95599 România Programul privind schimbările climatice și o creștere economică verde, cu emisii reduse de carbon Analiza riscurilor şi modalitatea de selectare a opţiunilor de adaptare şi diminuare a schimbărilor climatice: Un instrument pentru planificarea măsurilor privind schimbările climatice Iunie 2014 1. [Introduceţi un citat din document sau rezumatul unui aspect interesant. 4. [5. [6. [ [ [ 7. 2. 3. [ Acordul pentru servicii de consultanță încheiat între Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare Beneficiarul: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Banca Mondială Regiunea Europa și Asia Centrală Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2007-2013 1 ABREVIERI ŞI ACRONIME ACB Analiza cost-beneficiu SC Schimbările climatice ACB Analiză cost-beneficiu CEA Analiza eficienţei costurilor CO2 Dioxid de carbon ECETOCO Centrul european pentru ecotoxicologie şi toxicologia substanţelor chimice APM Agenţia pentru protecţia mediului ERM Evaluarea riscurilor pentru mediu UE Uniunea Europeană EUSES Sistemul Uniunii Europene pentru evaluarea substanţelor ESIF Fondul structural şi de investiţii european GES Emisii de gaze cu efect de seră IPCC Grupul interguvernamental privind schimbările climatice MCA Analiză multicriterială MMSC Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice CFM Cadrul financiar multianual SM Stat membru PEF Amprenta de mediu a produsului PEFCR Normele privind categoriile de amprente de mediu ale produsului PO Program Operaţional AP Contract de asociere FV Fotovoltaic PEF Amprenta de mediu a produsului SCR Servicii de consultanță rambursabile REACH Înregistrarea, evaluarea şi autorizarea substanţelor chimice ANAR Administraţia Naţională Apele Române SEA Evaluare strategică de mediu Marea Britanie Marea Britanie 2 CUPRINS ABREVIERI ŞI ACRONIME ........................................................................................................................................... 2 Sumar ............................................................................................................................................................................................ 4 1. INTRODUCERE ............................................................................................................................................................. 6 2. Folosirea metodelor de selectare în UE .................................................................................................................... 7 2.1 Metoda de selectare folosită în Marea Britanie în vederea elaborării planului de acţiune privind SC ............................................................................................................................................................................... 7 2.2 Folosirea metodei selectării în Irlanda pentru implementarea SEA...................................................... 8 2.3 Metodă de selectare folosită pentru substanţele periculoase .................................................................. 8 2.4 Folosirea procesului de selectate pentru Normele UE privind categoriile de amprente de mediu ale produsului (PEFCR) .................................................................................................................................... 10 3. Tipul de măsuri / opţiuni şi riscurile asociate ....................................................................................................... 12 3.1 Măsuri de diminuare şi adaptare: Două zone complementare de acţiune pentru provocările legate de schimbările climatice ................................................................................................................................... 12 3.2 Categorii şi măsuri / opţiuni de diminuare şi adaptare ............................................................................ 13 3.3 Riscurile asociate măsurilor / opţiunilor privind SC.................................................................................. 15 4. Privire de ansamblu asupra metodei de selectare propuse ................................................................................ 20 4.1 Procesul de selectare pentru măsurile cu rezultate sigure...................................................................... 21 4.2 Procesul de selectare pentru măsurile cu rezultate sigure, a celor cu riscuri scăzute şi a celor cu riscuri crescute ............................................................................................................................................................ 23 4.3 Instrumente analitice suplimentare pentru măsurile nesigure sau cu riscuri ridicate legate de SC ............................................................................................................................................................................................. 25 4.3.1 Analiza multicriterială (MCA) ...................................................................................................................... 26 4.3.2 Analiza cost-beneficiu (ACB)........................................................................................................................ 26 4.3.3 Analiza eficienţei costurilor (CEA) ............................................................................................................ 28 4.3.4. Instrumente de modelare ............................................................................................................................. 32 5. Concluzie .......................................................................................................................................................................... 34 Anexa I........................................................................................................................................................................................ 35 Anexa II ...................................................................................................................................................................................... 36 Bibliografie................................................................................................................................................................................ 39 3 SUMAR Măsurile de diminuare şi adaptare contribuie la reducerea riscurilor legate de schimbările climatice (SC), a impactului acestora şi a aspectelor vulnerabile, aducând în acelaşi timp o serie de avantaje economice, sociale şi de mediu pe o scară mai largă. Totuşi, aceste măsuri pot implica costuri mai mari, precum şi riscuri financiare, sociale, instituţionale, tehnice sau tehnologice. Prin urmare, este important ca în procesul de luare a deciziilor să se identifice potenţialele riscuri şi costurile asociate şi să se contrabalanseze aceste riscuri cu beneficiile anticipate. Este important, de asemenea, să se sporească nivelul de conştientizare şi de pregătire pentru posibilele riscuri climatice reziduale care vor continua să existe chiar şi după adoptarea unor măsuri solide de diminuare şi adaptare. Prezentul raport propune utilizarea unor proceduri de selectare a măsurilor legate de schimbările climatice în vederea evaluării şi prioritizării măsurilor de diminuare şi adaptare în funcţie de beneficiile, costurile şi riscurile asociate. Această abordare de selectare calitativă se bazează pe expertiză. Atunci când este nevoie de informaţii suplimentare în vederea luării unei decizii, acest proces de selectare poate fi urmat de o analiză detaliată, ca de exemplu analiza multicriterială, analiza eficienţei costurilor, analiza cost-beneficiu sau modelarea. Procesele de selectare se folosesc deja în prezent de mai multe State Membre UE şi de Comisia Europeană. Marea Britanie a folosit această abordare în vederea elaborării planului de acţiune privind SC, în timp ce Irlanda propune folosirea acesteia pentru elaborarea cadrului Evaluărilor strategice de mediu (SEA), iar Comisia foloseşte metoda în cauză pentru substanţele periculoase şi pentru amprenta de mediu a produselor. În vederea elaborării unui plan de acţiune naţional în domeniul schimbărilor climatice, autorităţile competente trebuie să selecteze atât măsurile/opţiunile de diminuare, cât şi de adaptare pentru diferite sectoare cheie (energie, transport, apă, agricultură etc). Aceste măsuri pot fi clasificate în mai multe categorii, conform propunerilor existente: investiţii fizice, stimulente economice, instrumente legale şi standarde etc. Fiecare măsură/opţiune are avantajele, costurile şi riscurile/barierele sale specifice (de ex. instituţionale, sociale, tehnologice şi financiare). Prezentul raport susţine că prioritatea de bază o au măsurile „cu rezultate sigure“, adică cele ale căror beneficii depăşesc costurile, chiar şi fără a lua în considerare impactul SC şi ale căror riscuri sunt mici. Întrucât va fi imposibil să selectăm numai măsuri cu rezultate sigure în vederea includerii în planul de acţiune, este important să existe un proces care să contribuie la prioritizarea măsurilor cu riscuri semnificative şi costuri nete. Un astfel de proces trebuie să răspundă la următoarele întrebări:  Care sunt tipurile de riscuri asociate cu o măsură/opţiune specifică? 4  Cât de importante (din punct de vedere calitativ) sunt beneficiile preconizate ale măsurilor/opţiunilor propuse? Procesul de selectare scoate în evidenţă riscurile potenţiale asociate fiecărei măsuri, furnizând astfel mai multe informaţii şi asigurând o mai bună transparenţă în vederea facilităţii procesului de luare a deciziilor. În cazul în care procesul de selectare pune în lumină riscuri financiare, instituţionale sau tehnice semnificative cu costuri asociate care ar putea fi destul de ridicate, trebuie să se efectueze o analiză ulterioară înainte de includerea unor astfel de măsuri cu grad sporit de risc în planul de acţiune privind SC. Aceste măsuri specifice trebuie să treacă ulterior prin metodologiile cantitative descrise în prezentul raport, ca de exemplu analiza multicriterială, analiza eficienţei costurilor sau analiza cost-beneficiu. În plus, o serie de modele sectoriale şi macro-economice vor contribui la extinderea analizei de la măsuri şi programe simple şi/sau specifice din cadrul anumitor sectoare, la măsuri complexe sau la o combinaţie de măsuri la nivelul mai multor sectoare şi pe o perioadă mai lungă de timp. Atunci când procesul de selectare evidenţiază riscuri ridicate şi beneficii scăzute pentru o anumită măsură, măsura în cauză nu trebuie inclusă în planul de acţiune privind SC şi trebuie exclusă din analizele ulterioare. Prezentul raport trebuie considerat un pilon de bază al cadrului metodologic de elaborare a Planului de acţiune privind schimbările climatice în România. Modalitatea de abordare propusă permite un proces transparent şi pragmatic de luare a deciziilor în vederea selectării măsurilor care urmează să fie incluse în planul de acţiune. Mulţumită acestei abordări, un număr semnificativ de măsuri pot fi incluse sau excluse din planul de acţiune privind SC în urma unei evaluări calitative bazate pe expertiză. În acest fel, se va economisi mult timp şi resurse prin folosirea unor metode analitice sofisticate care implică de obicei costuri ridicate, numai pentru acele măsuri pentru care procesul de selectare calitativă s-a dovedit neconcludent. Metoda de selectare propusă este ilustrată în raportul de faţă pentru cazul măsurilor din sectorul energiei. Pentru suplimentarea procesului de selectare şi a celorlaltor instrumente analitice discutate în cadrul acestui raport, un pachet complet de instrumente de modelare este la ora actuală în curs de elaborare pentru România, în cadrul Componentei C a ER SC. 5 1. INTRODUCERE1 Acest raport reprezintă un reper important pentru elaborarea planului de acţiune privind schimbările climatice (SC) pentru România. Planul de acțiune SC trebuie să aibă la bază consolidarea şi coordonarea atât a măsurilor/opţiunilor de diminuare, cât şi de adaptare. O etapă importantă în elaborarea unui astfel de plan este selectarea măsurilor adecvate. Această selecţie necesită implicare autorităţilor competente din sectoarele cheie, inclusiv, în cazul României, din sectorul transportului, energiei, urban, al apei, agriculturii şi silvic. Procesul de selecţie trebuie să fie transparent, pragmatic şi fiabil. Diferitele categorii de măsuri trebuie identificate şi analizate în contextul riscurilor şi beneficiilor asociate. Selectarea şi evaluarea măsurilor sunt esenţiale pentru succesul politicilor din domeniul SC; cu toate acestea, procesul necesită timp şi este destul de costisitor. Statele membre UE şi Comisia au opinii pragmatice cu privire la folosirea abordărilor de selectare bazate pe o evaluare calitativă, efectuată pe baza opiniei experţilor sau a unui software. Aceste modalităţi de selectare sunt folosite pentru a facilita un proces transparent de luare a deciziilor în diferite domenii, cum ar fi impactul asupra mediului, substanţe periculoase, amprenta de mediu a produselor sau măsuri SC. Un procent semnificativ al măsurilor privind SC poate fi identificat, evaluat, selectat sau exclus cu ajutorul procesului de selectare, pe baza opiniei unui expert, prezentată în cadrul acestui raport. Cu toate acestea, în cazul măsurilor privind SC ale căror beneficii nu compensează în mod clar costurile sau care produc efecte ireversibile evidente, va fi nevoie de o analiză detaliată, ca de exemplu: O analiză cost -beneficiu (ACB), o analiză a eficienței costurilor (CEA), o analiză multicriterială, modelare etc. Metoda propusă de abordare bazată pe selectare va permite luarea de decizii cu privire la integrarea imediată a măsurilor avute în vedere în cadrul planului de acţiune privind SC sau cu privire la întreprinderea unei evaluări cantitative mai detaliate. Raportul este structurat după cum urmează. După această introducere, Secţiunea 2 prezintă pe scurt folosirea metodelor de selectare în domeniul SC şi al mediului de către diferitele State Membre UE şi de către Comisia Europeană. Secţiunea 3 discută principalele categorii de măsuri de diminuare şi adaptare care ar putea fi incluse în planul de acţiune privind SC. Secţiunea 4 prezintă metoda/procesul de selectare şi descrie câteva instrumente complementare (analiză multicriterială, ACB, CEA, modelare) care ar putea fi folosite atunci când selectarea nu este insuficientă. Secţiunea 5 prezintă concluziile şi recomandări de bază. 1Prezentul raport a fost întocmit de Thierry Davy, cu contribuţia lui Ionuţ Purica, Cesar Niculescu, Adina Făgărăşan, Cosmin Buteică şi Silvia Pintilii. Kseniya Lvovsky şi Jian Xie au oferit comentarii şi sugestii, contribuind la îmbunătăţirea acestuia. Doamna Tamara Levine a contribuit la editarea sa. 6 2. FOLOSIREA METODELOR DE SELECTARE ÎN UE Folosirea metodelor de selectare a devenit un proces din ce în ce mai frecvent folosit în domeniul mediului în vederea analizării acţiunilor, politicii, măsurilor, tehnologiilor şi impactului. Aceste proceduri de selectare sunt folosite în principal pentru:  a se asigura că toate opţiunile posibile sunt identificate;  a valorifica cât mai bine opinia expertului relevant cu privire la măsurile avute în vedere;  a permite selectarea şi a trece la o analiză mai detaliată numai dacă şi când acest lucru este necesar;  a crea un proces transparent de luare a deciziilor;  a economisi timp şi bani. Multe metode de selectare au fost folosite în UE în ultimii ani. Acest capitol descrie pe scurt câteva din aceste metode. 2.1 Metoda de selectare folosită în Marea Britanie în vederea elaborării planului de acţiune privind SC O metodă de selectare a fost folosită pentru elaborarea Planului de acţiune privind schimbările climatice în Marea Britanie (UK). Marea Britanie este prima ţară din lume care a adoptat un cadru pe termen lung, obligatoriu din punct de vedere juridic, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi un cadru pentru creşterea abilităţii acestei ţări de a se adapta la un climat în schimbare (Legea privind schimbările climatice din 2008). Prin acest act legislativ, Marea Britanie a promovat la nivel extins o abordare care promovează măsurile cu rezultate sigure. În acelaşi timp, pentru elaborarea acestui act, Marea Britanie a propus o metodologie de evaluare a riscurilor pentru măsurile legate de SC care acoperă atât adaptarea, cât şi diminuarea. Scopul general al acestei metodologii calitative a fost să constituie baza politicilor de reducere şi adaptare ale Marii Britanii, prin evaluarea principalelor riscuri prezente şi viitoare (ameninţări şi oportunităţi) şi a vulnerabilităţilor asociate pentru Marea Britanie, rezultate în urma schimbărilor climatice prezente şi viitoare până în anul 2100. Abordarea globală a evaluării riscurilor şi planul ulterior de adaptare s-a bazat pe Cadrul privind riscurile şi incertitudinile al Programului britanic privind impactul schimbărilor climatice (UKCIP, 2003). Această metodologie a vizat facilitarea unei evaluări a riscurilor legate de măsurile propuse de diminuare şi adaptare. Marea Britanie a propus, într-o primă abordare, 700 de măsuri care să fie incluse în planul naţional de acţiune privind SC. În final, mulţumită paşilor logici şi pragmatismului metodei de selectare, numai 100 de măsuri au necesitat o analiză detaliată. 7 Primul pas al evaluării, selectarea măsurilor propuse, a eliminat un mare număr de măsuri cu randament scăzut sau cu riscuri inacceptabile. Prin eliminarea opţiunilor în această etapă timpurie, a fost posibil să se reducă foarte mult timpul şi costurile aferente Planului de acţiune privind schimbările climatice şi Legii asociate. Selectarea a permis, de asemenea, alegerea măsurilor cu rezultate sigure, efectuarea de studii, creşterea gradului de conştientizare, acordarea de asistenţă tehnică, folosirea de instrumente şi standarde legislative care nu generează riscuri importante, dar care prezintă avantaje evidente. 2.2 Folosirea metodei selectării în Irlanda pentru implementarea SEA Evaluarea strategică de mediu (SEA) Directiva (2001/42/CE) solicită aplicarea SEA în unsprezece sectoare: Agricultură, Silvicultură, Pescuit, Energie, Industrie, Transport, Managementul deşeurilor, Managementul apei, Telecomunicaţii, Turism, Amenajarea teritoriului sau Exploatarea terenurilor. În Irlanda, Agenţia irlandeză pentru protecţia mediului (APM) este responsabilă de implementarea SEA. APM aplică un proces format din cinci etape, prezentat în cele ce urmează: 1. Selectare (stabilirea necesităţii unei SEA) 2. Definirea domeniului de aplicare (stabilirea gamei de aspecte legate de mediu care urmează să fie acoperite de SEA) 3. Pregătirea unui Raport de mediu 4. Desfăşurarea de sesiuni de consultare 5. Integrarea consideraţiilor legate de mediu în cadrul planului sau programului respectiv Selectarea este primul pas. Este important să se ştie într-o etapă cât mai timpurie dacă un proiect necesită o SEA sau nu. Acesta este rolul experţilor în procesul de selectare care trebuie să consilieze în mod clar APM. Identificarea tuturor măsurilor care nu necesită SEA într -o etapă timpurie, fără o analiză detaliată, este un proces eficient din punct de vedere al costurilor, iar selectarea permite experţilor principali să revizuiască rapid informaţiile de bază şi să le evalueze în baza întrebărilor/criteriilor cheie, permiţându-le în acest fel să emită judecăţi rapide cu privire la necesitatea unei evaluări SEA sau nu. 2.3 Metodă de selectare folosită pentru substanţele periculoase Proiectul DANTES este un Program UE LIFE pentru mediu desfăşurat în perioada septembrie 2002 - septembrie 2005. Din consorţiul care lucrează în cadrul proiectului DANTES fac parte Akzo Nobel, ABB, SCA, TetraPark şi Universitatea de tehnologie din Chalmers. Unul din obiectivele proiectului este să evalueze şi să demonstreze folosirea unor instrumente de dezvoltare durabilă, cum ar fi Evaluarea riscurilor pentru mediu (ERM), prin studierea metodelo r şi instrumentelor disponibile şi prin efectuarea de evaluări de risc pentru mediu, atât simplificate, cât şi complete. 8 Proiectul a comparat metodele de abordare folosite în Europa şi Statele Unite în vederea evaluării riscurilor asociate substanţelor periculoase. Proiectul DANTES a analizat şi comparat două documente: „Ghidul tehnic în sprijinul Directivei Comisiei 93/67/CEE privind evaluarea riscurilor prezentate de substanţele noi notificate şi Regulamentul (CE) Comisiei nr. 1488/94 privind evaluarea riscurilor prezentate substanţele existente“ elaborat în vederea implementării cadrului de reglementare UE REACH (înregistrarea, evaluarea şi autorizarea substanţelor chimice) şi „Îndrumările propuse pentru evaluarea riscurilor ecologice“ ale Agenţiei americane de protecţie a mediului (APM SUA). În cazul UE, selectarea a fost folosită pentru efectuarea evaluării riscurilor asociate substanţelor periculoase. Centrul European pentru Ecotoxicologie şi Toxicologia Substanţelor Chimice (ECETOCO) responsabil de evaluarea riscurilor asociate acestor substanţe foloseşte în prezent un instrument de evaluare a riscurilor pe baza unui proces de selecţie. Instrumentul de selectare a riscurilor al ECETOC are la bază un soft care foloseşte principiile Sistemului Uniunii Europene pentru evaluarea substanţelor (EUSES). Este un instrument simplificat care necesită date limitate. Instrumentul poate fi aplicat pentru o primă selectare a nivelului portofoliului de produse în vederea identificării substanţelor periculoase care necesită o examinare ulterioară. Instrumentul de selectare testează şase variabile diferite pentru fiecare substanţă: scena riul de emisii, tonajul, hidrofobicitatea, volatilitatea, biodegradabilitatea şi ecotoxicitatea. Procesul ECETOC de selectare este un instrument simplificat, care permite numai estimări grosiere; atunci când în urma selectării sunt obţinute rezultate pozitive, nu mai este nevoie de nicio analiză ulterioară pentru substanţa în cauză înainte ca aceasta să fie comercializată sau să rămână pe piaţa internă UE. Prin urmare, analiza detaliată va fi efectuată numai pentru substanţele pentru care există îndoieli semnificative privind siguranţa produsului. 9 Copie de pe ecran pentru instrumentul ECETOC de evaluare a riscurilor pe baza procesului de selectare 2.4 Folosirea procesului de selectate pentru Normele UE privind categoriile de amprente de mediu ale produsului (PEFCR) O etapă pilot în analiza amprentei de mediu (EF) a fost lansată de Comisia Europeană în 2013 prin etapa pilot Amprenta de mediu a produsului şi dezvoltarea Normelor privind categoriile de amprente de mediu ale produsului (PEFCR). Pentru a ajunge la o înţelegere comună de către Statele Membre a cerinţelor privind EF la nivelul UE, Comisia a elaborat „Ghidul de implementare a Amprentei de mediu UE a produsului (PEF)“. Acest ghid promovează folosirea procesului de selectare pentru PEF. Selectarea PEF în cadrul acestei abordări specifice este centrată pe activităţile de colectare a datelor şi pe priorităţile legate de calitatea datelor pentru studiul de suport care stă la baza PEFCR. Obiectivul selectării PEF este identificarea prealabilă a unor informaţii de bază privind produsele, ca de exemplu:  Etapele cele mai relevante ale ciclului de viaţă;  Procesele cele mai relevante;  Indicaţi preliminare privind categoriile cele mai relevante cu impact asupra ciclului de viaţă;  Necesităţi legate de calitatea datelor; 10  Indicaţii preliminare cu privire la definirea unui reper pentru categoria/sub-categoriile de produse vizate. Procesul de selectare PEF are la bază date generice uşor accesibile (baze de date privind inventarul ciclurilor de viaţă, de ex. baze de date comerciale) în vederea efectuării unei evaluări rapide, fără costuri suplimentare. Obiectivul acestui proces de selectare este sprijinirea activităţii secretariatelor tehnice de la nivelul UE. Aceste secretariate sunt responsabile de propunerea de noi produse pe piaţa UE. Procedura de selectare are în vedere să le sprijine în identificarea, într- un stadiu incipient, a oricărei abateri de la cerinţele PEF, atunci când un produs nou urmează să fie introdus pe piaţa internă UE. 11 3. TIPUL DE MĂSURI / OPŢIUNI ŞI RISCURILE ASOCIATE Elaborarea unui plan de acţiune privind SC reprezintă o etapă cheie în vederea abordării provocărilor legate de SC. Strategia românească privind SC deschide calea către o creştere rezistentă la schimbările climatice şi către reducerea emisiilor de carbon în România. Cu toate acestea, strategia reprezintă un instrument de planificare în vederea identificării oportunităţilor şi responsabilităţilor. Baza măsurilor legate de schimbările climatice o constituie implementarea măsurilor agreate. Cu toate acestea, elaborarea unui plan de acţiune privind schimbările climatice reprezintă o condiţie preliminară pentru implementarea măsurilor concrete de promovate a reducerii emisiilor de carbon şi a unei creşteri rezistente la schimbările climatice. Schimbările climatice şi acordurile globale legate de acestea impun schimbări substanţiale de politică în următorii ani. Va fi nevoie de noi politici pentru a se aborda atât problemele legate de diminuare, cât şi de adaptare, iar implementarea acestor politici va necesita investiţii semnificative, stimulente economice, instrumente şi standarde legislative, asistenţă tehnică şi soluţii tehnologice. Există diferite modalităţi de a defini şi clasifica măsurile / opţiunile legate de SC. Paragrafele de mai jos propun diferite metode de abordare pentru clasificarea acestor măsuri. În vederea elaborării planului de acţiune privind SC, România va trebui să propună propriile sale categorii. Este esenţial ca aceste categorii propuse să fie practice şi să reflecte posibilităţile reale în ce privește măsurile sau opţiunile legate de schimbările climatice din România. 3.1 Măsuri de diminuare şi adaptare: Două zone complementare de acţiune pentru provocările legate de schimbările climatice Strategia românească privind SC adoptată de Guvern în iulie 2013 abordează atât diminuarea, cât şi adaptarea. Măsurile / opţiunile care urmează să fie propuse pentru planul de acţiune românesc privind SC vor trebui, de asemenea, să abordeze atât nevoia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cât şi nevoia de construire a unei creşteri rezistente la schimbările climatice. Măsurile de diminuare sunt definite ca acţiuni de limitare sau controlare a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Prin abordarea principalelor surse de emisii, aceste măsuri contribuie la limitarea acumulării totale de GES. Măsurile de diminuare au, în mod inevitabil, o dimensiune globală, întrucât orice măsură de reducere a emisiilor la nivel local reduce automat emisiile globale totale. Efectele diminuării prezintă decalaje şi implică timpi morţi, acestea putând fi evaluate numai pe baza impactului cumulat pe termen lung. Opţiunile de diminuare trebuie avute în vedere ca o politică anticipatorie. Acestea reprezintă măsuri ex -ante care sunt preconizate a contribui la reducerea impactului viitor al SC. Măsurile de adaptare sunt măsuri de ajustare a sistemelor naturale sau umane ca răspuns la stimulii climatici efectivi sau preconizaţi sau al efectele acestora, care contribuie la moderarea efectelor nocive sau la exploatarea oportunităţilor benefice. Se pot distinge diferite tipuri de 12 politici de adaptare, inclusiv adaptare anticipatorie şi reactivă, adaptare publică şi privată şi adaptare autonomă sau planificată. Opţiunile legate de politica de adaptare sunt, în special, idei de politici de promovare a schimbărilor în ceea ce priveşte modul în care răspundem la efectele adverse rezultate ca urmare a schimbărilor climatice, ca de exemplu folosirea mai eficientă a resurselor de apă insuficiente sau adaptarea codurilor de construcţie la viitoarele condiţii climatice şi la evenimentele meteorologice extreme. Măsurile de adaptare reprezintă ceea ce se poate face pentru a reduce impactul negativ al schimbărilor climatice. Măsurile de adaptare trebuie avute în vedere ca o soluţie locală, care generează beneficii la nivel local. 3.2 Categorii şi măsuri / opţiuni de diminuare şi adaptare Această secţiune clasifică opţiunile de măsuri legate de schimbările climatice în mai multe tipuri şi descrie modul în care acestea pot fi evaluate prin intermediul selectării, în vederea planificării acestora. - Investiţii fizice Atât măsurile de diminuare, cât şi cele de adaptare pot implica investiţii semnificative în infrastructură, facilităţi şi echipamente. De exemplu, îmbunătăţirea mixului energetic (trecerea de la cărbune la surse regenerabile de energie), modernizarea sistemelor districtuale, construirea şi reabilitarea digurilor şi barajelor în vederea asigurării protecţiei împotriva inundaţiil or sau a reducerii efectelor secetelor şi stabilirea unor sisteme de monitorizare, toate acestea necesită investiţii semnificative în infrastructură şi în modernizarea echipamentelor. Diferitele riscuri asociate acestor investiţii, precum şi beneficiile anticipate vor fi evaluate rapid din punct de vedere calitativ în cadrul procesului de selectare pe baza opiniei unei expert. Atunci când rezultatul procesului de selectare nu demonstrează în mod clar dacă riscurile percepute depăşesc potenţialele beneficii, investiţiile trebuie supuse ulterior unei analize detaliate cu ajutorul altor instrumente analitice, cum ar fi metoda multicriterială, analiza cost-beneficiu (ACB), analiza eficienței costurilor (CEA) şi modelarea sectorială sau macro-economică pentru a se stabili dacă este util ca măsurile respective să fie introduse în planul de acţiune privind SC. În sfârşit, măsurile cu riscuri crescute şi beneficii reduse trebuie excluse atât din planul de acţiune, cât şi de la o viitoare analiză detaliată. - Stimulente economice (stabilirea preţului de cost, impozite, cote etc.) Stimulentele economice sunt un grup important, folosit pe scară largă de instrumente care folosesc în principal semnale legate de stabilirea preţurilor pentru a genera rezultate eficiente pe piaţă în vederea promovării activităţilor de diminuare şi adaptare. De exemplu, piaţa carbonului, taxele pe emisiile de dioxid de carbon şi subvenţiile pentru energia regenerabilă reprezintă în mod clar opţiuni de diminuare care ar putea avea un impact asupra emisiilor de GES. Sprijinul 13 financiar pentru măsurile de adaptare şi taxele pentru resursele naturale, ca de exempl u stabilirea unui nivel adecvat al tarifelor la apă în vederea promovării economiei de apă şi implementarea cotelor de apă în zonele cu resurse reduse de apă pot fi folosite ca mijloc de promovare a măsurilor de adaptare. - Instrumente juridice şi standarde Instrumentele juridice pot juca, de asemenea, un rol important în diminuarea şi adaptarea la impactul SC. Dacă pachetul pentru energie/schimbări climatice UE 2030 va introduce ca obligatorie reducerea cu 40% a emisiilor de GES pentru toate Statele Membre până în 2030, această reglementare va avea un impact clar asupra diminuării SC. În ce priveşte adaptarea, guvernul poate avea în vedere pregătirea unor standarde şi prevederi legislative în vederea creşterii rezistenţei infrastructurii la riscurile legate de schimbările climatice. Promovarea standardelor tehnice de dezvoltare a eficienţei energetice constituie, de asemenea, un exemplu de măsuri posibile de creştere a nivelului măsurilor de diminuare. În sectorul transporturilor, standardele privind economia de combustibil şi emisiile de CO2 pentru vehiculele noi pot constitui o măsură eficientă de diminuare. - Asistență tehnică (formare, studii, dezvoltarea capacităţii etc.) Asistența tehnică poate constitui un mijloc valoros de sprijinirea a lucrărilor analitice, a cercetării, formării personalului şi dezvoltării capacităţii instituţionale în vederea facilitării elaborării şi implementării politicilor de diminuare şi adaptare. Asistența tehnică în domeniul formării, învăţământului public, studiilor şi cercetării, precum şi dezvoltarea capacităţii au fost recomandate pentru a fi incluse pe lista de măsuri privind schimbările climatice şi nu mai trebuie supuse procesului de selectare. De exemplu, raportul de evaluare rapidă a sectorului apei recomandă efectuarea unei analize detaliate a cererii şi ofertei din mai multe bazine hidrografice din România. Un studiu din sectorul transporturilor recomandă efectuarea de mai multe studii privind mobilitatea şi vulnerabilitatea. Activităţile de comunicare publică sunt, de asemenea, necesare pentru creşterea nivelului de conştientizare publică a schimbărilor climatice şi pentru a reuni diferite părţi interesate. - Selectarea tehnologiilor Tehnologiile reprezintă principalul motor atât pentru diminuare, cât şi pentru adaptare. Selectarea de tehnologii noi, „ecologice“, inovative şi eficace, de exemplu în domeniul energiei şi transportului (pile de combustie), poate reprezenta un pas înainte în vederea diminuării impactului SC. În ceea ce priveşte adaptarea, promovarea sistemelor de irigaţie cu picurare, de exemplu, ar putea fi considerată o măsură eficientă. În domeniul desalinizării apei, tehnologiile de tehnologizare a apei mării reprezintă un element de bază în multe ţări (Peninsula arabică, 14 Malta) în ce priveşte adaptarea la SC. Apele desalinizate datorită noilor tehnologii permit alimentarea cu apă în siguranţă în zonele în care nu există apă dulce sau aceasta nu este suficientă. - Mecanisme de asigurare2 Riscurile privind schimbările climatice diferă de la o ţară la alta sau de la o regiune la alta. Creşterea frecvenţei evenimentelor extreme (inundaţii, secete, valuri de caniculă etc.) va avea un impact asupra cererii de asigurări şi poate necesita folosirea unor instrumente inovative de asigurare, ca de exemplu asigurarea pe bază de indice meteorologic. Din această perspectivă, asigurarea poate fi privită ca o măsură de abordare a schimbărilor climatice şi de gestionare a riscului de dezastre. Sistemul de asigurări, dacă este bine conceput, ar putea avea un impact clar asupra creşterii nivelului de conştientizare şi protejării împotriva dezastrelor în vederea luării de măsuri de adaptare şi de decizii financiare. Acesta este supus procesului de selectare şi evaluare. 3.3 Riscurile asociate măsurilor / opţiunilor privind SC Criteriile de bază folosite pentru clasificarea măsurilor / opţiunilor de diminuare şi adaptare la SC sunt beneficiile, costurile şi riscurile asociate acestora. Riscurile trebuie luate în considerare atât în ce priveşte intensitatea (ridicată, medie, scăzută), cât şi în ce priveşte varietatea (financiară, instituţională, socială, tehnologică etc). Modalitatea de selectare trebuie concepută astfel încât să permită măsuri cu beneficii tangibile pentru adaptare şi / sau diminuare şi cu riscuri şi costuri incrementale scăzute, care să fie direct incluse în planul de acţiune privind SC, pe baza opiniei unei expert, fără să mai fie nevoie de o analiză detaliată. În această privinţă, măsurile cu rezultate sigure, de ex. acele măsuri cu beneficii în domeniul schimbărilor climatice, care sunt justificate din punct de vedere economic în cadrul structurii existente sau anticipate de costuri şi preţuri, trebuie să fie primele care vor fi incluse în planul de acţiune după consultarea experţilor. Dacă măsurile / opţiunile legate de SC implică costuri şi riscuri suplimentare, implementarea acestora trebuie, de asemenea, să ofere beneficii suplimentare. Beneficiile avute în vedere în procesul de selectare vor include atât beneficii economice, sociale şi în domeniul sănătăţii publice, precum şi beneficii privind SC, cum ar fi reducerea emisiilor de GES, diminuarea impactului inundaţiilor sau secetelor etc. 2 Banca Mondială. 2014, Asigurare împotriva schimbărilor climatice. Managementul riscurilor legate de dezastrele financiare şi opţiunile de asigurare pentru adaptarea la schimbările climatice în Bulgaria 15 Principalele riscuri rezultate în urma implementării măsurilor de diminuare şi adaptare Există mai multe tipuri de riscuri, care sunt identificate şi discutate mai jos. Aceste riscuri trebuie luate în considerare în cadrul procesului de selectare. - Finanțare şi riscuri financiare Durabilitatea financiară este esenţială pentru succesul oricărei măsuri introduse în vederea diminuării sau adaptării. În special multe măsuri de adaptare nu dispun de un randament suficient al investiţiilor bazat pe piaţă, pentru a fi finanţate de către sectorul privat. Prin urmare, acestea sunt deseori finanţate prin granturi şi din fonduri publice, chiar dacă unele proiecte specifice de adaptare ar putea fi realizate cu ajutorul micro-creditelor şi al sistemelor de asigurare bazate pe comunitate. Din acest motiv, investiţiile private în domeniul schimbărilor climatice sunt în principal centrate pe proiectele de diminuare, cum ar fi: • energie curată (generarea de curent electric, transport); • eficienţa energiei şi a materialelor (reabilitarea clădirilor, eficienţa reţelei de energie electrică, reciclare, valorificarea căldurii pierdute etc.); • resurse de mediu (silvicultură, eficienţa agriculturii, gestionarea deşeurilor). Proiectele de diminuare a schimbărilor climatice pot fi finanţate cu ajutorul a mai multor clase de active;. Nu există active preferate. Obligaţiunile, capitalul propriu şi indicii titlurilor de valoare listate la Bursă reprezintă posibile surse de finanţare, ca şi fondurile private (de exemplu, fondurile pentru o infrastructură care folosesc o energie curată), investiţiile directe (companii private, proprietăţi imobiliare, terenuri) şi credite (creditele pentru energie regenerabilă sau creditele privind emisiile de carbon). Atunci când măsurile de adaptare sau diminuare implică costuri mari şi nevoi iniţiale de finanţare, de exemplu, unele tehnologii noi în domeniul energiei sau infrastructura de adaptare de bază, este nevoie de o analiză economică şi financiară atentă, care să ia în considerare modalităţile disponibile de strângere a finanţelor necesare şi de dezvoltare a unor programe de finanţare adecvate. Unele măsuri de adaptare şi diminuare au un orizont mare de timp şi beneficii incerte, care nu sunt pe deplin exprimate în bani; astfel, asigurarea finanţării pe piaţă pentru astfel de măsuri se poate dovedi a fi un aspect problematic. În acelaşi timp, subvenţionarea acestora poate duce la distorsionarea pieţii şi la presiuni fiscale. În plus, compromisurile reprezentate de asigurarea unor astfel de surse de finanţare (de ex. prin politici şi reglementări) pentru alte priorităţi sociale şi pentru dezvoltarea nevoilor de investiţii trebuie de asemenea evaluată. 16 - Riscuri sociale Impactul măsurilor privind schimbările climatice nu va avea un impact uniform asupra tuturor grupurilor de locuitori. Unele comunităţi se confruntă cu ameninţări mult mai mari decât altele în ce privește schimbările climatice. De exemplu, impactul climatic va fi mai mare pentru persoanele care locuiesc în zonele vulnerabile din punct de vedere al schimbărilor climatice, ca de exemplu zonele predispuse la inundaţii, secete, eroziuni ale solului, eroziune costieră sau creşterea nivelului mării. În plus, persoanele sărace sunt deseori mult mai vulnerabile din cauza infrastructurii de proastă calitate şi a resurselor financiare, umane şi tehnologice inferioare folosite pentru a rezista în faţa impactului schimbărilor climatice şi pentru creşterea capacităţii autonome de adaptare. La selectarea măsurilor de adaptare sau diminuare, trebuie luate în considerare aspectele legate de capitalul propriu. Este important să se asigure cel puţin că eventualele efecte adverse ale posibilelor politici sau activităţi nu vor spori riscurile sociale ale acelor categorii care sunt deja extrem de vulnerabile. Din acest motiv, procedurile de selectare trebuie să evalueze riscurile sociale asociate măsurilor de diminuare sau adaptare propuse. De exemplu, o problemă de accesibilitate o constituie măsura în care locuitorii de la nivel local pot să îşi permită serviciile asociate unei măsuri, cum ar fi, de exemplu, o nouă unitate de alimentare cu apă, o nouă centrală termică sau aparatură mai eficientă şi, dacă măsura recomandată este inaccesibilă pentru persoanele cele mai vulnerabile, ce măsuri ar putea fi implementate pentru a asigura finanţarea necesară pentru persoanele care au nevoie de ea. - Riscuri instituţionale În ce priveşte adaptarea, există încă multe bariere care trebuie depăşite înainte să se poată ajunge la un echilibru adecvat între măsurile de reducere a riscurilor de dezastre şi măsurile de adaptare la schimbările climatice. Pentru publicul larg, schimbările climatice sunt percepute în principal post-factum, după apariţia unui dezastru (inundaţii) şi a daunelor asociate (daune economice şi sociale, pierderi de vieţi omeneşti). La momentul respectiv, autorităţile nu pot decât să intervină în vederea gestionării crizei. Autorităţile naţionale trebuie să acorde prioritate măsurilor / opţiunilor generale de adaptare la SC şi să promoveze desfăşurarea de activităţi într-un mod integrat, care poate contribui la facilitarea programării şi implementării măsurilor legate de SC. Selectarea măsurilor / opţiunilor care promovează o abordare proactivă şi integrată la nivel naţional ar putea contribui la limitarea riscurilor instituţionale. În ce privesc SC, principalele riscuri instituţionale sunt în special legate de lipsa de acţiune privind măsurile cu efecte adverse şi de lipsa de coordonare. Este clar că în cazul unui dezastru, populaţia va încerca întotdeauna să înţeleagă de ce nu s-au luat măsuri pentru reducerea vulnerabilităţii. Există, de asemenea, riscul suplimentar legat de măsurile cu efecte adverse (hidroizolaţia solului, drumuri sau căi ferate care împiedică expansiunea 17 inundaţiilor etc.). Există riscul ca diferite autorităţi dintr-o ţară să nu îşi coordineze măsurile preventive şi anti-criză, fapt ce se materializează într-un risc instituţional semnificativ. În ce priveşte diminuarea, barierele instituţionale previn de multe ori implementarea la scara adecvată a măsurilor cu rezultate aparent sigure, cu beneficii nete şi efecte rapide (ca de exemplu eficienţa energetică). În cazul măsurilor privind eficiența energetică, de obicei beneficiile economice depăşesc cu mult costurile. Cu toate acestea, implementarea unui program de succes pentru creşterea eficienței energetice rămâne un proces dificil, iar procesele instituţionale prezintă de multe ori obstacole semnificative în calea implementării. În lipsa unei entităţi instituţionale dedicate, cu un mandat şi reguli clare, politicile privind eficiența energetică sunt dificil de implementat. Având în vedere că eficiența energetică este un aspect transversal, care implică diferite ministere de resort şi autorităţi locale (MDRAP, Ministerul Energiei, Autorităţile municipale etc.), coordonarea interinstituţională este esenţială pentru implementarea eficace, iar comunicarea deficitară între instituţiile cheie s-ar putea materializa într-un risc semnificativ. - Riscul legat de fezabilitatea tehnică şi economică Înainte de a propune implementarea oricărei măsuri de adaptare sau diminuare, este important să putem evalua fezabilitatea acesteia din punct de vedere economic şi tehnic. Nu există o soluţie unică pentru toate problemele. În vederea evaluării fezabilităţii, soluţia propusă trebuie analizată în context, cu ajutorul unor proceduri de selectare pragmatice, care iau în calcul condiţiile şi circumstanţele locale. Unele măsuri de diminuare, ca de exemplu promovarea unor surse specifice de energie regenerabilă, pot fi acceptate într-o anumită locaţie, dar este posibil ca acestea să nu fie suficient de bune pentru alte regiuni sau ţări. De exemplu, creşterea producţiei de hidroenergie poate fi avută în vedere numai dacă există suficiente bazine de recepţie cu un debit adecvat de apă. În mod similar, măsurile de adaptare care sunt implementate de-a lungul unui râu necesită forme adecvate de protecţie structurală împotriva inundaţiilor. În acest sens, este imposibil să se propună o măsură standardizată atât pentru diminuare, cât şi pentru adaptare, care să fie aplicată peste tot. Situaţia trebuie evaluată pentru fiecare caz în parte din punct de vedere al fezabilităţii economice şi tehnice şi trebuie recomandate cele mai adecvate opţiuni în contextul local. - Riscuri tehnologice Riscul tehnologic poate fi definit ca probabilitatea unei pierderi apărute ca urmare a executării unui proces tehnic al cărui rezultat este nesigur. Procedurile tehnice, tehnologice şi de producţie netestate implică un anumit nivel de risc tehnic care poate duce la pierderea de timp, resurse şi, posibil, la vătămarea indivizilor şi la daune materiale. Riscul tehnologic se măsoară ca o valoare anticipată pe baza experienţei anterioare care a condus la rezultate nedorite. 18 Luarea de măsuri privind SC necesită abordări inovatoare în vederea creşterii rezistenţei la schimbările climatice şi a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră la o scară neatinsă până în prezent. Pentru a reduce emisiile de GES, există o cerere semnificativă de inovaţii pe scară largă şi de schimbări fundamentale aduse tehnologiilor de generare a electricităţii, de transport şi de furnizare a electricităţii pentru industrie, agenţi economici şi utilizatori casnici. Pe măsura operării acestor schimbări tehnologice, efectele rezultate vor fi benefice. De exemplu, îmbunătăţirea eficienţei consumului de combustibil al vehiculelor va contribui atât la reducerea emisiilor de GES şi a altor poluanţi, cât şi la îmbunătăţirea sau menţinerea calităţii aerului, precum şi la reducerea costurilor suportate de proprietarii vehiculelor ca urmare a cererii reduse de produse din ce în ce mai scumpe pe bază de ţiţei. Cu toate acestea, schimbările tehnologice semnificative, şi în special lansarea pe scară largă a unor astfel de schimbări tehnologice semnificative presupun costuri şi riscuri, inclusiv riscuri privind efectele nedorite, capacitate tehnică insuficientă pentru o exploatare sigură şi durabilă, precum şi eventuala necesitate de lucru în ture şi de recalificare pe principalele pieţe de muncă. Noile tehnologii care nu au ajuns la maturitate din punct de vedere comercial prezintă riscul de a se dovedi neviabile - cel puţin pe termen mediu. Astfel, scara şi viteza de introducere a noilor tehnologii trebuie evaluate cu atenţie. 19 4. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA METODEI DE SELECTARE PROPUSE Prezentul capitol vizează descrierea metodei de selectare şi a utilităţii acesteia în calitate de cadru pragmatic pentru luarea deciziilor în domeniul SC. Elaborarea unui plan naţional de acţiune privind SC necesită identificarea, selectarea şi implementarea măsurilor / opţiunilor de diminuare şi adaptare la schimbările climatice. România nu poate întreprinde o analiză detaliată în vederea identificării şi selectării fiecărei măsuri individuale privind SC, în fiecare sector. Analizele detaliate, cum ar fi analiza multicriterială (MCA), ACB, CEA sau modelarea sunt costisitoare şi necesită mult timp; aceste analize sunt aplicate pentru măsurile care nu intră în categoria măsuri „cu rezultate sigure“ sau pentru măsurile ale căror beneficii nu depăşesc în mod evident costurile. Pentru o parte importantă a măsurilor privind SC, recurgerea la opinia experţilor în vederea identificării şi selectării măsurilor prin intermediul acestei metode de selecţie ar trebui să fie suficientă în vederea includerii sau excluderii acestora din planul de acţiune. Diagrama de mai jos descrie modul de filtrare a acestor măsuri / opţiuni prin intermediul procesului de selectare. 20 Măsuri De diminuare / adaptare Propuse Selectare pe bază de expertiză Beneficiile depăşesc în mod clar costurile? DA NU ESTE CLAR NU  Atunci când beneficiile nu depăşesc în mod clar costurile şi / sau în cazul Atunci când costurile În cazul măsurilor cu în care riscurile sunt contractate sunt rezultate sigure sau în ireversibile, factorii de semnificativ mai mari cazul în care decizie din domeniul SC decât beneficiile, beneficiile depăşesc nu pot trage o concluzie măsura respectivă este cu mult costurile, pe baza procesului de etichetată ca factorii de decizie în selectare şi prin urmare, prezentând Riscuri domeniul SC pot este nevoie de o analiză detaliată: ridicate şi trebuie include măsura  MCA exclusă din analizele respectivă în planul de  CEA ulterioare şi din Planul acţiune privind SC  ACB de acțiune  Modelare Figura 2. Metoda de selectare folosită în vederea asigurării unui proces pragmatic şi transparent de luare a deciziilor legate de măsurile de diminuare şi adaptare la SC 21 4.1 Procesul de selectare pentru măsurile cu rezultate sigure Măsurile „cu rezultate sigure“ (sau aşa-numitele măsuri „benefice pentru toată lumea“) sunt activităţi care prezintă beneficii chiar şi în absenţa schimbărilor climatice. În multe localităţi, implementarea acestor măsuri constituie o primă etapă foarte eficientă a strategiei de diminuare şi adaptare pe termen lung. De exemplu, controlul scurgerilor conductelor de apă sau întreţinerea canalelor de drenaj este aproape întotdeauna considerată o investiţie foarte bună din punct de vedere al unei analize cost-beneficiu, chiar şi în absenţa schimbărilor climatice. Opţiunile de reducere a emisiilor de GES sunt prin definiţie măsuri cu rezultate sigure atunci când costurile lor nete sunt negative, ca de exemplu multe dintre măsurile de creştere a eficienţei energetice. Acestea prezintă beneficii clare în bani, suficient de mari şi de rapide pentru a oferi un randament adecvat al costurilor de implementare a măsurilor. Îmbunătăţirea normelor de izolare a clădirilor şi imunizare a clădirilor noi la schimbările climatice, ceea ce sporeşte rezistenţa la schimbările climatice, este un alt exemplu tipic de strategie cu rezultate sigure, în cazul căreia economiile de energie pot compensa costurile suplimentare în doar câţiva ani. Identificarea opţiunilor cu rezultate sigure depinde în mare măsură de condiţiile locale. De exemplu, extinderea infrastructurii de irigaţii poate fi considerată o măsură cu rezultate sigure în regiunile care se confruntă deja cu insuficienţa resurselor de apă. În alte regiuni, fără restricţii semnificative privind consumul de apă, având în vedere costurile ridicate de investiţie ale unei astfel de măsuri, aceasta ar fi benefică numai în cazul în care schimbările climatice duc la scăderea semnificativă a precipitaţiilor. După identificarea măsurilor / opţiunilor cu rezultate sigure, este important să se ştie de ce aceste măsuri nu au fost implementate încă. Întârzierile în implementarea măsurilor cu rezultate sigure pot fi urmarea (i) unor constrângeri şi lacune financiare şi tehnologice; (ii) obstacolelor instituţionale şi legale, (iii) lipsei de informaţii şi costurilor de tranzacţie la nivel micro. Dacă sunt identificate astfel de obstacole, acestea trebuie abordate atunci când se elaborează planul de acţiune privind SC. După identificarea măsurilor cu rezultate sigure, soluţiile de rangul doi sunt măsurile „cu costuri reduse“. Aceste opţiuni sunt considerate ca având costuri suplimentare relativ mici şi se estimează că prezintă beneficii relativ mari, în condiţiile scenariilor viitoare anticipate privind schimbările climatice. Dintre acestea, planul de acţiune privind SC trebuie să promoveze în special măsurile cu multiple beneficii, care contribuie la adaptare şi/sau diminuare, având în acelaşi timp şi beneficii suplimentare de ordin social, economic sau privind politicile de mediu. Acest proces de identificare şi clasificare a măsurilor de diminuare şi adaptare permite factorilor de decizie să prioritizeze cele mai puţin riscante şi mai ieftine opţiuni care ar putea oferi deja 22 beneficii pe termen scurt, în cazul implementării. Unul din beneficiile identificării opţiunilor cu rezultate sigure şi costuri mici este faptul că acestea permit autorităților responsabile să implementeze măsuri cu beneficii multiple pe termen scurt, dându-le în acest fel timp să evalueze măsurile mai complexe şi mai costisitoare. 4.2 Procesul de selectare pentru măsurile cu rezultate sigure, a celor cu riscuri scăzute şi a celor cu riscuri crescute3 Secţiunea de faţă explică modalitatea de selectare propusă, în contextul situaţiei din România. Aceasta are în vedere furnizarea unei analize calitative simple a potenţialelor beneficii şi a evaluării riscurilor principalelor măsuri / opţiuni de adaptare şi diminuare identificate. Această analiză trebuie să aibă la bază expertiza specialiştilor din domeniu şi a experţilor MMSC în sectorul schimbărilor climatice, pentru a permite derularea unui proces transparent de luare a deciziilor în vederea elaborării planului de acţiune privind SC. Riscurile asociate schimbărilor climatice prezintă multe similarităţi la nivelul UE. Cu toate acestea, pot fi identificate şi riscuri specifice fiecărei ţări. În vederea pregătirii unei evaluări riguroase a riscurilor pentru România, este important să se identifice care sunt în prezent şi pe viitor principalele riscuri potenţial asociate implementării măsurilor „corective“ privind SC. În acelaşi timp, este important să se sublinieze pentru fiecare măsură, beneficiile potenţi ale din punct de vedere al SC, precum şi cele generale. Procesul de selectare propus foloseşte o abordare calitativă, menită să sporească transparenţa procesului de luare a deciziilor. Selectarea are la bază înţelegerea faptului că, până şi în cazul celor mai bune măsuri de diminuare şi adaptare posibile, vor exista totuşi riscuri reziduale legate de SC. Procesul de selectare identifică trei tipuri de măsuri şi propune o abordare diferită pentru fiecare din aceste trei categorii:  Măsurile cu rezultate sigure, care nu implică riscuri majore şi prezintă beneficii mari; acestea trebuie incluse direct în planul de acţiune privind SC;  Măsurile cu rezultate mai puţin sigure, pentru care costurile şi / sau riscurile sunt mari sau medii, iar beneficiile, chiar dacă potenţial importante, nu depăşesc în mod clar costurile; în acest caz, procesul de selectare nu va fi suficient pentru tragerea unei concluzii, prin urmare va fi nevoie de o analiză mai detaliată (MCA, ACB, CEA, modelare) pentru a se lua o decizie în privinţa implementării;  Măsurile cu riscuri ridicate, care generează riscuri sporite şi beneficii mici sau foarte mici. Prin procesul de selectare, experţii trebuie să evidenţieze în mod clar ce tipuri de riscuri (instituţionale, financiare, tehnice etc.) sunt asociate unor astfel de măsuri. În cazul în care riscurile identificate sunt ridicate, iar beneficiile anticipate (privind SC sau în 3 Programul Impactul schimbărilor climatice al Marii Britanii (UKCIP) Adaptarea la schimbările climatice: riscuri, incertitudini şi luarea deciziilor 23 general) sunt scăzute, etapa de selectare trebuie să fie suficientă pentru tragerea unei concluzii, fără să fie nevoie de nicio altă analiză detaliată, iar aceste măsuri nu vor fi incluse în planul de acţiune privind SC. În ceea ce privește potenţialele riscuri asociate unor astfel de măsuri, procesul de selectare se va concentra pe riscurile financiare, sociale, instituţionale, tehnice şi tehnologice existente în contextul din România. Modalitatea de selectare trebuie să contribuie la sublinierea principalelor riscuri asociate implementării măsurilor de adaptare şi diminuare a schimbărilor climatice cel puţin în şase sectoare de bază din România: agricultură şi dezvoltare rurală, energie, sectorul urban, transporturi, silvicultură şi apă. Riscurile identificate trebuie să fie contracarate de beneficiile oferite de implementarea măsurilor de diminuare şi adaptare, ca de exemplu reducerea impactului schimbărilor climatice, promovarea inovaţiei şi competitivităţii, protejarea sănătăţii umane şi crearea de noi activităţi economice. Etapa de selectare trebuie să contribuie la eliminarea tuturor măsurilor cu rezultate sigure şi costuri reduse / beneficii semnificative, precum şi a celor cu riscuri ridicate şi beneficii mici din cadrul evaluării detaliate a riscurilor (prin folosirea unor instrumente ca ACB, CEA, analiza multicriterială, modelare etc.), care trebuie să se concentreze mai degrabă asupra măsurilor care implică costuri şi riscuri semnificative, dar şi potenţiale beneficii sporite. Măsurile cu cel mai mare impact anticipat (din punct de vedere financiar, social, instituţional, tehnic şi tehnologic) vor trebui supuse unei analize cantitative (ACB, CEA, analiză multicriterială, modelare etc.) imediat ce în urma procesului de selectare rezultă faptul că riscurile asociate acestora sunt ridicate şi nu pot fi clar contracarate de beneficiile anticipate. Aplicarea analizei calitative propuse în termeni reali nu este posibilă în această etapă, întrucât măsurile propuse pentru planul de acţiune nu au fost încă pre-selectate în România. Pentru moment, Anexa 1 la prezentul raport prezintă un exemplu de cum se poate aplica parţial procesul de selectare pentru principalele recomandări (măsuri) din sectorul energiei, derivate în urma raportului de evaluare rapidă a acestui sector (componenta N a SCR SC). Măsurile care trec prin procesul de selectare sunt clasificate calitativ în funcţie de potenţialul lor impact pentru tipurile specifice de riscuri (financiare, sociale, instituţionale, tehnice şi tehnologice). În Anexa 1, fiecare tip de beneficiu şi de risc este evaluat pe baza opiniei experţilor ca fiind: Ridicat, Mediu sau Scăzut, în funcţie de potenţialele beneficii şi efecte adverse pe care le va avea implementarea măsurii propuse. Două tipuri de beneficii sunt testate în tabelul din Anexa 1, în vederea selectării măsurilor / opţiunilor. Beneficiile privind schimbările climatice anticipate în mod direct ca rezultat al implementării fiecărei măsuri specifice şi beneficiile generale (sociale, de mediu, economice) ale măsurii propuse. 24 Măsurile care necesită o analiză mai detaliată au următoarele caracteristici: - Beneficiile nu sunt evidente sau rămân nesigure - Beneficiile nu contracarează în mod clar riscurile (şi costurile asociate) - Riscurile sunt ireversibile (construirea unui baraj) În cadrul procesului de selectare, odată ce beneficiile şi riscurile sunt evaluate, experţii v or avea trei opţiuni: - Să accepte direct măsura / opţiunea respectivă şi să o includă în planul de acţiune privind SC; - Să respingă direct măsurile cu risc ridicat şi beneficii reduse; - Să solicite o analiză detaliată (ACB, CEA, modelare) pentru că nu se poat e trage nicio concluzie cu privire la necesitatea implementării măsurii respective numai pe baza expertizei; 4.3 Instrumente analitice suplimentare pentru măsurile nesigure sau cu riscuri ridicate legate de SC4 Măsuri legate de diminuarea şi adaptarea la schimbările climatice implică uneori o investiţie fizică. În funcţie de dimensiunea costurilor de investiţii şi a resurselor financiare limitate (la nivel UE, naţional, regional) din România, se pun următoarele întrebări:  Cât de mult se poate investi în următorii şapte ani (2014-2020) în sectorul SC?  Ce tip de măsuri / opţiuni de diminuare şi adaptare trebuie prioritizate?  Care este cel mai bun moment şi cea mai bună ordine de creare a beneficiilor celor mai ridicate la un cost rezonabil, folosind bugetul disponibil? În unele cazuri, modalitatea de selectare propusă este insuficientă pentru o evaluare eficientă a potenţialului impact (financiar, social, instituţional, juridic, tehnic etc.) al măsurilor / opţiunilor de diminuare şi adaptare. Aceasta înseamnă că factorii de decizie sunt forţaţi să încerce să optimizeze alocarea resurselor financiare fără a dispune de suficiente informaţii. Această optimizare va duce la prioritizarea şi ordonarea măsurilor de diminuare şi adaptare în următorii şapte ani şi ulterior. Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) a propus deja unele metodologii de identificare a opţiunilor de diminuare şi adaptare la schimbările climatice şi de evaluare a acestora pe baza unor criterii ca de exemplu, disponibilitatea, beneficiile şi costurile, eficacitatea şi eficienţa (McCarthy et al., 2001). O evaluare economică a opţiunilor privind SC va avea în vedere, în principiu, măsurarea costurilor şi beneficiilor ca valoare monetară, precum şi evaluare eficienţei şi eficacităţii acestora. Pe acest fundal, nu este surprinzător că CCONUSC (2002), împreună cu GSF (2011) şi Niang-Diop şi Bosch (2011) 4 Centrul de competenţă pentru schimbările climatice (2013). Abordări economice de evaluare a opţiunilor de adaptare la schimbările climatice în condiţii de siguranţă. 25 recomandă trei tehnici principale care să fie aplicate în evaluarea economică a opţiunilor de adaptare şi diminuare a schimbărilor climatice: - Analiză multicriterială; - Analiza eficienţei costurilor (CEA); - Analiză cost-beneficiu (ACB). Aceste trei instrumente conferă o mai mare profunzime analizei şi prioritizării asociate a opţiunilor de diminuare şi adaptare atunci când procesul de selectare demonstrează un impact potenţial important, care poate fi generat prin implementarea unei măsuri specifice. Pe lângă ACB, CEA şi MCA, tehnici mai complexe de modelare pot fi folosite pentru evaluarea impactului la nivel de economie şi de sector al măsurilor respective şi, ceea ce este şi mai important, al combinării acestora. 4.3.1 Analiza multicriterială (MCA) MCA descrie orice abordare structurată folosită pentru determinarea preferinţelor generale dintre mai multe opţiuni alternative, în cazul în care acestea contribuie la realizarea mai multor obiective. În cadrul MCA, sunt specificate obiectivele urmărite şi sunt identificate atributele şi indicatorii corespunzători. Măsurarea efectivă a indicatorilor este de obicei bazată pe o analiză cantitativă (care foloseşte punctaje, clasificarea în funcţie de pondere) pentru un număr mare de categorii şi crierii legate de impactul calitativ. Diferiţi indicatori sociali şi de mediu pot fi elaboraţi împreună cu costurile şi beneficiile economice. O serie întreagă de obiective monetare şi nemonetare pot influenţa deciziile legate de politici. MCA oferă tehnici de comparare şi clasificare a diferitelor rezultate. Analiza multicriterială sau luare de decizii având în vedere mai multe obiective este un instrument de analizare a deciziilor care poate fi folosit în mod special în cazurile în care o abordare bazată pe un criteriu unic (cum ar fi de exemplu analiza cost-beneficiu nu este suficientă, mai ales atunci când unui impact social şi de mediu semnificativ nu i se poate atribui o valoare monetară. MCA permite factorilor de decizie să includă o gamă completă de criterii sociale, de mediu, tehnice, economice şi financiare. Principalele rezultate sunt o singură opţiune preferată, opţiuni clasificate într-o anumită ordine, o listă scurtă de opţiuni care mai trebuie evaluate sau o caracterizare a posibilităţilor acceptabile sau inacceptabile. 4.3.2 Analiza cost-beneficiu (ACB) La elaborarea unui plan de acţiune privind SC care să identifice în mod eficace şi să prioritizeze măsurile / opţiunile de diminuare şi adaptare, este important să se pună în balanţă necesitatea 26 unui proces simplificat şi eficient de luare a deciziilor şi nevoia de informaţii suficiente, în special în contextul unor riscuri sporite. Prin urmare, activităţile care au fost identificate în urma expertizei ca implicând costuri şi riscuri semnificative (financiare, economice, sociale, instituţionale etc.) şi gama de beneficii asociate trebuie supuse unei analize mai riguroase cost - beneficiu (ACB). ACB necesită identificarea şi evaluarea detaliată a costurilor şi beneficiilor măsurilor propuse. ACB este un instrument de bază în vederea identificării interesului public legat de o anumită măsură/ acţiune/ opţiune / de un anumit proiect şi contribuie la evaluarea costurilor (financiare, sociale, economice, de mediu etc.) şi la compararea acestora cu beneficiile anticipate. Această abordare este în conformitate cu principiul Kaldor-Hicks al compensaţiei potenţiale, care este o variantă acceptată pe scară largă a criteriului Pareto (eficienţa Pareto este atinsă atunci când nu este posibilă îmbunătăţirea situaţiei unor persoane fără înrăutăţirea situaţiei altora). Acest principiu impune numai ca valoarea câştigurilor nete obţinute în urma unei măsuri să fie una pozitivă şi ca beneficiile să depăşească costurile în vederea implementării măsurii evaluate. ACB ajută factorii de luare a deciziilor să identifice proiectele / programele / politicile cu potenţiale câştiguri nete, prin evaluarea în termeni monetari a tuturor costurilor şi beneficiilor. Pentru a fi relevantă, ACB trebuie să integreze diferite criterii de bază: - La iniţierea unei analize ACB, este important să se clarifice perspectiva din care va fi efectuat studiul (de ex. din punct de vedere societal, guvernamental, financiar, al beneficiarilor etc.). Este clar că raportul cost / beneficii asociat unei măsuri poate fi foarte diferit în funcţie de perspectiva adoptată (financiară/de mediu) şi de beneficiarii (generaţii viitoare/mediul de afaceri) aleşi. - Este esenţial să se identifice potenţialul impact al măsurii evaluate: Ex ante, ACB trebuie să propună o gamă largă de consecinţe potenţiale de bază ale măsurii propuse, inclusiv, de exemplu, nevoi financiare, consumul de resurse naturale, efectele asupra ocupării locurilor de muncă la nivel local şi accesibilitate. Aceste costuri ex-ante vor reprezenta factori de bază în ACB. - ACB trebuie să permită, de asemenea, o comparaţie a beneficiilor şi costurilor în timp. Acesta este în special cazul măsurilor de adaptare şi diminuare privind SC pentru care se întrevăd beneficii pe termen lung. Premisa fundamentală care stă la baza ACB este faptul că beneficiile şi costurile viitoare sunt reduse sau, cu alte cuvinte, au o valoare mai mică decât cele prezente, în special, datorită incertitudinii. Pentru a calcula valoarea prezentă a costurilor şi beneficiilor, este important să selectăm rata de actualizare adecvată, ceea ce este destul de dificil şi uneori, poate fi o sarcină controversată. - ACB trebuie să propună conversia costurilor şi beneficiilor (chiar dacă este vorba despre cele indirecte şi de mediu) în termeni monetari. Aceasta înseamnă atribuirea unor valori monetare pentru toate costurile şi beneficiile sociale şi de mediu ale măsurilor propuse (inclusiv ajustări pentru inflaţie şi preţuri paralele, adică preţurile articolelor care nu sunt pe piaţă). 27 - Evaluarea proiectului: mai mulţi indicatori pot fi folosiţi pentru a evalua valoarea generală a măsurii studiate (de ex. valoarea actualizată netă, raportul cost / beneficiu, distribuţia costurilor şi beneficiilor). Raportul dintre beneficiile şi costurile totale nu este numai o problemă de eficienţă economică, ci este şi o problemă de politică legată de cine profită de aceste beneficii şi de cine suportă costurile. Limitările ACB sunt în principal legate de alegerile etice şi de aplicaţiile practice implicate. ACB a fost criticată ca urmare a: (1) incapacității de a recunoaşte incomensurabilitatea valorii; (2) aspectelor legate de distribuţie (de ex. ACB tratează câştigurile şi pierderile în mod egal şi nu ia în considerare cine are de câştigat şi cine are de pierdut), chiar dacă se ia în calcul posibilitatea unei compensări adecvate; (3) problemelor legate de sconturi şi de contabilitate pentru generaţiile viitoare şi pentru speciile de animale şi plante; (4) abordării riscurilor, nesiguranţei, ignoranţei şi complexităţii ecosistemului, inclusiv rapoartele nelineare şi aleatorii; (5) modului de tratare a ireversibilităţii; (6) lipsei unor criterii puternice de dezvoltare durabilă; şi (7) dependenţei de valorile consumatorului, care reprezintă un subset limitat al valorilor societăţii (de ex. valorile cetăţenilor). Provocările identificate în efectuarea ACB în vederea adaptării la schimbările climatice sunt următoarele: - Nesiguranţa cu privire la impacturile viitoare: potenţialele impacturi ale pericolelor climatice sunt nesigure şi pot fi influenţate atât de măsurile de diminuare de la nivel global, cât şi local şi, prin urmare beneficiile măsurilor de adaptare sunt şi ele nesigure, într-o anumită măsură. - În plus, informaţiile limitate care există cu privire la schimbările climatice şi măsurile adecvate de adaptare împiedică reprezentarea corectă a costurilor şi beneficiilor. - Luarea în considerare a beneficiilor: deşi se poate pleca de la premisa că beneficiile măsurilor de adaptare la schimbările climatice sunt tangibile şi măsurabile, nu toate sunt evidente, iar beneficiile lor reale pot fi dificil de cuantificat în valori monetare. - Efecte temporale: deşi proiectele au o perioadă specifică de implementare, efectele acestora (care pot fi măsurate în costuri şi beneficii viitoare) nu sunt întotdeauna evidente şi uşor de evaluat, în special la începutul proiectului care urmează să fie implementat. 4.3.3 Analiza eficienţei costurilor (CEA) 5 Analiza eficienţei costurilor (CEA) este o tehnică de evaluare cu ajutorul căreia se poate face o clasificare a măsurilor /opţiunilor alternative privind SC în funcţie de eficienţa costurilor acestora, în care prima poziţie este ocupată de măsura cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor. Analiza CEA propusă aici are în vedere o perspectivă economică asupra eficienţei 5 Comisia Europeană (2003). Strategia comună de implementare pentru Directiva cadru în domeniul apei (2000/60/CE). Document de îndrumare nr. 1. Economia şi mediul înconjurător. Problematica implementării Directivei cadru în domeniul apei 28 costurilor. Aceasta contribuie la emiterea unei opinii cu privire la cele mai eficiente măsuri de adaptare şi diminuare din punct de vedere al costurilor care pot fi implementate în vederea diminuării potenţialului impact al SC. Există câteva aspecte de bază care trebuie avute în vedere atunci când se efectuează o analiză a eficienţei costurilor: - Furnizarea de informaţii cu valoare adăugată pentru a ajuta factorii de decizie; - Adoptarea unei atitudini practice şi care ţine cont de proporţionalitate, includerea costurilor contractate pentru efectuarea analizei, precum şi disponibilitatea datelor şi importanţa efectelor şi costurilor în cauză; - Acoperirea integrală a costurilor şi impactului economic al măsurilor pentru diferite sectoare, evitând în acelaşi timp dubla contabilizare; - Aplicabilitatea pentru o gamă largă de tipologii de măsuri/opţiuni ale unui plan de acţiune privind SC (investiţii, instrumente legale, stimulente economice etc.); - Acoperirea măsurilor care implică costuri şi realizarea eficacităţii în diferite perioade de timp (construirea unui baraj sau a unui dig în vederea protecţiei anti -inundaţii implică costuri prezente, dar generează beneficii (costuri evitate) numai atunci când şi dacă inundaţiile apar în doi, cincizeci sau o sută de ani); - Aplicabilitatea practică imediată şi posibilitatea elaborării unor devize sumare ale costurilor pentru mai multe sectoare şi măsuri în vederea facilitării luării de decizii cu privire la măsurile în cauză. Componentele de bază ale CEA sunt costurile şi efectele măsurilor / opţiunilor privind SC. Uneori, acest lucru va minimiza riscul unei analize redundante, având în vedere că cea mai mare parte a analizei costurilor efectuată în vederea evaluării costurilor şi beneficiilor va fi fost deja efectuată în cadrul analizei eficienţei costurilor. Acest aspect trebuie să influenţeze ordonarea activităţilor privind CEA şi ACB. Alte aspecte de bază care trebuie avute în vedere în cadrul procesului sunt următoarele: - Analiza eficienţei costurilor trebuie folosită pentru perfecţionarea planului de acţiune privind SC prin centrarea pe componentele cu cele mai mari costuri şi pe cei mai importanţi factori care determină eficacitatea măsurilor. Analiza trebuie apoi folosită pentru dezvoltarea pachetelor cu cele mai eficiente măsuri din punct de vedere al costurilor în vederea realizării unei reduceri semnificative a impactului anticipant al SC; - Unele măsuri implică un anumit grad de nesiguranţă în ce priveşte eficienţa şi costurile asociate. Pentru a lua în calcul acest aspect, este recomandabil să se folosească intervale de costuri în loc de estimări punctuale; - Efectuarea unei analize CEA este costisitoare şi necesită mult timp. Prin urmare, analiza trebuie centrată pe un număr limitat de măsuri / opţiuni privind SC şi numai atunci când 29 metoda de selectare folosită nu evidenţiază în mod clar faptul că beneficiile depăşesc costurile. Analiza eficienţei costurilor poate fi defalcată în cinci etape de bază: - Definirea scării la care se desfăşoară analiza În ceea ce privește SC, scara este esenţială atunci când se întreprinde o analiză CEA. Măsurile de diminuare implică întotdeauna costuri locale, atunci când eficacitatea acestora este anticipată la nivel global (continent, planetă). Situaţia diferă în cazul măsurilor de adaptare, unde atât costurile, cât şi eficacitatea sunt anticipate la nivel local. - Definirea unor orizonturi extinse de timp Chiar dacă măsurile de diminuare (reducerea emisiilor de GES) sunt implementate în prezent, eficacitatea lor este preconizată a se manifesta doar pe termen lung (impact asupra încălzirii globale), ceea ce nu este cazul cu măsurile de adaptare, a căror eficacitate poate fi văzută imediat după implementare. De exemplu, reducerea semnificativă a pierderilor de apă din reţele va avea un impact imediat asupra echilibrului hidric la nivel local. Aceste diferenţe de costuri şi beneficii în ceea ce privește orizonturile de timp trebuie luate în calcul prin ratele de actualizare şi analiză. - Determinarea efectelor măsurilor asupra impactului SC La selectarea măsurilor /opţiunilor de diminuare şi adaptare care urmează să fie integrate în planul de acţiune privind SC, este necesar să se evidenţieze ex-ante care este potenţialul impact al acestora asupra SC. De exemplu, promovarea trecerii la energia regenerabilă sau promovarea căilor ferate în loc să se adopte o viziune asupra transportului numai din perspectiva numărului în creştere de maşini va avea un efect asupra reducerii emisiilor de GES şi asupra SC; promovarea unor culturi rezistente la SC este o măsură eficace atât din punct de vedere al obţinerii unor producţii mai mari, cât şi al economisirii apei în contextul SC. - Estimarea costurilor măsurilor propuse Numai câteva măsuri nu implică costuri. Există posibilitatea ca, întrucât măsurile privind SC sunt de multe ori soluţii benefice pentru toată lumea, costurile asociate implementării acestora să fie subestimate. De exemplu, atunci când vorbim de sistemul de transport din România, numeroase rapoarte recomandă maximizarea folosirii fluviului Dunărea drept cale de navigaţie. Aceasta este o măsură compatibilă cu SC; cu toate acestea, pentru a maximiza navigaţia este necesar să se facă investiții în infrastructura fluvială pentru consolidarea barajelor şi malurilor. Uneori, aceste investiţii secundare necesare pentru maximizarea randamentului unei opţiuni de adaptare nu sunt incluse în estimări sau sunt subestimate. - Evaluarea eficienţei costurilor Eficienţa costurilor poate fi prezentată în două moduri: (i) costuri împărţite la efecte sau (ii) efecte împărţite la costuri. Analiza eficienţei costurilor poate fi defalcată în mai multe activităţi: 30  Analizarea costurilor măsurilor individuale;  Elaborarea clasamentului măsurilor în funcţie de eficienţa costurilor;  Elaborarea unui plan de acţiune în vederea realizării obiectivului dat;  Realizarea unui clasament al planurilor de acţiune alternative în vederea obţinerii obiectivului dat în funcţie de eficacitatea generală a acestora. Curbele Costurilor Marginale ale Reducerii (MACC) reprezintă un instrument adecvat pentru aplicarea analizei CEA la măsurile de diminuare a schimbărilor climatice. MACC permite compararea eficienţei costurilor opţiunilor de diminuare între diferite sectoare (energie, agricultură, silvicultură, transport). MACC clasifică măsurile de diminuare de la cea mai ieftină la cea mai costisitoare. Aceasta permite estimarea costurilor (costuri de investiţie şi de exploatare) şi a potenţialului reducerii emisiilor de dioxid de carbon pentru fiecare măsură de diminuare propusă. În ce priveşte procesul de luare a deciziilor privind politicile, curbele MAC6 pot fi folosite pentru a demonstra magnitudinea reducerii pe care o economie o poate suporta prin prioritizarea măsurilor în funcţie de eficienţa costurilor acestora, indiferent de sector. Diagrama de mai jos oferă un exemplu de tip de opţiuni alternative de diminuare care pot fi evaluate şi clasificate cu ajutorul curbelor MAC din punct de vedere al eficienţei costurilor. Reducerea producţiei de energie pe bază de combustibil fosil Folosirea tehnicilor Îmbunătăţirea eficienţei moderne de eliminare a energetice deşeurilor Trecerea la energie Îmbunătăţirea practicilor regenerabilă din agricultură Evitarea defrişărilor 6Trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon în Polonia, Unitatea de Reducere a Sărăciei şi Management Economic, Regiunea Europa şi Asia Centrală, februarie 2011 31 În cazul în care curbele MAC pot fi folosite pentru evaluarea eficacităţii măsurilor de diminuare, curbele costurilor marginale de adaptare pot fi folosite pentru măsurile de adaptare. În 2013, Comisia Europeană (DG Schimbări climatice) a elaborat un soft pentru identificarea Strategiilor optime pentru măsurile privind schimbările climatice în zonele rurale (OSCAR) 7 (Optimal Strategies for Climate Change Action in Rural Areas (OSCAR)). OSCAR a vizat sprijinirea elaborării optime a politicilor privind schimbările climatice prin politica UE de dezvoltare rurală. Softul include instrumente pentru: identificarea punctelor critice dintr-o regiune în ceea ce privește emisiile de GES şi adaptarea; calcularea şi evaluarea impactului Diminuării (emisiilor de GES şi captarea carbonului), Adaptării (capacitatea de adaptare a serviciilor de protecţie a ecosistemelor) şi Productivităţii (producţia agricolă şi folosirea terenurilor) prin operaţiunile specifice planului de dezvoltare rurală din cadrul diverselor regiuni specifice. Performanţa operaţiunilor selectate poate fi clasificată cu ajutorul criteriilor privind Diminuarea, Adaptarea şi Productivitatea (DAP). OSCAR evaluează raportul cost/beneficii al măsurilor şi operaţiunilor incluse în planul de dezvoltare rurală, inclusiv elaborarea curbelor costurilor marginale ale reducerii (MAC) pentru măsurile de diminuare şi curbele costurilor marginale de adaptare pentru măsurile de adaptare. Curbele costurilor marginale ale adaptării permit compararea eficienţei costurilor opţiunilor de adaptare (recolte rezistente la SC, noi tehnologii de irigaţii, rotaţia recoltelor) în cadrul sectorului agricol. 4.3.4. Instrumente de modelare Modelarea completează abordările de mai sus, extinzând analiza de la măsurile şi programele simple şi/sau specifice din cadrul anumitor sectoare la măsuri complexe cu efecte colaterale sau cu un grad mai mare de nesiguranţă sau la o combinaţie de măsuri cu impact la nivelul mai multor sectoare şi pe o perioadă mai lungă de timp (pentru care nu se poate folosi o analiză CEA sau ACB pentru un anumit proiect specific). În particular, există unele măsuri / opţiuni atât pentru diminuare, cât şi pentru adaptare, pentru care selectarea calitativă nu va fi suficientă în vederea unui proces solid de luare a deciziilor cu privire la includerea sau excluderea anumitor activităţi din planul de acţiune. Acesta va fi probabil cazul măsurilor / opţiunilor pentru care impactul viitor (asupra SC şi altele) va rămâne potenţial important şi, în acelaşi timp, nesigur. Însă măsurile au efecte colaterale potenţiale semnificative, care influenţează alte sectoare sau impactului economic general la nivel macro. Astfel de evaluări economice sunt deseori clasificate în funcţie de tipul de modele folosit. Există două tipologii principale:  Prima tipologie clasifică modelele din punct de vedere al acoperirii lor economice (de ex. la nivel de piaţă şi/sau de sector). Datele introduse şi rezultatele modelelor sunt în 7 DG CLIMA, Ref: CLIMA.A.2/SER/2011/0025) 32 principal valori monetare, ca de exemplu preţuri, venituri, chirii, costuri etc. Frontier Economics Network (2008), Gambarelli and Goria (2004) şi Robinson (2011) folosesc această perspectivă şi fac deosebirea între modelele cu echilibru parţial (PE) şi cele cu echilibru general (GE). Ambele tipuri de modele analizează în principiu costurile şi utilităţile (beneficiile) în funcţie de economia bunăstării.  Cea de-a doua tipologie nu foloseşte un concept pur economic, ci combină economia cu fizica şi alte ştiinţe. Modelele furnizează în primul rând informaţii cu privire la indicatorii fizici (ca de exemplu recolte, apariţia problemelor de sănătate, daune etc.) care - la nivel endogen sau exogen, în funcţie de modelul folosit - pot fi deseori legate de valori monetare. Modelele fizice foarte specifice (ca de exemplu modelul de recolte) şi aşa- numitele modele ricardiene (vezi CCONUSC, 2008; Banca Mondială, 2011) sunt extrem de importante. Modelele, indiferent dacă sunt de tipul PE sau GE, modele fizice sau ricardiene, pot contribui la evaluarea opţiunilor de diminuare şi adaptare la schimbările climatice prin furnizarea de informaţii atât cu privire la impactul şi tendinţele fizice, cât şi la cele economice ale măsurilor / opţiunilor selectate privind SC. Acestea pot fi considerate modalităţi de evaluare suport pentru elaborarea unui plan de acţiune privind SC. SCR SC (Componenta C) va sprijini România prin propunerea unei activităţi de modelare care va contribui la consolidarea capacităţii analitice a autorităţilor româneşti în domeniul schimbărilor climatice. Activitatea de modelare va contribui la prognozarea impactului, la elaborarea de scenarii, la stabilirea obiectivelor, la evaluarea costurilor şi la scoaterea în evidenţă a beneficiilor specifice diferitelor măsuri / opţiuni de diminuare sau adaptare din diferite sectoare. Întrucât activitatea de modelare este un exerciţiu complex şi costisitor care are în vedere un orizont pe termen lung (2050), este important să fie complementată de o abordare pragmatică mai simplă în vederea prioritizării măsurilor pe termen scurt şi mediu. Prin folosirea atât a instrumentelor de modelare (dezvoltate în cadrul componentei C) şi a celor pentru elaborarea planului de acţiune (pentru componenta A) vor fi furnizate suficiente informaţii pentru îndeplinirea diferitelor obiective şi înţelegerea tuturor aspectelor legate de evaluarea schimbărilor climatice şi de opţiunile şi strategiile privind creşterea ecologică. 33 5. CONCLUZIE Un plan de acţiune naţional reprezintă un pas important în implementarea unor politici eficiente privind schimbările climatice. Măsurile care urmează să fie promovate în cadrul acestui plan de acţiune vor trebui analizate, luându-se în considerare atât riscurile asociate, cât şi potenţialele beneficii. Selectarea măsurilor şi analizarea acestora va trebui să fie cât mai transparentă posibil şi să implice actorii principali (ministerele de resort, agenţiile guvernamentale etc.) din sectoarele de bază. Acest lucru va contribui la promovarea sentimentului de proprietate cu privire la planul naţional de acţiune în domeniul SC. Metoda de selectare reprezintă un instrument de analizare a măsurilor sau opţiunilor legate de schimbările climatice. Aceasta va maximiza eficienţa şi va minimiza timpul şi costurile prin prevenirea realizării de analize detaliate dedicate în două cazuri: respingerea măsurilor cu beneficii reduse sau medii şi riscuri asociate ridicate (etichetate ca măsuri cu riscuri ridicate); includerea directă a unor măsuri în planul de acţiune privind SC, atunci când beneficiile depăşesc în mod clar riscurile. Pentru celelalte măsuri, atunci când beneficiile nu depăşesc în mod clar riscurile, trebuie efectuată o analiză detaliată, ca de exemplu o analiză multicriterială, ACB, CEA sau alte modele sectoriale sau macro-economice, pentru a se hotărî includerea sau excluderea acestora din planul de acţiune privind SC. 34 ANEXA I Cum se implementează un proces de selectare pentru efectuarea unei analize a riscurilor în vederea selectării măsurilor / opţiunilor privind SC în România? Exemplu pentru sectorul energetic Tabelul de mai jos şi măsurile incluse constituie un exerciţiu de demonstraţie ipotetică pe baza extrapolărilor, mai degrabă decât a datelor verificate. Unele coloane au fost completate doar pentru a arăta care ar putea fi rezultatul unui proces bine organizat şi transparent de consultare a experţilor la nivel de sector. Principalele obiective al acestui tip de selectare sunt următoarele: - Asigurarea faptului că toate măsurile / opţiunile propuse fac obiectul unui proces transparent de consultare a experţilor şi instituţiilor relevante; - Economisirea costurilor şi timpului prin identificarea unui număr de măsuri de bază prin procesul de selectare, fără nicio analiză detaliată. Acest scenariu apare atunci când beneficiile depăşesc în mod clar riscurile (şi costurile asociate); - Asigurarea faptului că măsurile / opţiunile care vor fi propuse pentru o analiză detaliată (ACB, CEA şi modelare) vor fi supuse unei analize mai costisitoare, care necesită mai mult timp, numai în urma unei solicitări bine justificate a experţilor; - Facilitarea unei dezbateri transparente cu privire la măsurile de diminuare şi adaptare care urmează să fie incluse în planul de acţiune privind SC. Prezenta anexă propune un tabel (set de instrumente) pentru facilitarea viitorului proces de selectare a măsurilor / opţiunilor pentru fiecare din cele 6 sectoare majore (apă, energie, transport, urban, agricultură şi dezvoltare rurală, silvicultură) identificate în cadrul actualului proiect. Măsurile / opţiunile incluse în acest tabel au doar valoare orientativă. Acestea au fost incluse în tabel pentru a demonstra cum se face exerciţiul de selectare. Completarea diferitelor coloane ale tabelului propuse pentru fiecare sector nu trebuie privită ca un exerciţiu individual, nici de către BM, nici de către MMSC. Identificarea riscurilor şi beneficiilor se va face pe baza consultării experţilor relevanţi ai MMSC, a altor ministere de resort şi a altor specialişti recunoscuţi (academicieni, industriaşi) din sectorul respectiv. Legendă şi categorii de măsuri Investiţii INV Stimulent STIM. EC. economic Instrumente & standarde INS. & ST. JUR. juridice Asistenţă AT tehnică Selectarea S. TEHN. tehnologiilor 35 ANEXA II Exemplu de testare a metodologiei de selectare - sectorul energetic Tabelul de mai jos include o serie de măsuri prioritare pentru sectorul energetic. Măsurile / opţiunile propuse sunt pur orientative şi fac parte din exerciţiul menit să ajute la vizualizarea modului în care metoda de selectare trebuie implementată de către experţii competenţi din fiecare sector dedicat, la selectarea măsurilor / opţiunilor efective în cadrul procesului de elabora re a planului de acţiune privind SC. Experţii care fac parte din diferitele autorităţi competente vor trebuie să clasifice costurile şi beneficiile relevante ca fiind ridicate, medii sau scăzute. Fiecare măsură va trebui clasificată (pe baza calificativelor rid icat, mediu, scăzut) pentru fiecare categorie (beneficii privind schimbările climatice, riscuri financiare, riscuri sociale, riscuri instituţionale, riscuri tehnice, riscuri tehnologice, beneficii generale). 36 Beneficii Riscuri Riscuri Riscuri Recoman Orientare sectorială / Măsuri / Beneficii Riscuri Riscuri privind instituţio tehnice tehnologi dare categorie (tip) generale financiare sociale SC nale ce Extinderea resurselor de energie electrică nepoluantă Se va efectua o analiză NU NU NU  Capacitate de generare de IN ACB Medii Medii Ridicate ESTE ESTE Ridicate ESTE energie eoliană şi solară FV V pentru CAZUL CAZUL CAZUL fiecare caz în parte Este  Infrastructură de ajustare NU NU NU nevoie de pentru creşterea capacităţii de IN Medii Medii Ridicate ESTE ESTE ESTE Ridicate o analiză generare de energie eoliană şi V CAZUL CAZUL CAZUL supliment solară FV ară  Creşterea capacităţii de NU NU IN Implemen generare a energiei de înaltă Ridicate Ridicate Medii Scăzute ESTE ESTE V tare eficienţă pe bază de gaze CAZUL CAZUL  Modernizarea reţelei de IN Implemen Ridicate Ridicate Medii Scăzute Scăzute Medii distribuţie V tare Restructurarea sectorului de termoficare comunală  Modernizarea sistemelor de IN Impleme termoficare comunală viabile Ridicate Ridicate Medii Medii Scăzute Scăzute Scăzute V ntare din punct de vedere economic Creşterea eficienței energetice  Reabilitarea termică a NU clădirilor rezidenţiale IN Impleme Ridicate Ridicate Medii Medii ESTE Scăzute Scăzute construite în perioada 1950- V ntare CAZUL 1990  Reducerea intensităţii energetice în sectorul IN Ridicate Ridicate Medii industriilor producătoare de V oţel şi substanţe chimice 37  Impunerea unor obligaţii privind eficiența energetică IN pentru furnizorii de energie S. electrică în vederea abordării & Impleme problemei investiţiilor ST Ridicate Ridicate Scăzute Scăzute Medii Scăzute Scăzute ntare diversificate în sectorul . rezidenţial, comercial, JU industrial şi al serviciilor R publice 38 BIBLIOGRAFIE Carpivia (2014). Draft Final Report. Revised Assessment of vulnerability and potential adaptation measures. (Proiect de raport final. Evaluare revizuită a vulnerabilităţii şi potenţialelor măsuri de adaptare). Integrated assessment of vulnerability of environmental resources and ecosystem-based adaptation measures (Evaluare integrată a vulnerabilităţii resurselor de mediu şi a măsurilor de adaptare în funcţie de ecosistem). Mansanet-Bataller Maria, CDC Climat Research (Cercetări în domeniul schimbărilor climatice CDC) (2010). Climate Report no. 21 (Raportul nr. 21 privind schimbările climatice). Research on the economics of climate change (Cercetări în domeniul economiei schimbărilor climatice). The challenges of adapting to climate change (Provocările adaptării la schimbările climatice). Climate Change Risk Assessment – CCRA (Evaluarea riscurilor privind schimbările climatice) (2012). The UK Climate Change Risk Assessment 2012 Evidence Report (Raport privind dovezile care stau la baza evaluării riscurilor privind schimbările climatice pentru Marea Britanie 2012). Centrul de competenţă pentru schimbările climatice (2013). Abordări economice de evaluare a opţiunilor de adaptare la schimbările climatice în condiţii de siguranţă. Ecorys (2006). Study on Strategic Evaluation on Transport Investment Priorities under Structural and Cohesion funds for the Programming Period 2007-2013 (Studiu privind evaluarea strategică a priorităților de investiții în domeniul transporturilor în cadrul fondurilor structurale și de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013). Raportul de țară pentru România al Ecorys pentru Comisia Europeană, DG Regio. Comisia Europeană (2003). Strategia comună de implementare pentru Directiva cadru în domeniul apei (2000/60/CE). Document de îndrumare nr. 1. Economia şi mediul înconjurător. Problematica implementării Directivei cadru în domeniul apei. Comisia Europeană (2009). CARTEA ALBĂ – Adaptarea la schimbările climatice: către un cadru de acțiune la nivel european http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2009:0147:FIN:EN:PDF Comisia Europeană (2010a). Europa 2020: O strategie pentru o creştere inteligentă, durabilă şi cuprinzătoare. Comunicarea Comisiei: Bruxelles, Comisia Europeană. http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm. Comisia Europeană (2010b), Acordurile de mediu multilaterale şi markerii Rio: Notă informativă. Comisia Europeană (2013a). Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul European Economic și Social și Comitetul Regiunilor: O strategie UE de adaptare la 39 schimbările climatice. Comisia Europeană (2013b). Obiectivele Europa 2020: Climă şi energie.http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/themes/16_energy_and_ghg.pdf Comisia Europeană (2013c). Recomandarea pentru o recomandare a Consiliului privind programul național de reformă al României, 2013 și furnizarea opiniei Consiliului cu privire la programul de guvernare al României. COM (2013) 273. Variantă definitivă. Bruxelles, Comisia Europeană. Comisia Europeană (2013d), Fişa nr.2: Actul de implementare privind nomenclatura categoriilor de intervenție și metodologia de urmărire a cheltuielilor legate de climat din cadrul politicii de coeziune. Comisia Europeană (2013e), Fişa nr. 28: Proiect de act de implementare privind metodologia de urmărire a schimbărilor climatice pentru fondurile FSIE aranjamentele pentru elaborarea cadrului de performanţă, categoriile de intervenţie pentru obiectivul IGJ (investiţii pentru creştere economică şi locuri de muncă) şi pentru obiectivul CTE (cooperare teritorială europeană). Comisia Europeană (2014). JRC Science and Policy Reports (Ştiinţa de la baza centrelor comune de cercetare şi rapoartele privind politicile). Concepts and Metrics for Climate Change Risk and Development – Towards an index for Climate Resilient Development (Concepte şi indicatori legaţi de dezvoltare şi riscurile privind schimbările climatice - Spre un indice al dezvoltării rezistente la schimbările climatice). Comisia Europeană (2014b). Environmental Footprint Pilot Guidance document, - Guidance for the implementation of the EU Product Environmental Footprint (PEF) during the Environmental Footprint (EF) pilot phase, v. 4.0, May 2014 (Ghidul privind amprenta de mediu, - Ghid pentru implementarea amprentei UE de mediu a produselor (PEF) în etapa pilot a amprentei de mediu (EF), versiunea 4.0, mai 2014). Agenţia Europeană de Mediu (2013). Temperatura globală şi europeană (CSI 012/CLIM 001/CLIM 003) – Evaluare publicată în aug. 2013, http://www.eea.europa.eu/data-and- maps/indicators/global-and-european-temperature/global-and-european-temperature- assessment-6 Cartea de buzunar Eurostat (2012). Energy, transport and environment indicators. (Indicatori în domeniul energiei, transportului şi mediului). Comisia Europeană. Frontier Economics Network (2008). Modeling climate change impacts using CGE models: a literature review (Modelarea impactului schimbărilor climatice asupra folosirii modelelor CGE: o trecere în revistă a literaturii de specialitate). Melbourne, Frontier Economics Network. 40 Gambarelli, G.; Goria, A. (2004). Economic evaluation of climate change impacts and adaptation in Italy, Milan, Fondazione Eni Enrico Mattei (Evaluarea economică a impactului schimbărilor climatice şi adaptării în Milano, Italia, Fondazione Eni Enrico Mattei). Karianne de Bruin (2011). Thesis - An economic analysis of adaptation to climate change under certainty (Teză - O analiză economică a adaptării la schimbările climatice în condiţii de siguranţă), Universitatea Wageningen, Wageningen, NL (2011). Rood Richard. Definition of Mitigation and Adaptation – Presentation (Definirea diminuării şi adaptării - Prezentare). Accesat la: http://climateknowledge.org/figures/Rood_Climate_Change_AOSS480_Documents/LN003_Mi tigation_Adaptation_Defn_20071115.pdf OCDE (2011). Manual privind markerii climatici OCDE-DAC. IPCC (2013). Managing the Risks of Extreme Events and Disasters to Advance Climate Change Adaptation: Special Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change (Gestionarea riscurilor legate de evenimentele extreme și dezastre pentru sprijinirea adaptării la schimbările climatice: raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice), Cambridge University Press. Disponibil la http://www.ipcc.ch/pdf/special- reports/srex/SREX_Full_Report.pdf. Agenția Internațională pentru Energie (Statistică AIE, OCDE/AIE, http://www.iea.org/stats/index.asp), Energy Statistics and Balances of Non-OECD Countries (Statistici şi balanţe energetice în ţările care nu sunt membre OCDE). Manuilova Anastassia (2003). Methods and Tools for Assessment of Environmental Risk (Metode şi instrumente pentru evaluarea riscurilor pentru mediu). DANTES - Demonstrate and Assess New Tools for Environmental Sustainability, Product Stewardship & Sustainability (DANTES - Demonstrarea şi evaluarea noilor instrumente pentru o dezvoltare durabilă ecologică, supravegherea produselor şi dezvoltarea durabilă), Akzo Nobel Surface Chemistry AB. Ministerul Mediului şi Pădurilor (2010). A cincea comunicare naţională a României, Bucureşti, Ministerul Mediului şi Pădurilor, 2010, citat în http://www.climateadaptation.eu/romania/biodiversity/. Ministerul Fondurilor Europene (2013). Acordul de parteneriat român pentru perioada de programare 2014-2020. Prima versiune preliminară, octombrie 2013. Parry, M. (2002). “Dealing with climate benefits in the IPCC Fourth assessment” (Abordarea beneficiilor privind schimbările climatice în cadrul celei de-a patra evaluări IPCC), prezentare la OCDE, Paris, în decembrie. PNASC (2008). Planul naţional spaniol de adaptare la schimbările climatice, Centro de 41 Publicaciones, Ministerio de Medio Ambiente y Medio Rural y Marino, http://www.magrama.gob.es/es/cambio-climatico/temas/impactos-vulnerabilidad-y adaptacion/folleto_pnacc_ing_tcm7-197095.pdf Robinson, S. (2011): The economics of climate change: appropriateness of partial and general equilibrium approaches (Economia schimbărilor climatice: nivelul de adecvare a abordărilor bazate pe un echilibru general sau parţial). Lucrare prezentată la întâlnirea experţilor OCDE cu privire la schimbările climatice, agricultură şi utilizarea terenurilor, 9 februarie 2011. Evaluarea strategică de mediu (SEA) 2012 - Review of Effectiveness of SEA in Ireland (Revizuirea eficacităţii SEA în Irlanda), APM Irlanda Twinning. Strengthening the economic assessments for supporting the implementation of the WFD: preparing the second river basin management planning process (Consolidarea evaluărilor economice în vederea sprijinirii implementării WFD: elaborarea procesului de planificare a gestionării celui de-al doilea bazin hidrografic). Guidelines for RBMP, including cost- effectiveness and cost-benefit analysis (Îndrumări pentru PMBH, inclusiv analiza eficienţei costurilor şi analiză cost-beneficiu). CCONUSC (Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice) (2008). Compendium on methods and tools to evaluate impacts of, and vulnerability and adaptation to, climate change (Compendiu de metode şi instrumente de evaluare a impactului, vulnerabilităţii şi adaptării la schimbările climatice). Bonn: CCONUSC. CCONUSC (Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice) (2002). Annotated guidelines for the preparation of national adaptation programs of action (Îndrumări adnotate pentru pregătirea planurilor naţionale de acţiune în vederea adaptării). Bonn: CCONUSC. CCONUSC (2004) - Multicriteria Analysis (MCA), Methods and Tools for Assessment (Analiza multicriterială (MCA), Metode şi instrumente de evaluare). Accesat la: https://unfccc.int/files/methods_and_science/impacts_vulnerability_and_adaptation/methods_an d_tools_for_assessment/application/pdf/mca.pdf Niang-Diop, I.; Bosch, H. (2011). Formulating an adaptation strategy (Formularea unei strategii de adaptare). Dakar: Universitatea Cheikh Anta Diop. GSF (Global Climate Chance Alliance Support Facility) (2011). Costing, assessing and selecting, adaptation and mitigation, options and measures (Calcularea preţului de cost, evaluarea, selectarea, adaptarea şi diminuarea, opţiuni şi măsuri). Training workshop on mainstreaming climate change: module 6 (Atelier de formare pe tema integrării schimbărilor climatice: modulul 6). Broomfield, CO: MWH. Banca Mondială (2011). Mainstreaming adaptation to climate change in agriculture and natural resources management projects: guidance notes (Integrarea adaptării la schimbările climatice în agricultură şi proiectele de gestionare a resurselor naturale: note de îndrumare). Washington, DC: Banca Mondială. 42 Banca Mondială (2006). Managing Climate Risk. Integrating Adaptation into World Bank Group Operations (Gestionarea riscurilor legate de schimbările climatice. Integrarea adaptării în cadrul operaţiunilor Grupului Băncii Mondiale). Raport elaborat de Maasten van Aalst. Banca Mondială (2012). Turn Down the Heat. Why 4 Degrees Warmer World Must Be Avoided (Reducerea căldurii. De ce trebuie evitată încălzirea planetei cu 4 grade?). Un raport realizat pentru Banca Mondială de Potsdam Institute for Climate Impact Research and Climate Analytics, noiembrie 2012. Banca Mondială (2013). Programul privind schimbările climatice și o creștere economică cu emisii reduse de carbon. Componenta B Raport sectorial. Evaluarea rapidă a sectorului energetic. Banca Mondială (2014a). Programul privind schimbările climatice și o creștere economică cu emisii reduse de carbon. Componenta B Raport sectorial. Evaluarea rapidă a dezvoltării rurale şi agriculturii. Banca Mondială (2014b). Programul privind schimbările climatice și o creștere economică cu emisii reduse de carbon. Componenta B Raport sectorial. Raportul de ev aluare rapidă a sectorului forestier. Banca Mondială (2014c). Programul privind schimbările climatice și o creștere economică cu emisii reduse de carbon. Componenta B Raport sectorial. Raportul de evaluare rapidă a sectorului transporturilor. Banca Mondială (2014d). Programul privind schimbările climatice și o creștere economică cu emisii reduse de carbon. Componenta B Raport sectorial. Raportul de evaluare rapidă a sectorului urban. Banca Mondială (2014e). Programul privind schimbările climatice și o creștere economică cu emisii reduse de carbon. Componenta B Raport sectorial. Raport de evaluare rapidă a resurselor integrate de apă. Banca Mondială. Asigurare împotriva schimbărilor climatice. Managementul riscurilor legate de dezastrele financiare şi opţiunile de asigurare pentru adaptarea la schimbările climatice în Bulgaria. Banca Mondială. Managementul riscurilor legate de dezastrele şi adaptarea la schimbările climatice în Europa şi Asia Centrală. Site-uri web: http://www.climateadaptation.eu/romania/biodiversity/ http://ec.europa.eu/clima/policies/eccp/ http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm http://www.edf.org/climate/climate-change-impacts 43 http://www.gcca.eu/sites/default/files/GCCA/gcca_brochure_2012_eng_pdf_lo_0.pd f http://www.iea.org/stats/index.asp http://www.magrama.gob.es/es/cambio-climatico/temas/impactos-vulnerabilidad-y- adaptacion/folleto_pnacc_ing_tcm7-197095.pdf http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/ 44