TRACE utilizează un algoritm de evaluare astfel de investiții ar trebui să fie cântărite foarte atent pentru a se păstra comparativă pentru a estima potenţialul de reducere a cheltuielilor legate atât beneficiile economice, cât și a cele sociale, inclusiv costuri de de energie şi, ţinând cont de nivelul de influenţă al autorităţilor locale, exploatare scăzute și tarife reduse la încălzire. stabileşte priorităţile de acţiune ale acestora, în funcţie de domeniul în care se pot realiza cele mai mari reduceri de costuri. Transportul non-motorizat Reprezentanții Băncii Mondiale au efectuat o vizită la Ploiești în Administrația publică locală ar trebui să încurajeze utilizarea mijloacelor februarie 2013 pentru a colecta datele necesare şi a avea o imagine mai de transport non-motorizate în oraș și să își intensifice eforturile pentru a cuprinzătoare asupra problemelor cu care se confruntă oraşul. îmbunătăți și extinde infrastructura aferentă. Principalele priorități în Implementarea instrumentului TRACE în Ploieşti s-a făcut în strânsă acest sens ar trebui să le constituie dezvoltarea de zone pietonale și colaborare cu autorităţile locale şi cu furnizorii publici si privați de servicii. extinderea pistelor pentru biciclete. Din punctul de vedere al eficienței La finalul acestei analize cantitative şi calitative s-au făcut o serie de energetice, creşterea numărului de persoane care merg pe jos sau cu recomandări. Aceste recomandări sunt rezumate în cele ce urmează. bicicleta duce la scăderea numărului celor care folosesc vehiculele proprietate personală și, prin urmare, se consumă mai puțin combustibil. Planul de acţiune în domeniul eficienţei energetice Investițiile în rețeaua pietonală pot contribui la creșterea calității vieții în Prima recomandare făcută autorităţilor locale din Ploieşti s-a referit la oraș, încurajând dezvoltarea afacerilor în interiorul și în jurul noilor zone realizarea unei strategii şi a unui plan de acţiune în domeniul eficienţei dedicate pietonilor. energetice. Oraşul este unul dintre semnatarii Convenţiei Primarilor şi în prezent pregăteşte Planul de acţiune privind energia durabilă (PAED), un Dezvoltarea transportului public document care va include măsuri concrete în vederea reducerii emisiilor Deși transportul public este destul de bine dezvoltat, doar 30% din de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020. Un astfel de plan este navetiştii din Ploiești utilizează autobuze, troleibuze și tramvaie pentru necesar înainte ca orașul să se angajeze în proiecte ambiţioase privind transportul zilnic. Această cifră ar putea fi îmbunătățită prin continuarea îmbunătăţirea eficienţei energetice din municipiu. Strategia în domeniul dezvoltării sistemului de transport public din oraș. Una dintre prioritățile 3 imediate ale administrației publice locale îl constituie continuarea Pentru a putea stabili care dintre aceste clădiri au un potențial de investiţiilor în liniile de tramvai prin reabilitarea și modernizarea unei economisire mai mare, este nevoie de o bază de date a clădirilor porţiuni considerabile a infrastructurii aferente. În același timp, Primăria municipale. După ce se alcătuieşte această bază de date, este necesar un este preocupată să îmbunătățească eficiența sistemului de transport audit complet al clădirilor aflate în administrarea Primăriei și care să vizeze public prin înlocuirea unei părţi a vechiului parc auto cu autobuze noi, consumul specific de energie pentru utilizatorii finali, cât și pentru eficiente din punct de vedere energetic. activități în care se consumă energie, precum folosirea computerelor, sistemele de iluminat, de aer condiționat și de încălzire. Acest lucru ar Măsuri de restricţionare a parcării ajuta la întocmirea unui plan cu privire la modul în care pot fi alocate Deoarece numărul de automobile proprietate personală în Ploiești resursele în vederea îmbunătățirii performanței energetice a clădirilor aproape că s-a triplat în ultimii 20 de ani, traficul a crescut considerabil, iar municipale din oraș. Rezultatele ar putea determina administrația locală locurile de parcare existente nu mai sunt suficiente pentru numărul tot să aloce fonduri pentru lucrări care să vizeze creşterea eficienței mai mare de mașini. Prin urmare, autoritățile locale ar trebui să ia măsuri energetice, achiziționarea de echipamente noi și renovarea unor clădiri. pentru a rezolva această problemă. Una dintre cele mai bune modalităţi de a soluționa chestiunea aglomerației în trafic este construirea de Programul de temporizare a iluminatului public terminale de tipul „Park-and-Ride” (parcări pentru navetiști), care În ultimii ani, lămpile cu mercur din sistemul de iluminat public din Ploiești promovează mobilitatea prin conectarea parcărilor la transportul public. au fost înlocuite cu unele mai eficiente, cu vapori de sodiu. Administraţia Persoanele care călătoresc în oraș îşi pot lăsa automobilele proprietate municipală intenţionează să pună în aplicare soluții pentru reducerea personală în aceste parcări, de unde iau un mijloc de transport în comun consumului de energie prin introducerea unui program de temporizare a pentru a ajunge la locul de muncă. Dar, înainte de înfiinţarea unor astfel iluminatului public. Acest sistem ar permite ajustarea intensităţii luminii de parcări, este necesar ca oamenii să fie informaţi cu privire la conform nevoilor specifice dintr-o anumită zonă, în funcție de nivelul de posibilităţile de navetă din zona metropolitană; de asemenea, extinderea activitate şi de condiţiile meteorologice. De exemplu, este nevoie de mai infrastructurii de transport public ar trebui să preceadă dezvoltarea unor multă lumină la ora 21:00, atunci când sunt mai mulţi oameni pe stradă, astfel de structuri de parcare. decât la ora 02:00, atunci când activitatea pe stradă este mai redusă. Măsuri de restricţionare a traficului Recomandări prioritare Deoarece numărul de vehicule proprietate personală a crescut în ultimul Procesul derulat de echipa de proiect pentru a ajunge la recomandările deceniu, autoritățile locale ar trebui să găsească modalități pentru a prezentate mai sus a urmat două etape. Pe de-o parte, evaluarea TRACE a reduce utilizarea mașinilor și să se concentreze asupra unor alternative de urmat un mecanism progresiv de analiză, care a permis echipei să transport mai durabile, mai eficiente și mai puțin costisitoare. De identifice un număr de sectoare prioritare. Sectoarele prioritare alese au asemenea, administraţia municipală ar putea lua în considerare fost, de obicei, cele cu un potențial ridicat de economisire a energiei și de impunerea unor limite de viteză în zona centrală a orașului și stabilirea reducere a costurilor, precum și cele asupra cărora autoritățile locale au unor „zile fără maşini” (de exemplu, în zilele de duminică) pentru a un grad sporit de control. Sectoarele care se află fie în gestiunea permite pietonilor și bicicliștilor să circule mai liberi prin oraș. operatorilor privați, fie sub controlul consiliilor județene sau al autorităților naționale nu au fost, de regulă, luate în considerare. Auditarea şi modernizarea clădirilor municipale Pe baza discuțiilor cu operatorii de servicii de utilitate publică și La fel ca majoritatea orașelor din România, Ploieștiul nu dispune de o bază pe baza vizitelor de teren și a datelor colectate, echipa de proiect a de date cu privire la performanța energetică a clădirilor municipale. întocmit o listă de recomandări cheie pentru fiecare dintre aceste 4 sectoare prioritare. Apoi, acestea au fost discutate cu autoritățile locale, Sectoare prioritare în materie de îmbunătățiri ale eficienței energetice în care au ales un anumit număr de recomandă ri prioritare (de obicei, polii de creștere aproximativ zece). Brașov Cluj Constanța Craiova Iași Ploiești Timișoara În câteva cazuri, autoritățile locale au ales sectoare și Vehicule recomandări prioritare care nu au neapărat cel mai ridicat potențial de proprietate 3 1 1 2 2 3 2 economisire. Matricea de mai jos oferă o imagine a sectoarelor prioritare personală și a recomandărilor alese pentru orașul Ploiești. Transport 2 2 3 1 4 4 4 public Abordarea comparativă a polilor de creștere Sistem de 1 5 2 1 2 1 Având avantajul implementării TRACE în 7 dintre cele mai mari orașe din termoficare Clădiri România, echipa a identificat un număr de provocări comune și o serie de 5 3 4 3 3 5 5 municipale abordări comune pentru rezolvarea aspectelor legate de eficiența Iluminat energetică. De exemplu, a devenit destul de clar că aproape fiecare oraș 4 4 5 4 5 - 3 stradal cu sistem centralizat de alimentare cu energie termică are probleme Management legate de funcționarea eficientă a acestuia. Sistemele de termoficare d in al deșeurilor - - - - - - - România au fost construite aproape exclusiv înainte de 1989, iar acum solide prezintă multe segmente de conducte cu scurgeri și slab izolate. În plus, Apă potabilă 6 - - - - - - sistemele centralizate de încălzire nu au fost construite pentru a deservi și și apă uzată mari unități industriale (care, în mare parte, nu mai există) și nu au fost Management al autorității - - - 5 - 1 - proiectate pentru contorizare individuală a consumului (fiind locale implementată o structură verticală de distribuție în blocurile de apartamente în loc de una orizontală). Ca urmare a pierderilor din sistem Pentru cei mai mulți poli de creștere, transportul urban (vehicule (care se reflectă, în cele din urmă, în facturile lunare), pentru că proprietate personală și transport public) a fost identificat ca sector cheie intensitatea căldurii nu poate fi ajustată sau oprită atunci când nu este cu toate că orașe precum Iași și Timișoara (care au cele mai dezvoltate necesară, precum și din cauza prețurilor mari și în creștere ale energiei rețele de tramvai din România, după București) au sisteme eficiente de termice, mulți oameni au ales să se debranșeze de la rețelele centralizate transport din punct de vedere energetic și, în cazul lor, acest sector este de alimentare cu energie termică. Aproape fiecare pol de creștere a fost plasat mai jos pe lista priorităților. afectat de debranșări de la sistemul centralizat de încălzire întrucât În general, managementul deșeurilor solide, la fel ca apa potabilă oamenii au recurs la alternative individuale de obținere a energiei termice și apa uzată nu au ajuns pe lista priorităților a polilor de creștere. Pe de-o (de ex., microcentrale de apartament, pe bază de gaz). În unele orașe, parte, sistemele de management al deșeurilor solide din România tind să precum Brașov, cei care s-au debranșat de la sistemul centralizat se afle de cele mai multe ori în gestiunea operatorilor privați, iar reprezintă o majoritate considerabilă a populației; în alte orașe, precum îmbunătățirile pe linie de eficiență energetică din aceste sisteme sunt Constanța, numărul oamenilor care au părăsit sistemul centralizat este făcute de aceste companii. Pe de altă parte, sistemele de apă potabilă și mai mic. apă uzată sunt, în general, gestionate de companii de stat, în cadrul cărora consiliile județene sunt acționarii majoritari. 5 Matrice cu priorități de eficiență energetică și programe propuse 6 De asemenea, câțiva poli de creștere au redactat – sau se află în proces de de planificarea teritorială din orașele din România se regăsește în raportul redactare – rapoarte privind Planurile de Acţiune pentru Energie Durabilă „Enhanced Spatial Planning.” (PAED) din cadrul Convenției Primarilor (de ex., Brașov, Cluj-Napoca, Timișoara), în timp ce alții (ex., Ploiești și Craiova) iau în considerare începerea acestui demers. Pe ansamblu, fiecare pol de creștere care a făcut parte din acest studiu a luat măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice în ultimii ani și toți au lecții de bune practici pe care le pot împărtăși cu alte orașe. Importanța unei bune planificări urbane pentru eficiența energetică Cu toate că TRACE nu se ocupă în mod special de acest aspect, planificarea urbană joacă un rol crucial în eficiența energetică. Orașele care promovează și încurajează tipare de dezvoltare densă și compactă tind, pe ansamblu, să fie mai eficiente din punct de vedere energetic. În general, orașele cu densitate mare au nevoie de mai puține investiții în dezvoltarea și menținerea infrastructurii de servicii publice (drumuri, rețele de apă potabilă și de canalizare, iluminat stradal, sisteme de management al deșeurilor solide, transport publice etc.); de asemenea, ele permit profituri mai mari pentru operatorii de transport public (din moment ce fiecare punct de tranzit din astfel de orașe deservește, în medie, mai mulți oameni decât în orașele mai puțin dense), fac posibil mersul pe jos, dar și cu bicicleta ca moduri de deplasare, descurajează utilizarea vehiculelor cu motor și limitează poluarea ce decurge din transport. Totodată, orașele cu densitate mare contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, necesită mai puține cheltuieli cu energia pentru furnizarea de servicii publice fundamentale (de ex., costuri de pompare a apei sau cheltuieli cu carburantul pentru colectarea deșeurilor solide). Se estimează că energia consumată pentru necesitățile de transport dintr -un oraș cu o densitate mai mică de 25 de persoane per hectar ar putea ajunge la o medie anuală de 55.000 MJ de persoană. În schimb, într-o zonă urbană cu o densitate de 1 100 de persoane per hectar, această medie este de trei ori mai scăzută. Drept urmare, o secțiune separată privind planificarea teritorială a fost introdusă în acest raport; ea conține câteva aspecte cheie pentru fiecare oraș studiat. O analiză mai aprofundată privind provocările legate 1 Agenția Europeană de Mediu, Urban sprawl in Europe: The ignored challenge, Raportul nr. 10, Copenhaga, 2006. 7 Metodologie potențialul relativ de îmbunătățire. Cu cât este mai mare numărul orașelor din baza de date, cu atât rezultatele vor fi mai exacte. TRACE, instrumentul de evaluare rapidă a energiei urbane, cuprinde trei 3. Evaluarea și ierarhizarea sectoarelor individuale componente cheie: (i) un modul de evaluare comparativă a energiei, care În timpul vizitei de teren, sunt derulate mai multe întâlniri și interviuri compară indicatori cheie de performanță (ICP) din orașe similare; (ii) un în vederea colectării de date suplimentare din cadrul direcțiilor și modul de prioritizare a sectoarelor în funcție de potențialul propriu de agențiilor municipale, consolidând rezultatele evaluării comparative cu economisire a energiei; (iii) un modul de selecție a intervențiilor, care informații de context. La sfârșitul primei faze, are loc un proces de funcționează ca un ansamblu de măsuri deja testate în materie de prioritizare pentru a identifica sectoarele cu cel mai mare potențial eficiență energetică. Aceste trei componente sunt integrate într -o tehnic de economisire a energiei. Costurile cu energia sunt, de aplicație software ușor de utilizat, prin care sunt parcurse mai multe etape asemenea, evaluate întrucât intră în competența autorităților locale să consecutive: de la colectarea inițială de date până la generarea unui le controleze sau să le influențeze. Sectoarele prioritare sunt analizate raport ce conține o matrice cu recomandări pentru îmbunătățirea în detaliu în cea de-a doua fază. eficienței energetice – adaptate la contextul specific al fiecărui oraș – și cu opțiuni de implementare și financiare. Etapele sunt următoarele: Principalul cadru al TRACE 1. Colectarea de date privind energia utilizată de orașele evaluate TRACE conține o bază de date cu 28 de indicatori cheie de performanță, colectați din peste 100 de orașe. Fiecare dintre valorile numerice pe baza cărora se configurează indicatorii cheie de performanță se colectează înainte de punerea în aplicare a instrumentului și, odată ce TRACE este lansat, această colecție de informații va fi dezvoltată cu date actuale și fiabile. 2. Analiza comparativă a utilizării de energie în orașe sim ilare Performanța unui oraș este raportată la cea a unor orașe similare – selectate în funcție de populație, climă și dezvoltare umană – pentru a determina nivelul comparativ al acesteia în șase sectoare de servicii (între 3 și 6 indicatori cheie de performanță per sector fiind luați în considerare). Procesul de evaluare comparativă oferă o imagine de ansamblu a performanței energetice, astfel că orașul poate să-și determine poziția relativă față de orașe similare în cazul fiecărui sector de servicii. Intensitatea energetică relativă (IER) sau, mai simplu spus, procentul cu care poate fi redusă energia cosumată într-un anume sector, este calculată pe baza unei formule simple. Formula ia în considerare toate orașele care au rezultate mai bune la anumiți indic atori cheie de performanță (de ex., energia utilizată per stâlp de iluminat) și estimează 8 4. Ierarhizarea recomandărilor privind eficiența energetică Modulul de evaluare comparativă a TRACE TRACE conține un set de peste 60 de recomandări – aplicate și testate – pentru îmbunătățirea eficienței energetice în fiecare sector de servicii. Printre acestea, se numără:  Clădiri | Program de modernizare a iluminatului  Management organizațional | Grup de lucru pe eficiență energetică, Achiziții eficiente energetic  Energie electrică & energie termică | Program de încălzire solară a apei, aplicat pe clădiri  Iluminat public | Program înlocuire cu LED-uri a lămpilor de semaforizare  Transport | Restricționarea traficului în zone urbane congestionate, Întreținerea flotei de autobuze  Deșeuri | Program de management și remorcare eficientă a deșeurilor  Apă potabilă & apă uzată | Program de înlocuire a pompelor Recomandările sunt apoi evaluate pe baza a cinci factori diferiți: factorul financiar; resurse umane; date și informații; politici, reglementări și punere în aplicare; bunuri și infrastructură. Acest pas sprijină municipalitățile în clasificarea măsurilor care intră în aria de competență a acestora. Apoi, TRACE permite ca recomandările să fie reprezentate grafic într-o matrice de 3x3, pe baza a două atribute (potențialul de economisire de energie și Raportul cuprinde: primul cost), la care se adaugă un filtru care permite utilizatorului să  Informații generale despre oraș, precum datele de context, prioritățile sorteze recomandările în funcție de viteza de implementare. cheie de dezvoltare ale orașului, factorii de eficiență energetică, Recomandările pentru fiecare sector prioritar sunt evaluate bariere etc. cantitativ și calitativ pe baza unor date cheie, care cuprind inclusiv  O analiză o celor șase sectoare de servicii, inclusiv o sinteză a cerințele instituționale, potențialul de economisire a energiei și co - rezultatelor evaluării comparative. beneficiile. Acele recomandări care merg mai departe vor fi însoțite de  Un sumar al clasificării prioritare a sectoarelor la scara întregului oraș opțiuni de implementare, studii de caz, referințe la instrumente de și aflate sub controlul municipalității. implementare și bune practici.  O sinteză a recomandărilor ca propunere de Plan de Acțiune al Orașului 5. Pregătirea și depunerea raportului  O secțiune de anexe, ce cuprinde prezentări detaliate de recomandări Un Raport final prezintă evaluarea orașului, alături de informații privind de îmbunătățire a eficienței energetice și exemple de bune practici. cadrul general și diverse aspecte culese din vizitele de teren și incluse în Raportul final permite orașului să dezvolte cele mai fezabile recomandări secțiunile introductive și în anexe. într-o manieră structurată în vederea îmbunătățirii performanțelor sale de ansamblu și în vederea reducerii costurilor de energie. 9 10 Cadru general ţară, în căutare de oportunităţi mai bune, oferite de ţările din Europa de Vest. Alţi factori responsabili de acest declin sunt îmbătrânirea populaţiei A şaptea ţară ca mărime după populaţie din Uniunea Europeană (UE), şi creşterea semnificativă a numărului de familii fără copii. România are un România este situată în sud-estul Europei, în bazinul inferior al fluviului caracter predominant urban, deşi nivelul de urbanizare este încă redus Dunărea. Litoralul României se întinde de-a lungul Mării Negre, iar țara comparativ cu ţările din vestul Europei; jumătate din populaţie locuieşte în mai deţine şi o mare parte din Delta Dunării. România se învecinează cu municipii, oraşe mari sau oraşe mici, iar 10% locuieşte în capitală. Ungaria şi Serbia la vest şi sud-vest, cu Bulgaria la sud, cu Republica Conform rezultatelor recensământului din 2012, oraşele cele mai Moldova la est şi cu Ucraina la nord şi est. Lanţul Munţilor Carpaţi acoperă populate sunt următoarele: aproximativ 50% din teritoriul României. Clima este temperat- Tabelul 1. Clasificarea oraşelor selectate din România, în funcţie de populaţie continentală, cu veri călduroase şi ierni reci. După ce a făcut parte din blocul țărilor comuniste timp de Oraș Recensământ 2012 2002 Poziție aproape jumătate de secol, România a răsturnat regimul autoritar prin Revoluţia din 1989 și ulterior a început tranziţia de la un sistem economic București 1.883.425 1.934.449 (#1) centralizat la democraţie şi la economia de piaţă prin implementarea unor Cluj-Napoca 324.576 318.027 (#3) reforme şi schimbări structurale. Dacă la început economia s-a axat pe Timișoara 319.279 317.651 (#4) agricultură, în perioada comunistă accentul s-a mutat, treptat, pe Iași 290.422 321.580 (#2) industrie, pentru ca în ultimele două decenii să se facă paşi importanţi Constanța 283.872 310.526 (#5) către o economie bazată pe servicii. În 2004 România a devenit membră a Craiova 269.506 302.622 (#6) NATO, iar trei ani mai târziu a aderat la UE. Brașov 253.200 283.901 (#8) După o perioadă de restructurări economice masive şi schimbări Galați 249.432 298.584 (#7) politice, ţara a făcut paşi importanţi pentru a se apropia de performanţa Ploiești 209.945 232.452 (#9) economică a ţărilor dezvoltate din UE. Deşi politicile guvernamentale şi Oradea 196.367 206.527 (#11) reformele radicale au generat schimbări semnificative, veniturile Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Recensământul din 2012 românilor se află încă sub nivelul mediu al ţărilor din UE. În plus, (www.recensamantromania.ro/rezultate-2/) disparităţile din România dovedesc faptul că există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte standardele de viaţă la nivelul regiunilor. Ţara este Legislaţia naţională în domeniul energiei împărţită în 41 de judeţe, plus municipiul-capitală Bucureşti, şi în opt Consumul de energie pe cap de locuitor în România este de aproape două regiuni de dezvoltare (deşi, în aprilie 2013, regiunile încă nu aveau puteri ori mai scăzut decât media UE, de 1,6 tep (tonă echivalent petrol). Între administrative oficiale). Cu excepția Bucureştiului, fiecare regiune de 1990 şi 2000, consumul de energie s-a diminuat, în medie, cu 5% pe an, dezvoltare este organizată în jurul unui pol central de creştere (oraş) şi după 2000 înregistrând o uşoară creştere, cu 1,3% pe an. cuprinde între patru şi şapte judeţe. Deşi este una dintre ţările cu cea mai În 2009, la începutul crizei economice, consumul de energie a mare populaţie din Europa, România s-a confruntat cu un declin al scăzut cu 14 procente, crescând, ulterior, cu doar 1,3% în 2010. În timpul populaţiei în ultimii ani. Populaţia stabilă a scăzut cu 7,1% în ultimii zece recesiunii economice, PIB-ul ţării a urmat o tendinţă de descreştere ani, de la aproximativ 22 milioane la 20,1 milioane, conform rezultatelor similară, scăzând cu 8,3%. Eficienţa energetică la nivel naţional a crescut finale ale recensământului din 2012. Totuşi, declinul populaţiei nu a fost semnificativ între 1990 şi 2000, de la 23% la 39%. Aceasta reprezintă o chiar o surpriză. După aderarea României la UE, mulţi români au plecat din consecinţă a creşterii ponderii surselor de energie cu eficienţă ridicată 11 (hidroenergie) în ansamblul surselor de energie electrică, precum şi a departe depăşit, România reuşind să înregistreze o economisire a energiei îmbunătăţirii eficienţei centralelor termice. Totuşi, nivelul rămâne scăzut, de 2,2 milioane tep. Planul prevede un potenţial mare de economisire a comparativ cu media UE. energiei pentru sectorul industrial prin intermediul acordurilor voluntare, La începutul anilor `90, România a creat primul său cadru încheiate pe termen lung între agenţi industriali şi Guvern, în plus față de instituţional privind eficienţa energetică, odată cu înfiinţarea Agenţiei investiţiile în echipamente care să supravegheze consumul energetic. Române pentru Conservarea Energiei, principalul organism specializat din Estimările arată faptul că ţările UE care au astfel de acorduri ţară în domeniul eficienţei energetice. Zece ani mai târziu, România a implementate au atins un nivel de economisire a energiei cuprins între adoptat Strategia naţională privind eficienţa energetică, un documen t care 10% și 20%. Marii consumatori trebuie să realizeze audituri energetice şi evidenţiază etapele ce trebuie parcurse pentru creşterea eficienţei programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice, fiind necesar să se energetice. În anii 2000, România a ratificat Protocolul de la Kyoto în întocmească anual o balanţă energetică pentru cei care consumă 1.000 cadrul Convenţiilor Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, prin tep/an şi o dată la doi ani pentru cei care consumă între 200 şi 1.000 care ţara s-a angajat să reducă, între 2008 şi 2012, emisiile de gaze cu tep/an. Începând din anul 2000, pentru clădirile noi, pentru locuinţele efect de seră cu 8%, comparativ cu nivelul din 1989. mono familiale şi pentru apartamentele care sunt scoase la vânzare sau Fondul Român pentru Eficienţa Energiei a devenit funcţional în închiriate se emite un certificat energetic. Lucrările de izolare termică au 2003 şi de atunci a oferit subvenţii pentru investiţiile aferente a 27 de beneficiat de scutiri de taxe, iar pentru lucrările de renovare s-a asigurat proiecte în domeniul eficienţei energetice, promovate de mari operatori cofinanţare. 2 4 industriali, subvenţii care se ridică la suma de 14,4 milioane USD. Pentru Al doilea plan de acţiune pentru eficienţa energetică pune a se conforma cerinţelor UE, Guvernul a transpus în legislaţia naţională accentul pe economisirea energiei în sectorul energiei primare şi în cel al Directiva nr. 2006/32/CE cu privire la eficienţa energetică în rândul energiei electrice, precum şi pe promovarea energiei produse din surse utilizatorilor finali şi al furnizorilor de energie, prin care statelor membre regenerabile. UE li se solicită să întreprindă măsuri pentru reducerea consumului de Prima Strategie naţională în domeniul eficienţei energetice 5 energie cu cel puţin 9% pentru perioada 2008-2016 (comparativ cu pentru perioada 2004-2015 a stabilit un obiectiv ambiţios de 40% privind consumul înregistrat în cei cinci ani anteriori). reducerea consumului aferente perioadei 2005-2014. Scăderea Foaia de parcurs în domeniul energiei pentru România a fost consumului energetic ar trebui realizată prin programe de promovare a aprobată în 2003, pe parcursul negocierilor pentru aderarea la UE. Ca standardelor ridicate în domeniul eficienţei energetice pentru noile urmare a Directivei UE privind reducerea consumului de energie, Primul instalaţii electrice, cu ţinte aferente, după cum urmează: 41% pentru 3 plan de acţiune privind eficienţa energetică pentru perioada 2007-2010 clădiri, 29% pentru sectorul energetic, 16% pentru industrie şi 14% pentru a stabilit un nivel de economisire a energiei de 2,8 milioane tep până în transporturi. Câţiva ani mai târziu, Strategia naţională în domeniul 2016, având ca scop și o reducere anuală cu 1,5% pentru perioada 2008 - eficienţei energetice aferente perioadei 2007 -2020 a stabilit și alte 2016. Obiectivul intermediar de 940 mii tep până în 2010 a fost de obiective pentru a reduce intensitatea energetică cu 41% până în 2020 cu ajutorul unor soluţii fezabile care să acopere toate cererile viitoare în 2 Fondul Român pentru Eficienţa Energiei www.free.org.ro/index.php?Itemid=112&id=96&lang=ro&option=com_content&t 4 ask=view Al doilea plan de acţiune pentru eficienţa energetică este disponibil la adresa: 3 Primul plan de acţiune pentru eficienţa energetică pentru perioada 2007-2010, www.minind.ro/dezbateri_publice/2011/PNAEE_12_cu_anexe_2_11082011.pdf 5 disponibil la: Prima Strategie Naţională în Domeniul Eficienţei Energetice pentru perioada www.ec.europa.eu/energy/demand/legislation/doc/neeap/romania_en.pdf 2004-2015, disponibilă la: www.minind.ro/domenii_sectoare/H163-04.html 12 6 domeniul energetic la nivelul ţării, la un preţ mai mic. Până atunci, regenerabile pentru a creşte ponderea cantităţii de electricitate produsă economisirea estimată a energiei primare şi reducerea pierderilor ar din astfel de surse. Potenţialul României în ceea ce priveşte sursele trebui să se plaseze între 25% şi 40% (20%-25% pentru industrie, 40%-50% regenerabile de energie este estimat la 14.718 ktep. Totuşi, dezvoltarea pentru clădiri şi 35%-40% pentru transporturi), prin îmbunătăţirea unui astfel de potenţial energetic este împiedicată de limitările eficienţei în sectorul energetic. Ţinta de economisire a energiei a fost tehnologiilor depăşite, de eficienţa economică şi de restricţiile de mediu. stabilită la 3,4 milioane tep până în 2020. În acest context, se preconizează Astfel, planul are în vedere accelerarea transferului de tehnologii că o economisire de 1,9 milioane tep va fi generată de înloc uitorii de neconvenţionale de la companii cu experienţă, de la asocierile în combustibil, de 800 ktep din cogenerarea cu randament ridicat (combinat participaţiune şi de la parteneriatele public-private. Obiectivul stabilit căldură şi electricitate) şi 600 ktep din noile unităţi pe cărbune. pentru ponderea surselor regenerabile de energie în consumul total de Principalul obiectiv al Strategiei naţionale privind alimentarea cu energie a fost stabilit la 33% pentru 2010, 35% pentru 2015 şi 38% pentru 7 energie termică a localităţilor, aprobată în 2004 răspunde principalelor 2020. Utilizarea energiilor regenerabile ar putea duce la o economisire a probleme care fac referire la eficienţa energetică a sistemului de încălzire. energiei primare de 1,8 milioane tep până în 2020. Planul naţional de 9 Sistemul de alimentare cu energie termică se bazează pe tehnologii acţiune în domeniul energiei din surse regenerabile , care evidenţiază depăşite şi pe reţele de conducte vechi, cu o eficienţă energetică scăzută , politica naţională în domeniul energiilor regenerabile, a fost elaborat în cu pierderi foarte mari (în medie, de circa 35%), alături de cheltuieli 2010, în contextul dificil al crizei economice. Acesta încuraja consumul de ridicate de producţie, transport şi distribuţie. Izolaţia deficitară a clădirilor biocombustibil lichid, de gaz lichefiat, de energie geotermală şi energie adaugă încă 15% la aceste pierderi. Acţiunile care au ca scop creşterea curată, precum şi includerea biogazului în grila gazelor naturale şi eficienţei energetice includ implementarea la scară largă a staţiilor de utilizarea tehnologiilor moderne. Directiva nr. 2009/28/CE privind cogenerare, modernizarea reţelei, diversificarea energiei primare utilizate promovarea utilizării energiei din surse regenerabile stipulează că pentru producerea energiei termice şi montarea de contoare în clădirile obiectivul naţional privind aportul de energie din surse regenerabile la rezidenţiale. Consumul de resurse aferent sistemelor de încălzi re cantitatea finală de energie produsă să fie de 24% până în 2020. Consumul centralizată ar trebui să scadă cu 612 mii tone. Cu toate acestea, total de energie preconizat pentru 2020 a fost stabilit la 30.278 ktep, din modernizarea întregului sistem de încălzire este un proces foarte care 7.267 ktep să fie din energie regenerabilă. Acelaşi plan stabileşte şi costisitor, pentru care este nevoie de o investiţie de câteva miliarde de ţintele pentru sectoare industriale specifice, după cum urmează: 10% euro. pentru transporturi, 22% pentru căldură şi 42% pentru electricitate. 8 Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, România a primit sprijin din partea Băncii Europene pentru aprobată în 2003, încurajează producerea de energie din surse Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru a ajuta companiile să îşi deschidă linii de credit aferente proiectelor în domeniul eficienţei energetice. Ţara beneficiază de sprijin financiar şi prin intermediul 6 Strategia Naţională în Domeniul Eficienţei Energetice aferentă perioadei 2007- Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, 2020 – versiunea actualizată pentru perioada 2011-2020, disponibilă la: care are ca scop și creşterea eficienţei energetice. Întreprinderile mici şi www.minind.ro/dezbateri_publice/2011/Strategie_2007_actualizata_2011_01092 011.pdf 7 9 Strategia Naţională privind Alimentarea cu Energie Termică a Localităţilor Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile – www.termopitesti.ro/HG%20882-2004.pdf disponibil (în limba română) la: 8 Strategia Naţională de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie a fost www.minind.ro/pnaer/PNAER_29%20iunie_2010_final_Alx.pdf aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.535/2003, disponibilă la: www.leg- disponibil (în limba engleză) la: armonizata.minind.ro/leg_armonizata/energie/HG_1535_2003.pdf www.ec.europa.eu/energy/renewables/action_plan_en.htm (click pe “Romania”). 13 12 mijlocii pot primi un sprijin financiar de până la 65% pentru o perioadă de Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 cu privire la reabilitarea trei ani, sprijin care să le ajute să obţină certificatele de mediu pentru termică a blocurilor de locuinţe a oferit programului un caracter aparatura şi echipamentul de birou. consecvent prin specificarea nivelului minim privind reabilitarea term ică. 10 Conform Ordonanţei Guvernului nr. 22/2008 cu privire la Lucrările de realizare beneficiază de sprijin financiar de la bugetul de stat eficienţa energetică şi promovarea la consumatorii finali a utilizării (50%), bugetul local (30%) şi asociaţiile de proprietari (20%). Din 2009, energiei din surse regenerabile, administraţia publică locală din oraşele cu MDRAP a oferit fonduri echivalente cu 190 milioane USD (660 milioane o populaţie mai mare de 20.000 de locuitori trebuie să elaboreze planuri RON) pentru reabilitarea a 3.500 de clădiri rezidenţiale multietajate din de acţiune care să genereze o economisire de energie cât mai eficientă în peste 100 de oraşe şi municipii. Legea permite consiliilor locale să acorde cea mai scurtă perioadă de timp (de la 3 la 6 ani). În acelaşi mod, exceptări de la plata taxelor pentru acele clădiri rezidenţiale ai căror companiile şi unităţile administraţiei centrale şi locale care deţin mai mult proprietari au realizat lucrările de reabilitare din fonduri proprii. de 25 de automobile trebuie să realizeze programe de gestionare şi La finalul anului 2012, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13 monitorizare a consumului de combustibil. 63/2012 a adus o serie de modificări la programul de reabilitare Programul naţional multianual privind reabilitarea termică a desfăşurat sub coordonarea MDRAP. Conform noilor norme, clădirile clădirilor rezidenţiale construite între 1950 şi 1990 a demarat în 2005 şi rezidenţiale din municipiile care au depus cereri de finanţare prin se îmbunătăţeşte în fiecare an. Programul se desfăşoară sub coordonarea Programul Operaţional Regional (Axa Prioritară 1 Sprijinirea dezvoltării Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) şi se durabile a oraşelor – poli urbani de creştere – Domeniul de intervenţie 1.2 realizează în parteneriat cu autorităţile locale. Acest program are ca scop Reabilitarea termică a clădirilor rezidenţiale) nu vor mai beneficia de creşterea performanţei energetice a clădirilor, îmbunătăţirea calităţii vieţii sprijin prin programul multianual de reabilitare termică. Totuşi, vestea locuitorilor şi, nu în ultimul rând, contribuirea la înfrumusețarea peisajului bună este că programul s-a extins şi în cazul caselor care au fost construite urban. Clădirile publice şi de locuit construite între 1950 şi 1990 au o în perioada 1950-1990. Noile norme clarifică şi modul în care autorităţile izolaţie deficitară şi oferă un confort termic scăzut, lucru care cauzează locale pot stabili aşa-zisa „taxă de reabilitare termică”. Această taxă va fi pierderi mari de energie. Principalii beneficiari ai programului sunt plătită în cazul clădirilor pentru care nu s -a adus nicio contribuţie asociaţiile de proprietari. Izolarea termică poate reduce cheltuielile de financiară pe parcursul procesului de reabilitare. întreţinere şi poate diminua pierderile de căldură şi consumul de apă Ca urmare a succesului înregistrat de programul de reabilitare, caldă. Se poate obţine o creştere a eficienţei energetice cu până la 25%, Guvernul s-a gândit să reducă fondurile publice disponibile acestor iar factura la căldură poate scădea cu până la 40% în p erioada iernii. Mai proiecte, în prezent existând posibilitatea contractării unor împrumuturi mult decât atât, pe perioada verii, clădirile reabilitate termic pot asigura cu garanţii guvernamentale. Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. locuinţelor un confort termic adecvat, fără costurile suplimentare aferente aerului condiţionat. Ghidul cu privire la modalitatea de realizare a 11 lucrărilor de reabilitare poate fi găsit pe pagina de internet a MDRAP. 12 Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, disponibilă la: www.mdrl.ro/_documente/lucrari_publice/reabilitare_termica/OUG_reabilitare.p 10 Ordonanţa Guvernului nr. 22/2008, disponibilă la: df Regulamentele metodologice, disponibile la: www.dreptonline.ro/legislatie/og_eficienta_energetica_consumatori_finali_surse www.mdrl.ro/_documente/lucrari_publice/reabilitare_termica/Norme.pdf 13 _regenerabile_energie_22_2008.php# Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 63/2012, disponibilă la: 11 Ghidul este disponibil la adresa: www.mdrt.ro/dezvoltare-regionala/programul-operational-regional-2007-2013/- www.mdrt.ro/userfiles/constructii_ancheta_publica_contr429_contr411.pdf 8748 14 14 69/2010, asociaţiile de proprietari trebuie să plătească un avans de 10% cu o suprafaţă construită mai mare de 500 de metri pătraţi şi clădirile de din sumă, diferenţa urmând a fi acoperită prin împrumut bancar. dimensiuni similare vizitate des de public trebuie să expună certificatul Asociaţiile de proprietari returnează împrumutul din economiile făcute ca energetic într-un loc vizibil unde să poată fi uşor observat. Începând cu urmare a diminuării facturilor la căldură, după finalizarea lucrărilor de data de 9 iulie 2015, pragul de 500 metri pătraţi va scădea la 250 metri reabilitare termică. Acest nou program cuprinde clădirile vechi con struite pătraţi. între 1950 şi 1990, cele construite după 1990 şi locuinţele individuale. În conformitate cu cerinţele UE, România a adoptat Legea nr. Prin Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor rezidenţiale. 15 clădirilor , statelor membre li se cere să adopte metodologia de calculare Certificatul privind performanţa energetică se emite ţinând cont de a performanţei energetice a clădirilor, care ar trebui să cuprindă consumul final de energie al clădirilor şi apartamentelor. Ro mânia a 16 caracteristicile termice, izolarea termică, furnizarea apei, instalaţiile de aer transpus în legislaţia naţională şi Directiva UE 2003/30/CE privind condiţionat, instalaţiile de iluminat încorporate, condiţiile climatice din promovarea utilizării biocombustibililor şi a altor combustibili regenerabili interior şi, nu în ultimul rând, energia electrică produsă prin cogener are. în domeniul transportului. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 17 Legislaţia UE face referire atât la clădirile vechi, cât şi la cele nou 1844/2005 a stabilit un aport de 2% energie din surse regenerabile în construite. Legea nu se aplică în cazul clădirilor istorice, caselor de sectorul transportului până la data aderării României la UE (2007) şi un rugăciune, clădirilor cu caracter temporar, clădirilor cu destinaţie aport de 5,75% până în 2010. 18 rezidenţială pentru o perioadă limitată în cursul unui an şi clădirilor Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 stabileşte singulare a căror suprafaţă nu depăşeşte 50 de metri pătraţi. Principalul măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, oferind ajutor obiectiv al legii este ca, până în decembrie 2020, toate clădirile nou persoanelor cu venituri mici pentru a-şi plăti facturile de căldură. Guvernul construite să aibă un consum de energie aproape egal cu zero. Aceleaşi oferă sprijin populaţiei care foloseşte sistemul centralizat de încălzire, dar criterii se aplică până la 31 decembrie 2018 şi în cazul clădirilor nou şi persoanelor care folosesc un sistem de încălzire bazat pe alt tip de construite care sunt ocupate şi deţinute de autorităţi publice. Statele combustibil: gaze naturale, lemne, cărbune etc. Sprijinul financiar oferit membre trebuie să elaboreze planuri naţionale care să pună în practică persoanelor singure şi familiilor cu venituri reduse care beneficiază de definiţia clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, ajutor de la bugetul de stat poate varia între 10% şi 90%. Şi din bugetul precum şi ţintele intermediare de îmbunătăţire a performanţei energetice local se poate oferi un sprijin financiar care să varieze între 7% şi 63% din a clădirilor noi până în 2015. În acelaşi timp, statele membre trebuie să valoarea totală a facturii la căldură. emită certificate privind performanţa energetică, ce vor cuprinde Şaizeci şi două de oraşe din România se află printre semnatarele performanţa energetică a clădirii, împreună cu recomandările pentru Convenţiei Primarilor, principala mişcare europeană în care sunt implicate reducerea costurilor. Acest certificat trebuie să fie disponibil atunci când autorităţile locale şi regionale ce se angajează în mod voluntar pentru clădirea/locuinţa urmează a fi închiriată sau vândută. Clădirile municipale creşterea eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile lor, precum şi pentru reducerea cu 20% a 14 Ordonanţa de Urgenţă nr. 69/2010 aprobată prin Legea nr. 76/2011, disponibilă 16 la: Directiva 2003/30/CE disponibilă la adresa: www.eur- www.dreptonline.ro/legislatie/oug_69_2010_reabilitarea_termica_cladirilor_locui lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2003:123:0042:0042:EN:PDF 17 t_finantare_credite_bancare_garantie_guvernamentala.php Ordonanța de Urgență nr. 1844/2005, disponibilă la: 15 Directiva 31/2010/EC, disponibilă la: www.eur- http://ngo.ro/pipermail/mediu_ngo.ro/2006-February/004597.html 18 lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32010L0031:EN:NOT Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece. 15 emisiilor de CO2 până în 2020. Participanţii la Convenţie trebuie să depună distribuitoare sunt: CEZ, ENEL Energie Muntenia, Enel Energie, E.ON şi un Plan de acţiune privind energia durabilă (PAED), care să evidenţieze Electrica Distribuţie (cu cele trei filiale: Electrica Distribuţie Transilvania acţiunile pe care intenţionează să le întreprindă în ceea ce priveşte Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Sud şi Electrica Distribuţie economisirea de energie. În iunie 2013, dintre cele 62 de oraşe, 28 îşi Muntenia Nord). Distribuitorii de energie sunt, implicit, furnizori de depuseseră deja PAED-urile la Bruxelles, aceste oraşe fiind următoarele: energie. În consecinţă, principalii furnizori sunt Electrica Furnizare, CEZ, Sfântu Gheorghe, Sîntimbru, Ciugud, Lipova, Nădlac, Cluj -Napoca, Alba ENEL Energie (responsabil pentru zonele Dobrogea şi Banat), ENEL Energie Iulia, Târgu-Mureș, Pecica, Făgăraș, Mizil, Slobozia, Aiud, Râmnicu Vâlcea, Muntenia şi E.ON Energie România. Dintre cei 177 de furnizori de energie 20 Sântana, Petroșani, Zlatna, Bucureşti (Sector 1), Timișoara, Cugir, Satu înregistraţi în România, în realitate doar 20 de companii sunt active. Mare, Moinești, Arad, Baia Mare, Vaslui, Bistrița, Brașov şi Avrig. Până Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei 21 acum au fost aprobate 11 PAED-uri, respectiv cele elaborate de Moinești, (ANRE) a fost înfiinţată în 1999 şi reprezintă organismul de reglementare Vaslui, Alba Iulia, Bistrița, Mizil, Slobozia, Brașov, Arad, Aiud, Râmnicu în domeniul energiei electrice (inclusiv al căldurii produse prin cogenerare) Vâlcea şi Baia Mare. şi al gazelor naturale. Autoritatea are ca obiectiv autorizarea, elaborarea de regulamente tehnice şi comerciale şi protejarea intereselor Sectorul energiei electrice consumatorilor şi investitorilor. Autoritatea reglementează tarifele pentru La finalul lui 2012, capacitatea instalată a uzinelor producătoare de energie şi gaze naturale pentru consumatorii casnici şi necasnici, aprobă energie electrică din România era de 18.481 MW, pe când energia metodologia de calcul pentru stabilirea tarifelor şi a preţurilor şi stabileşte electrică netă disponibilă era de 15.998 MW, conform datelor oferite de tarifele pentru consumatorii captivi (cei care nu îşi pot alege furnizorul de 19 Transelectrica . Energia electrică netă furnizată era de 11. 424 MW, iar energie). Autoritatea stabileşte, de asemenea, tarifele pentru companiile consumul casnic se ridica la 7.413 MW. În februarie 2013, împărţirea de electricitate, pentru sistemele de transport şi distribuţie a energiei consumului casnic pe tipuri de energie produsă arăta că aportul cel mai electrice şi pentru activităţile asociate producerii de căldură prin mare este dat de cărbune (33% – 2.593 MW), urmat de hidrocarburi cogenerare. (23,9% – 1.877 MW), hidroenergie (24,8% – 1.948 MW) şi energie OPCOM este operatorul pieţei de energie electrică din România nucleară (18,1% – 1.419 MW). Energia eoliană este aproape inexistentă, şi a fost înfiinţat în anul 2000 ca societate comercială pe acţiuni, filială a cu un aport de doar 0,3% sau 24 MW. operatorului român de transport şi de sistem, Transelectrica. Compania Sectorul energiei electrice este unul deschis, cu mai mulţi jucători furnizează cadrul aferent desfăşurării activităţii agenţilor comerciali pe pe piaţă. Există destul de multe companii producătoare de energie piaţa angro de energie electrică; operatorul îşi exercită rolul de operator al electrică, un număr destul de important de distribuitori şi un număr pieţei pentru ziua următoare și administrator al certificatelor verzi, notabil de furnizori. Totuşi, există un singur jucător responsabil de precum şi al platformei de tranzacţionare a certificatelor de emisii de gaze transportul energiei electrice şi care deţine întreaga reţea de transport, cu efect de seră. reprezentat de compania de stat Transelectrica. Producţia energiei Certificatele verzi reprezintă un mecanism de promovare a electrice se împarte între şapte mari producători, şi anume: Complexul energiei electrice produse din surse regenerabile, precum hidroenergia, Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, Nuclear Electrica, CE Arad, SC Electrocentrale Deva, Hidroeletrica şi OMV Petrom. Companiile 20 Complexul Energetic Oltenia a fost înfiinţat în 2012 în urma fuziunii a patru mari societăţi energetice, şi anume Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Tg.-Jiu, 19 Planul de perspectivă al RET – Perioada 2010-2014 şi orientativ 2019 Complex Energetic Turceni, Complex Energetic Craiova şi Complex Energetic http://www.transelectrica.ro/PDF/Planul%20de%20Perspectiva%20al%20RET%20 Rovinari. 21 2010-2014-2019%2013dec.pdf Mai multe informaţii despre ANRE, disponibile la: www.anre.ro 16 utilizată în cadrul centralelor electrice cu o capacitate instalată de până la generoase programe de sprijin din UE, în detrimentul industriei locale care 10 MW, care folosesc energia eoliană, solară (fotovoltaică), geotermală şi trebuia să suporte costurile mai mari ale consumului de energie. gazele naturale asociate, biomasa, biogazul, gazele generate din În final, la nivel administrativ, este important de menţionat că, fermentarea depozitării deşeurilor şi din fermentarea sedimentelor după alegerile legislative din decembrie 2012, în noua structură obţinute în urma epurării apelor uzate. Producătorii de energie primesc un guvernamentală a fost inclus Ministrul Delegat pentru Energie, instituţie certificat verde pentru fiecare MW de energie produsă din surse nouă care ar trebui să aducă mai multă consecvenţă în ceea ce priveşte regenerabile şi transmisă în sistemul naţional de energie. Legea impune politicile naţionale în domeniul energiei electrice. furnizorilor să achiziţioneze o cotă obligatorie de certificate verzi din cantitatea totală de energie electrică distribuită consumatorilor finali. Liberalizarea pieţei gazelor naturale şi a energiei electrice Această cotă este publicată în fiecare an. Anual, există un număr de Prin Memorandumul de Înțelegere semnat cu FMI, Banca Mondială şi certificate verzi disponibile. Certificatele verzi au valabilitate nelimitată şi Comisia Europeană în martie 2012 se asigură o deschidere a pieţei pot fi tranzacţionate separat de energia electrică asociată prin contracte energiei electrice şi a gazelor naturale. Preţul reglementat a l energiei bilaterale sau pe piaţa centralizată a certificatelor verzi. Preţul variază de electrice pentru consumatorii casnici şi necasnici va fi eliminat treptat la 27 euro (pentru protejarea producătorului) până la 55 euro (pentru până în 2017, acelaşi principiu fiind aplicat în cazul gazelor naturale până protejarea consumatorului). La finalul anului 2012, în România erau în 2018. disponibile 300 de milioane de certificate verzi aferente perioadei 2013- Procentul de creştere a preţului gazelor naturale pentru 2019. În iulie 2012, UE a aprobat distribuirea suplimentară a 71,4 milioane consumatorii necasnici (agenţi economici şi consumatori industriali) va fi de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013 - de 35%, cumulat pentru anii 2013 şi 2014. Pentru consumatorii casnici, 2019. preţul va creşte cu 10% în 2013, cu încă 10% în 2014 şi cu câte 12% pentru De menţionat că legislaţia privind certificatele verzi a suferit fiecare an din 2015 până în 2018. Preţul la energia electrică va creşte modificări substanţiale în iunie 2013, când stimulentele pentru producţi a treptat, în acelaşi timp cu creşterea cotei de energie electrică de energie din surse regenerabile au fost reduse şi s -a renunţat la cerinţa comercializată pe piaţa liberă. Preţul aferent energiei electrice pentru ca marii consumatori industriali să îşi plătească o parte din costurile din consumatorii necasnici a crescut deja începând cu septembrie 2012, 22 sectorul energiei produse din surse regenerabile . Noile măsuri, în atunci când cota comercializată pe piaţa liberă a crescut cu 15% şi cu încă vigoare de la 1 iulie 2013, aduc modificări la Legea 220/2008 privind 30% în ianuarie 2013. Eliminarea tarifelor reglementate se va încheia în promovarea energiei din surse regenerabile. Pentru fiecare MW produs, ianuarie 2017. Consumatorii casnici vor plăti mai mult începând cu iulie noile microcentrale hidroelectrice cu o capacitate instalată mai mică de 10 2013. Până la finalul lui 2017, atunci când se va încheia eliminarea MW vor primi un singur certificat verde (în loc de trei), centralele electrice treptată a preţului reglementat, consumatorii casnici vor avea solare vor primi patru certificate (în loc de şase), iar centralele electrice posibilitatea de a-şi alege furnizorul de energie. Furnizorul trebuie să eoliene vor primi un certificat (în loc de două). Aceste schimbări au fost introducă în factura finală „componenta de piaţă concurenţială”, oferind adoptate ca răspuns la presiunile exercitate de marii consumatori consumatorilor informaţii care să îi ajute să opteze pentru cea mai bună industriali, care au arătat că România a implementat unul dintre cele mai ofertă, precum preţurile în funcţie de tensiune, tarifele aferente 22 transportului şi distribuţiei, metodele de plată şi numărul de zile până la Mai multe informații sunt disponibile la: scadenţa facturii, dar şi citirea contoarelor. www.media.hotnews.ro/media_server1/document-2013-04-2-14540999-0- proiect-privind-suspendarea-schemei-sprijin.pdf. 17 Ploiești – Cadru general Zona centrală în Ploiești Singurul oraș din Europa înconjurat de patru rafinării de petrol, Ploiești este reședința județului Prahova, cel mai populat și urbanizat județ din România, cu două municipii şi 12 oraşe şi un total de 100 de localităţi. Prahova are unul dintre cele mai mari PIB-uri absolute din România. Ploiești se află la numai 60 de kilometri la nord de București și la o distanţă de 40 km de cel mai mare aeroport din țară. Orașul este situat în apropierea celor mai importante podgorii din Romania, Dealu Mare - Valea Călugărească, și are acces la Valea Prahovei, unde se află o serie de staţiuni montane foarte populare. Potrivit recensământului din 2012, în Ploieşti locuiesc 209.945 de persoane. Populația a înregistrat o scădere cu 10% față de recensământul din 2002. Zona municipală se întinde pe o suprafaţă de 58,2 kilometri pătrați, iar densitatea populației pe suprafaţa construită a orașului este de 61 de persoane/hectar – în scădere faţă de 83 de persoane/ha în 1992. In prezent, densitatea populației este 3.990 locuitori pe kilometru pătrat . Zona metropolitană Ploiești cuprinde 14 localități: un municipiu (Ploiești), Source: eurocars.ro trei orașe (Băicoi, Boldești-Scăieni, Plopeni) și zece comune (Ariceştii Rahtivani, Bărcănești, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăveşti, Păulești, Polul de creștere Ploiești este situat la intersecția a două mari coridoare Târgșoru Vechi și Valea Călugărească). Brazi găzduieşte cea mai mare de transport multimodal europene, coridorul pan-european IV, respectiv, rafinărie din ţară. Zona metropolitană se întinde pe o suprafaţă de 611,6 coridorul pan-european IX. (Coridorul IV face legătura între polii de kilometri pătrați (148,7 kmp sunt zone urbane) și are o populație de creștere Timișoara, Brașov, Ploiești şi Constanța via București, iar coridorul 327.309 de locuitori. IX face legătura între Chișinău, capitala Republicii Moldova, şi Iași, Ploiești La mijlocul secolului al XIX-lea, Ploiești era una dintre cele mai și București.) Ploieștiul a profitat din plin de dezvoltarea infrastructurii de importante zone de extracţie şi rafinare a petrolului din lume , cunoscut transport, care a contribuit la stimularea turismului și a deschis calea sub numele de „Capitala aurului negru”. Între cele două războaie pentru investiții străine substanțiale în regiune. Orașul a cunoscut o mondiale, Ploiești a fost considerat cel mai mare producător de petrol din creștere economică rapidă în perioada de tranziție, datorită investițiilor Europa. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, rafinăriile de petrol au masive de sute de milioane de euro în domeniul petrolului, tutunului și făcut obiectul celui mai distrugător bombardament din țară, astfel că prelucrării produselor alimentare. În prezent, economia locală are o multe dintre zonele rezidențiale, complexele industriale, drumurile și căile structură complexă, și include producţia de petrol, rafinare, producția de ferate din apropiere au fost distruse. Orașul a fost reconstruit în timp, utilaj petrolier, mecanică fină, industria petrochimică, producția de devenind în prezent unul dintre centrele economice importante din cauciuc, industria de apărare, turism, prelucrarea produselor alimentare, România. În ciuda declinului producției petroliere, aici încă există o industria textilă și agricultura. Zona metropolitană rămâne cu precădere industrie prosperă de prelucrare a petrolului, conectată prin conducte de industrială, aici fiind concentrate platforme petroliere mari şi importante București, portul Constanța și portul Giurgiu, pe Dunăre. centre de servicii. Sectorul industrial este unul complex și este format, în cea mai mare parte, din producţia de petrol, benzină, minerale și utilaj 18 petrolier, reprezentând 50% din economia locală; acestea plasează zona Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi Energii Regenerabile 23 Ploieștiului pe locul doi la nivel naţional din punctul de vedere al (AE3R), o organizație independentă, non-profit care promovează infrastructurii industriale. Două treimi din locuitorii oraşului lucrează, iar eficiența energetică, a fost înființată în 2009 în cadrul Primăriei, cu sprijin șomajul înregistrează una dintre cele mai mici rate din țară (doar 1,3%). din partea Intelligent Energy Europe - un instrument european de Potrivit Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a oraşului Ploieşti (PIDU), promovare a utilizării raționale a noii energii regenerabile și creştere a zona metropolitană are un mare potențial pe piața forţei de muncă, cu eficienței energetice în sectorul transporturilor. Agenția este una dintre 13.000 de locuri de muncă, din care 12.000 numai în municipiu. cele unsprezece asociații locale din domeniul energiei din România, care Podgoriile și producția de vin sunt concentrate în principal în beneficiază de ajutorul UE. Agenția sprijină autoritățile publice din Ploiești Valea Călugărească, în timp ce culturile de legume reprezintă motorul și județul Prahova în vederea dezvoltării de politici energetice durabile și economiei din Blejoi, Bucov și Târgșoru Vechi. Unele dintre cele mai ajută autoritățile locale în planificarea surselor de energie pentru cunoscute stațiuni montane din țară – Sinaia, Bușteni și Azuga – se află la conservarea mediului. Agenţia încurajează utilizarea de surse și tehnologii o distanţă de doar o oră de mers cu mașina. Aceste stațiuni atrag un nepoluante și promovează folosirea energiei din surse regenerabile în număr mare de turiști români și străini, ceea ce face din județul Prahova al transport, gospodării și de către companiile publice și private. AE3R treilea mare centru turistic din România, după București și Constanța. În reuneşte toate părțile interesate în vederea realizării de proiecte în Ploiești se află Universitatea de Petrol şi Gaze (cel mai mare centru de domeniul energiei, și, de asemenea, informează autoritățile publice locale învăţământ în domeniu din țară, cu 10.000 de studenţi), Institutul Național cu privire la fondurile și programele disponibile în domeniul energiei. al Viei şi Vinului, două echipe de fotbal și multe monumente istorice și Comitetul de monitorizare al Agenției are în componenţă reprezentanți ai culturale (cum ar fi Muzeul Ceasului și Muzeul Petrolului). Universităţii de Petrol și Gaze din Ploiești, precum și ai unor companii private și publice. Membrii organizației sunt instituții publice, inclusiv Legislaţia locală în domeniul eficienţei energetice Primăria şi Consiliul Judeţean Prahova. Cum cele mai multe dintre Oraşul Ploieşti este beneficiar al Programului de reabilitare a blocurilor de instituțiile publice nu au un departament specializat pentru energie, locuințe construite între anii 1950 și 1989, coordonat de Ministerul acestea se bazează pe expertiza Agenției pentru a planifica investițiile în Dezvoltării Regionale și Administrație Publice. Prin acest program – care acest domeniu. vizează creșterea eficienței energetice în blocurile comuniste – orașului i- Ghidul pentru investitorii din domeniul energiei regenerabile este au fost alocate aproape 8 milioane de lei pentru izolarea termică a 1.800 unul dintre principalele proiecte ale Agenției. Un alt proiect în curs de de apartamente din 27 de clădiri rezidenţiale vechi multietajate. În elaborare este un audit energetic al clădirilor publice cu o suprafaţă mai conformitate cu Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de mare de sau egală cu 500 de metri pătrați. În urmă cu doi ani, organizația Urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind eficiența energetică a clădirilor a comandat un studiu energetic elaborat de Gaz de France, pentru a rezidențiale, Consiliul Local Ploiești acordă scutiri de impozite pentru evalua potențialul de economisire a energiei în județul Prahova, cu proprietarii care au efectuat lucrări de reabilitare la apartamentele lor, pe precădere la clădirile publice. Planul, care include măsuri adecvate cu cheltuiala proprie. Scutirile de impozite se acordă pentru o perioadă de privire la eficiența energetică, este încă în curs de aprobare de către minimum șapte ani proprietarilor care şi-au izolat termic clădirile și pentru Consiliul Județean Prahova. În sfârşit, Programul național „Casa verde“ o perioadă de cinci ani celor care au plătit pentru lucrările de reabilitare reprezintă un alt domeniu de interes pentru Agenție. Programul a arhitecturală a clădirilor sau apartamentelor. demarat în județul Prahova în 2012 și se concentrează pe înlocuirea 23 Informaţii suplimentare la: www.ae3r-ploiesti.ro/ 19 sistemelor clasice de încălzire cu sistemele de încălzire care utilizează colectare mai lungi, iar drumul până la gropile de gunoi este şi el mai lung. energie regenerabilă, cum ar fi energia solară, biogazul sau energia Rețeaua de iluminat public trebuie să acopere un număr mai mare de geotermală. Deoarece companiile private au manifestat interes față de străzi și consumă mai multă electricitate. Rețeaua de termoficare devine acest program, Agenția sprijină firmele în a-şi evalua eligibilitatea pentru mai puțin viabilă în zonele cu densitate mică, din cauza costurilor mari de depunerea de cereri în vederea accesării unor fonduri în acest sens. producție și distribuție și pentru că pierderile de căldură sunt mai mari 24 Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Ploiești , dacă rețeaua de distribuție este mai extinsă. cunoscută sub numele de „Agenda locală 21“ – un document elaborat cu Aşa cum arată un studiu al Băncii Mondiale, cele mai multe orașe sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în anul din lume (fie ele din țări dezvoltate sau aflate în curs de dezvoltare) au o 2002 - a constituit planul de acțiune al orașului pentru dezvoltare densitate în scădere. Deoarece din ce în ce mai multe persoane folosesc economică, îmbunătățirea infrastructurii și protecția mediului. Unul dintre automobilul proprietate personală, acestea sunt, de asemenea, mult mai obiectivele legate de protecția mediului și de prevenirea poluării urbane a dornice să se mute departe de centrul orașelor. De asemenea, datorită presupus modernizarea parcului de transport public și utilizarea de creșterii veniturilor disponibile, aceste persoane îşi pot permite locuinţe combustibili ecologici. Vor mai exista referiri la acest document în mai mari. secțiunile următoare, când se vor aborda probleme referitoare la serviciile Însă autoritățile pot face faţă acestor provocări. Acestea au la de utilități publice. dispoziţie o serie de instrumente pe care le pot utiliza pentru a se asigura că pierderea de densitate nu este prea pronunțată și că orașul se extinde într-un mod organizat, compact și durabil. Ploieștiul a folosit aceste Dezvoltarea urbană şi provocările din domeniul energetic în instrumente cu mai multă înţelepciune decât alte orașe. Trebuie menționat, totuși, faptul că Ploieștiul nu a cunoscut Ploiești aceeași expansiune urbană ca alte orașe. De exemplu, între anii 1990 și Deşi instrumentul TRACE nu vizează în mod direct această problemă, una 2011, în Ploiești au fost construite doar 4.400 de unităţi locative noi dintre cele mai eficiente modalități de încurajare a eficienței energetice în (aproximativ 200 de unități anual), iar suprafaţa urbană, construită a orașe este promovarea unor tipare de dezvoltare densă și de expansiune orașului a crescut cu doar 6,5%. Dintre toate unitățile administrativ- urbană compactă. Acest lucru poate fi realizat prin utilizarea strategică a teritoriale din România, oraşul Ploiești s-a clasat abia pe locul 20 în ceea instrumentelor de urbanism şi amenajare a teritoriului. Cu cât un oraş este ce priveşte unitățile locative noi. Prin comparație, în Florești, una dintre mai puțin dens și se întinde pe o suprafaţă mai mare, cu atât vor fi mai suburbiile oraşului Cluj-Napoca, s-a construit în anul 2008 (anul de vârf al mari cheltuielile legate de energie. Practic, cu cât densitatea este mai exploziei imobiliare din România) aproximativ același număr de noi unități mică, cu atât transportul public este mai puţin viabil și mai mulți oameni locative cât s-a construit în Ploiești în 21 de ani. utilizează automobilele proprietate personală pentru a face naveta; navetele cu automobilul tind să fie mai lungi în zonele mai întinse, străzile orașului se aglomerează, iar autovehiculele petrec mai mult timp în trafic. Rețelele de alimentare cu apă și cele de canalizare trebuie să acopere o suprafaţă mult mai mare, necesitând mai multă energie pentru pomparea și furnizarea apei. Camioanele de gunoi trebuie să parcurgă trasee de 24 Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Ploieşti este disponibilă la: www.ncsd.ro/documents/local_agenda_21/AgLoc21_Ploiesti_eng.pdf 20 Suprafaţa urbană a Polului de creştere Ploiești amenajarea teritoriului nu se mai poate face în interiorul unor graniţe administrative foarte strict delimitate. Din contră, autoritățile locale și regionale trebuie să proiecteze zone urbane funcționale. Din fericire, oraşul Ploiești beneficiază de o aşezare pe un teren relativ plat. Acest lucru va permite zonei metropolitane să se dezvolte într- un mod mai durabil, având în vedere faptul că există mai puține constrângeri topografice – ca, de exemplu, situarea pe valea unui râu, cum este cazul oraşului Cluj-Napoca, dezvoltarea de-a lungul unui lanț muntos, cum este cazul Brașovului, sau situarea de-a lungul unei acumulări de apă, cum este Constanța. Datorită acestui fapt, Ploiești tinde să păstreze o structură relativ compactă, cu mai puține probleme de suburbanizare decât în cazul altor poli de creștere. Cu toate acestea, analizând suprafaţa construită a Polului de creștere Ploiești (municipiul Ploiești plus alte 13 localități), se observă că zona, în ansamblul ei, nu este deloc bine sistematizată. În jurul municipiului se află dispersate o serie de localități mai mici, marea majoritate având o formă alungită, de-a lungul drumurilor principale care duc înspre și în afara Ploieștiului. Unele dintre aceste localități s-au extins mult mai rapid decât oraşul Ploiești (de exemplu, Târgușoru Vechi, Ariceştii Rahtivani și Blejoi au crescut între anii 1992 și 2012 cu 73,7%, 41%, respectiv 36,7%); este, astfel, necesară introducerea unor practici sănătoase de amenajare a teritoriului la nivel metropolitan. Mai precis, 21 22 Analiza sectorială a orașului Ploiești aceasta arată că administraţia din Ploiești ar putea realiza economii de energie în sectorul „Transport public“ (de exemplu, prin modernizarea Următoarea analiză și următoarele recomandări se referă, în primul rând, parcului de autobuze, prin cumpărarea de material rulant eficient din la modul în care Ploieștiul poate deveni un oraș mai durabil. Deşi accentul punct de vedere energetic etc.). Potenţialul de reducere a consumului de se va pune în continuare pe eficiența energetică, domeniul de aplicare al energie şi a costurilor se calculează pentru fiecare dintre cele șase analizei este mai larg. Energia este ușor de cuantificat și de măsurat; ea sectoare de servicii. Ulterior, se întocmește o listă de priorități, pe baza reprezintă un element obligatoriu atunci când se are în vedere abordarea identificării sectorului în care se pot realiza cele mai semnificative reduceri cuprinzătoare a unui oraș. Aproape tot ceea ce se întreprinde într-un oraș de costuri. Această listă conduce la un set de recomandări estimate să necesită o anumită formă de consum de energie. Astfel, TRACE (Tool for aibă un impact major din punctul de vedere al eficienței energetice, cu Rapid Assessement of City Energy - instrumentul de evaluare rapidă a minime eforturi şi resurse investite. eficienţei energetice a oraşului) - nu este doar un instrument de evaluare Interviurile realizate la fața locului și vizitele preliminare de teren a potențialului de reducere a consumului de energie și a costurilor; el este, au ajutat la formarea unei imagini mai exacte cu privire la durabilitatea, de asemenea, un instrument care permite autorităților locale și factorilor provocările și oportunitățile din oraşul Ploiești. Următoarele secțiuni de decizie să abordeze orașele ca un întreg. De fapt, TRACE este un cuprind o scurtă analiză a fiecăruia dintre cele șase sectoare analizate cu instrument de diagnosticare ce ajută orașele să devină mai durabile. ajutorul TRACE, împreună cu unele constatări importante. TRACE vizează șase domenii de servicii: transportul urban (transportul public și transportul privat), clădirile municipale, apa potabilă Transportul urban și apa uzată, energia electrică și termoficarea, iluminatul stradal și Transportul Public deșeurile solide. Pentru fiecare dintre aceste servicii, TRACE impune Transportul local din oraș este bine administrat de Regia Autonomă de urmărirea unor indicatori. Acești indicatori pot fi energetici (de exemplu, Transport Ploiești (RATP), o companie publică aflată în subordinea consumul de combustibil al parcului auto de transport public) sau non- administraţiei municipale. Parcul auto al regiei are în jur de 230 de energetici (de exemplu, distribuţia traficului pe mijloacele de transport în vehicule care includ autobuze, tramvaie şi troleibuze și care fac legătura transportul urban). Indicatorii energetici ajută la analizarea potenţialului între toate zonele oraşului, inclusiv cu unele dintre platformele industriale de reducere a consumului de energie şi a costurilor în fiecare sector, în și o parte din marile centre comerciale situate la marginea oraşului. Există timp ce indicatorii non-energetici oferă o imagine mai clară asupra acestor 35 de trasee de autobuz, două trasee de tramvai și două de troleibuz. Cu servicii de utilitate publică și ajută la alegerea celor mai potrivite toate acestea, doar aproximativ 30% din navetiştii din Ploieşti folosesc recomandări pentru a acoperi nu doar aspectele legate de energie. transportul public, cifră care plasează orașul în partea de jos în baza de Potenţialul de reducere a consumului de energie şi a costurilor se date TRACE, în comparație cu o serie de orașe din Europa de Est (a se calculează printr-un proces de evaluare comparativă. Indicatorii individuali vedea figura de mai jos). Această cifră este printre cele mai mici dintre toți selectaţi pentru Ploiești sunt comparaţi cu indicatori similari din alte orașe polii de creștere. incluse în baza de date TRACE. Există câteva moduri diferite de a face Deși o parte din parcul auto a fost modernizat în ultimul deceniu, această comparație. Orașele pot fi comparate în funcție de nivelul de unele dintre vehicule sunt mai vechi de 25 de ani. Potrivit RATP, parcul dezvoltare, climă sau populație. Orașele cu o situaţie mai bună la un auto are 186 de autobuze, dintre care 115 sunt folosite zilnic. În 2002, anumit indicator decât cea a Ploieștiului pot deveni un standard pe care şi compania a achiziţionat 50 de autobuze MAN cu motor diesel, conforme Ploiești și-ar putea dori să îl atingă. De exemplu, dacă mai multe orașe au cu standardele de emisii de gaze EURO 2 și EURO 3. Parcul auto mai un consum mai mic de energie pe pasager-km în transportul public, include 37 de autobuze BMC mici, cu o capacitate de 45 de persoane pe 23 scaune și în picioare. Mai există, de asemenea, un număr de 20 de Tip vehicul Cantitate Lungime Capacitate Consum autobuze mici Isuzu fabricate la sfârșitul anilor ’90. O treime din vehiculele (metri) totală combustibil parcului de autobuze sunt relativ vechi (peste 25 de ani), inclusiv 60 de l/100 km autobuze cu motor diesel de tip IKARUS 260 și 280 cu consum mare de Autobuze MAN cu 50 12 100 33,7 combustibil (46 litri la 100 km). motor diesel Autobuze BMC 51 9,5 70 28,8 Procentul utilizării transportului public Autobuze Isuzu 12 7,5 45 20,4 Autobuze IKARUS 60 46 Tramvaie 32 18,1 120 Troleibuze 24 18 140 TOTAL 229 Sursa: RATP Nu în ultimul rând, transportul public din Ploiești este deservit de 18 troleibuze Neoplan Mercedes mari, noi, foarte eficiente. Troleibuzele au fost fabricate în 2001 în număr foarte limitat (30 de bucăți), pentru orașul Lausanne. La acea vreme, troleibuzele au fost foarte scumpe, orașul elvețian plătind 1,5 milioane de dolari pentru fiecare vehicul. Ulterior, după ce troleibuzele au prezentat unele probleme tehnice minore, autoritățile elvețiene au decis să le vândă la Ploiești pentru doar 150.000 de dolari fiecare – o zecime din valoarea lor inițială. Ploieștiul a cumpărat troleibuzele în 2009 și le are în funcțiune și în prezent. Există 24 de Infrastructura rețelei de tramvai a orașului are o lungime de 21 km cale troleibuze în funcțiune, iar trei se află în depou și sunt folosite pentru simplă si operează pe două trasee. Cu aproape 105 metri de linie de piesele de schimb. Fiecare troleibuz este echipat cu patru motoare tramvai pentru 1.000 de persoane, oraşul Ploiești se situează pe o poziţie Mercedes de 500 de cai putere, alimentate cu energie electrică, dar care destul de bună în comparație cu alte orașe din baza de date TRACE, cum pot consuma și motorină și biocombustibil. ar fi Tallinn sau Belgrad. Însă rețeaua de tramvai a fost construită într-un Dacă apar ceva nereguli privind legătura la reţeaua de mod destul de superficial, în numai doi ani, între 1985 și 1987, la cererea electricitate, troleibuzul trece automat de la alimentarea cu energie fostului regim comunist - cu ocazia aniversării zilei naționale. Construcția electrică la cea cu motorină. Motorul este dotat cu tehnologie militară, reţelei de tramvai a rămas neterminată în timpul regimului comunist, iar, care poate fi folosită atât pentru vehicule, cât şi pentru submarine. Aceste în prezent, infrastructura de tramvai are nevoie de reabilitare. troleibuze speciale pot transporta până la 140 de pasageri. Podeaua se Parcul de tramvaie este format din 32 tramvaie model KT4D poate coborî, permiţând accesul persoanelor cu dizabilităţi. Ușile sunt second-hand fabricate de compania CKD din Praga la începutul anilor echipate cu un computer care este gestionat de către conducătorul auto. 1980; acestea au fost achiziționate de la orașul Potsdam din Germania. Fiecare troleibuz rulează în medie circa 200 de kilometri zilnic. Dintre cele Doar 20 dintre ele sunt utilizate zilnic. 12 dintre aceste tramvaie au fost 24 de troleibuze operaționale, 16 sunt utilizate zilnic. Dar, deşi sunt ușor reabilitate și au fost dotate cu întrerupătoare periodice care ajută la de manevrat și foarte eficiente din punct de vedere energetic, aceste reducerea consumului de energie electrică. troleibuze necesită costuri ridicate de întreținere. În afară de cele minore, Tabelul 2: Parcul de vehicule al sistemului de transport public din Ploiești 24 orice altă reparație serioasă ar avea nevoie de comandarea de piese Consumul de energie privind transportul public (MJ/pasager-km) speciale de schimb de la producător, la un cost ridicat. Pe termen lung, acest lucru poate reprezenta o povară financiară serioasă pentru RATP și pentru bugetul orașului. Troleibuz Neoplan în Ploieşti RATP gestionează transportul public din Ploiești cu un buget anual de 60 de milioane RON (aproximativ 18 milioane USD), din care mai mult de jumătate (35 de milioane RON) reprezintă subvenții de la Primărie. Compania are cu 1.063 de angajați - conducători auto și personal responsabil de întreținerea vehiculelor. Aproape două treimi din bugetul Așa cum am menționat mai devreme, doar o treime din navetiştii din oraș companiei reprezintă cheltuielile cu combustibilul, 10% pentru utilizează transportul public. Mai mult, numărul mediu de pasageri care electricitate, 23% sunt cheltuielile de întreținere și doar 5% sunt salariile. folosesc transportul public este în uşoară scădere. De exemplu, în anul Numai în anul 2012, de exemplu, cheltuielile cu combustibilul pentru 2012, 6,7 milioane de călători au folosit lunar transportul public, față de 7 întregul parc auto au reprezentat mai mult de 3,5 milioane USD. În același milioane în anul 2011. an, RATP a plătit aproape 3 milioane RON pentru 9.348.260 kWh energie Ploieștiul stă bine la capitolul eficienței energetice a transportului electrică utilizată în principal pentru funcţionarea tramvaielor și a public, cu un consum de doar 0,195 MJ/pasager-km. Această cifră troleibuzelor. Călătorii plătesc un tarif unic de 1,6 RON pe călătorie, plasează Ploieștiul printre cele mai performante oraşe incluse în baza de printre cele mai mici dintre polii de creștere. date TRACE. Este important de remarcat faptul că intensitatea energetică Ca şi în multe alte orașe din România, administraţia municipală în transportul public din Ploiești este mult mai mică faţă de cea din alte acordă anumitor categorii de cetățeni o serie de stimulente pentru orașe europene cu un indice similar al dezvoltării umane, cum ar fi utilizarea transportului în comun. Pensionarii și copiii sub vârsta de cinci Budapesta, Pristina sau Skopje. Din această perspectivă, orașul este al ani beneficiază de transport gratuit, iar studenții au tarife reduse. Primăria treilea cel mai eficient dintre polii de creștere, după Cluj și Brașov. subvenționează biletele de călătorie pentru transportul public și abonamentele lunare. Donatorii de sânge pot avea de o reducere de 50% pentru un abonament lunar, iar veteranii de război, văduvele și foștii deținuți politici beneficiază de transport gratuit. 25 Tarif transport public – RON /călătorie vechi existente, foarte poluante, au fost modificate pentru a funcţiona cu combustibil curat. În cadrul unui proiect pilot în valoare de 450.000 de euro, inclusiv TVA, 25 de autobuze vechi, foarte poluante, au fost convertite de pe motorină pe gaz petrolier lichefiat (GPL). RATP a fost prima autoritate de transport public local din România care a convertit autobuzele cu motor diesel pe GPL. Autobuz cu motor diesel convertit pe GPL De-a lungul timpului, administraţia municipală și RATP au făcut investiții serioase în vederea îmbunătățirii calității transportului public în oraș. În ultimul deceniu, administraţia locală a investit peste 12 milioane RON pentru extinderea transportului local în oraș (prin introducerea unui sistem de troleibuze) și a efectuat unele lucrări de reabilitare pe traseele de tramvai. Promovarea unui sistem de transport nepoluant a fost, de asemenea, inclusă în Strategia de dezvoltare locală, cunoscută sub numele de „Agenda locală 21”. Potrivit acestui document, este nevoie de investiții în valoare de 8 milioane EUR pentru achiziționarea de autobuze cu Sursa: www.intergas.ro combustibil nepoluant, pentru ca Ploieștiul să devină primul oraș din România cu un parc complet de vehicule ecologice. Oraşul a fost implicat Un număr de 10 de stații de autobuz au fost renovate și acoperite pentru activ într-o serie de proiecte europene și internaționale care au promovat a proteja pasagerii împotriva intemperiilor. Din punct de vedere accesul mai ușor și în condiții de siguranță al locuitorilor oraşului la economic, conversia pe carburant nepoluant a adus doar o ușoară scădere transportul public. a costurilor cu combustibilul. Chiar dacă GPL este mai ieftin decât CIVITAS SUCCESS a fost unul dintre cele mai importante proiecte motorina, consumul este dublu față de cel al autobuzelor alimentate cu în acest sens. Finanțat de UE, programul a fost derulat de Ploiești, în motorină (56 litri la 100 km pentru GPL, faţă de 31 de litri pentru parteneriat cu RATP și Universitatea de Petrol şi Gaze, între anii 2005 și motorină). Cu toate acestea, proiectul a înregistrat un succes important: 25 2009. Printre altele, proiectul a avut ca obiectiv construirea primei reţele nivelul de poluare a scăzut, iar calitatea serviciilor de transport public a pietonale şi de biciclete din oraș, a unei noi zone fără maşini, precum și crescut, având în vedere faptul că autobuzele au fost complet introducerea transportului pe combustibil curat. Unele dintre autobuzele modernizate înainte de conversie. În ultimii ani, au avut loc şi alte încercări de a reduce consumul de 25 Informaţii în legătură cu CIVITAS SUCCESS Ploieşti disponibile la: energie al parcului auto al transportului public, precum și scăderea http://www.civitas-initiative.org/index.php?id=66&sel_menu=35&city_id=11 nivelului poluării în oraș. De exemplu, în perioada 2007-2010, Ploieștiul a 26 28 intrat în parteneriat cu câteva orașe din Spania, Suedia, Bulgaria și Marea existente. Proiectul a fost derulat între 2007-2009 și a reunit patru orașe Britanie pentru a promova biocombustibilii ca alternativă la carburanții europene – Ploieşti, Alessandria, Ille-et-Vilaine şi La Coruna –, precum şi o fosili. companie multinațională cu sediul în Marea Britanie, specializată în asistenţă tehnică acordată autorităților locale pentru pregătirea Harta reţelei de transport public din Ploieşti strategiilor de reducere a consumului de energie. În ultimii ani, municipalitatea a continuat să investească în forță în rețeaua de transport public. Potrivit conducerii orașului, investițiile s-au ridicat la 81 de milioane RON, din care 30 de milioane RON pentru întreținerea rețelei de tramvai. În perioada 2013-2016, administraţia municipală intenţionează să investească peste 500 de milioane RON în sistemul de transport public, inclusiv din fondurile structurale ale UE. Pentru administrația locală, tramvaiul reprezintă cel mai eficient și mai rentabil mijloc de transport public. Prin urmare, administrația publică locală se angajează să investească masiv în modernizarea rețelei de tramvai, precum și să extindă infrastructura aferentă şi în alte zone ale orașului. Au fost luate măsuri concrete în acest sens. La sfârșitul lunii martie 2013, Primăria și RATP au semnat patru contracte pentru reabilitarea liniilor de tramvai – etapa a II-a, în cadrul Programului 29 Operațional Regional . Valoarea totală a contractelor este de aproximativ 60 de milioane EUR, inclusiv TVA. Contribuția Primăriei a fost doar de 2% din valoarea totală a contractelor. Perioada de implementare a programului de reabilitare a rețelei de tramvai este de 24 de luni. Administratorii orașului Sursa: www.transportlocal.blogspot.ro estimează că noile linii de tramvai vor fi operaționale la jumătatea anului 26 2015. Proiectul BIONIC a fost conceput în vederea realizării obiectivelor Se estimează că aceste proiecte vor avea o serie de consecințe stabilite de directiva CE pentru promovarea utilizării biocombustibililor în pozitive – cum ar fi, îmbunătățirea fluxului de trafic, reducerea poluării 27 transporturi în proporție de 5,75% până în 2010. În cadrul proiectului fonice și, nu în ultimul rând, dotarea orașului cu o rețea de tramvai PRACTISE, Ploiești a primit sprijin financiar pentru a se alinia la politica modernă și silențioasă. Prima etapă a proiectului vizează reabilitarea a 4,5 europeană de reducere a consumului de energie pe baza resurselor km de traseu de tramvai cale simplă de la Bucla Nord până la intersecția cu Bulevardul Republicii. Vor fi modificate 11 stații de tramvai pentru ca 26 28 Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere Ploieşti este disponibil la: Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere Ploieşti este disponibil la: www.ploiesti.ro/pidu042010/tot.pdf www.ploiesti.ro/pidu042010/tot.pdf. 27 29 Directiva 2003/30/EC privind promovarea utilizării biocombustibililor sau a altor Primăria Ploieşti: www.ploiesti.ro/29.03.2013.php combustibili regenerabili pentru transport disponibilă la: www.eur- lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2003:123:0042:0042:EN:PDF 27 acestea să fie ușor de utilizat și de persoanele cu dizabilități. Lucrările de O serie de proiecte pe termen lung sunt în curs de pregătire. reabilitare vor include semnalizarea, instalarea de elemente de Administraţia municipală speră ca proiectele legate de transportul public automatizare și a 149 de cutii de racordare la rețeaua electrică, din Ploiești să beneficieze de fonduri importante în cadrul următoarei recondiţionarea liniilor aeriene de contact, precum și a infrastructurii programări financiare a fondurilor structurale, cu începere din 2014. adiacente. Reţea de tramvaie ce urmează a fi reabilitată Tramvai vechi în Ploiești Sursa: www.tramclub.ro Sursa: www.max-media.ro Cea de-a doua etapă a programului va viza 6,93 km de traseu de tramvai Pe de altă parte, RATP intenţionează să reînnoiască parcul auto și să cale simplă, care leagă Bulevardul Republicii, principala arteră a orașului, înlocuiască vehiculele vechi cu altele noi, eficiente din punct de vedere de Bucla Vest. Vor fi modificate 17 staţii pentru a asigura accesul energetic şi care să fie alimentate cu combustibil curat. În acest sens, a persoanelor cu dizabilități și vor fi instalate 237 de cutii de racordare la fost înaintată o propunere pentru achiziționarea a 50 de autobuze rețeaua electrică. În cadrul ultimelor două proiecte, se va reconstrui nepoluante, echipate cu camere video și facilități pentru persoanele cu infrastructura și structura aeriană a rețelei; precum se vor realiza și dizabilităţi. Contribuția financiară a Primăriei la proiect este de 10 lucrările de protecţie pentru rețeaua de alimentare cu apă. La finalizarea milioane EUR. Există trei opțiuni pentru vehiculele care vor fi achiziţionate: acestui program de mare amploare, orașul va avea 20 de kilometri de autobuze alimentate cu o motorină mai puțin poluantă, autobuze cu GPL rețea de tramvai modernizată și câteva noi trasee. Reabilitarea și și vehicule alimentate cu gaze naturale. Decizia finală aparţine Primăriei, extinderea rețelei de tramvai este doar o etapă dintr-un program de care este de presupus că va alege vehiculul cel mai potrivit pentru oraş. investiţii mult mai ambițios în transportul public. Alte proiecte vizează Compania de transport speră să realizeze în viitor şi alte lucrări extinderea transportului public spre anumite zone ale orașului în care de reabilitare a infrastructurii de transport prin achiziţionarea de conexiunile sunt foarte puţine sau nu există deloc. De exemplu, în partea echipamente moderne de întreținere, precum și prin elaborarea unor noi de nord a oraşului se află în construcție un terminal multimodal. Odată politici de transport menite să îmbunătățească transportul public din finalizat, se estimează că acest terminal de tramvai va îmbunătăți fluxul în Ploiești. trafic și, de asemenea, va bloca accesul vehiculelor de mari dimensiuni în oraș, cum ar fi camioanele. 28 Transportul privat automobilele mai vechi de 12 ani să nu poată circula în regim de taxi. Ca în multe alte orașe din România, şi în Ploiești traficul constituie o Călătoriile cu taxiurile costă 1,59 RON pe kilometru, un tarif mic în problemă. Investițiile masive, autohtone și străine, în regiune în ultimii comparație cu alți poli de creștere, cum ar fi Timișoara sau Constanța, douăzeci de ani de tranziție au condus la o extindere rapidă a parcului de unde clienții trebuie să plătească in jur de 2 RON pe kilometru. autoturisme proprietate personală. Industria petrolieră, cu rafinăriile și industriile conexe, apropierea de București și accesul la o serie de Tarif taxi – RON/ kilometru oportunități au permis dezvoltarea continuă a orașului și a adus oamenilor venituri disponibile mai mari. Unul dintre rezultatele vizibile ale acestor schimbări pozitive s-a materializat în creşterea numărului de automobile proprietate personală . În ultimul deceniu, oamenii au achiziţionat din ce în ce mai multe vehicule, folosite nu numai pentru a face naveta la locurile de muncă din oraș sau de pe platformele industriale și petroliere situate în afara oraşului, ci şi pentru petrecerea timpului liber. Apropierea municipiului Ploieşti faţă de cele mai cunoscute şi atractive staţiuni montane de pe Valea Prahovei joacă un rol important în extinderea parcului de vehicule private din regiune. În prezent, există aproape 90.000 de automobile înregistrate la Biroul Poliției Rutiere Ploiești. Având în vedere faptul că Ploieştiul are puțin peste 200.000 de locuitori, un calcul matematic simplu arată că există un automobil la 2,3 două persoane. Mai mult de două treimi dintre În 2012, consumul de combustibil pentru mașinile private a depășit 44 de automobilele proprietate personală sunt alimentate cu benzină , iar ceva milioane de litri de motorină și benzină,echivalentul a 81 de milioane USD. mai puțin de o treime merg cu motorină. Având în vedere această cifră, nu este de mirare că consumul de energie în transportul privat din Ploiești este destul de mare – 2,208 MJ/pasager- Mașini aşteptând la semafor în centrul oraşului Ploiești km, plasând oraşul în prima jumătate a bazei de date TRACE, în comparație cu localități care au un index similar de dezvoltare umană. Într-adevăr, consumul energetic al Ploieștiului este mai mic decât cel al unora dintre orașele europene (precum Budapesta și Varșovia), dar este cu cel puțin 50% mai mare decât al altora (cum ar fi Banja Luka sau Pristina). Consumul de energie al transportului privat în Ploiești este comparabil cu al altor poli de creștere, cum fi Craiova și Constanța. Aproximativ o treime din automobilele din oraș au o vechime de până la 10 ani, iar 20% între 11 și 15 ani. O cincime din parcul auto este mai vechi de 20 de ani, în timp ce doar 2% din maşini sunt noi, de până la doi ani. Ca și alte orașe din România, Ploieşti participă la Programul În Ploieşti există, de asemenea, 1.041 de motorete, pe lângă 941 de „Rabla”, ce oferă celor care predau automobile vechi o primă pentru taxiuri. Ca și în alte orașe din România, municipalitatea a hotărât ca 29 achiziţionarea unui automobil nou. Programul a jucat un rol important în prin intermediul telefonului mobil. Șoferul va trimite un mesaj cu numărul reînnoirea parcului de vehicule din România. de înregistrare a mașinii şi va primi instantaneu un mesaj cu confirmarea Consumul de energie pe transportul privat (MJ/pasager-km) plății, inclusiv ora până la care este plătită parcarea. Timpul de parcare va fi prelungit prin aceeași metodă, trimiţând un nou mesaj. Această metodă simplă și atractivă de plată a parcării este deja aplicată în câteva orașe din țară, cum ar fi Timișoara, Oradea, Arad și Satu-Mare. Semnalizarea traficului din Ploieşti este gestionat de o companie privată Gestionarea traficului în Ploiești (de exemplu, semafoare și semnalizare) este realizată de UTI, o companie privată. UTI a încheiat un contract cu Primăria pentru monitorizarea și gestionarea traficului din Ploiești. În prezent, o parte din semafoare sunt dotate cu lămpi cu LED. Autoritățile orașului intenționează să instaleze un sistem SCADA și să achiziționeze camere video pentru monitorizarea traficului și a accidentelor. Viitorul Sursa: www.adevarul.ro sistem SCADA ar urma să fie conectat la clădirile publice pentru a permite monitorizarea străzilor în vederea reducerii ratei criminalităţii în oraș. În oraș, au fost înființate câteva parcări ecologice prin înlocuirea Odată cu punerea în aplicare a sistemului SCADA, monitorizarea și suprafeţelor întinse, asfaltate cu zone acoperite de pavele ecologice, care gestionarea traficului vor fi coordonate de Primărie, cu sprijin din partea permit apei să se scurgă și vegetației să crească. Au fost construite deja poliției locale și a RATP. peste 24.000 de metri pătrați de astfel de locuri de parcare în fața unui Creșterea numărului de automobile a echivalat cu creșterea număr de 15 clădiri rezidențiale din oraș și a unor centre comerciale. aglomerărilor în traficul din oraș, cât şi cu apariţia problemelor legate de Există, de asemenea, o singură parcare multietajată privată, deschisă parcare. În prezent, în Ploiești, există doar 1.217 locuri de parcare, mult recent în centrul orașului. prea puţine pentru a satisface cererea aflată în continuă creștere. În În ultimii ani, administraţia municipală a fost preocupată să ultimii ani au fost introduse parcometre pentru anumite locuri de parcare. dezvolte și să extindă infrastructura pietonală, încurajând oamenii să Acestea au înlocuit vechea modalitate de plată a parcării, prin care taxa meargă pe jos şi pe bicicletă. Ploieştiul a luat parte la SPICYCLES, un era încasată manual de persoanele responsabile cu această activitate, proiect derulat în cadrul programului UE „Intelligent Energy Europe.” imediat după ce vehiculul era parcat. Implementat împreună cu orașele Barcelona, București, Berlin, Göteborg În curând, va fi aplicată o metodă de plată ceva mai sofisticată, care va permite locuitorilor din Ploiești să își plătească taxa de parcare 30 30 și Roma , proiectul a încurajat folosirea bicicletei ca mijloc de transport biciclete, care s-a materializat în construirea primilor opt kilometri de piste alternativ printr-un parteneriat între autoritățile locale și investitori locali pentru biciclete. interesați de construirea infrastructurii și logisticii pentru folosirea Automobile blocând pistele de biciclete bicicletelor. SPICYCLES a pus la dispoziţia oraşelor instrumentele și know- 31 how–ul necesar pentru transportul cu bicicleta, într-un format atractiv. Sistem de parcare cu plata prin SMS în Timişoara Sursa: www.adevarul.ro Din păcate, pe pistele pentru biciclete sunt adesea parcate automobile proprietate personală, care blochează accesul bicicliștilor (a se vedea imaginea de mai jos), ceea ce demonstrează că adesea nu este suficient să construieşti infrastructura – este nevoie, de asemenea, de politici Sursa: www.opiniatimisoarei.ro adecvate și de punerea în aplicare a acestora. Un alt proiect CIVITAS a promovat transportul non-motorizat prin Proiectul a fost derulat în perioada 2006-2008 și a demonstrat că folosirea încurajarea mersului pe jos ca modalitate de reducere a poluării generate bicicletei poate fi extinsă în orașele europene cu condiții geografice, de utilizarea autoturismelor proprietate personală. Nivelul de poluare este climatice și culturale diferite. În acest context, Ploieștiul a fost desemnat destul de mare în oraș deoarece, în apropiere, există o serie de platforme pentru a proiecta un sistem pilot de „bike-sharing” (sistem public de industriale și mai multe rafinării de petrol. Proiectul a ajutat la construirea închirieri de biciclete pentru scurtă durată), care, în cele din urmă, a fost a 4,3 kilometri de zonă pietonală, cu facilități îmbunătățite, și, în același promovat în rândul societăților comerciale, instituțiilor guvernamentale timp, a organizat o campanie de încurajare a schimbărilor de atitudine şi locale și instituțiilor de învățământ. În urma analizei experienţelor și know- comportament privind folosirea transportului non-motorizat. Prima zonă how-ului din domeniul „bike-sharing,” a fost elaborată o schemă liberă de un kilometru pătrat din Ploiești a fost construită în cooperare de strategică pentru înființarea unui astfel de sistem, cu un parc de 50 de dezvoltatori imobiliari și autoritățile locale în vederea îmbunătățirii calităţii vieții în centrul istoric al orașului prin reducerea la minimum a 30 Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere Ploieşti este disponibil la: impactului poluării (emisii și zgomot) în zona centrală. Rezultatul a fost http://www.ploiesti.ro/pidu042010/tot.pdf îmbunătățirea cu 20% a vitezei în transportul public, pe lângă reducerea 31 Newsletter Spicycles cu 15% a poluării în zona centrală a orașului. http://www2.trafikkontoret.goteborg.se/resourcelibrary/SPICYCLES%20Newslette r%201.pdf 31 Zonă pietonală în central oraşului Ploiești Ca în multe alte orașe din România, datele privind clădirile municipale nu sunt complete, iar unele informații lipsesc în totalitate. De exemplu, informațiile cu privire la consumul de energie electrică se referă numai la școli, grădinițe și stadionul din oraş, datele referitoare la spitale și la birourile administrației publice locale lipsind. Conform datelor disponibile, consumul de energie electrică s-a ridicat în 2012 la 3.835.908 kWh, pentru care administraţia municipală a plătit în jur de 1,6 milioane RON. Consumul total de energie termică în toate clădirile municipale a fost de aproape 30 de milioane kWh, ceea ce reprezintă un consum mediu de 174 kWh energie termică pe metru pătrat. Această cifră indică un consum de două ori mai mare decât consumul înregistrat în clădirile municipale din orașele europene învecinate, cum ar fi Banja Luka și Pristina. Această cifră se află în partea superioară comparativ cu alți poli de creștere din România În ultimii ani, municipalitatea a fost implicată în câteva proiecte care vizează îmbunătățirea eficienței energetice în serviciile de alimentare Sursa: www.evz.ro cu apă și de furnizare a căldurii. În 2009, Consiliul Local Ploiești a aprobat participarea orașului la un program coordonat de Ministerul Mediului, Dar, în ciuda progresului înregistrat în oraş în ceea ce priveşte transportul care a încurajat înlocuirea sistemelor convenţionale de încălzire cu cele non-motorizat, numărul persoanelor care fac naveta zilnic mergând pe jos ecologice, care utilizează energie solară, geotermală și eoliană, ori cu alte sau cu bicicleta este încă destul de mic. Practic, mai puțin de 10% din sisteme. navetiştii din oraş merg pe jos sau folosesc bicicleta. Această cifră situează oraşul Ploiești printre performerii mai slabi din baza de date TRACE. Alte Consumul de agent termic în clădirile municipale (kwh/mp) orașe din România au rezultate mai bune. De exemplu, 20% din locuitorii din Cluj-Napoca merg la serviciu pe jos și/sau cu bicicleta. Clădirile municipale Cele mai multe dintre clădirile municipale din oraș sunt unități de învățământ, cum ar fi școli, grădinițe, care includ, de asemenea, corpuri suplimentare, precum săli de sport, cămine, săli de spectacol etc. Ploieștiul mai are câteva unități medicale, spaţii comerciale, un stadion și câteva birouri administrative. Primăria este găzduită în clădirea Palatului Administrativ, situat în zona centrală a orașului, o clădire mare, construită în timpul regimului comunist, aflată, în prezent, în proprietatea Consiliul Județean. Suprafața totală a clădirilor municipale aflate în administraţia municipalităţii se ridică la 171.321 de metri pătrați. 32 În cadrul acestui program, două unităţi medicale (Spitalul Municipal și Cu sprijinul agenției locale pentru eficiență energetică, administraţia Spitalul de Boli Infecțioase) au primit sprijin financiar pentru a trece de la municipală se pregătește să depună o cerere de finanțare pentru un metoda clasică de producere a apei calde prin utilizarea surselor de program menit să facă publice datele privind performanța energetică a energie convenţională la cea pe bază de energie solară. clădirilor municipale cu o suprafaţă mai mare de sau egală cu 500 de metri Administrația orașului are în vedere derularea mai multor pătraţi. Anterior, legea cerea autorităților publice să facă publice datele proiecte care vizează creșterea eficienței energetice în clădirile publice. De referitoare la eficiența energetică a tuturor clădirilor municipale cu o exemplu, lista actualizată de proiecte incluse în Planul Integrat de suprafaţă mai mare de sau egală cu 15.000 de metri pătraţi. 32 Dezvoltare Urbană cuprinde o serie de inițiative referitoare la utilizarea surselor regenerabile de energie pentru producerea apei calde în anumite Iluminatul stradal unităţi publice din oraș. Două dintre aceste unități medicale care Unele dintre serviciile de utilități publice din oraș sunt gestionate de beneficiază de astfel de programe sunt Spitalul Județean și Complexul de autoritatea responsabilă cu serviciile publice, și anume Regia Autonomă servicii sociale „Sf. Andrei”. Fondul Român pentru Mediu asigură asistență de Servicii Publice Ploiești (RASP), o companie autonomă de stat, aflată în financiară Spitalului de Urgență Ploiești în vederea producerii de apă caldă subordinea Primăriei. Regia administrează și monitorizează iluminatul din resurse de energie geotermală și solară. public, colectarea deșeurilor solide, sistemul de termoficare și cel de epurare a apelor uzate. Directorul RASP este numit de către primar, iar Palatul Administrativ, care găzduieşte Primăria Ploiești, Consiliul compania are 100 de angajați. Judeţean Prahova şi Prefectura Sistemul de iluminat public din oraș funcționează relativ bine. Cu o singură excepție, toate străzile din oraș, având o lungime totală de 128 km, sunt iluminate. Lămpile vechi pe mercur au fost înlocuite cu cele moderne, mai eficiente, cu vapori de sodiu. În prezent, există 16.000 de stâlpi de iluminat răspândiți în tot orașul. Consum de energie electrică pe stâlp de iluminat (kWh/stâlp iluminat) 32 Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere Ploiești este disponibil la: www.ploiesti.ro/pidu042010/tot.pdf 33 În urma procesului de reabilitare și modernizare a sistemului, consumul de soluție tehnică a fost considerată foarte costisitoare și, curând, proiectul energie electrică a scăzut considerabil, la 9,5 milioane kWh pe an. Cu un pilot a fost abandonat. consum de 595 kWh pe stâlp de iluminat, Ploieştiul ocupă o poziţie mai bună decât majoritatea orașelor cu climă asemănătoare, incluse în baza Stâlpi de iluminat public dotaţi cu lămpi noi cu vapori de sodiu de date TRACE – inclusiv Sarajevo, Belgrad sau Gaziantep. Cu toate acestea, oraşul are un consum ușor mai ridicat comparativ cu Cluj-Napoca sau Tbilisi, dar este mai mic decât în unii poli de creștere din România, inclusiv Constanța și Timișoara. În 2012, municipalitatea a cheltuit 5 milioane RON pentru iluminatul public, ceea ce reprezintă aproximativ 1% din bugetul orașului. Tariful pentru iluminatul public depinde de perioadele zilei. De exemplu, 1 kWh de energie electrică costă 0,7 RON, inclusiv TVA, în orele de vârf, și doar jumătate din această sumă (0,35 RON) în afara orelor de vârf. În timpul iernii, luminile sunt aprinse de la 17:30 la 07:30, în timp ce, pe perioada verii, becurile luminează de la 22:00 la 05:30. În momentul implementării TRACE în Ploiești, orașul era în curs de schimbare a furnizorului de iluminat public. Luxten, o companie privată responsabilă cu iluminatul public în oraș de mai mulți ani, urma să fie înlocuită cu o societate comercială având ca unic acţionar Consiliul Local Ploieşti, și anume Servicii de Gospodărire Urbană Ploieşti (SGU), o entitate Înlocuirea becurilor cu mercur cu cei cu vapori de sodiu a redus consumul cu experiență redusă în domeniul iluminatului public. Contractul dintre de energie electrică și a îmbunătățit, în ansamblu, eficiența iluminatului Luxten şi Primărie urma să se încheie la mijlocul lunii februarie 2013. public din oraș. În prezent, sistemul permite furnizorului de iluminat Contractul de concesiune al Luxten a fost prelungit de două ori – stradal să fie informat în timp util, printr-un simplu apel telefonic, cu maximum cât permite legea. După încheierea contractului cu Luxten, privire la orice problemă ce apare în legătură cu stâlpii de iluminat sau la preluarea sistemului de iluminat public de noul furnizor de astfel de lămpi. De multe ori, oamenii sună la dispecerat în primele 10 minute din servicii ar dura câteva luni. momentul în care un bec nu mai funcționează . Faptul că toate străzile din În timp, Luxten a făcut o serie de investiții în infrastructura de Ploiești sunt iluminate ajută la menținerea unei rate scăzute a iluminat a orașului. Investițiile au început în 2001 și au fost efectuate până criminalității în oraș. în 2012. În toată această perioadă, aproape 90% dintre lămpile vechi cu Recent, municipalitatea a încercat să introducă un program mercur au fost înlocuite cu altele mai eficiente, pe bază de vapori de centralizat de reglare a intensităţii luminii, dar, din păcate, au apărut o sodiu. În urmă cu câțiva ani, compania a încercat să implementeze un serie de probleme și anumite componente nu au funcţionat. Locatarii sistem de iluminat inovator, foarte eficient, dar costisitor, prin instalarea unora dintre străzile pe care s-a aplicat acest program s-au declarat mai multor becuri cu LED-uri într-unul dintre parcurile orașului. Acesta a împotriva acestui sistem. Deoarece se afla la finalul contractului cu fost un proiect pilot ambițios, prin care compania a încercat să municipalitatea, Luxten nu a dorit să mai continue acest program, şi nici să demonstreze că se poate folosi o soluție eficientă în privința iluminatului vadă ce anume nu a funcţionat și să remedieze problema. stradal. Deși a fost apreciată de către administratorii orașului, această În viitor, unul dintre planurile foarte ambițioase ale RASP este de a îmbunătăți în continuare sistemul și de a introduce iluminatul public cu 34 LED-uri. Cu toate acestea, pentru moment, municipalitatea este clienții care îşi pot alege furnizorul de energie și au capacitatea tehnică de conştientă că bugetul orașului nu poate susține investițiile de capital a se conecta direct la rețeaua de energie disponibilă. Toţi clienţii casnici pentru o asemenea soluție eficientă, însă foarte costisitoare. sunt consumatori captivi, deoarece nu au capacitatea tehnică de a-și alege furnizorul și de a se conecta direct la rețea. Și unii dintre agenți economici Energia electrică sunt consumatori captivi și, astfel, folosesc tarifele stabilite de ANRE Electrica Furnizare Muntenia Nord este principalul furnizor de energie (Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei). ANRE electrică din Ploiești. Compania furnizează energie electrică pentru șase reglementează tarifele pentru consumatorii captivi - 45% din piața de județe: Prahova, Brăila, Galați, Dâmbovița, Buzău și Vrancea. Sarcina energie electrică din România. electrică pentru întreaga regiune Muntenia Nord și cele şase judeţe ale Ploieștiul are puțin peste 92.000 de consumatori casnici sau sale este de 1.000 MW, din care 30% este doar pentru județul Prahova (în captivi în clădiri rezidențiale și gospodării; aceştia au nevoie de 240.000 jur de 300 MW). Electrica Muntenia Nord Distribuţie este responsabilă cu MWh anual, cu un consum mediu lunar de puţin peste 200 kWh. Diferența distribuția energiei electrice în județul Prahova şi în Ploieşti. până la 589.318 MWh o reprezintă consumul clienților eligibili, care îşi pot Pierderile în sistemul de transport și de distribuție a energiei alege furnizorul de energie și tarifele. electrice se ridică la 11%, în timp ce pierderile comerciale sunt de 2%. În 2012, Electrica Furnizare a cumpărat 124.496 kWh la prețul de Pierderile din rețeaua de transport sunt mai mici decât cele din sistemul piață de 0,59 RON/kWh și 705.000 kWh la preţul reglementat de ANRE de de distribuție. Potrivit Electrica, este nevoie de un proces de modernizare 0,51 RON/kWh. Prețul energiei electrice este în funcție de consum, pentru a reduce pierderile din rețeaua de distribuție. perioada zilei, tipul de energie electrică, nivelul de tensiune și tipul de consumator. Pierderi de energie electrică în sistemul de transport şi distribuţie (%) Stâlpi de electricitate În 2012, consumul total de energie electrică pentru 94.521 de consumatori casnici și o parte din agenții economici din oraș s-a ridicat la 589.318 MWh. Această cifră nu include consumul industrial și nici acei Pentru consumatorii casnici, tariful poate varia de la 0,2810 RON la 0,4830 agenți economici care se încadrează în categoria consumatorilor eligibili – RON pe kWh. Persoanele cu venituri mici plătesc un „tarif social”, mai mic, 35 pentru energia electrică. Începând din noiembrie 2005, tariful social se acțiuni). Veolia este, de asemenea, acţionarul principal al Dalkia Termo aplică doar consumatorilor casnici cu un venit lunar mai mic sau egal cu Prahova, operatorul sistemului de termoficare din Ploieşti. Apa Nova este salariul minim pe economie. Tariful mediu pentru agenţii economici şi furnizorul de apă potabilă din Ploiești din 1997 și are un contract de consumatorii industriali variază între 0,5436 RON și 0,878 RON pe kWh. gestionare a sistemului de apă din oraș încheiat pe o perioadă de 25 de În Ploiești nu există niciun proiect important în domeniul energiei ani cu Primăria, până în 2022. regenerabile. Cu toate acestea, în județul Prahova sunt două parcuri Rețeaua de distribuție a apei are aproximativ 400 de kilometri de fotovoltaice cu o capacitate instalată de 18 MW, respectiv 40 MW. conducte și se află în proprietatea Primăriei. În oraş există 18 surse de apă Consiliul Judeţean Prahova și Electrica au emis permise pentru o freatică, 38 de pompe subterane şi de suprafaţă, cu o adâncime între 40 şi capacitate instalată totală de 100 MW. În prezent, se află în curs de 150 m până la oglinda apei, precum și patru rezervoare. De exemplu, implementare un program pentru montarea unor instalaţii fotovoltaice de principala staţie de pompare a apei, „Staţia 23 August”, are 4 pompe mari; 3 kW pe fiecare clădire din zonele rurale pentru a le permite locuitorilor trei pompe au o capacitate de 132 kWh fiecare, iar cea de-a patra 90 kWh. din zonă să beneficieze oricând de electricitate și apă caldă. Până în Fiecare pompă livrează 1.000 de metri cubi de apă pe oră. Apa prezent, au fost instalate panouri solare pentru producerea apei calde pe brută intră în rezervor și apoi este tratată cu clor înainte de a fi pompată. clădiri de spitale și grădinițe. În judeţul Prahova au fost epuizate toate Conținutul de clor din apă este de 0,5 mg/litru. Capacitatea maximă a locurile disponibile pentru instalarea de hidrocentralele electrice. În rezervorului principal este de 20.000 de metri cubi de apă pe zi – mai România, energia eoliană este cea mai ieftină energie din surse mare decât cantitatea de apă cu care este alimentat zilnic orașul (între regenerabile și care necesită o investiție de 1,1 milioane EUR pentru 14.000 și 15.000 de metri cubi). Când rezervorul cel mare trebuie curățat, producerea unui MW. Cea mai costisitoare este energia produsă din surse se utilizează un alt rezervor, cu o capacitate de 10.000 de metri cubi. hidro, costurile de producție pentru 1 MW fiind între 4 milioane și 5 milioane EUR. Energia fotovoltaică este mult mai ieftină decât energia Staţia de epurare a apei „23 August” din Ploieşti hidro, fiind necesar un capital inițial de 1,5 milioane EUR pentru producerea a 1 MW de energie electrică. Apa potabilă și apa uzată Apa potabilă Sectorul de apă potabilă şi apa uzată din Ploiești este împărțit între un operator privat și unul public. Apa potabilă este administrată de o societate privată, Apa Nova, în timp ce apa uzată se află în gestionarea sectorului public prin Regia Autonomă de Servicii Publice (RASP). Cele două companii sunt interconectate, Apa Nova încasează de la populație banii pentru serviciile de apă și apoi plătește către compania publică. Serviciul de apă potabilă din Ploieşti a fost luat în concesiune de Apa Nova. În prezent, din punct de vedere administrativ, apa potabilă ţine După clorinare, nivelul presiunii apei în rezervor ajunge la 3,4 bari. Stația de Primărie, dar este gestionată de Apa Nova. Aceasta este o companie de epurare a apei este situată la 40 de metri deasupra nivelului orașului. privată ai cărei principali acţionari sunt Veolia, un operator francez de Apa este adusă în oraș prin gravitație, astfel că nu se utilizează pomparea. utilităţi publice (care deține 73% din acţiuni), și Primăria Ploiești (27% din În momentul în care apa ajunge în oraș prin curgere liberă, presiunea 36 crește la 7,4 bari, ceea ce este mai mult decât suficient pentru a ridica apa Consumul energetic pentru producţia de apă potabilă (kWhe/mc) pe verticală până la rezervoarele de înmagazinare, aflate o înălțime de 31 de metri. Deși rețeaua se află în proprietatea Primăriei, în cazul în care apar nereguli la conducte sau există scurgeri în rețea, remedierea este făcută de Apa Nova. Modernizarea sistemului a inclus instalarea de apometre în întreaga rețea. Conform acordului dintre Apa Nova și Primăria Ploiești, 20% din venituri sunt utilizate pentru investiții în rețeaua de conducte și 80% sunt folosiți pentru a acoperi o parte din costurile de modernizare și securitate a sistemului și pentru întreținerea echipamentelor. Fiind o companie privată, Apa Nova nu poate accesa fonduri UE. Compania foloseşte un sistem SCADA, prin care monitorizează alimentarea cu apă în rețeaua de distribuție și analizează distribuţia şi presiunea apei din amonte (din sectorul de producţie). Compania are în vedere instalarea unui sistem automat de supape de presiune la utilizatorii finali (în aval), în Tarifele pentru apă se calculează pe baza cheltuielilor legate de producție vederea gestionării și monitorizării presiunii apei. și distribuție. În 2012, gospodăriile din Ploiești au plătit 2,26 RON, fără Producția anuală de apă pentru Ploiești se situează puţin peste 17 TVA, pentru un metru cub de apă potabilă și 1,1 RON pentru un metru cub milioane de metri cubi, pentru care se utilizează 4.080.000 kWh de apă uzată. electricitate. Cheltuielile de energie reprezintă o mică parte din buget – doar 5%. În medie, este nevoie de aproximativ 0,24 kWh de energie Pierderi de apă (%) electrică pentru a produce un metru cub de apă potabilă. Această cifră situează municipiul Ploiești în partea de jos a bazei de date TRACE, printre orașele cu cele mai eficiente sisteme de apă potabilă. Din acest punct de vedere, Ploieşti înregistrează o performanţă asemănătoare cu cea a Brașovului, și mai bună decât alte oraşe cu un indice al dezvoltării umane similar, precum Cluj-Napoca și Viena. Ploieștiul se situează bine și şi în ceea ce priveşte consumul de apă, cu 154 de litri pe cap de locuitor, având o performanţă mai bună decât cele mai multe dintre orașele cu climă similară aflate în baza de date TRACE, cum ar fi Cluj-Napoca, Gaziantep sau Sarajevo. Comparativ cu alte orașe, pierderile din sistem nu sunt prea mari. Cu pierderi de 30%, Ploieștiul are o performanţă mai bună decât cele mai multe orașe cu climă similară, inclusiv Bratislava, București și Pristina. În același timp, Ploieștiul are cea mai bună performanță dintre polii de creștere din România. Totuși, este loc și de mai bine, și asta deoarece există orașe europene, La începutul anului 2013, prețurile pentru serviciile de apă au urcat puțin. precum Varșovia și Kiev care înregistrează pierderi de apă mai mici. Acum locuitorii din Ploiești plătesc 2,61 RON pentru un metru cub de apă 37 potabilă. Tarifele pentru apă sunt mai mici în comparație cu alți poli de acționarul majoritar al companiei este o entitate privată, societatea nu a creștere (a se vedea tabelul de mai jos). Un lucru bun este că locuitorii fost eligibilă. Oricum, se estimează că proiectul în curs de derulare va orașului achită facturile de apă la timp, astfel că încasările se apropie de reduce pierderile companiei Hidro Prahova, și va reduce costurile de 100%. Cu toate acestea, compania menține cu greu tarifele la acest nivel. operare. După finalizarea proiectului, 96% din populația județului Prahova Dacă Apa Nova ar putea majora tarifele cu câteva puncte procentuale, va fi conectată la serviciile de apă și canalizare. atunci ar putea genera mai multe fonduri necesare pentru modernizarea rețelei. Tarifele la apă pot fi ajustate de două ori pe an, cu aprobarea Apa uzată Primăriei. Cu toate acestea, administraţia municipală ezită să ceară În prezent, activitatea de epurare a apelor uzate este coordonată de Regia oamenilor să plătească mai mult pentru serviciile de apă și canalizare. Autonomă de Servicii Publice Ploiești (RASP), o regie autonomă de stat , Pentru a reduce pierderile de apă, municipiul Ploiești și compania aflată în subordinea municipalităţii Ploieşti. RASP supraveghează serviciile privată trebuie să facă mai multe investiții în rețeaua de apă. În prezent, de utilitate publică din oraş, inclusiv canalizarea, iluminatul stradal şi se află în curs de derulare un proiect mare, de aproximativ 140 de deşeurile. Staţia de epurare a apelor uzate este situată la periferia milioane EUR, din fonduri europene, care vizează sectorul de apă din oraşului. Noua instalaţie este un proiect de 26 de milioane EUR, aflat în județul Prahova. construcție; se estimează că va fi finalizată şi pusă în funcţiune până la sfârşitul anului 2013. Noua staţie de epurare a apelor se construieşte în Tarife la apă potabilă în 2013 (RON/metru cub, fără TVA) apropierea vechii instalaţii, pe o suprafață de 20 hectare. Majoritatea fondurilor necesare acestui proiect provin de la Ministerul Mediului, cu o mică contribuţie din partea administraţiei municipale. La finalizare, noua staţie de epurare a apelor uzate va fi una dintre cele mai moderne şi mai eficiente din ţară. Un aspect important legat de noua stație este producerea biogazului. Apele uzate vor fi colectate în două mari rezervoare, apoi vor trece printr-un sistem de filtrare care are capacitatea de a genera energie din gaz metan/biogaz şi de a produce electricitate. Funcţionarea staţiei de biogaz va depinde, însă, de eficiența colectării apelor uzate/nămolului. Până în 2007, staţia de epurare a fost administrată de Apa Nova, o societate privată. În 2007, instalaţia a fost preluată de Primărie şi trecută în administrarea RASP. În prezent, RASP şi Apa Nova sunt angajate într -o relaţie comercială. În 2012, Apa Nova a plătit 0,24 RON /mc de apă Sursa: www.anrsc.ro furnizată pentru canalizare şi a perceput 0,99 RON /mc de la clienţi, fără TVA, acesta fiind printre cele mai mici tarife înregistrate în cei şapte poli Proiectul își propune îmbunătățirea și extinderea serviciilor utilitare de de creştere. Totuşi, de când staţia a fost preluată de RASP de la Apa No va, apă și canalizare în toate localitățile din județ; proiectul este implementat compania a pierdut 14,5 milioane de lei în ultimii şase ani, ceea ce a de Hidro Prahova, compania de apă ce aparține de Consiliului Județean diminuat considerabil veniturile anuale ale societății. Prahova și care furnizează apă în mai multe localități si municipii din județ. Consiliul Județean Prahova și conducerea orașului Ploiești au depus eforturi pentru a include și Apa Nova în acest proiect, însă, pentru că 38 Bazin de colectare a apelor uzate (stânga) şi cazan de fermentare a Consumul energetic pentru epurarea apelor uzate (kWhe/mc) biogazului (dreapta), la noua staţie de epurare a apelor uzate Conform acordului semnat de Apa Nova şi Primăria Ploieşti, noua instalaţie de epurare a apelor uzate ar trebui preluată din nou de Tarif canalizare (RON/mc, fără TVA) operatorul privat de apă, la finalizarea construcţiei la noua staţie. Pe de altă parte, autorităţile locale consideră că societatea de stat va administra instalaţia în următorii cinci ani, aceasta urmând să răspundă de monitorizarea şi supravegherea activităţilor asociate apelor uzate. Deşeurile solide Sistemul de deşeuri solide din Ploieşti este administrat de sectorul privat prin două societăţi: una responsabilă de colectarea deşeurilor solide, iar cealaltă, de exploatarea rampei ecologice. Începând cu 2010, colectarea deşeurilor solide este gestionată de Rosal, o societate privată care operează în mai multe oraşe din România. Anterior, colectarea se făcea de către Vitalia, o societate privată care inițial a aparţinut grupului francez cu acelaşi nume şi care operează în sectorul serviciilor publice. În prezent, Sursa: www.anrsc.ro Vitalia administrează şi operează rampa ecologică de deşeuri solide, situată în Boldești-Scăeni, la aproape 15 km distanţă de oraş. Sectorul apelor uzate este foarte eficient deoarece necesită o cantitate În 2012, cantitatea de deşeuri solide generată de clienţii casnici mică de energie, doar 0,08 kWh pentru tratarea și epurarea unui metru (doar populaţia, fără agenţi economici sau industriali) a fost cu puţin peste cub de apă. Astfel, Ploieşti se află printre cele mai eficiente oraşe din baza 57 milioane kilograme. Cantitatea de deşeuri solide generată anual pe cap de date TRACE, având o situaţie mult mai bună decât alte localități de locuitor în Ploiești nu depăşeşte 300 kilograme; astfel, oraşul de europene, inclusiv Banja Luka sau Gaziantep. De asemenea, este cel mai reşedinţă a judeţului Prahova stă mult mai bine la acest capitol decât eficient sistem al apelor uzate dintre toți cei șapte poli de creștere. majoritatea oraşelor aflate în baza de date TRACE și care au climă similară. 39 Cifra este comparabilă cu cantitatea de deșeuri pe cap de locuitor sub formă de hârtie, sticlă şi plastic. În plus, există 39 de platforme generată în Timișoara și Craiova, și aproape de două ori mai mică decât subterane, îngropate în pământ, care au doar capacul în afară. Locatarii cea din Iași sau Constanța. aduc pungile cu gunoi la containerele îngropate, ridică aceste capace şi Colectarea selectivă a început în anul 2012 şi se realizează direct aruncă pungile în platformele adânci de câţiva metri. la sursă. La rampa de deşeuri solide, nu există colectare selectivă. La un an de la implementarea acestui sistem de colectare, au apărut și primele Procentul de deşeuri solide reciclate rezultate – în prezent, se reciclează un sfert din deşeurile solide. În comparaţie cu alte oraşe din baza de date TRACE și care au aceeași climă, Ploieştiul stă foarte bine la acest capitol. Deşeuri pe cap de locuitor (kg/ locuitor) Rata de colectare selectivă este mai mare la nivelul gospodăriilor individuale decât la nivelul clădirilor rezidenţiale. Primăria oferă stimulente pentru a încuraja populaţia din clădirile rezidențiale să separe deşeurile reciclabile de cele organice, oferind o reducere de 20% din taxa de colectare dacă se atinge baremul minim de 3,6 kg de De exemplu, rata de colectare selectivă a deşeurilor din Ploieşti este mai deşeuri/persoană/lună. mare decât cea din alte ora şe din regiune, precum București, Varșovia sau Din 2012, în Ploiești se derulează campanii de informare a Banja Luka. Ploiești are, de asemenea, al doilea cel mai mare procentaj de populației cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor şi la separarea deșeuri reciclate dintre cei șapte poli de creștere. sticlelor de plastic, a cutiilor de conserve şi a hârtiei de gunoaiele organice. Colectarea selectivă se realizează atât la gospodării, cât și la Populaţia a reacţionat foarte pozitiv la aceste iniţiative, dovadă stând clădirile rezidenţiale. Gospodăriile primesc pungi speciale pentru a separa procentul de colectare selectivă din oraş. Tariful pentru colectarea sticlele de plastic, hârtia şi cutiile de conserve de deşeurile organice și deşeurilor solide este de 6 RON/persoană/lună. care, apoi, sunt preluate de Rosal. Administraţia municipală ia măsuri pentru a soluţiona problema În clădirile rezidenţiale, deşeurile sunt reciclate în pungi deşeurilor din construcţii, provenite de pe şantiere, din demolări şi alte disponibile la fiecare etaj, și care apoi sunt colectate în containere activităţi conexe. Momentan, nu există reglementări cu privire la deşeurile speciale, de culori diferite, amplasate în diferite locaţii. Majoritatea din construcţii şi nicio indicaţie privind locurile în care acestea ar trebui acestor containere se află în apropierea clădirilor rezidenţiale. În oraş depozitate sau tarifele conexe. Consiliul local doreşte să adopte o lege există 260 de puncte de colectare selectivă, unde pot fi depozitate deşeuri care să impună constructorului sau societăţilor de construcţii să speci fice 40 în mod clar, înainte de începerea activităţilor legate de construcţii, ce de tone sunt descărcate anual la rampă, iar taxa de depozitare este de intenţionează să facă cu deşeurile rezultate din construcţii/demolări şi 59,22 RON/tonă. unde urmează să le depoziteze. Rampa ecologică de gunoi Vitalia de la Boldești-Scăeni Platforme îngropate pentru deşeuri solide (stânga) şi containere speciale pentru colectare selectivă (dreapta) Rampa de gunoi Vitalia are capacitatea de a produce biogaz. În prezent, se află în derulate un proiect de 2 milioane EUR în acest sens. Iniţial, Rosal operează cu 16 camioane care necesită aproximativ 28.000 litri de capacitatea instalată pentru producerea de biogaz va fi de 0 ,6 MW, iar, motorină pe lună. Cantitatea de deşeuri solide colectat e anual de Rosal ulterior, va creşte la 1 MW. Instalaţia de biogaz va fi operaţională în 2013. este între 60.000 şi 80.000 tone, în care intră și deşeurile generate de Vitalia intenţionează să investească alte câteva milioane de EUR pentru a agenţii economici. În 2012, cantitatea de deşeuri solide pe care Rosal a a produce între 6 şi 8 MW de energie electrică şi termică printr-un proces de descărcat-o la rampa Vitalia s-a ridicat la 77.080 tone și a inclus și gazeificare. Producţia unui kWh de biogaz este mai ieftină decât a energiei deşeurile colectate de la clienţii noncasnici. din alte surse regenerabile. Din 2001, rampa ecologică de gunoi de la Boldești -Scăeni, situată Rampa ecologică de gunoi este una dintre cele mai moderne şi la 15 km distanţă de Ploieşti, este exploatată de Vitalia. Societatea deţine mai bine dotate instalații de acest gen din Europa de Est. Întreaga 15 ha de teren, dintre care 13 ha sunt celulele în care sunt descărcate şi activitate de la rampă este automatizată, fiind realizată cu ajutorul depozitate deşeurile solide. Rampa de gunoi are şase celule; în prezent, echipamentelor de înaltă tehnologie. Camioanele care transportă trei dintre acestea sunt pline, iar una funcţionează la jumătate din deşeurile sunt cântărite la poartă, operatorul emiţând pe loc documentele capacitate. cu data şi cantitatea de gunoaie descărcate. Monitorizarea descărcării În total, la rampa ecologică se pot depozita 3 milioane de tone de deşeurilor este computerizată, ceea ce permite societăţii să aibă o gunoi; până în prezent, au fost deja depozitate 1,2 milioane de tone. evidenţă exactă a cantității de gunoi depozitate. Rampa de gunoi gestionează aproape 80% din deşeurile colectat e în Vitalia operează la rampa ecologică de gunoi cu 6-8 camioane, judeţul Prahova, inclusiv deşeurile colectate în Ploieşti de către Rosal. inclusiv un compactor şi câteva utilaje mari. În prezent, nu există o staţie Rampa ecologică deserveşte 600.000 de persoane. Aproximativ 130.000 de sortare. O astfel de instalaţie este inclusă în master plan-ul privind deşeurile solide şi urmează să fie construită în apropierea rampei de gunoi. Rampa de gunoi are o staţie de tratare a levigatului cu osmoză 41 inversă – instalaţie care permite epurarea apei, în care societatea a Groapa de gunoi Vitalia va fi inclusă în planul de management integrat al investit aproximativ 650.000 EUR, fără TVA. Staţia de tratare a levigatului deşeurilor solide din judeţul Prahova. Proiectul este coordonat de Consiliul are o capacitate de procesare de 3 mc/oră şi o rată de recuperare de 70%, Judeţean Prahova prin Termoelectrica, o societate de stat aflată în restul de 30% fiind reinjectat. subordinea administrației județene. Termoelectrica gestionează cealaltă rampă ecologică de gunoi din judeţul, de la Vălenii de Munte, înfiinţată în Camion la cântarul de la rampa ecologică de gunoi din Boldești-Scăeni 2005. Această rampă gunoi deserveşte mai puţin de un sfert din populaţia judeţului, acolo fiind depozitate anual 48.000 tone de deşeuri solide. Este dotată cu o instalaţie care produce o cantitate mică de energie prin procesul de gazeificare, însă, din cauză că fluxul de nămol nu este constant, nici concentraţia de gaz nu este foarte ridicată. Planul integrat de gestionare a deșeurilor este un proiect complex de 43 de milioane EUR finanţat din fonduri UE prin Programul Operaţional Mediu, proiect care se întinde pe o perioadă de 30 de ani. Se estimează ca semnarea contractului pentru planul de deşeuri solide să aibă loc în 2013, după care va fi organizată o licitaţie pentru selectarea operatorului. Proiectul va include două staţii de transfer - una la Vălenii de Munte şi alta la Boldești-Scăeni - o staţie de sortare la Boldești-Scăeni, pe lângă cea fixă de la Termoelectrica, trei staţii de compostare a gunoiului (una la Boldești- Scăeni şi două la Urlați) şi o staţie de tratare mecanică şi biologică la Vălenii de Munte. Politica de gestionare a deşeurilor solide impune ca tarifele de colectare şi depozitare să fie accesibile populației, astfel că Levigat înainte (dreapta) şi după tratare (stânga) la staţia de tratare a acestea vor fi stabilite în consecință. levigatului Vitalia Pe lângă cele două gropi ecologice de gunoi de la Boldești-Scăeni şi Vălenii de Munte, în judeţ mai există o altă rampă ecologică privată, deţinută de Rompetrol, şi un incinerator pentru deşeuri periculoase (inclusiv deşeuri de la spitale), aceasta fiind una dintre cele şapte instalaţii de acest gen din ţară. Parteneriatul public-privat (PPP) în domeniul deşeurilor solide din judeţul Prahova reprezintă un exemplu că asemenea mecanisme pot funcţiona în România. Totuşi, mai sunt încă multe de făcut pentru a îmbunătăţi și mai mult acest domeniu. Modelul PPP nu funcţionează așa cum ar trebui deoarece cadrul juridic este deficitar şi conţine dispoziţii care nu definesc clar rolul societăţilor publice şi private şi modul în care acestea ar trebui să interacţioneze. Pe de altă parte, cel mai problematic factor este durata parteneriatului şi perioada de operare a acestuia. Băncile nu sunt dispuse să acorde împrumuturi pentru proiecte pe termen 42 scurt, de 3-5 ani, şi preferă programe care se întind pe o perioadă mai este următoarea: 66,9% clienți rezidențiali, 31,65% agenţi economici și lungă de timp. industriali și doar 1,38% clădiri publice. Sistemul de termoficare Caloriferele vechi au fost înlocuite cu unele noi Sistemul de termoficare din Ploieşti este gestionat de Dalkia Termo Prahova, o societate privată care deţine 87,2% din acţiunile Dalkia România, parte a grupului francez Veolia, un operator dinamic în domeniul serviciilor şi utilităţilor publice. Restul de 12,8% din acțiuni este distribuit în mod egal între Primăria Ploieşti şi Consiliul Judeţean Prahova. Dalkia este responsabilă de gestionarea sistemului de termoficare din oraș încă din 2004, când societatea a semnat un contract de concesiune pe 15 ani cu Primăria Ploiești şi Consiliul Județean Prahova. Contractul este valabil până în 2019 şi poate fi prelungit după expirarea perioadei iniţiale. Societatea este responsabilă de întreg procesul, de la producţia la distribuţia agentului termic prin sistemul mixt de energie electrică şi energie termică. Centrala se află la Brazi, la 10 km distanţă de Sursa: www.iploiesti.ro Ploiești. Centrala este proprietatea administraţiei municipale, iar reţeaua de conducte aparţine Consiliului Judeţean Prahova. Dalkia România este Reţeaua de termoficare este alcătuită din trei boilere mari, care prezentă în țara noastră din 1992 şi exploatează reţelele de termoficare funcţionează pe gaz natural, cu o capacitate instalată totală de 840 MW din patru oraşe si pe cea de la Universitatea Politehnica din Bucureşti. energie termică, şi trei turbine cu o capacitate instalată de 260 MW Cifra de afaceri pe 2011 s-a ridicat la 67 de milioane EUR, iar investiţiile de energie electrică pentru producţia de apă caldă. Există o turbină care la începutul anilor ’90 până în prezent au fost de peste 32 milioane EUR, funcționează pe gaze naturale, care poate produce 25 MW energie din care aproape două treimi au vizat reabilitarea reţelei de termoficare electrică şi 27 MW energie termică. din Ploiești De obicei, turbinele funcţionează în medie 9 luni pe an, și De exemplu, noua turbină pe gaz de la centrala de la Brazi a fost folosesc 600.000 mc de gaze naturale pentru producţia de apă caldă. În pusă în funcţiune în 2010, ca parte a unor proiecte în valoare de 53 de plus, punctele termice (centralele secundare) din Ploiești pot produce 475 milioane RON și care au avut drept obiectiv creșterea eficienţei producţiei MW energie termică. Centralele folosesc atât gaze naturale, cât şi cărbune de căldură. şi pot utiliza o tehnică mixtă, dat fiind faptul că au capacitatea de a trece Dalkia Termo Prahova exploatează reţeaua primară şi secundară foarte simplu de la un tip de combustibil la altul. Pe timpul iernii, de termoficare din Ploiești. Societatea a exploatat centralele termice chiar consumul de gaze naturale este de trei ori mai mare decât vara. înainte de semnarea contractului de concesiune în 2004. Dalkia Lungimea reţelei primare este de 62 km, din care 62% este alimentează cu căldură şi apă caldă 57.855 de apartament e din blocuri – subterană şi 38% se află la suprafață. Lungimea reţelei secundare este de dintr-un total de aproximativ 64.000 de apartamente din Ploiești. 92 km. Majoritatea reţelei a fost construită în anii ’60. Până în prezent, Compania deserveşte 105.000 de persoane, aproape jumătate din jumătate din cele 88 de puncte termice din oraș au fost modernizate. populaţia oraşului. În plus, Dalkia alimentează cu căldură un număr de 33 Conform contractului semnat în 2004 cu administraţia publică locală, de clădiri municipale şi 756 de agenţi economici. Structura clienților Dalkia Dalkia trebuie să investească 25 de milioane EUR în modernizarea reţelei 43 şi în echipamente care să ducă la creşterea eficienţei sistemului. Până în Înainte de finalizarea programului de creştere a eficienţei a sistemului , 2010, compania investise deja 21 de milioane EUR în acest sens. erau necesari 300 mc pentru producerea unei Gcal de căldură, faţă de numai 200 mc necesari în prezent. De asemenea, s-a redus şi consumul de Centrala termică Dalkia apă şi electricitate. Din 2005 până în 2010, consumul de apă caldă a scăzut cu peste 50%, de la aproape 250.000 tone/an la puţin peste 100.000 tone/an. În mod similar, consumul de electricitate s-a redus semnificativ, de la 100.000 MWhe în 2005 la 60.000 MWhe în 2010. Economia la energie şi consumul scăzut de combustibil au contribuit la îmbunătăţirea performanţei sistemului de termoficare, inclusiv a boilerelor şi a turbinelor. De exemplu, performanţa turbinei în sezonul rece a crescut de la 36,8% în 2004 la peste 43% în 2010, în timp ce alimentarea cu energie termică de la 94,02% în 2004 la aproape 100% în 2011. În prezent, centrala termică poate ajunge la o eficienţă de 75% atunci când afară se înregistrează o temperatură de 0°C, şi la 76% atunci când temperatura creşte la 4°C. Temperatura maximă a apei calde este de 110°C. În perioada comunistă, aceasta era de 120°C. Reabilitarea şi modernizarea reţelei şi programelor menite să crească performanța sistemului, derulate în ultimii ani, reprezintă principalele motive pentru menținerea costului extrem de competitiv la Înlocuirea a opt kilometri de conducte în 2004 a contribuit la căldură. Costul de producţie de 224,33 lei/Gcal este cel mai mic din ţară, îmbunătăţirea semnificativă a eficienţei sistemului, începând cu acel an fapt ce permite companiei Dalkia să menţină tarife scăzute la căldură. fiind nevoie de 30% mai puţin gaz natural. Tarif căldură în 2012 – RON/Gcal Interiorul centralei de cogenerare de la Dalkia 44 In 2012, clienții casnici din Ploiești au plătit cel mai mic tarif pentru greutăţi. Principala problemă o constituie pierderile de căldură d in cauza căldură din țară, și anume 160 RON /Gcal, preț ce a inclus subvenții scurgerilor de apă caldă din reţea. În prezent, pierderile tehnice şi cele suportate de către Primărie. Agenţii economici şi instituţiile publice comerciale pe rețea se ridică la 25%. Cifra este printre cele mai mari din plătesc 244 lei/Gcal, cu TVA. baza de date TRACE în comparație cu celelalte oraşe europene care au Căldura este distribuită pe durata anotimpului rece, aproximativ sistem de încălzire centralizat şi care au un nivel mai mic al pierderilor cinci luni pe an, şi este furnizată doar dacă temperatura scade la 10°C timp termice, precum Tallinn, Skopje sau Budapesta. Însă, în comparație cu de trei nopţi consecutiv. Sistemul de distribuţie a apei calde/căldurii se majoritatea oraşelor din România, inclusiv alţi poli de creştere, precum realizează pe verticală. În acest caz, dacă un client (apartament) nu Brașov şi Cluj-Napoca, Ploieștiul stă mult mai bine la acest capitol. plăteşte factura la timp, atunci întreaga clădire poate avea de suferit, inclusiv cei care şi-au achitat facturile. Compania poate să debranşeze Pierderi de căldură în reţeaua de termoficare (%) clădirea de la reţeaua de termoficare, astfel alimentarea cu apă caldă şi căldură fiind întreruptă la toate apartamentele până la efectuarea plăţilor restante. Lucrări de izolare termică la o clădire rezidenţială din Ploieşti Pierderile de căldură afectează colectarea facturilor la apă caldă și căldură. Principalele pierderi sunt cele din reţea şi sunt cauzate de vechimea conductelor. Deşi rețeaua are o vechime medie de 32,3 ani, o vechime mai mică în comparaţie cu alte sisteme din ţară, conductele au fost fabricate Sursa: www.evz.ro. din materiale de slabă calitate. Deşi compania a investit milioane de EUR în diferite programe pentru îmbunătăţirea eficienţei sistemului, problema Reabilitarea termică a sute de apartamente din Ploieşti a contribuit la pierderilor din rețea a rămas încă nerezolvată. Dalkia Termo Prahova menţinerea unui nivel ridicat de confort în clădirile rezidenţiale vechi, dispune de un sistem SCADA, însă acest instrument nu poate identifica unde, în trecut, locatarii sufereau de frig şi primeau servicii de apă și problemele din reţea. Ultima evaluare privind pierderile din conducte a căldură de calitate slabă. avut loc în 2010. Totuşi, în ciuda eforturilor depuse pentru îmbunătăţirea eficienţei şi menţinerea preţului la căldură la cel mai mic nivel din România, reţeaua de termoficare din Ploieşti se confruntă cu o serie de 45 46 Recomandări privind eficienţa energetică termoficare“, „Transportul privat”, „Clădirile municipale” şi „Transportul public”. „Sistemul de termoficare” este sectorul cu cel mai mare potenţial TRACE permite estimarea potenţialului de economisire a energiei în mai de creştere a eficienţei energetice, chiar dacă acest domeniu este multe sectoare de servicii din oraș prin stabilirea unui program de controlat atât de sectorul privat, cât şi de administraţia municipală. evaluare a performanţei localității în comparație cu alte oraşe cu Următorul sector cu cel mai mare potenţial de econ omisire a energiei este caracteristici similare, cum este clima, populaţia sau indicele de dezvoltare cel al „Vehiculelor proprietate personală”, deşi nivelul de control local umană. De exemplu, consumul de energie aferent stâlpilor de iluminat asupra acestui sector este destul de limitat. „Clădirile municipale”, în care stradal din Ploiești a fost comparat cu consumul similar al altor oraşe instituţiile de învăţământ şi de asistenţă medicală se află sub controlul aflate în baza de date TRACE și cu o climă similară. Potenţialul de administraţiei municipale, au un potenţial mare de economisire. economisire a energiei în cazul iluminatului stradal a fost calculat utilizând „Transportul public” este un alt sector important în care municipalitatea a metoda care include oraşele cu performanţe mai bune decât Ploieștiul, investit în ultimii ani şi în care nivelul de control local este destul de precum şi gradul în care rezultatele acestor oraşe au fost mai bune. Cu cât ridicat. Următorul sector important, evidenţiat de TRACE, cu un potenţial baza de date a TRACE dispune de mai multe informaţii, cu atât rezultatele mare de economisire a energiei este „Iluminatul stradal”, care se află sub sunt mai bune. În acest moment, TRACE are în baza de date aproximativ controlul Primăriei. 100 de oraşe, care, permit, în general, realizarea unor comparaţii corecte. În ceea ce priveşte „Apa potabilă“, „Deşeurile solide“ şi „Apa Potenţialul de economisire a energiei se stabileşte şi prin uzată“, acestea au un potenţial redus de economisire a energiei – în intermediul altui factor-cheie, şi anume nivelul controlului local. Cu cât principal deoarece în ultimii ani s-au făcut îmbunătăţiri privind eficiența autorităţile publice locale au un control mai mare asupra unor anumite acestor sisteme sau astfel de îmbunătăţiri sunt în curs, dar și pentru că sectoare de servicii, cu atât potenţialul de economisire a energiei este mai aceste domenii se află sub controlul sectorului privat (deşeurile solide şi mare. În Ploiești, unele servicii de utilitate publică sunt gestionate de apa potabilă) cu un control limitat din partea autorităţii municipale. municipalitate, pe când altele cad în responsabilitatea sectorului privat sau sunt reglementate la nivel naţional. Administrarea deşeurilor solide şi Sectoare prioritare a rampei de gunoi se află în administrarea sectorului privat, astfel că, practic, municipalitatea nu prea are un cuvânt de spus în acest domeniu. Sectorul de apă și termoficarea sunt gestionate prin parteneriate de tip public-privat, în care sectorul privat este acționarul majoritar. Autorităţile locale nu au o influenţă foarte mare în domeniul electricității deoarece politicile şi regulamentele sunt stabilite de către Guvern, la nivel naţional. În plus, un alt domeniu în care se consideră că administraţia locală are un control foarte redus îl reprezintă sectorul „ Transportului privat”. Politicile şi deciziile aferente acestui sector sunt luate la nivel guvernamental, implicarea administraţiei locale fiind limitată. După calcularea potenţialului de reducere a consumului de energie pentru fiecare sector în parte, TRACE a stabilit în mod automat priorităţile pe sector, pe baza potenţialului de economisire. Sectoarele cu cel mare potenţial de economisire a energiei din Ploieşti sunt „Sistemul de 47 Toate priorităţile identificate prin intermediul TRACE au fost discutate cu acces mai bun la oportunități pentru comunitățile marginalizate. În oficialităţile locale pentru ca cei din administrație să poată selecta aceeași ordine de idei, intervențiile care au ca scop îmbunătățirea priorităţile legate de eficienţa energetice. Un număr de opt recomandări eficienței energetice a clădirilor municipale ar putea fi făcute în tandem cu au fost selectate de autorităţile locale. Aceste recomandări vor fi modernizările care cresc rezistența clădirilor la dezastre. prezentate mai detaliat în următoarele secţiuni. Trebuie menționat, încă de la început, că toate recomandările Strategia şi planul de acţiune în domeniul eficienţei prezentate în această secțiune ar trebui considerate ca fiind indicative, iar energetice nu normative. Cu toate că instrumentul TRACE permite o privire de Una dintre cele mai importante recomandări făcute prin interme diul ansamblu asupra celor mai importante aspecte legate de eficiența TRACE administraţiei publice a municipiului Ploieşti a fost elaborarea unei energetică din cadrul unei municipalități, acesta nu furnizează o analiză strategii şi a unui plan de acţiune în domeniul eficienţei energetice. aprofundată a fiecărui sector. De exemplu, în cele mai multe orașe Ploieștiul a semnat deja Convenţia Primarilor la 7 septembrie 2012 şi, în studiate, sectorul cu cel mai mare potențial de economisire a energiei a prezent, municipalitatea lucrează la elaborarea Planului de Acţiune privind fost sistemul de termoficare. În mod evident, pentru obținerea unor Energia Durabilă (PAED). Departamentul pentru Proiecte Internaţionale reduceri semnificative ale consumului în acest sector implică, de obicei, și din cadrul Primăriei coordonează elaborarea PAED, în speranţa că costuri ridicate. Aceste costuri pot depăși posibilele beneficii și ar putea să documentul va fi gata spre a fi depus la Comisia Europeană până la nu justifice eventualele investiții în acest sector. De asemenea, dacă sfârşitul anului 2013. oamenii continuă să se debranșeze de la sistem, orice investiții în Convenţia Primarilor este principala mişcare europeană care reabilitarea rețelei de termoficare s-ar putea dovedi inutile. adună la un loc autorităţile locale şi regionale care se angajează să În aceeași logică, recomandările privind transportul urban ar îmbunătăţească eficienţa energetică a municipiilor lor, precum şi utilizarea trebui să aibă la bază, în mod ideal, un plan de mobilitate urbană (BERD ar resurselor de energie regenerabilă. Principala ţintă a acestui proces este trebui, de fapt, să pregătească planuri de mobilitate pentru toți cei șapte reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020. poli de creștere și pentru București). Recomandările enunțate în acest Convenţia Primarilor a fost lansată în 2008 după adoptarea pachetului UE raport sunt generale, în esență, și sunt extrase dintr -o listă predefinită de privind clima şi energia. Mişcarea susţine eforturile de dezvoltare durabilă intervenții propuse în cadrul mecanismului TRACE. Autoritățile publice ar întreprinse de autorităţile locale în vederea asigurării unui mediu natural trebui să privească aceste recomandări ca pe niște indicații despre ce și sănătos în localităţile lor. poate fi făcut pentru îmbunătățirea performanței energetice a orașului și După ce primarul semnează Convenţia Primarilor, administraţia pentru reducerea costurilor cu energia. Decizia de a implementa sau nu o locală ia măsuri pentru a transpune angajamentele politice în acţiuni şi anumită recomandare ar trebui luată pe baza unui studiu complet de măsuri concrete. Un prim pas în acest sens este întocmirea inventarului de fezabilitate. De exemplu, dezvoltarea unei rețele pentru biciclete, în loc să referinţă al emisiilor. După un an de la semnarea Convenţiei, determine reducerea ponderii persoanelor care fac naveta cu municipalitatea trebuie să prezinte un plan de acţiune care să evidenţieze autovehiculele proprietate personală, poate avea efectul advers al măsurile pe care oraşul dorește să le întreprindă în v ederea reducerii reducerii ponderii oamenilor care utilizează transportul public. emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe lângă reducerea emisiilor de gaze, În cele din urmă, intervențiile pe linie de eficiență energetică nu aceste măsuri au şi o dimensiune socio -economică. Aceste acțiuni pot ar trebui privite izolat. Deseori, acestea aduc beneficii în mai multe conduce la crearea de locuri de muncă, un mediu mai sănătos şi o calitate sectoare. De exemplu, îmbunătățirea rețelei de transport public nu numai mai bună a vieţii. În acelaşi timp, ele pot contribui la creşterea că va încuraja utilizarea unor opțiuni de navetă mai eficiente, dar ar putea determina și creșterea calității vieții, dezvoltarea economiilor locale și un 48 competitivităţii oraşului. Nu în ultimul rând, planul poate deschide calea publice vizate în vederea reducerii consumului de energie, precum şi către o mai mare independenţă energetică locală. proiectele aferente. În mod ideal, planul trebuie să specifice posibila cantitate de emisii de gaze cu efect de seră ce ar putea fi redusă în urma implementării fiecărui proiect în parte, împreună cu costurile contractate şi termenele de implementare. Nu în ultimul rând, documentul trebuie să menţionate persoanele din cadrul administraţiei publice locale responsabile de monitorizarea şi implementarea planului de acțiune. Strategia privind eficienţa energetică a oraşului trebuie elaborată în colaborare de reprezentanţi din întreaga municipalitate şi alte grupuri care ar urma să fie implicate în executarea strategiei, însă şi de alte părţi interesate. Obţinerea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră specificată în plan necesită o monitorizare atentă pentru a se asigura că sunt atinse ţintele intermediare şi că se fac progrese pentru atingerea obiectivelor finale. Este necesară elaborarea unui plan de monitorizare precum şi o Sursa: www.europa.eu serie de indicatori de performanţă care să poată fi urmăriţi la anumite intervale. Toate măsurile trebuie să fie însoţite de ţinte care să indice În aprilie 2013, Convenţia Primarilor avea 4.522 de semnatari, nivelul de evoluţie într-o anumită perioadă de timp, împreună cu un plan reprezentând peste 166 milioane de locuitori din Europa. Mai mult de de monitorizare simplu, dar eficient. Monitorizarea trebuie să ţină seama, jumătate dintre oraşele semnatare au prezentat Comisiei Europene printre altele, de indicatorii de performanţă, mijloacele de măsurare şi planurile lor de acțiune. 62 de oraşe mici şi mari din România au semnat validarea proceselor de măsurare, un program pentru activitatea de angajamentul politic de reducere a consumului de energie până în 202 0; evaluare, atribuirea responsabilităţilor şi mijloacele de auditare a dintre acestea, 22 de localități au depus planurile de acţiune în domeniul performanţei. energiei. Până acum au fost aprobate 11 PAED -uri, respectiv cele Indicatorii TRACE oferă un bun punct de plecare, având mai mulţi elaborate de Moinești, Vaslui, Alba Iulia, Bistrița, Mizil, Slobozia, Brașov, indicatori-cheie de performanţă în domeniul eficienţei energetice – Arad, Aiud, Râmnicu Vâlcea şi Baia Mare. transportul public şi privat, clădirile municipale, iluminatul stradal, apa Fiecare PAED trebuie să includă câteva secţiuni importante care potabilă & apa uzată, şi deşeurile solide – care pot fi folosiţi la să vizeze consumul de energie în serviciile publice, inclusiv termoficare, monitorizarea eficienţei energetice a oraşului. Însă planul de acţiune nu transport, clădiri municipale, iluminat stradal şi deşeuri. Măsurile trebuie să se limiteze doar la aceşti indicatori. Alţi indicatori pot fi întreprinse în fiecare din aceste sectoare trebuie să includă anumiţi adăugaţi pe listă, inclusiv cei privind eficienţa energetică a clădirilor indicatori, precum energia totală consumată în oraş, economia de energie private şi a unităților industriale, printre alții. obţinută din iniţiative în domeniul eficienţei energetice şi procentul de Planul de acțiune ar deschide calea spre transpunerea diverselor economisire, pentru care trebuie colectate date în fiecare an. Strategia iniţiative într-un document coerent privind eficienţa energetică la nivelul trebuie să reunească ţinte măsurabile şi realiste, să stabilească termene întregului oraş. La final, strategia poate fi folosită ca instrument de bine definite şi să atribuie în mod clar responsabilităţi. Planul trebuie să promovare internă şi externă a oraşului în vederea obţinerii unui sprijin sublinieze măsurile ce trebuie luate în fiecare dintre sectoarele de servicii pentru viitoarele proiecte în domeniul eficienţei energetice. 49 Unele dintre sectoarele prioritare pentru PAED Investiţiile făcute în ultimii ani de Dalkia în modernizarea rețelei fac ca sistemul de termoficare să fie unul dintre cele mai eficiente din ţară. Compania are 400 de angajaţi şi înregistrează profit, cu o cifră de afaceri de 58 de milioane EUR în 2012. Centrala Dalkia de la Brazi Surse: www.realitatea.net; www.ziarul-prahovean.ro; www.energyonline.ro Mai multe oraşe din Europa şi din întreaga lume au întocmit planuri de acţiune în domeniul energiei, care stabilesc obiectivele privind modul în care se poate reduce consumul energetic şi măsurile care trebuie aplicate pentru a ajuta municipalităţile să îşi atingă țintele propuse. De exemplu, pentru a reduce consumul de energie cu 30% până în 2015, oraşul Philadelphia a adoptat mai multe măsuri care ajută municipalitatea să facă progrese semnificative. Aceste măsuri includ o gamă largă de activităţi: de la modernizarea clădirilor municipale, înlocuirea parcului municipal de vehicule, promovarea economisirii de energie în rândul angajaţilor, sursa: www.dalkia.ro instalarea de becuri cu LED, elaborarea de linii directoare privind clădirile eficiente din punct de vedere energetic, până la acordarea de stimulente Numărul de apartamente racordate la centrala principală şi la punctele de fiscale celor care obţin cele mai bune rezultate în materie de eficienţă termoficare care alimentează consumatorii cu apă caldă şi căldură a rămas energetică, organizarea de concursuri între cartiere, realizarea unei destul de stabil în ultimii ani, spre deosebire de alte oraşe în care un campanii de marketing la nivelul întregului oraş şi construirea de locuinţe număr mare de locatari s-a debranşat de la societăţile de termoficare şi a publice eficiente din punct de vedere energetic. trecut la centrale de apartament. Nici cantitatea de căldură distribuită anual în Ploieşti nu a suferit fluctuaţii majore. De exemplu, Dalkia a vândut Sistemul de termoficare 501.198 Gcal în 2008, 505.446 Gcal în anul următor şi o cantitate puţin 33 Întreţinerea şi modernizarea sistemului de termoficare mai mare în 2010, adică 522.266 Gcal. Eficienţa reţelei este, în primul Primele recomandări făcute de TRACE se referă la reţeaua de termoficare. rând, rezultatul unei serii de lucrări de reabilitare şi modernizare din Aflat sub gestiunea unei companii private, Dalkia, sectorul de termoficare ultimul deceniu, care au inclus renovarea conductelor din rețeaua de din Ploieşti este unul dintre cele mai dinamice şi mai profita bile într-o ţară distribuţie şi înlocuirea țevilor uzate. în care majoritatea sistemelor de căldură şi apă caldă funcţionează în mod Totuşi, în pofida unui efort susținut depus de societate şi de ineficient. Pierderile din cauza reţelelor vechi şi uzate şi a conductelor administraţia municipală, mai rămân încă multe lucruri de făcut. Centrala întreținute necorespunzător conduc la plata unui tarif ridicat la căldură şi termică a fost construită în 1965, iar majoritatea conductelor sunt uzate şi apă caldă. Persoanele care locuiesc în Ploieşti în clădiri rezidenţiale vechi 33 Date furnizate de Institutul Naţional de Statistică. plătesc doar 160 lei/Gcal, cel mai mic tarif la căldură din România. 50 trebuie înlocuite. Pe viitor, Dalkia intenţionează să se concentreze şi pe considerabilă a calităţii serviciilor, precum și a confortului în apartamente. îmbunătăţirea eficienţei boilerelor şi reducerea pierderilor din reţeaua Pentru realizarea acestui proiect, Dalkia și autoritățile locale trebuie să primară. pună bazele unui parteneriat, să pregătească oferta tehnică și să identifice Compania se angajează în continuare să modernizeze rețeaua de sursele de finanţare. încălzire pentru cartierele din Ploiești și, astfel, să amelioreze calitatea serviciilor către populație. Pentru următorii cinci ani, compania plănuiește Clădiri de locuințe în cartierul Mihai Bravu din Ploiești să abordeze un proiect amplu privind modernizarea anumitor segmente din rețeaua de distribuție a orașului. Este vorba de un proiect ambițios care necesită investiții de 23,3 milioane EUR pentru rețeaua transport și alte 6 milioane EUR pentru rețeaua distribuție. În perioada imediat următoare, Dalkia și Primăria vor trebui să depună eforturi comune pentru a pregăti oferta financiară în acest sens. Centrala termică modernă Dalkia Sursa: www.panoramio.ro Investițiile vor fi realizate cu sprijinul unor inițiative locale și naționale. Autoritățile locale pot continua să susțină sistemul centralizat de încălzire și să facă eforturi pentru a asigura menținerea acestuia pe termen lung. Potrivit Dalkia, autoritățile locale trebuie să ia în calcul unele măsuri de descurajare a debranșărilor de la sist em. O modalitate în acest sens ar putea fi implementarea unei zone unitare care să nu permită instalarea de centrale de apartament în noile complexe rezidențiale dacă în zonă este În primul an de implementare a proiectului, vor fi modernizați 18 kilometri disponibil un racord la sistemul de termoficare. În caz afirmativ, , noua de conducte în cartierul Mihai Bravu; apoi, în anul următor, vor fi vizate clădire ar trebui să se racordeze la rețeaua existentă. Dalkia analizează, de țevile de apă caldă din zona centrală. Între 2015 și 2018, proiectul se va asemenea, fezabilitatea introducerii unei taxe de 10 RON per Gcal, pe o axa pe diferite cartiere din oraș. perioadă de cinci ani. Un alt proiect pe care îl ia în calcul compania de termoficare este Pe de altă parte, ca societate privată, Dalkia are anumite optimizarea rețelei de distribuție a apei calde, cu o valoare totală de 24 de constrângeri economice - o performanţă bună și realizarea de profit. În milioane RON. Inițial va fi dezvoltat un proiect pilot de 1,5 milioane de lei acest scop, compania ar trebui să aibă posibilitatea să facă planuri pe vizând trei puncte termice și racorduri de apă caldă amplasate în interiorul termen mediu și lung, nu doar pentru următorii doi ani. Din această unor blocuri. La finalizarea proiectului, se estimează o creştere perspectivă, un contract de concesiune cu autoritățile locale pe o perioadă 51 mai lungă de timp ar oferi societății stabilitatea de care aceasta are nevoie public. De exemplu, în Copenhaga, investițiile extinse în rețeaua de pentru a-și putea planifica activitatea pe termen lung. Un parteneriat biciclete au condus la o scădere drastică a numărului celor ce utilizau public-privat între Dalkia și Primărie pe o perioadă lungă de timp nu numai transportul public, reducând profitabilitatea operatorilor în domeniu. Ca că va ajuta societatea să-și realizeze strategia pe termen lung, dar ar atare, este important ca investițiile în alternativele de transport furniza și stimulente pentru continuarea investițiilor în sistemul de nemotorizat să fie îndeaproape coordonate cu investițiile în transportul termoficare din oraș. public. De exemplu, noile căi pietonale și pentru bicicl ete ar putea facilita accesul la nodurile de transport public. Mai precis, noua infrastructură Transportul urban pietonală și pentru biciclete ar trebui să ofere un acces mai uşor, mai TRACE a identificat transportul public urban drept un sector cu un rapid, mai confortabil și mai convenabil la infrastructura de transport potențial semnificativ de creştere a eficienței energetice în Ploiești. public – în special în zonele din afara centrului orașului. Municipalitatea a demarat deja mai multe inițiative legate de transportul public, cum ar fi înlocuirea vechiului parc auto cu mașini mai puțin Centrul oraşului Ploiești poluante și mai eficiente, precum și reabilitarea rețelei de tramvai. Recomandările de mai jos se încadrează în sfera de acțiune întreprinse deja de administrația publică locală sau pe care aceasta intenţionează să o abordeze în viitorul apropiat. Aceste măsuri includ: restricționarea traficului și a parcării, îmbunătățirea rețelei de transport public și extinderea rețelei pietonale din oraș. Transportul nemotorizat Una dintre prioritățile orașului cu privire la transportul public este de a îmbunătăți și extinde rețeaua pietonală. Investiția în mijloace de transport nemotorizate aduce cu sine o serie de avantaje. Din perspectiva eficienței energetice, un număr mai mare de persoane care merg pe jos sau cu Sursa: www.bing.com/maps bicicleta înseamnă un număr mai mic al celor care folosesc vehiculele proprietate personală și, prin urmare, un consum de combustibil mai Este foarte important să se ia în calcul dezvoltarea de noi zone pietonale redus. Asemenea investiții contribuie, de asemenea, la creșterea calității în centrul orașului, pe lângă infrastructura existentă deja. În ultimii ani, în vieții în orașe și stimulează dezvoltarea afacerilor. De exemplu, după ce centrul istoric din Ploiești a fost creată o primă zonă liberă (fără mașini) de Piața Muzeului din Cluj-Napoca a fost transformată într-o zonă pietonală, un kilometru pătrat, în cadrul programului CIVITAS, finanțat de UE, cu nu numai că a crescut traficul pietonal, dar numărul de firme și afacerile în scopul de a reduce nivelul de emisii de gaze cu efect de seră , dar și zonă s-au dezvoltat substanțial. Astăzi, zona pietonală din Cluj-Napoca zgomotul din zona centrală. Totuși, prin comparație cu alte orașe din reunește mai multe spații de agrement și distracți e, precum restaurante, România (atât mai mari, cât și mai mici), Ploiești se clasează pe un loc baruri, magazine, și a devenit una dintre cele mai atractive zone ale deloc onorabil din punctul de vedere al spațiului dedicat pietonilor. După orașului. cum arată imaginea aeriană de mai sus, autoritățile locale din Ploiești au Totodată, trebuie avut grijă ca investițiile în alternativele de creat mai multe zone pietonale de calitate, dar acestea rămân, în mare transport non-motorizat să nu fie făcute în detrimentul transportului măsură, neconectate între ele și majoritatea se rezumă la petice de teren 52 în fața unui număr de clădiri publice importante din oraș. Mersul pe jos Bulevardul Republicii, în avantajul pietonilor și bicicliștilor. De exemplu, între aceste zone pietonale este uneori o provocare. unele orașe (precum Piatra Neamț) au utilizat fondurile POR 2007-2013 De exemplu, traversarea Bulevardului Republicii, pentru a ajunge pentru a crea pasaje rutiere subterane în centrul orașului și amenajarea de la Hotel Central la Palatul Administrativ, ar putea dura câteva minute. zonei pietonale deasupra acestora. Ploiești ar putea efectua o analiză cost- De fapt, pietonii trebuie să aștepte la trei semafoare și să ocolească beneficiu pentru a determina fezabilitatea unei asemenea investiții. pentru a ajunge la destinație. Pasaj pietonal subteran în centrul Ploieștiului Traversarea străzii în unele zone poate dura câteva minute Sursa: www.bing.com/maps Pe lângă noile zone pietonale, marile artere de circulație, precum Sursa: www.maps.google.ro Bulevardul Republicii, ar putea găzdui piste pentru bicicliști. Dat fiind că Ploiești este un oraș de şes, locuitorilor acestuia le va fi mai ușor să circule Într-adevăr, există un pasaj pietonal subteran la două străzi față de artera pe biciclete decât celor din orașele de deal. Desigur, investițiile în piste principală, dar, și aşa, e nevoie de un timp suplimentar de mers pe jos și, pentru biciclete nu vor transforma peste noapte Ploieștiul într-un oraș de în general, acesta nu este considerat prea sigur în timpul nopții. cicliști, dar experiența altor localități arată că oamenii utilizează o Bulevardul Republicii este artera principală a orașului, ce face asemenea infrastructură odată ce ea este construită. Orașul are deja 8 legătura între partea de nord și cea de sud a Ploieștiului, și este și cea mai kilometri de piste pentru biciclete. Uneori, pistele nu pot fi utilizate din aglomerată arteră din municipiu. Prin urmare, autoritățile locale tind, în cauza autoturismelor care sunt parcate de-a lungul lor, blocând accesul mod firesc, să faciliteze circulația pe această arteră principală, reducând bicicliștilor. numărul de stopuri la care trebuie să oprească mașinile. Acesta este un Investițiile în noua infrastructură pentru biciclete ar trebui să ia în lucru bun pentru autovehiculele proprietate personală, dar nu și pentru considerare și aspectele legate de siguranța traficului. Persoanele nu vor pietoni. Dat fiind că Ploiești are deja o șosea de centură care preia folosi acest mijloc de transport dacă îl consideră nesigur. Bicicliștii sunt circulația din jurul orașului de la nord la sud și că aceasta este în curs de adesea implicați în accidente de circulație deoarece, de multe ori, șoferii modernizare prin lucrări finanțate de Programul Operațional Regional nu îi observă în trafic. Pentru a spori siguranța bicicliștilor, noile trasee 2007-2013, merită să se ia în considerare reducerea traficului rutier pe pentru biciclete pot fi construite astfel încât să aibă o „zonă-tampon” de 53 autoturisme parcate (a se vedea imaginea de mai jos). Într-adevăr, pe traficul de autobuze și tramvaie a fost recuperată într -o anumită măsură stradă, pot fi proiectate locuri de parcare de așa manieră încât să se prin sistemul de troleibuze. permită existenţa pistelor pentru biciclete – mai cu seamă pe căile rutiere mai late din oraș. Evoluția numărului mediu de pasageri în județul Prahova între anii 1990 și 2011 Autoturismele parcate îi protejează pe bicicliști Autoturisme parcate Sursa: Institutul Național de Statistică Nu există date precise privind evoluția numărului mediu de călători din Sursa: www.asce.org transportul public din 1989 și până în prezent, dar datele Institutului Național de Statistică de la nivelul țării arată o continuă scădere a Dezvoltarea transportului public numărului de persoane care folosesc transportul public. De exemplu, Sistemul de transport public din Ploiești este bine pus la punct și a reușit numărul celor care folosesc autobuzele în județul Prahova s-a înjumătățit să se adapteze la perioada de tranziție mai bine decât în alți poli de între 1989 și 2012, de la în jur de 102 milioane de pasageri la 54 de creștere. De exemplu, în Brașov și Constanța, rețeau a de tramvai a fost milioane, în timp ce numărul de călători care merg cu tramvaiul a scăzut complet eliminată, în timp ce autoritățile locale din Ploiești au reușit să o cu o treime, de la aproximativ 30 de milioane de pasageri în 1989 la 20 de mențină și au atras fonduri UE prin POR 2007-2013 pentru reabilitarea și milioane în 2012. Dat fiind faptul că Ploiești este cel mai mare oraș din modernizarea unei porțiuni semnificative a acesteia. Cu toate acestea, județul Prahova, această scădere a numărului de pasag eri din Prahova după cum indică și graficul de mai jos, sistemul de transport public din reflectă, probabil, și situația din reședința de județ. Ploiești a suferit unele pierderi, numărul absolut de autobuze și tramvaie Creșterea dramatică a numărului de autoturisme proprietate în funcțiune scăzând de-a lungul anilor. Pe de altă parte, după 1989, orașul personală și creșterea numărului celor care utilizează mașinile pentru a introdus două trasee de troleibuz – o investiție pe care numai alte naveta zilnică au avut un efect negativ asupra rețelelor de transport public câteva orașe din România au reușit să o facă. Ca urmare, pierderea din din întreaga țară. Cu toate acestea, unele orașe au reuşit să limiteze această scădere a numărului călătorilor din transportul public investind în 54 îmbunătățirea sistemului, achiziționând noi vehicule pentru parcul auto și, Există un interes mare pentru finanțarea achiziționării de material rulant astfel, au făcut sistemul mai atractiv, mai accesibil, mai confortabil și mai nou prin POR 2014-2020, iar aceasta ar însemna că asemenea cheltuieli convenabil. Într-o mare măsură, autoritățile locale din Ploiești au reușit să vor deveni eligibile în cadrul următoarei programări a POR. mențină transportul public operațional și într -o formă bună, dar mai sunt De asemenea, autoritățile locale sunt interesate de reînnoirea încă multe de făcut. parcului de autobuze. La ora actuală, o treime din autobuze au peste 25 De pildă, în ceea ce privește eficiența energetică a transportului de ani vechime, sunt poluante și consumă multă energie. De asemenea, public, autoritățile locale din Ploiești ar trebui să se concentreze asupra a dată fiind scăderea numărului mediu de pasageri transportaţi, unele două aspecte. Pe de o parte, pot investi în înlocuirea vechiului parc auto autobuze sunt prea mari acum – adică transportă în medie mai puține din oraș cu vehicule mai noi și mai eficiente din punct de vedere energetic. persoane decât capacitatea lor și mai puține persoane decât atunci când Atât pentru autobuze, cât și pentru tramvaie, există tehnologii noi care au fost introduse inițial în sistemul de transport public al orașului. permit un consum mai mic de motorină și de curent electric. Pe de altă Autoritățile locale iau în calcul înlocuirea unui număr de 50 de autobuze parte, eficiența energetică poate crește prin mărirea numărului de IKARUS vechi cu mașini mai noi, eficiente din punct de vedere energetic și pasageri transportaţi, ceea ce înseamnă că pentru transportul unui mai puțin poluante, și au alocat suma de 10 milioane EUR în acest scop. În pasager este utilizată o cantitate mai mică de energie. prezent, se analizează ce tip de vehicule vor fi achiziționate, în funcție de Investițiile actuale în reabilitarea și modernizarea rețelei de numărul de pasageri din prezent și de estimările viitoare. transport public pot face sistemul mai atractiv pentru cetățeni și pot, în cele din urmă, crește numărul de pasageri. După ce reabilitarea reţelei de Troleibuze în Ploiești tramvai va fi finalizată cu sprijin prin POR 2007-2013, autoritățile locale intenţionează să achiziționeze noi tramvaie. Tramvaie moderne în Oradea Sursa: www.bihorstiri.ro Achiziția de vehicule pentru transportul public ar trebui să devină eligibilă pentru finanțare prin POR, pentru a ajuta, astfel, creșterea eficienței transportului public. Desigur, reînnoirea parcului auto ar trebui să fie coordonată cu reabilitarea și modernizarea continuă a infrastructurii de 55 transport public. Ar fi fost mai ușor pentru majoritatea autorităților locale orașului principal. Cu toate acestea, înainte de extinderea sistemului să cheltuiască bani POR pe achiziția de noi vehicule, fără a face investițiile rețelei de transport public la zonele periurbane, autoritățile locale trebuie, necesare în infrastructură. Acestea din urmă sunt mai greu de realizat mai întâi, să analizeze dacă acest lucru poate fi făcut în mod eficient. Unul decât cele în achiziţii, dar ele nu pot funcţiona decât împreună. dintre criteriile care sunt adesea luate în considerare este densitatea Totodată, achiziția de noi vehicule pentru parcul auto trebuie să efectivă a populației în zonele în care ar fi extins transportul public. În ia în considerare și costurile ciclurilor de funcționare și de mentenanță. general, existența unei densități de 30 de persoane pe hectar este o Mai precis, autoritățile locale nu trebuie să ia în calcul doar eficiența condiție minimă pentru funcționarea profitabilă a unui sistem de energetică a vehiculelor, ci și costurile de operare și întreținere (O & Î) de- autobuze. La ora actuală, niciuna dintre localitățile învecinate orașului a lungul duratei de viață a vehiculului. De exemplu, unele autobuze pot fi Ploiești nu întrunește aceste criterii, iar densitatea în toate localitățile care mai eficiente din punct de vedere energetic, dar pot necesita costuri de O sunt parte din polul de creștere a scăzut, de fapt, în ultimii zece ani. Ca & Î semnificativ mai mari, care, pe termen lung, vor afecta profitabilitatea atare, pentru perioada 2014-2020, investiţia în extinderea sistemului de sistemului. transport public din Ploiești către zonele periurbane nu pare fezabilă. În schimb, ar avea mult mai multă logică să se continue procesul de Autobuz modern în București reabilitare a rețelei existente de transport Totodată, naveta persoanelor care trăiesc în zonele periurbane ar trebui facilitată prin îmbunătățirea infrastructurii de drumuri de legătură și, eventual, prin posibilitatea construirii de parcări de tipul „park-and- ride” – parcări pentru navetiști, care sunt conectate la mijloacele de transport public. Aceste facilități le permit persoanelor să își conducă mașinile până la periferia orașului, să le lase într-o parcare și de acolo să ia un mijloc de transport în comun către zona centrală. Desigur, trebuie făcută o analiză de cost-beneficiu riguroasă deoarece astfel de investiți i pot fi destul de costisitoare și ar trebui alese amplasamentele adecvate, pe baza unei evaluări detaliate privind fluxurile de trafic. Astfel, infrastructura de tip „park-and-ride” poate fi amenajată în zonele care aduc mult trafic în oraș, precum și în zonele cu trafic congestionat. Măsuri de restricționare a parcării Sursa: www.rtv.ro Creșterea dramatică a numărului de vehicule proprietate personală a avut drept rezultat străzi cu trafic din ce în ce mai aglomerat în toate oraș ele Un alt tip de investiții, care a fost considerat necesar conform politi cii din țară. Ploieștiul nu a fost nici el o excepție în acest sens. Figura de mai privind polii de creștere din cadrul POR, a fost cu privire la extinderea jos arată că, între 1990 și 2011, numărul de autovehicule proprietate infrastructurii de transport public la zona metropolita nă. Într-adevăr, este personală aproape că s-a triplat. În timp ce numărul mașinilor a crescut, recunoscut faptul că orașele nu există și nu funcționează într -un vid, ci fac nu s-a întâmplat același lucru cu locurile de parcare. Astfel, s-a ajuns la parte din zone urbane în continuă creștere și evoluție, cu comunități situația în care străzile din centrul orașului sunt adesea aglomerate, iar periurbane din ce în ce mai conectate la economia, serviciile și facilitățile spațiile publice din cartierele de blocuri sunt invadate de autoturisme. 56 Autoritățile locale din Ploiești au luat deja o serie de măsu ri bine Noua parcare subterană din Suceava gândite privind parcarea, măsuri pe care intenţionează să le extindă în viitor. De exemplu, au fost deja instalate parcometre în zonele centrale și, în curând, cetățenii vor putea plăti parcarea folosindu-și telefoanele mobile. Dar încă mai sunt multe de făcut în acest domeniu. De pildă, administrația locală trebuie să se gândească cum poate rezolva situația locurilor de parcare din centrul orașului, unde este posibil să existe cel mai mare număr de mașini în timpul orelor de lucru. Autoritățile locale au rezervat peste 1.200 de locuri de parcare în municipiu, iar în centrul orașului a fost amenajată o parcare privată. Numărul mașinilor proprietate personală înregistrate în județul Prahova Sursa: www.maps.google.ro Pe lângă soluțiile de parcare pentru centrul orașului, autoritățile locale mai trebuie să identifice opțiuni de parcare și pentru cartierele de blocuri. Aceste cartiere cu mare densitate a populației au fost construite în mod predominant în zonele periferice ale orașului, luându-se în calcul o rată relativ redusă de posesori de automobile. În perioada comunistă, puț ine persoane aveau mașini. Această situație s-a schimbat radical în ultimii ani. După cum o arată și imaginea de mai jos, toate mașinile noi care s-au adăugat parcului auto din Ploiești trebuie să fie parcate undeva în oraș. Cel mai adesea, acestea ocupă spații publice și căi pietonale vitale, sufocând pur și simplu cartierele într-o mare de autoturisme. Sursa: Institutul Naţional de Statistică Autoturismele parcate nu lasă deloc spațiu pentru pietoni O analiză mai detaliată a situației locurilor de parcare din oraș poate fi utilă pentru a stabili necesarul în acest sens și modalitățile de a putea acomoda cerințele aferente. De exemplu, mai multe orașe din România au utilizat fondurile POR 2007-2013 pentru a investi în dezvoltarea de parcări subterane, însoțite de amenajarea de spații pietonale. Suceava este un exemplu în această privință deoarece acolo a fost deja finalizată o nouă parcare publică subterană, iar locurile de parcare de pe stradă au fost transformate într-o piață pietonală. O investiție similară ar putea fi luată în considerare și în Ploiești, dată fiind absența relativă de locuri de parcare în centrul orașului, precum și lipsa de Sursa: www.maps.google.ro mari zone pietonale. 57 O asemenea situație poate fi abordată în mai multe moduri. De pildă, și Administrației Publice, studii de mobilitate în toți polii de creșter e ai autoritățile locale ar trebui să analizeze posibilitatea perceperii de taxe de României. Aceste studii vor furniza o imagine concretă asupra condițiilor parcare și în cartierele rezidențiale. O asemenea măsură trebuie, desigur, de trafic din polii de creștere și vor evidenția mai multe măsuri specifice să ţină cont de aspectele sociale. Totuși, majoritatea persoanelor care își care pot fi luate pentru a ușura traficul. permit un autoturism ar trebui în mod normal să își permită și plata La ora actuală, gestionarea traficului cu semafoare și semnalizări pentru parcarea acestuia în spații publice – în special dacă spațiul public ar în Ploiești este realizată de o companie privată, UTI. În viitorul apropiat, putea fi utilizat în alte scopuri productive (precum un magazin nou) sau ca autoritățile locale plănuiesc să instaleze un sistem SCADA pentru a spațiu de agrement (de exemplu, parcuri, terenuri de joacă și baze monitoriza traficul din oraș. sportive). Mai multe camere video vor fi instalate pe principalele bulevarde Unele orașe, precum Cluj-Napoca, au decis să rezolve situația și străzi din Ploiești, care vor sprijini la monitorizarea traficului și a parcărilor investind în structuri de parcare în cartiere. Totuși, aceasta se accidentelor. Administratorii orașului intenționează să conecteze sistemul pot realiza cu resurse limitate de la bugetul local și fără colectarea de taxe SCADA la clădirile publice, în vederea monitorizării și reducerii ratei suplimentare de la cei care obstrucţionează străzile și trotuarele. După criminalității în oraș. Odată ce sistemul SCADA va fi implementat, cum notează Alain Bertaud într-unul dintre articolele sale, în majoritatea monitorizarea și gestionarea traficului vor fi coordonate de la Primărie, orașelor dezvoltate, autovehiculele ocupă, în medie, același spațiu ca și împreună cu reprezentanți ai Poliției locale și regia locală de transport persoanele. Totuși, chiria plătită pentru parcarea acestor mașini este mult public. mai mică decât chiria plătită de persoane. De exemplu, chiria lunară Administrația locală din Ploiești poate lua în considerare pentru spațiul de parcare nu costă de obicei nimic, în timp ce oamenii aplicarea unor zone de viteză redusă în centrul orașului, ca o măsură ce trebuie să plătească pentru același spațiu ocupat. Pe lângă introducerea vizează descurajarea traficului în zona centrală. Impun erea de limite de de taxe de parcare în cartierele cu mare densitate a populației, trebuie să viteză pentru autoturismele proprietate personală poate conduce la ne gândim și la punerea lor adecvată în aplicare, pentru a ne asigura că cei restricționarea transportul privat, favorizând , în schimb, fluxul care ocupă locuri de parcare și plătesc pentru ele. transportului public, al bicicliștilor și al pietonilor în zonele respective. Ar trebui interzis accesul autoturismelor într-un perimetru delimitat de Măsuri de restricționare a traficului câteva străzi, iar, dacă acestea intră în zona respectivă, șoferii ar trebui sa Oraşul Ploiești nu a fost doar martorul unei creșteri dramatice a numărului fie sancționați. Totodată, Primăria se poate gândi la stabilirea de „zile fără de vehicule proprietate personală, înregistrate în oraș, dar și al unei maşini“, pentru a educa și îndruma prin puterea exemplului. De pildă, creșteri semnificative a traficului de tranzit. Orașul este situat pe unul autoturismele proprietate personală ar putea fi interzise în zona centrală dintre cele mai aglomerate coridoare de transport din România – cel care într-o anumită zi a lunii. leagă Bucureștiul de Brașov. Aceasta înseamnă că traficul a crescut în permanență în oraș și că va continua, probabil, să crească şi în viitor. Clădirile municipale Au fost luate o serie de măsuri pentru a îmbunătăți situația Auditul și reabilitarea clădirilor municipale traficului, precum dezvoltarea și modernizarea sistemului de șosele de Orașele din România au făcut progrese semnificative în prestarea de centură. Cu toate acestea, este importantă realizarea unui studiu servicii publice, prin comparație cu alte orașe din regiune. Totuși, un amănunțit al traficului pentru a determina condițiile în care traficul poate domeniu în care multe dintre ele prezintă lipsuri este cel al gestionării fi îmbunătățit. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare adecvate a consumului de energie în clădirile municipale. Majoritatea plănuiește să realizeze, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale autorităților locale intervievate pentru proiectul TRACE nu aveau o bază 58 de date adecvată a clădirilor pe care le administrau, cu informații minime analiza datelor din ultimii ani ar putea furniza idei privind modul în care precum suprafața clădirilor sau consumul de curent electric și de energie ameliorările vizând eficiența energetică au contribuit la reducerea termică. Deși autoritățile locale plătesc facturile pentru energia facturilor la energie. O asemenea bază de date poate, de asemenea, ajuta consumată de aceste clădiri (școli, grădinițe, spitale, complexe culturale și autoritățile locale să realizeze un audit amănunțit al clădirilor municipale sportive, precum și clădiri administrative), există puține informații despre și le-ar permite să stabilească o listă de priorităţi a unităților care trebuie sumele cheltuite pentru energie în aceste unități, precum și despre modul reabilitate. în care aceste cheltuieli ar putea fi reduse. Pentru pregătirea unui asemenea audit ar trebui desemnată o echipă mică, alcătuită din câteva persoane de la Primărie sau din Școala Andrei Mureșanu din Ploiești consultanți externi, care să beneficieze de sprijinul mai multor departamente din administrația publică locală, precum structurile economice și tehnice. Baza de date privind clădirile municipale ar trebui să fie alcătuită dintr-o serie de informații specifice care ar trebui să vizeze tipul de construcție, data construcției și a renovării (dacă este cazul), suprafața, modul de încălzire, precum și informații privind facturile de electricitate și energie termică din ultimii ani. Publicarea rezultatelor și actualizarea datelor în mod frecvent ar putea genera concurență între administratorii clădirilor și ar putea ulterior deschide calea către un schimb productiv de date și către cooperare. Odată ce baza de date este completă, ar trebui să urmeze un audit al clădirilor, care să vizeze consumul specific de energie pentru utilizatorii finali și activități precum sistemele de computere, iluminat, aer condiționat și încălzire. După finalizarea auditului, autoritățile orașului ar trebui să aloce fonduri pentru modernizări în domeniul eficienței energetice, achiziția de noi Sursa: www.harta.edu.ro. echipamente și efectuarea de lucrări de renovare la anumite clădiri. În Programul Operațional Regional 2014-2020, eficiența energetică va constitui un pilon important, iar autoritățile locale ar putea profita de Iluminatul stradal finanțări nerambursabile care să le ajute să reducă facturile lunare la Programul de temporizare a iluminatului stradal energie. Totuși, pentru a ști cât de mult pot economisi, administrațiile După ce gestiunea sistemului de iluminat public a fost subcontractată timp publice trebuie mai întâi să știe cât de mult consumă și cât cheltuiesc de mai mulți ani către Luxten, o societate de economisire a energiei (CSE), aceste clădiri. autoritățile locale au preluat acum sistemul în gestiune proprie, prin Prin urmare, pentru Ploiești, ca și pentru toate celelalte orașe intermediul societăţii Servicii de Gospodărire Urbană (SGU) – societate care vor beneficia de fonduri POR, este importantă existența unei baze de comercială având ca unic acţionar Consiliul Local Ploieşti. Prin urmare, date cu clădirile municipale, în care acestea să colecteze și să monitorizeze SGU va răspunde nu numai de plata facturilor de curentul electric, ci și de indicatorii-cheie de performanță. Aceasta nu le va permite doar să extinderea și îmbunătățirea sistemului de iluminat public din oraș. stabilească unde pot fi realizate cele mai mari economii de energie cu cele În ansamblu, consumul de energie în cadrul sistemului mai mici investiții, ci și să compare clădiri individual e între ele. Mai mult, iluminatului stradal este relativ mic, iar marea majoritate a lămpilor din 59 oraș au fost înlocuite cu unele eficiente din punct de vedere energetic, cu vapori de sodiu. Prin urmare, îmbunătățirile viitoare ale sistemului vor trebui să provină din utilizarea mai bună a lămpilor. Una dintre cele mai simple măsuri care pot fi luate este introducerea unui sistem automat de reglare a intensităţii luminii, care pot reduce intensitatea atunci când traficul din oraș este redus – de exemplu, în cursul săptămânii, la ora 2:00 noaptea, când pe străzi se află de obicei doar puține mașini. Vechile lămpi cu mercur au fost înlocuite cu becuri cu vapori de sodiu O investiție inițială de 100.000 USD într-un an poate determina economii de energie între 100.000 kWh și 200.000 kWh. Introducerea unui asemenea sistem ar beneficia, desigur, de existența unui mod de gestionare centralizat, care ar permite controlul tuturor luminilor publice de la distanță. Pe lângă reglarea intensităţii luminii electrice, autoritățile locale pot lua în considerare introducerea de lumini cu senzori de mișcare – adică becuri care se aprind doar atunci când cineva se află în preajmă. De exemplu, aleile rezidențiale mici care nu sunt utilizate foarte frecvent pot fi dotate cu senzori de mișcare. Deja, multe blocuri au sisteme de iluminat cu senzori de mișcare, instalate pe casa scării, așa că ar fi firească introducerea unor asemenea sisteme și în afara blocurilor. 60 61 62 Recomandări detaliate din analiza TRACE Îmbunătățirea eficienței energetice în Ploiești, România Anexa 1: Strategia și planul de acțiune în domeniul eficienței energetice /64 Anexa 2: Întreținerea reţelei de termoficare /68 Anexa 3: Moduri de transport non-motorizat /72 Anexa 4: Măsuri de restricționare a traficului /76 Anexa 5: Măsuri de restricționare a parcării /79 Anexa 6: Dezvoltarea transportului public /83 Anexa 7: Auditarea și modernizarea clădirilor municipale /88 Anexa 8: Programul de temporizare a iluminatului public /93 Anexa 9: Listă de abrevieri pentru orașele din baza de date TRACE / 97 63 ANEXA 1: Strategia și planul de acțiune în domeniul eficienței energetice DESCRIERE ATRIBUTE Elaborarea unei strategii şi a unui plan de acţiune comprehensive în domeniul eficienţei Potenţial de economisire a energiei energetice. Strategia trebuie să aibă obiective măsurabile şi realiste, să stabilească termene şi să 100.000-200.000 kWh/an atribuie responsabilităţi. Strategia şi planul de acţiune trebuie elaborate de reprezentanţi ai Cost iniţial municipalităţii în colaborare cu alte grupuri care vor resimţi impactul strategiei. 100.000-1.000.000 USD Viteză de implementare Strategia municipală în domeniul eficienţei energetice va integra o gamă largă de iniţiative în < 1 an cadrul unui plan coerent privind eficienţa energetică la nivelul întregului oraş. Prin prezentarea Avantaje colaterale unui plan unic de acţiune, strategia va înlesni monitorizarea progresului. Emisii de carbon reduse Calitate mai bună a aerului Strategia poate fi, de asemenea, utilizată de municipalitate ca instrument de promovare internă Sănătate și siguranță publică sporite şi externă, care i-ar permite să obțină sprijin pentru viitoarele lucrări vizând eficienţa energetică. Creșterea oportunităților de angajare Economii financiare OPȚIUNI DE IMPLEMENTARE Siguranța furnizării Activitate de Metodologie implementare Primarul emite un aviz pentru o analiză și o strategie Aviz al primarului interdepartamentală privind eficiența energetică. Regulament Autoritatea locală (AL) introduce regulamente care cer ca instituțiile (Rapoarte anuale publice să raporteze anual cu privire la consumul total de energie, la privind eficiența măsurile luate pentru a îmbunătăți eficiența energetică și la impactul energetică) măsurilor de eficientizare. AL numește un funcționar public de conducere pentru a monitoriza Numirea unui utilizarea energiei și eficiența energetică în cadrul direcțiilor autorității funcționar privind municipale și al instituțiilor publice. Includerea activităților de colectare eficiența energetică și administrare a datelor în fișele de post ale angajaților municipali responsabili de inițiativele privind eficiența energetică. 64 MONITORIZAREA Odată implementată, monitorizarea progresului şi a eficienţei recomandărilor este fundamentală pentru o înţelegere clară a va lorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o anumită recomandare, ar trebui definit un obiectiv specific (sau un set de obiective) care să stabilească nivelul progresului preconizat într-o anumită perioadă de timp. Concomitent, ar trebui elaborat şi un plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie nici complicat şi nici să solicite foarte mult timp, însă ar trebui, ca cerinţă minimă, să acopere următoarele aspecte: să identifice sursele de informare, să identifice indicatorii de performanţă, să stabilească modalitatea de măsurare şi validare a proceselor sau echipamentelor de măsurare, să aibă protocoale de păstrare a evidenţelor, să stabilească un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), să atribuie responsabilităţile aferente fiecărui aspect al procesului, să stabilească mijloacele de realizare a auditului şi de evaluare a performanţei şi, în cele din urmă, să stabilească ciclurile de raportare şi analiză. Unele dintre măsurile sugerate, care se referă în mod special la această recomandare, sunt următoarele:  Cuantumul total de energie utilizată de autorităţile locale;  Valoarea economiilor bugetare înregistrate ca urmare a iniţiativelor din domeniul eficienţei energetice;  Procentul de iniţiative din domeniul eficienţei energetice pentru care colectarea datelor se realizează anual.  Stabilirea de ținte pentru autoritatea locală în cazul fiecărui indicator cheie de performanţă, cum este, de exemplu, îmbunătățirea cu 20% a unui astfel de indicator în următorii 5 ani. Generarea de rapoarte anuale privind progresul înregistrat în vederea atingerii țintelor stabilite. Monitorizarea și actualizarea constantă a planului de acțiune. STUDII DE CAZ Inițiative municipale de abordare a problemelor schimbărilor climatice, Bridgeport, Connecticut, SUA Sursa: Adunarea Generală din Connecticut „Inițiative municipale de abordare a problemelor schimbărilor climatice“, http://www.cga.ct.gov/2010/rpt/2010-R-0300.htm. Regional Plan Association, Exemplar al Ordinului executiv al primarului, disponibil online la http://www.rpa.org/bgreen/BGreen_2020_Executive_Order.pdf. Regional Plan Association „BGreen 2020: Un Plan durabil pentru Bridgeport, Connecticut”, disponibil online la: http://www.rpa.org/bgreen/BGreen-2020.pdf. În 2008, primarul a emis un ordin care stabilea ca obiectiv pentru autoritățile locale reducerea emisiilor anuale de gaze cu efect de seră la nivelul de referință al anului 1990; potrivit planului de conservare și dezvoltare a orașului, emisiile anuale trebuiau reduse cu 7% până în 2012 și cu 20% până în 2020. Pentru atingerea acestui obiectiv, ordinul prevedea ca municipalitatea să obțină, până în 2012, cel puțin 25% din electricitate din surse regenerabile și ca noile proiecte publice majore de construcție și de renovare să primească cel puţin calificativul silver în cadrul programului de evaluare Leadership in Energy and Environmental Design (LEED) sau un echivalent al acestuia din alte sisteme de evaluare similare. 65 Prin acest ordin, era înființat un Comitet consultativ comunitar privind durabilitatea, cu următoarele atribuții:  supravegherea finalizării unui inventar al gazelor cu efect de seră la nivelul întregului oraş şi al administraţiei municipale;  emiterea de recomandări către primar și municipalitate cu privire la modalitățile de atingere a obiectivelor de durabilitate ale orașului;  pregătirea de materiale educaționale pentru gospodării și firme, care să descrie schimbările climatice și măsurile pe care acestea le pot lua pentru a promova durabilitatea;  identificarea oportunităților de dezvoltare a economiei și a forţei de muncă, asociate cu locurile de muncă ce contribuie la prezervarea și restaurarea calității mediului. Municipalitatea, în colaborare cu Consiliul regional de afaceri din Bridgeport, a elaborat un program de promovare a durabilităţii. Programul include măsuri specifice de auditare a utilizării energiei, de reducere a amprentei totale de carbon a clădirilor din oraș, de utilizare a unor tehnici avansate de tratare a deșeurilor și de analiză a fezabilității privind instalarea de sisteme de energie regenerabilă în clădiri publice și private. De la emiterea ordinului, municipalitatea și Consiliul regional de afaceri au elaborat și un plan detaliat de durabilitate, B Green2020. Planul a fost realizat pe baza unui proces de planificare pe 18 luni împreună cu un Comitet consultativ comunitar și cinci subcomite te tehnice. Procesul a implicat peste 200 de participanți din partea autorităților municipale, statale și federale, a companiilor private și a grupurilor civice și de cartier. Planul reprezintă o strategie detaliată de îmbunătățire a calității vieții, a echității sociale și a concurenței economice pe baza reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a creșterii rezistenței comunității la impactul schimbărilor climatice. Strategia privind eficiența energetică, Spania Sursa: Comisia Europeană – „Strategia privind economiile de energie şi eficiența energetică în Spania”. Material disponibil online la:http://ec.europa.eu/energy/demand/legislation/doc/neeap/es_neeap_en.pdf. „Evaluarea economiilor de energie”, material disponibil online la: http://www.evaluate-energy- savings.eu/emeees/en/countries/Spain/index.php. Strategia privind economiile de energie şi eficiența energetică în Spania 2008-2012 (E4), care constituie planul de acțiune național privind eficiența energetică (NEEAP), vizează să garanteze siguranța furnizării în termeni de cantitate și de cost și să asigure un nivel minim de autonomie, luând în considerare impactul asupra mediului și concurența economică. Planul identifică 7 sectoare, printre care se numără: agricultura, clădirile, echipamentele casnice și de birou, industria, serviciile publice, transportul și transformarea de energie. În cadrul fiecăruia dintre aceste sectoare, planul stabilește obiective strategice, precum şi direcţiile de politică energetică în vederea atingerii acestor obiective. Planul instituie ca țintă specifică pentru 2012 o economisire a energie i de 24.776 mii tep, spre deosebire de obiectivul de 13,7% prognozat în planul inițial pentru anii 2004 -2012. Planul monitorizează, de asemenea, progresele față de cele derulate anterior, identifică investiția și potențialul de îmbunătățire din fiecare sector și stabilește obiective pentru viitorul imediat. Finanțarea planului se face prin intermediul investițiilor în sectorul privat și în servicii publice, care ajung la utilizatorii finali (consumatorii) 66 și la angajatori; investițiile acestora îmbunătățesc procesele sau echipamentele de pe piață în așa fel încât serviciile furnizate să necesite un consum redus de energie. Programul de economisire a energiei și resurselor, Brisbane, Australia Sursa: Bunele practici privind Eficiența energetică a orașului: Orașe Eco2: Programul de economisire a energiei și a resurselor în Brisbane, disponibil online la: http://www.esmap.org/esmap/node/1225. Se estimează că populația din Brisbane va continua să crească în următoarele două decenii. În 2007, Consiliul municipal din Brisbane a emis un planul de acțiune al orașului Brisbane privind schimbările climatice și energia, în care sunt prezentate acțiunile care urmează a fi realizate pe termen scurt (aproximativ 18 luni) și pe termen lung (mai mult de cinci ani). Brisbane se confruntă cu trei provocări majore: schimbările climatice, cererea mare de petrol și emisiile de gaze cu efect de seră. Analizele arată că, dacă Brisbane reacționează inteligent la aceste provocări, orașul poate genera avantaje economice semnificative prin dezvoltarea de industrii durabile, economisind, în acelaşi timp, resurse. Brisbane este un promotor activ al unor abordări diverse în materie de dezvoltare durabilă. În plus, în docume ntul de politici publice al orașului, „O viziune comună: viața din Brisbane în 2026“, autoritățile s-au angajat ca, până în 2026, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră la jumătate, să refolosească toate apele uzate și să refacă 40% din habitatul natural. Planificarea și managementul integrat al resurselor, Stockholm, Suedia Sursa: Bunele practici privind Eficiența energetică a orașului: Orașe Eco2 – Managementul integrat al resurselor în Stockholm, disponibil online la: http://www.esmap.org/esmap/node/1228. Orașul Stockholm, capitala Suediei, a căutat să realizeze sistematizarea și managementul integrat al orașului, pentru ca acesta să devină unul durabil. Orașul are o viziune urbanistică largă, programe de mediu și planuri de acțiune concrete pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru confruntarea cu, schimbările climatice. Sunt puse în practică abordări de urbanism integrat, care iau în considerare avantajele ecologice și utilizarea eficientă a resurselor. Dezvoltarea continuă din cartierul de sud al orașului, Hammarby Sjöstad, este un bun exemplu pentru înțelegerea abordărilor integrate de urbanism și reamenajări durabile. Districtul vizează să ajungă de două ori mai durabil decât cel mai bun model de bune practici suedeze din 1995. Acesta implementează managementul integrat al resurselor (deșeuri, energie, apă și canalizare) printr-o colaborare continuă cu toate părțile interesate și a transformat metabolismul urban liniar într-unul ciclic, cunoscut sub denumirea de Modelul Hammarby. Potrivit Grontmij AB, o firmă privată de consultanță din Stockholm, primele evaluări ale cartierelor inițial amenajate din Hammarby Sjöstad arată că districtul suedez a realizat reduceri cuprinse între 28% şi 42% la consumul de energii neregenerabile, la care se adaugă reduceri între 29% şi 37% privind potenţialul de încălzire globală. Instrumente și instrucțiuni Nu este cazul. 67 ANEXA 2: Întreținerea rețelei de termoficare DESCRIERE ATRIBUTE În numeroase oraşe au fost înfiinţate reţele de termoficare. Instalaţia primară (boilerele) Potenţial de economisire a energiei funcţionează cu o eficienţă scăzută sau reţelele de distribuţie prin conducte sunt izolate deficitar > 200.000 kWh/an sau deloc, pierzându-se astfel energie termică sau cantităţi considerabile de apă, prin scurgeri. Cost iniţial Progresele înregistrate în ceea ce priveşte materialele, proiectarea boilerelor sau configuraţia > 1.000.000 USD alternativă a sistemului (de exemplu, un schimb de căldură îmbunătăţit) oferă posibilitatea Viteză de implementare obţinerii unei eficienţe mai ridicate, precum şi numeroase metode diferite de detectare a > 2 ani scurgerilor. Utilizatorul final poate beneficia de o cantitate suplimentară de energie prin Avantaje colaterale modernizarea instalaţiei primare, repararea şi înlocuirea conductelor, precum şi printr-o mai Emisii de carbon reduse bună izolare. Utilizare eficientă a apei Calitate mai bună a aerului Obiectivul acestei recomandări este realizarea unui program pentru întreţinere şi modernizare Economii financiare pentru îmbunătăţirea instalaţiei de boilere, a pompelor, a conductelor sau a izolaţiei. Reţelele de Siguranţa furnizării termoficare sunt în mod inerent mai eficiente decât sistemele individuale, însă se poate obţine o creştere suplimentară a eficienţei energetice prin repararea conductelor şi modernizarea izolaţiei, reducându-se substanţial resursele, costurile operaţionale şi emisiile de carbon. OPȚIUNI DE IMPLEMENTARE Activitate de Metodologie implementare Autoritatea locală stabileşte parteneriate corespunzătoare pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate. Pentru a asigura includerea în studiul de fezabilitate a tuturor aspectelor pertinente, AL (autoritatea locală) trebuie să angajeze o echipă formată din proiectanţi de reţele, ingineri Studiu de energeticieni şi termişti, specialişti de mediu şi consultanţi financiari. fezabilitate Studiul de fezabilitate stabileşte viabilitatea tehnologică şi financiară, precum şi opţiunile de achiziţii şi de politică publică. Studiul stabileşte cheltuielile energetice de bază ale oraşului generate de alimentarea cu energie şi căldură, precum şi eficienţa distribuţiei acestora în reţea (reţele). De asemenea, trebuie avute în vedere capacitatea tehnică, metodologia de 68 achiziţii, stimulentele şi taxele. Fiecare opţiune trebuie raportată la capacităţile şi cerinţele specifice ale AL. Autoritatea locală investeşte în întreţinerea reţelei şi în îmbunătăţirea infrastructurii, acolo unde este necesar. Principalele cheltuieli asociate unui program de înlocuire includ costurile de capital pentru instalaţie şi lucrările de construcţii civile necesare accesării reţelelor, acolo unde conductele sunt îngropate. Autoritatea locală poate plăti pentru aceste cheltuieli direct de la bugetul oraşului şi îşi poate recupera investiţia prin costuri mai reduse cu Cheltuieli directe combustibilul primar. şi achiziţii Autoritatea locală investeşte în întreţinerea reţelei şi în îmbunătăţirea infrastructurii, acolo unde este necesar. Principalele cheltuieli asociate unui program de înlocuire includ costurile de capital pentru instalaţie şi pompe şi lucrările de construcţii civile necesare accesării reţelelor, acolo unde conductele sunt îngropate. Autoritatea locală poate plăti pentru aceste cheltuieli direct de la bugetul oraşului şi îşi poate recupera investiţia prin costuri mai reduse cu combustibilul primar. Autoritatea locală încheie un contract cu o companie de servicii energetice (CSE) care să-şi asume administrarea reţelei de termoficare şi care să asigure întreţinerea acesteia şi să investească în reparaţii pentru a asigura o Companie de alimentare constantă şi eficientă a utilizatorilor. Avantajul acestei metode servicii este acela că AL nu trebuie să se angajeze la investiţii financiare energetice semnificative în proiect şi nici să-şi asume riscurile aferente proiectului. Există un număr de structuri contractuale CSE potenţiale; se recomandă ca autoritatea locală să analizeze diferitele avantaje şi dezavantaje ale fiecăreia. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Jiamusi. Autoritatea locală emite norme legislative sau creează politici care impun niveluri minime de eficienţă atât în infrastructura de generare, cât şi în cea Legal sau de furnizare a reţelei de termoficare. Nivelurile de eficienţă trebuie stabilite statutar de aşa manieră, încât programul de înlocuire să fie eşalonat, vizând în primul rând activele cu randamentul cel mai deficitar. 69 MONITORIZAREA Odată implementată, monitorizarea progresului şi a eficienţei recomandărilor este fundamentală pentru o înţelegere clară a va lorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o anumită recomandare, ar trebui definit un obiectiv specific (sau un set de obiective) care să stabilească nivelul progresului preconizat într-o anumită perioadă de timp. Concomitent, ar trebui elaborat şi un plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie nici complicat şi nici să solicite foarte mult timp, însă ar trebui, ca cerinţă minimă, să acopere următoarele aspecte: să identifice sursele de informare, să identifice indicatorii de performanţă, să stabilească modalitatea de măsurare şi validare a proceselor sau echipamentelor de măsurare, să aibă protocoale de păstrare a evidenţelor, să stabilească un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), să atribuie responsabilităţile aferente fiecărui aspect al procesului, să stabilească mijloacele de realizare a auditului şi de evaluare a performanţei şi, în cele din urmă, să stabilească ciclurile de raportare şi analiză. Unele dintre măsurile sugerate, care se referă în mod special la această recomandare, sunt următoarele:  Stabilirea unui nivel de referinţă privind pierderile de energie din reţea, înregistrate la nivelul conductelor şi al pompelor (kWh/an);  Stabilirea unui nivel de referinţă privind pierderile de apă din reţea, înregistrate la nivelul conductelor şi al pompelor (l/an);  Stabilirea obiectivelor Autorităţii locale privind pierderile (kWh/an) ca urmare a potenţialelor îmbunătăţiri ale reţelei;  Compararea performanţelor reale ale programului cu obiectivele de performanţă stabilite. STUDII DE CAZ Întreţinerea conductelor necesare reţelei centralizate de încălzire, Seul, Coreea Comitetul Danez pentru Încălzirea Centralizată, Acces direct la tehnologia centralizată de încălzire „Reţeaua centralizată de încălzire la nivel metropolitan în Seul”, http://www.e-pages.dk/dbdh/12/ Apărută în anul 1985 la iniţiativa unei companii de stat, reţeaua centralizată de încălzire din Seul asigură furnizarea a 10. 604 GWh pentru încălzirea şi climatizarea a 832.000 gospodării, clădiri comerciale şi clădiri de utilitate publică. În primii cinci ani de funcţionare, reţeaua a avut de suferit din cauza întreruperii serviciilor cauzate de problemele de construcţie, deoarece realizarea de conducte prei zolate era la stadiul de pionierat în Coreea, iar abilităţile în domeniul construcţiilor nu erau foarte bine dezvoltate astfel încât să asigure conducte de calitate. Pe la jumătatea anilor 2000, 300 km de conducte preizolate (20% din lungimea totală) aveau deja o vechime de 20 de ani şi testele privind greşelile de realizare a conductelor au arătat că acestea au fost cauzate în principal de îmbinările slăbite ale carcasei (51%) şi utilizării de materiale neadecvate (21%). Pentru a îmbunătăţi gradul de siguranţă a reţelei de furnizare şi, în consecinţă, pentru a reduce pierderile de apă şi energie, compania a investit în cursuri de formare profesională pentru deprinderea de abilităţi necesare realizării conductelor şi a folosit un sistem de detectare a pierderilor care să ajute la localizarea 'defectelor'. Sistemul de detectare nu funcţionează foarte bine în cazul conductelor vechi, astfel că deficienţele sunt localizate şi prin intermediul „camerei termice cu raze infraroşii” şi a „injectării de gaz în conducte.” 70 Reabilitarea reţelei centralizate de încălzire, Jiamusi, China Comitetul Danez pentru Încălzirea Centralizată, Acces direct la tehnologia centralizată de încălzire „Dalkia gestionează reţeaua urbană de încălzire din Jiamusi” http://dbdh.dk/images/uploads/pdf-news/hotcool_1_2010_low.pdf Din cauza lipsei acute de fonduri, timp de mai mulţi ani reţeaua centralizată de încălzire din Jiamusi a avut de suferit din cauza întreţinerii deficitare, lucru care a dus la pierderi mari de energie şi apă. Întreruperea serviciilor şi temperatura interioară scăzută erau la ordinea zilei, astfel că operatorul de reţea, Compania de distribuţie a agentului termic din Jiamusi (CATJ), s-a confruntat cu un nivel crescut de nemulţumire din partea beneficiarilor. În luna mai a anului 2007, CATJ, care era administrată de primărie, a semnat un acord pe 25 de ani cu o companie specializată în servicii energetice care urma să preia administrarea reţelei. A fost implementată o iniţiativă la scară largă cu scopul îmbunătăţirii performanţei şi reabilitării centralelor din reţea. A crescut temperatura agentului termic furnizat; au fost construite 90 de staţii secundare noi; a fost instalat un sistem SCADA (Supraveghere, Comandă şi Achiziţie de Date) care să vină în sprijinul managementului staţiilor secundare şi al reţelei, lucru care a dus la optimizarea performanţei energetice şi la creşterea con fortului beneficiarilor. Astfel, pierderile de apă au fost reduse cu 30%, iar consumul energetic cu 13,5%. Îmbunătăţind calitatea serviciului, compania a reuşit să amelioreze relaţia cu clienţii, reuşind reducerea ratei creditelor neperformante de la 7% la 2%. A încep ut extinderea reţelei şi după doi ani de funcţionare s-a înregistrat o creştere a furnizării agentului termic de la 5,5 milioane mp (29% din suprafaţa totală care beneficiază de agent termic) cu 56%, ajungând la 8,6 milioane mp. INSTRUMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI Instrumente și instrucțiuni DHCAN „District Heating System Rehabilitation and Modernisation Guide,” disponibil online la: http://www.projects.bre.co.uk/DHCAN/pdf/Modernisation.pdf. Un document director pentru îmbunătăţiri tehnice în vederea creşterii eficienţei energetice şi a reducerii utilizării energiei primare. Documentul încearcă stabilirea unui set de soluţii, de la cele ieftine la cele costisitoare, în funcţie de circumstanţele financiare, şi corelează acest obiectiv cu necesitatea fundamentală a unei viziuni strategice. IEA „Coming in from the Cold – Improving District Heating Policy in Transition Economies,” disponibil online la: http://www.iea.org/textbase/nppdf/free/2004/cold.pdf. Un document care rezumă experienţele instituţionale în materie de reabilitare a reţelei de termoficare, cu accent pe furnizarea unei politici clare privind termoficarea. „ESMAP Public Procurement of Energy Efficiency Services” – Ghid de bune practici de achiziţii din întreaga lume. Material disponibil online la: http://www.esmap.org/Public_Procurement_of_Energy_Efficiency_Services.pdf. 71 ANEXA 3: Moduri de transport nemotorizat DESCRIERE ATRIBUTE Potenţial de economisire a energiei Modurile de transport nemotorizat au un consum de combustibil egal cu zero şi au nevoie de 100.000-200.000 kWh/an costuri reduse de capital pentru implementare. Pe lângă îmbunătăţirea sănătăţii utilizatorilor, Cost iniţial folosirea acestora reduce poluarea fonică şi îmbunătăţeşte calitatea aerului. > 1.000.000 USD Viteză de implementare Printre beneficii se numără îmbunătăţirea calităţii aerului, costurile operaţionale scăzute atât > 2 ani pentru utilizatori, cât şi pentru furnizori, iar cerinţele în domeniul infrastructurii sunt mult reduse. Avantaje colaterale Emisii de carbon reduse OPȚIUNI DE IMPLEMENTARE Calitate mai bună a aerului Siguranţă şi sănătate publică sporite Activitate de Metodologie implementare Autoritatea locală pietonalizează reţelele de străzi sau zonele urbane mai extinse. Permanentă sau temporară, închiderea străzilor pentru vehiculele cu motor creşte gradul de conştientizare a populaţiei cu privire la mijloacele de transport nemotorizat, elimină vehiculele zgomotoase şi poluante şi creează Pietonalizare oportunităţi pentru pieţe stradale şi alte iniţiative. Autoritatea locală studiază fezabilitatea şi capacitatea de preluare din sondaje operate la origine şi la destinaţie, distribuţia traficului pe mijloace de transport şi, ulterior, proiectează reţele adecvate modelelor de navetă şi deplasărilor locale/în cartier. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Oxford. Autoritatea locală include reţele dedicate pentru biciclişti/pietoni în cadrul planurilor sale de transport sau de utilizare a terenurilor urbane. Înlocuirea sau rezervarea drepturilor de acces în zonele nou construite creează condiţiile necesare pentru adoptarea de moduri de transport nemotorizat, Reţele dedicate care ar putea fi mai puţin favorizate dacă drumurile s-ar adresa numai automobilelor. Cheia succesului o reprezintă corelarea reţelelor pentru biciclişti şi pentru pietoni la nivel local cu calitatea mediului – este nevoie de canalizare adecvată şi de un nivel corespunzător de iluminare şi de umbră. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Bogota. 72 Autoritatea locală acordă microcredite care pot fi utilizate pentru creşterea numărului de biciclete aflate în proprietate personală. O creştere a numărului deţinătorilor de biciclete poate avea beneficii financiare Microcredite semnificative pentru muncitorii cu venituri reduse, care nu vor mai fi dependenţi de un transport public costisitor, ineficient şi cu intervale mari de succedare. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Lima. Autoritatea locală introduce programe de închiriere a bicicletelor, care asigură biciclete la cerere, contra cost. Factorul cheie al succesului unui astfel de demers constă în stabilirea unor tarife care să încurajeze utilizarea, dar şi a unor proceduri de securitate pentru evitarea şi pedepsirea furtului. Programe de Sistemele cu utilizatori înregistraţi necesită un card bancar sau detalii închiriere bancare despre utilizatori, dar nu sunt neapărat accesibile tuturor. Sistemele cu utilizatori neînregistraţi sunt mai flexibile, dar mai expuse la abuzuri. Marcarea bicicletelor şi a instalaţiilor poate crea venituri pentru autoritatea locală. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Paris. MONITORIZAREA Odată implementată, monitorizarea progresului şi a eficienţei recomandărilor este fundamentală pentru o înţelegere clară a va lorii acestora pe termen lung. Când Autoritatea locală (AL) implementează o anumită recomandare, ar trebui definit un obiectiv specific (sau un set de obiective) care să stabilească nivelul progresului preconizat într-o anumită perioadă de timp. Concomitent, ar trebui elaborat şi un plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie nici complicat şi nici să solicite foarte mult timp, însă ar trebui, ca cerinţă minimă, să acopere următoarele aspecte: să identifice sursele de informare, să identifice indicatorii de performanţă, să stabilească modalitatea de măsurare şi validare a proceselor sau echipamentelor de măsurare, să aibă protocoa le de păstrare a evidenţelor, să stabilească un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), să atribuie responsabilităţile aferente fiecărui aspect al procesului, să stabilească mijloacele de realizare a auditului şi de evaluare a performanţei şi, în cele din urmă, să stabilească ciclurile de raportare şi analiză. Unele dintre măsurile sugerate, care se referă în mod special la această recomandare, sunt următoarele:  Realizarea de studii cu privire la numărul de biciclete aflate în circulaţie, prin utilizarea de contoare de trafic montate pe drumuri şi pe pistele pentru biciclete.  Stabilirea distribuţiei pe moduri de transport a persoanelor care călătoresc într-o anumită zonă sau în întregul oraş. 73  Stabilirea unor indicatori cheie de performanță, precum procentul mijloacelor de transport nemotorizat, transferul modal, km de infrastructură special creată pentru biciclişti/pietoni, adoptarea unor scheme de promovare a deplasării cu bicicleta prin analizarea registrelor de subvenţii. STUDII DE CAZ Pietonalizare cu închiderea drumurilor, Oxford, Anglia Sursa: Comisia Europeană, Directoratul General Mediu (2004). „Reclaiming city streets for people: Chaos or quality of life?”, disponibil online la: http://ec.europa.eu/environment/pubs/pdf/streets_people.pdf. Principalele străzi comerciale au fost complet redate pietonilor, în timp ce alte drumuri de trecere din zona centrală sunt accesibile numai autobuzelor şi pietonilor. Adoptarea unei abordări integrate, treptate a implementării programului de închidere a drumurilor a fost considerată esenţială pentru reuşita elementului de realocare a unui spaţiu semnificativ pentru drumuri, din cadrul proiectului. Opozanţii proiectului în valoare de 6 milioane USD au folosit cu precădere motivul înrăutăţirii aglomerărilor în trafic pe două drumuri importante din oraş; au existat şi comercianţi cu amănuntul îngrijoraţi de accesul vehiculelor de aprovizionare şi de nivelul comerţului. Aceste probleme au fost abordate în cadrul unui proces extins de consultare şi al unei campanii publicitare eficiente, care au precedat implementarea proiectului. Acest proces a inclus broşuri, mesaje publicitare pe autobuze, afişe amplasate în întregul oraş şi o serie de comunicate de presă. Reţea dedicată pentru biciclete, Bogota, Columbia Sursa: C40 Cities (2010). „Bogota, Colombia: Bogota's CicloRuta is one of the most comprehensive cycling systems in the world”, disponibil online la: http://www.c40cities.org/bestpractices/transport/bogota_cycling.jsp. CicloRutas este considerată o reţea unică pentru biciclete, al cărei proiect a ţinut cont de topografia oraşului pentru a crea o fluenţă şi o funcţionalitate maximă (caracteristici naturale şi construite, dealuri, cursuri de apă, parcuri, facilităţi esenţiale). Într-o perioadă de numai 7 ani, ca urmare a unei investiţii de 50 milioane USD, utilizarea bicicletelor în reţea a crescut cu peste 268%. CicloRutas joacă un rol important pentru grupurile cu venituri mici, având în vedere că 23% dintre deplasările efectuate de grupul cu veniturile cele mai reduse se fac pe jos sau cu bicicleta. Dezvoltarea CicloRutas a contribuit, de asemenea, la recuperarea spaţiului public de-a lungul malurilor râurilor şi al zonelor umede, deoarece timp de mulţi ani, acestea din urmă au fost ocupate de aşezări ilegale. Microcredite pentru biciclete, Lima, Peru Sursa: ICLEI (2009). „Case study 46: Assistance to purchase bicycles – Lima, Peru” în „Sustainable Urban Energy Planning: A handbook for cities and towns in developing countries”, disponibil online la: http://www.unhabitat.org/pmss/listItemDetails.aspx?publicationID=2839. În 1990, municipalitatea oraşului Lima a înfiinţat un program de microcredite pentru a permite achiziţia de biciclete de către cetăţenii cu venituri mici. Prin economisirea costurilor zilnice cu transportul public, muncitorii vor constata o creştere efectivă a veni turilor cu peste 12% după rambursarea împrumutului. Pentru extinderea reuşitei programului, s-au depus eforturi pentru standardizarea utilizării 74 bicicletelor în oraş. Măsurile în acest sens au constat în realizarea unui manual de standarde tehnice pentru proiectarea şi sistematizarea pistelor pentru biciclete. Închiriere de biciclete, Velib, Paris, Franţa Sursa: C40 Cities (2010). „Paris, France Velib – a new Paris love affair”, disponibil online la: http://www.c40cities.org/bestpractices/transport/paris_cycling.jsp. Parisul a lansat un sistem de închiriere non-stop prin intermediul Velib, un parteneriat public-privat între Primăria Parisului şi o companie condusă de un important grup din domeniul publicităţii. Utilizatorii trebuie să achiziţioneze un abonament zilnic, săptămânal sau anual, iar închirierea de biciclete este gratuită pentru prima jumătate de oră a fiecărei deplasări individuale, iar apoi se percepe un preţ fix. Valorile crescânde ale preţurilor asigură menţinerea în circulaţie a bicicletelor. De reţinut că primăria Parisului generează venituri din proiect fără nicio investiţie (care a costat 108 milioane USD). Motivul acestui succes l-a constituit parteneriatul public-privat, prin care compania privată achită costurile operaţionale plus drepturi pentru spaţiul publicitar către Primărie, finanţate din veniturile din publicitate. INSTRUMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI Instrumente și instrucțiuni Sustrans (2007). „Technical guidelines for the development of cycle facilities” – O serie de documente directoare pentru profesionişti cu privire la detaliile proiectării reţelelor pentru biciclete. Disponibil online la: http://www.sustrans.org.uk/resources/design-and- construction/technical-guidelines. Transport for London (2010). „London Cycling Design Standards” – Un document director pentru reducerea barierelor din calea utilizării bicicletelor în vederea îndeplinirii obiectivelor legate de siguranţa rutieră. Disponibil online la: http://www.tfl.gov.uk/businessandpartners/publications/2766.aspx. 75 ANEXA 4: Măsuri de restricţionare a traficului DESCRIERE ATRIBUTE Descurajarea potenţialilor şoferi de a-şi utiliza automobilele proprietate personală are drept Potenţial de economisire a energiei rezultat un număr mai redus de automobile în trafic. Se încurajează utilizarea modurilor de 100.000-200.000 kWh/an transport alternative, ceea ce are ca efect creşterea viabilităţii acestora (o creştere a numărului Cost iniţial de utilizatori ai transportului public, de exemplu). Scoaterea vehiculelor din trafic reduce 100.000-1.000.000 USD consumul de combustibil şi necesitatea de spaţiu rutier. Viteză de implementare 1-2 ani OPŢIUNI DE IMPLEMENTARE Avantaje colaterale Activitate de Emisii de carbon reduse Metodologie Calitate mai bună a aerului implementare Siguranţă şi sănătate publică sporite Autoritatea locală (AL) impune interdicţii generale. Posibilele tipuri de interdicţii generale includ interdicţiile pe tipuri de vehicule, care exclud de la circulaţie categorii întregi de vehicule, sau interdicţii în funcţie de numerele de înmatriculare, prin care sunt excluse de la circulaţie anumite numere de Interdicţii înmatriculare. Un punct slab al interdicţiei în funcţie de numerele de generale înmatriculare este acela că persoanele cu venituri mai mari pot fi astfel determinate să achiziţioneze un al doilea automobil, ceea ce nu numai că anulează scopul interdicţiei, dar şi dezavantajează persoanele cu venituri mai reduse. A se vedea studiul de caz Guangzhou pentru detalii suplimentare. AL raţionalizează permisele auto. Instituirea de cote pentru vehiculele proprietate personală permite înmatricularea unui număr limitat de vehicule într-o perioadă de timp dată. Cu toate acestea, având în vedere lipsa de Emiterea de flexibilitate a cererii de maşini, această măsură are deseori ca efect preţuri permise auto foarte ridicate de achiziţionare a permiselor auto – mecanism care îi favorizează pe cei bogaţi şi care marginalizează păturile defavorizate ale societăţii. A se vedea studiul de caz Singapore pentru detalii suplimentare. AL autorizează şi stimulează „zilele fără maşini,” pentru educare şi îndrumare Iniţiative civice prin puterea exemplului. Participarea la aceste iniţiative este voluntară. A se vedea studiul de caz Puerto Princesa pentru detalii suplimentare. 76 MONITORIZAREA Odată implementată, monitorizarea progresului şi a eficienţei recomandărilor este fundamentală pentru o înţelegere clară a valorii acestora pe termen lung. Când Autoritatea locală (AL) implementează o anumită recomandare, ar trebui definit un obiectiv spec ific (sau un set de obiective) care să stabilească nivelul progresului preconizat într-o anumită perioadă de timp. Concomitent, ar trebui elaborat şi un plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie nici complicat şi nici să solicite foarte mult timp, însă ar trebui, ca cerinţă minimă, să acopere următoarele aspecte: să identifice sursele de informare, să identifice indicatorii de performanţă, să stabilească modalitatea de măsurare şi validare a proceselor sau echipamentelor de măsurare, să aibă protocoa le de păstrare a evidenţelor, să stabilească un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), să atribuie responsabilităţile aferente fiecărui aspect al procesului, să stabilească mijloacele de realizare a auditului şi de evaluare a performanţei şi, în cele din urmă, să stabilească ciclurile de raportare şi analiză. Unele dintre măsurile sugerate şi care se referă în mod special la această recomandare sunt următoarele:  Efectuarea de studii de trafic cu privire la numărul de vehicule în trafic înainte şi după implementare;  Stabilirea distribuţiei pe moduri de transport a persoanelor care călătoresc în zonă sau în oraş;  Confruntarea datelor de înregistrare ale utilizatorilor cu schemele plătite sau cu cele voluntare;  Efectuarea analizei statistice a datelor cu privire la rata de creştere a înmatriculărilor de automobile. STUDII DE CAZ Interdicţii pentru vehicule: Interdicţii pentru motociclete, Guangzhou, China Sursa: Institute for Transportation and Development Policy (2008). „Case study: motorcycles in Guangzhou”, disponibil online la: http://www.itdp.org/documents/Guangzhou%20Case%20Studies%20-%20Motorcycles%2015-Sep-08.pdf. Utilizarea motocicletelor a fost complet interzisă în oraşul Guangzhou. Interdicţia a fost aplicată treptat, începând cu un moratoriu asupra permiselor noi, iar apoi s-a extins pentru diferite drumuri şi diferite perioade de timp. Aplicarea treptată a fost esenţială pentru a permite publicului să se familiarizeze cu interdicţia respectivă, iar furnizarea eficientă de infrastructuri/servicii suplimentare a sprijinit această trecere de la un mod de transport la altul. Numeroşi motociclişti au trecut la biciclete şi autobuze şi au apărut ricşele ca înlocuitori populari ai motocicletelor. De la aplicarea iniţială a interdicţiei, accidentele rutiere au scăzut cu 40%. Raţionalizare, Singapore, Singapore Sursa: Sustainable Urban Transport Project (2010). „The Vehicle Quota System in Singapore”, disponibil online la: http://www.sutp.org/index2.php?option=com_content&do_pdf=1&id=1582. Singapore limitează la o valoare fixă numărul de vehicule noi a căror înmatriculare este permisă. Potenţialii cumpărători trebuie să liciteze pentru un permis netransferabil, care le permite să deţină un vehicul pentru un anumit număr de ani. Proiectul a trebuit modi ficat la scurt timp după aplicare în vederea protecţiei împotriva acţiunilor speculative. La început, permisele erau transferabile, iar în primele două luni 77 de la eliberarea primei tranşe de permise, 20% dintre acestea şi-au schimbat proprietarul în cadrul unor tranzacţii de „vânzare-cumpărare” care au adus speculanţilor profituri considerabile, de până la 5.000 de dolari singaporezi. Deoarece sistemul de raţionalizare nu controlează distanţa anuală parcursă, succesul măsurii de înregistrare raţionalizată în ceea ce priveşte limitarea utilizării vehiculelor a depins de susţinerea sa prin alte măsuri de restricţionare a traficului, precum taxe ridicate de utilizare a drumurilor, tarife mari de parcare şi taxarea electronică pentru utilizarea drumurilor. Zile fără condus, Pauză de o zi, Puerto Princesa, Filipine Sursa: ICLEI (2001). „Vehicular Reduction Strategy for Air Pollution Prevention and Climate Change Mitigation; A Case of Puerto Princesa City, Philippines”, disponibil online la: http://www.iclei.org/index.php?id=1193. Introdus ca parte a zonării şi redirecţionării, acest program stipulează o pauză de o zi pentru şoferii de triciclete din centrul de afaceri al oraşului. Reglementarea tricicletelor folosite ilegal constituie un impediment major deoarece neregulile în aplicare conduc la inegalitate între conducătorii legali şi cei ilegali de triciclete-taxi. În plus, potenţialul de venituri al celor care respectă ziua de pauză se pierde în avantajul operatorilor ilegali. INSTRUMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI Instrumente și instrucțiuni Sierra Club of Canada (2001). „How to Stage a Car Free Day In Your Community” Un document director pentru pregătirea şi planificarea unei zile fără maşini în comunitate. Disponibil online la: http://www.worldcarfree.net/wcfd/documents/cfd_howto.pdf. 78 ANEXA 5: Măsuri de restricţionare a parcării DESCRIERE ATRIBUTE Măsurile de restricţionare a parcării descurajează utilizarea autoturismului personal şi Potenţial de economisire a energiei reprezintă un imbold pentru folosirea modurilor de transport durabile, inclusiv a 100.000-200.000 kWh/an transportului public. Scoaterea vehiculelor din trafic ajută la reducerea consumului de Cost iniţial combustibil şi a efectelor cauzate de congestionarea traficului < 100.000 USD Viteză de implementare OPȚIUNI DE IMPLEMENTARE > 2 ani Activitate de Avantaje colaterale Metodologie Emisii de carbon reduse implementare Calitate mai bună a aerului Autoritatea locală (AL) introduce măsuri de sistematizare cu privire la Siguranţă şi sănătate publică sporite locurile de parcare pentru clădirile rezidenţiale şi de birouri. Creşterea nivelului de ocupare a forţei Introducerea de limite maxime ale locurilor de parcare cu raporturi de muncă reduse între necesar şi numărul de locuri descurajează achiziţionarea şi utilizarea automobilelor proprietate personală. Însă aceste măsuri nu afectează locurile de parcare existente, ele trebuind susţinute prin Măsuri de acţiuni suplimentare. Deşi pot fi definite zone de intervenţie, este sistematizare mai eficientă o acoperire mai mare, aceasta prezentând un potenţial mai redus de împovărare a zonelor limitrofe. O abordare progresivă rezolvă această problemă, cerinţele devenind mai puţin stricte dinspre centru către periferie. Aceste măsuri garantează utilizarea şi eficienţa energetică în proiectare, neimplicând niciun cost imediat pentru AL. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Londra. AL percepe taxe pentru parcarea pe stradă. Aplicarea unui regim de taxare pentru parcarea automobilelor şi legalizarea acordurilor de parcare vor permite controlul numărului de locuri de parcare şi vor Tarife de genera o sursă de venituri pentru măsuri în vederea unui transport parcare durabil. Acest tip de abordare necesită un sistem auxiliar pentru aplicare, de ex., agenţi de circulaţie care amendează contravenienţii, măsuri ce sunt de o mare sensibilitate politică. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz San Francisco. 79 Autoritatea locală promovează multimodalitatea prin asigurarea de parcări pentru navetişti în punctele cheie de comutare. Prin corelarea parcărilor cu utilizarea transportului public, s-au luat în considerare necesităţile rezidenţilor care nu locuiesc în oraş. Reuşita parcărilor pentru navetişti se datorează existenţei transportului public şi inexistenţei locurilor ieftine de parcare în zonele centrale. Costul Parcări pentru perceput trebuie să fie inferior celui al parcurgerii întregului drum cu navetişti automobilul. Măsurile de acest gen necesită deseori investiţii masive de capital în infrastructură din partea autorităţii locale în ceea ce priveşte zonele de parcări pentru navetişti de la periferia oraşului, terminalele de autobuze şi autobuzele suplimentare. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Oxford. Activitate complementară de implementare: Măsuri de planificare MONITORIZAREA Odată implementată, monitorizarea progresului şi a eficienţei recomandărilor este fundamentală pentru o înţelegere clară a va lorii acestora pe termen lung. Când Autoritatea locală (AL) implementează o anumită recomandare, ar trebui definit un obiectiv specific (sau un set de obiective) care să stabilească nivelul progresului preconizat într-o anumită perioadă de timp. Concomitent, ar trebui elaborat şi un plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie nici complicat şi nici să solicite foarte mult timp, însă ar trebui, ca cerinţă minimă, să acopere următoarele aspecte: să identifice sursele de informare, să identifice indicatorii de performanţă, să stabilească modalitatea de măsurare şi validare a proceselor sau echipamentelor de măsurare, să aibă protocoale de păstrare a evidenţelor, să stabilească un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), să atribuie responsabilităţile aferente fiecărui aspect al procesului, să stabilească mijloacele de realizare a auditului şi de evaluare a performanţei şi, în cele din urmă, să stabilească ciclurile de raportare şi analiză. Unele dintre măsurile sugerate şi care se referă în mod special la această recomandare sunt următoarele:  Efectuarea de studii cu privire la numărul de locuri de parcare şi utilizarea acestora;  Efectuarea de analize de trafic cu privire la numărul de vehicule aflate în circulație, prin utilizarea contoarelor de trafic;  Stabilirea vitezelor medii de deplasare pe principalele coridoare de transport;  Stabilirea distribuţiei pe moduri de transport a persoanelor care călătoresc în zonă sau în oraş;  Efectuarea analizei statistice a datelor referitoare la rata de creştere a înmatriculărilor de automobile. 80 STUDII DE CAZ Standardele de parcare, Planul oraşului Londra, Londra, Marea Britanie (2010). „Capitolul 6: Transportul” în Planul oraşului Londra, disponibil la adresa http://www.london.gov.uk/shaping-london/london-plan/docs/chapter6.pdf pp.160-161. Planul oraşului Londra cuprinde liniile directoare cu privire la numărul maxim de locuri de parcare aferente clădirilor rezidenţiale. Acesta precizează faptul că toate construcţiile din zonele unde accesul la mijloacele de transport public se realizează uşor ar trebui să aibă ca scop raportul de sub 1 aferent locului de parcare per unitate de locuit. Principala provocare continuă să o reprezinte asigurarea faptului că aceste standarde beneficiază de alte măsuri de sprijin care să reducă dependenţa de autoturism, atât în cadrul zonei construite, cât şi în împrejurimi, de ex. prin îmbunătăţirea şi dezvoltarea accesului la mijloacele de transport public. Parcarea paralelă prin sistemul inteligent de parcare din San Francisco, San Francisco, SUA Institutul pentru Politici de Dezvoltare şi în domeniul Transportului (2010) „Politicile în domeniul parcării în SUA: Prezentare generală a Strategiilor de management", disponibile online la adresa http://www.itdp.org/documents/ITDP_US_Parking_Report.pdf În anul 2009 Regia Municipală de Transport San Francisco (RMTSF) a instalat un nou contoar electronic, multispaţial, care are ca scop ca până în anul 2010 să realizeze activarea senzorilor de parcare aflaţi în apropierea trotuarului. Scopul era folosirea sistemu lui de tarifare pentru a ajuta la redistribuirea locurilor de parcare în funcţie de cerere. Sistemul inteligent de parcare din San Francisco constă într-un Sistem de gestionare a datelor care reuşeşte să selecteze un număr foarte mare de date adunate prin intermediul reţelei care captează informaţii la distanţă de la senzorii plasaţi în toate cele 6.000 de locuri de parcare. Aceşti senzori wireless pot detecta dacă un loc de parcare este ocupat de un vehicul şi transmit această informaţie în timp real la un computer central. Proiectul va genera dat e valide cu privire la efectul contorizării preţului aferent gradului de ocupare. Până în anul 2010 proiectul va cuprinde 6.000 de locuri de parcare din San Francisco dintre cele 25.000 aferente parcării laterale, în cadrul a şapte cartiere pilot. Tarifele de parcare, Aspen, SUA Sursa: Institutul de Politici în Domeniul Transportului Victoria (2010). „Linii directoare de implementare a tarifelor pentru parcare”, disponibile online la adresa http://www.vtpi.org/parkpricing.pdf Oraşul a avut mult de suferit din cauza traficului congestionat generat de numărul foarte mari de locuri de parcare pe stradă. Pentru a reduce efectul „mutării la nouăzeci de minute” (localnicii şi navetiştii din centru îşi mutau maşinile la fiecare 90 de minut e pentru a evita plata tarifului aferent parcării), administraţia locală a introdus taxe pentru parcarea pe stradă prin intermediul contoarelor multispaţiale. Cele mai mari tarife pentru parcare sunt în centru, acestea scăzând cu cât ne îndepărtăm mai mult de zona centrală. Administraţia locală a realizat o campanie de marketing pentru a informa şoferii cu privire la contoare, campanie care a inclus distribuirea unei ca rtele gratuite pentru contoar, preplătite, pentru fiecare locuitor, astfel încât acesta să se familiarizeze cu sistemul. Şoferii pot scăpa nepedepsiţi doar în cazul unei singure încălcări a regulii privind parcarea cu taxă, ofiţerii care au ca sarcină verificarea parcărilor oferind o oră de parcare gratuită pentru acei şoferi care nu sunt familiarizaţi cu contoarele. 81 Parcarea pentru navetişti, Oxford, Marea Britanie Consiliul Local Oxford (2009). „Transferul în cazul parcării pentru navetişti”, disponibil online la adresa http://www.oxford.gov.uk/PageRender/decTS/Park_and_Ride_occw.htm În oraşul Oxford există cinci locaţii de tipul parcărilor pentru navetişti ce deservesc persoanele care vin să facă cumpărăturile în oraş, vizitatorii şi navetiştii. Înainte, în aceste locaţii se plătea o taxă care avea ca scop suplimentarea veniturilor locale pentru a acoperi cheltuielile operaţionale, însă banii încasaţi nu puteau asigura finanţarea necesară eventualelor reparaţii şi îmbunătăţiri. Pentru a se realiza o economie, administraţia locaţiilor de tipul parcărilor pentru navetişti a fost transferată către Comitatul Oxfordshire; acest lucru s-a dovedit eficient deoarece a dus la economii de 250.000 lire sterline pe an pentru administraţia oraşului Oxford. Iniţial, ace ste economii au fost realizate prin intermediul economiilor de scară şi prin aportul adus de contribuabilii din întregul comitat la cheltuielile generate de asigurarea serviciului, nu doar de contribuabilii din oraş – ambele categorii beneficiind de aceste facilităţi. INSTRUMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI Instrumente și instrucțiuni Victoria Transport Policy Institute (2010). „Parking Management: Strategies, Evaluation and Planning” Un document director cuprinzător pentru planificarea şi aplicarea strategiilor de gestionare a parcării. Disponibil online la: http://www.vtpi.org/park_man.pdf. Victoria Transport Policy Institute (2010). „Parking Pricing Implementation Guidelines” Un document director pentru implementarea tarifării parcării, cu detalii privind depăşirea obstacolelor obişnuite. Disponibil online la: http://www.vtpi.org/parkpricing.pdf. Spillar, R. (1997). „A Comprehensive Planning and Design Manual for Park-and-Ride Facilities” Un document director pentru sistematizarea şi proiectarea parcărilor pentru navetişti. Disponibil online la: http://www.pbworld.com/library/fellowship/spillar. 82 ANEXA 6: Dezvoltarea transportului public DESCRIERE ATRIBUTE Dezvoltarea sau îmbunătăţirea sistemului de transport public şi luarea de măsuri pentru Potenţial de economisire a energiei creşterea accesibilităţii şi a utilizării acestuia. Transportul public realizează valori mai reduse de > 200.000 kWh/an emisii pe cap de locuitor decât automobilele proprietate personală şi are potenţialul de a asigura Cost iniţial o reţea de transport echitabilă. Reducerea numărului de vehicule proprietate personală aflate în > 1.000.000 USD trafic poate contribui la reducerea emisiilor şi la îmbunătăţirea calităţii aerului. Viteză de implementare > 2 ani OPŢIUNILE PRIVIND IMPLEMENTAREA Avantaje colaterale Activitate de Emisii de carbon reduse Metodologie Calitate mai bună a aerului implementare Siguranţă şi sănătate publică sporite Autoritatea locală instituie măsuri dedicate privind prioritatea autobuzelor. Aceasta permite autobuzelor să evite cozile din trafic, Prioritatea sporindu-le fiabilitatea şi îmbunătăţind timpii de deplasare. Se poate aplica autobuzelor o serie de măsuri care includ benzi speciale pentru autobuze şi prioritate în intersecţii. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Bogota. Autoritatea locală investeşte în infrastructura necesară pentru semnalizarea priorităţii autobuzelor. Aceste sisteme se conectează la autobuze prin intermediul unor transpondere care utilizează informaţii GIS Semnalizare şi favorizează fluxul de autobuze care se apropie de intersecţie, prin prelungirea duratei culorii verzi a semaforului sau prin reducerea duratei ciclului pentru automobile. Autoritatea locală asigură staţii de aşteptare de calitate pentru pasageri, dublate de servicii informaţionale adecvate. Furnizarea de informaţii în Informare timp real privind succedarea autobuzelor permite utilizatorilor să înţeleagă şi să gestioneze timpii de aşteptare. Aceste servicii cresc atractivitatea transportului public. Autoritatea locală investeşte în infrastructura necesară pentru emiterea de Operare bilete electronice. Aceasta permite utilizarea unui număr mai mare de 83 autobuze într-un interval de timp dat cu un singur bilet, reducând costul călătoriei şi facilitând accesul la autobuze pentru persoanele cu veniturile cele mai mici, atrăgând totodată o bază mai mare de utilizatori atunci când se realizează o combinaţie cu alte mijloace de transport, precum calea ferată sau metroul. Autoritatea locală corelează proiectele de dezvoltare cu densitate mare cu existenţa şi finanţarea transportului public. Autoritatea locală analizează ordonanţele de zonare a oraşului şi are în vedere următoarele modificări: creşterea raportului permis între suprafaţa utilă şi suprafaţa locurilor de parcare în locurile situate în apropierea nodurilor de transport public. În zonele unde situaţia o permite, se va proceda la rezonarea terenurilor cu utilizare unică pentru a permite mai multe utilizări ale aceluiaşi teren. Reglementări şi Acceptarea unor proiecte de dezvoltare cu densitate mai mare de-a lungul direcţii de coridoarelor de transport public bine deservite creează o bază de sistematizare utilizatori pentru transportul public şi poate fi utilizată în combinaţie cu alte măsuri de sistematizare, precum plafonarea locurilor de parcare prevăzute pentru clădirile rezidenţiale şi de birouri, descurajând astfel utilizarea automobilelor. Pentru a obţine certificatul de urbanism, dezvoltatorii trebuie să prezinte modul în care proiectul care urmează a fi realizat este conectat la reţeaua de transport public existentă sau planificată. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Curitiba. Autoritatea locală subvenţionează călătoriile din transportul public. În Subvenţii anumite zone, aceasta poate constitui un stimulent pentru utilizarea transportului public. MONITORIZAREA Odată implementată, monitorizarea progresului şi a eficienţei recomandărilor este fundamentală pentru o înţelegere clară a valorii acestora pe termen lung. Când Autoritatea locală implementează o anumită recomandare, ar trebui definit un obiectiv specific (sau un set de obiective) care să stabilească nivelul progresului preconizat într-o anumită perioadă de timp. Concomitent, ar trebui elaborat şi un plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie nici complicat şi nici să solicite foarte mult timp, însă ar trebui, ca cerinţă minimă, să acopere următoarele aspecte: să identifice sursele de informare, să identifice indicatorii de 84 performanţă, să stabilească modalitatea de măsurare şi validare a proceselor sau echipamentelor de măsurare, să aibă protocoa le de păstrare a evidenţelor, să stabilească un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), să atribuie responsabilităţile aferente fiecărui aspect al procesului, să stabilească mijloacele de realizare a auditului şi de evaluare a performanţei şi, în cele din urmă, să stabilească ciclurile de raportare şi analiză. Unele dintre măsurile sugerate, care se referă în mod special la această recomandare, sunt următoarele:  Efectuarea de studii cu privire la numărul de pasageri din transportul public;  Stabilirea distribuţiei pe moduri de transport a persoanelor care călătoresc în zonă sau în întregul oraş. STUDII DE CAZ Sistemul de transfer rapid cu autobuzul (BRT), Bogota, Columbia Sursa: ESMAP (2009). „Good practices in city energy efficiency: Bogota, Colombia – Bus Rapid Transit for Urban Transport Energy”, disponibil online la: http://esmap.org/esmap/sites/esmap.org/files/Bogota_Case_Study_020310.pdf. La finalizarea primelor sale două faze, sistemul TransMilenio BRT deserveşte circa 1,5 milioane de pasageri zilnic şi a diminuat cu 47% consumul de combustibil la nivelul oraşului. Principalii factori de succes au fost: sistematizarea completă, la nivel de oraş, a infrastructurii, utilizarea de tehnologii de ultimă oră, aplicarea unei varietăţi de caracteristici de proiectare pentru a deservi volume mari de pasageri, precum şi utilizarea unui sistem simplu de bilete de călătorie cu un singur tarif. Nu sunt necesare subvenţii pentru funcţionarea sistemului, aceasta fiind acoperită integral din tariful biletelor. Costul total de capital al proiectului s-a ridicat a la 240 milioane USD. Sistemul este administrat de o companie înfiinţată de primar, dar care funcţionează independent de administraţia oraşului. Deşi compania răspunde de toate lucrările de sistematizare, întreţinere şi construcţie a infrastructurii, precum şi de organizarea orarelor serviciilor de autobuze, autobuzele şi şoferii sunt contractaţi prin firme private, rezultând astfel o structură de management complexă, dar inovatoare. Sistematizarea utilizării terenului şi a transportului public, Curitiba, Brazilia Sursa: Banca Mondială (2010). „Curitiba, Brazil – Cost Is No Barrier to Ecological and Economic Urban Planning, Development, and Management . In Eco2 Cities: Ecological Cities as Economic Cities, pages 169-182.” disponibil online la: http://www.esmap.org/esmap/sites/esmap.org/files/CS_Curitiba.pdf. Cazul oraşului brazilian Curitiba arată că costurile nu reprezintă o barieră pentru o sistematizare, o dezvoltare şi un manag ement urban ecologice şi economice. Curitiba a realizat un mediu urban durabil printr-un urbanism integrat. Pentru a evita o dispersare nesistematizată, în Curitiba, dezvoltarea urbană a fost direcţionată liniar, pe axe strategice de-a lungul cărora s-a încurajat dezvoltarea multor proiecte rezidenţiale şi comerciale, corelate cu planul general integrat al oraşului şi cu zonarea utilizării terenurilor. În Curitiba s-a adoptat un sistem de transport cu autobuzul accesibil, dar inovator, în locul unor căi ferate costisitoare, a căror construcţie necesita mult m ai mult timp. Sistemul de transport cu autobuzul din Curitiba, eficient şi bine conceput, deserveşte majoritatea zonelor urbane, iar procentul de utilizatori ai transportului public (autobuz) a atins 45%. În prezent, traficul din oraş este mai puţin aglomerat, ceea ce a dus la reducerea 85 consumului de combustibil şi la o îmbunătăţire a calităţii aerului. Suprafeţele verzi au fost extinse – mai ales în parcurile create pentru a îmbunătăţi prevenirea inundaţiilor – prin reglementări care au permis transferul drepturilor de dezvoltare pentru conservarea zonelor verzi şi a zonelor de patrimoniu cultural. Corelarea densităţii proiectelor de dezvoltare cu existenţa transportului public, Curitiba, Brazilia Sursa: Rabinovitch, J. (1992) „Curitiba: towards sustainable urban development”, Environment and Urbanization, Vol.4 (2) pp. 62-73, disponibil online la: http://eau.sagepub.com/content/4/2/62.abstract. Planul general al oraşului Curitiba a integrat transportul cu sistematizarea utilizării terenurilor. Legile de zonare se utilizează pentru direcţionarea creşterii liniare prin atragerea densităţii rezidenţiale şi comerciale de-a lungul unei linii de transport public. Este permisă dezvoltarea de proiecte rezidenţiale şi comerciale de înaltă densitate, situate la o distanţă faţă de staţie care poate fi pa rcursă pe jos, cu densităţi mult mai reduse în alte zone ale oraşului. Zona centrală a oraşului este parţial închisă traficului vehiculelor, fiind create străzi pietonale. De asemenea, o ierarhie strictă a străzilor protejează prioritatea de trecere pentru actualul sistem BRT (Bus Rapid Transit), ceea ce a contribuit semnificativ la reuşita reţelei de transport. Urbanism integrat şi utilizarea eficientă a resurselor, Singapore Sursa: Good practices in City Energy Efficiency: Eco2 Cities – Land and Resource Management in Singapore, disponibil online la: http://www.esmap.org/esmap/node/1230. Singapore este un oraş-stat insular, situat la extremitatea sudică a Peninsulei Malaiezia. Cu o suprafaţă mică, de 700 kilometri pătrați, şi o populaţie de 4,8 milioane de locuitori, Singapore s-a dezvoltat datorită unui urbanism inovator, integrat cu utilizarea eficientă a terenului şi a resurselor naturale. Dimensiunile reduse ale oraşului ridică probleme privind disponibilitatea terenurilor şi a resurselor naturale. Pentru optimizarea utilizării terenurilor, Singapore promovează dezvoltarea proiectelor de înaltă densitate, nu numai pentru companii şi entităţi comerciale, dar şi pentru structuri rezidenţiale. Densitatea ridicată se pretează la o productivitate economică ridicată pe unitatea de teren şi facilitează identificarea de spaţii verzi şi zone naturale destinate conservării. În plus, dezvoltarea proiectelor de înaltă densitate a avut drept rezultat o utilizare mai extinsă a transportului public, deoarece principalele zone de afaceri, comerciale şi rezidenţiale sunt bine racordate la o reţea integrată de transport public. În 2004, transportul public, ca pondere în totalul modurilor de transport pe durata orelor de vârf de dimineaţă, a atins o cotă de 63%. Utilizarea semnificativă a transportului public ajută la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Procentul ridicat de utilizare a transportului public înseamnă, de asemenea, că Singapore şi-a putut recupera toate costurile operaţionale ale transportului public din vânzarea biletelor – lucru realizat numai în Hong Kong, China, şi Singapore, dintre oraşele moderne, puternic dezvoltate. Urbanism regional integrat, Auckland, Noua Zeelandă Sursa: Good Practices in City Energy Efficiency: Eco2 Cities – Integrated Regional Urban Planning in Auckland, disponibil online la: http://www.esmap.org/esmap/node/1227. Interconectarea dintre aspectele cu caracter naţional şi local din Auckland (precum construcţia de case şi educaţia) cu creşterea şi inovaţia 86 şi investiţiile majore necesare (mai ales în ceea ce priveşte transportul terestru) au creat probleme complexe şi dificile între o serie întreagă de autorităţi. În ciuda importanţei oraşului Auckland pentru economia Noii Zeelande şi pentru sferele de interes comun, precum transportul şi alimentarea cu energie, guvernul naţional nu a jucat, la început, un rol important în orientarea sistematizări lor la nivel regional şi local. Au apărut preocupări cu privire la faptul că, în absenţa unui acord cu privire la o strategie şi un cadru regional general, procesul decizional în regiune poate deveni ad hoc şi contradictoriu dacă fiecare parte interesată ar încerca să-şi impună punctul de vedere dintr-o perspectivă îngustă şi fără a lua în considerare regiunea în ansamblu. În consecinţă, exista o nevoie evidentă de sistematizare strategică și coordonată pentru întreaga regiune Auckland, care să permită menţinerea competitivităţii oraşului în lumea globalizată actuală. Răspunsul a implicat un proces început în 2001, de pregătire a unei strategii de dezvoltare regională, care îşi propune asigurarea unei viziuni a ceea ce ar putea deveni oraşul Auckland în 50 de ani. INSTRUMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI Instrumente și instrucțiuni Public Transport Authority Western Australia (2009).„Bus Priority Measures Principles and Design” Un document director pentru planificarea metodelor şi abordărilor pentru asigurarea priorităţii autobuzelor. Disponibil online la: http://www.pta.wa.gov.au/PublicationsandPolicies/DesignandPlanningGuidelines/tabid/109/Default.aspx. Transport for London (2006). „Accessible bus stop design guidance” Un document director pentru proiectarea staţiilor de autobuz, care să faciliteze urcarea pasagerilor în autovehicul. Disponibil online la: http://www.tfl.gov.uk/assets/downloads/businessandpartners/accessibile_bus_stop_design_guidance.pdf. 87 ANEXA 7: Auditarea şi modernizarea clădirilor municipale DESCRIERE ATRIBUTE Dezvoltarea unui program de auditare şi modernizare orientat asupra tuturor spațiilor de birouri Potenţial de economisire a energiei pentru analiza şi implementarea oportunităţilor de îmbunătăţire şi modernizare în vederea > 200.000 kWh/an creşterii eficienţei energetice. Beneficiile programului vor consta în economii realizate de Cost iniţial birourile administrative municipale şi în reducerea amprentei de carbon a autorităţii locale (AL). > 1.000.000 USD Prin acest programul, se vor identifica oportunităţile imediate de economisire şi se va Viteză de implementare implementa un sistem rapid de rambursare pentru a genera economii ce pot fi utilizate de alte 1-2 ani servicii municipale. Avantaje colaterale Emisii de carbon reduse OPŢIUNI DE IMPLEMENTARE Calitate mai bună a aerului Activitate de implementare Metodologie Siguranţă şi sănătate publică sporite O creştere a oportunităţilor de ocupare Identificarea unei persoane care ocupă o funcţie în cadrul a forţei de muncă autorităţii locale sau angajarea unei alte persoane care să aibă Economii financiare ca responsabilitate elaborarea şi implementarea proiectelor Identificarea coordonatorului creștere a performanţei energetice în cadrul clădirilor de program pentru clădirile municipale de birouri. Această persoană trebuie să aibă de birouri capacitatea de a colabora cu toate agenţiile, de a înţelege sistemul de construcţie şi de a gestiona relaţia cu subcontractorii. Utilizarea rezultatelor obţinute prin intermediul programului de evaluare comparativă sau a datelor colectate de personalul angajat în cadrul Programului pentru clădirile de birouri, identificarea oportunităţilor preliminare privind eficienţa energetică, cum sunt: noi sisteme de iluminat, noi sisteme de Identificarea oportunităţilor aer condiţionat (A/C), noi sisteme de încălzire, noi computere, preliminare posibilităţi de răcire a serverului etc. Clădirile de birouri se pot dovedi a fi clădiri complexe şi pot avea o varietate de tipuri de sisteme, de exemplu unele au sisteme de A/C simple, instalate la fereastră (sau nu au A/C), iar altele pot avea sisteme de A/C centralizate mai mari, cu răcitoare, 88 turnuri de răcire, unităţi de tratare a aerului şi sistem de conducte. Vor fi vizitate mai multe clădiri de birouri pentru identificarea oportunităţilor specifice privind eficienţa energetică în ceea ce priveşte următoarele utilizări finale şi activităţi:  sisteme de iluminat  sisteme de aer condiţionat  sisteme de încălzire  computere Realizarea se audituri  camere pentru servere şi răcirea serverelor energetice detaliate  aparatură de uz casnic (dispozitive de răcire a apei, frigidere, automate) Tabelul privind performanţa energetică a clădirilor de birouri din municipiu cuprinde metode de estimare a potenţialului de creştere a eficienţei energetice în birouri, inclusiv modernizarea echipamentelor, modificările comportamentale (stingerea luminilor, valori de referinţă pentru încălzire, durata de funcţionare etc.) şi ghiduri privind procedurile de achiziţie. Alocarea bugetului pentru îmbunătăţiri pe linie de eficienţă energetică în clădirile de birouri din municipiu. Combinarea activităților de modernizare şi de renovarea normală a clădirilor pare a fi cea mai bună modalitate de utilizare a unui buget limitat. De exemplu, dacă este nevoie de un nou acoperiş pentru că prin cel vechi pătrunde apa, este momentul oportun Stabilirea bugetului şi a pentru a se realiza izolarea termică, precum şi un acoperiş alb; cerinţelor financiare sau, în cazul în care se montează ferestre noi, pot fi achiziționate modele cu grad superior de izolare prin fondurile din cadrul Programului privind performanţa energetică a clădirilor de birouri. Alternativ, pot fi semnate contracte cu companiile de servicii energetice (CSE), care vor suporta costul iniţial al 89 îmbunătăţirilor şi vor împărţi economiile rezultate în urma modernizării. Luarea în considerare a datelor evaluării comparative, a auditurilor energetice detaliate şi a limitelor bugetare, a Modernizări/îmbunătăţiri de modernizărilor de structură, a înlocuirilor de echipamente şi a structură îmbunătăţirii lucrărilor de renovare pentru fiecare clădire în parte. Pregătirea unei cereri de ofertă pentru a permite contractorilor de lucrări mecanice sau electrice să liciteze pentru proiectele de modernizare. Combinarea unui număr mare de lucrări de modernizare similare pentru zeci de clădiri de birouri va permite Angajarea unui contractor autorităţii locale să obţină economii de scară şi să asigure pentru realizarea calitatea rezultatelor, cu cheltuieli indirecte mai reduse. modernizărilor Alternativ, pregătirea unei cereri de ofertă şi acordarea unui contract de servicii energetice unei companii private (CSE), care va garanta economisirea de energie, va plăti investiţia iniţială şi va împărţi cu autoritatea locală economiile ulterioare. Vizitarea şi verificarea executării fiecărui proiect de construcţii Verificarea lucrărilor de conform specificaţiilor din cererea de ofertă de modernizare în modernizare şi a vederea creşterii eficienţei energetice. Colectarea în continuare performanţelor a facturilor la electricitate şi căldură pentru fiecare clădire cu sisteme îmbunătăţite şi compararea acestora cu datele istorice. MONITORIZAREA Odată implementată, monitorizarea progresului şi a eficienţei recomandărilor este fundamentală pentru o înţelegere clară a valorii acestora pe termen lung. Când autoritatea locală (AL) implementează o anumită recomandare, ar trebui definit un obiectiv spec ific (sau un set de obiective) care să stabilească nivelul progresului preconizat într-o anumită perioadă de timp. Concomitent, ar trebui elaborat şi un plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie nici complicat şi nici să solicite foarte mult timp, însă ar trebui, ca cerinţă minimă, să acopere următoarele aspecte: să identifice sursele de informare, să identifice indicatorii de performanţă, să stabilească modalitatea de măsurare şi validare a proceselor sau echipamentelor de măsurare, să aibă protocoa le 90 de păstrare a evidenţelor, să stabilească un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), să atribuie responsabilităţile aferente fiecărui aspect al procesului, să stabilească mijloacele de realizare a auditului şi de evaluare a performanţei şi, în cele din urmă, să stabilească ciclurile de raportare şi analiză. Unele dintre măsurile sugerate şi care se referă în mod special la această recomandare sunt următoarele:  USD/mp – Evaluarea costurilor energetice anuale, raportate la metru pătrat pentru toate clădirile de birouri din municipiu;  kWhe/mp – Evaluarea consumului anual de energie electrică, raportat la metru pătrat pentru toate clădirile de birouri din municipiu;  kWht/mp – Evaluarea consumului anual de energie termică, raportat la metru pătrat pentru toate clădirile de birouri din municipiu;  Economisiri de USD/an – totalitatea economisirilor din energie generate pe parcursul desfăşurării programului. STUDII DE CAZ Model de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirilor, Berlin, Germania Sursa: http://www.c40cities.org/bestpractices/buildings/berlin_efficiency.jsp. Autorităţile locale din Berlin, în parteneriat cu Agenţia de Energie Berlin (BEA), au creat, în premieră, un model excelent p entru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor. Acestea asigură modernizarea clădirilor private şi publice, pregătind licitaţii pentru lucrări care vor garanta reducerea nivelului de emisii. În licitaţiile publice pentru lucrările de modernizare sunt stabilite reducerile cu o medie de 26% a nivelului de CO2; astfel, companiile de servicii energetice (CSE) câştigătoare trebuie să asigure soluţii energetice durabile. Până în prezent, au fost îmbunătăţite 1.400 de clădiri, asigurând reduceri de CO2 de peste 60.400 de tone anual – îmbunătăţirile fiind gratuite pentru proprietarii clădirilor –, iar economiile obţinute în aceste clădiri au fost imediate. Contractare internă, Stuttgart, Germania Sursa: http://www.c40cities.org/bestpractices/buildings/stuttgart_efficiency.jsp. Oraşul Stuttgart economiseşte 7.200 de tone de CO2 anual printr-o formă inovatoare de contractare internă, care utilizează un fond de rulment pentru finanţarea măsurilor de economisire a energiei şi a apei. Oraşul reinvesteşte economiile direct în noi activităţi, creând astfel un ciclu de îmbunătăţiri în domeniul mediului şi al reducerii emisiilor. Studiile de caz UE şi Campania Display Sursa: http://www.display-campaign.org/page_162.html. Campania europeană Display este o schemă voluntară concepută de experţi în energie din oraşe europene. La iniţierea acesteia, în 2003, campania a urmărit încurajarea autorităţilor locale în direcţia prezentării publice a performanţelor energetice şi de mediu ale clădirilor publice, utilizând aceeaşi etichetă energetică folosită pentru aparatele de uz casnic. Din 2008, companiile private sunt, de asemenea, 91 încurajate să utilizeze Display pentru activităţile de responsabilitate socială corporativă (RSC) proprii. Sistem de management energetic, Frankfurt, Germania Sursa: http://www.managenergy.net/download/r164.pdf. În 1996, autorităţile locale din Frankfurt (departamentul Construcţii) au încheiat un contract cu o companie privată pentru instalarea şi operarea unui sistem de management energetic (SME) pentru sediul primăriei (Romer), Paulskirche şi muzeul „Schirn”. Scopul proiectului este de a reduce costurile de energie şi apă, precum şi emisiile de CO2. Pe baza costurilor anuale de 2,6 milioane DM înregistrate în 1992/1993, reducerile potenţiale de costuri au fost estimate la aproximativ 320.000 DM anual. Pentru obţinerea acestor reduceri de costuri, era necesară o investiţie de 1 milion DM pentru echipamente de control. Rambursarea capitalului investit urma să se realizeze din economiile de energie (54%) pe o perioadă de 8 ani. Restul de 46% v a reprezenta reducerea costurilor operaţionale ale clădirilor. Biroul eficient energetic al viitorului (EoF), Garston, Marea Britanie Sursa: http://projects.bre.co.uk/envbuild/index.html. Noua clădire ecologică de la Garston a fost construită în scop demonstrativ pentru specificaţiile de performanţă ale biroului eficient energetic al viitorului (EoF), fiind realizată de un companii reprezentând producătorii, proiectanţii şi instalatorii de componente pentru clădiri şi de utilităţi de combustibil, ca parte a proiectului EoF derulat de BRECSU (Building Research Energy Conservation Support Unit). O componentă cheie o reprezintă necesitatea de reducere a consumului de energie şi a emisiilor de CO2 cu 30% faţă de cele mai bune practici actuale. În noua clădire nu se utilizează instalaţii de aer condiţionat – principalul consumator de energie în numeroase clădiri de birouri existente. Alte economii se vor realiza printr-o mai bună utilizare a iluminatului natural şi prin utilizarea „masei termice” a clădirii pentru controlul temperaturilor. INSTRUMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI Instrumente și instrucțiuni EU LOCAL ENERGY ACTION Good practices 2005 – Broşură cu exemple de bune practici ale agenţiilor pentru energie din Europa. Material disponibil online la: http://www.managenergy.net/download/gp2005.pdf. ESMAP Public Procurement of Energy Efficiency Services – Ghid de bune practici de achiziţii din întreaga lume. Material disponibil online la: http://www.esmap.org/Public_Procurement_of_Energy_Efficiency_Services.pdf. Codul de Conservare a Energiei în Clădiri furnizează cerinţele minime pentru proiectarea şi construcţia eficientă energetic a clădirilor şi a sistemelor aferente acestora. Material disponibil online la: http://www.emt-india.net/ECBC/ECBC-UserGuide/ECBC-UserGuide.pdf. 92 ANEXA 8: Programul de temporizare a iluminatului public DESCRIERE ATRIBUTE De obicei, iluminatul public are două faze de funcţionare, respectiv „pornit“ şi „oprit“, faze care Potenţial de economisire a energiei alternează între ele la primele ore ale serii şi la primele ore ale dimineţii. Totuşi, necesit atea > 200.000 kWh/an iluminatului diferă foarte mult pe parcursul zilei, iar pe parcursul nopţii există momente când Cost iniţial spaţiul public este folosit în procent redus. Un program de temporizare şi/sau reglare a < 100.000 USD intensităţii luminii, creat în funcţie de nevoile specifice privind iluminatul în anumite zone, ar Viteză de implementare putea reduce în mod semnificativ consumul de energie, asigurând, în acelaşi timp, nivelul adecvat < 1 an de lumină pentru, de exemplu, securitate şi siguranţă în zonele publice. Ar putea fi folosit un Avantaje colaterale sistem inteligent de monitorizare pentru adaptarea nivelurilor de iluminat în conformitate cu Emisii de carbon reduse condiţiile meteorologice şi cu nivelul activităţii desfăşurate. Siguranţă şi sănătate publică sporite O creştere a oportunităţilor de ocupare Această recomandare are ca scop identificarea tiparelor de utilizare a zonelor publice şi ajustarea a forţei de muncă sistemului de iluminat în conformitate cu acestea. Adesea, programele de temporizare a luminii Economii financiare fac parte dintr-un program complet de audit şi modernizare, însă, pentru acele oraşe care beneficiază deja de sisteme de iluminat public eficiente din punct de vedere energetic, programul de temporizare a iluminatului ar putea fi unul mic, dar eficient. Programele de temporizare a iluminatului pot reduce consumul de energie şi, ulterior, emisiile de carbon, precum şi costurile operaţionale. Cel mai adesea, aceste programe duc la creşterea duratei de viaţă a lămpilor de iluminat, reducând cerinţele de întreţinere şi costurile aferente acesteia. Utilizarea unui sistem inteligent de monitorizare facilitează depistarea rapidă a deficienţelor, permiţând înlocuirea rapidă a componentelor şi îmbunătăţirea calităţii serviciului de iluminat public. OPȚIUNI DE IMPLEMENTARE Activitatea de implementare Metodologie Elaborarea unei analize de estimare a tipurilor de străzi şi a Analiza alternativelor de corpurilor de iluminat stradal care să ducă la implementarea iluminat public temporizării şi la diminuarea intensităţii luminii la orele târzii ale nopţii. Instalarea de temporizatoare Alocarea de fonduri pentru implementarea programelor de şi dispozitive de reglare a reabilitare şi modernizare pentru reglarea şi temporizarea 93 luminii pe străzile care intensităţii luminii. Extinderea programului de reabilitare pe beneficiază de iluminat public mai mulţi ani pentru a realiza o acoperire de 100% a iluminatului public din oraş şi a instalaţiilor de iluminat stradal. A se vedea studiile de caz Kirklees şi Oslo pentru detalii suplimentare. Stabilirea standardelor pentru temporizarea şi reglarea noilor instalaţii de iluminat public şi pentru iluminatul stradal care să Standarde pentru iluminatul susţină cele mai bune practici la nivel internaţional în ceea ce nou priveşte eficienţa energetică şi liniile directoare ale Societăţii de Inginerie a Iluminatului din America de Nord cu privire la iluminat. Evaluarea anuală a economisirilor de energie realizate prin Monitorizarea şi publicarea intermediul acestui program şi încurajarea companiilor din economisirilor de energie sectorul privat să urmeze exemplul Administraţiei locale. MONITORIZAREA Odată implementată, monitorizarea progresului şi a eficienţei recomandărilor este fundamentală pentru o înţelegere clară a valorii acestora pe termen lung. Când autoritatea locală (AL) implementează o anumită recomandare, ar trebui definit un obiectiv spec ific (sau un set de obiective) care să stabilească nivelul progresului preconizat într-o anumită perioadă de timp. Concomitent, ar trebui elaborat şi un plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie nici complicat şi nici să solicite foarte mult timp, însă ar trebui, ca cerinţă minimă, să acopere următoarele aspecte: să identifice sursele de informare, să identifice indicatorii de performanţă, să stabilească modalitatea de măsurare şi validare a proceselor sau echipamentelor de măsurare, să aibă protocoa le de păstrare a evidenţelor, să stabilească un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), să atribuie responsabilităţile aferente fiecărui aspect al procesului, să stabilească mijloacele de realizare a auditului şi de evaluare a performanţei şi, în cele din urmă, să stabilească ciclurile de raportare şi analiză. Unele dintre măsurile sugerate şi care se referă în mod special la această recomandare sunt următoarele:  Ore pe an în care iluminatul stradal funcţionează la capacitate maximă;  Ore pe an în care iluminatul stradal funcţionează la mai puţin de 50% din capacitatea maximă. 94 STUDII DE CAZ Sistemul de control al iluminatului public, Kirklees, Marea Britanie http://www.kirklees.gov.uk/community/environment/green/greencouncil/LightingStoryboard.pdf În loc să se oprească iluminatul stradal în anumite momente ale zilei, după modelul altor Administraţii locale, autorităţile din Kirklees au hotărât să regleze intensitatea luminoasă pe parcursul zilei. Acest lucru a fost realizat, pe de o parte, pentru că asigurarea continuă a iluminatului public chiar şi în momentele cu activitate redusă oferă o mai mare siguranţă în comunitate în ceea ce priveşte prevenirea infracţionalităţii. Pe fiecare stâlp de iluminat au fost instalate sisteme moderne care folosesc tehnologia wireless pentru monitorizarea şi reglarea iluminatului stradal. Modernizarea acestor sisteme a presupus doar amplasarea unei antene mici pe corpul de iluminat, care este conectată la balastul electronic, fără a fi nevoie de cabluri suplimentare. În general, luminile se aprind integral la 7 sear a, intensitatea acestora se reduce la 75% la ora 10 seara şi, ulterior, la 50% la miezul nopţii. Dacă luminile rămân aprinse la ora 5 dimineaţa, intensitatea luminoasă creşte din nou cu 100%. Diminuarea treptată a luminii ajută ochii să se obişnuiască cu nivelurile reduse de iluminat, această diminuare fiind slab percepută. Sistemul de monitorizare de la distanţă asigură informaţii adecvate privind inventarierea şi ajută inginerii care se ocupă de iluminatul stradal să identifice uşor şi rapid lămpile arse. Acest lucru reduce necesitatea ca inginerii de instalaţii electrice să întreprindă verificări nocturne şi reduce cheltuielile suplimentare de întreţinere la faţa locului. Metoda de reglare a luminii implementată în Kirklee poate asigura o economie de 30% a energiei electrice utilizate. Prin înlocuirea a 1.200 de lămpi, Administraţia locală din Kirklee estimează realizarea unei economii de aproximativ 3 milioane dolari americani în ceea ce priveşte cheltuielile anuale aferente energiei electrice. Sistemul inteligent pentru iluminatul exterior în oraş, Oslo, Norvegia http://www.echelon.com/solutions/unique/appstories/oslo.pdf Sistemul inteligent pentru iluminat exterior a înlocuit corpurile de iluminat care conţineau bifenili policloruraţi şi vapori de mercur cu lămpi cu vapori de sodiu de înaltă performanţă şi înaltă presiune. Acestea sunt monitorizate şi controlate printr-un sistem avansat de comunicare a datelor care operează circuitele electrice existente de 230V cu ajutorul unui specialist în tehnologia instalaţiilor electrice. Centrul de operaţiuni la distanţă monitorizează şi măsoară energia electrică utilizată de lămpi pentru iluminatul stradal şi perioada de funcţionare a acestora. Prin intermediul senzorilor, acesta colectează date privind traficul şi condiţiile meteorologice, utilizând un ceas astronomic intern pentru a calcula disponibilitatea luminii naturale de la soare şi de la lună. Ulterior, aceste date sunt folosite pentru a re gla în mod automat iluminatul stradal, fie parţial sau total. Acest control al nivelului intensităţii luminoase a reuşit nu doar economisirea unei cantităţi semnificative de energie (estimată la 62%), ci a prelungit şi durata de viaţă a lămpilor, reducând, astfel, cheltuielile aferente înlocuirii. Administraţia locală a folosit sistemul de monitorizare pentru a identifica lămpile defecte, înlocuindu-le, de cele mai multe ori, înainte de a primi sesizări de la locuitori. Capacitatea de a realiza analiza predictivă a erorilor în baza unei comparaţii între orele co ncrete de funcţionare şi durata de viaţă a lămpii, a dus la creşterea eficienţei echipei de intervenţie. Pentru cele 10.000 de înlocuiri administraţia locală a cheltuit aproximativ 12 milioane dolari. În acest moment, programul asigură o economie de aproximativ 450.000 de dol ari în ceea ce priveşte cheltuielile anuale de funcţionare. Totuşi, se estimează că dacă programul este implementat în întregul oraş, creşterea 95 economiilor de scară va duce la recuperarea investiţiei în mai puţin de cinci ani. Instalarea sistemului inteligent de iluminat pe autostradă, Kuala Lumpur, Malaiezia http://www.lighting.philips.com.my/v2/knowledge/case_studies-detail.jsp?id=159544 Proiectul a implementat o soluţie de iluminat pentru autostrada care asigură legătura cu Aeroportul Internaţional din Kuala Lumpur. Lungimea totală a autostrăzii pe ambele sensuri este de 66 km. Principala cerinţă a proiectului consta în faptul că fiecare lampă de pe cei 66 de km de autostradă trebuie să se poată regla în mod independent. Pentru aceasta a fost nevoie de o reţea care să facă legătura între cei 3.300 stâlpi şi unitatea centrală de control. A mai fost nevoie şi de un sistem de întreţinere cu adevărat eficient, pentru a asigura vizibilitatea optimă fără a afecta confortul vizual pe parcursul drumului. Astfel, a fost instalat un sistem inteligent de iluminat care foloseşte controlul centralizat al iluminatului. Acest tip de control facilitează schimbarea sau verificarea fiecărei lămpi din sistemul de iluminat prin intermediul unui computer central. De asemenea, facilitează reglarea specifică a intensităţii luminoase pentru fiecare lampă, ţinând cont de condiţiile de trafic, recepţionează instantaneu mesaje privind defecţiunile şi realizează o bază de date unde se înmagazinează toate datele din sistem. Acest sistem ajută la realizarea une i reduceri semnificative a consumului de energie care se adaugă la procentul de economisire de 45% rezultat din utilizarea circ uitelor de reglare. 96 ANEXA 9: Listă de abrevieri pentru orașele din baza de date TRACE Oraș Țară Abreviere oraș Oraș Țară Abreviere oraș 1 Addis Abeba Etiopia ADD 38 Karachi Pakistan KAR 2 Amman Iordania AMM 39 Kathmandu Nepal KAT 3 Baku Azerbaidjan BAK 40 Kiev Ucraina KIE 4 Bangkok Thailanda BAN 41 Kuala Malaiezia KUA Lumpur 5 Belgrad Serbia BE1 42 Lima Peru LIM 6 Belo Brazilia BEL 43 Ljubljana Slovenia LJU Horizonte 7 Bangalore India BEN 44 Mexico Mexic MEX City 8 Bhopal India BHO 45 Mumbay India MUM 9 Bratislava Slovacia BRA 46 Mysore India MYS 10 Brașov România BR1/BRA 47 New York USA NEW 11 București România BUC 48 Odessa Ucraina ODE 12 Budapest Ungaria BUD 49 Paris Franța PAR 13 Cairo Egipt CAI 50 Patna India PAT 14 Cape Town Africa de CAP 51 Phnom Cambodgia PHN Sud Penh 15 Casablanca Maroc CAS 52 Ploiești România PLO 16 Cebu Filipine CEB 53 Pokhara Nepal POK 17 Cluj-Napoca România CLU 54 Porto Portugalia POR 18 Colombo Sri Lanka COL 55 Pune India PUN 19 Constanta România CON 56 Quezon Filipine QUE City 20 Craiova România CRA 57 Rio de Brazilia RIO Janeiro 21 Dakar Senegal DAK 58 Sangli India SAN 22 Danang Vietnam DAN 59 Sarajevo Bosnia și SAR Herțegovina 23 Dhaka Bangladesh DHA 60 Seoul Coreea de Sud SEO 24 Gaziantep Turcia GAZ 61 Shanghai China SHA 25 Guangzhou China GUA 62 Singapore Singapore SIN 97 26 Guntur India GUN 63 Sofia Bulgaria SOF 27 Hanoi Vietnam HAN 64 Surabaya Indonezia SUR 28 Helsinki Finlanda HEL 65 Sydney Australia SYD 29 Ho Chi Minh Vietnam HO 66 Tallinn Estonia TAL 30 Hong Kong China HON 67 Tbilisi Georgia TBI 31 Iași România IAS 68 Teheran Iran TEH 32 Indore India IND 69 Timișoara România TIM 33 Jabalpur India JAB 70 Tokyo Japonia TOK 34 Jakarta Indonezia JAK 71 Toronto Canada TOR 35 Jeddah Arabia JED 72 Urumqi China URU Saudită 36 Johannesburg Africa de JOH 73 Vijaywada India VIJ Sud 37 Kanpur India KAN 74 Yerevan Armenia YER 98